CURS DE NUTRITIE INTRODUCERE:

• "Alimentaţia este cel mai important factor de mediu extern care influenţează organismul". • Alimentaţia sănătoasă este una din componentele cele mai importante ale stării de sănătate şi ale calităţii

vieţii. • "Bolile intră prin gură" (proverb chinezesc) • Alimentaţia bogată în calorii, grăsimi, dulciuri, la care se adaugă consumul de alcool, obiceiul de a fuma şi

de a fi sedentar, reprezintă factori de risc pentru sănătate ce determină apariţia aşa-ziselor boli moderne: obezitatea, diabetul zaharat, dislipidemiile, hipertensiunea arterială, ateroscleroza cu manifestările sale clinice: infarctul miocardic, accidentele vasculare cerebrale, arteriopatia cronică obliterantă a membrelor inferioare.

• Alimentaţia deficitară, în anumite circumstanţe economice particulare, reprezintă o problemă de sănătate populaţională.

• S-au dovedit ştiinţific beneficiile date de o alimentaţie sănătoasă, dar şi consecinţele nerespectării ei. Definirea termenilor: KILOCALORIE (kcal) - unitatea de masura a energiei, utilizata in nutritie Reprezinta cantitatea de caldura necesara pentru a ridica temperatura unui litru de apa cu 1 grad Celsius, de la 15 grade C la 16 grade Celsius. KILOJOULE ( kJ) - unitate de masura a energieiReprezinta cantitatea de energie cheltuita pentru deplasarea unei mase de 1 kg pe distanta de 1 metru cu o forta de 1 Newton. Un Newton este forta aplicata unei mase cu greutatea de un kg pentru a-i imprima o acceleratie de un metru/secunda.

Factorii de conversie kcal-kJ sunt:1 kcal = 4,185 kJ1 kJ = 0,239 kcal

INDICELE DE MASA CORPORALA (IMC) Kg greutate actualaSe calculeaza dupa formula: IMC = ------------------------- kg/m². Inălţime (m)²

• În funcţie de IMC se defineste greutatea corporala

IMC ( kg/m²) Greutatea corporală

18,5 - 24,9 kg/ m² 25,0 - 29,9 kg/ m² 30,0 - 34,9 kg/ m² 35,0 - 39,9 kg/ m² peste 40 kg/ m²

Normală Supragreutate Obezitate gradul I Obezitate gradul II Obezitate gradul III ( extremă)

STILUL DE VIAŢĂ Totalitatea concepţiilor, atitudinilor, comportamentelor unei persoane care afectează starea de sănătate. Stilul sănătos de viaţă presupune:

• Alimentaţie adaptată caloric şi nutritiv, orar regulat de mese• Activitate fizică zilnică (150 min/sap) • Stare de nefumător • Consum moderat de alcool • Repaus (7-8 ore de somn zilnic)

1

• Coabitarea cu stresul. NOŢIUNI DE FIZIOLOGIE AI ALIMENTAŢIEI. FACTORI DETERMINANŢI.

FACTORI FIZIOLOGICI: Foamea, apetitul, saţietatea, repulsia Enzimele digestive Factori neuroendocrini FACTORI SOCIO-ECONOMICI FACTORI GEOGRAFICI FACTORI CULTURALI, RELIGIOŞI, TRADIŢII, OBICEIURI, FACTORI PROFESIONALI FACTORI PERSONALI: dentiţie, masticaţie, deglutiţie, ritm alimentar, mediu, loc, activităţi concomitente COMPORTAMENTUL ALIMENTAR

Prin comportament alimentar se intelege ansamblul reactiilor de raspuns fata de stimulii interni sau externi, manifestat prin aportul de alimente, refuzul lor sau intreruperea actului alimentatiei. Factori determinanţi: vaz, auz, miros, gust si sensibilitate tactila.Comportamentul alimentar este influenţat de:

1. obiceiuri si preferinte alimentare, 2. elemente psihosenzoriale, 3. condiţii etnice, sociale, culturale si religioase4. eventualii factori de stres si de programul profesional.

Calitatea hedonica a actului alimentar determina in mare masura selectia si preferintele individuale. Comportamentul alimentar normal presupune o atitudine sanatoasa fata de alimente si actul alimentar,

caracterizata prin:- numar de mese: 3 mese principale si 1-2 gustari/zi;- ritmicitate- repaus alimentar nocturn- evitarea "ciugulelilor" intre mese- aport alimentar adaptat nevoilor- masticatie corespunzatoare- servirea mesei intr-o atmosfera relaxata- alocarea de timp si spatiu corespunzatoare pentru servirea mesei, cu evitarea altor activitati (citit, vizionare TV,

etc.) Tulburările de comportament alimentar: Anorexia nervoasă Bulimia Binge eating Sindromul de alimentare nocturnă Consumatorii de dulciuri Tulburări afective sezoniere

Tulburările de comportament alimentar sunt determinate de o combinaţie complexă de factori emoţionali, psihologici, interpersonali şi sociali. Persoanele cu tulburări de comportament alimentar adeseori recurg la alimentaţie sau controlul acesteia pentru a compensa diverse stări emoţionale, sentimente, care altfel ar fi resimţite mult prea intens. Dezvoltarea tulburărilor de comportament alimentar poate fi determinată de:

Factori psihologici: Respect de sine redus Sentiment de neputinţă sau lipsa de control în viaţă Depresie, anxietate, furie, singurătate

2

Stress, emoţii negative Factori interpersonali:

Probleme familiale, în relaţiile personale Dificultăţi de exprimare a sentimentelor, emoţiilor Experienţe negative cu părerea altora despre aspectul fizic, greutate

Factori sociali: Mediatizarea şi promovarea conceptului şi imaginii de “corp perfect” Promovarea imaginii de frumuseţe pentru anumite dimensiuni corporale Norme sociale care consideră valoarea individului după aspectul fizic şi nu după calităţile intrinseci

Alţi factori: Dereglări ale neurotransmiţătorilor implicaţi în producerea senzaţiei de foame, saţietate şi în digestie.

