curs de procedura civila

29
Procedura civilă 7.04.2015 O problemă ramasă ca temă de casă legată de tranzacție. Am spus că atunci când se încheie prin reprezentant, dacă acesta are nevoie de procură autentică, în cazul în care tranzacția ar implica transmiterea unor drepturi reale imobiliare pt care 1244 din Codul Civil cere condiția formei autentice ad valididatem ( intrebare din sală: tranzacția nu e constatata de instanță printr-o hotărâre care are forma autentică și în baza hotarârii se poate face înscrierea in Cartea Funciară, și atunci mă gândesc că ar fi superflu să fie chiar și tranzacția în formă autentică? Profa: dar nu am zis că tranzacția, deci părțile se prezintă cu o tranzacție în formă scrisă, altfel ar spune Codul că depun tranzacția și atăt. Care este rațiunea pentru care dau o hotărâre de expedient? Ele se prezintă și își dau comsimțământul, noi am semnat tranzacția reprezintă actul nstru de voință. Ar putea sa meargă la notar să încheie în formă autentică atunci când este cerută aceasta formă raportat la drepturile la care dispun și atunci că normal că nu ar mai fi nevoie de o hotărâre de expedinet ca instanța a constata ca deja s-a stins procesul printr-o tranzactie încheiată în afara acestuia. Dar din moment ce Codul spune că părțile se prezintă, ce părere aveți? Înseamnă că tre să se preinte și să spună chiar dacă tranzactia este deja semnată ele tre sa spună, da semnatura ne apartine ,ceea ce am spus în cuprinsul tranzactie reprezintă actul de vointă constient, avem reprezentarea efectelor juridice a ceea ce am semnat, și atunci ce parere aveti, este suficient sa se prezinte un mandatar pur și simplu sub semnatura părții, înscris sub semnatură privată sau mandatar cu procură legalizată și autentificată? Raspuns din sală: in baza art... (nu se intelege) ar trebui sa fie mandat autentic. Profa: asa este. Deci trebuie și mandatul să aibe forma care se cere pentru îmcheierea valabilă a transferului, deci nu aș putea, pentru ca rațiunea este că judecătorul le i-a consițământul asa cum ar face și notarul, de aceia hotărârea de expedinet cuprinde și contractul părților, il 1

Upload: krista-ab

Post on 08-Nov-2015

21 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

Drept procesual civil

TRANSCRIPT

Procedura civil 7.04.2015

O problem ramas ca tem de cas legat de tranzacie. Am spus c atunci cnd se ncheie prin reprezentant, dac acesta are nevoie de procur autentic, n cazul n care tranzacia ar implica transmiterea unor drepturi reale imobiliare pt care 1244 din Codul Civil cere condiia formei autentice ad valididatem ( intrebare din sal: tranzacia nu e constatata de instan printr-o hotrre care are forma autentic i n baza hotarrii se poate face nscrierea in Cartea Funciar, i atunci m gndesc c ar fi superflu s fie chiar i tranzacia n form autentic? Profa: dar nu am zis c tranzacia, deci prile se prezint cu o tranzacie n form scris, altfel ar spune Codul c depun tranzacia i att. Care este raiunea pentru care dau o hotrre de expedient? Ele se prezint i i dau comsimmntul, noi am semnat tranzacia reprezint actul nstru de voin. Ar putea sa mearg la notar s ncheie n form autentic atunci cnd este cerut aceasta form raportat la drepturile la care dispun i atunci c normal c nu ar mai fi nevoie de o hotrre de expedinet ca instana a constata ca deja s-a stins procesul printr-o tranzactie ncheiat n afara acestuia. Dar din moment ce Codul spune c prile se prezint, ce prere avei? nseamn c tre s se preinte i s spun chiar dac tranzactia este deja semnat ele tre sa spun, da semnatura ne apartine ,ceea ce am spus n cuprinsul tranzactie reprezint actul de voint constient, avem reprezentarea efectelor juridice a ceea ce am semnat, i atunci ce parere aveti, este suficient sa se prezinte un mandatar pur i simplu sub semnatura prii, nscris sub semnatur privat sau mandatar cu procur legalizat i autentificat? Raspuns din sal: in baza art... (nu se intelege) ar trebui sa fie mandat autentic. Profa: asa este. Deci trebuie i mandatul s aibe forma care se cere pentru mcheierea valabil a transferului, deci nu a putea, pentru ca raiunea este c judectorul le i-a consimntul asa cum ar face i notarul, de aceia hotrrea de expedinet cuprinde i contractul prilor, il cenzureaz instanta asa cum o face i notarul s vad daca parile si-au exprimat consinmntul, semnatura le apartine etc i plus mai verific daca este vorba de drepturi de care ele pot s dispun pt ca altfel nu ar putea s sting procesul prin tranzacie i alte condiii dac este vorba de una din dispozitie incheiate in numele unui lipsit de capacitate de exerciiu, dac are sau nu autorizaia instanei de tutel.Am rmas la hotrrea judectoresc i am discutat despre elementele pe care trebuie s le curpind. Deci am rmas la coninutul hotrrii 425. Am vazut ce trebuie s cuprind hotrrea cine o semneaz, n cte exemplare trebuie ntocmit. Cte exemplare sunt semnate de judector i grefier iar aunci cnd este cazul si de asitent judiciar sau magistrat asitent? R: 2 exemplare, unul rmne la instan i exemplarul de la mapa de hotriri, exemplarele care se comunic prtilor prin intermediul grefei nu tre semnate de judecator dar sunt certificate de grefier, intrebare sala: cele care se comunica conform 427? Profa: ar fi copiii de fapt pt ca nu sunt semnate de judecator dar sunt certificate de grefier.Art 427: comunicarea hotrri. Hotrrea se comunic din oficiul, partilor, deci partile nu mai trebuie sa faca o cerere sa o timbreze ci ea se comuni din oficiu. Spre deosebire de vechea reglementare , orice hotarare se comunic prtilor atunci cand este vorba deo hotarare act final al judecaii pt ca incheierile premergatoare nu se comunica toate numai daca ar fi necesar pt curgerea unei ci de atac exercitat separat, dar hotrarea final se comunic din oficiu, in vechea reglementare se comunica doar dac acest lucru era necesar pt exercitarea unei ci de atac de reformare: apel sau recurs. Noul cod nu mai face o astfel de distinctie si spune ca toate hotararile se comunica partilor in copie din oficu chiar daca sunt definitive, dar repet, acest text se refera la act final al judecatii si nu la toate ncheierile de pe parcursul procesului, dar si acestea se comunica atunci cand este necesar pt exercitarea unei ci de atac separate cum ar fi de exemplu cand se respinge in principiu cererea de incuvinare a cererilor de intervenie voluntara sau forat, acolo unde avem incheiere de principiu ca la 78-79..... nu a mai continuat. Alte incheieri : suspendarea judecatii, impotriva incheierii de suspendare poate fi exercitata calea de atac a recursului pe toata durata suspendarii cu execptia incheierilor pronuntate de Inalta Curte. In aceste situatii si incheierile se comunic.Cand se face comunicarea? Comunicarea se face dupa ce hotarrea este redactat i semnatp de toi membrii completului inclusiv de cei care au vreo opinie separat sau concurent, care este diferenta intre opinia separata si cea concurent? In cazul opiniei concurente judecatorul e deacord cu solutia dar nu si cu motivarea, iar in