curs de legistatie reglementari europene strategii si politici in domeniul energeticii 2007-2008

8/8/2019 Curs de Legistatie Reglementari Europene Strategii Si Politici in Domeniul Energeticii 2007-2008

1/68

Facultatea de energetic

Legislaie, reglementri europene,

politici i strategii

n domeniul energeticii

Note de curs

2007 - 2008


2/68

Cursul de legislaie, reglementri europene, strategiin domeniul energeticii

Partea 1. Politici n domeniul energiei

1. UNIUNEA EUROPEANA SI CONTEXTUL REGIONAL ........................................................................... .......3

1.1. DIRECTIVELEUNIUNIIEUROPENE.................................................................................................................................3

1.2. NIVELULDELIBERALIZARE .......................................................................................................................................7

1.3. UNMIXDEPRODUCTIEINSCHIMBARE........................................................................................................................17

2. CADRUL LEGAL SI DE REGLEMENTARE AL PIETEI DE ELECTRICITATE DIN ROMANIA ......... 24

2.1. SCURTAISTORIEACADRULUIDEREGLEMENTARE ........................................................................................................25

2.2. STRATEGIAENERGETICAAROMANIEIINPERIOADA 2007- 2020 ....................................................................................28

2.3. CADRULLEGALSIDEREGLEMENTARE........................................................................................................................33

2.4. INSTITUTIIDEREGLEMENTARESIORGANISMEDINDOMENIULENERGIEI ........................................................................... 34

2.5. PROMOVAREAPRODUCERIIDEENERGIEDINSURSEREGENERABILEINROMANIA................................................................. 35

2.6. TENDINTELEACTUALEALEOFERTEISIEVOLUTIILEPROBABILEINMATERIEDESTRATEGIE....................................................37

3. ELEMENTE DE BAZ ALE DEZVOLTRII DURABILE .......................................................................... ..41

3.1. DEZVOLTAREADURABIL: CONCEPT, CARACTERISTICIIABORDRIMETODOLOGICE .........................................................41

3.2. EVOLUIASTRATEGIEIGLOBALEDEDEZVOLTAREDURABIL ........................................................................................ 48

3.3. DEZVOLTAREADURABILNUNIUNEAEUROPEAN ......................................................................................................52

3.4. PROGRESEALEDEZVOLTRIIDURABILENROMNIA ....................................................................................................59

3.5. PLANULNAIONALDEDEZVOLTARE (PND) 2007-2013 ..............................................................................................60

4. POLITICA ENERGETIC CA PARTE A POLITICILOR DE DEZVOLTARE DURABIL ................... ...61

4.1. CARACTERIZAREASECTORULUIENERGIEIDIN ROMNIA................................................................................................61

4.2. INTEGRAREAPOLITICILORDEMEDIUIENERGETIC..................................................................................................... 66

II


3/68

1. Uniunea europeana si contextul regional

Pentru a scoate in evidenta situatia actuala si previziunile privind evolutia viitoare apietei energiei electrice din romania, este important sa intelegem contextul uniuniieuropene din care marea majoritate a tarilor din europa centrala si de est 1 fac deja parte.Se pot invata lectii importante din experienta fiecarei tari in ceea ce priveste nivelul deliberalizare, procesul de separare a activitatilor (unbundling), deschiderea pietei simodificarea mixului de productie, siguranta in furnizare si, nu in ultimul rand, cum sepoate beneficia de resursele regenerabile pentru a sustine furnizarea de energieelectrica.

1.1. Directivele uniunii europene

Politica energetica a ue urmareste trei obiective: (1) crearea unui sector energeticeficient si integrat competitiv (rate de crestere mai mari si concurenta sporita); (2)mentinerea unui nivel adecvat de securitate a furnizarii; si (3) cresterea eficienteiprotectiei mediului. Crearea pietei interne, promovarea energiei electrice produse dinsurse regenerabile si promovarea cogenerarii sunt cateva elemente care suntpreconizate a contribui in mod substantial la indeplinirea tuturor acestor obiective.Sectiunile urmatoare prezinta o scurta descriere a legislatiei ue relevante.

1.1.1. Directiva 1996/92/ec (prima directiva a electricitatii)

Prima piesa importanta din legislatia comunitara a fost directiva 92/1996/ec (primadirectiva a electricitatii) al carei scop era liberalizarea sectorului energiei electrice.Directiva inlatura monopolurile legale prin impunerea unor cerinte statelor membre de apermite gradual consumatorilor mari industriali sa-si aleaga furnizorul (conceptul deeligibilitate). De asemenea, directiva obliga companiile integrate vertical sa permita

accesul tertilor la retelele lor de transport si distributie (accesul tertelor parti). Maimult, pentru companiile integrate vertical care operau in productie, transport, distributie,furnizare, directiva a impus un nivel minim de separare a activitatii de operare a retelelorde celelalte activitati (unbundling). Directiva a introdus distinctia intre parteareglementata a pietei (reteaua) si partile concurentiale ale pietei (productia si furnizarea).

Deschiderea graduala a pietei introdusa de prima directiva a electricitatii a condus ladiferente semnificative intre statele membre in ceea ce priveste nivelul de deschidere a1 Acest raport defineste Europa Centrala si de Est ca fiind alcatuita din 16 state aflate la est de cele 15 statemembre UE initial si la vest de Commonwealth (Statele Independente). Tarile ECE sunt: Albania, Bosnia

Hertegovina, Bulgaria, Croatia, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Macedonia, Polonia, Romania,Serbia, Muntenegru, Slovacia si Slovenia.

3

EN


4/68

pietei. Existenta regimurilor de acces negociat al tertilor, nivelul limitat al obligatiilor deseparare a activitatilor si lipsa obligatiei de a stabili un organism national dereglementare au fost de asemenea vazute ca obstacole in calea crearii unor pietecompetitive. Pentru a aborda aceste aspecte, comisia a propus unele masuri care au

condus la adoptarea directivei 2003/54/ec (a doua directiva a electricitatii).

1.1.2. Directiva 1999/30/ec

Obiectivul acestei directive este de a stabili limite si praguri valorice de alerta pentrudioxidul de sulf, dioxidul de azot, oxidul de azot si altor particule nocive pentru a evita,preveni si reduce efectul advers al factorilor poluanti asupra mediului.


Scopul acestei directive este promovarea energiei electrice din surse regenerabile incadrul pietei interne. Energia electrica din surse regenerabile a aparut pe agendaparlamentului si consiliului european si din motivul ca electricitatea din surseregenerabile avea sanse mici de a se dezvolta in conditii de concurenta intensa, si deciavea nevoie de un regim special. De aceea, erau de dorit fuziunea si armonizareapoliticilor nationale de suport care existau deja in multe state membre. Sursele deenergie regenerabile sunt considerate importante si din cauza schimbarilor climatice, dar

si din considerente de securitate a furnizarii.

Dupa definirea surselor regenerabile (eoliana, solara, geotermala, a valurilor, mareelor,hidro, biomasa, din combustibili fosili si biogaz), directiva stabileste obiective nationaleindicative pentru producerea electricitatii din surse regenerabile (res-e) pana in 2010,enumera cateva principii pentru sistemele de suport national si stipuleaza garantia deorigine a electricitatii din surse regenerabile. Directiva cere statelor membre sa introducapractici administrative si de operare a retelelor simplificate, transparente sinediscriminatorii.

1.1.4. Directiva 2003/54/ec (a doua directiva a electricitatii)

A doua directiva a electricitatii se angaja la deschiderea completa a pietei. Directivacerea ca toti consumatorii comerciali sa devina eligibili pana la 1 iulie 2004. Acest lucruavea sa fie urmat de deschiderea pietei de energie electrica pentru toti consumatoriicasnici pana la 1 iulie 2007. Aceasta abordare are ca scop eliminarea discrepantelordintre statele membre in ceea ce priveste nivelul de deschidere a pietei.

4

EN


5/68

A doua directiva a electricitatii obliga statele membre sa introduca un regim de accesreglementat al tertilor, in cadrul caruia partile terte au dreptul de acces la retele intr-omaniera nediscriminatorie, pe baza unor tarife publice. Directiva elimina posibilitatearegimurilor de acces negociat al tertilor, care erau considerate a nu diminua suficient

puterea de piata a detinatorilor de retele.

In scopul asigurarii unui control eficient si constant al accesului corect la retele, a douadirectiva stipuleaza stabilirea unui organism de reglementare national care sa fieindependent de industria electricitatii (dar nu in mod necesar independent de guvern).Acest organism de reglementare are obligatia de a monitoriza activitatile operatorilor deretele, de a solutiona solicitarile, de a controla tarifele de operare a retelelor, acesteafiind elemente cheie pentru crearea unei piete competitive.

Pentru a asigura diminuarea riscului de discriminare si subventionare incrucisataasociate cu existenta companiilor integrate vertical, directiva cere separarea legala aactivitatilor (unbundling) in plus fata de separarea contabila si manageriala inactivitati de operare a retelelor (transport si distributie) si celelalte activitati.

In practica, aceasta inseamna ca operatorii de transport si de distributie trebuie sa fieindependenti din punct de vedere legal, organizational si decizional. Totusi, o companieholding are dreptul de a aproba bugetul financiar anual si de a stabili limite globaleasupra gradului de indatorare.


Legislatia care modifica directiva 92/42/eec are ca scop cresterea eficientei energetice siimbunatatirea securitatii furnizarii prin crearea unui cadru pentru promovarea sidezvoltarea cogenerarii cu un inalt grad de eficienta, bazate pe cererea de energietermica si economiile de energie primara in cadrul pietei interne.

Folosirea energiei electrice si termice combinate (chp) prezinta un potential substantialpentru o eficienta energetica mai ridicata, reducand in acelasi timp impactul globalasupra mediului. Se considera a fi o arie prioritara pentru multe state membre. Utilizareaeficienta a combustibilului pentru productia simultana a caldurii si electricitatii poateconduce la economii de energie si poate evita emisiile de co2 in comparatie cu productialor separata.

Directiva defineste cogenerarea de eficienta ridicata ca fiind cogenerarea care conducela cel putin 10% economii de energie in comparatie cu prductia separata. Directiva nucontine obiective tinta, avand in vedere ca valoarea tinta indicativa din strategia

5

EN


6/68

energetica a ue din 1997 este expirata. In schimb, directiva recomanda statelor membresa-si analizeze potentialul in ceea ce priveste cogenerarea de eficienta ridicata.

1.1.6. Politica energetica a europei in 2007

In cadrul revizuirii politicii energetice a ue, comisia europena a propus pe 10 ianuarie2007 un pachet integrat in ceea ce priveste energia si schimbarile climatice, in scopulreducerii emisiilor de gaze cu efect de sera pentru secolul 21.