Cel mai frecvent, persoanele predispuse la apariţia tulburărilor de comportament alimentar sunt adolescenţii şi femeile. ANOREXIA NERVOASĂ: American Psychiatric Association, DSM-IV (Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorder)(http://www.mentalhealth.com/)1. Refuzul de a menţine greutatea corporală la un nivel normal pentru înălţime şi vârstă (IMC <85% din cel expectat); 2. Frica intensă de a creşte în greutate şi de a deveni „gras”, cu toate că persoana este subponderală;3. Tulburări în felul în care greutatea şi forma corporală sunt percepute; influenţa directă a formei şi greutăţii corporale asupra auto-evaluării, sau negarea gravităţii subponderii;4. Amenoreea (absenţa a cel puţin 3 menstruaţii consecutive) . Subtipuri: A) Tipul restricitv (“Restricting Type”) (clasic)B) Tipul cu episoade de binge eating sau comportamente compensatorii epurative (“Binge-Eating/Purging Type”)BULIMIA NERVOASĂ: American Psychiatric Association, DSM-IV (Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorder)(http://www.mentalhealth.com/)1. Episoade recurente de binge-eating, definite ca: - episoade de consum alimentar excesiv, hipercaloric, realizat în timp scurt (de obicei 2 ore), - lipsa controlului alimentar, sentimentul că nu se poate opri / controla cantitatea de alimente ingerate 2. Comportamente compensatorii nepotrivite, recurente, menite să prevină creşterea în greutate, cum ar fi auto-producerea de vărsături, folosirea excesivă a laxativelor, diureticelor sau a altor substanţe, înfometarea, exerciţiu fizic excesiv;3. Binge-eatingul şi comportamentele compensatorii apar, în medie, cel puţin de 2 ori/săptămână în decurs de 3 luni. 4. Auto-evaluarea este direct influenţată de forma şi greutatea corporală. 5. Aceste tulburări nu apar exclusiv în timpul episoadelor de anorexie nervoasă.Subtipuri:A)Tipul epurativ (“Purging Type”): în cursul episoadelor de bulimie nervoasă, pacientul are comportamente compensatorii, cum ar fi auto-producerea de vărsături, folosirea excesivă a laxativelor, diureticelor sau a altor substanţe.B)Tipul nonepurativ (“Nonpurging Type”): în cursul episoadelor de bulimie nervoasă, pacientul are alte comportamente compensatorii, cum ar fi infometarea, exerciţiu fizic excesiv, dar lipsesc deobicei auto-producerea de vărsături, folosirea excesivă a laxativelor, diureticelor. SINDROMUL DE ALIMENTARE NOCTURNĂ (NIGHT-EATING), se diagnostichează atunci când mai mult de jumătate din cantitatea de alimente este ingerată după ora 19. Este asociat cu insomnie, lipsa apetitului în timpul dimineţii.CRAVINGUL, o tulburare caracterizată prin dorinţa compulsivă şi incontrolabilă de a consuma un anumit tip de alimente. Această dorinţă este atât de incontrolabilă încât persoana o resimte ca o forţă care scapă propriei voinţe. Cel mai cunoscut tip de craving este cravingul pentru dulciuri.ALTE TULBURĂRI DE COMPORTAMENT ALIMENTAR:

- Toate criteriile pentru anorexia nervoasă, exceptând amenoreea, sau

3

- Toate criteriile pentru anorexia nervoasă, exceptând faptul că subiectul nu se auto-evaluează exclusiv în funcţie de forma şi greutatea corporală, sau

- Toate criteriile pentru bulimia nervoasă, exceptând faptul că binge-eatingul şi comportamentele compensatorii apar cel puţin o dată/săptămână în ultimele 3 luni, sau de 2 ori/ săptămână în ultimele 4 săptămâni, sau

- Comportamente compensatorii regulate în absenţa binge-eatingului, de exemplu, auto-inducerea recurentă a vărsăturilor, cel puţin o dată/ săptămână, în ultimele 3 luni sau de 2 ori/ săptămână în ultimele 4 săptămâni, sau

- Episoade recurente de binge-eating (cel puţin o dată/ săptămână, în ultimele 3 luni sau de 2 ori/ săptămână în ultimele 4 săptămâni).TULBURĂRI SUBCLINICE:

- Binge-eating sau comportamente compensatorii ce apar ocazional (min 3 episoade) în ultmele 3 luni, sau- Episoade recurente de mestecarea urmată de eliminarea din gură a alimentelor pentru a preveni îngrăşarea (cel

puţin o dată/ săptămână, în ultimele 3 luni sau de 2 ori/ săptămână în ultimele 4 săptămâni), sau- Reţinere alimentară regulată şi extremă (< 500 kcal/zi) sau exerciţiu fizic excesiv (>120 min, 5 X/ săptămână) cu

scopul de a scădea în greutate, în ultimele 4 săptămâni, în absenţa binge-eatingului. Dat fiind că aceste tulburări de comportament alimentar pot interfera cu managementul bolilor cronice, sau chiar

să fie implicate etiopatogenia acestora, este important să le identificăm ALIMENTAŢIA SĂNĂTOASĂ: definitie, generalitati

Alimentaţia sănătoasă este cea adaptată si echilibrată energetic si nutritional.Alimentatia adaptată si echilibrata presupune acoperirea nevoilor energetice concomitent cu a celor nutritionale

pentru: - mentinerea propriilor structuri,- repararea uzurilor, - intretinerea proceselor fiziologice,- creştere si dezvoltăre.