cazul opiniei separate judecatorul nu este deacord nici cu motivarea nici cu solutia. Care dintre acestea se reflect n minut? Numai cea separat, cea concurent nu are dc ce pt ca este deacord cu solutia si solutia e cuprinsa in minuta. Opinia concurent apare numai n hotrre, opinia separat apare si in minut.Aliniatul 1 se refera la comunicarea facut prilor din proces. Cand se face si altor persoane? Tine-ti minte la termene? Daca nu are partea in interiorul termenului exercitarea ci de atac? Se intoarce procedura de comunicare cu dovada decesului, returnat cu mentiunea ca partea a decedat. Se va face o noua comunicare pe adresa mostenirii.In afar de prtile din proces si in anumite circumstante altor persoane (transmiterea calitatii procesuale dar facuta in perioada de declarare a ci de atac, se mai comunica si unor institutii atunci cand legea prevede expres. De ex: daca printr-o hotarare se dispune efectuarea unei nscrieri in CF aceasta va trebui comunicata din oficiu biroului de CF, nu se prea practica acest lucru, dar asa ar trebui sa se faca, pe legea cadastrului ar trebui sa se si noteze aceste procese din oficu in Cf daca partile nu au facut-o deja tocmai pt a se vedea c exist i un proces ca hotrrea sa devin opozabil eventualilor dobnditori ulteriori si tocmai de aceia la final se nscrie i hotrrea indiferent de soluie pt ca daca se da o hotarre in sensul inscrierii unui drept se va inscrie dreptul iar daca se va respinge se va nota radierea. Hotarrea prin care s-a dispus anularea in tot sau un parte a unui act notarial se comunic din oficiu de indata si notarului instrumentator direct prin intermediul Camerei Notarilor Publici in circumscriptia caruia functioneaz biroul notarial.Aliniatul 4 vorbete de hotrri prin care instana se pronun n legturi cu prevederi cuprinse n Tratatul privind funcionarea UE i n alte acte juridice ale Uniunii care se comunic din oficiu chiar dac nu sunt definitive i autoritii sau instituii naionale cu atribuii de reglementare n materie. Deci chiar dac nu sunt definitive, asta insemnnd c , chiar dca nu a apucat s fie sesizat cu o intrebare preliminar Curtea de justiie a Uniunii. 428, adaugiri schimbri sau corecturi, tine-ti minte c am discutat la actele de procedur i am spus ca textul este valabil i la hotrrile judectoreti.Tot n legrur cu cuprinsul hotrrii mai rmne sa discutam despre acordarea termenului de gratie, executarea i cheltuielile de judecat nainte de a trece la efectele hotrrii.Termenul de gratie, unde este reglementat? Este reglementat in art 397 in aliniatul 3. Art 397 se refe la solutionarea cauzei, nu este cel mai potrivit loc unde a ales legiuitorul sa reglementeze acest termen, trebuia sa ii acorde un text distinct.397 alin 3: n cazurile in care instana poate da termen pt executarea hotrrii, ea va face aceasta chiar prin hotrrea care dezleag pricina aratnd si motivele pt care a acordat termenul. Este o chestiune pe care instanta o face din oficiu sau doar la cererea debitorului obligatiei? Fiind vorba de un termen de gratie vorbim de o hotarare susceptibil de punere in executare pt ca acesta este motivul pt care amana executarea obligaiei stabilit prin hotrrea judecatoreasc. Poate sa o fac din oficiu sau numai la cererea debitorul acestei obligaii care estepartea care a pierdut procesul. Este o aplicatie a principiului disponibilitii, nu se face din oficiu din instan, asadar presupune o cerere din partea debitorului obligatiei stabilita prin hotararea judecatoreascasi o face chiar in cuprinsul hotararii. Deci cand exis o astfel de cerere, dac hotararea este susceptibila de o executare silit, instanta se va pronunta in hotararea final si cu privire la aceasta. De exemplu spune ca oblig prtul sa evacueze locuinta si ii da un termen d egratie de 3 luni. Sau obliga paratul sa demoleze constructia edificat pe terenul propietatea reclamantului si ii da un termen de gratie. Sau obliga paratul sa isi modifice acoperisul in asa fel incat apa de ploaie sa nu curga pe terenul propietatea reclamantuluidar pt ca este iarna si nu se poate efectua lucrarile respective de constructie d un termen de gratie de 3 luni de zile la cerere pana vine primavara. Deci cam asa sa va imaginati termenul de gratie, se acord la cererea debitorului obligatiei stabilita prin hotarare judectoreasc. Acesta nu va putea cere termen de plata spune alin 3 daca i s-a acordat un termen rezonabil deja de ctre creditor ori a avut posibilitatea s execute intr-un termen rezonabil calculat de la data comunicrii cererii de chemare n judecat n conformitate cu prevederile art 1522 Cod Civil sau dac la data pronunrii subzist vreunul din motivele de la 674 alin 1 care se refer la situatile in care dup ce a fost acordat un termen de gratie debitorul este deczut din bemeficiul termenului. Deci dac la momenul in care instanta trebuie s pronune asupra cererii de acordare a termenului de gratie constat deja aceste mprejurri nu o s ii acorde un termen de gratie deloc. De exemplu se sustrage de la indeplinirea obligatilor care ii revin potrivit legii in scopul executarii silite si ascunde bunurile urmaribile, isi risipeste averea, este intr-o stare de insolvabilitate, exist alte executri asupra lui. In toate aceste situatii, instanta va respinge acordarea termenului de gratie, dar chiar dac nu subzist una dintre aceste sitautii ramane la latitudinea instantei s aprecieze temeinicia unei astfel de cereri. Deci daca subzist una dintre aceste situatii nici nu va aprecia, va respinge. Cine va face dovada acestor imprejurri? Creditorul,evident. Creditorul daca vrea sa se respinga cererea pai nu? Cine vrea sa se apere aici? Cine cere? Debitorul cere. Cine se apara? Creditorul. El spune respingeti cererea de acordare a termenului de gratie si atunci el spune de ce, sbuzist una dintre acele imprejurari pt care instanta nu tre sa acorde termen de gratie. Daca subzista aceste imprejurri, instanta va respinge pt c nu am condiile de legalitate , dac nu subzist oricum rmne la latitudinea instanei s aprecieze oportunitatea acordrii unui termen de gratie.Intrebare sala: de ce intra...decaderea in codul de procedura civila din moment ce ii reglementata in codul civil? Nu se prea intelege min 22:35 . Profa: adica, unde, fata de ce text spuneti c superfu dispozitia din 674? Nu se intelege ce art(1417?) dar il citeste: debitorul decade din dreptul din beneficiul ... daca se afla in satre de insolvabilitate sau dupa caz de insolvent declarat in conditiile legii precum si atunci cand cu intentie sau din culpa grav diminueaza prin fapta sa garantiile in favoarea creditorului sau nu constitue conditiile garantiile promise. Profa: la ce fel de termen 1417 din codul civil? Este un termen suspensiv contarcutal. Asta este un termen acordat de instanta de judecat pt ca dac am fi in interiorul termenului suspensiv actiunea ar putea fi respinsa ca prematur. Dac nu este prematur pt c suntem n conditiile lui 1417 instanta va constata acest lucru va decadea debirotul din beneficiul termenului suspensiv contarctual si nici