curs de istoria rusiei 1937-1938
DESCRIPTION
Publish to the largest online library for the world to see.We'll get you more readers and distribution than any other site.TRANSCRIPT
UNIVERSITATEA DIN BUCURESTIFACULTATEA DE FILOSOFIE $1 LITERE
P. P. PANAITESCU
CURSDE
1STORIA RUSIEI
1937.38
EDITORI
N. ZAMFIRESCUi GH. IONESCU
www.dacoromanica.ro
Miercuri 3 Noembrie
ISTORIA
PRELEGEREA I-a
INTRODUCER!)
Importanta lstoriei Rusiei. Subiectul cursului
tru de anul acesta este ftIstoria Rusiei gi a legal.-
rilor ruso-romane". Vom cauza deci sa insistam in
special asupra punctelor de contact' cu istoria noas-
tra. Subiectul acesta este interesant in genre
pentru noi, mai ales in chip deosebit.
In Istoria popoarelor civilizate Rusia nu a jucat
un rol insemnat decat foarte tarziu gi din cauza a-
ceasta la Inceputurile ei a fost un stat izolat, de-
abea pe vremea tarilor care au introdus civilizatia
apuseana in Rusia, se. poate vorbi de un rol insemnat
14-'7
RU3IEI
qi
-os
www.dacoromanica.ro
al acestui popor in Europa, adica din sec. XVII-lea.
Cu toate acestea istoria Rusiei este interesanta
din anume puncte de vedere chiar, gi partea aceea din
Vechime in care poporul rus nu se afirma Inca intre
celelalte popoare ale Europei intr'un chip deosebit
Istoria acestui popor este interesanta pentru itto-
ria iumii; fiindca Rusia este aceea care formeaza tre-
cerea dela Asia la Europa gi civilizatia asiatica are
o parte foarte importanta, caci sta in stransa legatu-
xi& cu istoria poporului rus.
Pe incetul,istoria acestui popor intra gi mai adanc
in istoria popoarelor Igbropeitajung&nd sa Joace, un rol
de frunte, gi aceasta se intampla odata cu ridicarea
la tronul tarilor a lui Petru cel Mare, cu care incepe
a patrunde civilizatia occidentals in Rusiaf Sub urma-
gii lui importanta statului rus creqte qi mai mult,aga
insert pe vremea Ecaterinei a II-a insemna a realer for-
t,a in Europa gi sub Alexaadru I Rusia va ajunge sa fie
un greu ci puternic adversar al lui napoleon I.
Dar, in alter °vane de idei, importanta istoriei
Rusiei nu sta numai in interesanta evo/utie politica
www.dacoromanica.ro
- 5 -
a acestui stat, ci gi in ceeace privegte transtormAri-
le sociale care au avut loc in Rusia dela inceputurile
ei ca stat gi pan& in vremile de azi, cAnd avem Rusia
SavieticA.
Cum trecutul este gtiut 04, explicit prezentul, de
aceea istoria intreagit a acestui popor poate interesa
popoarele Europei gi deci gi pe noi. Firegte ca vom
trata aceste lucruri din punt de vedere gtiintific,
obiectiv,accentatind asupra faptelor mai insemnate.
Dar pe rang& acest interes pe care-1 prezintit isto-
ria Rusiei pentru istoria universa16, es prezintA in-
teres in special pentru noi Romanit.Ifticred ea mai e
nevoie sit spun dece, fiindcA in mod fatal a trebuit
sit avem legitturi cu Rugli aga cum am avut.gi cu cei -
lalti vecini ai nogtri. In aceste legituri ale Rugilor
cu noi avem cAteva momente de foarte mare interes.
Daces privim numai statul ruses0 ce s'a format in ju-
rul Moscovei, atunci legaturile cu noi sunt mult mai
noun, cacti pand la a doua impArtire a Foloniei, - ca-
re gtiVi ca a avut loc is 1792 -Rusia nu a That veci-
na cu noi. Regiunea Wrainei de care ne desparte Nis-
www.dacoromanica.ro
- 6 -
trul, nu facea pe acele vremuri parte ea azi din Ru-
sia, ci apartinea Polonilor dela care in 1792 Ru41i
o rapesc gi o ata4.eaza la statul for datorita abilei
politici a tarinei Ecaterina a 11-a. Dar legaturilo
noastre cu ei nu Incep deabea dupace am devenit ve-
cini, ci ele swat mult mai vechi. Au cost moments in-
ainte de 1792, in care armate rusegti au venit chiar
in tarile noastre aka cum ea intamplat pe vremea lui
Petru cel Mare (1711) . 'Au fort timpuri cand noq-
trii ajunsesera sa aibe legaturi de rudenie cu tarul
din Moacova, ci anume pe vremea lui 4tefan cel Mare,
care qtiti 06 a avut o fiica Olena pe care a casato--
rtt-ocu fiul tarului Ivan III-lea al Rusiei.
Deci, iatA c6 tocmai din'secolul XV cu toateca nu
eram vecini, incep relatiile cu Ruaii.
Dar in afar& de aceasta, am avut legaturi, nu Cu
un stat rus, cel putin cu poporul rus din vremurile
cele mai vechi ai Lida dece.
Ucraina este de multi socotita ca fiind o provincie
locuita de Ucrainieni, care mai sunt numiti qi Malo-
rugi uau Ruteni. Daea Ii socotim ea fiind deosebiti dr
domnii
www.dacoromanica.ro
- 7 -
Rugi, atunci intrladevar nu putem spune ca nu am foss
vecini cu Rii de prea multd vreme. Dace ii socotim
insa tot una Cu acegtia, atunci firegte legaturile
noastre cu ei sunt foarte vechi gi,mai mult,constatam
ca Uerainienii - deci Rugii - au patrons chiar la not
in tarsi Inca, din timpurile in care istoria Rusioi nu
are important& pe care a capatat-o dupe introducerea
divilizatiei apusene.
Pria urmare dew& socotim pe Ucrainieni ca fiind
Rugi - gi trebze slo facem constatam ea dela ei a
putut sa patrundai diferite influente culturale, la
noi.
Vom vedea anume in cursul acesta, ca unele din mo-
mentele, curentele insemnate din istoria noastra se
leaga de unele element() din istoria Rusiei.
A) In primul rand e lupta pe care Virile noastre
au due -o pentru eliberarea de jugul turcesc. Aceasta
a Lost o idee care a devenit ea o dogma politica a
multora din voevozii nogtri qi e inceput& chiar
de Mircea cel l3atran . Dela o vreme, cand Rusia
-
www.dacoromanica.ro
- 8 -
a inceput rizboaiele Cu Turcii, socotite ca fiind
cute pentru liberarea cregtinilor gi apararea credin-
Vei gi a crucei de cotropirea mahomedanilor, lupta
pentru eliberarea noastra de sub Turci intro in leg8.-
tura cu istoria rusa.
B) Mai este un alt curent din istoria ndastri in
legaturd cu istoria Rusiei. (And sentimentele natto-
aale gi-au facut loc s'avazut ca Rusia e o piedica
pentru noi. D-voastra gti# c,6 Vinta Rusiei era Con-
stantinopolul pe care voia sd-1 cucereasca gi 'Ana la
realizarea acestui vis de veacuri sub forma unei pro-
tectii binevoitoare, unui ajutor cregtinesc urmarea
sa inglobeze la teritorul ei atat pe Romani cat gi pe
cregtinii din Balcani. Aceasta nu putea conveni nimi-
nui J. cu atat mai pu-Vin noud, gi iota ca se incepe
lupta n4tionala contra tendintelor de acaparare ale
Rugilor, lupta ce se da in secolul XIX incepand cu re-
v-luVia dela 1848. IatA deci un nou element care pure
in legatura istoria principatelor noastre cu istoria
Rusiei.
C) Lu ta de eliberare nationals Mai e apoi gi
f&-
www.dacoromanica.ro
9 -
chestiunea prea cunoscut& care privetepe una dinprman
ciile Varii noastre, anume Basarabia, deschis& in
1812 qi terminates in 1918 , 0."care vedeti este o pro-
blem& dureroas6 care ne leag6 de istoria Rusiei.
Pe lang6 aceasta mai este ins& o alt& laturd a is -
toriei ruseqti, care e interesant& de urm&rit qi care
_indirect ar putea fi pus& in leg&tur& cu istoria noas-
tra.lqu este vorba de o leg&tur& politic& sau cultura-
la, ci de aitceva. E vorba de anume probleme care pot
fi socotite de inv&Vilturgi fiind paralele cu unele a-
semangtoare din istoria noastra. Deci studiindu -le
aici le vom putea intelege mai bine atunci cand le
vom intalni la noi. tats spre pild6 poporul rus este
eminamente agricultor i aceasta fiindc& Rusia este o
Vary cu o intins& c&mpie propice agriculturei. Acela*
lucru se intampl& qi cu noi spre deosebire de apusul
industrial qi negustoresc, undo clasa de mare insemnii-
tate nu este cea agricolA, ci cea burghez& qi indus.4
trial5. Acest raport numeric in favoarea agricultori-r
.lor, rezulta mai ales din acezarea geograficii a state,lui rusesc.
www.dacoromanica.ro
- 10 -
Proprietaril de pamant erau, ca gi la noi, boierii
care in Rusia au ca ai nogtrii perioade in care sunt
slabi deci condugi, stapaniti intr'un cuvant, de tari
gi perioade in care din.contra sunt puternici gi el
tonduc. Cu alte cuvinte intalnim gi in Rusia o evolu4Aa
In ceeace privegte clasa boierilor, anume perioade in
care avenl o aominatie feudal& in care boierimea guver-
neaza altele in care feudalitatea este guvernat6.
Far& ea aneste fapte at fie in legatura directs cu noi
lata ca se intampla acelag lucru.
In legatura cu boierii avem clasa taranilor, a mun-
citorilor de pe mogille lor Nu mai e nevoie sa va a-
mintesc ca gi la Rugi se intalnegte tendinta de a re-
duce la gerbie aceasta oropsita clasa, gi apoi lupta
pentru a-i da libertatea pe care o merita gi clasa ta-
ranilor din punct de vedere omenesc.
Prin urmare chestiunea gerbiei se aseamana *i la noi
ca *i in Rusia aga, incat *i din acest punct de vedere
istoria Rusiei este lnteresanta de studiat pentru Ro-
mani.
Dar mai este ceva. 4i la noi 4i in Rusia era aceea-,ri.
gi
*i
www.dacoromanica.ro
- 11 -
religiune ortodox& care in forma slava a predominat
multi vreme. Astfel incest pe deoparte din punt de ve-
dere al istoriei politico ca $i din punctul de vedere
al asemanirii unora dintre elementele insemnate din
istoria vietii color dou'd popoare rus si roman, trebue
sa cunoastem istoria
Dar creel c& nu este prea folositor s& tratez acest
subiect intr'un chip prea aminuntit. Acest fel de is-
torie star potrivi mai bine cu istoria nationali, dea-
ceea mi-am propus ss fac o istorie a Rusiei din punt
de vedere general, insistand asupra epocilor in care
legiturile cu not suet mai intense, mai stranse, si
dand mai putini importanta, datelor prea numoroase,
intr'un cuvOnt stirilor ce privesc detaliul. Voiu sub-
liaia deci elementele insemnate.
Blementele esentiale ale Istoriei Rusiei. Aceste
elemente aunt in primul rand situatia geografica. Ca-
drul geografical Rusiei are o intindere foarte mare
si aceast& intindere, far & granite naturale, a avut o
mare influenti asupra istoriei acestui stat. Unii is-torici au definit istoria Rusiei ca osoltlagigaleal
Rusiei.
www.dacoromanica.ro
- 12 -
zare. Aceasta colonizare a avut o foarte puternica
influent& asupra vie ii sociale a Rusiei. A Mut in
primul rand ca ea sa fie o Cara de Varani cu sate
foarte rasfitate, ceeace a determinat pe unii isto-.
rici sa explice au acest argument absolutismul taru-
lui, care putea s& trimita pe Varani pe teritorii
foarte dep5rtate de cel pe care se nbscuserAl ceeace
evident fAcea ca niciodat6 ei sa nu se poata intruni
la timp pentru vreo revendicare, farce ca autoritati-
le centrale sa nu poata interveni la timp. lath' pen-
truce migclarile taraneqti din Rusia au fost tot dea-,
una Inabuqite cu ugurinta.
Un al doilea element cuprins tot in cadrul geogra-
fio este chestiunea ieqirei la mare. Ca qi Polonia
acest stat intins pe o suprafata imensa, nu avea o
ieqire la mare nici la nord,nici la sud. La nord ii
impiedecau Suedetii, qi Cavalerii Germani, la sud
Turcii. Nu mai spre Marea Alba aveau acres dar aceas-
ta n'avea nici o valo are, intaiu din cauza climei qi
apoi Marea Alb& era prea deplirtata de marile
turi occidontale. Deaceea Ruqii vor purta mars qi nu-
por
www.dacoromanica.ro
- 13 -
meroase lupte cu vecinii stapanitori de teritorii ve-
cine cu mares, care-i impiedecau 86 aibe la rdndul
for o iegire care sgi le ingadue legAturile comerciale.
Un alt element insemnat din istoria Rusiei pe
cadrul geografic este acela pe care 1-am amintit 41
anume problema de ordin social a lu tei dintre clasa
taranilor gi a boierilor, la care element vom vorbi
gi despre clasa burghezilor, care nu lipsea cu totul.
In domeniul politic, este problema, ce poate fi ur
merits ca un fir rogu, a absolutismului tarului, une-
ori foarte puternic afirmat, alte on pe cale de dis-
paritie.
In domeniul cultural, este lupta pentru ortodoxie
araturi de care mai este o problema, este constiinta
ruse a unificirii tuturor popoarelor slave. Ideia
Panslavista deci, care este o idee calauzitoare in
istoria Rusiei.
Avem apoi de arAtat cum a pftruns influenta occi-
dentului in Rusia, ceeace alcatuegte iaragi o insem-
nata problema, in care vom vorbi de cline pe care a-
ceast6 influent& a patruns, intaiu din Polonia
laza-
qi
get
www.dacoromanica.ro
- 14 -
apoi din apusul mai departat, in fine cum a fost impus
(exemplu pe vremea lui Petru cel Mare) gi cum a intal-
nit aici elemente care stau opus acestei influenVe.
Acesta este pe scurt cadrul istoric al Rusiei.
Perioadele istoriei Rusiei. Mai ramane acum a& ark-
tam cum este Impartita is perioade, istoria Ruiei.Fi-
regte ca imparVirea istoriei In perioade este foarte
variabila, dupe anumite puncte de vedere. Totugi nu o
cred cu -boat& variabilitatea ei inutile, aceasta Im-
pArVire.
D-voastra. 01'yi ca istoria universals se imparte in
4 perioade principale. Intaiu, njStoria Antics" In
care intra istoria popoarelor vec1i, Egipteni, Asiro-
Ghaldeeni, Ledo-Pergif Greci, Romani, etc. socotita ea
se terming cu data conventional& 476 d. Br. (C6derea
imperiului Roman de Apus). Urmeaza apol flEvul Mediu",
caracterizat prin faramiVarea vechilor imperii In su-
medenie de statulete feudale ci in care predomina o
oultura exclusiv bisericeasca; iar in economie avem de-
eace cu economia locals. In aceasta epoca nu au exis-
tat drumuri comerciale. Oamenii depe o movie cautau
www.dacoromanica.ro
- 15 -
sa-gi feat' toate lucrurile de care aveau nevoie la ei
acasa gi nu sa qi le procure din alte parti. Ar fi un
fel de autarhie regionals. Epoca se terming cu o alts
data conventional& 1453 (caderea Constantinopolului).
Vine dup& aceasta Epoca Moderns ", care tine pans
la flRevolutia Franceza" 1789, caracterizata in primul
rand prin cregterea puterii regale in dauna feudalilor
ale car= statulete suet distruse gi unificate In state
marl cu putere absolute. Acum au loc descoperirile geo-
grafice care deschid not orizonturi comertului.
Dupe 1789 avem "coca Contemporan&" ce merge pan&
in vremurile noastre, tend idei.a national& se desvolta
ajungand pan& la Infaptuirea de state nationale. Acum
se formeaza prin revolutii state ca cel Italian, ear-
besc, romanesc, etc. Tot atunci Incepe miccarea demo-
cratic& in Europa.
Acestea suet epocile In diferitele state ale Euro-
pei.
Sa vedem data le intalnim acum gi in istoria Ruslei.
Dela inceput trebue sr va spun ea nu suntem obligati
sa pastram aceiagi cronologie gi iata dece. In ApuA
www.dacoromanica.ro
- 16 -
curentele de idei sau economice se pot nagte mai de-
vreme, dar pan& au ajuns in Rase/Tit a trebuit e&
treaca timp, deal avem o int&rziere.
De exemplu ideile revoluViei franceze, nu puteau
ajunge, In acele vremuri, la not in timpul in care,ele
au inceput a cuprinde Cara unde se nAscusera.
not se mAnifest& deabea la 1821.
