curs de psihologie juridica

8/12/2019 Curs de Psihologie Juridica

1/52

CURS DE

PSIHOLOGIE JURIDIC

Titular curs: Lect.univ.dr. Miaela Rus

! "#$% !


2/52

Cursul 1CULTURA SI DREPTUL

1.1NORMELE SOCIALE SI NORMA JURIDICA.1.2VALORILE.

Sociologia acorda o importanta aparte normelor , adica regulilor ce existain societate pentru a dirija comportarea membrilor ei .Normele pot fi formalesau informale ,explicite sau implicite,prescriptive sau proscriptive.Ele sunt

standarde si practici proprii unei societati date ,ce reprezinta cai de gandire,simtire si comportare asteptate si cerute sau solicitate in anumite conditiispecificate.Ele sunt impuse ,in primul rand prin mijloace informale.In plusnormele de comportare ne spun cum trebuie sa reactionam si sa raspundemcelor ce nu urmeaza normele respective .De exemplu, noi suntem invatati canu trebuie sa mituim functionarii publici- o norma de comportare.Noisuntem de asemenea invatati ce trebuie sa facem , SA !AI DE"#A$ASA N %A&E!, daca descoperim pe cineva mituind un functionar public-onorma reactiva.In fiecare societate exista reguli ce dirijeaza comportarea.Elesunt invatate in si prin procesul de socializare sau mai precis prin procesul

de institutionalizare. A institutionaliza ar putea fi definit ca fiind procesul detrecere a unei societati dintr-o stare initiala intr-o stare finala , de la starea de

barbarism cand fiecare individ se conduce dupa propriile reguli la o starefinala in care singurul conducator este sfanta norma de drept.Apare astfelintrebarea referitoare la societatea romaneasca 'in care dupa cum putem cutotii observa apare drama proastei constructii si mai ales a proasteiimplementari a normei de drept-inegal aplicata ( )*+AE %I +A#E&+NSIDE#AA + S+&IEAE A%AA IN SA#E %INAA ,SAD+A# NA &A#E A DE*ASI &IN#IE $A#$A#IS!I/

In plus fiecare societate utilizeaza sanctiuni pentru a intari regulile'apare forta coercitiva a statului materializata prin organe ce trebuie saasigure implementarea normei de drept(.

Sanctiunile pozitive sunt recompense pentru indivizii ce sustin regulile.sanctiunile negative sunt pedepse pentru indivizii ce le violeaza.0iatasociala ,prin urmare , este organizata 'sau structurata( nu numai deoareceexista norme , ci si in general , deoarece exista supunere fata de ele .*entru a


3/52

exprima toate acestea se foloseste conceptul de institutionalizare.Elinseamna 'intr-o definitie mai stiintifica( stabilirea unor modele deinteractiune stabile,bazate pe traditii, norme, ritualuri ,legi.Institutionalizareaface predictibila comportarea sociala , definind comportarea ce se asteapta sicare este considerata legitima , in cazul unor statusuri si roluri sociale' parinte, preot, angajat,etc...(

*utem spune ca ,in cursul unei zile, oamenii fac multe lucruri pe carenu le doresc sa le faca si rezista sa faca multe lucruri ce ii tenteaza sa lefaca.Supunerea sau obedienta este un fenomen complex de care se leagadoua intrebari.*rima dintre ele este fundamentala controlului social ) De cese supun sau se conformeaza oamenii normelor/ A doua este definitoriedeviantei) De ce uneori oamenii nu se supun sau se conformeaza normelor/

1.2. VALORILE

In ultima instanta normele unei societati si,prin urmare , in mare masurasi legile ei ,sunt o expresie a valorilor ei-adica a unei idei impartasite social ,cu privire la ceea ce e bine , drept, frumos si de dorit.Diferenta dintre valorisi norme consta in aceea ca valorile sunt abstracte ,respectiv niste conceptegenerale ,in timp ce normele sunt reguli de comportare sau linii de conduitadestinate oamenilor aflati in situatii particulare.