nu se mai pune problema macar sa ii acorde un termen de gratie. Pt c dac e decazut din beneficiul acordat de creditor cu atat mai putin poate sa iti dea instanta inca un termen. Dec 1417 se refera la termenul suspensiv contractual.Alta intrebare sala:daca hotararea este executorie debitorul mai poate solicita un termen? Inca nu am ajuns acolo, acuma urmeaza sa discutam despre hotararea executorie si ramane deschis intrebarea dup ce discutm despre executorialitatea hotararilor susceptibile de apel pt ca apelul ar fi suspensibil pe executare daca cele doua institutii sunt sau nu incompatibile. Deci unde as avea o executare de drept pot s sau nu s cer un termen de graie, asta era intrebarea.Deci acesta este termenul de fgratie, tine de principiul disponibilitii se acorda la cererea debitorului obligatiei stabilit prin hotarere judecatoreasc dac nu subzist vreunul din motivele pt care ar trebui sa o resping dintre cele prevazute in teza a doua.Executarea vemelnic sau provizorie, art 488- 489. O s vedeti c executarea provizorie ca si suspendarea poate fi de drept. Deci atunci cand suntem in prezenta unei actiuni avand obiectul prevazut de 448 , hotararea este executorie de la pronuntare chiar dac ea este susceptibil de exercitarea ci de atac a apelului. Cnd am facut clasificarea hotararilor judectoreti am spus ca exist acea clasificare: hotarari executorii si suspectibile de a pune in executare silita si hotarari nesusceptibile de a pune in executare silita, am discutat despre clasificarea actiunilor in realizare si constatare ca v-am spus ca numai cele pronuntate in realiare sunt susceptibile de executare silita dar depinde si de etapa procesului in care sunt pronuntate pt ca de regul hotrrile primei instante sunt susceptible de calea de atac a apelului si apelul ca regula este suspensiv de executare. De la aceast regul exist exceptii la 448 cand hotararea primei instante este executorie de la pronuntare pt ca asa spune legea. 449 tot in aplicarea principiului disponibilitatii vorbeste de posibilitatea instantei la cererea creditorului de aceasta data, executarea hotararii inc de la data pronunrii chiar dac ea este susceptibil de apel, i aceast masur a primei instane poate fi cenzurat de instana de apel. Masura acordrii termenului de graie poate fi cenzurat de instana de apel? Vom ajunge s facem apelul si vom vedea ca in apel partea poate sa isi exprime orice nemulumire fa de hotrre, deci logic creditorul chiar daca a ctigat procesul poate teoretic sa se plng de acordarea termenului de gratie desi foarte mare sens nu ar avea ca pn face apel, pn ajunge apelul s se judece poate se implinete si termenul de graie.Revenim la executarea provizorie, care sunt situaile in care hotrrea primei instane este executorie inc de la pronunare cnd : cererea are ca obiect stabilirea modului de exercitare a autoritii printeti, a locuinei minorului, modul de exercitare a dreptului printelui de a avea legturi personale cu minorul. Astea tin de dreptul familiei stiti care sunt aceste categorii de litigii. Punctul 2: plata salariilor sau a altor drepturi izvorte din raporturi juridice de munc i a sumelor cuvenite potrivit legii somerilor. Observati ca din obiectul acestor cereri c necesit o oarecare urgen. Adic imaginati-v ca dac ar sta printele s isi viziteze copilul pn cnd hotararea devine definitiv i in apel inclusiv. Este o urgenta si hotararea devine executorie inca de la pronunare idiferent de faptul c s-ar putea s fie schimbat n calea de atac. Plata salarilor, iari este logic din ce sa traiasc? Daca si-a ctigat dreptul, exercit o aciune mpotriva angajatorului de ex, i s-a desfacut contractul de munc i cere retroactiv plata salariului, ar fi o hotarare executorie de la pronuntare chiar dac se exercit calea de atac a apelului de ctre angajator. Despgubirile pt accidentele de munc, rente sau sume datorate cu tittlu de ntreinere sau alocaie pt copii, pensie acordate in cadrul asigurrilor sociale din aceleai raiuni ca i salariul. Despgubiri in caz de moarte sau vtmari corporale sau sntii dac acesta sau acordat sub form de prestaii bneti periodice din aceleai motive, autorul faptei ilicite este obligat de ex s plteasc o sum de bani periodic copiilor minori aflai n intreinerea celui care a decedat sau celui care a suferit o vtmare a integritii coroporale care il pune in imposbilitate de a muncii sau ii diminueaz capacitatea de munc. Deci acea diferen care l obinea inainte si cel pe care il obtine in urma faptei ilicite se plateste de indata de la stabilirea acestei sume de catre prima instant chiar dac se exercit apel de catre prt. Reparaii grabnice de ex in materia contractelor de locatiune. Punerea sau ridicarea sigiliului sau facerea inventariului Actiunile posesorii Punctul 9 : hotarari pronuntate in temeiul recunoaterii de catre prt a pretenilor reclamantului. Aici parerea profei este c nu trebuia ca sa puna acest text era si in vechiul cod, oare de ce? Pt ca daca tineti minte acele hotrri nu sunt susceptibile de apel ci numai de recurs pe considerente de procedurm ori recursul vom vedea ca regul nu este suspensiv de executare. Este suspensiv de executare numai in cazurile expres prevzute de lege care se refer la situatii in care nu se mai putea face intoarcerea executorie cum ar fi demolarea unei construcii. E logic sa nu pot sa pun in executare hotararea din spate daca as mai avea si recurs, pe ce as mai putea s refac ce s-a intamplat? Si aceast hotrre fiind susceptibil numai de recurs, inseamn ca ea este c ea este executorie de la pronunare chiar dac nu se prevedea acest lucru. Pt c textul de la 448 crede profa c ar trebui s se refere la situatia in care o hotrre este susceptibil de apel cale de atac suspensiv de executare in masura in care este execrictat n termen i hotrrea normal nu ar putea fi pus n executare pn la soluionarea apelului, da n aceste situaii care reclam urgen acestea sunt de fapt exceptii de la acest caracter suspensiv al apelului. De acea spune profa ca punctul 9 nu ar avea ce s caute aici. In orice alte cazuri n care legea prevede c hotrrea este executorie. De ex la ordonana preedenial.Executarea acestor hotrri are un caracter provizoriu. De ce? Daca se exercit calea de atac a apelului i apelul este admis i se constat c aceste sume au fost ncasate pe nedrept instana de apel va dispune restituirea ei iar dac omote s o fac partea nai poate s recurg la partea intoarcerii executarii. S-a inteles aceast institutie? Este vorba de situatia in care executarea de drept a hotrrii nc de la pronunare chiar dac s-ar exercita calea de atac a apelului care admiterea ar fi suspensiv de executare si atunci revenind intr-o astfel de situatie s-ar putea acorda termen de gratie? Rolul acestei instituii este tocmai urgenta si atunci cum s dau termen de graie? Deci clar n aceast situaie termenul de graie este incompatibil cu executarea provizorie de drept a hotrrii.Dar in cazul de la 449? Executarea provizorie judecatoreasc se face tot la solicitarea prii interesate care este creditorul dar rmne