Deaceea ci in istoria Rusiei putem admite patru
epoci dar fares a 'Astra cronologia de mai sus.
In ceeace privegte istoria antic& a Rusiei, ea nu
poate alc &tui decat o prefat& a istoriei acestui stat.
Poporul rus neexistand in aceasta epoc& nu avem cleat
catava date pastrate de autori antici despre Slavi.gi
at&t. Cu alte cuvinte nu avem o istorie veche a Rugi-
lor deaceea el cca aceasta nu poate fi considerat&
ca o introducere a istoriei rusesti.
In ceeace privecte data la care ar putea s& incea-
pet istoria ruses, ea este cu aproximatie pus& la anul
862. In vremile acestea in Fordul Europei se aflau
cunoscuVii piravitivormanzii. 0 ramurg a for Varegii
au nAv&lit in tinuturile actualei Rusii gi au foimat
La
de-
cat
www.dacoromanica.ro
- 17 -
acolo o via-0i de stat. Se citeaza pentru aceasta
numele capetenlei Varegilor, Rurik ea fiend primul
care a facut un stat vareg in 862.
Prin urmare, cu toata aproximatia ei, data de 862,
o putem socoti ca inceputurile istoriei unui stat
rus.
De altfel qi numele de rus nu este un cuvant slay
ci unul normand. Cu acest cuvant numeau ei populatia
pe care au gasit-o in teritoriul in care nayalisera.
Se pone acum chestiunea, tend se termini evul mediu
rus care incepe cu data aceasta 862 ? Este foarte
probabil ca a durat mult mai mult ca in Apus. Nu vom
gre0i aqa dar, data vom spune c a istoria modern& a
Ru4ilor incepe cu acea dinastie care i-a civilizat
i unificat tendintele centrifuge ale nobililor anar-
hici, cu dinastia Romanovilor, care a dainuit pans
in zilele noastre in linie indirecta. bate la care
aceasta dinastie iqi incepe comnia este 1613 tend e
ales tar hiihail Romanov. A4a dar evul mediu rus se
cuprinde intro 862-1613 .
Faso. 2-a Istoria Rusiei
si
www.dacoromanica.ro
- 18 -
Vine apoi epoca modern6. Care e insgt momentul cand
aceasta se terrine.' 7 Cred ca momentul trebue cautat a-
tunci cand in Rusia ineep tendintele democratice sgt se
afirme contra tarului gi cand poporul rus cautg libera-
rea de sub jugul care-1 apasa. Data insg e greu de
sit. Cum aceste tendinte de liberare sent mai active
in timdul tarului Nicolae I decat In timpul tarului
Alexandru, an putea alege ca sfargit al epocei moderne
data mortii lui Alexandru gi suirii pe tron a lui Nico-
laie, adicg. 1825. De acum indepe contemporana, care ti-
ne pan& in zilele noastre.
Ar r6mane acum sa va argt care cunt principalele lu-
crari de istoria Rusiei. Firegte ea aunt foarte multe,
unel privind istoria Rusiei intreaga, altele numai any:,
mite epoci sau fenomene, scrise fiind in limba ruses
sau in alte limbi moderne.
Evident lista aceasta nu va cuprinde toate lucrgri-
le de istorie ruses, voi scoate.pe cele invechite gi Vfi
70i da numai pe cele ce aunt in curent cu cercetarile
not ci mai ales pe cele mai importante. Rgmane numai
ca atunci and vom ajunge in timpul expunerii la anu-
gh-
www.dacoromanica.ro
- 19 -
mite capitole insemnate a& va dau acolo §i cartile ca-
re le trateaza numai pe ele.
10 Noemvrie 1937
PRELEGEREA II-a
Bibliografia Istoriei-Rusiei. La sfar0.tul lectiu-
nei trecute rfimasese 36 va dau o bibliografie referi-
toare la istoria Rusiei, care va fi scurt6 firecte,
pentruca voi elimina din aceasta list6 acele opere ca-
re s'au invechit deci nu mai aunt la curent cu in-
formatiile qtiintifice. Voi inslsta mai putin asupra
acelora care sent scrise in liaa rusg, care nu va es-
te cunoscuta qi va voi da mai ales pe acelea care runt
scrise in liMbile europene mai accesibile pentrud-vs
in franceza ci germane..
gi
www.dacoromanica.ro
20
Prima lucrare pe care o amintesc, e destul de vex,
the a lui N. Caramzin, a fort Boris& in 1818 in 12
volume. Este intitulat& VI C TO Ri51 focilotA A IRcreA
PocCIMcKaro a si are o conceptie imperialistO. Oaramzit
d& in aceast& lucrare a sa mai mare important& Oame
nilor mai insemnati din istoria Rusiei, imparatilor,
16send pe al doilea plan poporul sau ceilalti factor4
economic, social, cultural. De fapt aceasta opera e
o lucrare in eare se cuprind 12 volumaae, +.7 volume
de anexe in care se cuprind informatii direct dela
isvor. Numai din aceasta privinta lucrarea lui Ca
radzim isi mai pOstreaza valoarea, celelalte lucruri
pe care ea le cuprindet din cauza vechimii ce o are
nu mai au importanti. Aceasta istorie a imperiului
rus a rOmas neterminata, si duce povestirea evenimen
telor, pdna la 1613, &lied pdn& la ridicarea in scaun
a Bomanovilor. A fort tradued atilt in lidba franCez&
cat si in cea zermanO. 0 al-VA lucrare foarte mare,dar
O. ea invedhita este tot a unui rus Sergie Soloviev
"Istoria Rusiei incepdnd din vremurile cele _mai,
vechi" (LifT9P153. Podn N a APEB?iEVIU1k4X2, KEmp43)
- -
n
www.dacoromanica.ro
T 21 -
(merge pans la 1780). Aceasta a avut o prima ediVie
In 1852, iar o a doua in 1886 gi a aparut in nu mai
puffin cleat 22. de vol. mici. In cea de a doua nu a mai
avut decat 4 vol. maxi editate la Sf. Petersburg.Nici
Soloviev nu da mare atenVie explicatiilor de ordin ge-
neral, lucrurilor de sinteza, ci se °cup& mai mult cu
stabilirea datelor gi a faptelor adiea face o istoz'ie
pragmatics. 4i aceasta lucrare este interesanta cu
toata vechimea ei, ca gi a lui Caramzin, nu pentu
eveYlimentele pe care le povestegte ci mai ales fiindat
posed& lucruri luate direct dela izvor, ci chiar are
unele izvoare inedite, necunoscute de lucrarea lui Ca-
ramzin.
Ira mai dau acum o Ultima lucrare in rusegte, care
reprezinta de fapt conceptiile moderne, este aceea a
lui Klucevskij. Acesta a fost profesor la universita-
tea din Sf. Petersburg unde a tinut un curs foarte a-
preciat de istoria iusiei. Elevii lui, pe baza notelor
luate la lecViuui, au publicat acest curs sub forma
unei luerari. rate deci o editie postuma, pe care au-
torul nu a putut sa o revizuiasca. Opera se intl.tulea-
www.dacoromanica.ro
- 22 -
za ,, KYPC1 NCTOP.IN PocetO " fiind tradusa in
englezegte gi in nemVegte.
Traducerea in lidba germana a apArut in 4 vol. in
1895 la Stuttgart. Merge cu istoria Rusiei panA la
1739.
V& dau acum gi cOlteva lucrdri in francez& sau ger-
man6 fie ca au fost scrise direct in aceste limbi,fie
ca stint traduceri, dar pe care d-vstrA le puteVi
consulta cu mai multa ugurintgt.
Una mai veche este aceea a lui Alfred Radbaud in-
nHistoire de la Russie" Aparutai intr'un sin-
gur volum inainte de razboiu. EdiVia a II-a a ei eLite
din 1918.
Avem apoi lucrarea tradusa in frantuzegte a rusu-
lui Sergiu Platonov publicata in 1929 la Paris In-
tr'un volum ducand povestirea evenimentelor pang la
1918. Este intitulatA ea gi precedenta, nHistoire de
Russie", gi are f. m. amanunte.
Tot in 1929 gi tot intriun volum mai spare o alti
nHistoire de Russie" al cArei autor este Briand
Chaninov. Briand Chanluov insists in lucrarea aceasta
titulata
www.dacoromanica.ro
23 _
a lui, foarte mult asupra legaturxlor culturale, eco-
nomice, etc. ale Rusiei, cu Europa, adie& nu face o
istorie pragmatic& a acestei tars.
In ultimul timp, din cauza interesului provocat in
Occident de evenimentele politice din Rusia, invatatil
nu s'au mai multumit cu lucr&ri seurte intr'un singur
volum in care 236 se cuprinda toat& istoria Rusiei ci
au cautat sA dea o extindere mai mare, lucrdnd pen-
tru aceasta mai multi in colaborare. Evident ca aceas4
to colaborare nu putea sä fie mai potrivita decat aco-
lo unde se g&seau cei mai multi Ruqi refugiati din
patria for qi anume in Franta.
Trei ins& au That mai insemnati dintre aceqti co-
laboratori. Acevtia austrans toate lucrarile color-
lalti la un loc qi au dat o nHistoire de Pussie ", in
trei volume. Aceqtia slant: bine cunoscutul om politic
qi savant rus Mi146v, profesorul L. Eisenmenn qi
nu mai putin cunoscutul profesor francez peignobos.
Ultimul volum a ap&rut in 1935, iar in 1936 a fost ti-
p&rit& o noun. editie.
0 alt6 luerare est aceea a lui Z. Plechanov scoa-
-
www.dacoromanica.ro
- 24 -
fad la Paris in 1926, avand titlul "Introduction a
l'histoire sociale de la Russie". Dup& cum qi titlul
o arata,aceasta lucrare trateaed despre toate chestiuft
vile sociale, luand ci analizant toate parerile qi te-
oriile referitoare la problema social& In Rusia.
In srarqit vd amintesc qi lucrarea lui Alex:Eck
Le moyen-age russe" editatd la Paris in 1933.
Dintre cartile scrise in lidba german& nu vi voi da
decat dou& lucr&ri mai insemnate:
Una este a lui Karl StUhlin nGeschichte Ruslands"
editata la Berlin in 1929-30 in doud volume.
Cea de a doua este mai veche, aparut& inainte de
rilisboiu, are totuqi important& prin valoarea intere-
santelor legaturi de ordin general pe care autorul le
face.
Lucrarea este datorit& lui Schiemann avand titlul
urmator nRussland Polen and Lioland bis tin XVII .
Jahrhunderg ci cuprinde evenimentele pan& in sec.17
inclusiv. Ea face parte dintr'o colectie de Istorie
Universal& (Welt geschichte) condus& de profesorul
Onken.
www.dacoromanica.ro
- 25 -
In lildba romans nu avem nici o opera care sd se
ocupe exclusiv cu istoria Rusiei. Ar fi de amintit
lucrarea prof. N.Iorga "Scurt& istorie a Slavilor
r&s&riteni" in care se cuprinde o provire generald
asupra istoriei Poloniei si a Rusiei tratate paralel.
in ceeace priveqte iZ'voarele firegte nu am de Wind
ea vi le dau pe toate. Trebue Ba vá spun ca in Rusia,
in special,in man&stiri, la curtea Tarilor sau
riVilor nobili mai insemnaVi, stau scris o serie de
letopiseVe care au fost editate de mai multe ori.Co-
lectia principal& este u90/111 OE Co VA t4 PYCC KNXT
EToMiCE14 " Adunarea complectil a letopiseVelor
ruseqti, a fost flout& 3..n nu mai puVin de 24 de vol.
In ceeace prive4te documentele, cea mai importantd ca
lecVie este LEONE-0413 I1*IIIEPAToCCKhroVNMAroliCT07-
PMEMAR) obipEct-BA " Societatea imperiald, care
natural azi nu mai exist& O. care reu4ise sA scoata
100 do volume de documents erau de formatul
nQastre "Hurmuzaki".
226r21G22zrafic al Istorli nuzilet.Dupdce am va-
difcr-
Viol
www.dacoromanica.ro
- 26 -
zut bibliografia mai fingbmnata privitoare la istoria
Rusiei, ne mai ramane acum, sa ne ocupia tot din punt
de vedere introductivi de cadrul geografic al Rusiei
gi influent& lui asupra istoriei acestui stat. Fireg-
te nu am de gand sa va fac o lectie de geografie gi
ma voiu margini a va vorbi de chestiunile geografice
care ne sunt noua de folds pentru istorie.
In ceeace privegte hotarele sale, Rusia, in nici
o parte nu posed& o granite naturals, ci are numai
hotare conventionale. Pe deasupra, in vremile cele de
demult Rusia nu a avut o iegire la mare,- lucru ce
gatuia un stat cu o intindere atat de mare, - dela
Moscova de pilda gi pan& la mare, nu sunt mai putin
de 650 Km, ceeace inseamna o nenorocire pentru regiu-
nile acestui orag din punt de vedere economic. Egi-
rile pe care le aveau Rugii la Mares Alba spre exem-
plu sau la M. Caspica nu aveau nici valoare, acestea
fiend nicte marl inchise tot aga cum era de fapt gi
M. Neagra ale carei guri de comunicatie cu Medite-
rana nu au fort niciodata ale Rusiei gi oriciind aces1
M.
www.dacoromanica.ro
- 27 -
stat putea fi'inchis prin blocarea Bosforului sau
Dardanelelor. La Nord,Rugii cu vremea au tintit o egi-
re la M. Baltic6, dar aceasta poate fi socotita o
mare inchisi gi de fapt gi era in timpurile mai vechi
pentru Rusia din cauza ca gurile ei erau in mai vile
Suedezilor gi Germanilor care le erau dugmani, din
cauza tendintelor rusecti de a ocupateritoriile
acestora pentru a putea ieci la mare, de unde au ie-
git razboaie crancene, caci nici Ordinul nCavalerilar
purtatori de spacial' - mai tarziu contopit cu al Teu-
tonilor gi nici Suedezii nu cedarA cu una cu doua
stipanirile lor.
Nici tarmurile Caspicei nu au fost atinse de sta-
tul rusesc far& lupte, caci Taarii care stdpaneau
aceste tinuturi au rezistat cu invergunare gi Rugii
nu mai tarziu au putut sa faces acest lucru. Deabea
pe vremea lui Petru eel Mare, care a avut in politi-
ca sa extern& ca punt principal descongestionarea
statului sau prin crearea unei perti la mare -f Rusia
a reucit sa -gi atinga in oarecare masura tinta.
In ceeace privegte relieful acestui stat continen
gi
www.dacoromanica.ro
- 28 -
tal prin excelentg, el este un oes intins, care de
fapt e mai molt un podio ce ar putea fi impartit in
doug platforme lungi.cu directia N....5- mai insemnate:
una aceea a Volgei care are o ridicaturg de numai
400 m deasupra nivelului marii oi a doua mai spre
vestul Rusiei incepand dinspre tinuturile moscovel
cu numai 350 m peste nivelul mgrei. Dar avem gi regi.
uni care suet foarte joase gi din care pricing suet
veonic mlgotinoase, aga cum se intampla cu regiunea
vestitelor lacuri ale Pripetului. Cu toate aceste di-
ferente relativ minime, de relief, putem spun 06 Ru,.
sia e o Vara de ges intins, care a permis intinderea
continua de colonizgri de care v-am pomenit lectia
trecutg, cand vd spuneam ea infgtigarea geograficg a
Rusiei a avut mari influente asupra vietii sale poli-
tice gi sociale. Pe langel importanta reliefului sent
insemnate of consideratiile ce se pot scoate din cli-
mg gi evident din vegetatie,Clima este desigur conti-
neatalg, cu temperaturi foarte scazute s'a consta-
tat la Idoscava in sedolul XII de doug on temperatu-
ra - 400 iarna gi temperaturi foarte ridicate var.a,
-
www.dacoromanica.ro
- 29 -
s'a constatat 36° in acest anotimp gi in acelag se-
col. Varietatile acestea de temperature, cum era gi fi
resc au dat nagtere la regiunl - la nZonen - de vege-
tatie. Astfel la N. avem: a) tundra, o regiune in care
nu cregte o vegeta-tie mare. Consecinta acestui fapt e
ca aici locuitorii nu sunt stabili. Ei sunt obligati
BA' trAiasca mutandu-se dela un loc la altul, aunt deci
nomanzi. Imediat dupe acesta- regiunea spre sud vine
lima de paduri numita b) taiga formate din conifere gi
apol c) Zona padurilor copacilor cu frunze. 0 padure
uriage care cuprinde tot centrul.Ruslei, cu Moscova gi
regiunile ei. Din statistica facuta asupra vegetatiei
Rusiei s'a constatat ca 44% din teritoriu e acoperit
cu paduri,pe langa 34% pustiuri. Numai vreo 3% este
teren arabil. Padurea aceasta centrals atat de intin-
sa este intrerupta din loc in loc de poiene foarte in-
tinse, pe sute de Km chiar. Aceste poene au avut un
insemnat rol in Istoria Rusiei.