Comisia europena propune un pachet cuprinzator de masuri pentru a stabili o nouapolitica energetica pentru europa in scopul combaterii schimbarilor climatice si cresterii

securitatii si competitivitatii energetice a europei. Pachetul de propuneri stabileste oserie de obiective tinta ambitioase in domeniul emisiilor de gaze cu efect de sera si indomeniul surselor regenerabile. Propunerile au de asemenea ca scop crearea unei pieteinterne reale de energie si promoveaza reglementarile eficiente. Comisia este de parereca atunci cand se va negocia un acord international asupra cadrului kyoto post 2012,acesta ar trebui sa conduca la 30% diminuare a emisiilor din partea tarilor dezvoltatepana in 2020. Pentru a sublinia si mai mult angajamentul sau, comisia propune cauniunea europeana sa se angajeze acum sa diminueze emisiile de gaze cu efect de seracu cel putin 20% pana in 2020, in particular prin masuri energetice.

Comisia va cere consiliului european sa sustina propunerile sale in primavara anului2007. Cea de-a doua revizuire strategica in sectorul energetic de peste doi ani va raportaprogresele efectuate, plecand de la faptul ca sefii de state si de guverne s-au angajat sadiscute regulat problemele din sectorul energetic.

1.1.7. Al treilea pachet de propuneri legislative

Pe 19 septembrie 2007, comisia europeana a adoptat al treilea pachet de propunerilegislative pentru a asigura o sansa reala de alegere a furnizorului, de pe urma careia sabeneficieze fiecare cetatean ue. Propunerile legislative au fost:

Crearea unei agentii pentru cooperare intre autoritatile nationale de reglementarein domeniul energiei

Directiva electricitatii, care amendeaza si completeaza directiva electricitatii2003/54

Directiva gazului, care amendeaza si completeaza directiva 2003/55

Legea electricitatii, care amendeaza si completeaza legea electricitatii 1228/03

Legea gazului, care amendeaza si completeaza legea 1775/05.

6

EN


7/68

Pentru cresterea sigurantei, competitivitatii si sustenabilitatii in domeniul energiei,comisia propune o serie de masuri care sa completeze reglementarile in vigoare, dintrecare cele mai relevante, cu privire la unbundling si cooperare transfrontaliera, sunt:

Separarea producerii si furnizarii de retelele de transport: separarea dreptului deproprietate si a dreptului de operare a retelelor. In plus, comisia propune o a douaoptiune, operatorul de sistem independent care face posibila detinerea dreptuluide proprietate asupra retelor de transport de catre companiile integrate vertical,cu conditia ca activele sa fie folosite de o companie sau organism completindependent de acestea.

Pachetul contine masuri de salvgardare care sa asigure ca, in eventualitatea incare companii din tari terte ar dori sa cumpere un operator de retea din ue,acestea trebuie sa indeplineasca aceleasi cerinte privind unbundling-ul ca si

companiile ue. Facilitarea comertului transfrontalier cu energie: comisia propune crearea unei

agentii pentru cooperare intre autoritatile nationale de reglementare in domeniulenergiei.

Promovarea colaborarii si investitiilor transfrontaliere: comisia propune o nouaretea europeana pentru operatorii de sistem si de transport de energie.

In comparatie cu pachetul din martie 2007 (acoperind aceleasi aspecte), noul pachetdoreste sa asigure faptul ca toti furnizorii vor indeplini aceleasi standarde ridicateprivind serviciile oferite, sustenabilitatea si siguranta.

1.2. Nivelul de liberalizare

dupa schimbarea sistemelor politice in anii 90, tarile din europa centrala si de est auinceput procesul de schimbare a economiei de piata si de convergenta la standardeleeuropei de vest. politicile si pietele locale au la baza politicile tarilor membre ue, fapt ce a

afectat eficienta proceselor de producere, transport si distributie; siguranta in furnizare;protectia drepturilor consumatorilor, protectia mediului si concurenta in domeniulproducerii si distributiei.

Principalele caracteristici ale procesului de liberalizare sunt privatizarea companiilor deelectricitate detinute de stat pentru a crea conditiile unei concurente eficiente, separareaproducerii de transport si distributie, deschiderea pietei - dandu-le astfel posibilitateatuturor consumatorilor sa-si aleaga furnizorul de energie.

7

EN


8/68

Urmatoarea sectiune prezinta stadiul privatizarii, unbundling-ului si deschiderii pietei dinregiunea europei centrale si de est.

1.2.1. Gradul actual de liberalizare in europa centrala si de est

Conform celor prezentate in sectiunea 1.1.4, directiva 2003/54/ec privind regulile comunepentru pietele interne de energie electrica a stabilit termene pentru majoritatea tarilormembre ue pentru realizarea deschiderii pietei lor: 1 iulie 2004 pentru consumatoriiagenti economici (companii) si 1 iulie 2007 pentru consumatorii casnici. Anumite tari auanticipat procesul de liberalizare, in timp ce altele au fost mai incete in adoptareamasurilor necesare.

Urmatoarea figura indica faptul ca majoritatea tarilor membre, inclusiv letonia, lituania,polonia, cehia, slovacia, ungaria, slovenia, romania si bulgaria, s-a angajat sa deschidacomplet piata energiei electrice la data de 1 iulie 2007 pentru a indeplini cerinteledirectivei ue 2003/54/ec. Estonia si-a planificat deschiderea pietei interne de energie panain 2009, in ceea ce priveste consumatorii industriali, si pentru toti consumatorii (casnicisi non-casnici) de abia in 2013. Tarile fostei iugoslavii s-au angajat sa-si deschidacomplet piata de energie electrica la 1 ianuarie 2015, in timp ce tarile fostei uniunisovietice si turcia nu au un termen stabilit pentru deschiderea pietei lor de energieelectrica.

Figura 1planificarea liberalizarii pietei de energie electrica

8

EN


9/68

Sursa: eu commission report, 4th benchmarking report on the implementation of thegas and electricity internal

market, 2005, HTTP://EC.EUROPA.EU/ENERGY_POLICY/DOC/10_INTERNAL_MARKET_COUNTRY_REVIEWS_EN.PDF

1.2.2. DESCHIDEREAREALAAPIETELORDEENERGIEELECTRICALANIVELEUROPEAN

UN BUN INDICATOR AL EFICACITATII LIBERALIZARII IL CONSTITUIE NUMARUL CONSUMATORILOR CARE SI-AU SCHIMBATFURNIZORUL DE ENERGIE ELECTRICA. IN MASURA IN CARE AGENTII ECONOMICI DORESC SCADEREA COSTURILOR, UNMIJLOCPENTRUAOBTINEACEASTAREDUCERE ILCONSTITUIESCHIMBAREAFURNIZORULUIDEENERGIEELECTRICA. INGENERAL, CUCATESTEMAIMICAPROPORTIACONSUMATORILORCARESI-AUSCHIMBATFURNIZORUL, CUATATMAIMULTESTEPOSIBILSAEXISTEPROBLEMEINFUNCTIONAREAPIETEILIBERALIZATE.

Vorbind insa de consumatorii mici comerciali si consumatorii casnici, trebuie avut invedere ca piata pentru prima categorie a fost liberalizata de curand, iar termenul de

liberalizare pentru piata consumatorilor casnici este 1 iulie 2007 (desi in anumite tariacest proces a fost accelerat). Astfel, un numar mare de schimbari de furnizori deenergie electrica nu poate fi inregistrat intr-o tara in care piata a fost liberalizata decurand.

1.2.3. Analiza gradului de privatizare

Privatizarea retelor de energie electrica din regiunea europei centrale si de est s-a facutprint-o varietate de metode, insa scopul fiecareia a fost nu numai de a incuraja investitiile

in retelele electrice, ci si de a permite liberalizarea pietei si cresterea concurentei. Lipsa

9

EN
http://ec.europa.eu/energy_policy/doc/10_internal_market_country%20_reviews_en.pdfhttp://ec.europa.eu/energy_policy/doc/10_internal_market_country%20_reviews_en.pdfhttp://ec.europa.eu/energy_policy/doc/10_internal_market_country%20_reviews_en.pdfhttp://ec.europa.eu/energy_policy/doc/10_internal_market_country%20_reviews_en.pdfhttp://ec.europa.eu/energy_policy/doc/10_internal_market_country%20_reviews_en.pdfhttp://ec.europa.eu/energy_policy/doc/10_internal_market_country%20_reviews_en.pdfhttp://ec.europa.eu/energy_policy/doc/10_internal_market_country%20_reviews_en.pdfhttp://ec.europa.eu/energy_policy/doc/10_internal_market_country%20_reviews_en.pdfhttp://ec.europa.eu/energy_policy/doc/10_internal_market_country%20_reviews_en.pdfhttp://ec.europa.eu/energy_policy/doc/10_internal_market_country%20_reviews_en.pdfhttp://ec.europa.eu/energy_policy/doc/10_internal_market_country%20_reviews_en.pdfhttp://ec.europa.eu/energy_policy/doc/10_internal_market_country%20_reviews_en.pdfhttp://ec.europa.eu/energy_policy/doc/10_internal_market_country%20_reviews_en.pdfhttp://ec.europa.eu/energy_policy/doc/10_internal_market_country%20_reviews_en.pdfhttp://ec.europa.eu/energy_policy/doc/10_internal_market_country%20_reviews_en.pdfhttp://ec.europa.eu/energy_policy/doc/10_internal_market_country%20_reviews_en.pdfhttp://ec.europa.eu/energy_policy/doc/10_internal_market_country%20_reviews_en.pdfhttp://ec.europa.eu/energy_policy/doc/10_internal_market_country%20_reviews_en.pdfhttp://ec.europa.eu/energy_policy/doc/10_internal_market_country%20_reviews_en.pdfhttp://ec.europa.eu/energy_policy/doc/10_internal_market_country%20_reviews_en.pdfhttp://ec.europa.eu/energy_policy/doc/10_internal_market_country%20_reviews_en.pdfhttp://ec.europa.eu/energy_policy/doc/10_internal_market_country%20_reviews_en.pdfhttp://ec.europa.eu/energy_policy/doc/10_internal_market_country%20_reviews_en.pdfhttp://ec.europa.eu/energy_policy/doc/10_internal_market_country%20_reviews_en.pdfhttp://ec.europa.eu/energy_policy/doc/10_internal_market_country%20_reviews_en.pdfhttp://ec.europa.eu/energy_policy/doc/10_internal_market_country%20_reviews_en.pdfhttp://ec.europa.eu/energy_policy/doc/10_internal_market_country%20_reviews_en.pdf


10/68

investitiilor din retelele electrice din multe tari a condus la un proces inadecvat defurnizare e energiei electrice, la neindeplinirea standardelor ue privind protectia mediuluisi la retele ineficiente de distributie.