Aceasta presupune includerea tuturor nutrientilor (macro si micronutrienti) în limite considerate normale pentru fiecare, dar şi respectarea unor anumite proporţii între ei.

Prezenţa sau absenţa unui nutrient esenţial poate să afecteze disponibilitatea, absorbţia, metabolismul sau nevoile organismului pentru alte nutriente. Alimentatia sanatoasa nutritivă trebuie sa indeplineasca 5 criterii:

1. Trebuie sa fie adecvata (potrivita), astfel incit alimentele consumate sa aduca nutrienti esentiali, fibre si energie in cantitati suficiente pentru mentinerea sanatatii si a greutatii corpului. Ex. Fierul este un nutrient esential, pierderea lui zilnica din diferite motive trebuie urmata de inlocuire, initial prin consumul alimentelor care il contin. Daca se consuma prea putine alimente continind fier se poate dezvolta o anemie nutritionala prin deficienta de fier, cu simptomatologia aferenta. Imediat dupa cresterea consumului zilnic de alimente bogate in fier fenomenele specifice deficientei incep sa dispara. Unele alimente sunt bogate in fier, altele sunt in mod notoriu sarace.Carnea de vita tinara si porc, pestele, carnea de pui si anumite legume intra in categoria alimentelor bogate in fier.

2. Alimentatia sanatoasa trebuie sa fie echilibrata, trebuie respectata o anumita proportie între nutrienţi. 3. O alimentatie sanatoasa trebuie sa fie controlata caloric, pentru a asigura controlul greutatii corporale. 4. Moderatia in alimentatie se refera la posibilul exces de sare, grasimi, zahar sau alt component nedorit peste

anumite limite. Alimente ca sarea, zaharul, grasimile intens saturate sau colesterolul pot fi dăunătoare sănătăţii. 5. Alimentatia trebuie să fie variata. Varietatea dietei presupune evitarea consumului unui anumit aliment, chiar

inalt nutritiv, zi dupa zi, pentru perioade lungi de timp. OBIECTIVELE ALIMENTAŢIEI SĂNĂTOASE I. Legate de patologie

1. Reducerea mortalitatii prin boli cardiovasculare (coronariene, in special)2. Reducerea mortalitatii prin cancer

4

3. Scaderea incidentei diabetului tip 2, reducerea incidentei bolilor asociate diabetului si scaderea ratei de deces4. Reducerea prevalentei osteoporozei5. Reducerea frecventei cariilor dentare.

II. Obiective nutriţionale 6. Cresterea prevalentei greutatii "sanatoase" (optime) si scaderea prevalentei obezitatii 7. Reducerea retardarii staturo-ponderale la copiii proveniti din familii cu venituri mici 8. Cresterea proportiei persoanelor de virsta a doua si a treia care au acces la recomandari dietetice privind grasimile, in general, si grasimile saturate, in special. 9. Cresterea consumului de fructe si vegetale pina la cel putin 5 portii pe zi10. Cresterea consumului de produse cerealiere pina la cel putin 6 portii pe zi11. Cresterea proportiei persoanelor care primesc recomandari nutritionale pentru aportul de calciu12. Cresterea numarului de persoane care primesc recomandarea de scadere a aportului de sodiu la 2400 mg sau mai putin pe zi13. Reducerea deficientei de iod la copii, adolescenti, femei la virsta de reproducere si cele cu venituri economice scazute14. Promovarea alimentaţiei la sân şi creşterea proportiei mamelor care isi hranesc copiii prin alimentatie la sân pe o perioadă cât mai lungă, preferabil pe parcursul prim an de viata al copilului.15. Cresterea proportiei copiilor si adolescentilor la care gustarile de la scoala contribuie la cresterea calitatii dietei16. Dezvoltarea educatiei nutritionale in scoli. III. Obiectivele de siguranţă a alimentaţiei

17. Reducerea numarului de infecţii cauzate de agenti patogeni alimentari (bacterii si virusuri)18. Scaderea mortalitatii prin alergii alimentare (anafilaxie)19. Cresterea proportiei consumatorilor care practica 4 masuri de siguranta cind manipuleaza alimente: - se spala pe miini- previn contaminarile prin incrucisarea proceselor din circuitul alimentelor- respecta gastrotehnia completa si corecta a produselor de carne- racesc rapid alimentele (dupa cumparare si/sau preparare)20. Reducerea morbidităţii datorată tehnicilor neigienice utilizate in unităţile comerciale

NECESARUL ENERGETIC. APORTUL CALORIC Energia necesară omului rezultă din metabolizarea alimentelor.Balanta energetica reprezinta aportul energetic necesar mentinerii greutatii corporale constante. In cadrul

alimentatiei sanatoase balanta energetica trebuie sa fie echilibrata. Practic, este vorba despre un echilibru intre aporturile si cheltuielile de energie. Cind aporturile energetice depasesc cheltuielile apare supraponderea si obezitatea. Daca alimentatia aduce energie mai putina decit nevoile sau pierderile sunt mai mari decit aportul se pot instala tulburarile de nutritie.

Cheltuiala de energie a organismului uman, precum si valoarea energetica a alimentelor, se exprima in kilocalorii (kcal). In sistemul international, unitatea de masura a energiei este Joule-ul, iar in nutritie se utilizeaza kiloJoule-ul (kJ).