In ele s'au putut ageza oameni, care fiind feriti
de imensitatea padurii ce-i inconjura, de diferitele
navaliri, au intemeiat agezari stabile punand bazele
+
www.dacoromanica.ro
-30--
de stat ale Rusiei.
Aici putem face o apropiere intre istoria celor do-
ud state roman gi rus. Tot-p&durile au Post gi la not
acelea care au apArat pe strdmogii nogtrii de navAli-
torii barbari.
Voi aminti ca in afard de Vinutul Ialomitei, toat&
cdmpia Dunarii ce se intinde in Jud. Ilfov, Vlagca,
Teleorman, forma o intinsd padure vestitul codru al
.V1Asiein . Aici in mijlocul acestui codru s'a putut
forma gi desvolta o via romdneased, gi Romanii n'au
fugit deloc la munti cum s'a susVinut multd vreme, ce-
eace nu se putea in Rusia unde nu erau mun.
Dupes aceasta regiune a marei pliduri vine aceea a
d) stepei care este de trei feluri: stepa locuitd, ca-
re este o regiune cu pdmant negru, foarte bung. pentru
agriculture, se intinde in valea Niprului, mai precis
Ucraina. Vine apoi stepa spre rasdrit de prima care
are un.pamant castaniu, deci mai putin bun& pentru
agriculturd gi dupes aceasta spre Caspica avem stepa
care se intinde inspre Asia gi care aproape nu-i 10-
cuita. Fri. urmare din punct de vedere al climei qi
www.dacoromanica.ro
- 31 -
vegetatiei trebue sa facem* deosebire intre aceste re-
giuni'pe care le vazuram, regiuni care au influentat
qi asupra aqezarilor omeneqti, caci in cea dela nord
avem o viata de nomadism , care evident se deosebeqte
de viata agezati pe care a oferit-o regiunea padurilor
din centru sau de aceea agricola prin excelenta a cam-
piei din Ucraina. Dar qi in Rusia avem o regiune in
care Intalnim o via ca aceea de pe coastele Medite-
ranei, aca cum avem not la Balcic: Este vorva de regiu
nea cu clima mediteraniana depe tarmurile M. Negre, in
partea de Rasarit care este aparata contra vanturilor
reci de muntii Caucazului. Cam acesta este in cateva
cuvinte conformatia pamantului Rusiei, care a lasat
urme adanci in istoria acestei tari.
D-voastra qtiti ca In istoria statului rusesc, o
mare Insemnatate a avut navalirea Tatarilor, care au
distrus cel dintaiu stat rusesc care se formase In re-
giunea Kievului in Ucraina, dar care navalire nu a pu-
tut sa Impiedice formarea qi desvoltarea celui nascut
in mijlocul regiunei de paduri, la Moscova. Ei bine
Tatarii au putut sa distruga statul dela Kiev qi sa
www.dacoromanica.ro
- 32
cunoscut numele for in Europa tocmai din cauza a-
cestei intinse stepe rusegti in care nu intaineau nici
o piedic& ci care le permitea sa realizeze acele ex-
traordinarr raiduri de piaci& care speriau pe locuitorii
Vinuturilar pe care le atingeau. Dar tot in aceasta
campie dupes exempiul Tatarilor a luat nagtere o alts
armata, ca o reactiune contra Tatarilor, dar care mai
tarziu a luat loCul acestora, este vorba de armata Ca-
zacilor, care au avut un atat de insemnat rol in isto-
ria noastra. Paidurea ins& nu a impiedicat numai pe na-
valitori sa ajunga pang la locuitorii ei, dar a pus
stavila.ci civilizatiei apusene ce cuprinde in sfera
ei formaViunea politica ce se nascuse aici. a aceleg
lucru s'a intgimplat cu locuitorii stepei din acest
punt de vedere. Omul padurii a Post acela care a fa-
cut imperiul rus, dar a facut acel imperiu refractar
civilizaViei, pe care Petru cel Mare a trebuit cu for-
tit sa i-o impuna. Omul stepei din contra, a pierdut cu
adevarat formatiunea politica pe care o infiinVase in
lupt& cu navalitorii, dar e omul civilizatiei, omul
care a luptat mereu, omul bravurei shit totuci de ir
-
faca
www.dacoromanica.ro
- 33 -
prejurari sa traiasca deslipit de Rusia. Dar mai e
o deosebire intre aceoti oameni ai Ucrainei (stepei)
oi ai Rusiei (ai padurei) asupra carei ne vom pronun-
ta inadata.
in afar& de cele vazute pans acum, mai este o
chestiune foarte insemnata, aceea a apelor care curg
in Rusia. Aceste cursuri de apa suet foarte marl ast-
fel Volga are nu mai putin de 3.357 Km., Niprul
2158 Km , Domul 1.808 Km.,ceeace a dat posibilitatea
naoterii unor cal de comunicatie pe aceste drumuri
naturale. Cu alte cuvinte pe rang& faptul cal supra -
f4a Rusiei filnd aga de intinsa oferea posibilitatea
rasfirarii populaViei pe o mare intindere, gi apele
au contribuit in larger masura la mutarea oamenilor
de pe un loc pe altul. De pilda regiunea Volgei, in
special cea din centru ci de jos cra tat ara, dar pe
incetul Rugii au coborat of ocupat in dauna
acestora.
Aceste cursuri de apa au permis navaliri aga fa-
cute de unele popoare care au inflintat chiar state
Fasc. 3-a Istoria Rusiei
le-au
www.dacoromanica.ro
34
spre pilda navAlirea Varegilor din Scandinavia prin
Rusia, unde au infiintat statul rus. Acegtia au ajux
pang In M. Neagra gi au speriat cu jafurile pe locul,
torii Bizantului, lucru ce le-a fast inlesait numai
de cursul fluviului hipru..prin urmare apele au ser-
vit foarte cult pe ngvalitori, deoarece fiend foarte
maxi, erau navigabile pe distante intinse.
Fal2LIla221. Din punct de vedere al populati.
ei care traiegte pe teritoriul Rusiei trebue sa fa-
cers cloud categorii. Anume vom vorbi de rasa gi de
nationalit6tilecelocuesc acest teritoriu. Intre aces,
te cloud cuff rote se face adeseori o confuzie. Trebue
sa §tivi ca ele nu se acopera unul pe altul.Na'iunea
este acel grup de locuitpri care se considers deose-
bit de alto grupe, prin sufletul ei, prin ideile ,
prin telul, prin cultura gi tradiVia for indiferent
de origina pe care o au acegti osmeni.
D-vstra gtiti ed Rugii suet de neam slay, din
Saciii de lasarit, dar pe teritoriul for mai suet gi
lucuitori da alt-neam care au jucat un rol in isto-
ria /or. Acestea suet neamurile fino-tatari-e. Finii
- -
www.dacoromanica.ro
- 35 -
ocupau regiunile dinspre M. Baltic6, iar Tatarii
pe cele din sud -est, *i unii gi altii mai ales Tata
rii avand de suferit dope urma expansiunei ruse*ti,
care in sud repede de tot a ajuns pan& la Vinuturile
Cazacilor. Firegte ca multi Mini *i Tatari au ramas
In massa slava, dar s' au slavizat. Tatari gi azi
exists la Caspica, resturi ale vechiului imperiu ta-
taresc. Deasemenca in stepele ce se sfar*esc la
M. Urali avem pe Baschiri gi pe Kirkizi de rasa gal-
bent. In N.-V avem pop. de neam germanic, insagi Va-
regii care au pus bazele statului lor, fiind din a-
cast neam.
Dar chiar in sanul massei slave a poporului rus
avem de intalnit trei ramuri. Ele sent: Velico-rush
Rugii maxi grin iegiunea Moscovei, Bialo,rugii
Rugii albi in regiunile dinspre Polonia avand ca
°rag mai insemnat capitals ca sa zicem aga -
Minsk -ml, *i apoi Malo-Rugii.Rugii mici care sent
cunoscuVi gi sub numele de Ucrainieni sau Ruteni.
Ei nu sunt numai in graniVile Rusiei,ci gi in Gali-
Via Orientala a Polonisi, in lordul ifar;muregului,
.
-
www.dacoromanica.ro
- 36 -
in Ceho-Slavacia (Rusla Subcarpatic&) gi in hordul
Basarabiei gi Bucavinsi.
In ceeace priveqte pe Bialo-rugi acegtia se consi-
der& Rugi, ceeace nu se in-tempi& cu Malo-Rugii, locui.
tori ai Ucrainei. Ei spun c. ei sunt adevarati Rugi,
ei au InfiinVat primul stat rusesc gi se consider&
deosebiVi de ceilalVi Rugi, mai ales c& is aceasta
contrihue ci limba deosebit& (dialect malo-rus) ca
qi diferitele influente occidentals, care toate au
dus la tendinta creerii unui stat al Moraine/. Chiar
acum in Uniunea Sovietic& ei au anume libert&ti. Cred
c& este justificat& pretentia for ca se deosebesc de
Rugi, mai ales in ceeace privegte limba, not ins& ii
vom trata la un loc pe toti.
Aga dart in privinVa national& exist& o deosebire
intre omul p&durii (Velico-rus) qi omul climpiei (ma
lo-rus sau rutean).
IMO OMERwm,
www.dacoromanica.ro
-37-
15 Noembrie 1937
PRELEGEREA III-a
RASELE IN RUSIA RUSIA IN ANTICHITATE
Tasele'in RuPia. In lectia trecuta am ariitat bazele
geografice ale desvoltaxii istoriei Rusiei'gi situatia
etnografica a ei. Am vazut cd deosebirea de ordin geo-
grafic dintre reglunile din Nord gi cele din sudul Ru-
siei se intalnegte qi in ceeace privegte etnografia,
adicii este o deosebire intre populatia Rusiei din Nord
gi aceea din Sud. Am vazut cu acest prilej cA in Ucra-
Ina este o popul4ie ce are o limber deosebita de a Ru-
gilor maxi gi mai ales tendinta aceptei populatii este
de a se considers un popor deosebit de Rugi. Toate a-
ceste lucx'uri le-am privit not din punct de vedere in-
troducttv.Tot din acestrunctdevederenevoloCupa acum
de o alti chestiuno foarte interesanta , acum e vorba
.
www.dacoromanica.ro
38 -
de chestiunea rasei.
Inainte irises va trebui sa dau cateva lamuriri in'
ceeace privegte acest termen. Termenul de rasa a fost
gi este ci azi adesea confundat cu cel de natiune gi
de ginta. Pe tend termenul acesta de ginta cuprinde
in noViunea lui mai mult elemente de cultures, cel de
rasa cuprinde mai mult elemente fizice, aga ca se powc
to vorbi de o rasa neagra, bruna, dolicocefala, deci
dupes anumiti termeni lui ea bazar dar nu poate fi
vorba de o ginta wrung, etc. Cu alte cuvinte in ceea-
ce privegte rasa, ea este caracterizata grin anume
forme fizice, care sunt elemente luate de antropologi
-eel ce se ocupa cu studiul raselor. Elementele cele
mai obicinuit luate ca baza de antropologi pentru de -
termiaarea raselor, aunt: In primul rand culoarea
gi a pielei, apoi inaltimea, forma nasului, lar-
gimea pieptului, dar cel mai insemnat element este
forma capului sau mai bine indicele cefalic, care es-
te raportul intre lungimea gi laVimea craniului. Cape -
tele mai stramte gi mai lungi aunt dolicocefale, iar
cele mai rotunde sunt brahicefale.
-
pa-
iului
www.dacoromanica.ro
- 39 -
Luandu-se in consideratie aceste elemente s'a sta.
bilit cg in Europa exists mai multe rase, socotindu-
se in total ca fiind 6 rase deosebite care fac parte
cu toatele dintr'o grupg mai mare a rasei albe.
Cel care a stabilit aceste lucruri intr'o lucre-
re a sa de mare interes, find din punt de vedere
sintetic cea mai bung lucrare antropogeografic& - es-
te Pittard, "Les races et l'histoire", Paris 1932.
Mai aunt gi alte lucrgri dar de mai puVing important.
Printre acestea va mai citez pe aceea a germanului
Hans GUnther, "Rassenkunde Europas", MUnchen 1929. E
bazatg pe cercetgri mai putin amanunVite, are insg un
avantaj faVg de a lui Pittard prin aceea cg posed&
foarte multe fotografii. Dar in domeniul antropogeo-
grafic exist& foarte mult& nesigurant&,.c&ci datele
statistice ce avem suet incomplete.
In ceeace privegte cele ease rase din Europa, Pit-
tard le stabileete astfel. Intlaiu rasa numitg nordial
caracterizata.prin faptul cg este alcgtuit& din omen
blonzi, inalVi gi dolicocefali raspOmdiVi in regiunile
Seandinaviei gi cea mai mare parte din lermania. Este
-
www.dacoromanica.ro
- 40 -
o rasa venita mai tarziu in Europa, in pragul epocii
istorice, pe la inceputul erei bronzului, din Asia.
Cea de a doua are parul negru, brachicefala, cu
time nu prea mare, se mai numegte rasa ialpina. Ea
populeaza o mare parte din apusul Europei, nordul
Italiei gi regiunile carpatine ale Romaniei. Se so-
coate a fi venit gi ea tot din Asia inaintand panel
!Ln I:pus, lasand insa resturi in regiunile noastre.
Paptul acesta ne arata ca populatia regiunilor
noastre este foarte veche, Inca din epoca preistori-.
ca gi nu ar fi venita de curand aici.
A treia rasa este tot cu parul negru, dar e mezo-
cefala, adica mijlocie ca indica al capului. Ea .se
mai numegte qi atlando-mediteraniana. Este raspandi-
ta in Franta gi regiunile mediteraniene.
Cea de a patra rasa e tot cu parul negru gi bra-
chicefala, dar foarte inalta. Este socotita ca avand
elementele cele mai frumoase din punctul de vedere
al fiticului. Mai poarta numele gi de rasa dinarica
nume ce gi-1 trage dela M -4ii Alpii Dinarici in re-
giunile carora este raspandita aceasta rasa. Ei aunt
www.dacoromanica.ro
- 41
vechii. Iliri locuitori ai acestor regiuni.
In timpurile de azi fac parte din aceasta rasa, o
parte din Croati, Sarbi, Muntenegreni.
Cea de a cincea rasa este dolicocefala, qi mai es-
te cunoscuta qi sub numele de rasa iberica. Dupes cum
o arata of numele regiunea pe care o ocupa este ace-
ea a peninsulei Iberice, in Spania, Portugalia.
A asea rasa are caractere amestecate. Este do-
lico-brachicefala, cu parul blond *i locueqte in re-
giunile de langa M. Baltic& qi din care fac parte in.
tre altii Slavii (Ruoi, Poloni etc.). Pe scurt aceas-
ta este infatioarea raselor in Europa.
Aplicand cele de mai sus la istoria Rusiei, sa ve.
dem acum din ce rasa face parte poporul rus, caci a-
ceasta ne va arata baza pe care s'a desvoltat Rusia.
Pe deoparte avem populatia.slava, iar in sudul Rusi-
ei trebue sa observam ca se gaseau alte populatii de
rasa diferita, pe de alter parte sapaturile preistori-
ce au dovedit ca tinuturile acestei sari au fost lo-
cuite din timpuri strvechi oi de rase deosebite.
Din cele ce s'au &sit in aceste sapaturi preis-
v
www.dacoromanica.ro
- 42 -
torice se poate constata C. aici in Rusia -. in regiu.
nea de sud era o populatie dolicocefald,-,Inaltd, ca-
re deci se asemAna cu Gernanii.
Firegte ea aceastd rasa a fast venitd printre ce-
le dintau in Europa, dar care cu vremea a dispdrut.
In genre rasa din care se trage poporul rus face
parte din cea mezo-cefalica, amestecata insd gi cu
brachicefali, blonzi gi nu extraordinar de inalta.Pe
tot teritoriul rus nu se gisegte o rasa unitard, ci
este o amestecdturd de rasa. In anume locuri avem de
a face cu un amestec gi cu rasa asiaticd a mongoli-
lor - calci e clar cd. in Rusia avem o populatie de ra-
sa mongol:A, cum aunt Fino-tdtarii, care in mare par-
te s'a pierdut in sdnul massei de Slavi. 4i in dome-
niul rasei care locuegte tinutul Rusiei, deosebirea
pe care am facut in domeniul geografic are o insemna-
tá valoare. Rasa care locuegte regivaile de Nord ale
Rusiei este deosebit& de aceea care locuegte sudul,
in care intalnim mult mai multi bruni gi castanii de
cat blonzi. In partea de Nord insd avem anume grupu-'
ri de oameni foarte inalti, blonzi ?i dolicocefali a
www.dacoromanica.ro
- 43 -
cdror origin se admite de istoriei ca aceqti Ruqi
War fi alt ceva decat urmaqii Varegilor, acei Scan-
dinavi, de originA german& deci, care au dat naqtei-
re statului rus.