Succesul privatizarii depinde in principal de restructurarea initiala a sectorului energetic,care va trebui sa ofere un mediu legislativ adecvat, transparenta si conditii de piatacorespunzatoare pentru atragerea investitorilor pe piata.

1.2.3.1. Operatorii de transport de energie electrica

In majoritatea tarilor membre ue, operatorul de transport (ot) nu este privatizat, fiinddetinut 100% de catre stat, pentru a asigura accesul nediscriminatoriu pe piata al tertilorsi siguranta in furnizare. Privatizarea retelelor de transport este nedorita din punct de

vedere politic datorita presiunilor interne de a nu lasa un strain sau o companie privatasa detina active de importanta strategica. Prin urmare, operatorii de transport sunt ingeneral detinuti direct sau indirect de guvern.

Figura 2INDEPENDENTAOPERATORILORDETRANSPORT

TARA INDEPENDENTAOPERATORULUIDETRANSPORTFATADEPROPRIETAR

ALBANIA DA

BOSNIASIHERTEGOVINA NU

BULGARIA NU

CROATIA NU

CEHIA NU

ESTONIA DA

UNGARIA DA

LETONIA NU

LITUANIA DA

MACEDONIA NU

POLONIA DA

ROMANIA DA

SLOVACIA DA

SLOVENIA DA

SERBIA/ MUNTENEGRU NU

Sursa: comisia comunitatilor europene , document de lucru al personalului comisiei, anexe tehnice la raportul comisiei

privind implementarea politicilor in domeniul pietelor interne de gaz si energei electrice, bruxelles,

Http://ec.europa.eu/energy/electricity/benchmarking/doc/4/sec_2004_1720_en.pdf, 5 ianuarie, 2005

10

EN


11/68

1.2.3.2. Operatorii de distributie (od)

Situatia este diferita in cazul operatorilor de distributie. Companiile regionale dedistributie au fost in multe cazuri separate de jucatorul dominant de pe piata si vanduteinvestitorilor strategici.

Tarile baltice si polonia se afla in faza initiala de privatizare datorita lipsei uneirestructurari eficiente a sectoarelor acestora care a condus la intarzierea privatizarii.

In estonia, 91% din operatorii de distributie se afla in proprietatea statului2, direct sauindirect. Compania de electricitate dominanta este eesti energia, 100% detinuta de stat,

societate pe actiuni integrata vertical care controleaza 85% din reteaua de distributie prinintermediul filialei sale, o jaotusvrk, detinuta in proportie de 100%. Concurenta constadin 41 de companii de distributie, ceea ce inseamna ca multe din ele sunt destul de miciavand in vedere marimea pietei estoniene.

In letonia si lituania gasim o situatie putin mai dezvoltata, deoarece privatizareaoperatorilor de distributie este mai avansata. In letonia, operatorul retelei de distributieeste sadales tikls, filiala companiei de electricitate latvenergo detinuta integral de catrestat si integrata veritcal, in timp ce in lituania, doua companii de stat desfasoara activitati

de distributie: ryt skirstomieji tinklai ab si vakaru skirstomieji tinklai ab. Totusi, filiala dedistributie a companiei nationale de electricitate este dominanta pe piata.3

2 Einari Kisel: Experiences of Privatization of the Estonian Energy Sector, Presentarea seminarului"Reforming Infrastructure: Privatization, Regulation and Competition" in Riga, 3 mai, 2005www.sprk.gov.lv/doc_upl/Experiences_of_Privatization_of_the_Estonian_Energy_Sector.pps3 Comisia Comunitatilor Europene: Document de lucru al personalului Comisiei document insotitor alComunicatului Comisiei facut Consiliului si Parlamentului European, Prospect pentru piata interna a gazuluisi energiei electrice, Raport de

implementare,http://ec.europa.eu/energy/energy_policy/doc/10_internal_market_country_reviews_en.pdf, 10ianuarie, 2007

11

EN


12/68

In polonia, privatizarea se afla in faza initialadatorita faptului ca polonia a pierdut timp curestructurarea dinaintea privatizarii. In sectorul

de distributie, 2 din cele 14 companii dedistributie au fost privatizate investitorilorstrategici vattenfall si rwe, restul ramanand inproprietatea statului. Planul actual al polonieieste de a consolida operatorii mici in entitatimari integrate vertical pentru a atrage interesulin procesul de privatizare. Acest proces derestructurare a condus la amanareaprivatizarilor.

In slovacia, ungaria, cehia si macedonia,privatizarea retelelor de distributie se afla intr-un stadiu avansat, multe componente aleacestor retele fiind deja vandute companiilor dineuropa de vest.

In slovacia, trei companii regionale dedistributie/ furnizare sunt active - edf, rwe si

e.on guvernul detinand 51% din fiecare prinintermediul fondului national al proprietatii4.Fiecare dintre cele trei companii traditionale dedistributie/ furnizare are o regiune de distributie,insa exista concurenta intre cele trei companii insectorul de furnizare.

Privatizarea pietei ungare este de asemenea avansata, 3 din cei 6 operatori fiind detinutiintegral de e.on, 2 fiind detinuti in proportie de 55% de rwe, iar cel de-al 6-lea fiind detinut

in proportie de 60% de edf5.

In cehia, grupul ez este o companie de electricitate puternica, integrata vertical, listatala bursele de valori din praga, viena si varsovia. Totusi, principalul actionar esteministerul ceh de finante (fondul national al proprietatii) cu doua treimi (67,6%), ceilaltiactionari fiind institutii si investitori straini.

4

www.sse.sk, www.vse.sk, www.zse.sk5 www.elmu.hu, www.emasz.hu, www.titasz.hu, www.demasz.hu

12

EN

Figura 3privatizarea operatorilor de distributie in

europa centrala si de est, 2006

Sursa: comisia comunitatilor europene

Anexe tehnice la raportul comisiei privind

implementarea politicilor in domeniul

Pietelor interne de gaz si energei electrice,

bruxelles,

Http://ec.europa.eu/energy/electricity/benchmarking

/doc/4/sec_2004_1720_en.pdf, 5 ianuarie, 2005

In final phase

Underway

In initial phase

In faza finala

In curs

In faza initiala


13/68

Bulgaria este in prezent in proces de privatizare a operatorilor de distributie. 67% dincele trei companii de distributie au fost vandute companiilor e.on energie ag, evn ag dinaustria si, respectiv, ez a.s. Din cehia.6

Restul tarilor balcanice se afla in faza initiala a procesului de privatizare, cu o exceptienotabila a macedoniei si sloveniei. Operatorul de distributie macedonean ad esm a fostvandut in proportie de 90% companiei austriece evn ag in martie 20067, in timp ce inslovenia 79,5% din od este detinut de stat.8

1.2.3.3. Companiile producatoare de energie electrica

Privatizarea sectorului de producere in regiunile amintite exista, dar este de mai putina

anvergura decat in cazul sistemului de distributie. Majoritatea activelor productive suntadesea detinute de operatorii importanti de pe piata, cu exceptia slovaciei. Privatizarea

sectorului productiv avanseaza rapid, activesemnificative se estimeaza a fi privatizate petermen scurt si mediu. Tarile din regiune auavut diferite abordari privind privatizareasectorului productiv, unele mentinand un jucator national puternic, iar altele urmarindatragerea de sume ridicate de investitii straine

prin vanzarea majoritatii activelor nationale.

1.2.3.4. Procesul de separare a

activitatilor (unbundling)

unbundling inseamna separarea activitatilorreglementate cu caracter de monopol deactivitatile de pe piata concurentiala. Inpractica, aceasta inseamna ca transportul sidistributia energiei electrice trebuie sa fieindependente, legal si operational, de

6 European Commission Directorate-General for Energy and Transport: Bulgaria Internal Market Fact Sheet,http://ec.europa.eu/energy/energy_policy/doc/factsheets/market/market_bg_en.pdf, ianuarie 20077 EBRD: FYR Macedonia strategy overview, http://www.ebrd.com/about/strategy/country/mace/index.htm,accessed martie 22, 20078

European Commission Directorate-General for Energy and Transport: Slovenia Internal Market Fact Sheet,ttp://ec.europa.eu/energy/energy_policy/doc/factsheets/market/market_si_en.pdf, ianuarie 2007

13

EN

Figura 4privatizarea sectorului de producere aenergiei electrice in europa centrala si deest, 2006

Sursa: comisia comunitatilor europene

Anexe tehnice la raportul comisiei privind

implementarea politicilor in domeniul pietelor interne

de gaz si energie electrica, bruxelles,

Http://ec.europa.eu/energy/electricity/benchmarking/d

oc/4/sec_2004_1720_en.pdf, 5 ianuarie, 2005

In final phase

Underway

In initial phase

In faza finala

In curs

In faza initiala


14/68

producerea si furnizarea energiei electrice. Adica, societatile mari, integrate, cu capitalde stat sau privat, trebuie sa separe activitatile de distributie si transport de activitatilede furnizare si vanzare si sa le detina sub forma de entitati juridice separate.

Procesul de unbundling este un aspect vital in liberalizarea pietei, deoarece urmareste:

Sa nu existe subventii incrucisate intre elementele concurentiale si celeneconcurentiale de pe piata

Preturile pentru activitatile neconcurentiale sa fie transparente si nediscriminatoriipentru toti utilizatorii

Sa se asigure accesul tertelor parti.

Reglementarile procesului de unbundling se regasesc in directiva 2003/54/ce despreregulile comune pentru piata interna de energie electrica. Confrom acestei directive,daca un operator de distributie face parte dintr-o companie integrata vertical si are celputin 100.000 de consumatori conectati la retea, trebuie sa fie independent cel putin dinpunct de vedere legal, organizational si decizional de alte activitati care nu au legatura cudistributia (asa numita cerinta minima). Operatorul regional de distributie trebuie sastabileasca un program care sa descrie masurile luate ca sa asigurare realizareasepararii operationale (functionale). Ca parte a separarii functionale, operatorul regionalde distributie trebuie de asemenea sa pastreze confidentialitatea informatiei comercialesensibile. Aceleasi cerinte se aplica si operatorilor de transport, cu exceptia limitariiprivind marimea transportatorului.

Ca urmare, conform directivei nr. 2003/54/ce nivelul la care se realizeaza unbundling-ul arputea privi aspectele legale, operationale si contabile. Directiva nu creeaza obligatiasepararii proprietatii asupra activelor din transport/ distributie de restul activitatilor dincadrul companiei integrate vertical.