Furnizorii de energie sunt trofinele calorigene. Prin metabolizare, ele ofera urmatoarea cantitate de energie:1 g glucide = 4,1 kcal1 g proteine = 4,1 kcal1 g lipide = 9,3 kcal

O pozitie speciala ocupa alcoolul, care furnizeaza si el energie. Un gram de alcool pur elibereaza 7,1 kcal. A. Necesarul energetic total zilnic trebuie sa acopere cheltuielile: • metabolismului bazal (MB), • metabolizarii alimentelor (actiunea dinamic specifica - ADS) si • activitatii fizice (AF) • termoreglării (mai puţin importantă având în vedere alte posibilităţi de asigurare a confortului termic)

5

1. Cheltuielile metabolismului bazal acopera aproximativ 2/3 din necesarul caloric zilnic. Un termen mai adecvat pentru cheltuielile metabolismului bazal este cheltuiala energetica de repaus, deoarece niciodata nu se pot realiza conditii reale si perfecte de repaus total.

2. Actiunea dinamic specifica acopera cheltuiala energetica din momentul masticatiei, a efortului secretor, osmotic si chimic de digestie. In alimentatia mixta ea reprezinta aproximativ 10% din aportul energetic.

3. Energia necesara acoperirii activitatii fizice se exprima in multipli de metabolism bazal, in functie de intensitatea efortului depus. B. Calculul necesarului energetic - presupune însumarea necesarului energetic bazal cu cel pentru activitatea fizică.

1. Simplu: Necesar caloric basal: 20-25 kcal/kg sau 1kcal / kg corp / oră (MB)(kcal/zi); 2. Ecuatia lui Harris-Benedict estimează metabolismul bazal (MB)(kcal/zi); -ia în considerare greutatea (w-kg), înaltimea (h-cm) şi vîrsta (a-ani):

MB (femei)= 655+(9,5 X w)+(1,8 X h)-(4,7 X a)MB (barbati)= 66+(13,7 X w)+(5 X h)-(6,8 X a)

G La aceste cheltuieli bazale se adauga 30%, 50% sau 100% din MB, în funcţie de intensitatea efortului fizic (sedentarism, efort fizic moderat sau mare). -pacienti spitalizati ~ +20% MB-febra ~ +13% pentru fiecare grad Celsius peste normal-arsuri ~ +40-100% MB-traumatisme ~ +40-100% MB-hipertiroidism ~ +10-100% MB

Age group BMR estimate

Women 10-1819-3031-60>60

BMR=0.056 X kgBW + 2.898BMR=0.062 X kgBW + 2.036BMR=0.034 X kgBW + 3.538BMR=0.038 X kgBW + 2.755

Men 10-18 19-3031-60>60

BMR=0.074 X kgBW + 2.754BMR=0.063 X kgBW + 2.896BMR=0.048 X kgBW + 3.653BMR=0.049 X kgBW + 2.459

Life style and level of activity Physical activity level

Exemple

Chair-bound or bed-ridden 1.2 Elderly, frail

Seated work with no option of moving around and little or no strenuous leisure activity

1.4-1.5 Office workers, precision mechanics

Seated work with discretion and requirement to move around but little or no strenuous leisure activity

1.6-1.7 Lab technicians, drivers, college students, assembly line workers

6

Standing work (e.g. housework, shop assistant

1.8-1.9 Housewives, sales persons, waiters, mechanics, craftsmen

Strenuous work or highly active leisure

2.0-2.4 Construction workers, farmers, miners, performance athletes.

Mentiune! Prin aceste metode de calcul, se estimeaza necesarul caloric pentru mentinerea greutatii respective. In cazul in care se doreste o corectare a greutatii corporale, calculul se bazeaza pe greutatea ideala si pe IMC, la care se adauga un necesar caloric prin care sa se tinda spre greutatea dorita.

4. Formula de calcul pentru greutatea ideala este diferentiata pe sexe: V -20

G i = 50 + 0,75 x (I - 150) + ------------ ( pentu bărbaţi) 4

V -20G i = [50 + 0,75 x (I - 150) + ------------ ] x 0,90 ( pentru femei)

4In care: Gi = greutate ideala I = inaltimea in cm

V = virsta Rationamente de calcul al necesarului caloric: ADA 1994

Daca IMC este cuprins intre 22-25 kg/m2:-subiect activ: 31-35 kcal/kg greutate ideala;-subiect moderat activ: 26-31 kcal/kg greutate ideala;-subiect sedentar: 22-26 kcal/kg greutate ideala.

Daca IMC>25kg/m2 necesarul caloric este <22kcal/kg greutate ideala.Daca IMC <22kg/m2 necesarul caloric este >35kcal/kg greutate ideala. La o virsta mai tinara, necesarul caloric este mai mare comparativ cu o virsta mai avansata. De exemplu, la un

subiect moderat activ, normoponderal, de 20 de ani, necesarul caloric este de 31 kcal/kg greutate ideala, dar daca virsta este de 60 de ani, necesarul scade la 26 kcal/kg greutate ideala.