Hans GUnther admite ca qi rasa dinaricA este re-
prezentatA in Rusia, ceeace ar fi o dovadI a unei
nAvaliri preistorice nedovedita insA.
lneeputurile Istoriei Rusiei. Dup& aceste ateva
lucruri privitoare la chestiunea raselor se trecem
acum la istoria propriuzisA a Rusiei. Aratam cu al-
td opazie CA cei mai muVi istoriei ruqi spiin ca data
inceputului istoriei Rusiei coincide cu data fundA-
rii unei formaViuni politice in regiunea de mijloc
a Rusiei, de catre Varegi. Aceasti datA insA se pea.
pune chiar mai devreme, adicA odatA cu veil/Tea
Slavilor pe care Varegii i-au grasit sand au venit,
in Rusia. D-vstra qtiti c& sun t mai multe ramuri de
Slavi, care despArtindu-se din locul de baqtinA, bam
zinul Vistulei, au pornit in mai multe direcVii,
dintre care unii au apucat spre RAsarit aqez5ndu-se
in tinuturile acestea care se vor numi mai tgrziu
www.dacoromanica.ro
- 44 -
Rusia. Aga dar am putea incepe istoria etnica a
Rusiei decand sfau agezat Slavii aici,iar istoria
politica, istoria ca stat a Rusiei dela venirea Va-
regilor.
De curand D-1 Rostovstzev in n Revue des etudes
slaves vol.II (Originele Rusiei de la Kiew- Les ori-
sines de la Russie Kievienne) a emis o teorie dupes
care istoria Rusiei trebue inceputa cu epoca antics,
cu popoarele vechi care au inlocuit acest teritoriu
din cele mai vechi timpuri, fiindca de fapt din
punct de vedere economic imperiul Rusiei nu a fost
altceva decat o continuare a imperiilor: cimerian,
scitic, sarmatic, care s'aulperindat in aceste tinu-
turi dealungul timpului. Este deci o comtinuitate
tre aceste stapaniri yeah/ qi stapanirea ruseasca.
Prefer insa ca sa consider ca pe o prefata a istori-
ei nationale rusegti, aceasta epoca in care a info-
rit civilizatia unor imperii de multe veacuri apuse,
dar de care ne von ocupa insa foarte pe scurt. In
ceeace privegte preiatoria.regiunilor locuite de
Rug/ nu avem prea multe date in special pentru regi-
in
www.dacoromanica.ro
- 45 -
unea din word, unde dupes putinele urine ce avem se ob-
serv& ca a avut o civilizaVie special& cu morminte
in care oamenii nu erau agezati culcaVi ci gez&nd -
e un rit deosebit. La centru era o regiune agezatA gi
agricori, iar in sud avem de a face cu elementul de
civilizatie greceasca.
Imperiul Cimerian.Cel mai vechi popor care apare
sub un nume cunoscut in istorie aici (este vorba de
regiunile dela Bud c&ci cele dela Nord sunt in 1ntu-
neric ne avand izvoare care sA no dea gtiri despre
ele, pe ea-Ca vreme despre cele din sud avem, ctirile
pe care ni 3e-au lasat Grecii) este poporul Cimerie-
nilor.
Despre acegtia nu se gtie c&ad au venit in. sudul
Rusiei, dar se gtie ca era un popor indo-germanic(cu
o liMbi asem&n&toare cu a Grecilor, Romanilor, Germa-
nilor) care a fundat in veacul al X a H (dupes unii
autori, din sec. XV a H) un imperiu aici in sudul Ru-
siei. Imperiul acesta al for nu a 'inut decat pang la
anul 800 a H. Despre origina for atat Rostovstzev cat
gi regretatul Parvan erau de parere c& Cimerienii au
www.dacoromanica.ro
- 46 -
fost frati buni cu Tracii din Dacia qi sudul Dunarii
Rostovstzev chiar intrebuinteaza termenul de im-
periul Cimero-tracic. In epoca acestui imperiu erau
trei factori decisivi cle civilizaVie, care puteau
trimite elemente de influents.
Primul era cel din regiunea Asiei mici, al doilea
in Mesopotania care igi trimetea elementele de infhl.
enVa prin caravanele care strabateau gi a treia cea
greceasca ce trecuse prin cloud faze egeana ci mice-
riana. Aceasta influents greceasca a lasat gi la not
ca gi in Rusia de sud urme puternice care cu ugurin-
VA se pot conatata.
Imperiul Scitic. Dupes imperiul cimerian avem un
altul pe care in it cunoagtem mai bine insa, este
vorba de imperiul SciVilor. Acesta is nactere in sec
VIII a H and it distruge pe cel cimerian gi aurea-.
za pana in sec. III a H gi este datorit unei navaliA
din Rasarit a acestui popor. In ceeace privegte ori-
gina for ea se cunoagteoare cum dupes limba lor, cu
tzate a pe aceasta nu o cunoaqtem cleat dupes numiri*
le de ape, relief, orage gi alto localitaVi ce ne-au
www.dacoromanica.ro
-47-
fost pastrate de scriitorii greci. Si erau Arieni
originari din platoul Iran gi deci inruditi cu Per-
gii. Dar cu toata inrudirea,aU dus lupte grele cu
Darius gi Cirus care a fost omorAt de Sciti.
Prin urmare acegti Irat4eni navalitori au format
un imperiu cam in aceleagi regiuni pe care le cunos-
cusera Cimerienii, navalind chiar gi in Dacia gi in
sudul Dunarii, formAnd mici regate cum era in Dobro-
gea, care din aceasta cauza s'a mai numit gi Scithia
mica.
Dintre triburile din Dacia probabil ca Agatirgii
erau Sciti. Tnfluenta greceasca asupra acestui popor
a fost foarte mare, datorita comertuluiintenspe ca-
re-1 faceau.aici negustorii greci veniti din Grecia,
dar mai ales datorita coloniilor pe care le-au infi-
intat ei aici. Din aceste regiuni Grecii luau pegte
gi piei gi diferite produse ale populatiei, care
erau aduse pe apele Rusiei. Deci intre sec. VIII gi
III a H se constata o civilizatie destul de inainta-
-a in sudul Rusiei. Avem dolls& zone mai importante de
civilizatie. Prima e cee de la regiunea Don - Nipru
www.dacoromanica.ro
-48-
- Bug care este foarte apropiata de cea greceasci
intreVinuta de coloniile grecegti de pe coasta M. Ne-
gre, gi cea de a doua care e mai la Nord, o civiliza-
Vie autohtona a prodigtelor. Gorodistea era un fel
de cetate de pgmant gi lemn, foarte mare, cum era
cea dela Kiev, dar care nu servea gi de cetate de
apdrare dovada ca (sia constatat aceasta cu ugurtnta
nu erau alese pentru ridicarea la punctele strategice
ale regiunilor in care erau ridicate. Esau mai mult
cetati comerciale.
Avem deaface cu alte cuvinte, cu o civilizatie
al cirei element principal era comerVul. Civilizatia
aceasta a produs lucruri in special obiectele de
our de mare valoare, chiar din punctul de vedere
artistic. Mormintele scitic sunt nigte tumuli (movi-
le) imengi.
Se socoate ca movilele dela not renumitele gor
goane nu ar fi decat nigte astfel de morminte. In
.ele se aflaa nigte camere sepulevale, unde geful era
ingropat cu caii gi diferite obiecte ca vase, cazane.
tin care sunt gi la muzeul nostru preistoric dife
-
-
-
-
-
www.dacoromanica.ro
- 49 -
rite obiecte de our pe care,se vad o serie de chip=
de exemplu de zeitati,etc.
Pe malurile marii siau ridicat orage grecegti In-
temeiate incepand din sec. VII a.H. cand qtiVi el
avem de-aface cu epoca de expansiune colonialA gre-
ceascg, in care se intemeiaza colonii, es vor ajunge
vestite, pe coastele M. Mediterane, in Asia Mica sau
pe coastele M. Negre. Din -aceasti vreme avem
colonlile grecegti ce au luat fiinVi gi la not
pe teritoriul Dobrogei, ca Tomis, Histria, Callatis,
Tires, etc.. Deasemenea Grecii vor ridica orate in
aceastg vremo gi in pgr-0.1e Rusiei, unde cea mai in-
semnata colonie este Olbia la gura Bugului, pe locul
cgreia azi este oragul Nicolaew. Alte orage erau pc
coastele Crimeel,doua erau mai insemnate Kersonesul
gi Teodosia gi tin al treilea la intrarea In tf.delzow
era .Vinticapeea,iar la varsarea Donului era Tanais,
care poarti chiar vechiul nume al Donului. Ca qi la
not aceste colonii au avut o vieatg infloritoare,co-
mercialg.Trdiau in legdturi de bung vecingtate cu
Faso. 4-a Istoria Rusieiwww.dacoromanica.ro
- 50 -
locuitorii de aici, qi biteau monetI, din care In Ape.
vial cea de arama a Olbiei era foarte r&splindit& i
ajunsese pin& la noi in Dobrogea. Influenta acestor
Greci pe incetul p&trunse adAne in interiorul imperiuo
lui scit unde s'au gasit vase de provenienti greceas-
ca. sau imitatie ficutede indigeni, aqa cum s'au
0-sit qi in inima Daciei. Spuneam c& imperial scitic,
care s'a bucurat de o civilizatie pe o treapt& mai
inalt& ca eel cimerian, igi datoregte progresul colo-
niilor grecegti.
Despre imperiul scitic ne vorbeqte pe larg Hero-
dot (seo.V a H) in istoria sa, cad it cunoscuse bine
cu prilejul calatoriei ce fgcuse la 0Ibia.
Datorita civilizatiei lor,imperiul.pe(mantacrease-
rin'aputut fi d&r&mt de Darius, dar a fost distrus pe
incetul in sec. al III-lea in imprejurgri rau cunos-
cute de noi.
Cauza distrugerii lui se pare a fi fost framant&-
rile interne gi nivalirea din Asia a altor popare,
fiindc& regiunile acestea de agricultori qi comerci-
anti, erau mai bogate dec&t cele de pustiuri stepi,
de
zi
www.dacoromanica.ro
- 51 -
din Asia, pi evident atrigeau pe nomazi. Distrugerea
imperiului sciatic e in sec. al III-lea a R. - deci
calm: pe vremea rAsboaielor punice din istoria Romei -
se datorepte Sarmatilor.
Imperiul Sarmatic. Sarmatii au infiintat pi ei aid
un imperiu.Asupra for s'a discutat foarte mult pi au
That multi vreme socotiti de unii istorici, ca stri-
moqi ai Slavilor, dar aceasti pirere Dirisit de
istoricii seriopi. qi Sarmatii formeazi arum al trei-
lea imperiu pe locul celui al Scitilor.
Dar imperiul Sarmatilor nu a fost aqui de puternic,
el fiind un conglomerat de popoare, care aveau tending
to ca qi Scitii de a vent catre tara noastri. Aci in-
si Sarmatii s' au izbit de o rezistenti la care nu se
apteptau, imperiul Roman.
Se constati in luptele lui Traian pentru cucerirea
Daciei, ca In armata lui Decebal, se gaseau foarte
multi Sarmati, care suet pi ei scluptati, cilari pi
IMbricati in zale,pe pietrele Columnei lui Traian"
sau pe cele ale monumentului dela Adam-Klissi.Civiliza
tia Sarmatilor nu este aqa de strilucitii ca aceea a Sciti?
s'a
www.dacoromanica.ro
- 52 -
lor. Civilizatia for qi cea a Scitilor, mai cu deose-
bire din epoca in care incepe decaderea ace3I,ora, se
deosebesc in special de cea Oimeriang prin intrebuin-
Varea ,Lneltelor de fier, care acum incepe a fi folo-
sit in Rusia.
In felul acesta am ajuns cu istoria evenimentelor
ce s'au petrecut pe teritoriul Rusiei, in pragul evu-
lui Mediu, sand incep sa navaleascii barbarii Si in
primal rand Gotiie
OM. MIR
Miercuri 17 Noembrie 1937
PRELEGEREA IV-a
NAVALIRILE BARBARE PANA LA VENIREA SLAVILOR
Imperiile din sudul Rusiei. In lectiunea trecu-
t6 no-am occpat cu regiunile din sudul Rusiei, care
www.dacoromanica.ro
- 53 -
sunt mai mult in lumina istoricg, dealt cell din nord
despre care spuneam ca nu avem decat foarte putine re-
latiuni. Aratamcg. Inca din secolul X a.H. (sau poate
Inainte) se formase aici un imperiu - eel al Cimerie-
nilor,care a continuat sa trgiasca pang in see. VIII
a.H. . Dupg. el a urmat un alt imperiu, cel format tot
de un popor de origin& iraniang , numit poporul Sciti-
lor,pe care-1 cunotwtem mai bine avand ctiri mai nume-
roase pistrate de Greci. Dar §i imperiul acesta este
desfiinVat de un alt popor care pune bazele unui alt
star si anume statul Sarmatilor, despre care stim tot
atit de putin ca i despre Cimerieni. Despre Sclti,
stim mai multe lucruri qi de altfel istoricli moderni
s'au ocupat cu mai mult interes de imperiul ecestui
popor, despre a carui civilizatie s'au eerie doua lu -
eriri, amiandoug in limba englezg. Una este a lui
g. Minus H LithlailLand Greeks" Cambridge 1913. A do-
ua lucrare este a lui Mihail TIostovtzevrThe Iranians
and the Greeks in south -..ussland" Oxford, 1922.
In afara de aces iea mai avem qi lucrarea regreta-
tului prof. V. Parvan, care nu se ocup6 in special
www.dacoromanica.ro
- 54 -
cu istoria popoarelor din sudul Rusiei, ci numai de
legAturile pe care acestea le-au avut cu Dacii ci
Thracii din sudul DunArii.
Alpe:wain care a tratat aceste lucruri Arvan a
fost scris& tot in englezegte intitulat& nDacian.Camo.
bridge 1928. A fost in urm& tradusa qi in romiknegte
de d-1 R. Vulpe (Bucure*ti 1937).
WAvAlirea Gotilor. Dup& aceste marl imperil care
s'au nAscut *i au dispfirut in epoca anticA, aici in
sudul Rusiei, in pragul Evului Mediu nAvAlesc in Ru-
sia, Gotii.
i in aceastA privial& istoria Rusiei se aseamAni
cu a noastr& cici qi la not au fost ramuri ale aces-
tor popoare ce locuiser& sudul Rusiei.
AtAt SciVii cat *i SarmaVii sau GoVii au venit
pe teritoriul vechii Dacii. Aceasti similitudine cony
firm& cele ce am apus In leoVia de deschidere. Go'ii
sunt Germani qi locul for de origin& este in regiud
nea peninsulei Scandinavice. In limbs for aceast& re.
giune era numit& Gotland, care s'ar putea identifi.-
"Ca ou o Parte a Suediei de azi. Drumul pe care 1-4u
qi
www.dacoromanica.ro
55 -
parcurs in invazia for este din Suedia, peste M. Bal-
tica, pe Vistula spre sud dealungul Carpatilor.,
Fentruca la inceput n'au putut trece prin Dacia too
ne aparata de Romani, ei au apucat pe Nipru ajungind
astfel la M. Neagra. Despre navalirea for avem doua
feluri de gtiri, uncle de ordin istoric pe care ni
le-a lasat un istoric al lor, care a saris prin sea.
VI d.H. anume Jordanes. Aceata a luat gtiri pentru
agi alcatui lucrarea sa gi dela alti istorici. Dar in
afar& de cunogtintele pe care be avem dela el, mai
avem gtiri de domeniul arhoologiei. Gotii au smut o
civilisatie Ce ns este cunoscuta gi poste fi urmariti
dealungul drumului pe care 1-au parcurs pan la 1W.Nes.
gra. Din urmele arhaologice lasste, se poste cunoagte
ritualul inmormintarii. tuaormintarea se Mes in pl-
aint, scheletul era pus de cele maim ite on cult t,
fart arme, dar cu toate obiectele nevoilor casnice
al .turf. Epoca in care Gotil de abea se gaseau in re-
giunea cursului inferior al fistulei corespunde ou
epoca lui Augustus in istoria Ramanilor.
Tacitus vorbeqte despre un popor pe care-1 numegte
www.dacoromanica.ro
- 56 -
Gutuni, care locuia prim par-tile germanice. Aceasta
nu este decat transformarea numelui GoVilor. Despre
epoca cronologici a navAlirii lor, putem spune c& pe
la anul 150 dupe Cristos se aflau pe malul Niprului,
neatingand Inc& M. Neagri.