1.2.3.5. Nivelul de realizare a unbundling-ului in europa

Separarea activitatilor de transport/ distributie de activitatile de vanzare este esentialapentru asigurarea unui mediu prielnic crearii unei concurente eficiente pe piatanationala. Este important ca toti jucatorii de pe piata sa aiba acces la retelele detransport si distributie in termeni egali, fara tratament preferential acordat unui singurparticipant. In consecinta, separarea contabila, manageriala si/sau crearea unorpersonalitati juridice distincte este in plan, in curs de realizare sau finalizata in toatetarile europei centrale si de est, insa rata de realizare a unbundling-ului variaza destul demult.

14

EN


15/68

Conform directivelor 2003/54/ec si 2003/55/ec, statele membre ue trebuie sa realizezeunbundling-ul pana la 1 iulie 20079. Transportatorii si distribuitorii au fost separati dinpunct de vedere contabil, mangerial si legal. Modelul exact de separare este ales in modindividual de fiecare tara/ companie. Majoritatea statelor membre abordeaza unbundling-

ul pe criteriul cerintei minime.

Separarea legala a operatorilor de transport s-a realizat in fiecare din statele membre ue,fiind scadenta la 1 iulie 2004. Aceasta s-a realizat si in unele state ne-membre cum ar fimacedonia si albania.

Un grad mare de realizare a separarii din punct de vedere al proprietatii in cazuloperatorilor de transport se inregistreaza in opt tari europene (portugalia, finlanda,marea britanie, olanda, italia, spania, suedia si norvegia), chiar daca acest tip de

unbundling nu este obligatoriu conform directivelor europene 2003/54/ec si 2003/55/ec.

Separarea operatorilor de distributie s-a desfasurat mult mai incet. Este totusi de notatfaptul ca separarea din punct de vedere al proprietatii sistemului de distributie nu esteobligatorie nici macar in tarile considerate campionii europei in privinta liberalizarii, cumar fi marea britanie si tarile nordice.

Operatorii de distributie din statele membre ue sunt obligati sa fie separati din punct devedere legal pana la 1 iulie 2007, dar multe dintre aceste state nu au avansat in realizarea

separarii legale la timp.

In marea britanie, operatorii de distributie s-au separat in mod voluntar la mijlocul anilor90, iar piata energiei electrice este considerata cea mai avansata din punct de vedere aldereglementarii si privatizarii. Legislatia britanica permite separarea voluntara aproprietatii. Din cele 12 companii de furnizare si distributie, cinci au optat pentrusepararea proprietatii. Trebuie mentionat ca in acest caz nu este vorba de privatizare,deoarece dreptul de proprietate a fost anterior tot in sectorul privat.

In modelul scandinav (sectorul energetic a fost liberalizat in 1996) operatorii de transportsi distributie sunt detinuti integral si reglementati de guvern. De asemenea, piata energieiscandinave (norvegia, suedia, danemarca si finlanda) este considerata un prim exempluin domeniul liberalizarii, desi are o structura de piata fundamental diferita de cea dinanglia.

9 DIRECTIVA 2003/54/EC A PARLAMENTULUI SI CONSILIULUI EUROPEAN privind reguli comune pentru

pietele interne de energie si Directiva 96/92/EC,http://europa.eu.int/eur-lex/pri/en/oj/dat/2003/l_176/l_17620030715en00370055.pdf, 26 iunie, 2003

15

EN


16/68

Cerintele de unbundling pentru tarile ne-membre ue nu au fost clarificate inca. Cu toateacestea, tratatul de creare a comunitatii energetice 10 semnat pe 25 octombrie 2005,printre altii de albania, bosnia si hertegovina, croatia, macedonia, muntenegru, si serbia solicita implementarea acquis-ului comunitar din domeniul energiei, mediului,

concurentei si surselor regenerabile. Acquis-ul comunitar in domeniul energiei estereprezentat de directivele 2003/54/ec si 2003/55/ec, ceea ce inseamna ca aceste taritrebuie sa realizeze separarea din punct de vedere legal a operatorilor de transport si dedistributie. Termenul fixat pentru realizarea acestui unbundling este neclar. Presupunemca aceasta separare este necesara inainte de deschiderea 100% a pietei energiei electricedin aceste tari, adica pana la 1 ianuarie 2015.

1.2.3.6. Dezvoltari recente in legatura cu separarea proprietatii

Asa cum s-a mentionat mai sus, nici directiva 2003/54/ce si nici legea energiei nr. 13/2007nu cer separarea proprietatii pentru a elimina riscurile de discriminare si desubventionare incrucisata asociate cu existenta companiilor integrate vertical. Acestelegi mentioneaza ca independenta legala, organizationala si decizionala sunt suficientepentru a creste concurenta pe piata energiei.

In urma revizuirii politicii energetice a ue, comisia europeana cere separarea proprietatii,deoarece considera ca societatile integrate vertical blocheaza accesul la informatiiesentiale de piata, nu investesc suficient in interconexiuni cu alte retele deoarece

capacitatea de a cumpara energie si de a o vinde altor companii ar creste concurenta siar reduce profiturile.

La baza discutiilor despre separarea proprietatii sta faptul ca in iunie 2005, ca urmare aplangerilor despre preturile ridicate si deficientele pietei, comisia a lansat cererea de a seanaliza conditiile concurentiale de pe pietele europene de energie si a descoperit ca piataeuropeana a energiei electrice nu functioneaza corespunzator. Rezultatele finale au fostfacute publice pe data de 10 ianuarie 2007 odata cu lansarea de catre comisa europeanaa noului pachet energetic cu scopul de crea o politica europeana comuna in sectorul

energetic (a se vedea sectiunea 1.1.6).

Comisia europeana si multi altii considera ca separarea proprietatii retelelor dedistributie si transport de proprietatea asupra producatorilor si furnizorilor va conduce laimbunatatiri ale modului de functionare a pietelor interne. Dupa separarea contabila,manageriala si din punct de vedere legal, separarea proprietatii este urmatorul pas.

10

Tratatul de Creare a Comunitatii Energetice,http://ec.europa.eu/energy/electricity/south_east/doc/treaty/treaty.pdf, 25 octombrie, 2005

16

EN


17/68

Guvernul francez si majoritatea companiilor controlate de stat au fost impotriva separariiactivitatilor de producere si distributie a energiei electrice. Cele mai importante companiide utilitati germane, e.on si rwe, s-au declarat si ele impotriva.

Consecintele separarii din punct de vedere al proprietatii pot fi numeroase:

Pentru companiile de stat separarea poate duce la privatizare (altfel ar avea acelasiproprietar)

Va conduce la o concentrare mai mare, deoarece companiile devin initial maifragmentate si pot fi tinte usor de preluat

Consecintele pe termen lung ale separarii asupra investitiilor sunt necunoscute;separarea nu are sens economic

Separarea proprietatii va pune presiune pe contractele colective, pe modalitatile deplata si alte conditii, deoarece sectorul energetic se divide din ce in ce mai mult.

Din dorinta de a ajunge la un compromis in dezbaterea despre necesitatea separariiproprietatii, comisia a propus o alta optiune pentru cazul in care mari companii deenergie ar putea ramane proprietare ale retelelor, insa managementul ar fi separat siexternalizat unui operator independent. Aceasta optiune este in proces de dezbatere.

1.3. Un mix de productie in schimbare

In general, in regiunile amintite capacitatile de producere necesare satisfacerii cereriisunt suficiente cel putin pentru urmatorul deceniu. De fapt, tari ca cehia si polonia sipana de curand, bulgaria au fost exportatori importanti si se asteapta sa fie si in viitor.

Pe de alta parte, anumite tari din regiune aufost si continua sa fie caracterizate deinsuficienta capacitatilor de producere;situatie evidenta in principal in regiunea

balcanilor.

Mixul de productie din regiune se bazeazaca in trecut pe sursele de energie termicadatorita abundentei carbunelui, in principalin polonia si cehia. Productia pe baza desurse nucleare si gaz este de asemenea

importanta datorita, in parte, legaturilor

17

EN

Figura 5mixul de productie in europa centrala si deest

Sursa: agentia internationala de energie (2004),

www.iea.org

Nuclear 18%

Coal 57%

Gas 8%

Oil 2%

Hydro 14%

Renewable 1%

Nucleara 18%

Carbune 57%

Gaz 8%

Petrol 2%

Hidro 14%

Regenerabile 1%


18/68


19/68

Sursa: COMMISSIONOFTHEEUROPEANCOMMUNITIES, BRUSSELS, COMMUNICATIONFROMTHECOMMISSIONTO

THECOUNCILANDTHEEUROPEANPARLIAMENT. REPORTONPROGRESSINRENEWABLEELECTRICITY, JANUARY10, 2007

Figura de mai jos prezinta sectorul producerii de energie pe baza resurselor regenerabilein tarile din europa centrala si de est.

Figura 7SECTORUL

PRODUCERII

DE

ENERGIE

PE

BAZA

RESURSELOR

REGENERABILE

IN

EUROPA

CENTRALA

SI

DE

EST

, 2004 (TWH

)

19

EN


20/68

Source: UCTE, IEA

3.1.1.1. Efectele energiei obtinute pe baza resurselor regenerabile

Reducerea impactului negativ asupra mediului

Energia obtinuta pe baza resurselor regenerabile este nepoluanta deoarece nu genereazaemisii de co2 in atmosfera. De asemenea, nu are un impact negativ asupra solului, aeruluisi apei, asa cum au extractia, transportul si utilizarea combustibililor fosili, contribuind laconservarea habitatelor naturale si a faunei.

Crearea de noi locuri de munca/ cresterea veniturilor la nivel regional

Producerea de energie electrica pe baza de resurse regenerabile precum biomasa

contribuie la crearea de noi locuri de munca in zonele rurale, in agricultura, silvicultura siexploatarea/ mentenanta unitatilor de producere. Cresterea producerii energiei obtinutedin resurse regenerabile in zonele rurale va avea un impact pozitiv si asupra veniturilorobtinute la nivel regional, acestea incluzand venituri pentru comunitatile locale siporoprietarii de teren prin inchirierea terenurilor pentru construirea fermelor eoliene.

Scaderea valorii proprietatilor imobiliare la nivel local

Unitatile de producere a energiei pe baza resurselor regenerabile (in special fermele

eoliene) sunt considerate ca avand un impact vizual negativ. Locuitorii din apropierea

20

EN


21/68

unitatilor de producere ar putea fi nemultumiti de cresterea nivelului zgomotului si de

mirosurile emanate (datorate fermentatiei anaerobe in cazul unitatilor de producere pe

baza de biomasa). Toate acestea ar putea avea ca efect scaderea valorii proprietatilor

imobiliare aflate in vecinatatea unitatilor de producere.

Presiune asupra sistemului de distributie

Fluctuatiile imprevizibile in ceea ce priveste disponibilitatea surselor de energie (ex.Eoliene, hidro, solare) vor duce la cresterea presiunii asupra sistemului de distributie sipietei de echilibrare.