Cheltuielile energetice sunt mai mari la femei in perioadele fiziologice de sarcina si alaptare. Astfel, in primul trimestru de sarcina necesarul energetic creste cu 150 kcal/zi, iar in trimestrele II si III cu 350 kcal/zi. In perioada de lactatie surplusul energetic este de 480-550 kcal. CALCUL ESTIMATIV RAPID (“Medical Nutrition Therapy”- ADA Clinical Education Series, 1998) 1. Necesar caloric basal: 20-25 kcal/kg 2. Suplimentare calorica in functie de activitatea fizica: - sedentarism +30% kilocalorii - activitate fizica moderata +50% kilocalorii - activitate fizica intensa +100% kilocalorii 3. Circumstante speciale: - sarcina +300kcal - lactatie +500kcal - pentru crestere in greutate +500kcal - pentru scadere in greutate -500-1000kcal7. COMPONENTELE ALIMENTATIEI Macronutrienti (trofine calorigene)

7

- glucide- proteine surse de energie- lipide

Micronutrienti (trofine necalorigene) :- vitamine - liposolubile

- hidrosolubile- minerale - macroelemente

- microelementeApa (hidratare) Glucidele

Glucidele sunt compusi organici ternari, care contin carbon, oxigen si hidrogen in aceleasi proportii ca si apa, de unde denumirea improprie de hidrati de carbon. Ele constituie din punct de vedere cantitativ, baza ratiei, asigurind mai mult de jumatate din necesarul caloric.

O clasificare generala imparte glucidele in monozaharide, oligozaharide si polizaharide. Monozaharidele sunt rar intilnite in stare naturala. Ele sunt glucidele cele mai simple. Dintre monozaharidele

prezente in alimente si importante pentru om amintim glucoza, fructoza si galactoza. Glucoza ca atare se gaseste in mierea de albine, struguri, coacaze, portocale si morcovi. Fructoza se gaseste in stare libera, constituind componentul principal, in mierea de albine, in fructele coapte si in unele vegetale. Galactoza se gaseste doar in combinatie cu glucoza alcatuind dizaharidul din lapte-lactoza.

Oligozaharidele sunt reprezentate prin zaharoza, maltoza si lactoza. Zaharoza este oligozaharidul cel mai raspindit in natura, fiind componentul principal al zaharului. Lactoza este singurul glucid de origine animala si unica sursa glucidica pentru nou-nascut.

Polizaharidele provin prin condensarea unui numar variabil de monozaharide. Unele sunt digerabile (amidonul, dextrinele, glicogenul), altele putin digerabile sau chiar nedigerabile sub actiunea sucurilor digestive ale omului (celuloza, hemiceluloza, pectinele, etc.).

Fibrele alimentare sunt polizaharide de structura (amestec de celuloza, polizaharide necelulozice si lignina), importante si necesare in alimentatia omului sanatos. Recomadari. Conform recomadarilor in vigoare, glucidele trebuie sa acopere cel putin 50-55% din nivelul caloric al ratiei. Glucidele simple, rafinate, prezente in dulciurile concentrate nu trebuie sa depaseasca mai mult de 10% din ratia calorica. Practic, cea mai mare pondere in alimentatie o au glucidele complexe, precum si monozaharidele din fructe si lapte. Se considera ca 27-40 grame de fibre alimentare, din care minimum 6 grame solubile, sunt suficiente pentru acoperirea nevoilor zilnice. Aceasta cantitate de fibre poate fi asigurata prin urmatorul consum: 6 sau mai multe portii de cereale si leguminoase uscate si 6 sau mai multe portii de legume si fructe.

Surse alimentare de glucide. Cele mai bogate surse de glucide sunt dulciurile concentrate, apoi cerealierele si leguminoasele uscate, precum si fructele, laptele (4,9 g lactoza/100 ml) si legumele, cu continut glucidic mai modest. Lipidele Lipidele sau grasimile sunt substante organice insolubile in apa si care se prezinta diferentiat ca stare de agregare la temperatura camerei (lichide viscoase, semisolide sau solide). Grasimile sunt cele mai "energogene" trofine, eliberind prin metabolizare 9,3 kcal/gram. Ele sunt implicate in aportul si metabolizarea vitaminelor liposolubile.

Lipidele rezulta prin esterificarea acizilor grasi cu diferiti alcooli. Clasificare: lipide simple si complexe, grasimi animale si vegetale.

Principalii constituienti ai lipidelor sunt acizii grasi. Clasificarea cu semnificatie nutritionala imparte acizii grasi in saturati si nesaturati (mono- si polinesaturati). Acizii grasi participa la esterificarea colesterolului, la formarea trigliceridelor circulante si din depozitele de tesut adipos. Ei pot circula legati de albumina, cind se numesc acizi grasi liberi. Denumirea Familia Nomenclatura Sursa Rolul PALMITIC Saturat16:0 Grasimi animale Aterogen

8

OLEIC Mononesaturat Omega-9 18:1 Ulei de masline, rapita Antiaterogen

LINOLEIC Polinesaturat Omega-6 18:2 Ulei de soia, porumb, Antiaterogen floarea soarelui EICOSA PENTAENOIC Polinesaturat Omega-3 20:5 Ulei de peste Antiaterogen NOTA. Acizii grasi polinesaturati se gasesc in forma "cis" (forma antiaterogena) in stare naturala in uleiuri vegetale sau forma "trans" (aterogena) in grasimi hidrogenate, solidificate. Recomandari:

1. In scopul prevenirii aterosclerozei, se recomanda ca lipidele sa acopere 30% din nivelul caloric al ratiei. 2. Acizii grasi saturati trebuie sa reprezinte cel mult 1/3 din ratia lipidica. 3. Se recomanda ca acizii grasi mono- si polinesaturati sa acopere fiecare aproximativ 1/3 din aceeasi ratie lipidica. 4. O pozitie speciala in ratia lipidica o ocupa colesterolul alimentar, a carui consum trebuie sa fie mai mic de 300

mg/zi.Surse: grăsimi animale şi vegetale (uleiuri), lipidele “ascunse” în diverse preparate de carne, brînzeturi, mezeluri, ouă si creme.Proteinele.

