DEPOZITE ECOLOGICE DE DESEURICURS ANUL IV INGINERIA MEDIULUIProf. dr. ing. Loretta Batali

INTRODUCEREDESEU = orice substanta sau orice obiect pe care detinatorul il arunca

DESEU = parte din materia prima care este inlaturata in decursul procesului tehnologic de realizare a unui produs

DESEU = partea care ramane dintr-un material in timpul prelucrarii si care nu mai poate fi folosit pentru acea prelucrare

ISTORICIn Imperiul Roman salubrizarea orasului era realizata in mod organizat. Strazile pavate murdare erau spalate in mod regulat, iar gunoiul menajer era colectat;

In perioada migratiei popoarelor s-a pierdut majoritatea cunostintelor despre necesitatea mentinerii curateniei, dispozitivele existente de curatare au disparut, iar epidemiile s-au raspindit cu rapiditate. Acest lucru a ramas neschimbat pana in a doua jumatate a Evului Mediu.

Abia in secolul XIII in Paris a fost creata o administratie stradala care trebuia sa conduca activitatile de salubrizare, dar succesul nu a fost cel scontat.In secolul XIV multe orase au inceput pavarea strazilor, insa igiena nu s-a imbunatatit prea mult; strazile erau acoperite de gunoaie si de noroi, iar molimele se raspandeau usor si repede. Imparatul Carol VI a infiintat in Paris o intreprindere de salubrizare permanenta si servicii private de colectare a gunoiului.In secolul XV s-au facut progrese in anumite zone. In 1407, in Leiden (Olanda) a fost creata o intreprindere speciala pentru ridicarea gunoiului. In 1473, administratia oraseneasca a Amsterdamului a impartit in tot orasul recipiente pentru colectarea deseurilor, care erau golite de diferite firme.

La inceputul secolului XVII s-au facut noi progrese. Multe orase au inceput sa se ocupe consecvent de curatarea strazilor si de ridicarea gunoiului.In secolul XVIII, in multe locuri din Europa, salubrizarea oraselor a capatat o forma organizata. In 1750 a aparut prima auto-stropitoare in Franta. De-abia in secolul XIX neregulile evidente de igiena au fost eliminate in mare parte. Englezii au descoperit legatura dintre igiena si rata mortalitatii. O comisie speciala infiintata de Parlament a elaborat in 1871 instructiuni de salubrizare, iar in 1875 s-a impus prin lege salubrizarea oraselor. Secolul XX a stat sub semnaul unei dezvoltari consecvente a activitatii de salubrizare, si-au facut aparitia masinile de maturat strazile. Pana la primul razboi mondial nu s-a reusit ridicarea mecanizata a gunoiului.

Indepartarea deseurilor s-a facut, pana nu demult, atat in Europa, cat si in America de Nord, in gropi sapate in pamant sau pe vai secate (sau nu), iar apoi deseurile erau arse.

Aceste metode au dus la eliberarea in natura a unor mari cantitati de halogeni si hidrocarburi care au ajuns in circuitele naturale. Gazul metan si dioxidul de carbon generate prin descompunerea anaeroba si aeroba a materialelor organice au contribuit la producerea efectului de sera.

Incepand din anii 1980, in Europa s-a reconsiderat importanta deseurilor, in special urbane, dandu-se importanta acestor materiale si efectului lor asupra mediului. A inceput sa se vorbeasca despre managementul deseurilor.

GEOTEHNOLOGIA MEDIULUI INCONJURATORProblematica deseurilor si a depozitelor de deseuri, vazuta din perspectiva poluarii mediului, este tratata de Geotehnologia Mediului, din care face parte si Geotehnica Mediului.

In anii 1940 1960 tarile avansate au cunoscut o expansiune extraordinara a capacitatii de producere a bunurilor, de procesare a petrolului, de producere a noi substante chimice.Specialistii in geotehnica si stiintele pamantului au avut un rol important in aceasta expansiune prin identificarea resurselor minerale, investigarea terenului, proiectarea si construirea de fundatii pentru cladiri si masini etc.

In ciuda avansului inregistrat de domeniul numit astazi Inginerie Geotehnica in anii 50 si 60, nu au existat in aceasta perioada preocupari legate de aspectele de mediu din practica geotehnica. Rolul inginerului geotehnician in deciziile de mediu a fost minor pana la sfarsitul anilor 70.