0alorile unei societati sunt importante deoarece ele influenteazacontinutul normelor ei .Daca o societate pretuieste educatia ,acordandu-i oinalta valoare ,atunci normele ei vor asigura scolarizarea generala aoamenilor.Daca ea va pretui monogamia , atunci normele ei nu vor permitecasatoria cu mai mult de un partener in acelasi timp.In principiu ,in cele dinurma , toate normele pot fi legate de o valoare sociala de baza. Normelece prescriu,in detaliu ,operatiunile activitatii intr-un birou sau la o linie deasamblare a productiei ,reflecta , de exemplu ,valoarea inalta ce o punem peeficienta .Normele ce solicita unui student sa fie mai politicos si mai formalin raporturile cu profesorii ,decat in raporturile lui cu colegii ,oglindesc

valoarea inalta de care se bucura in societate autoritatea si invatarea .Normace solicita barbatilor sa poarte parul scurt ,reflecta valoarea ce se acorda inunele societati masculinitatii'sau mai precis liniei clare de demarcatie dintremasculin si feminin(.

Spre deosebire de norme, a caror existenta poate fi usor observata incomportarea de zi cu zi a oamenilor ,valorile sunt ,deseori ,mult mai greu deidentificat.0alorile unei societati trebuie sa fie deduse din normele ei , astfel


4/52

incat analiza valorilor sociale se bazeaza intr-o mare masura pe interpretarileoferite de cei ce observa realitatea sociala.

na dintre cele mai cunoscute incercari de a identifica valorile majoreale societatii americane este aceea a lui #obin 1illiams 2, ce a detectat unnumar de 3orientari valorice3 de baza, exprimate in normele de comportare.Acestea sunt) performanta si succesul, activitatea si munca, umanismul,eficienta si pragmatismul, progresul, confortul material, egalitatea,libertatea, conformitatea, stiinta si rationalitatea, nationalismul si

patriotismul, democratia, individualismul si superioritatea unui grup rasialsau etnic in raport cu altul. Este evident faptul ca unele dintre aceste valorinu sunt in intregime concordante unele cu altele. !ulte dintre ele au suferit,deja, anumite sc4imbari sau se afla intr-un permanent proces de sc4imbare.+ parte dintre ele sunt acceptate de unii americani si respinse de altii. Estede asemenea foarte clar faptul ca lista lui #obin 1illiams nu epuizeaza

intreg domeniul de afirmare a valorilor. Alti sociologi, cum este de pilda,5ames eslin6, au oferit liste diferite ale valorilor, existente in societateaamericana. Aceasta mentionand anumite valori de pe lista lui #obin1illiams a adaugat, totodata, educatia, religiozitatea, suprematia masculina,dragostea romantica, monogamia, 4eterosexualitatea. Desi aceste analizeasupra valorilor nu sunt total convergente si se pot dovedi a fi imprecise, eleofera, totusi informatii si clarificari utile despre o cultura data si desprenormele ce calauzesc comportarea oamenilor.

otalitatea normelor si valorilor unei societati sau a unui grup de

oameni formeaza cultura acestora .Studiile sociologice dedicate culturii scotin evidenta mai multe probleme deosebit de importante.

27Introduction to sociolog89 : 2;;6 : b8 arper-&ollins *ublis4ers, Inc.6Idem


5/52

Curs nr.2

ANALIZA PSIHO-SOCIOLOGIC A ACTULUI

INFRACIONAL

COMPLEXITATEA CAUZAL A FENOMENULUI INFRACIONAL

+ viziune coerent< asupra dinamicii =i interac>iunii elementelor

?ntregului ansamblu de factori care concur< la producerea actului infrac>ional

nu poate oferi dec@t o concep>ie sistemica asupra conduitei =i manifestelegerea apari>iei fenomenului infrac>ional =i al evolu>iei sale p?nional, presupune apelarea la unele no>iuni

=i concepte apar>in@nd principiilor conexiunii =i determinismului2. n

concordan>< cu pricipiul conexiunii originea =idinamica fenomenului

infrac>ional nu poate fi rezultatul unui factor monocauzal si nici al mai

multor factori, ci numai al interac>iunii dintre ace=ti factor, care ?i d


14/52


15/52


16/52

Se apreciaz< c< sunt =i profesii cu o vulnerabilitate victimal< ridicational 'infractor-victim< De

regul< ini>iativa apar>ine infractorului,atitudinea viitoarei victime fiind

aproape nerelevant< pentru declan=area ac>iunii infrac>ionale.