Proteinele sunt substante organice cuaternare si reprezinta cea mai importanta sursa alimentara de azot pentru organism. Proteinele sunt secvente diversificate ale celor 20-22 de amonoacizi, dintre care 8 sunt esentiali si doi semiesentiali. Clasificarea nutritionala imparte proteinele, in functie de efectul lor biologic, in proteine complete (care contin toti aminoacizii esentiali si ii aduc in proportii adecvate), proteine partial complete (din care lipsesc 1-3 aminoacizi esentiali) si proteine incomplete (din care lipsesec citiva aminoacizi esentiali, iar ceilalti sunt adusi in proportii dezechilibrate).Recomandari. Proteinele au, prin excelenta, rol plastic si structural. De aceea, recomandarile comitetelor de experti nutritionisti le vizeaza in mod special. Se recomanda ca ele sa acopere aproximativ 10-15% din ratia calorica globala. Nevoia zilnica de proteine depinde de valoarea lor biologica. Ea are urmatoarea secventa: produse animale> legume> cereale> zarzavaturi. Se recomanda ca ratia de proteine cu valoare biologica mare, pentru adultul sanatos, sa fie de 0,6 g/kg corp. Cu cit scade valoarea biologica, cu atit nevoia de proteine creste (0,75-0,80 g/kg corp/zi). Calitativ, cel putin 35% trebuie sa fie proteine de origine animala. Micronutrienti

Micronutrientii sunt nutrimente esentiale aduse prin alimente in cantitati zilnice mici, fara a fi furnizoare de energie pentru organism. Ei sunt reprezentati prin vitamine si minerale. Vitaminele. Vitaminele sunt de 2 feluri: liposolubile (A, D, E, K) si hidrosolubile (vitaminele din complexul B, vitamina C, PP, P, etc.). Toate vitaminele indeplinesc roluri biologice importante. Atit carentele cit si supradozarile sunt periculoase pentru organism si au manifestari specifice.Vitaminele liposolubile sunt mai rezistente la factorii de mediu, inclusiv manoperele culinare. Ele se depoziteaza in organism, motiv pentru care carentele apar mai tardiv, dar exista si pericolul toxicitatii. Vitaminele hidrosolubile sunt mai labile la factorii de mediu, se pierd mai mult in procesele gastrotehnice, surplusul se elimina prompt prin urina, iar carentele se instaleaza destul de rapid la un aport inadecvat.

O abordare moderna a vitaminelor vizeaza rolul lor antioxidant, antiaterosclerotic si anticancerigen (vitaminele A, C si E).IMPORTANT! Se presupune ca o ratie alimentara echilibrata caloric si nutritiv acopera necesarul de vitamine, nefiind necesare suplimentări. Mineralele se impart in :

- macroelemente (calciu, fosfor, magneziu, natriu, potasiu, clor si sulf), cele care se gasesec in organism in concentratie > 0,005%g

9

- microelemente (fier, zinc, iod, seleniu, cupru, etc.), care sunt in concentratii mult mai mici.Mineralele indeplinesc in organism roluri structurale si functionale. Atit excesele cit si carentele fac obiectul

patologiei.Clorura de sodiu ocupa o pozitie privilegiata, beneficiind de recomandare speciala din partea expertilor OMS. Se

propune ca limita superioara a aportului zilnic de sare cantitatea de 6 g. Din punct de vedere nutritional se face diferenta intre sarea de bucatarie adaugata ca atare, sursele alimentare imbogatite cu ea si alimentele care in mod natural contin o cantitate mai mare de sodiu Necesar hidric

Necesarul hidric este asigurat prin consum de apa, apa minerala, ceai, lapte, sucuri dulci din comert, sucuri de fructe, supe, cafea, alcool, precum si alimente bogate in apa. Nevoia de lichide a organismului este controlata de senzatia de sete adaptata la consumul alimentar, pierderile fiziologice de lichide si cele aditionale influentate de o multitudine de factori interni si externi.

Practic, se propune 1 ml de apa/kcal de energie consumata, in cazul adultilor in repaus. Cresterea necesarului de lichide pina la 1,5 ml de apa/kcal de energie consumata se impune o data cu modificarea nivelului activitatii fizice. La anumite categorii populationale (virstnici, femei gravide si in special cele care alapteaza) exista o nevoie suplimentara de lichide de aproximativ 1000 ml/zi.(5). Consumul moderat de alcool (echivalent cantitativ pentru 10-30 g alcool pur ) CANTITATEA TIPUL DE BAUTURA ALCOOLICA- 50 ml (un pahar mic) "tarie" (bautura alcoolica concentrata) - tuica, whisky, coniac, etc.- 200 ml (un pahar obisnuit) Vin 500 ml (o sticla) Bere Planificarea dietei- Grupele alimentare

Grupa de alimente Avantaje Dezavantaje

1. LAPTE Brinza

Calciu, proteine cl.1, riboflavina, axeroftol, colecalciferol

Sarace in fier, cupru si vitamina C.

2. CARNE Peste Ficat

Proteine cl.1, niacina, riboflavina, piridoxina, fier

Lipsite de glucide, sarace in calciu, bogate in purine si in miliechivalenti acizi

3. OUA Comoara de vitamine si proteine de cea mai buna calitate biologica( axeroftol, colecalciferol, riboflavina, piridoxina, lecitine, fier, etc.)

Lipsite de glucide si vitamina C, bogate in colesterol si acidifiante.