la latitudinea instanei de data aceasta sa dispun sau nu pt ca nu ne incadram in acele reguli expres prevazute la 448. Ce spune 449? :instana poate ncuviina executarea provizorie a hotrrilor privitoare la bunuri ,remarcati ca nu in orice materii, dar si la 448 se refer actiuni mai putin punctul 1 (deci 449 se refer doar la hotrri pronunate n actiuni care au ca obiect bunuri.) , de cte ori va considera ca masura este necesar n raport cu temeinicia vadit a dreptului sau cu starea de insolvabilitate a debitorului precum si atunci cnd ar aprecia c neluarea de ndat a acestei msuri este vdit prejudiciabil pt creditor. Obervati ca in alin 3 se face la cerere spune alin 3: cererea de executare provizorie se va putea face in scris dar i verbal n faa instanei pn la nchiderea dezbaterilor. Tine-ti minte ca in general cereri pot sa formulez n etapa cercetrii judectoreti pt ca inainte de nceperea dezbaterilor trebuie ca instanta sa se pronunte asupra unor cereri pe care le-a lsat nesoluionate, iat ca cererea pt executarea provizorie a hotrrii poate fi formulat i dup nceperea dezbaterilor pn la inchiderea acestora. O sa vedem c, cheltuielile de judecat mai pot fi dovedite pn la inchiderea dezbaterilor. La primele cursuri am vb despre fazele si etapele procesului am spus ca e important sa le cunoastem pt a stii ce fel de acte de procedur pot fi efectuate n fiecare etap i faz a procesului. Deci iat c cererea de executare provizorie poate fi formulat i dupa inceperea dezbaterilor asupra fondului. Alte cereri mai stim care ar putea fi formulate pana la inceperea dezbaterilor? Interventia voluntara, principala sau accesorie poate sa fie facut i dup inceperea dezbaterilor pana la inchiderea acestora. Deci iat se face la cerere.Aliniatul 4 spune ca daca cererea facut a fost respins de prima instan ea poate fi facut din nou n apel, adic nu oblig creditorul s atace cu apel dispozitia de respingere a cererii de executare provizorie ci permite s reintereze in apel. Poate s se formuleze pt prima oara in apel? Student: pt hotararea pronuntata in apel. Profa: pai hotararea pronuntata in apel este deja executorie. O sa vedeti ca recursul suspend executarea numai in cazurile expres prevazute de lege si stim ca foarte multe hotarari pronuntate in apel nici macar nu mai sunt susceptibile de recurs. Apropo pana cand as putea in apel chiar daca imi permite legea? Pana cand se solutioneaza apelul, de la solutionarea apelului am deja o hotarare care este susceptibila de executare silita. Hotararile pronuntate in apel sunt executorii, marea majoritate sunt si definitive.Intrebare sala: in ipoteza d la alin 4 cererea sa inteleg ca se va solutiona inaintea apelului? Profa: evident, nu ar avea interes pt ca repet, hotararea pronuntata in apel este deja executorie. Unde nu este executorie inseamna ca recursul suspensiv de executare unde recursul e suspensiv de executare nu am de ce sa incuvintez executarea provizorie pt ca ratiunea pt care recursul e suspensiv de executare este ca nu as mai putea sa repar ce s-a pus n executare. Si atunci, pot sa fomulez pt prima oara in apel? Obervati totusi ca fa de redactarea textului este intr-adevr nefericit pt ca spune: daca cererea a fost respins de prima instanta ea poate fi facut din nou n apel. Si atunci fie a lasat-o nesolutionat fie a respins-o nu ma oblig s fac apel inpotriva dispozitiei de respingere a cererii, pot sa o reinterez in fata instantei de apel dac subzist aceste motive sau dac se acutizeaz aceste motive. Dar dac nu am formulat-o in faa primei instane..o intrerupe un student care afirma: mie nu mi se pare ca intreice formularea pt prima dat, permite reiterarea cererii respinse. Profa: as inclina si eu spre o astfel de interpretare desi doctrina este de o alta parere. E adevarat, da, intr-adevar aceste imprejurari mi se pot ivii dupa pronuntarea hotrrii, pe parcursul solutionarii apelului si atunci daca as spune ca nu pot formula pt prima data in apel sa ma repun in termen? Dar in ce termen sa ma repuna c nu exista motivul atunci cnd s-a pronuntat hotararea in prima instant. Deci interpretarea de bun simt ar fi c nu exclude posibilitatea sa formuleze direct in apel pt situatiile care s-au ivit in cursul solutionarii apelului.Deci iat tot o aplicaie a principiului disponibilitii se dispune la cererea creditorului, termenul de gratie la cererea debitorului, executarea provizorie judecatoreasca la cererea creditorului.Termenul de gratie se acorda prin hotrrea act final a judecatii, executarea provizorie se poate acorda prin hotararea act final a judecatii daca se acorda de prima instanta i dac se acorda de instanta de apel in conditiile in care trebuie sa se pronunte asupra ei inainte de a judeca apelul pt ca in momentul in care a judecat apelul nu mai prezint interes va fi o incheiere pronunat pe parcursul judecii. Apropo de aceast ncheiere odat cu citarea partilor, camera de consiliu o d cu citare fr citare, cum facem? Pai din moment ce nu spune c e fr citare nseamna c e cu citare, deci pe procedura obisnuita, se va prelua o cerere formulata in cursul apelului si se pronunta pe ea ca pe orice alta cerere formulat in apel printr-o incheiere ce premerge fondului. Ce fel de incheiere este aceasta? Interlocutorie sau preparatorie? Interlocutorie.Care sunt motivele pt care instanta ar putea sa incuvinteze o astfel de cerere? Le enumer 449, rmne pn la urm la latitudinea ei, dac prima instan a respins-o, poate fi reinterat n apel. Rmne la aprecierea instanei sa vad dac este vorba despre o temeinicie vdit a dreptului, de o stare de insolvabilitate. Cnd ai o stare de insolvabilitate a debitorului, daca se pune problema executrii unei sume de bani, eventual sau daca neluarea de indata a acestei msuri ar fi vdit prejudiciabil pt creditor, deci ar reclama o oarecare urgen dar altele dect cele de la 448. n aceste cazuri l va putea instaa obliga pe creditor spune textul la plata unei cauiuni n conditiile lui 718 alin 2 i 3. Este cautiunea in procedura executrii silite. Pt suspendarea executrii dac ne uitm la textul lui 718, cuantumul ei depinde de faptul c obiectul ar fi evaluabil in bani sau nu. Fiindc daca nu e evaluabil n bani alin 3 vrbeste de o cautiune fix de 1000 lei dac legea nu dispune altfel iar dac este evealuabil in bani este o sum forfetar stabilit de criteriile de la lin 2. Observati ca textul spune ca instana il va putea obliga, deci nu este este obligat sa srabileasc aceasta in sarcina unei parti, dar dac vrea poate s il oblige pe creditor s plteasc cautiunea. Care este rolul acestei cautiuni? n masura in care apelul va fi admis , in ce situatie suntem ca sa cerem executarea provizorie? Creditorul a ctigat, apel face debitorul. Care e raiunea s pltesc cauiunea? l execut pe ceva care nu este nc definitiv, nc este in proces de judecat in apel. Dac apelul se admite eu trebuie s restitui ce s-a executat i rolul cautiunii este aceasta, de a fi o garantie a restituirii a ceea ce s-a executat provizoriu, dar rmne la latitudinea instanei sa il oblige pe creditor