In faza infrac>ional< raporturile func>ionale dintre infractor-victimial, except?nd cazurile c?nd prin

comportamentul manifestat victima ?l determin< pe infractor s< ?=i sc4imbe

planul de ac>iune sau c4iar s< renun>e la unele din obiectivele sale.

&omportamentul victimei din aceast< faz< este marcat at?t de modul de

ac>iune al infractorului, c?t =i de stionale puternice pe care le


17/52

triunilor comise prin violen>inutul obiectiv al depozi>iilor.


18/52

Cursul nr.5

CLASIICAREA VICTIMELOR

&omportamentul uman nu poate fi etic4etat =i clasificat ?n

categorii individuale strict distincte =i clar stabilite, orice clasificare av@nd

un caracter mai mult sau mai pu>in arbitrar.

M clasificare victimala riguros stiintifica poate constitui si un

instrument deosebit de util pentru prevenirea victimizarii multor persoane.&u toate problemele pe care le ridica victima, numerosi autori au

incercat sa realizeze diverse clasificari, in functie de o serie de criterii si

variabile. Astfel, criminologul german ans von entig '2;K(, pe baza

sintezei unor criterii psi4ologice, biologice si sociale

distinge victimele innascute' born victims( de victimele societatii 'societ8

- made victims(. &onform acestei clasificari se disting 2F categorii devictime) victime tinere, victime varstnice, victime femei, consumatorii de

alcool si stupefiante, imigrantii, minoritatatile etnice,

indivizii normali, dar cu inteligenta redusa indivizii 'temporar( deprimati

indivizii ac4izitivi'lacomi(, indivizii destrabalati si desfranati, indivizii

singuratici. 'izoiati(, c4inuitorii 'torturantii( si indivizii 3blocati3 'in

datorii( si 3nesupusii3 'mai greu victimizati(.

%iecare dintre aceste tipuri de victime prezinta caracteristici

comportamentale specifice care le confera un grad sporit de

victimizareK.

K$ogdan . USantea,I-Analiza psiosocial a victi!ei. "olul ei in procesul judiciar. Ed. !.I., $ucuresti,2;KK


19/52

&ritic@nd clasificarea lui ans von endg, criminologul american

Step4en Sc4afer;arat< c< aceasta nu se refer< la caracteristicile victimelor,

ci mai degraba la tipurile de situa>ii psi4ologice =i sociale.

Sc4afer propune o clasificare mai consistent< sub aspectul logico-stiin>ific, criteriul acesteia fiind gradul de participare =i de responsabilitate

al victimei ?n interac>iunea ei cu infractorul.

ipologia victimal< a lui Step4en Sc4afer cuprinde O

2(. #icti!e care anterior faptului infracional nu au avut

nici o legtur cu fpta$ul.0ictima nu are nici o parte de vin< ?n actul

infrac>ionalO incidental victima s-a aflat la locul infrac>iunii.

Astfel, este cazul func>ionarului de la g4iseul unei b


20/52

influen>eaz< r


21/52

aplic< unori cu destul zei.

*+.#icti!e autovicti!izante sunt acele persoane care

orienteaz< agresiunea c


22/52

variante pe care escrocii mai rafina>i le utilizeaz< pentru atragerea =i jefuirea

victimelor.

%atta4 '2;L( diferen>iaz< victimele dup< gradul de

participare si implicare m comiterea actelor infrac>ionale)nonparticipare) latent, predispus) provocatorO participantO fals

&ea mai simpl< clasificare pare a fi cea realizat< dup

curs de psihologie juridica

Documents