'In anul 214 avem primul atac al GoVilor asupra Da-
ciei. Drumul for se indreaptA de acum inspre imperiul
roman si numai din cauza rezistenVei imparatului Ca -
iacalla, care i -a respires in acest an facandu-i s&
mai astepte pin& cand vor putea gasi momentul as pa-
trunda in Dacia, ei se indreapta. spre Nipru $i in
2b6 distrug vestita cetate greceasci Olbia, dupes ce
aceeasi soarta o avusese si Tyras (Cetatea -Alba). Po-
poarele de neam sarmat pe care le-au intalnit ei in
aceste regiuni sunt supuse, unele de buns voie, alte-
le dupA oarecare rezistenta. Se constati ins& ca in
timpul in care Gotii faceau navaliri in regiunile de-
la Dunire, ei erau insoViki de un popor de origin
earmati anume Alanii. Ce sla intamplat cu Sarmatii
dupli arvilirea GoVilor, este greu de spun. Din aceas
t& populatie n' au mai ramas decat alabe urme, poate
www.dacoromanica.ro
- 57 -
ca a pierit in massa Slavilor. Micile urme ale for se
mai pot, gasi cu greutate prin partile Caucazului,
traind in triburi cum ar fi spre pild& Csetii. Gotii
care le-au lust looul s'au agezat aici intaiu prin
filtratie gi-apoi au pus gi stapanirea politica, in-
fiintand un imperiu got care se intindea dela Marea
de Azov pan& la Nistru. Gotii erau ins& gi ei impar-
titi in triburi, dintre care Herulii ocupau Valea Do-
nului, urmau apoi in valea Niprului, Nistrului gi in
Dacia Gotii propriuzigi despartiti in ramurile Ostro-
gotilor gi Vizigotilor. Inca de pe vremea cand stra-
bateau Polonia din trunchiul principal al Gotilor se
despartise o alts ramura aceea a Gepizilor. La inceput
celedoua. ramuri a Ostrogotilor ci Tazigotilor erau a-
gezate prima mai la rasarit, iar a doua - a Vizigoti
.lor, IQi avea stapanire gi peste Nistru in Dacia, ajun
gand pe incetul pans in TrAnsilvania. Din cauza nava-
lirii Hunilor, ei sunt siliti sa parasoasca aceste
tiuuturi, indepartandu-se inspre &pus, uncle Vizigotii
se agezara in 3pania, intemeind un resat, "tar Ostro-
gotAi In Rai:a IADC. Teodoric fac 4i ei acelagsub
www.dacoromanica.ro
58
ci. . Nu trebue si ne inchipuim ca Gotii acegtia, ei
in general toti barbarii au fost intriadevir barba
ri in strictul inteles al cuvintului, deaceea nu
trebue a& socotim ca ei ar fi distrus absolut totul
In calea lor. Este adevirat ca unele ageziri au fost
distruse, dar altele,au ramas, ca spre exemplu cele
din Crimeea.
Istoria acestei penireule este deosebiti de a ti
nuturilor din jurul siu. Spuneam ca aici se formaac
rá unele cettiti greceqti, care dupes Alexandru vor fi
inglobate intr'un regat al Bosforului, stiipAnit de
urmaqii lui Alexandru cel Mare, avand capitala in
Pantioapeea. Acest regat greo cede in anul 47 d.H.in
mainile Romanilor. Ce s'a intamplat ins& cu oetitile
acestui teritoriu roman, dupice au venit Gotii
Ei bine, ele nu au fost distruse. Gotii s'au ames-
tecat cu Romanii qi cu Grecii de aici gi au continua
si due& o viati foarte buni la nn loc cu totii. Au
fost civilizati de acegtia,ba mai mult,au primit i
intrebuintat pan& gi monedi roman& ca mijloo de
achidbou toate ci ei erau stapinitorii. Aga dar,au
- -
,
?
www.dacoromanica.ro
- 59 -
fost qi pradaciuni,fireqte, - uneori chiar infricoqe-
toare - dar au fost i legaturi vi inca foarte
ttxiinse,-intre.ibarimrii qi locuitorii peste
care navaleau. Datorita naguVitorilor qi coloniqtilor
se introduce In Vinuturile birbarilor GoVi o oarecara
civilizaie qi in primul rand religia creqtina. Creq-
tinarea GoVilor, a fost facuta de aatre misionarii
din Asia. 0 parte din ei au trecut la creqtinismu2
oficial, alts parte a inibraViqat o erezie dezaprobata
de sinodul dela JM1keea avianismul. care predica In-
tre altele qi traducerea in limba fiecarui popor a
cirtilor ifinte. Deaceea inca depe atunci s' au Mut
primele traduceri ale Bibliei qi GoVii au fost prin-
tre primele popoare pagan creqtinate, care au avut
,Biblia" tradusa in limbs pe care o vorbeau. Ulfila3
episcopul GoVilory,atradus Biblia, din care niqte co-
pii vechi se mai pastreaza inci la Upsala in Suedia.
Dar inaittea lui au mai fost qi alti.episcopi. Reqe-
dina episcopatului for nu se ctie unde era, dar e
foarte probabil sal fi That in Crimeea, fapt sigur in-
s& eate ca la sinodul dela Nikeea (325) apace qi un
www.dacoromanica.ro
- 60 -
episcop de al lor, luand parte la discutii. Desigur
ca Gotii au fost influentati destul de puternic de
episcopatul grecesc dela Penticapeea, care exista In-
ca cu multa vreme mai Inainte de a fi luat navtere al
lor. Dintre elementele de civilizatie ale lor ne-a rElp
mas ci un alfabet, alfabetulrunief ale carui litere
aunt intrebuintate de Germanii primitivi. Intrebuintcr
rea unui alfabet ne arat& ei Gotii aveau o oarecare-
civilizatie. S'au gasit qi is not inscriptii cu cuvin
tele scrise cu litere runice. Este vorba de inscrip-
tia de pe un inel ce facea parte dintre obiectele yes.
titului tezaur Ologca cu pui ", care se binuecte a fi
fost ascunsa de Goti din cauza Hunilor. Din cele spu-
se despre Goti pan& acum, se poate trage concluziaci
ace*ti barbari nu au fost niqte nava:Mori, care s&
fi distrus absolut totul in cabea lor, In Rusia ca ei
In Dacia.
Se mai vede de asemenea ca imperiul gotic este o
continuare a celorlalte, in sudul Rusiei. Regiunea
aceasta se preta de altfel, cum am vazut, la un stet
cu granite intinse.
www.dacoromanica.ro
- 61 -
Era o regiune care fatalmente impunea formsrea
mad imperiu mare, ceeace explica gi impertalrus de
mai tarZiu. Imperiul GoViIor a avut b soarta tragic&
Hunii. El a fost distrus in anul 375 de Htni. 0 par-
te din GoVi au cautat sa se refugieze in sudul Duni-
rii,-alVii au pornit inspre Apus gi Spania gi Italia
au fost acelea care i-au gazduit.
Dar gi Hunii nu raman multa vreme aici. Hi vin
spre centrul Europei gi se ageaza in pusta ungara.
Hunii, in sudul Rusiei,cel putin, nu au format un
imperiu stabil, ci au stapanit numai nominalarimind
numai tributul locuitorilor. Din aceasta cauzi ei
n' au lasat nici o iufluen a. Totugi urmarea principa-
lg. a navalirii for este ea s'a produs un gol , care
s'a deschis in calea altor agezari. Cu alte cuvinte
Hunii nu au Mut alt ceva dealt sa deschida Slavi1ar
drumul pentru agezarea for aici.
Se constata ca gi pe vremea Hunilor, oricAt de
salbateci ar fi fost ei, aga cum ni-i descriu Romanii
era o oarecare civilizes ie pe aici. Aga de pildi ne
este_pomenit in anul 457 in acest -inut din sudul
In-
www.dacoromanica.ro
- 62 -
Rusiei, un episcapat tauto-hunic.
Revenind la stapaaairile ce s'au perindat dealungul
timpurilor asupra tinuturilor din sudul Rusiei, p4ni
la navalirea Slavilor, cronclogiceipte
crurile a'au petreciat aqa.
Stapanirea 1-a imp. cimerian sec. 7X(.) .TIIT,a.E.
II-a 114 tiatiO 11 VIII - III " "
1II-a " sarmatio " III ?LA.
* gotic * I - III * "
V- a " hunic " III - V N N
urmeaza acezarea SlaviIor.
Imperial Eunilor-cu toati puterea qi intinderea
colosara, n'a durat. D-voastrit ca dupe ktita,
Hunii au trebuit sa se impart& in. mai multe triburi,
intre numeroqii fii ai marelui rege, ceeace a dus la
disparitia lor, la care fireqte atacurile Germanilor
au contribuit foarte malt. In locul for in sudul Ru-
siei, naisalesc doui popoare. De o parte vin, dinspre
Rasarit din tinuturile mongolice Chazarii, iar de
cealalti parte, din Apus Slavii.
Origina Slavilor. Este momentul sa vorbim ceva
$i'llhoptiO lu-
* a.171,- I
1-7 AL
qtiti
www.dacoromanica.ro
- 63 -
despre originea Slavilor. 0 vom face pe scurt, fiind-
ci aceasta chestiune am mai tratat-o qi in cursurile
din anii trecuti. Pe not nu ne intereseazi acuR o
discutie prea amAnuntiti despre locul de upde au ',s-
nit 6i originea lor. Asupra originei Slavilor s'au
ficut mai multe cercetiri, care au dus la pireri di-
ferite. Se ajunsese a se crede ca ar fi vomit din
Bulgaria de azi, cA ar fi intrfun cuvint, tot una cu
vechii iliri, ceeace este fals. Se tie azi ca popoa-
rele slave din Europa s'au n4scut dintr'un singer po-
por, cu o limb& a lui propie, pe care ins& nu o mai
cunomitem din lipsa de texte scrise in aceasti
Totuqi prin comparatie s'a putut ajunge la o liMbi
numiti uliMba slay& comuniu - creeat6 deci de invi-
tati prin adunarea elementelor comune ale liMbilor
slavice dim care s' ar fi nascut toate limbile slavice
de azi. In ce privegte locul de origins al Slavilor,
avem unele date din istoricii Romanilor qi Grecilor4
care ins& nu-i numesc cu numele de Slavicenpare de-
abea in Evul-mediu. Ei sunt cunoscutil cu numele de
Venedi, care nu s'a mai pastrat azi deat ca numire a
limbi.
www.dacoromanica.ro
- 64 -
unor regiuni anume nWenden" chemate astfel de Geraani.
De fapt a3este regiuni pe care le-au locuit nu le pu-
tem oti deca de prin sec. I d.H., acum avem is-
torici care sa ni-i pomeneasca. Unul dintre ei este
Tacitus, care spune vorbind de Germani, ca intre acect.
tia qi Rini, locue*te un popor numit Venedi care slant
un neam de oameni a4ezati, ce se ocupii cu agricultura
qi alti scriitori ni-i amintesco spre pilda grecul
Ptolemeu, un mare geograf al antichit4ii, care ne
spune c& locuesc regiunea vecina cu Germanii qi cu
M. Baltici. In ce priveqte granita de sud, ea se poa-
te stabili gratie unei harti a drumurilor imp. romhaa,
cunoscutA in istorie sub numele de nTabulaPeutinsc.-
riangt", dupa numele germanului Peutinger care a des-
coperit-o. Din ea se vede cá la sud Slavii meneau
nä intro regiune care ar fi prin Galitia de azi.Deci
la sud aveau granita Carpatii Galitiei. In spre rgsgt-
rit granita Slavilor ajungea pan& in regiunile rripe-
tului. In rezumatotinutul locuit de Slavi inainte de
invazie s'ar putea spune 0a avea ca azi principal&
Vistula, deci ar putea fi identificat cu Polonia .
chei
pa-
www.dacoromanica.ro
- 65 -
Despre cultura for nu este cazul sa insist. Spun
numai ca a fost un popor paean, care se inahina fe-
nomenelor din naturi cum erau fulgerul, viinturilq
chiar apelor.
Erau un popor care nu formau un stat, ci trdiau
politicegte intro serie de triburi. Se pune acum
intrebarea, ce a f&cut pe acegti Slavi sa-gi pir4-
seased locul for de bagtind ? Se poata rdspunde ugor
Pe de o parte navalirile din Asia, pe de alt& parte
faptul ci din nord IncepuserS. sa niivAlocsci Germanll
4i mai era Inca ceva. Regiunile, alta dati bine ap4-
rate ca Dacia gi sudul Rusiei au tient pe Slavi s4
nu ndvaleascd p&na acum. Odata cu golul produs de
na'valirea Hunilor, Slavii pornesc gi ei in Sec. V.ATI
sd le is locul acestora, dupd ce s'au impdrtit in
mai multe triburi.
Naviilirea Slavilor, sau mai bine migratia lor,se
face in trei directii. Prima directie inspre apes
spre Germania pan& in Sazonia qi Boemia, a doua spre
sud prin Dacia gi peninsula Balcanied. (Serbia gi Bul
garia) gi a treia in spre Rds4rit in Rusia $ Ucraina
Faso. 5-a Istoria Rusiei
gi
www.dacoromanica.ro
- 66 -
Firegte ca au fost multe triburi care au mai rimas pe
loc dand nagtere
1 =1
8 Decemvrie 1937
PRELEGEREA V-a
FUNDAREA STATULUI RUSES°
Asezarea Slavilor in Rusia. Ajunsesem cu expune-
rea istoriei Rusiei pane in momentul and Slavii in-
cep grin sec. VI sa se migte trimit&nd o ramura de a
for gi in Rasaritul undo se agezarii in Vinuturile in
care se produsese acel gol, de care vivorbisem and
am ;:omenit de Hunii ce infiintasera ci ei aici un
imperiu. De fapt pan& acum in tinutul Rusiei do azi,
am vazut ca am avut de a face numai cu popoare strai-
Polonilor
www.dacoromanica.ro
- 67 -
ne de Slavi. Abia se poate vorbi de un inceput de
migcare a lor, pe timpul GoVilor care au dislocat
masse mars etnice atilt in Rusia oat gi in central Eu-
repel, in drumul for din Scandinavia spre sud, permi-
Vand Slavilor sa se ageze in Vinuturile in care-i in-
talnim. Spuneam deasemenea, care era regiunea de bag-
tina a Slavilor, care de fapt se poate identifica cu
Polonia de azi. Scriitorul got Iordanes, care a tra-
it pe vremea lui Justinian - deci in sec. VI - are o
lucrare in liOba latind despre Goti, in care pomeneg-
te ci pe Slavi.
Zice despre Slavi: nNatio populosa Venetharan;.
per immensa spatia consedit". Cu alts cuvinte acegtiE
erau un popor stdpanind un Vinut foarte mare. Lucrul
acesta se constatii gi din cronicele bizantina, din
care cea mai insemnatd,aceea a lui Procopius (tot in
sec. VI) pomenecte doud ramuri de Slavi dincolo de
Dundre; una a Sclavinilor gi cea de a doua a Antilor.
Acegtia din urrad au facut un imperiu care dupes can re-
zultd din cronicile bizantina, era mai la Rdadrit de
acela al Sclavinilor,' din Vara noastrd. Trebue ad fi
www.dacoromanica.ro
- 68 -
fost in Rusia de Sud de undo au purtat multe razboaie
cu impara ii bizantini.
Justinian care a reuvit sa-i bate, respingandu-i
inapoi a lost poreclit agla cum se dbicinuia la Romani
.Anticus", adica invingatorul AnVilor, aqa cum Praia%
fusese poreclit .Dacicus".
Prin poarta deschisa de Huni, acum avem mereu din
Aila, navaliri a o multime de popoare. Acestea au in-
cetinit colonizarea Rusiei cu Slavi. In primul rand,
avem pe Avari, care au ajuns pane la Constantinopol
chiar qi care au distrus orice inceput de formatiune
politica slava, in schimb permitandu-le miocarea in
masse. Aceasta fiindat Avarii nefiind prea numeroqi
luau cu ei din tinuturile pe care le cucereau, ducan-
du-i in teritorii noi. in sfargit avem pe Chazari
care veneau qi ei tot din Asia. In co privegte pe
Avari, ei s/au avezat dupes chipul Hunilor in pusta
Panoniei qi au lost dupes cum distrusi de Ca-
rol cel Mare intro campanie intreprinsa intro 791 -
797.
Cazarii insi au refit sgt intemeieze un stat in
wi
qtiti,
www.dacoromanica.ro
- 69
locurile vechilor imperii pe care am avut prilejul
sal le pomenesc intr'una din prelegerile trecute. El
au avut ca stat o desvoltare destul de insemnata;
faceau comerV intens cu Imperiul Bizantin, ba mai,
mult se constata ca unul din imparatii sfaramatori
de icoane, Constantin Copronimul, s'a cisatorit
chiar cu o printesa cazari. Fiul for se numeqte Leon
Cazarultimpirat bizantin.
StipSnirea for aici Vine pan in sec. X, cand
aunt distruqi de Ruqi, o mare parte din ei refugiin-
du-se in Crimeea qi tinuturile din apropierea Cauca-
zului. Particular in istoria acestui popor, este rap-
tul ca, ei fiind origimari din Asia, un popor de 3.1.d
ba tura. qi rasa mongols., au trecut totugi la reli-
gia mozaici ? Bunt siugurul popor nesemit Tae religie
mozaica. Probabil acest lucru se datoregte intense-
lor felatii comerciale ce le-au avut in Asia cu to-
zaicii, la a caror religie n'au renuntat, cu toate
sfortarile Bizantitilor de a-i aduce la creqtinism.