Grupa de alimente Avantaje Dezavantaje

4. LEGUME SI FRUCTE Cartofi Legume frunze Alte legume Fructe

Vitamina C, citrina (vitamina P), beta-caroten, elemente minerale alcaline (K, Ca, Mg, Fe, Cu, I, etc.), fibre alimentare

Valoare calorica redusa, sarace in proteine

10

5.CEREALE SI LEGUMINOASE USCATE Piine Paste fainoase, gris, orez, faina, mamaliga Leguminoase uscate (fasole boabe, mazare, soia, linte)

Glucide sub forma de amidon, tiamina, riboflavina, piridoxina, proteine cl. a 2-a, fibre alimentare

Lipsite de vitamina C, sarace in axeroftol, colecalciferol si calciu. Dezechilibru Ca/P. Bogate in acid fitic si miliechivalenti acizi.

6. ZAHAR Produse zaharoase

Bogate in glucide cu molecula mica

Lipsite sau foarte sarace in vitamine si elemente minerale. Extrem de calorigene in volum mic.

7.GRASIMI ALIMENTARE Ulei Unt Untura

Lipide Axeroftol si colecalciferol

Lipsite de elemente minerale, vitamine si proteine.

Echivalente alimentare cantitative pentru o portie

ALIMENTELE ECHIVALENTELE CANTITATIVE PENTRU O PORTIE

paine, cereale, orez, paste fainoase, mamaliga, fasole boabe

1 felie de piine (40-50 g), 1/2 cana de cereale, orez sau paste fainoase (fierte), 1 biscuite, 1/2 cana fasole boabe fiarta

legume, zarzavaturi, cartofi 1/2 cana vegetale proaspete sau fierte, 1 cana legume-frunze fierte, 1/2 cana zarzavaturi fierte, 3/4 cana suc de rosii, 1 cartof mijlociu

fructe 1 fruct mediu (mar, banana, portocala, etc.), 1/2 grapefruit, 3/4 cana suc, 1/2 cana cirese, visine, capsuni, fragute, etc., 1 felie medie de pepene, 1 ciorchine mijlociu de strugure

carne, mezeluri, peste si oua 100 g carne gatita, 1 felie mezel proaspat (~ 20-25 g), 1 ou

lapte, iaurt, brinza 1 cana de lapte sau iaurt, 1/2 cana brinza de vaca, ~ 50 g brinza telemea sau cascaval

grasimi, uleiuri, dulciuri 1 lingurita ulei, margarina, unt sau zahar

Compoziţia raţiei calorice (dietei) <30 % calorii din lipide 15-20 % calorii din proteine 50-55 % calorii din glucide

Modele practice de planificare a dietei

Calorii 1600 2000 2800

Portii Portii Portii

Paine, cereale, orez, paste fainoase, mamaliga

6 9 11

11

Legume, zarzavaturi, cartofi

3 4 5

Fructe 2 3 4

Lapte,iaurt,brinza 2-3 2-3 2-3

Carne, peste, fasole boabe, oua, fructe oleaginoase

2 2,5 3

Grasimi totale (grame) 53 73 93

Zahar total lingurite) 6 12 18

-1600 kcal pentru femei sedentare si unii adulti in virsta -2000 kcal pentru copii, fete tinere, femei active si barbati sedentari -2800 kcal pentru baieti, tineri si barbati activi MODEL DE DIETA CU UN NIVEL CALORIC DE ~ 1600 KCALDimineata - 1 cana de lapte (1 portie)

- 2 felii de piine (2 portii)- 1 ou (1 portie) - 1 lingurita de miere de albine (1 portie)- 10 g unt (2 portii)

Gustare - 1 portocala- 1 corn (2 portii)

Prinz - supa de fasole verde (1 portie legume +1 portie ulei)- cartofi natur (2 portii)- 100 g friptura din carne de pui (teflon) (1 portie carne + 1 portie

ulei)

Gustare - compot de mere (1 portie fruct)

Cina - mamaliga (2 portii)- brinza de vaca (2 portii)

MODEL DE DIETA CU UN NIVEL CALORIC DE ~ 2000 KCALDimineata - 1 cana de ceai de plante

- 2 lingurite miere de albine (2 portii)- 3 felii de piine (3 portii)- 50 g brinza telemea de vaca (1 portie)- 20 g unt (2 portii)

Gustare - 1 sandwich din -2 felii de piine (2 portii) - 20 g margarina "usoara"(2 portii) - 1 felie sunca (1 portie) - 3 felii rosii

Prinz - supa de mazare (1 portie mazare + 1 portie ulei +iaurt)

12

- paste fainoase (3 portii)- 150 g friptura inabusite de vita (11/2 portii + 1 portie ulei) - salata de sfecla rosie (1 portie)- compot de cirese (1 portie fructe)

Gustare - 1 mar + 1 portocala (2 portii fructe)Cina - salata de cruditati (3 portii + 1 portie ulei de masline)

- 1 cana iaurt (1 portie) MODEL DE DIETA CU UN NIVEL CALORIC DE ~ 2800 KCAL Dimineata - 1 cana de ceai (1 portie)

- 2 lingurite miere de albine (2 portii)- 4 felii de piine (4 portii)- 30 g unt (3 portii)- 1 ou (1 portie)- castravete verde (1 portie)- 1 cafea naturala filtru

Gustare - 1 cana iaurt (1 portie)- fulgi de cereale (3 portii)- 1 mar (1 portie)

Prinz - ciorba de perisoare (1 portie zarzavat + 1 portie carne mixta + 1 portie smintina hipocalorica)