inainte sa solutioneze cererea la plata unei cautiuni sau dupa cum spune textul il oblig, nu spune ca creditorul va plati o cautiune. O sa vedem ca sunt situatii cand plata cautiunii este obligatorie, aici spune textul c dac vrea.Cnd nu se poate incuvinta executarea provizorie spune alin 2. De fapt acestea sunt situatii in care i recursul ar fi suspensiv de executare in msura in care hotrrea ar fi susceptibil si de recurs. In materie de starmutare de hotare, desfintare de constructii plantatii sau alte lucrari avand aezare fix. Dac ne uitam la 484 alin 1 in materia recursului, acestea sunt situatii in care recursul este suspensiv de drept de executare. Deci sunt situatii in care nu am cum sa mai revin asupra executarii, de acea in astfel de situatii acolo unde am recurs el suspend executarea i nu se poate dispune executarea vremelnic, doar cnd am o hotrre definitiv. Intabularea sau radierea unui drept in CF, asta stim din dispozitiile speciale din Carti funciare pt ca intabularea se dispune numai in baza unei hotarari definitive, in baza unei hotarari nedefinitive pot sa dispun inscrierea provizorie, ia radierea intotdeauna in baza unei hotarari definitive.In cazul executarii provizorii judecatoresti pot sa acord si termen de gratie si sa dispun si masura executarii? Pi a putea? E clar ca si in aceast situatie cele doua sunt incompatibile. Ca teoretic daca se formeaza doua astfel de cereri, instanta poate s constate ca nu sunt intrunite conditiile pt executarea provizorie si o respinge ar putea solutinand cererea privind termenul de gratie sa constate ca acea dimpotriv este fondat. Asta nu inseamn ca nu pot fi formulate , dar nu pot fi amandoua admise pt ca se exclud reciproc.Suspendarea executrii provizoriiAm o executare provizorie de drept sau dispus de prima instan, ce poate s fac debitorul? Poate s cear suspendarea acestei executri, cine ar fi instanta competent? Instana de apel. In ce conditii? Este o suspendare de drept sau una judecatoresc? Intotdeauna este la cererea partii i rmne la aprecierea instantei de apel. In ce conditii? Spune asa, la cerere. Ea poate fi solicitata chiar prin cererea de apel sau printr-o cerere distinct care fie se depune in fata primei instante fie pe parcursul solutionarii apelului. Pot s am mai multe situatii, depun si cerere de apel si cerere de suspendare in fata primei instante. Atunci pt ca cererea de suspendare necesit solutionare de urgenta ea se va trimite cu prioritate fata de cerera de apel, ve-ti vedea ca apelul presupune o etapa scrisa cae se desfasoara in fata instantei a carei hotarare se ataca si care se lungeste destul de mult, se comunic cererea de apel, se asteapta sa depuna intampinare, apelantul depune raspuns la intampinare. Nu pot astepta atata pt ca s-ar putea pune in executare hotararea si atunci as avea interesul sa formulez cererea de suspendare separat. Dac am formult-o separat se poate trimite de indata la instanta de apel sa o solutioneze cu prioritate. Daca nu a formult nici prin cereea de apel nici sa o depune la instanta in fata caruia o atac, pot formula in cursul solutinarii apelului. Pt ca poate ca mi se porneste executarea in timp ce apelul este in curs de judecat si atunci mi se iveste interesul s cer suspendarea. Intrebare sala: am interesul sa cer suspendarea in cursul procesului atunci nu este suspensibila executarea, nu? Pai nu e suspensiv ca e in situatia in care hotararea e executoie fie de drept fie pt ca a incuvinat instana , la asta se refer textul lui 450, am o hotarare executorie de la pronuntare i atunci debirorul vrea s evite situaia de a fi executat inainte s se judece apelul i atunci fomuleaz o cerere. Si repet, in aceste conditii o poate formula, fie chiar prin cererea de apel fie separat de cererea de apel, odat cu apelul sau in cursul soluionrii apelului, dar oricnd ea se va soluiona de instanta de apel. Aici n schimb spune c suspendarea va putea fi ncuvinat numai cu plata unei cauiuni. Deci dac pt incunvinatrea executrii provizorii, plata cautiunii este lasat la latitudine la instanei, in cazul suspendarii executarii provizorii fie ca e de drept fie judecatoresc, plata cauiunii este obligatorie.Prin ce se solutioneaza si daca are cale de atac. Se solutioneaza printr-o incheiere. Calea de atac este prevzut la alin 3 teza doi: dispozi art 718 alin 6 sunt aplicabile. Dac ne ducem la cererea de suspendare a executrii silite, ea se solutioneaz de instanta de executare printr-o incheiere care potrivit 718 alin 6 este susceptibil de apel. Instana de executare este judecatoria, incheierile date in cursul executarii silite sunt susceptibile de apel. 718 alin 6 spune ca incheierea poate fi atacat numai cu apel in mod separat in termen de 5 zile de la pronuntare pt partea prezenta respectiv de la comunicare pt partea lips. Asadar incheierea prin care instantade apel admite cererea de stramutare sau o respinge ca nu spune pt ce solutii, uneori textul spune in ce situatii pot sa apar si in care nu. De ex cererea de recuzare respins are cale de atac odata cu fondul, cea admis nu mai are cale de atac deloc. In materia asigurarii probelor, incheierea prin care este admis cererea de asigurare de dovezi nu mai are cale de atac, cea prin care prin care este respins are cale de atac. Aici nu spune nimic, asadar am cale de atac indiferent de solutia dat asupra cererii de strmutare. Dac se admite, interes, exercit calea de atac oare cine? Creditorul fiindc s-a suspendat executarea dac se admite i dac se respinge inseamn ca va merge mai departe executarea, interes are debitorul. Si mai spune alin 3 teza doi introdusa prin leagea 38 : incheierea dat asupra cereri de suspendare este supus acelorasi ci de atac ca si hotararea atacat. Ce credeti?vine asta in contradicie cu ce spune teza 1? Zice ca si hotararea atacata. Nu ca si hotararea pronunatat n apel. Hotararea atacat este tocmai atacat cu apel, c zice: instanta competent s solutioneze apelu. Hotrarea atacat este aadar susceptibil de apel deci si incheierea de suspendare este susceptibil de apel. nu avea nici un sens textul dar asta este. Hotararea atacat vorbete aadar de apel. Cnd s-ar putea pune totui problema de alt cale de atac? In contencios numai ca aici vorbeste de suspendarea executrii provizorii prin cererea de apel ca de aici pornete 450. Intr-adevar s-ar putea discuta de situatii in care hotrrea nu este susceptibil de apel, hotararea primei instante dar acolo am text special in contencios la suspendare executorie.A mai putea discuta la suspendarea executrii, aperopo daca tot am trecut la 488 hotararea data in baza achiesrii prtului la pretentiile reclamantului. Ca acolo este executorie de drept de la pronuntare am numai recurs, dar acolo nu in apel cer suspendarea , o cer in recurs si acolo s-ar putea pune eventual problema ca are aceiasi cale de atac cu hotararea care se atac.Daca as avea o actiune care porneste de la tribunal. Are apel al curtea de apel si curtea de apel suspend executarea provizorie a hotararii. Situatiile sunt de la 489 alea de