Capitala for se pare A fi fost agezata pe fluviul
Volga (ral).
Vedem pe deoparteperau in sudul Pnziei
-
www.dacoromanica.ro
- 70 -
st&piinirea Avarilor, Slavilor qi Chazarilor qi Pege-
negilorope de alt& parte,o mare parte din Nordul qi
Estul Rusiei, era ocupat tot de un popor asiatictcel
finic numit incronicele ruseqti qi cu numele de
Ciudi.
De Xapt toat& regiuneaMosoovei qi ris&ritul ei,
era =vat& de aceqti Ciudi care pe incetul av !oat
Slavii formau diferite triburi care se pot uvr
constata cum au inaintat in Rusia. Inaintarea aceas-
ta a Slavilor, s'a facut in form& de cui. Pornind
din Polonia ei continuAnd a merge printre oele dou&
regiuni ce nu erau ocupate de ei, cea de Nord unde
erau Ciudi qi cea de Sud unde eraiChazarii, avand
latura de Sud pan& la vtrsarea Niprului in M. Nea-
gra unde Chazarii nu ajunsera cu stapanirea.
Venirealrarezilor. Triburile slave, nu aveau In
as o consistent& politics. de stat, Aceia care au
dot aceasta cons/sten-O. de stat triburilor slave,
au lost Narmantioriginari din ;:icandinpvia. La un uo-
ment datta inceput in istoria Lumii, dupe& moartea
slavizaVi.
www.dacoromanica.ro
- 71 -
lui Carol eel Mare gi chiar gi pe vremea lui, aven-
tura normanda. Ei erau in special piraVi pe marea
Baltic& gi M. Nordului, navilind pe coralpii de lomn,
ce aveau scltpturi de zei In faVI, Cu multe bancide
vaslagi gi luptitori, avand infruntealor nigte co-
mandaVi =mit* Vikingi. Mai toate regiunile bogate
din acele vremuri ale Buropei, au trebuit sa-i c-
noasci. Au a4uns parka in:Franta unde.au infiintat
Normandia, in Anglia, prin Mbditerani in Italia de
Sud gi Sicilia, unde au infiinVat deasemenea un tit
gi au fost dintre ei unii care s'au angajat gi In
slujba Bizantinilor, dupice patrunsesera gi in Rusia
Numele sub care aunt cunoscuVi in aceste pArVi es4--
acela de Varegi la Rugi, iar la Bizan acela de Va-
rangii sau chiar Barangii.
Imparatti bizantini, incepand Cu Constantin Mono-
mabul, au angajat in armata for luptatori gi dintre
acegtia care erau porecliti "pi rtatori de topoare,
fiindci arma for de predilecVie era toporia. B
to probubil sa fi ajuns gi la not dintre ei. Intx'k
:.uorare a sa jarangii in IstoriaRordinilormrAl.M.1.-
foar-
www.dacoromanica.ro
- 72 -
lipide incearci 8a arate influenta Varegilor in Vi.nu-
turile noastre, dand exemple filologice, de pildi cu-
vantul barangi, care in unele regiuni inseamn& OAT
bitran". In Rusia Varegii au venit mai ales pe mare,
pitrunz&nd apoi pe Neva,apoi pe marile lacuri in spe-
cial pe Ladoga,; de aci pe raurile Walchow qi Lawat in
sus, apoi'pe Nipru. in jos. TinUtul acesta le-a oferit
un continu drum pe ap5., numai pe o midi portiune fi-
ind intrerupt la N. de Nipru. Dar aceasta nu i-a im-
piedecat de loc fitudci bartile for puteau fi trans-
portate gi pe uscat. In feiul acesta se ajunge la acel
mare gi vestit drum pe ap5., drumul Varegilor" dela
M. Baltici., dela tars. Varegilor, la M. Neagri, la ta-
ta. Grecilor. Acest drum era foarte vestit gi este
ales pomenit in cronicile vremii sub numele de mai
sus, pe el factuidu-se un intens convert. Despre Va-
regi avem gtiri intrio cronica, cea mai vestiti cro-
nici rukkeasci, care insa nu este din epoca
lor ce a avut boo prin. sec. VIII 4g.i IL ci de mai tar-ziu.
Din ac....eastii cronica rezulti ca ei au venit in Ru-
niviliri-
www.dacoromanica.ro
73
sia pe la anul 860. Cronica a Post sciis& la him qi
este atribuiti unui cilugar pe nume Nestor, care ar
fi scris-o la inceputul sec. XII. Aqa c& acest Nestor
sau daci nu el, cel care a saris -o vyrbeqte de !apt
despre niqte lucruri cu care nu a Post contemporan,oi
s'au petrecut cu vreo 350 de ani mai inainte, de unde
reese ca multe lucruri sunt nesigure.
Cronioa zis& a lui Nestor a fost editat& qi tradu-
si de mai multe ori. Exist& o traducere qi In romfineq
to in colectia d-lui PopaLisseanu wIsvoarele Istori -
ei Rom&nilor" vol. VIII.
Iat& oe spun cronica aceasta despre VaregifflIn
anul 6367 (859), Varegii venires de dincolo de mare qi
izbutiri s4 is tribut dela Ciuzi qi Sloveni, dela
Melia qi dela Vesi qi dela Krivici. Chazarii ins& pri-
mir& tribut dela Poliani, dela Severiani qi dela Vi
atici: ei luar& de fiecare fum o piele de herming."
mIn anii 6368, 6369, 6370, (860 - 862) ei goniri
pe Varegi dincolo de mare qi nu le-au mai pie:tit nici
un tribut qi incepurd sd so carmuiascd singuri. 41
intre ei nu se mai des dreptate qi neamurile se ridicau
- -
www.dacoromanica.ro
- 74 -
impotriva naamurilor qi erau Intre ei vraqmaqii qi
incepura sa se lupte intre ei. Atunci Iqi zisera:
nVrem sit ne cimtim un principe care sa domneasca pes-
te noi qi care Eta ne judece dupe dreptate". se du-
seri peste mare la Varegi, la Ruqi, caciao2 Va-
regi se numeau Rusi "Tara nowt-bra este mare qi
bogata, totuqi in ea nu este nici o rilnduiala; de-
aceea veniti la noi sa ne s'au ales
trei fraVi cu triburile for qi luari pe toVi Ruqiicu
ei qi venire. Rurik, cel mai mare, se stabili la Nov-
gorod, al doilea Sincus la Belwomero, al treilea Tru-
vor la Izborsk ".
Din acest pasagiu se veld multe lucruri interesan-
te.
In epoca aceasta vedem ea Slavii qi Finii (Ciuld)
erau supuqi la doua influenVe. Cei dela Nord plateau
- cum spune cronica - tribut Varegilor, iar cei de-
la Sud Chazarilor. Pasagiul acesta este pul cry-
nicer la anul 862. El are o mare importanVa, dar nu
trebue sa socotim ca este complet adevarat. A rezul
tat de aici ca Varegii au That pur qi simpluchema#
$i
oarmuiti". Si
0,,
www.dacoromanica.ro
- 75 -
oa ski fie Conducatorbai popoarelor ce erau inaintea
for in Rusia. A fost vorba in realitate de o
trere gi de o outterire.
Primul orag care se credo a tpst Intemeiat de ei
in Rusts, ar fi Novgorodul, agesat pe locul Niemen
legat prin Ladoga de M. BalticA. De altfel - dupi
cronicA - acegti Varegi se numeau Rugi ceeace Inseam-.
ci numele de Rus, ar fi de origins scandinavicA.
Din °Ems:1 importantei lui, acest pasagiu este unul
dintre cele mai discutate ale iatoriei Rusiei. 0 se-
rie de istorici eau ridicat se arate ca cronicarul
nu era bine informat.44iiknivroiau sA admit& ca fonda-
torii statului rus au lost nigte strAini. B adevarat
CA datoriti lor, pasagiul a ajuns si fie sdruncinat,
partea lui cea mai slabs fiind cronologia. Data do
862 s'a dovedit a fi tarzie, cAci chiar inainte de
ea se comstatA din cronicile bizantine numele ado
Oust° gi deci poate cA de atunci au venit Varegii
qn Rusia. Dar mai este Incl. o chestiune contraversa-
Wt. Unii istorici au socotit ca. s'a Qat prea mare
important& acestor Varegi, care vor fi avut un rol in
n&
infil-
www.dacoromanica.ro
- 76 -
formarea statului rus, dar adevirata formatie politi-
c& ar fi legit - dupi ei - din sinul Slavilor.
Mate chiar ca nici nu a existat vreo ramur& nor-
mand& cu numele de Rugi &made: c& intre popoarele din
Scandinavia nu se:int&lnegte west nume, numele de
Rugi ar fi in acest caz slay. Se pare ins& ci e mai
adevaratI vechea pirere, dupi care Varegii Joao& un
rol important in infiintarea statului rus gi chi nurse
le This este scandinay. Se formase doar un insemnat
drum de comerV, de Normanzi, dela Baltic& 1411. Nea-
gri in jurul c&ruia eau format agezisi undo se fik-
ceau tArguri $i desigur cu vremea aceotia an simtit
nevoia a& se uneasoi.
Importan'a Varegilor in Istoria Rusiei se vede din
numele conducatorilor Rugilor de origins vareg& ex:
Waldemar a dat Vladimir, Olga nu este decat normandul
Helga, Igor nu este altoeva dec &t scandinavul Iugvar
etc.
Din pasagiul de mai sus se mai vede ci primul
stat intemeiat de Varegi in Rusia, a fost cel dela
Novgorod. Intemeietorul Rurik este socotit ca fiinA
www.dacoromanica.ro
- 77 -
strimogul familiei domnitoare a statului rusesc. El
este deci fondatorul nu numai al primei formatiunipo-
Utica de stat ruaesc, dar qi intemeetorul unei di -
nastii care a condus Rusia pan& in sec. XVI. ;i asu-
pra acestui Rurik au Post discutii. Unii au sustinut
oi-i un personagiu legendar, altii ca nu. Ori cum
prea multe nu se pot &firma despre Rurik, fiindoi au
avem alte qtiri, in afara croniCii,amintite qi deal
asupra lui rim&ne un semn de Intrebare.
Incetul pe Incetul acest centru, Norgorod, nu a
mai Insemnat, ea la Inceput, punctul cel mai impor-
tant al statului.
Statul dela Kier. Centrul statului se coboani de
acum mai in jos sere sud, la Kiew,agezat la fluviul
Nipru, crag care din punt de vedere comercial avea o
agezare mult mai buni, ceeace ii qi permite.o ascen -
siune $i -i di posibilitatea s& intreaci Novgorodul.
Fluviul Elipru, este adevirat nu este bun de navigat
din cauzi ca in cursul lui formeazi cataracte, dar pe
vremea aceea ele nu aveau prea mare important& cAci
am vizut cA Varegii nu se temeau de nimic, orice le,www.dacoromanica.ro
- 78 -
ar fi egit In cale ( Aestul sa aminteso c an foot
cei dintaiu care au descoperit GrUenlanda qi an ajuns
pawl in America).
Aqa qi aici an secs corgbiile pe uscat qi an tre-
cut ajungiind pe mare apoi, pani la Constantinopol
centrul imperiului bizantin care venlso a i ia Inman&
sa comertul, jucand rolul de alti data al Alexandrid.
Comertul acestei regiuni cu Constantinopolul, intro-
tinut de Normanzii care wean ce cumpara i vide de-
la BizanV, a fAcut si se ridice Ilesul, formandm-se
tot deodati qi un stat ale care/ stipiniri nu erau
prea intinse in sudul acesta Inc& ocupat de Chazari,
Pecenegi qi Cumani. Abia mai tirziu se va face qi lu-
crul acesta in dauna stop&nirii popoarelor de mai
sus. Legiturile cu imp. bizantin au avut consecinte
importante, caci mereu in contact on Bizantinii creg-
tini s'au creqtinat qi Ruqii. Nu trebue sa ne inchi-
puim ca acum unificarea tuturor triburilor
de Slavi. Mai erau multe neinchegate qi cronica lui
Nestor o multime.
Srau ateva in Galicia, deci in afard de Rusia,
s'a facut
inqird
www.dacoromanica.ro
- 79 -
printre care gi Carvalai, care nu suet altceva cleat
Croatii, ce locuesc In Jugo-Slavia.
Acegtia, dupice au trecut Carpatii, apucAnd prin
Panonia s'au agezat la Sud, in vile raurilor Sava gi,
Drava. Numai intamplitor au stat in GaliVia. CA Sla-
vii an trecut prin Panonia lucrul e sigur, davadl
aunt cuvintele slave ce au rfimas in limba ungarA. Ce-
ewe inseamnA c& "Ungurii i-au gAsit
trib pomenit de cronica este al Polianilor, care nu
trebuese confundati cu Polonii cu toate c& ambele cu-
vinte au aceeagi radacinA. (Polianii, euvAmt ce vine
dela npole cu semnificaVia de nlocuitori de ctimpie")
Avem apoi Drevlienii (dela drevo copac) gi Severi-
enii. Acest euvAnt din urma vine dela sever nord.
Aceste triburi locuiau: Drevlienii regiunea
Polianii la N. V. de acegtia, Severianii la N-B. Dar
intemeierea Kiewului e push gi ea - dupe legend& in
cronica lui Nestor, pe seama a ttei frati din care
Kii a fost cel care a zidit fortareata. Dar gi aici
au venit Varegii, - dupe cronica - gi au pus stapes.-
nire prin capeteniile for Askold gi Dir, care au
acolo. On tit
-
www.dacoromanica.ro
,80
mers qi au pr&dat pan& qi Bizantul. Acegti doi Va-.
regi au fost batuti de Varegii dela Novgorod, care au
unit cele dou& oraqe. De data aceasta, cel care a fl-
out aceasta fapta, nu mai e un personagiu legendar.
El este OleE. (879 - 912).
In ceeace priveqte vieaVa triburilor slave de acum,
au fost deasemenea discutii mars in istoria Rusiei.
Unii istorici suslin c& a fost .o organizaVie de clan,
care este cum qtiti - un grup de familii mai mare in-
rudite. AlVii au socotit,din contra,c& legatura de
Lange nu exist& qi ca ce-i lega era vieaVa comuna, co.
munitatea de interese, care In primul rand erau inte-
rese comerciale. Aceste pireri au mare importanta. Da
c& admitem pe prima, atunci ajugem la concluzia ca
Rusia a avut la inceput o viat& patriarhal1, ciao& o
admitem pe a doua, atunci lucrurile se schiMba, caci
in acest caz inceputurile Rusiei, au alt aspect. Ea
ne apare ca un stat cu legaturi din afara, pArere ca-
re de fapt se pare ca este adevrarata.
Faptul ca Varegii legasera M. Neagr& cu M. Baltica,
are importanta cea mai mare, caci-acest lucru a dat
-
www.dacoromanica.ro
- 81 -
vieata economics, ridicand comertul in aceste regiuni.
cauza acestui comert triburile- slave aveau o
viati de °rage, in sensul ca se ficuserk acolo tar-
guri iarmaroace. In ceeace privegte reparti %ia
avem de a face cu o proprietate colectiva deo-
sebiti decci de repartitia romans, undo avem o proprit.
etate
4eful statului care era conduc&torul comunitatii
de proprietariavea gi rol politic qi juridic qi ad-
ministrativ. Prin.urmare in ce priveqte fundarea sts*
tului rus mumele acesta de rus spare dela ilaceput
qi abea In sec. XVI panA azi se zice Rossia qi popo-
rul Rossianii - Rolul Varegilor a fost foarte mare
c5ci ei le-au dat organizatia de stat care lipsea.Ca
atare unificarea triburilor slave a fost facuti de
un popor din afara, Varegii care s'au slavizat pe in-
cetul, lieand rolul for politic dela inceput in mai-
nile Slavilor. S'a intiimplat prin urmare qi la ei
ceeace se mai intlamplase gi la altii, de pinta.' la
Slavii din Sud undo Bulgarii raongoli nu au lasat de-
Fasc. 6-a Istoria Rusiei
pAmAn-
tului,
-
.Din
individuals.
www.dacoromanica.ro
o. 82 -
cat numele statului populatiei, care in realitatee sau in ?Tanta wade Francii au Post completinghltiti.
Primul pas pentru formarea statului rus a Lostttatul de new, care luase locul celui dela Novgorod.Deasemenea la baza acestui stat rus de mai tarziu ju-case un rol hotarator gi drumul de comert normand.
Mai trebuia inca un factor care sa-1 Lack ea pros-pereze Si acesta va veni qi el. Este vorba de cregti-narea ilugilor care e ugor de banuit de wade a venit.4i la ei influents bizantina va patrunde cu ugurintadate fiind legaturile de Comert ce aveau cu Bizantul.