Volatilitatea preturilor

In general, costul energiei obtinute din surse regenerabile este mult mai ridicat decat celal energiei obtinute pe baza tehnologiilor conventionale, datorita nivelul de dezvoltare aacestor tehnologii si oportunitatilor limitate de a realiza economii de scara. Exceptie faceenergia hidroelectrica, aceasta fiind mai flexibila si mai ieftina decat energia obtinuta pebaza de hidrocarburi. Fluctuatiile in ceea ce priveste disponibilitatea surselor de energiepot influenta costul de producere, determinand astfel volatilitatea preturilor.

3.1.1.2. Schemele actuale de stimulare a producerii energiei electrice pe baza

resurselor regenerabile

Producerea energiei pe baza resurselor regenerabile (excluzand energia hidroelectrica)este inca nefezabila din punct de vedere economic si necesita un sprijin adecvat dinpartea statului in vederea indeplinirii obiectivelor stabilite de directivele ue. Astfel, toatestatele membre au implementat politici de promovare in vederea incurajarii dezvoltariisectorului de producere a energiei pe baza resurselor regenerabile, structura acestorafiind stabilita la nivel national si variind de la tara la tara. Cele mai raspandite mecanismede sustinere includ: tarifele de tip feed-in, organizarea de licitatii pentru proiectele

privind producerea energiei electrice pe baza de resurse regenerabile, scutiri fiscale sisistemul certificatelor verzi.

(i) Tarifele de tip feed-in

Cel mai raspandit instrument de stimulare a producerii de energie pe baza resurselorregenerabile sunt subventiile. In general, acestea pot fi impartite in subventii pentruinvestitii - destinate achizitionarii/ construirii unitatilor de producere pe baza de resurseregenerabile - si subventii pentru productie.

21

EN


22/68

Subventiile pentru investitii in capacitati de producere stimuleaza doar furnizarea nu sicererea de energie obtinuta din resurse regenerabile. Mai mult, aceste subventii pot fidistribuite inechitabil daca marimea lor este limitata, si vor trebui desfiintate dacatehnologia sprijinita se extinde foarte mult. Subventiile pentru productie (ex. In germania

companiile de utilitati sunt obligate sa accepte producerea de energie pe baza de resurseregenerabile in zona lor, pentru care trebuie sa plateasca un tarif suplimentar) s-audovedit de succes in promovarea dezvoltarii surselor de energie regenerabile. Cu toateacestea, intr-un mediu concurential, un astfel de sistem va dezavantaja acele companiide utilitati situate in zone cu un potential ridicat in ceea ce priveste sursele de energieregenerabile. Acestea vor trebui sa plateasca tarife suplimentare mai mari deoarece inzona lor va exista o oferta mai mare de energie obtinuta din resurse regenerabile decat inzona competitorilor lor.

Tarifele fixe de tip feed-in asigura maximum de securitate investitiilor doar pe termenscurt. Pe termen lung, in cazul in care contributia surselor de energie regenerabiledevine considerabila, costurile unui astfel de sistem vor deveni foarte ridicate,determinand retragerea sprijinului politic.

Aceasta inseamna ca securitatea investitiilor va fi scazuta pe termen lung datoritainstabilitatii politice inerente a acestui sistem. Mai mult, un sistem bazat pe tarife fixe detip feed-in nu poate asigura beneficiile unui sistem bazat pe concurenta in ceea cepriveste dezvoltarea inovatiilor si reducerea preturilor.

Exista riscul aparitiei unor profituri de monopol. Desi foarte folositor pentru lansarea pepiata a tehnologiilor distincte, este general acceptat ca sistemul tarifelor fixe va trebuiinlocuit cu unul bazat pe concurenta in vederea stimularii sectorului producerii energieipe baza resurselor regenerabile.

(ii) Licitarea proiectelor privind producerea energiei pe bazaresurselor regenerabile

O modalitate de a oferi tuturor jucatorilor oportunitati egale si care include un mecanism

de reducere a costurilor este de a asigura subventii limitate pentru productie, acordatedoar unui numar limitat de investitori. Acesti investitori vor trebui sa concureze pentruaceasta subventie in cadrul unui sistem de licitare. In fiecare runda de licitare doar celemai eficiente oferte din punct de vedere al costurilor vor fi selectate pentru a primiaceasta subventie. Acest mecanism s-a dovedit foarte eficient in scaderea costurilor, dars-a confruntat cu probleme de implementare. Potentialii investitori implicati intr-un astfelde sistem de licitare se vor confrunta cu diferite incertitudini.

In cadrul acestei scheme de stimulare decizia finala de investitie va fi influentata de

guvern sau de institutiile aferente. Alegerea mixului de producere a energiei electrice din

22

EN


23/68

resurse regenerabile sustinut va fi supusa preferintelor politice si nu va fi direct corelatacu eficienta acestuia din punct de vedere al costurilor. Preferintele expertilor ce vordecide marimea si conditiile licitatiilor se pot modifica usor in functie de schimbarilepolitice sau de alti factori. Acest tip de expertocracy va face ca investitorii sa evalueze

cu greutate marimea pietei tehnologiilor bazate pe resurse regenerabile pe termen lung.Pe termen scurt, securitatea investitorilor este garantata doar in cazul castigarii licitatiei.Numarul mare de ofertanti face ca rata de succes in castigarea licitatiilor sa fie redusa,ceea ce produce un nivel recurent de incertitudine.

(iii) Masuri fiscale

O alta masura in concordanta cu principiile pietei concurentiale este internalizareacosturilor externe ale surselor de energie neregenerabile. Aceasta poate fi facuta, de

exemplu, prin taxarea emisiilor de co2, so2 si nox sau prin taxarea producatorilor deenergie conventionala si scutirea producatorilor de energie obtinuta din resurseregenerabile.

Aceste scutiri fiscale vor fi directionate catre producerea de energie pe baza resurselorregenerabile, in timp ce taxarea emisiilor va acorda un avantaj si optiunilorneregenerabile cum ar fi precum masurile de conservare a energiei si solutiile end-of-pipe. Intr-o anumita masura sistemul taxelor verzi exista in cateva tari ale uniuniieuropene. In aceste tari decalajul dintre costul energiei obtinute pe baza resurselor

regenerabile si costul energiei conventionale s-a diminuat. Datorita unor consideratii cetin de concurenta la nivel international, aceste taxe nu au fost stabilite la un asemeneanivel care sa permita o contributie substantiala la dezvoltarea surselor de energieregenerabile.

Din acest motiv, o astfel de schema (plata unei taxe verzi) ar trebui introdusa simultan intoate statele membre ale ue. Pana acum incercarile de a intorduce o taxa pe emisiile deco2 la nivelul ue au esuat datorita diferitelor interese si a structurii industriale a diferitelorstate membre, precum si datorita concurentei pe piata internationala.

(iv) Tranzactionarea certificatelor verzi

In sistemul certificatelor verzi, producatorii de energie pe baza de resurse regenerabileprimesc un certificat pentru fiecare unitate predefinita (de obicei 1 mwh) de electricitateprodusa pe baza de resurse regenerabile. Prin emiterea certificatelor verzi au fost createdoua piete diferite pentru producatorii de energie obtinuta din resurse regenerabile: piataenergiei, pe care trebuie sa concureze ca orice alt producator de energie, si piatacertificatelor verzi.

23

EN


24/68

Cererea de certificate verzi poate veni din diferite surse. Poate exista o cerere voluntaradin partea consumatorilor (ex. Prin preturi verzi). Cererea poate fi impusa de guvernconsumatorilor sau altor participanti pe piata energiei electrice (producatori, distribuitori,furnizori) prin intermediul obligatiei de a genera, tranzactiona, furniza sau cumpara un

anumit numar de certificate verzi. Guvernul poate, la randul sau, sa actioneze in calitatede cumparator de certificate verzi, ex. Prin asigurarea unui pret minim sau prin licitatii. Inpractica, cererea ar putea veni dintr-o combinatie a acestor surse.

Consumatorii vor plati un anumit pret pentru aceste certificate in vederea atingeriiobiectivelor. Pretul va depinde de conditiile pietei, de cerere (stabilita de obiective) si deoferta. O oferta redusa de certificate verzi va genera preturi ridicate, ceea ce va stimulanoi producatori sa obtina energie din resurse regenerabile. Mai mult, in teorie, energiaobtinuta din surse regenerabile va fi asigurata intr-o maniera eficienta, deoarece

producatorii care vor obtine energie din resurse regenerabile la cele mai scazute preturivor putea vinde certificatele verzi astfel dobandite la preturi mai competitive.

Companiile de distributie sau utilitati s-ar putea confrunta cu diferite obligatii legate deenergia obtinuta din surse regenerabile. Astfel, la data instalarii, aceste companii artrebui sa detina un numar adecvat de certificate verzi. Pretul certificatelor verzi ar puteafi recuperat de la consumatori sub forma unei cresteri generale a preturilor. Insa, pretulcertificatelor verzi ar putea fi recuperat doar de la acei consumatori care sunt de acordcu sprijinirea energiei obtinute din resurse regenerabile, platind astfel un pret mai ridicat.Acest sistem insa nu pare sa fie convigator, in masura in care consumatorii vor

descoperi ca platesc pentru ceva ce companiile sunt obligate sa faca oricum.

Primele experiente in ceea ce priveste sistemul certificatelor verzi au fost realizate inolanda, danemarca, marea britanie si romania, toate avand implementat acest sistem.Comisia europeana considera acest sistem o alternativa de a reduce distorsiunile pieteidatorate diferitelor scheme de ajutor de stat adoptate de tarile membre pentrupromovarea energiei obtinuta din resurse regenerabile.Bursa de energie din praga.12

2. Cadrul legal si de reglementare al pietei de electricitate din

romania

Acest capitol ofera o prezentare a mediului de reglementare al pietei de energie dinromania, care a evoluat in timp odata cu dezvoltarea economica din romania si dineuropa.

12

Economist Intelligence Unit (EIU): Energia in Cehia: Bursa poate incepe tranzactionarea energiei,http://www.viewswire.com/article51899390.html?pubtypeId=1155864115&text=bourse, 8 februarie 2007

24

EN


25/68

2.1. Scurta istorie a cadrului de reglementare

In ultimii ani romania a realizat un progres semnificativ in sensul tranzitiei catre unsector energetic liberalizat. Elementele cheie care au condus la aceste realizari suntlegate de dezvoltarea unui cadru national de reglementare in conformitate cu legislatiarelevanta din uniunea europeana: divizarea companiei integrate vertical renel/conel inmai multe societati independente, crearea operatorului pietei de electricitate (opcom) cao filiala in cadrul companiei de transport transelectrica sa, cu un grad ridicat deindependenta, crearea autoritatii nationale de reglementare in domeniul energiei (anre)care ia decizii in mod independent in limitele competentelor stabilite de legislatie. Cadrul

de timp al evenimentelor principale este indicat mai jos.