la 488 sunt cam de competenta judecatoriei, toate mai putin ultimul punct. Impotriva acestei incheieri mai ai cale de atac la Inalta Curte? Iccj nu are competenta de a judeca apelul asadar aceasta ar fi fara cale de atac. De fapt ce a facut legiuitorul, in vechea reglem aceasta incheiere avea numai recurs si at nu se punea prb competentei ICCJ dar pt ca a schimbat calea de atac si a pus apelul am o prb c incheierile pronunatet de curtea de apel in apel pt ca impotriva lor nu mai am cum sa exercit apel la Iccj si nu este aplicabila teza doi pt ca se refera la care hotarare? La hotrrea atacat. Hotrrea atacata este atacata cu apel, aceasta este ipoteza d la care am pornit. Student: m-am gandit ca legiu si-a dat seama ca de fapt teza a doua cu aplicarea corespunzatoare a lui 786 alin 6 ar crea prb in ipoteze de acest gen si s-a gandit sa se dea posibilitatea...Profa: prb este ca oricum este nefericita formularea pt c se refer la hotrrea atacat i atunci ce inseamn hotrrea atacat? Incheierea are aceiai cale de atac ca i hotrrea atacat, hotararea atacata fiind atacat cu apel c asta este premisa lui 450 alin 1. Nu spune hotrrea act final al judecii aia poate s nici nu mai aib recurs deloc. C v-am spus c ce pornete de la tribunal in prim instanta are apel la curtea de apel, dar dac ne uitam la 483- hotrri susceptibile de recurs pot s nu am recurs la toate hotrrile date in apel de Curtea de apel. Deci poate sa imi dea o incheiere de suspendare, as merge chiar pe idea ca hotararea act final al judecatii s nu aib recurs. Nu a fost prea clar legiuitorul, ar putea sa spuna clar daca asta vroia in textul lui 450 ca dac ar fi calea de atac de competenta Iccj ar fi recursul i era mai clar. In aceast situatie eventual am putea discuta dac am putea sa aplica, analogia sau nu. Studenta: pai si daca avem hotrri care nu sunt susceptibile de apel numai de recurs? Profa: acolo avem, texte speciale ca si la contencios de ex. Studenta: nu ma refer la contencios. Profa: acuma v-am zis ca aici executarea asta provizorie, ori de aia v-am spus ca textul de la 488 este cumva impropriu pus pt c intreaga institutie se refera la situatiile in care hotararea este susceptibil de apel, apelul fiind suspensiv de executare, recursul nu e suspensiv de executare decat in cazurile expres prevazute de lege cand nici nu a mai putea s dau o executare provizorie. De aici porneste institutia, dac e vorba de hotrri susceptibile de apel. epelul fiind suspensiv de executare ca regul. In astfel de situatii apelul nu suspend executarea fie ca legea o spune expres 488, fie c o dispune instanta la cererea creditorului 489.450- posibilitatea suspendrii pe calea unei ordonane preedeniale. Nu am am facut aceasta ordonan asa ca nu o sa discute foarte mult aici. O sa reia cand vom face acel curs despre executarea silit. Si acest text este nefericit pus aici, ordonanta presedential este o procedur special care s-ar judeca de un sg judecator , in apel am doi judecatori, si atunci se pune problema cine judeca aceasta ordonanta, completul de doi jud din apel, unul singur din membrii completului sau cine? Va revenii.In procedura executarii silite instanta de executare poate sa dea o suspendare provizorie dar o da prin incheiere nu prin ordonanta presedentiala pt ca in procedura executarii slite exista urmatoarea chestiune. Fac o constestatie la executare si cer anularea formelor de executare. Ca sa nu ajung sa fiu executat deja cer suspendarea executrii, si instanta cu plata acelei cautiuni cand e cazul o sa se pronunte si imi suspenda executarea pana la solutionarea contestatiei la executare. Dar dac am o foarte mare urgen cum e cazul la 450 alin 1 pot sa cer o suspendare provizorie. Aceasta chestiune e in doi pasi. Deci am o incheiere de suspendare provizorie, pana cand mi se judeca cererea de suspendare, pana la solutionarea contestatiei in executare care e sfarsitul procesului si atunci pt ca am o urgenta zic sa mi se suspende provizoriu dupa aceia ne mai gandim noi daca e cazul sa suspende tot procesul sau nu, dar acolo se da o incheiere de catre cel care e investit cu solutionarea prestatiei la executare si nu are cale de atac, la procedura ordonantei presedentiale este cale de atac-apelul. Ordonana poate fi data ca si incheierea de suspendare provizorie fr citarea partilor.Cheltuielile de judecatO sa discutam de regulile pe care instanta le aplic atunci cnd sytabilete cheltuielile de judecat. Este vorba despre textele de la 451-455.451 vorbeste despre cuantumul cheltuielilor de judecat, in ce const de fapt aceste cheltuieli, stim deja, in taxa judiciara de timbru atunci cnd cerea nu este scutit, onorarile avocatilor, expertilor, ale specialistilor atunci cand nu avem experti in condtiile lui 330, sumele cuvenite martorilor ,mai exact cheltuieli legate de administrarea probelor, spune textul orice alte cheltuieli necesare pt buna desfasurare a procesului. Poate instanta sa cenzureze aceste cheltuieli solicitate ? Ne rspunde alin 2 care permite instantei sa faca acest lucru atunci cand este vorba despre onorarile avocatiale. Dar tineti minte ca si cnd este vorba despre onorarile experilor, instana este cea care stabilete i onorariul provizoriu i cel final, dar nu il va reduce prin cheltuielile de judecat, il va reduce n momentul n care stabilete onorariul i ct pltete partea n acel onorariu atta ii acord la final n msura n care este vorba despre partea care a ctigat procesul i se dovedete c acea expertiz este util pentru ct i s-a acordat. Sunt situaii de exemplu in care partea cere o expertiz de stabilire a valorii de circulaie a bunului, se oprete. In materia legii privind imobilele preluate n mod abuziv de ctre stat, contractele de vnzare cumparare ncheiate de fotii chiriai la cererea propietarului caruia i s-a restituit imobilul pot fi desfiinate. Desfiinarea poate s aib loc pe dou ci: prin anulare care antreneaz o rspundere excontractual i presupune restituirea preului actualalizat cu rata inflaiei sau prin compararea titlurilor situaie n care nu este desfiinat contractul pt nevalabilitate i ar putea s intervin garania pt eviciune care presupune acordarea valorii de circulaie a bunului la data eviciunii i in astfel de situaii se solicit, avem un text special care nu spune att de clar pe cat v-am spus eu, despre posibilitatea fostului cumprtor de a solicita valoarea de circulaie a bunului care este net superioar preului actualizat cu rata inflaiei pt c aceste bunuri se cumprau la preuri foarte mici. De regul am situatii in care mi se cer dou expertize, i expertiz contabil de actualizarea preului la rata inflaiei i i expertiz de evaluare pt a stabili valoarea de circulaie a bunului la data eviciunii. i atunci in funcie de care cerere admit ca bun principal mi se cere valoare de circulaie, n subsidiar mi se cere preul actualizat, o s il dau i in cuatumul cheltuielilor onorariul expertului pe care l-am stabilit c ar fi contribuit la stabilirea soluiei. Deci daca dau valoarea de circulaie voi da onorariul expertului evaluator, dac voi