ONO M1111.1011
gi
slavE,
OMB mM
www.dacoromanica.ro
- 83 -
Luni 13 Decemvrie 1937
PRBLBGERBA. VI-a
CRFSTINAREA RUSILOR
InfluentaZbizantina in Rusia.'Am studiat in lec-
tiunea. trecuta agezarea Varegilor la hew. Urmeaza
acum savorbia deapre cregtinarea Rusilor, care,ugor
se intelege, este in legatura cu influenta bizantina
in audul Rusiei. In EVul-tadiu,in Rasaritul Miropeit
Bizantul a fort oragul care a jucat eel mai important
rol, mai ales din punt de vedere comarcial. Fiind
agezat intre doua maxi ci intre doua continente,Bi-
zantul avea o situatie privilegiati ceeace a facutca
acest ora' sa fie eel mai bogat gi eel mai mare crag
din lume din acea vryme. Aceasta bogatie a fort
trebuintata de imparatii bizantini la ridicarea pres-
tigiului in materie de culture. Arta bizantina,din
aceste vremuri,a dat opere de mare valoare artistic;
in-
www.dacoromanica.ro
- 84 -
ce s'au transmis papa in zilele noastre la popoarele
ortodoxe, mai ales in ce privegte biserica. Raul
atat de insemnat, jucat de Bizantini in vieata reli-
gioasA ortodoxi, se datoregte faptulul ea ei se cre-
dean predestinati sA raspandeasca aceasti credintl.
Deaceea on de cate on au avut prilejul - Bizantinii
trimeteau misionari la popoarele necrectine, ea Saftil
Cehi, Bulgari, Arabi, etc. In felul acesta influenta
bizantina atat in vieata religioasA, culturali, sae
spiritualA, transmisi la popoarele undo ea este In-
tl:Unita, s'a facut mai ales pe calea comerciala, do-
meniu in care ei detineau monopolul.
Am vazut ca Bizantul avea legaturi comerciale cu
Sudul Eusiei, Inca do multi. vreme. Varegii au intrat
gi ei in legituri comerciale cu Bizantul. Piregte In-
ca ca legaturile cu Bizantul nu au fost In totdeauna
painice. Bog .bile stranae in capitala imp. bizantin
atrageau pe barbari gi e3.o au fost acelea care an de-
terminat pe Bulgari, Avari, Cumani, etc. BA atace
Constantinopolul. Acest lucre 1-au incercat ci Ruciit
dar gi in ce privegte rezultatul atacurilo- ?or,avem
www.dacoromanica.ro
- 85 -
de a face cu un insucces complet. Calea pe care au
fEtcut ei atacuri contra BisanVului a foat firegte
aceea pe mare, cu ajutorul corIbiilor mici pe care
le intrebuintau pentru comerV, dar qi pentru pira
terie. Cu toati importanta qi laudele pe care le aduc
cronicile rusegti gefilor ce au facut aceste atacari,
printioori rugi nu au reugit BA inspaimAnte Cons'ean-
tinopolul, cfici cu ugurinti egeau inlaturati. In 865
se pomenegte cel dintau atac rus la Constantinopol.
In 907 mai este pomenit un eltul, de data acr.asta
fAcut de Oleg care stipanea la Kiew gi era urma. u1
lui Busik. Dar nisi atacul lui in s6
iibutegte in urma atacului ski inchee cu 4recii un
tratat de comer care ne-a fort pLetrat in crolaica
rued, dar care nu apace in cronicile biTantine, ceea-
ce a facut ca textul tratatului slk fie centestat de
istorici. Ceeace este augur Insti o taptul ca o fate-
legere a existat intro Bizantini of Rugi in privinVa
comerIului pe care-1 Mewl cele dou. popoare.Acest
tratat se inchee intalAa in 912 si este reintirit in
945 pe Tremea lilt Igor. Ceeace este important In el
gi
n'a izbutit. El
www.dacoromanica.ro
- 86 -
qine arat& de fapt c& este mai mult un tratat de co-
mert cleat o aliant& Cu Greet/ e insult faptul c& se
arati ca soli tocmai comerciant4care ce alte intere4
se puteau s& aibe, decAt negut&toreqtit tat& cum in-
cepe acest tratat Ofoi, soli qi negustori, din partea
poporului Ruyilor (urmeaz& apoi numele solilor
trimiqi) n nni et' s. poruncit de aceqtia(adip
c& de cei care i-au trimis, de principii ruyi) so, re-
inoim vechea pace care a That nimicit& de multi ani
de diavolul care urAyte,binele qi ilibeete vrajba qi
sa int4rim prietenia dintre greci qi fetulu
ceeace arAtau ei in document va fi respectat sub pres-
tare de jurAmant qi se vede c& erau unii din ei creq-
tini cAci iatA cum jur&." i dac& din partea
Ruqilor se va gAndi cineva s& sfarme aceasta priete-
nie, toti cAti au primit botezul sä-qi primeasc& pe-
deapsa dela Dumnezeu, atot puternicul qi osAnda in
vieata aceasta cea viitoare; toti Ina care nu
sunt botezati s& nu-i ajute Dumnezeu sau Permit oadu-
turile for s& nu-i proteagsa, as cad& de propriile
for sAbii, de propriiie for sageti qi de alte arm&
Ru4i".
6i` to
www.dacoromanica.ro
-'87 -
gi a& ajung& robi in aceast& via qi in cea litoa-
re".. Cu alts cuvinte cei care erau cregtini si fie,
pedeps*Vi de Dumnezeul acestora; iar cei p&glini de
Pesun pe care jurau. In plus acegtia mai jurau pe In-
sigi armele for de atac gi de ap&rare. Bizantiniitre
buiau s&-gi is angajament4 de a pespecta tratatul gi
al Indeplini, atunci &Ind n flarele principe rus
gi boierii fain...onm* as& trimeat& in Grecia la
prea puternicii lmp4rati grecegti cor&bii c&te vor
voi GU soli qi cu negustori" . dar acegti negus -
tori trebue sä prezintp dela principele lor.....docu-
mentul in care s& stee.scriss at&teacorabii am tri-
mis".....pentruca astfel qi cei care primescwece--tik
negustori,(arecii) s& poati.....gti ca yin cu
Vie pacinic&n. Dar dace. cumva acegti "vin fir&
document, ni se vor preda ca s&-i Vinem de scurt qi
s&-i pAzim p&nd ce principele nostru este pus in cu-
nogtint& despre aceasta7.....Dac& Ruqii vin la not
far& mirfuri,ei nu vor priri intreVinerea lunar1.
Principele rus va da trimigilor sal 41 Rugilor
ce vin aci as nu lac& vrto pagub& in satele gi in tew.
g
Luton -
^Ain
www.dacoromanica.ro
- 88 -ra noastri. 4i dac& sosese aci, ei vor locui be SfAn-
tul Llamas; apoi maiestatea sa imperial& va trimite pe
cineva care s&-i Inregistreze qi atunci va priori ei
subsidiile for lunare, solii subsidiile pentru soliqi
negustoritIntretinerea lunar& ci ei au s& intre
In cetate pe o anumit& poart& cu un agent al impgra-
tului neinarmati in cete de 50 de oameni s&-qi vacs
de negotul for qi apoi s& piece La santul
Mamas ni-an voe sA ratan& in time de iarni". Din cele
de mai sus reese ca tratatul era foarte favorabil Ru-
qilor, care cAnd veneau la Constantinopol cu mArfuri
sau nu,trebuiau sä trag& intro AnumitA mahala anume
la Sfantul Mamas. Sfantul Mamas era o mAngstire in
afarii de zidurile Constantinopolului care dAduse nu-
mele siu Intregului cartier In care se gases. Aci tri-
geau aceeti negustori Ruqi care nu puteau intra in
oral; dean dupli inventarierea for qi nearmati, sub
conducerea trimisulul imperial care-i inregistra.Toa-
te aceste masuri erau luate pentru ca Ruqii s& fie
Impiedecati de a se deda la pridiciuni. La
_In oe4viv.igte- jurimantul de intarire dela
www.dacoromanica.ro
- 89 -
sfargitul acestui tratat, ne arati deasemenea c& prin-
tre Euqi erau creqtini. qi pe aeesta: Ai not
toVi ca i suntem botezaVi am jurat in biserica Sf.11ie
In biserica catedral& qi pe sfAnta cruce Cine imr
sic din partea, fie Principe fie altcineva, botezat say
nebotezat, va cAlca acesta, s& nu-i ajute Dumnezeu gi
a& ajung& rob in aceasta viaVI qi cea viitoare qi s&
piar& de propiile sale arme. lar Ruqii nebotezai vor
depune armele qi sAbiile for grele qi vor Jura
ca tot ceeace sta scris in acest document va fi Vinut
etc,. Din toat& ctirea aceasta pe care ne-o da
cronica lui Nestor, teese c& cei care aveau de cacti-
gat erau comerciantii rug/. ComerVul se faces prin a-.
devirate caravan, pe niqte corabii, numite de croni
cile bizantine'monoxile(- dintr'un singur 16=41:arida
cele ruse ba 14dJa,care erau scobite Intr'un trunchiu
de copactros. In ele evident nu incapeaU decat puVini
oameni. Cu ele deci coborau pe apele Niprului pan& la
U. Neagr& qi de aici pan& la Constantinopol, undo
erau cantonaVi la Sf. Mamas, de uncle numai inventari-
aVi de oaaenii imp4ratului puteau iatra in bazar, pen-
Iata-1
www.dacoromanica.ro
- 90 -
tru aqi desface marfurile, care erau in primul rand
piei de animal., peqte, etc. Comertul aceata a conti-
nuat mat& vreme qi pe baza lui a' au continuat qi le-
saturile cu Ruqii, care au deschis influent& bizanti-
na in Rusia.
Dap& Oleg sort in 912, vine fiul sau Igor care e
nn luptator, caci a avut de LagruntlAt atat pe Pace-
negi cat gi pe Chezari veniti dela_Rasarit. Totuqi
ocest principe al Rugilor nu pare a fi foot prea im-
portant.
Revenind la Igor vom atrage atentia ea west grin-
etre este renumit mai ales prin sotia sa Olga, ce era
o fenee foarte deqteapta. Din cauza acestei degtepta-
cluni zice cronicarul rus s'a indragostit de ea chiar
imparatal Bizantinilor. Olga zice cronicarul mersese
la curtea bizantina, qi fiind foarte frumoasa fusese
duo& cu mai multe site candidate, din care impAratul
bizantin sa -$i aleaga sotia sa. Burprina de Intelep-
ciunea ei o prefer& pe Olga, dar aceasta ii atrage
atentia c& e pagans, ins& ar vroi sa se creqtineze qi
daces vrea s&-i fie el nag. Imparatul aceepta dareviril
www.dacoromanica.ro
- 91 -
- dupace a fost botezata numindu-se de acum Ana -11
propune tar at se casAtoreasca cu el - Olga, care nu
voice acest lucru Ii spline ca nu se poate caci religia. ortodoma. opreqte cisitoria Intro naqi qi fina, diva
aceia s'a intors in Rusia incarcata cu daruri.
EXpeditia lui Sviateslav in Bulgaria. Pan4 acum
drumul la Constantinopol era numa1 pe mare, dar fiul
lui Igor qi al soViei sale Olga -Ana, Sviatomlav, im-
cearca sa mearga la Constantinopol qi pe uscat.Acest
drum pe uscat insir trebuia sa treaca qi Vinuturile
de azi ale noastre anume grin Basarabia de sud qi
Ddbrogea. Dar despre Romani, nu avem qtiri in vremea
asta. In .0antecul Polcului lui Igor" scris in sec.
III (unli-istoriciybanuescautenticitatda acestei
?wrier/) ;(A:in felt de epopee-arusa) siar parea ca exis-
t& unele ecouri vagi, care deci nu prea folosesc.
Intr'un loc e vorba de Dunare, apoi mai e pomenit un
personagiu istoric care apare aici legendar," Tro-
iaa". Marele imparat roman, cuceritor al Daciei fu-
sese zeificat de Slavi in ale ciror legends intrase.
Dar aceatea stint lucruri insuficiente pentru a gone
www.dacoromanica.ro
. 92
yreo bazi pe ele. Revenind insa, spuneam c& Etviatase.
lay e primul care a incercat o legituri cu Bizantul
pe uscat . Cronologiegte girul conducktorilor status.
lui dela Kiew studiaVi pan& acum, este urmitoarea:
I Oleg 879-912 III Olga yaduya lui tlgor 941 -957
II Igor 912-945 IV $viatoslav fiul for 957- 972
gi dupes acesta fiul lui ayiatoslavocel care a cregti
nat pe Rugi, Vladimir,Syiatoslar, spune cronicatavea
o deosebiti atracVie cItre par ile Dunirii gi ca
urea chiar s& se ageze intr'un crag din aceste par 3,
Perejaslavetz, despre care se spune chi era agezat pe
Dunire in care se adunau zice cronicat Grecia
Ungaria argint gi cal; din Rusia branuri,ceer
ri, miere, sclavin ceiace arat& legIturile comercia-
le pe atunci la gurile Dunarii.
Unde era acest orag ? El a dispirut, dar era age-
zat la Dunire. Cand Rugii vorbesc de capitala Bulga-
rilor ii zice Pereiaslav adici Prealav qi deci prim
analogie am avea din cPerejaslayetz numele Preslarul
mic,care 3e pare a fi fost agezat cam pe la Tulcea.
-
(Bizant) aunt store, fructe, vinuri din Moravia (Bo-
emia)gi
.din
www.dacoromanica.ro
- 93 -Poate sa fie dealul Nicolitelml,utunds se vid urmeleunei intense ceta.i, dar in care nu slau flicut sipti-turi. Croniea spune el aici a venit el diniadorinf;a decuceriri.
Adevisul e ca a venit atras de banii Bizantinilor.In aceasti vreme, pela 963, in regiunea asta se intindea regatul cel dintaiu al Bulgarilor. Duke. moartealui Sizion au inceput lupte pentru 8=0es/um introurmaeii lui gi tot deodata. In !Macedonia (lacnl Pres-ba) se niiscu un alt stat ce as rupsese din cal Borase sub conducerea color 4 frati: Aron, rAzorld, noisegi Daniil. Apoi la deciderea aceatui stat bulgiresccare mai raimasese la Dunire a'a mai adiliagat gi sectaBogomililor". Impiratul bizantin IlichiVoirlrocesicareacum avea de luptat gi in Asia, vazuse cll. a sosit mo-mentul ski atace pe Bulgari gi ma el nu putea 810 fa-ci s'a g&ndit si-1 chase pe Sviatoslavia zice cronica, 1-a dat pent= aceasta 1000,de litride aur.
Intrladevar armata lui Sviateslov - aproximativ10.000 de oameni - este adusa de &costa in Bulgaria
imediat, cars-
www.dacoromanica.ro
- 94 -
unde cucereac Perejaslaretzul qi dupt moappa lui
Petru, toati regiunea de N-Met austatului bulgiresc.
Bizantinii au considerat pe Ruqi ca pe niqte merce-
nari qi cum Iqi ficuseri datoria pentru plata ce pri,
miseri, puteau pleca. Dar,Sviatoslav isbuti si fact
o aliantt cu toti barbarii vecini, UnguA, Pecenegi,
etc. pentru a merge contra Constantinopolului qi tre
cu Balcanii spre Adrianopol. Lupta cu Bizantinii se
di la Aruadispole in care Ruqii aunt invinqi. Dupes
Pocaq vine in fruntea imperiului bizantin loan Tzi-
miskes care In anal 971 cu armati numeroast porneqte
contra lui Sviotoslav hotirat si-1 Inliture din Bul-
garia. Luptele cele mai importante se dau in jurul
Silistrei dupes ce Boris urmaqul ultimului tar al Bul-
garilor fusese eliberat din mAinile Ruoilor qi Pres-
larul cucerit. Asediul Silistrei in care fusese in-
cercuit Sviotoslav, tine nu mai putin de 65 zile,ce-
eace era foarte mult pe atunci, doer in cele din ur-
mA principele rus reuqeqte si profite de o nebigare
de seams a Bizantinilor, se strecoari qi fuge din Si-
Ti.stra. Este roses ucis cand se intorcea spre Kiew ,de
www.dacoromanica.ro
aliatii sii (Pecenegii) nemultumiti. Aceasta e prima
Incercare a Rueilor de a merge la Constantinopol pe
uscat.
Crestinarea Ruqilor. Urmaqul lui Svio-
toslav e Vladimir (972-1015) care reuqeqte ski vini
la conducere, dupice inlAturi pe ceilalti pretendenti.
Este important fiindca el crestineaza pe Rtqi .