2.1.1. Restructurarea regiei autonome de electricitate renel

In 1998, in baza hotararii de guvern nr. 365/1998, restructurarea regiei autonome deelectricitate - renel (o companie de stat integrata vertical) a condus la crearea companieinationale de electricitate conel, de asemenea detinuta de stat si operata subcoordonarea ministerului industriilor si comertului. Conel era operatorul de transport, de

sistem si de piata si detinea 100% urmatoarele trei filiale:

S.c. termoelectrica s.a. pentru producerea de energie electrica si termica

S.c. hidroelectrica s.a. pentru producerea de energie electrica

S.c. electrica s.a. pentru distributia si furnizarea energiei electrice.

Productia de energie nucleara a fost separata de renel si a fost organizata in douaentitati: compania nationala s.c. nuclearelectrica s.a. si regia autonoma pentru activitatinucleare.

2.1.2. Crearea autoritatii nationale de reglementare in domeniul

energiei (anre)

In 1999 a fost creat cadrul legal necesar in vederea liberalizarii pietei de electricitate dinromania. In conformitate cu directiva europeana nr. 92/1996, in martie 1999 s-a infiintatautoritatea nationala de reglementare in domeniul energiei (anre). Anre a inceput

emiterea si implementarea legislatiei secundare in sector, in scopul completarii si

25

EN


26/68

implementarii legislatiei primare. Scopul crearii anre ca un organism de reglementareindependent a fost de a reglementa activitatea monopolurilor naturale din sectorulelectricitatii si de a promova concurenta.

2.1.3. Divizarea companiei nationale de electricitate conel

In 2000, in baza hotararii de guvern nr. 627/2000, conel s-a divizat in patru societatiseparate:

S.c. termoelectrica s.a. pentru producerea de energie electrica si termica

S.c. hidroelectrica s.a. pentru producerea de energie electrica

S.c. electrica s.a. pentru distributia si furnizarea energiei electrice C.n. transelectrica s.a. ca operator de transport, de sistem si de piata.

2.1.4. Crearea operatorului comercial opcom

Operatorul pietei de energie electrica din romania opcom a fost creat pe 15 august 2000in baza hotararii de guvern nr. 627/2000 ca o filiala a companiei nationale de transporttranselectrica sa. Din septembrie 2000, piata anrgo de energie electrica si de serviciiauxiliare a fost administrata de opcom pe baza conditiilor prevazute in legislatia primara

si secundara in vigoare.

2.1.5. Publicarea legii energiei nr. 318/2003

Legea energiei nr. 318/2003 a fost emisa in iulie 2003 si reflecta adoptarea directiveieuropene nr. 54/2003/ec (referitoare la reguli comune pentru piata interna, inclusivconditii de eficienta, standarde mai ridicate aferente serviciilor si concurenta sporita).Legea stabileste cadrul de reglementare pentru desfasurarea activitatilor in sectorul

energiei electrice si termice produse in cogenerare in conditii de calitate si securitate, inscopul optimizarii surselor primare de energie in conformitate cu normele de protectie amediului din ue.

2.1.6. Adoptarea foii de parcurs in sectorul energetic din romania

In iulie 2003, guvernul roman (prin htararea de guvern nr. 890/2003) a adoptat foaia deparcurs in sectorul energetic din romania ca o replica la foaia de parcurs a comisieieuropene pentru aderarea romaniei si bulgariei la uniunea europeana, elaborata dupa

summit-ul ue de la copenhaga din decembrie 2002.

26

EN


27/68

Foaia de parcurs reprezinta o strategie a guvernului care reliefeaza planurile in ceea cepriveste dezvoltarea sectorului energetic national pentru perioada 2004 2015. Foaia deparcurs estimeaza faptul ca cererea de electricitate din romania va incepe sa depaseasca

sursele interne disponibile in 2005; acest deficit ar creste la 5.498 mw pana in 2015 incazul in care nicio actiune de remediere nu va fi luata. In acest scop, guvernul aidentificat un numar de obiective strategice in sectorul energetic, incluzand reabilitareaunor centrale termice si hidro existente si construirea unor facilitati noi hidro, termo sinucleare.

2.1.7. Consumatorii industriali devin eligibili

In 2005, romania a implementat un nou model al pietei energetice in conformitate cumodelul european. Ca urmare a hotararii de guvern nr 644/2005 din iulie 2005, toticonsumatorii industriali au fost declarati eligibili si deci au posibilitatea de a cumparaenergie electrica de pe piata concurentiala.

2.1.8. Noul rol al opcom

In iulie 2005, opcom a inceput sa opereze o noua piata angro cu doua compenente: piatacontractelor bilaterale intre producatori si furnizori si piata zilei urmatoare, pentru a se

asigura ca echilibrarea intre cererea si oferta de electricitate este satisfacuta. In 2006,7,74% din consumul final de energie electrica s-a tranzactional pe piata zilei urmatoare.De asemenea, o piata a certificatelor verzi este administrata de catre operatorul de piatadin noiembrie 2005.

2.1.9. Publicarea noii legi a energiei nr. 13/2007

Noua lege a energiei nr. 13/2007 a intrat in vigoare pe 23 ianuarie 2007; o discutie maidetaliata a prevederilor este cuprinsa in sectiunea 2.2.2.

2.1.10. Liberalizarea totala a pietei de electricitate

In baza hotararii de guvern nr. 890/2003, liberalizarea totala a pietei de energie electricapentru consumatorii comerciali este in vigoare de la 1 ianuarie 2007, in timp ce piatapentru consumatorii casnici a fost complet liberalizata incepand cu 1 iulie 2007. Dupaaceasta data toti consumatorii, atat cei industriali, cat si cei casnici, vor aveaposibilitatea de a-si alege in mod liber furnizorul de energie electrica pe piataconcurentiala.

27

EN


28/68

2.2. Strategia energetica a romaniei in perioada 2007- 2020

Scopul noii strategii energetice a romaniei este de a utiliza eficient resursele si de a

reduce dependenta tarii de importuri pe termen mediu, de la cinci la zece ani.Schimbrile climatice datorate n principal emisiilor de bioxid de carbon precum iepuizarea treptat a surselor de combustibili fosili pun sectorul energetic n faa unor noiprovocri, care au determinat comisia european s formuleze n ianuarie 2007 liniileunei noi politici comunitare n domeniu. Pentru adaptarea la noile realiti, a fostnecesar elaborarea unei noi strategii energetice a romniei, bazat pe securitateaalimentrii cu energie, creterea competitivitii economice i reducerea impactuluiasupra mediului, n contextul dezvoltrii durabile.

Aceast nou abordare ia n considerare prevederile existente n programul de guvernare

pentru perioada 2005-2008, n planul naional de dezvoltare 2007-2013, n foaia deparcurs 2003-2015, precum i angajamentele asumate n negocierile de aderare la ue.Noua strategie energetic naionala este racordat la strategia energetic comunitar,fiind preluate, elementele eseniale din documentele relevante ale uniunii europene:strategia lisabona, cartea verde pentru o strategie european pentru energie durabila,competitiv i sigur, precum i noua politic energetic european. Politica energetica romniei ofer soluii eficiente de dezvoltare economic, n condiiile creteriidependenei de importuri i ntririi tendinelor de consolidare a pieelor.

In acest sens, documentul de strategie energetic ia n considerare urmtoarele aspecte:

Creterea securitii energetice a romniei, prin diversificarea surselor deaprovizionare cu resurse energetice i dezvoltarea tranzitului de resurse energeticeprin ar;

Asigurarea dezvoltrii durabile a romniei, inclusiv prin limitarea impactuluisectorului energetic asupra mediului, conform cerinelor ue, n domeniu;

Susinerea competitivitii economice, prin msuri viznd obinerea uneicompetiii reale n sectorul energetic, in condiiile liberalizrii totale a pieelor deenergie, a transparenei, a tratamentului nediscriminatoriu i echidistant;

Susinerea politicilor sociale care vizeaz asigurarea accesibilitii la energie

pentru categoriile sociale cele mai defavorizate, fr a afecta funcionarea pieei; Stimularea dezvoltrii i mbuntirea funcionrii pieei energiei i ncadrarea san piaa intern a ue, prin creterea transparenei cadrului instituional, printr-o maibun supraveghere i monitorizare a pieei, n vederea eliminrii distorsiunilor carear putea afecta concurena;

mbuntirea eficienei energetice pe ntregul lan energetic, de la producerea deenergie la consum i promovarea resurselor regenerabile de energie;

Satisfacerea clienilor consumatori, n condiiile livrrii unei energii de calitate ila preuri competitive.

Noua strategie energetic a romniei pleac de la realitile i tendinele actuale dinsectorul energetic, i anume:

28

EN


29/68

Starea actual a sectorului energetic;

Rezervele i producia intern de resurse energetice;

Intensitatea energetic ridicat pe ntregul lan: resurse primare, producere,transport, distribuie, inclusiv consumatorul final;

Nivelul ridicat al polurii generate de sectorul energetic i necesitatea ncadrrii nlimitele negociate cu ue;

Lipsa surselor i rutelor alternative pentru aprovizionare cu gaze naturale i petroldin import;

Direciile de aciune ale politicii energetice a romniei, convergente cu cele ale politiciienergetice a uniunii europene, sunt:

Meninerea suveranitii naionale n probleme legate de sigurana energetic;

Creterea siguranei n alimentarea cu energie;

Alegerea unui mix de energie echilibrat, cu accent pe utilizarea crbunelui,energiei nucleare i resurselor energetice regenerabile, inclusiv prin utilizareapotenialului hidro neexploatat, care s confere sectorului energeticcompetitivitate i securitate n aprovizionare;

Gestionarea eficient a resurselor energetice primare epuizabile din romnia imeninerea la un nivel acceptabil, pe baze economice, a importului de resurseenergetice primare;

mbuntirea competivitii pieelor interne de energie electric i gaze naturale

i participarea activ la formarea pieelor regionale i la dezvoltarea schimburilortransfrontaliere;

mbuntirea eficienei energetice, inclusiv pentru asigurarea unei dezvoltridurabile;

Asigurarea investiiilor pentru creterea capacitii de inovaie i dezvoltaretehnologic, ca modalitate de susinere a aciunilor precedente;

Realizarea obiectivelor de protecie a mediului i reducere a emisiilor de co2;

Participarea proactiv la eforturile uniunii europene de formulare a unei politicienergetice pentru europa, cu urmrirea i promovarea intereselor romniei n sud-estul europei.