stabili preul actualizat la rata inflaiei, voi da onorariul expertului contabil.In ceea ce privete onorariul avocaial textul alin 2 al art 451 ii permite s reduc cuantumul acestui onorariu. De ex intr-o cerere de pensie de intretinere i imi angajez un avocat care ar fi onorariu cat pensia pe 3 ani, pot s acord cu titlu de cheltuieli de judecat intreg onorariu? Textul codului permite instanei s intervin n modeul de stabilire a cheltuielilor de judecat i din oficiu . deci nu tre neaparat sa cear partea. Poate s cear i partea care se vede ameninat de un astfel de onorariu dar chair si fara cerere.Care sunt situaiile in care instanta reduce motivat onorariu avocaial? Codul ofer cteva criterii si spune c atunci cand acesta este vdit disproporionat. Acesta trebuie s fie semnificativ fa de onorariul care in mod normal se i-a intr-o astfel de situatie in funcie de complexitatea ei sau de activitatea desfurat de avocat care poate s insemne foarte multe: cum a formulat cererea, dac a motivat sau nu cererea de apel (apelul nemotivat nu este nul). Simplu fapt ca sa prezentta la 10 termene nu este suficient ca sa ii acord un onorariu mai mare, poate din cauza lui am avut 10 termene de judecat. Ramane la latitudinea judectorului care tre s motiveze ce inseamn vdit disproporionat.Msurile luate de instan nu are nici un efect asupra raportului dintre avocat i clientul su, ce inseamn acest lucru? Eu dac mi-am angajat un avocat pt restituirea taxei de timbru pt inmatriculare si am platit 1000 euro onorariu si taxa era 1000 de lei o sa spun instanta: da obliga statul sa iti plateasca 500 de lei cat ar fi onorariu in astfel de cauze , dar tu avocatului tau ii platesti 1000 euro, e prb ta daca iesi in pierdere. Instanta nu intervine prin acest text in contractul dintre avocat si cileni. Pot sa aleg ce avocat vreau eu sa ii dau cat veau, dar acest lucru nu trebuie sa se repercuteze asupra celeilalte parti, acolo intervine instanta, la cat oblig cealalt parte chiar dac ea este de vin pt declansarea procesului. Cnd stabilete ca este vadit disproportionat ii da exact cat stabileste ea ca ar fi pe msur.Se mai pune problema in practic a onorariului de succes. Prtile incheie cu avocatii fie prin contractul initial fie act adiional, se oblig in situatia in care avocatul ctig procesul, inafara de onorariul deja stabilit s il mai recompenseze. Problema partii cu cat vrea sa il recompenseze, dar poate fi pus in sarcina celeilalte prti onorariu de succes? Ca regula instantele se pronunt c nu ii revine aceasta sarcina.Dispoziiile alin 2 se aplic in mod corespunztor la plata experilor, nu este chiar asa pt ca aici repet, nu reduc la final onorariul expertului ci il reduc inc la inceput cnd l stabilesc i nu oblig partea s pltesc dect atata. Deci situatia nu e aceiasi ca la alin 2 chiar dac textul spune asa. Tine-ti minte de la stabilirea cheltuielilor de judecat. Ati inteles aceast diferenta? Pt c atunci cnd imi angajez eu avocatul nu spun in contractul de asisten juridic : da ii dau 10 000 de lei pe onorariu avocatial, la final instanta va admite aciunea i va spune: pai cum sa iti dau 10 000 de lei pe cheltuieli de judecata cand obiectul procesului este 1000 lei. O s ii reduc. Dar dac fac o exeprtiz ca s stabilesc valoarea de circulaie a bunului atunci instanta stabileste cheltuielile privind onorariul expertului, ea le incuvinteaz i ct incuvinteaz. Atata pltete partea, nu ar avea de ce sa reduc la final instanta.Aliniatul 4 spune ca nu vor putea fi micorate cheltuielile de judecat avnd ca obiect plata taxei judiciare de timbru. Aici sa ne intelegem. Taxa judiciar de timbru pt ct s-a admis, c dac eu cer de la prt 100 000 lei i instanta admite in parte aciunea i imi d 50 000 lei ca doar atat imi datoreaz paratul. La ct va obliga paratul cu titlu de cheltuieli de judecat? Ct s-ar datora pt 50 000 lei, tax de timbru pt ct s-a admis.Dar dac se admite actiunea in parte pt ca paratul intre timp plateste, dar plteste pe parcursul procesului atunci va fi obligat la plata tutror cheltuielilor de judecat ocazionate pt c el m-a facut s inregistrez cererea de chemare in judecat. S-a implinit termenul suspensiv si nu si-a indeplinit obligatia asumat prin contract, m-a obligat sa il dau in judecata. L-am si notificat , i-am dat un termen rezonabil de plata dac nu a fost de drept pus in intarziere si tot nu a platit. Chiar dac plateste pe parcursul procesului el este in culpa procesual.Atunci cand am discutat de cheltuielile pt aducerea martorilor, totusi chiar dac textul asa spune , profa crede ca putem vorbi despre un abuz de drept. Daca aduc un martor de la ar i il pun la Opera Plaza, nu cred ca pot sa spun ca textul asta nu imi permite sa ii reduc cheltuielile de deplasare. Ca dac dreptul este exercitat abuziv instanta poate s cenzureze sub acest aspect.Dovada cheltuielilor de judecat, ea poate fi facut pn la inchiderea dezbaterilor dei stiti ca probele se administreaz n etapa cercetrii judectoreti. Pt cheltuielile de judecat, ca inclusiv dupa ce am inceput dezbaterile asupra fondului pot s fac dovada cheltuielilor de judecat, legiuitoru nu a facut decct s legifereze o cutum. Cum se acord cheltuielile de judecat? Care sunt condiiile? Proba cheltuielilor se face de regul cu inscrisuri. Deci cum se acord? Cealalt parte trebuie s fie cazut, textul lui 453 spune asa: partea care pierde procesul va fi obligat, la cererea prii care a ctigat ii va pltii acestuia cheltuieli de judecat calculate potrivit lui 451. Alin 2 spune: cnd cererea a fost admis numai in parte judectori vor stabili masura in care fiecare dintre parti poate fi obligat la plata cheltuielilor de judecat i dac este cazul vor putea dispune compensarea acestora. Textul este putin diferit de vechiul cod care spunea asa: cnd preteniile fiecarei parti au fost ncuvintate numai in parte instanta va aprecia in ce msur fiecare dintre ele poate fi obligat la plata cheltuielilor de judecat puntnd face compensarea lor. Alin 2 de la 453 spune cnd cererea a fost admis numai in parte. Sesizeaz cineva diferena? Cererea se imparte si pretentia nu se imparte. Cererea nu se imparte inseamna asa: am cerere de chemare n judecat, cer 100 000 lei de la prt si instanta cnd stabilete starea de fapt constat c am fcut proba numai pt 50 000 lei. Asta este pretentie si atunci ce face, admite in parte cererea facuta de reclamant impotriva paratului cu datele personale pe care le stiu din cererea de chemare in judecata si in consecint oblig paratul s pregtesc reclamantului suma de 50 000 lei cu titlu de ce o fi. Daca mi s ecer cheltuieli de judecat spun aa: oblig prtul sa plateasc reclamantului cheltuieli de judecat care vor consta in taxa de timbru aferent sumei de 50 000 lei, onorariu avocaial care a fost de 500 lei, daca pretentile sunt admise numai in parte instanta va aprecia dac sa le acorde in totalitate sau numai in parte pt ca poate munca avocatului e aceiasi indiferent de ce am admis din pretentii. Pe cnd pretentii admise in parte inseamna ca fiecare pretinde ceva de la cealalt. De ex