- legume asortate inabusite ( 3 portii legume + 2 portii ulei)- 200 g carne de pui - friptura la tava -(2 portii carne + 3 portii ulei))- 2 felii de piine (2 portii)- 1 inghetata "Napoca"(preambalata)

Gustare - salata de fructe (2 portii)Cina - orez in lapte (2 portii orez + 2 portii lapte +/- 2 lingurite de zahar)

- suc de portocale instant (1 portie) SFATURI PENTRU O ALIMENTAŢIE SĂNĂTOASĂ

• Mâncaţi regulat. • Asiguraţi-vă 3 mese principale pe zi şi la nevoie 2 gustări. • Nu săriţi peste mese. • Faceti-vă zilnic un plan al meselor: cât şi ce vei mânca. • Împărţiţi cantitatea de hidraţi de carbon în cantităţi aproximativ egale pe mese. • Adaptaţi-vă doza de insulină în funcţie de cantitatea de hidraţi şi activitatea fizică. • Nu depăşiţi cantitatea de mâncare recomandată. • Mâncaţi cât mai puţine grăsimi şi alimente grase. • Folosiţi untul sau margarina în strat subţire. • Nu folosiţi untură. • Pentru gătit folosiţi ulei în cantităţi mici. • Gătiţi prin fierbere, coacere, înăbuşire la cuptor şi mai puţin prin prăjire. • Din produsele de carne alegeţi carnea de pui, curcan, peşte şi carne slabă de vită. • Îndepărtaţi părţile grase de pe carne(pielea, grăsimea). • Nu consumaţi alcool. • Atenţie la consumul de sare şi alimente sărate (murături, conserve, mezeluri, brânzeturi). • Prevenţie primară – dezvoltare a DZ 2

- acţiuni de prevenţie pe populaţia la risc (obezitate, prediabet)2. Prevenţie secundară – Prevenirea complicaţiilor DZ

13

3. Prevenţie terţiară - Controlul complicaţiilor DZ

Nutriţia optimă – Control ponderal Principii:

• adaptare calorică • scădere ponderală – 5 – 10 % din greutate• menţinere • diete standard de minus 500–1,000 kcalorii• monitorizare frecventă •

Nutriţia optimă- Carbohidraţi ● Monitori zarea ingestiei de CH – importantă pentru controlul glicemic. (A)● Folosirea indexului glicemic are un efect aditional modest. (B) ● CH proveniţi din fructe, vegetale, cereale integrale, legume, şi produsele lactate degresate – efect benefic asupra sănătăţii. Cerealele integrale trebuie sa reprezinte jumatate din cantitatea de cereale consumate (B). ● Ca şi pentru populaţia generală, alimentele bogate în fibre sunt recomandate (14 gr fibre/1000 kcal). Nu sunt evidenţe care să susţină un consum mai mare la cei cu DZ. (B)● Nu sunt recomandate restricţii severe de CH (sub 130 g/zi). (E)● Folosirea indulcitorilor in limitele recomadate de FDA este sigura. (A)

Nutriţia optimăLipidele ● Limitarea grăsimilor saturate la 7% din totalul caloric. (A)

• Peşte 2-3 ori / săptămână – AG omega 3 polinesaturaţi. (B) ● Grăsimile trans trebuie reduse. (E) ● Limitarea colesterolului alimentar la 200 mg/zi. (E)

Nutriţia optimă-Proteinele ● În cazul funcţiei renale normale – Proteinele 15–20% din totalul caloric (E)● Aportul hiperproteic – nu se recomandă. (E) ● Reducerea aportului la 0.8–1 g/kg corp/zi la cei cu alterarea uşoară a funcţiei renale şi la 0.8 g/kg corp/zi la cei cu boală renală avansată (B)● În DZ2, ingestia de proteine poate creşte secreţia insulinică fără creşterea concentraţiei plasmatice a glucozei, de aceea proteinele nu trebuie folosite pentru tratarea sau prevenirea hipoglicemiilor nocturne. (A) Nutriţia optimă-Micronutrienţii ● Nu există evidenţe pentru suplimentarea cu Vitamine sau Minerale dacă nu există deficienţe. (A) ● Suplimentarea de rutină cu antioxidanţi (Vit. E, C, caroten) nu se recomandă din motive de siguranţă pe termen lung. (A) ● Cromul nu a fost dovedit ca benefic – nu se recomandă. (E)● Reducerea aportului de Na < 2000 mg/zi la pacienţii cu IC simptomatică poate ameliora simptomele. (C) ● Un aport de Na < 2300 mg/zi reduce valorile tensionale. (A) Nutriţia optimă-Alcoolul

14

● Studiile observaţionale- consumul moderat de alcool poate reduce riscul pentru diabet, dar datele sînt insuficiente pentru recomandarea consumului de alcool la indivizii la risc pentru diabet. (B) ● Se acceptă consum moderat

- ≤ 1 băutură / zi la femei- ≤ 2 băuturi / zi la bărbaţi. (E)

● Consumul moderat de alcool nu are efect acut asupra glicemiei sau insulinemiei, dar consumul de băuturi dulci (lichior, vin) poate creşte glicemia. (B)● Pentru reducerea riscului de hipoglicemie nocturnă la pacienţii trataţi cu insulină sau secretagogi, alcoolul trebuie consumat cu alimente. (E) Activitatea fizică Minim 150 min / săptămână

• Exerciţiu aerobic moderat (mers pe jos)• Exerciţiu de rezistenţă (în absenţa retinopatiei)

precautii• Neuropatie • Hipoglicemii • BCV

15