Capitolul 1 identifica obiectivul general al strategiei, si anume:

Satisfacerea necesarului de energie att n prezent, ct i pe termen mediu i lung, la un pre

ct mai sczut, adecvat unei economii moderne de pia i unui standard de via civilizat, n

condiii de calitate, siguran n alimentare, cu respectarea principiilor dezvoltrii durabile.

Capitolul 2 evalueaz contextul internaional, evoluiile i provocrile globale alesectorului energetic, precum i noua politic energetic a uniunii europene.

Capitolul 3 analizeaz situaia actual a sectorului energetic, referitor la potenialulnaional de resurse energetice, la producia i consumul de energie, la starea tehnic ainstalaiilor n anul 2007, la cadrul legislativ i instituional, protecia mediului, pieele de

29

EN


30/68

energie/serviciul public, la preuri i tarife pentru energie i la efectele economice isociale produse de sectorul energetic.

Capitolul 4 analizeaz obiectivele dezvoltrii sectorului energetic i msurile preconizate

pentru atingerea acestora, obiectivele prioritare ale dezvoltrii sectorului energeticromnesc, direcii de aciune, prognoza produciei i cererii de energie, msuri generalei specifice domeniilor pentru ndeplinirea obiectivelor prioritare, prognoza sectoruluienergetic, dezvoltarea pieelor de energie, analiza posibilitilor de dezvoltare aenergeticii rurale, cu opiuni n sfera consumului de energie, opiuni n sfera alimentriicu energie, surse pentru finanarea surselor regenerabile de energie, msuri pentrureducerea impactului social, att pentru utilizatorii de energie, ct i pentru salariaii dinsectorul energiei, securitatea energetic - element esenial al dezvoltrii economice,precum i dezvoltarea cercetrii tiinifice, component principal a creteri

competitivitii economice n sectorul energetic.Capitolul 5 analizeaz msurile pe termen scurt care vor trebui luate n sectorulenergetic, referitoare la structura corporativ a productorilor cu capital social de stat ,noi investiii n centralele electrice din ar, i n strintate i propune decizii de ordinlegislativ i de reglementare care vor trebui luate n sectorul petrolier i gaze naturale, nsectorul energiei electrice, sectorul minier i n sectorul energiei termice, precum imodul n care se va monitoriza i revizui strategia energetic.

Capitolul 6 stabilete concluziile analizei efectuate n documentul de strategie energetica romniei n perioada 2007 2020.

Ca urmare a programelor de utilizare eficient a resurselor energetice i energiei, precumi a restructurrii sectoriale, rata anual a creterii consumului de energie primar va fijumtate din cea a creterii economice, rezultnd o decuplare semnificativ a celor doiindicatori.

Dup anul 2012, exportul de energie electric va depi producia realizat prin utilizareacombustibililor lichizi i gazoi provenii din import. Balana energetic a rii va deveniastfel excedentar pentru prima dat n istorie.

Statul va pstra pachetul de control asupra principalelor uniti de producere a energiei

electrice, totaliznd o putere instalat suficient pentru a putea asigura sigurana energetic arii. Se va analiza integrarea acestor productori cu societi de distribuie aflate n proprietatea

statului, rezultnd companii puternice la nivel regional.

In perioada 2007-2020, cele mai importante obiective care trebuie realizate, nconformitate cu prezentul document de strategie energetic, sunt:

Securitatea aprovizionrii cu energie

Se va menine un echilibru ntre importul de resurse energetice primare iutilizarea raional i eficient a rezervelor naionale pe baze economice i

comerciale;

30

EN


31/68

Se va diversifica i consolida, n cadrul stabilit la nivel european, a relaiilor decolaborare cu rile productoare de hidrocarburi, precum i cu cele de tranzit;

Se vor diversifica sursele de aprovizionare cu materii prime i se vor dezvoltarutele de transport al acestora (proiectul nabucco i conducta de petrol

constana-trieste); Se va urmri incheierea de contracte pe termen lung pentru gaze naturale din

import pentru a diminua riscurile de ntrerupere a furnizrii, cu respectarearegulilor concureniale;

Se va urmri ncheierea de contracte pe termen lung pentru furnizorii interni decrbune care s le asigure acces la pieele financiare, cu respectarea regulilorconcureniale;

Creterea investiiilor n domeniul extraciei de crbune i de minereu de uraniu, n modernizarea i reabilitarea echipamentelor, n continuarea susineriiproduciei de huil i de minereu de uraniu prin ajutor de stat, n conformitate cu

reglementrile ue, n intensificarea cercetrii geologice i punerea n exploatare anoi zcminte, n nchiderea minelor cu activitate oprit, dezvoltarea i reabilitareadistribuiei de produse petroliere i n mbunatirea sectorului de prelucrare-rafinare a produselor petroliere. Valoarea estimat a investiiilor n domeniulpetrolier, pentru perioada analizat, este de 2,2 mld. Euro.

Creterea investiiilor n domeniul exploatrii rezervelor de gaze naturale, ndezvoltarea, reabilitarea i dispecerizarea conductelor de gaze naturale, ncreterea capacitii de nmagazinare a gazelor naturale. Valoarea estimatinvestiiilor n domeniul gazelor naturale, pentru perioada analizat, este de 1,527mld. Euro;

In domeniul producerii de energie electric va urma un proces de restructurare i

nnoire a capacitilor energetice, prin reabilitarea unitilor existente viabile,nchiderea unitilor neviabile i construcia de noi uniti de producere. Efortulinvestiional va fi susinut n principal prin privatizare i investiii private, cu ovaloare estimat, pentru perioada analizat, de 12,7 mld. Euro. Statul va pstrapachetul de control asupra principalelor uniti de producere a energiei electrice,totaliznd o putere instalat suficient pentru a putea asigura siguranaenergetic a rii. Se va analiza integrarea acestor productori cu societi dedistribuie aflate n proprietatea statului, rezultnd companii puternice la nivelregional;

Va continua procesul de dezvoltare, modernizare i retehnologizare a reelelor detransport i distribuie a energiei electrice. Valoarea estimat a investiiilor din

acest domeniu este de 5,4 mld. Euro. Vor continua programele de dezvoltare, modernizare i retenologizare a reelelor

de transport i distribuie de energie termic, de dezvoltare, modernizare iretehnologizare a unitilor de producie a energiei electrice i termice ncogenerare. Valoarea estimat a investiiilor n domeniul energiei termice, pentruperioada analizat, este de 2,7 mld. Euro ;

Vor fi abordate, n comun cu statele membre ale ue, problemele referitoare laprotecia infrastructurii critice din sistemul energetic n lupta mpotrivaterorismului.

Dezvoltare durabil

31

EN


32/68

Va continua promovarea producerii energiei pe baz de resurse regenerabile,astfel nct consumul de energie electric realizat din resurse regenerabile deenergie electric sa reprezinte 33% din consumul intern brut de energie electrical anului 2010, 35 % n anul 2015 i 38 % n anul 2020. Din consumul intern brutde energie, 11% va fi asigurat din surse regenerabile n anul 2010. In anul 2010 seva ndeplini inta naional stabilit privind utilizarea surselor regenerabile deenergie n producia de energie electric. Ritmul de utilizare a surselorregenerabile va continua s creasc i dup anul 2010, astfel nct producia deenergie electric din aceste surse n anul 2015 s reprezinte 35 % din consumulintern brut de energie electric, iar n anul 2020 s reprezinte 38 %.

Se vor stimula investiiile n mbuntirea eficienei energetice pe ntregul lan:resurse-producie-transport-distribuie-consum;

Se va promova utilizarea biocombustibililor lichizi, biogazului i a energieigeotermale;

Va fi susinut activitatea de cercetare-dezvoltare i diseminare a rezultatelorcercetrii aplicate;

Se vor lua msuri pentru reducerea impactului negativ al sectorului energeticasupra mediului nconjurtor, prin reabilitarea suprafeelor i refacerea mediuluinatural afectat de activitile generate n sectorul energetic, prin promovarearealizrii de proiecte green field, prin realizarea investiiilor prognozate inprotecia mediului n instalaiile mari de ardere din sectorul energetic, prinimplementarea mecanismuluide tranzacionare a permiselor de emisii de gaze cuefect de ser, prin realizarea managementului depozitrii n siguran a deeurilorradioactive, inclusiv constituirea resurselor financiare necesare pentrudepozitarea final i dezafectarea unittilor nuclearoelectrice, prin realizarea denoi capaciti de producie, utiliznd tehnologii curate de ardere a combustibililor

fosili; Va continua programul naional de electrificri;

Se vor lua msuri pentru reducerea impactului social asupra consumatorilor deenergie, defavorizai

Competitivitate

Se vor dezvolta i perfeciona mecanismele pieelor concureniale pentru energieelectric, gaze naturale, petrol, uraniu, certificate verzi, certificate de emisii agazelor cu efect de ser i servicii energetice;

Se vor extinde activitile operatorului pieei angro de energie electric dinromnia la nivel regional, i se va intensifica participarea activ la realizarea pieeiregionale de energie i a pieei unice europene;

Se va liberaliza tranzitul de energie, n condiii tehnice controlate de siguran nalimentare i se va asigura accesul permanent i nediscriminatoriu la reelele detransport i la interconexiunile internaionale; va crete capacitatea deinterconexiune de la circa 10 % n prezent, la 15-20 % la orizontul anului 2020;

Va continua procesul de restructurare, cretere a profitabilitii i privatizrii nsectorul energetic (privatizarea se va realiza att cu investitori strategici, ct iprin listarea pe piaa de capital);

Va continua procesul de restructurare pentru sectorul de lignit, n vedereacreterii profitabilitii i accesului pe piaa de capital;

32

EN


33/68

Se va menine accesul la rezervele de huil, n vederea asigurrii securitiienergetice, n condiii economice adecvate.

Msurile pe termen scurt, prevzute a fi realizate n urmtoarea perioad, se refer lastructura corporativ a productorilor de energie cu capital social de stat. Aceste msuri

prevd continuarea privatizrii complexurilor energetice, eficientizarea i privatizareaunor grupuri energetice din cadrul sc termoelectrica sa, eficientizarea sc electrocentraledeva sa, sc electrocentrale, continuarea privatizrii microhidrocentralelor, pregtirealistrii la burs a sc hidroelectrica sa i sn nuclearelectrica sa, realizarea de noi investiiiin sectorul energetic, ca: centrala cu acumulare i pompaj tarnia lputeti, centralelehidroelelectrice islaz, mcin i centralele de pe rul tisa, centrale pe combustibili solizi,centrale care utilizeaz surse regenerabile, etc.