am cererea de chemare in judecat de 100 000 lei pt imprumut nerestituit i paratul face cerere reconventional i ii cere 50 000 lei pret neachitat plus compensare judiciar si atunci am preteniile fiecarei pri admise in parte. Dac spune admit in parte cererea de chemare in judecat . admit in parte cererea reconvenional sunt pretentii admise in parte. Dac spune cererea unei pri este admis in parte inseamn altceva.Revenind la diferenta de reglementare, dac ceererea de chemare in judecat este admis in parte pt 50 000 lei ce ar putea s fac instana? Pt 50 000 prtul a ctigat procesul. Deci i-am dat 50 la sut din ce a cerut ca nu degeaba am dat acest exemplu. Nu suntem in situatia in care a platit pe parcurs. S-a dovedit care este suma datorat. Si atunci ce poate s fac instana? S compenseze cheltuielile de judecat a pri. Pt 50 la suta a castigat reclamantul, nu ii permite 453 in redactarea actual? Ce spune? Cnd cererea unei pri este admis in parte. Repet, in vechea reglementare se spunea? In vechea reglementare pur si simplu pt c vorbea de pretentile fiecrei prti admise in parte trebuia sa am preteni reciproce, aici nu mai cere acest lucru. In vechea reglementare pt ca aveam acel text am spus pur si simplu instanta spunea am admis in parte si ii ddea cheltuielile de judecat corespunztoare acelei pri fr s aib in vedere ca de fapt i prtul a ctigat intr-o msur procesul. Ptr ca pt ce s-a respins. Admis in parte inseamn c o parte ii respins, chiar dac nu spun nimic, nu o sa spun resping pt 50 la sut.Cum se face aceast compensare? Nu se face ntotdeauna la snge pt c o parte isi angajeaz un avocat cu 1000 de lei cealalt cu 500 de lei. Daca instanta apreciaz ca prestatia lor este de 500 de lei va compensa. Aici reclamantul de ex a platit niste taxe de timbru, paratul nu a pltit taxe de timbru. Aici iari este o discuie. Pt ca a ctigat pe 50 la sut, el va plati de ex 50 la sut taxa de timbru la reclamant si se compenseaz numsi onorariile avocaiale c acolo s-a aprat. Si asta s-ar putea, textul ne permite s facem acest lucru.Exonerarea prtului de plata cheltuielilor de judecatParatul care a recunoscut la primul termen de judecat la care prile sunt legal citate, pretentile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecat cu exceptia situatie in care a fost pus in intrziere inainte de a se porni proceseul, fie de drept fie prin acea notificare din Codul civil. In principiu debitorul trebuie notificat daca nu este de drept in intarziere. Dac il chem direct in judecat si el pltete pana sa se stabilesc primul termen de judecat sau se prezint la primul termen de judecat i spune: ca e deacord s plteasc far s conteste numai ca nu a avut bani ,dar dac il notifica el platea, atunci nu va mai fi obligat la cheltuieli de judecat. Va admite instanta actiunea numai c nu va fi obligat la cheltuieli de judecat pt c nu i s-a dat posibilitatea n prealabil s isi execute voluntar obligatia. In sensul asta sa intelegem. Profa a vazut situatii cand se se spune: instanta din probele administrate va considera intemeiat pretentia reclamantului, nu ne opunem. Adica serios?:).. asta este o opozitie, pt c ma obligi, nu este o mrturisire judiciare. Apropo pe baza marturisirii judiciare am doua posibiliti, ori dau o hotarare in baza achiesrii dac cere reclamantul, ori dau o hotarare care intra in autoritate de lucru judecat considernd mrturisirea judiciar suficient. Deci idea este ca dac nu te opui nu mai administrez probe in principiu decat daca instanta apreciaza. Am discutat despre asta la marturisirea judiciar.Situaia mai multor reclamani sau priInstanta tre s stabileasc ce anume datoreaz fiecare din cheltuielile de judecat. Dac se datoreaz in solidar, c dac e vorba despre un litisconsoriu procesual ce presupune o indivizibilitate si sunt obligati in solidar la plata capitalului vor fi obligati in solidar si la plata accesorilor inclusiv a cheltuielilor. Dac este o obligaie divizibil va arta in ce msur datoreaz fiecare din cheltuielile de judecat prii care a ctigat procesul.Efectele hotrrii judectoreti Sediul materiei 429-435.Primul efect il tii deja, dezinvestete instana. Am discutat c hotrrea se pronun n edin public. n cazuri cu totul de excepie respectiv de amnare a pronunrii dac preedintele dispune in acest sens la momentul cnd amn pronunarea aceasta este nlocuit prin punerea hotrrii la dispoziia prii prin mijlocirea dreptului. Dar din acel moment nseamn c judectorul nu mai poate s revin asupra soluiei sale. Cum a dispus asa rmne pt ca in acest fel instana s-a dezinvestit. Dac a greit acest lucru face obiectul cilor de atac, n msura in care partea dorete s le exercite.Puterea executorie. Au putere executorie hotrrile judectoreti in condiiile legii. Adic, dac este pronunat intr-o materie in care hotrrea este susceptibil de a fi pus in executare adic o aciune in realizare a unui drept. Si dac este vorba despre o hotrre executorie, adic fie executorie de la pronunare de drept sau la cerere, fie pt c este pronunat in apel pt ca hotararile date in apel sunt definitive dac nu mai am recurs sau dac am recurs dar nu este suspensiv de executare. Deci in principiu hotararile au aceast putere executorie dac sunt pronuntate in materie de realizare a dreptuluisau mai sunt hotrri executorii i acelea unde a mai fi avut calea de atac a apelului dar nu am exercitat-o i a rmas hotrrea definitiv.Fora probant a hotrrii-434. Are fora probant a unui inscris autentic. Staim acest lucru in ceea ce priveste constatrile personale ale judectorului trecute in incheierea de edin.Obligativitatea i opozabilitatea. Deja am disutat despre aceste dou efecte n doua situaii. Cnd am interpretat art 39- transmiterea calitii personale cu titlu particular i cererea de chemare in judecat a altei persoane unde am spus c prtul care recunoate pretentiile poate fi scos din proces cnd era vorba de plata unei sume de bani sau predarea unui bun dac le pune acestea la dispozia instanei care va stabili c i se datoreaz reclamantului sau celui chemat in judecat. Am spus atunci c textul vorbete impropriu de faptul c hotrrea va fi opozabil prtului pt ca prin ce se deosebete caracterul obligatoriu de opozabilitate? Dac este susceptibil de executare sau dac e o aciune in constatare oricum prtile nu o pot contesta ca... imediat ajunge, la autoritate de lucru judecat. Pe cnd opozabilitatea se refer la terii fa de proces care sunt obligai s cunoasc situatia juridic creat prin hotararea pronunat insa pot s fac dovada contrar pt c din perspectiva lor ei nefiind parte n proces fat de ei nu ii produce acel efect de autoritate de lucru judecat. Am discutat si la 39 c si la transmisiunile cu titlu particular dac dobnditorul cu titlu particular nu a fost introdus in proces hotararea este opozabila. De ce? Pt c nu a devenit parte in proces. Caracterul obligatoriu se refer la prile din proces, opozbilitatea la teri, dar terii pot s fac proba contrar inclusiv dobnditorul cu titlu particular dac nu a fost introdus in proces poate sa fac dovada c a dobndit dreptul cu bun credin.14