In anii 80 90, in SUA s-a dezvoltat Geotehnica mediului, in special datorita dezvoltarilor in industria nucleara. A fost prima data cand s-a pus in discutie impactul acestei industrii asupra mediului, iar inginerii geotehnicieni au fost in linia intai a evaluarii acestui impact, data fiind specializarea lor in investigarea terenului.

Tot in SUA, un caz important si grav de poluare, cunoscut sub numele de Love Canal (New York), a reprezentat un alt punct de plecare al acestei discipline.

Zona denumita Love Canal, un canal dezafectat, era utilizata pentru depozitarea subterana a unor substante chimice periculoase, care au fost apoi acoperite cu argila. Substantele chimice s-au infiltrat incet in teren pana la mijlocul anilor 70, cand au fost constate cazuri de imbolnavire a populatiei. A fost prima data cand s-a discutat despre impactul depozitarii necontrolate asupra mediului si sanatatii.

In SUA dezvoltarea cea mai mare a domeniului a fost in anii 80.

MANAGEMENTUL DESEURILORPrincipiul de baza al managementului deseurilor, asa cum este el formulat in prezent este:Evitarea formarii deseurilorValorificarea deseurilor Indepartarea deseurilorDaca evitarea formarii unui anumit deseu nu este posibila, atunci trebuie pus accentul pe valorificarea sau reciclarea acestuia.Trebuie acordata prioritate valorificarii materiale a reziduurilor, prin recuperare partiala a energiei si materialelor folosite la fabricarea unui produs.

In toate conceptele de gospodarire a deseurilor predomina principiul diminuarii poluarii mediului inconjurator prin evitarea formarii de reziduuri. Principalele actiuni prevazute de un sistem de gospodarire a deseurilor sunt:ColectareaValorificareaTratareaDepozitareaDeseurile care se depoziteaza trebuie sa fie cat mai inerte (neutre) fata de mediu.

AGENDA 21Agenda 21 programul de actiune al ONU pentru secolul XXI

Gestionarea durabila a deseurilor este tratata in acest document avand in vedere urmatoarele aspecte:

indepartarea ecologica a deseurilor periculoase (cap. 20) impiedicarea folosirii ilegale a deseurilor pe plan international (cap. 20) gestionarea compatibila cu mediul a deseurilor solide si a namolurilor de la statiile de epurare (cap. 21) gestionarea reziduurilor radioactive (cap. 22)

Programul de actiune pentru mediu al UE prevede:

reducerea cantitatii de deseuri cu 20% pana in 2010 reducerea cantitatii de deseuri cu 50% pana in 2050 reducerea cantitatii de deseuri periculoase cu 20% pana in 2010 reducerea cantitatii de deseuri periculoase cu 50% pana in 2020

SITUATIA DIN ROMANIAPe lista prioritatilor ecologice din Romania, managementul deseurilor este pe locul 3, dupa problemele poluarii apelor de suprafata si subterane si a atmosferei.

Populatia este afectata in principal de: pericolul imbolnavirii datorita animalelor si insectelor din zonele de colectare si depozitare pericolul imbolnavirii cu apa contaminata pentru zonele aflate in apropierea rampelor de gunoi mirosuri neplacute substante daunatoare in lantul alimentar, deoarece nu este interzisa folosirea in scopuri agricole a suprafetelor invecinate depozitelor

Revalorificarea deseurilor este mult mai scazuta decat in Europa.

Nu se face colectare selectiva, de aceea compozitia gunoiului menajer este foarte eterogena.

Deseurile din locuinte sunt depozitate exclusiv la rampa.

Rampele nu asigura/nu au: protectie contra accesului (ingradire) protectie suficienta a apei subterane si a solului dispozitive (sau sunt insuficiente) de captare si valorificare a gazului compactarea eficienta a gunoiului un management al depozitului (plan de depozitare, control al intrarilor etc.) monitorizare a emisiilor

Rampele nu respecta distantele de siguranta fata de zonele locuite, acestea fiind amplasate la distante de 100 1500 m.

1/6 din populatia oraselor (1.5 milioane) traiesc la mai putin de 500 m de rampele de depozitare a gunoiului

La exploatarea depozitelor de gunoi se folosesc exclusiv utilaje pentru depozitare, fara echipamente de compactare, in unicul scop de a crea o suprafata circulabila.