Pentru buna funcionare a sectorului energetic i dezvoltarea acestuia conformprevederilor prezentei strategii, este necesar crearea unui climat stabil i predictibil nceea ce privete cadrul legislativ i de reglementare.

2.3. Cadrul legal si de reglementare

Cadrul legal al pietei de energie electrica este definit de directivele ue si de legislatiaromaneasca primara si secundara in domeniu. Principalele elemente sunt prezentate maijos.

Figura 8cadrul legal si de reglementare al pietei de energie electrica

Sursa: anre

33

EN


34/68

2.4. Institutii de reglementare si organisme din domeniul energiei

Piata energiei electrice din romania este reglementata de mai multe institutii. Cele mai

importante sunt ministerul economiei si comertului (mec) si agentia nationala dereglementare in domeniul energiei (anre). Alti institutii de reglementare sunt agentiaromana pentru conservarea energiei (arce) si ministerul mediului si gospodaririi apelor(mmga). In plus, numeroase organisme non-guvernamentale desfasoara activitati inindustria energetica de la protectia consumatorilor si pana la eficienta energetica siprotectia mediului. Ar fi imposibil sa le enumeram pe toate; astfel, doar cele maiimportante trei organisme sunt descrise in aceasta sectiune: asociatia pentru politicienergetice din romania (aper), asociatia romana de eficienta energetica (socer) si oraseenergie in romania (oer).

Graficul urmator ilustreaza institutiile de reglementare si organismele din domeniulenergiei electrice din romania, fiind urmat de o descriere a fiecarei entitati.

Figura 9institutiile de reglementare si organismele din domeniul energiei electrice

Sursa: analiza kpmg

34

EN


35/68

2.5. Promovarea producerii de energie din surse regenerabile in

romania

Romania a fost una dintre primele tari candidate la ue care au transpus prevederiledirectivei 2001/77/ce in propria legislatie (vezi hg nr. 443/2003 privind promovareaproducerii energiei din surse regenerabile). Aceasta hotarare prevede o pondere de 30%a productiei de energie din surse regenerabile, inclusiv energie hidro, din consumulnational BRUT de energie ELECTRICAPANAIN 2010 (4,3% DINACEASTAENERGIEPROVENINDDINALTESURSEDECATCELEHIDRO).

IN 2004, MAJORITATEAENERGIEIELECTRICEPRODUSEDINRESURSEREGENERABILEAPROVENITDINHIDROCENTRALE,DESIROMANIAAREPOTENTIALBOGAT INCEEACEPRIVESTERESURSELEEOLIENESIDEBIOMASA, CARENUAUFOST

EXPLOATATEPANAINPREZENT; INPLUS, NOIRESURSEHIDROENERGETICESUNTDEASEMENEADISPONIBILE.

In timpul negocerilor de aderare a romaniei la ue, procentul tinta reprezentand pondereaenergiei produse din surse regenerabile pana in 2010 a crescut la 33% incluzandhidrocentralele mari, respectiv 8,3% fara hidrocentralele mari (hg nr. 958/2005). Trebuiementionat faptul ca 32% din totalul energiei consumate in 2006 a fost produsa dehidrocentrale (hidroelectrica), asa cum este specificat in capitolul Error: Referencesource not found, astfel ca prevederile directivei pot fi usor atinse. Cu toate acestea,productia de energie din alte surse regenerabile a fost de doar 0,6% in anul 2005, ceea ce

indica nevoia unei cresteri semnificative in acest sector.

Dupa aderarea la uniunea europeana, romania a fost prima tara fost-comunista care adevenit oficial membra a parteneriatului pentru energie regenerabila si eficienta energiei(reeep). Participarea la reeep impune romaniei realizarea unei cote de utilizare a energieidin surse regenerabile de 33% din consumul national, pana in 2010. Romania este in cursde atingere a acestui obiectiv datorita unui mecanism puternic de sustinere (in ciudafaptului ca ponderea resurselor regenerabile a scazut de la 31,3% in 1997 la 29,9% in2004) ceea ce va incuraja cresterea acestui sector pe termen mediu.

Cote obligatorii pentru furnizori

Hg nr. 1892/2004 privind promovarea producerii energiei electrice din surse regenerabilestabileste o piata a certificatelor verzi si cote obligatorii pentru furnizorii de energie.Astfel, furnizorii sunt obligati sa cumpere o cota de certificate verzi incepand de la 0,7%in 2005 si ajungand la 8,3% in 2010, dupa cum este prezentat si in figura de mai jos.

35

EN


36/68

Figura 10COTEOBLIGATORIIPENTRUFURNIZORIIDEENERGIEELECTRICAPRODUSADINSURSEREGENERABILE

Sursa: OPCOM

Sistemul cotelor obligatorii functioneaza astfel:

Anre stabileste o cota fixa de energie obtinuta din surse regenerabile de energie pecare furnizorii sunt obligati sa o cumpere;

Anre certifica anual producatorii de energie din surse regenerabile carora li se voracorda certificate verzi;

Certificatele verzi pot fi vandute separat de energia electrica pe piata certificatelorverzi;

Pentru a-si indeplini obligatiile, furnizorii de energie trebuie sa aiba un numar decertificate verzi corespunzator cotelor impuse de anre.

Piata certificatelor verzi

Un certificat verde este atribuit unui mwh de energie livrata in retea, energie produsa dinsurse regenerabile, precum:

Energie eoliana;

Energie solara;

Biomasa;

Energie produsa in hidrocentrale cu o putere mai mica sau egala cu 10 mw, puse infunctiune sau modernizate incepand cu anul 2004;

Energie geotermala;

Eenrgia valurilor;

Hidrogen produs din surse regenerabile.

Participantii pe piata certificatelor verzi sunt:

Autoritatea nationala de reglementare in domeniul energiei (anre);

Producatorii de energie din surse regenerabile;

Furnizorii de energie;

Operatorul de sistem si de transport (ost) transelectrica;

Operatorul pietei de energie opcom.

36

EN


37/68

Urmatoarea figura ilustreaza functionarea piatei certificatelor verzi.

Figure 11FUNCTIONAREAPIETEICERTIFICATELORVERZI

Sursa: OPCOM

2.6. Tendintele actuale ale ofertei si evolutiile probabile in materie de

strategie

2.6.1.1. Producerea de energie pe baza de combustibili

Asa cum se arata in figura urmatoare, principalele solutii de alimentare cu combustibilsunt: carbunele, petrolul, gazul, resursele nucleare si cele hidro. In ultimele decenii gazulreprezenta principala materie prima folosita in centralele de producere. Insa scaderea

treptata a productiei interne de gaz si cresterea pretului au determinat scaderea folosiriiacestuia ca si materi prima pentru obtinerea de energie. Folosirea capacitatii hidro acrescut treptat, in timp ce capacitatile nucleare s-au alaturat pentru a inlocui scadereaproducerii pe baza de gaz si petrol.

37

EN


38/68

Figura 12PRODUCEREADEENERGIEELECTRICAPETIPURIDECOMBUSTIBIL

Sursa: STATISTICIENERGETICEOECD/IEA, 2006

MIX-ULACTUALALPRODUCTIEIDEENERGIEESTEREPREZENTATPRINFIGURAURMATOARE. ROMANIADEPINDE INMODCERTDERESURSELESALENATURALEPRECUMCARBUNELESIRESURSELEHIDRO - CAREINSEAMNA 71% DINTOTALULPRODUCTIEIDEENERGIE.

Figura 13STRUCTURAENERGIEIPRODUSEDINDIFERITESURSEINANUL 2006

Sursa: RAPORTULDEMONITORIZAREANREDECEMBRIE2006

ASA CUM ESTE PREZENTAT IN CELE CE URMEAZA, PRODUCATORII DE ENERGIE FOLOSESC DIFERITE COMBINATII DERESURSE PRIMARE DE COMBUSTIBIL. IN CELE MAI MULTE CAZURI MATERIA PRIMA FOLOSITA ESTE REPREZENTATA DELIGNIT SI ANTRACIT, SUPLINIT DE GAZ SAU PETROL. CELE MAI MARI CENTRALE FUNCTIONEAZA CU LIGNITUL LOCALDISPONIBIL, CAREINGENERALESTEDETINUTSICONTROLATDECATRECENTRALA.

38

EN


39/68

Figura 14COMBUSTIBILIFOLOSITIDECATREUNITATILEROMANESTIDEPRODUCERE

Producator combustibilHidroelectrica Hidro

Complexul energetic rovinari Lignit, gazComplexul energetic turceni Lignit, gazElectrocentrale bucuresti Gaz, pacuraSn nuclearelectrica Dioxid de uraniuComplexul energetic craiova LignitElectrocentrale deva Carbune, gaze naturale, petrolIndependent producers Gaze naturale, lignit, petrol, antracitTermoelectrica Gaze naturale, pacura, antracit, lignitRaan Lignit, petrolElectrocentrale galati Gaze naturale, gaze de furnal, petrol

Sursa: PAGINILEWEBALEPRODUCATORILOR

2.6.1.2. CAPACITATEADEPRODUCERE

ASACUMESTEILUSTRATINFIGURADEMAIJOS, CAPACITATEAINSTALATAPETIPURIDECOMBUSTIBILIESTEINSCADERE.CAUZAPRINCIPALAOREPREZINTACENTRALELEVECHICARETREBUIEDEZAFECTATEDATORITAPROBLEMELORDEMEDIU,DEEFICIENTASIECONOMICE. MULTEDINTRECENTRALELECAREOPEREAZAINPREZENTSUNTAPROAPEDESAUDEJALASFARSITULDURATEIOPTIMEDEUTILIZARE.

Figura 15EVOLUTIACAPACITATIIINSTALATEDEPRODUCEREPETIPURIDECOMBUSTIBIL (MW)Productia de energie electrica in functie de

capacitatea instalata in 2000

nuclear

706,5

termo

14.437,0

hidro

5.068,0

Productia de energie electrica in functie de

capacitatea instalata in 2006

hidro

6.474

nuclear

707

termo

11.718

Sursa: MARCONINTERNATIONALINC.,HTTP://WWW.MARCON.COM; 2006

CAPACITATEADEPRODUCEREINSTALATAESTEINPREZENTDOMINATADETERMOCENTRALECAREREPREZENTA 62% (IN2006) DINTOTALULCAPACITATII INTERNE INSTALATE. NIVELULPRODUCERIIDEENERGIETERMICAASCAZUT INULTIMIIANI; IN 2000 ACEASTAERADE 71% DINTOTALULCAPACITATII INSTALATE. ACEASTASCADEREAFOSTCOMPENSATADECRESTEREACAPACITATIIINSTALATEAPRODUCTIEIHIDRO, CAREINPREZE

curs de legistatie reglementari europene strategii si politici in domeniul energeticii 2007-2008

Documents