In anii 90 existau 7 instalatii de incinerare a deseurilor, din care mai functionau 2, la capacitate partiala, in special datorita capacitatii calorice reduse a gunoiului (gunoi eterogen, neselectat).

Nu existau: instalatii de compostare, de fermentare, de tratare mecano-biologica, de sortare sau statii de transfer.

Depozitelor de deseuri menajre li se adauga cele pentru deseuri industriale, care se prezinta sub diverse forme, in functie de starea deseului (solid, lichid).

Distingem: halde, batale etc.

DEPOZITUL DE DESEURI = STRUCTURA GEOTEHNICADe ce depozitul de deseuri este studiat/tratat de geotehnicieni?

Este depozitul de deseuri o structura geotehnica?

Probleme geotehnice asociate depozitelor de deseuriInvestigarea geotehnica a amplasamentelor depozitelor de deseuri

Nu orice amplasament disponibil poate fi utilizat pentru construirea de depozite de deseuriLegislatia impune anumite conditii referitoare la tipul de teren, grosimea si uniformitatea stratului de argila, permeabilitatea acestuiaReprezinta doar unul dintre criteriile de alegere, restul criteriilor fiind de ordin social, economic etc.

2. Probleme ingineresti legate de depozitele de deseuri

Tipuri de deseuri si caracterizarea acestora, interactiunea cu materialele mineraleDepozitarea deseurilorRemediere metode, tehnologii de izolare a contaminariiAnalize generare de levigat, infiltratii, migrarea poluantilor, stabilitatea pantelor etc.

Dintre aceste probleme multe sunt probleme geotehnice.

Probleme geotehnice - Depozite noi:

Stabilitatea generala a amplasamentului (daca e cazul)Amenajarea depozitului (excavatii, umpluturi compactate, pante etc.)Stabilitatea digurilor si a depozitului propriu-zisDeterminarea caracteristicilor deseurilor asimilate cu pamanturile (daca e posibil)Proiectarea sistemelor de etansare drenaj de baza, de taluz si de suprafata, bariere argiloase compactateStabilitatea materialelor de etansare - drenaj pe taluzImbunatatirea terenului (daca e cazul)Lucrari de drenaje

Probleme geotehnice - Inchidere depozite existente:

Stabilitatea deseurilor depuseDeterminarea caracteristicilor deseurilor (daca e posibil), a interactiunii posibile cu argileleAmenajarea depozitului (nivelare, reprofilare pante, eventual structuri de sprijin, diguri)Proiectarea sistemelor de etansare drenaj de taluz si de suprafataStabilitatea materialelor de etansare - drenaj pe taluzImbunatatirea stratului de deseuri (daca e cazul)Lucrari de drenajeIzolarea depozitului pentru limitarea contaminarii

CONCLUZIE:

DEPOZITUL DE DESEURI = STRUCTURA GEOTEHNICA

CONTINUTUL CURSULUIIntroducereClasificarea deseurilor. LegislatieAlegerea amplasamentelor depozitelor de deseuri. CriteriiAlcatuirea depozitelor de deseuri.Sisteme de etansare drenaj de bazaSisteme de etansare drenaj de suprafataSisteme de drenare a gazuluiSisteme de colectare a levigatului si a apelor meteorice. Sisteme de detectare a infiltratiilorMateriale utilizate la realizarea depozitelor de deseuri: materiale minerale (argila, materiale granulare), materiale geosintetice

CONTINUTUL CURSULUI10. Probleme geotehnice specifice depozitelor de deseuri: tasarea deseurilor si a terenului, stabilitatea deseurilor, stabilitatea generala a amplasamentului, stabilitatea materialelor de etansare pe pante11. Inchiderea , remedierea si extinderea gropilor de deseuri neconforme12. Halde pentru deseuri industriale (slamuri, cenusi, zguri, steril etc.)13. Operarea depozitelor de deseuri14. Monitorizarea depozitelor de deseuri

LUCRARI PRACTICEAlcatuirea si calculul sistemelor de etansare de bazaAlcatuirea si calculul sistemelor de drenare si colectare a levigatuluiAlcatuirea si calculul sistemelor de acoperireEvaluarea stabilitatii generale a depozitelorStabilitatea sistemelor de etansare drenaj pe panteAlegerea materialelor utilizate la depozitele de deseuriTasarea deseurilor si a terenului de fundare