Aceqtia precum qtiti, pain& scum erau pagini, se in-
ehinau la zeitiltile slave care erau ca qi ale Germa-
nilor, zeitati ale naturei, firi temple. Astfel era
Perumzeul fulgerului, Dajbog al soarelui - Svarog
al cerului, Volos al turmelor. Pe Magi aceetia mai
aveau anume obiceiuri, unele luate dela Romani, ere-
dintele in Rusalea qi Rusalii, care nu sunt decat
Rosalia flomanilor aqa cum colindele de anal nou aunt
Kalendele romane. Alituri de aceste credinte
ve, se mai constati in religia qi obiceiurile for qi
influente finice, care aveau caracteristic pentru re-
ligia lor: vrijitori. yestiti, pentrucA spuneau ei
pot vedea viitorul grin foc mai ales. Se numeau La=
mani. Au fost infiltratii creqtine Inc i inainte de
Vladimir. Dovad6 cele ce am vtizut cand am vorbit Ae
Vladimir.
primiti-
www.dacoromanica.ro
- 96 -
Olga. Deasemenea In tratatul cu Bizantinii am vizut
c& erau cregtini cici se spun in toti
cati suntem botezati"... etc.
In Rusia erau diferite influenti religioaae, ex-
plicate prin legiturile pe care le aveau. Fir& indo -
iali erau influen1e mahomedane, prin caravanele gi
popoarele venite din Asia. Apoi mozaice, dela Chaza-
rii din sud, deasemenea o influent& dela Apuseni.
Atrag atentia ca la 988-989 cAnd se pune cregtinarea
Rugilor nu era o schism& religioas& Intro Apusenigi
Rasariteni, care s'a ficut deabea la 1054, dar totugi
erau unele neintelegeri intro papa gi patriarh. In
cronica rus& as povestegte felul cum stan cregtinat
Ru4ii.
Anume venire la curtea lui Vadimir reprezentanti
ai mai multor religii, care incepuri s&-gi laude le-
gea lor. Mahomedanii incepur& s& laude legea for spur
nand intre altele ca Mahomed dd vole sA trAiegti-
chiar cu 70 de femei. "Vladimir i -a ascultat caci ii
'plateau femeile" zice cronica, dar nu-ira-pl&cut fap-
tul el erau opriti dela bautura. jentru Rugi bautu-
el Noi
www.dacoromanica.ro
-97 SNP
ra eate o placere, far& ea nu puem fi", a rispuns el.
Deasemenea pe NemVi i-a refuzat.
Pe Evrei wind au vomit i -a intrebat undo le eate
Vara gi cum ei au raspuns ca D-zeu i-a imprAgtiatol
le raspunse.....Daca D-zeu v'ar fi iubit pe voi qi
legea voastra, nu v'ar fi impragtiat prin twit& lu-
mea. AVi voi voi oa gi noua sa ni se intample
fel ? ". Venire apoi Grecii a caror religie placu lui
Vladimir gi o priori, dar numai dupace trimise soli
ca sa vac% gi la ei atlas& cum este aceasta dredinVa.
CAnd s'au intors dela Constantinopol solii au spus ea
la Constantinopol in biserica, la slujba, nu gtiau
dace erau in cer sau pe pamant. Este sigur ca luxul
bisericii bizantina a impresionat pe acegti oameni
simpli, aga cum desigur i-a uimit infatigarea saliitraiai
tronului unde ithp. bizantin intr'un fast de o bogaVis
cum numai la Constantinopol era. Iegenda are doua
parVi care trebuesc reVinute.. Anume faptul ca au foist
mai multe influenVe, gi victoria bizantina, care se
datoregte prestigiului imperiului gi desigur gi fap-
Faic; Istox;ia Rusiei
isL
www.dacoromanica.ro
-9i8
tului ca influents bizantina din punct de vedere cul-
tural qi comercial mai ales in partile Busiei eras
mai accentuate.
Apoi pe incetul Grecii patrunsera in Busia mai mu
mult ca alVii. De altfel, Vladimir insuqi se clatto-
reqte.cu Ina sorb Bulgaroctonului Vasile al II-lea
flicandu-se astfel prima infuzie de singe bizantin
in dinastia lui Btxr14.1la 988. In legaturA cu creqti-
narea lor se pure o chestiune insemnata pentru isto-
ria Ruqilor. 4 n'au primit leturghia In limba grea-
ca, ci in slavona. Liturghia aceasta in limba slava
se nascuse in sec. II prin cei doi frati Metodiu qi
aril care tradusesera cArVile sfinte pentru Moravi
In dialectul bulgar din Macedonia.
/Pa avut ins& succes in Moravia dar s'a raspindit
in Bulgaria, unde Bizantul a permis-o, adirlogiind ast-
fel la cele trei limbi socotite sfinte, ebraica, la-
tina, greaca qi pe aceasta slavond qi mai inainte qi
De cea siriaca. Adoptarea in slaves a liturghiei, a
'ost filicuta din motive de comoditate, fiindca astfel
ra ir4eleasa mai ucor de to -ti Slavii caci pe aceea
-
-.
www.dacoromanica.ro
- 99 -
vreme deosebirile dintre lidbile slave nu erau aqa
mari ca dstazi.
Intrebarea care se pure este, pe ce cale intr
dus aceasta credinta creqtina la Ruqi? Nu avem o dc'
des despre predicatori in Rusts, dar e sigur ca au if.
caci daces armata ruses venire din sud Inleanise ;mast
Mai era de asemenea qi drumul de convert care trecea
pe is Tulcea qi pe care influentele se puteau transn
te. B probabil ca qi Romanii au contribuit cu cev*,
caci Romanii adoptasera aceasta liturghie slavona In
secolul Z ca o necesitate politica ce a tinut it noi
pane is marile reforme ale lui Matei Basarab qi Vasila
Lupu, cand s'a introdus liturghia In limbs romana.Deci
qi dela noi se vor fi dus misionari caci teritoriul
nostru era atins de Ruqi. An exista dovezi pentru a-
ceasta, in limba ruse, in care numele de Craciun e ea
is noi; deci adoptat.In organizatia for deasemenea,
cuvantul boier fara 1 aqa cum e la noi se pistreazaqq1
is ei pe cand la Bulgari spre exemplupl! perzieti.
De aici se vad qi infuentele de 'Jag,
Mal =0/..
e'a
1.0eclooK
www.dacoromanica.ro
- 100--
MiercUri 15 Decemvrie 1937
PRELZGEREA,
SPARSITtIL STATUE= DIN KIEW ORGANIZARBA POLITICA
4I 80CIALA
Iaroslav gel Mare Epoca ce urmeaza in istoria
Rusiei, dupes creqtinarea Ru4i1or, e destul de turbure
datorita luptelor pentru, tronigare daninapterb la:gm.311-
time de centre fiecare cu prineipele e cazul
ea era-tam aceste lupte, care aunt lucruri de detaliu
pi cred ea e mai interesant sC arat istoria Rusiei in
linille el: generale. Domnia.lui Vladimir 972-I015 esteoral
deci urmata de lupte pentru trap. Dintre nisi
nu este prey important. Gel care izbuteqte in detri -
mentul celorlawil este iaroslaw cel Mare oe domnepte
intre 1116-1054, o domnie care dupes cum se vede edea,
tul de lunges, 33 de ani. Domnia lui e foarte tufburaL
till, nu odata a trebuit sá place din Kiew aluniat, fxe
VII-a
Bu
fift. lui
ef.
www.dacoromanica.ro
1Q1 --
de osti straineefie de r&scoale de-ale celorlal4A
principi. Totusi el a reusit sa Laving& pe4Chazaliii
slAbiVi cucerind Crimeia ski deasemenea a avut lupte
to Pecenegii pe care Rusii 3i numeau Polo.vti . Ceea-
ce este mai important in domnia lui este faptp1 ea a4
acum Rusia are legituri intinse in afar& de hotarele
sale . 3e tie c4 Rusia p&ni la Petru eel_ Mare e
caracteriaati prin izolarea sa de Europa si a tiebu-
it sa vines acest Var Petru cu vorbe, lui nom deschis
o fereastr& spre Tucopa grin care si intre civiliza-
Via', pentruca Rusia si intre in legator& on 4Rusul.
Dartaceast& izolare incepe ,AWits au navtairea Vita-
rilor (124C) Inainte de aceasta, in vremetit,statului
din Kiew, ea era un stat.auropean. In adevax ,consta-
Om a& una din fiicele lui Vladimir s'a Oksaterit ou
regele Poloniei, fiul attu cu flea regtlui 010 al
Suediei $i nu numai atlit dar o fito a lui Iarsolov
eel. Mare s'a casatorit tocmai ou regele FranVei din
dinastia Capatisanilor, Ifrnsle I. Ca &tare data flica
lui Ieroslar a foist lu4t4 to cisatcrte de un rege
ova de departat si in Tress` aceea distantele Insem-
-
www.dacoromanica.ro
102-
rau ceva, caci nujuteau fi parcurse aga de uior ca
tella insemneazi erau legAturi intre statul Rusiei
vi Apus fiind duce de cAlitori, comercienti etc. Pini
la reggae Henri° I, se Observi in Franta ca toti re-
poarti numiri de origin germani, dar dela cAsi-welt
toria acestuia cu Pica lui Iaroslav, fiul ion poart&
un nume care nu era dbignuit decAt in Orient, intAl-
nit in talendarul bizantin, anume Filip(Filip-I).Spu-
near CA intro cAsitoriile incheiate, una s'a flout
au regele Polaniei, care e un stat ce apare in lumina
istoriei cam In scales* timpuri cu Rusia despre care
ayes gtiri mai dinainte fiindcA este pomeniti de cro-
nicele bizantina. Polonii insA, nu aunt pomeniti de-
°At dela.cregtinarea lor. Statul polon s'a intins
ni is Kiev. DupA anul 1000, evem primul conflict,care
va ti secular - nestins chime pinA azi intro Poloni
Rugi, doul popoare de acelag sange. De eceea so Rue
ne intrebarea, care BA fie oeuza acestor lupte secu-
lare'care Tor 043aina cu impirtiree Polonlei.
FireQte ca dela prima vedere se poate rL11,*-ate
as de hotare naturale intro Rugi i Poloni, deci in-
-
-
Lii
pis
-
4i
lip.
www.dacoromanica.ro
-
caleceille de teritoriu, explica aceste lupte.
Dar mai e ceva, poate mai important, anume chesti-
uni de debuqeuri care explio& acestel.upte;,porinta
qi a unuia qi a celuilalt dintre aceste doui. popoare
de a eqi la marea Meagr& la care ieqi.,,Rusia dela
new, iar Polonii puteau ei a& ajung& trec&nd prim
Ucraina. Dar qi la Mares Baltic& chestiunea era la
fel. Until drumul celuilalt I aceste lupte eau
maiaadiogat ci rivalititile de ordin religios, unii
erau catolicii, ceilalVi ortodoxij. Care este faptul
ce arit& inceputul acestor lupte2Cei care ati Mut
cursul de anul treout, ati vAzut el Baleslav cel yi-
teaz a aluns-p&n& is Kiew, In care a UtratprinFoar-
ta aqa zisa de Aur. In vremea lui Iaroslavoteast&
expeditie polonI ins& nu trebue apcotit& ca o cuce-
rire a Ausiei. Ea nta aunt nisi un rezultat ,pi mai
tarziu soarta armelor ea tutors In defavoarea
lor.
Caderee Kiewwlui. Dup& laroslav cel Mare o foar,e
greu distingem un it.rmaq demo. Este iar o pkzine&
de lupte, cu multi prinoipi care tots spun a, as trek
103,-
tAia
FolonJ
qi
www.dacoromanica.ro
- 104 -
din Rurik. B o perioadI de lupte feudale Olt acelea
din Apusul Buropei. Din acecti multi principi aceLica
poate ar merits sI fie komenit in istorie e Vladimir
Monomah (1113-1125).Numele "Monomkh" e bizantin.Bra
o porecli data imparatului Constantin care prin a-
liantA era rude. au Vladimir. Nu este insemnat prin
izbAnzi contra altor principi,, dar in vrerea lui se
poate nice ca a atins civilizaVia rues din
aceastA vreme. In adevAr pe langa faptul ca Vladimir
a Cost un protector al civilizaViei, el InsIgi a
fost un scriitor, caci a lAsat niqte sfaturi urma-
qului sAu.
In parioada iceasta de civilizatie insa; statul
de la Kiew din punt de vedere politic, slabise foar-
te mult, Litre timp se Intareau format,iunile politi-
ce ce erau In regiunea,MoscoveiAmolenskuluitetc.,
in fruntea carora erau foarte puternici.
Acectia formau de faipt ceea ce an numi not RUsia Ma-
re. Spunems4u altI odazie, ea se !eosebesc trei fe-
luTi de Ru4itIntre care Ru0i maritAlbi qi Rull mica.
Aco9tia din urab. bind Ruteniip
mama,
www.dacoromanica.ro
105 -
Ping scum In sec. al XI-lea si Rucii
marif nu jucasera niciun rol politic insemnat,ci
erau supuqi siatului dela Kiew (Rusii Midi) . De a-
cum inainte insa ei vor lua locul color dela Kiew,ci
vor continua s* conduces istoria Rusiei, in care Kino
wul nu va mai juca rolul de panel arum. Spuneam ca
duce& ruseasca, pe Lang& faptul ca se tmparte in
doll& ca lilbgt liMba Rusilor maxi, ci aceea a Ruqi-
lor mici, se mai imparte_in dou& §i ca Rusia
padurilor si %Rasta stepei. Acum la inceput aceasta
din urma era mai bogata si mai puternica, facea co-
mart, agriculturatetc. Rusia padurilor ins& a jucat
un. rol modest, ocupat,ia do predilecVie a locuitori-
lor ei find taiatul lemnelor si vanitoarea. Dar oa-
menii acestial-Orani viinjocioca vremea au invins pe
cei din atepa qi au distrus Kiewul in 1169. Cel ca-
re a distrus Kiewul to 1169, a fost navUitorul din
regiunea padurilor, prinlul Andrei de Suzdal. Deacum
rolul Kiewului nu mai e de prim rang in istoria Ru-
nlet. Dupes 1169 Rusiv se imp_trte intTio 7,11,1jme de
state mcd mici sau alai maxi si cand in 1241 yin T-
flues,
vista:
-
www.dacoromanica.ro
- 106 -
tarii nu se poate infiripi niciun fel de rezistenta
mai insemnata din partea ramaqiVelor statului dela
Kiew.
Exist& chiar un proverb care arata bogatia Kie-
wului in acele vremuri qi decaderea politica a sta-
tului din aceste Vinuturi. nand e vorba sit miln&rme
qi sa boa, toata lumea vine la Kiew, and e vorbade
lupta, nu vine nimeni"..Irin urmare Rusia se impar-
te intro multime de statuleVe.
Dar, dupace am vazut istoria Rusiei, dela inte-
meierea ei de catre Varegi qi pang la caderea Kiema.
lui, sa vedem acum care a fost situaVia acestuistEct
rus,din punt de vedere politic, social qi cultural,
Feudalismul rus ei cauzele sale.In ceeace pri-
veqte situaVia clar ca acest stat de-
la Kiew nu era, nici chiar in epoca de glorie
din vremea lui Vladimir, absolut unitar. Degi
cronica lui Nestor worbegte de el ca o unitate,
totugi nu era aga, eaci existau anume regiuni unde
Kiewul nu avea decat autoritate nominala, regiuni
1,oliticateste
www.dacoromanica.ro
- 107 -
cu principi care uneori se _ocoteau chiar indepen-
denti, alte on recunoqteau pe cel dela Kiew (la pe
cel mai mare. Pe deasuprsi toti se socoteau ca se
trag din legendarul Ettik intemeietorul. Nu nunai
cel din 'low qi 8uzdal, sau regiunile orepiatetdar
War qi cei din Litvania qi Galitia aveau aceastA
pretentie. Din acest lucru se poate deduce un lucru
important In legiturA cu organizatia.
AeastA organizatie socialA era patriarhalA pe
bugi de ginta, de familie, aqa can era familia a-
ceasta de conducAtori, din care se socoteau a face
parte toti principii aceqtia, numiti.enezi.Din aceas-
to organizatie reese un lucru prinejdios pentru
stat. In adevar toti aceqti cnezi aveau drepturi
egale la domnie, cazi nu era principiul pe baza ca-
ruia primul nascut sA moqteneascA tronul, qi atunci
stApOirea care era socotitA ca bun personal a pi"-
rintelui, era impartitA de tii intre ei, ceeace
cea din stet o' stogie divitati in mai multe pArti.4e-
ful de obiceiu,era ales de boieri, deci de nobilime,
fi-
www.dacoromanica.ro
- 108 -
dar numai dintre membrii familiei domnitoare. Aci
se poate face o apropiere cu principatele romans uu.r
de era un sistem electiv-ereditar amm a fost denu
mit de Ienopol.
Aceasti imparVire continua a statului rus,a_fost,
evident, disscatatA de iatoricii 8u4ilor. Unii au zis
ca ma se datoreqte feptului,, ca Slavii sunt un po-
por apolitic, :Ala. nu au simtul solidaritAtii poli-
tic cum /1 au urmatiii Romanilor on Germanilor. Cred
ca asemenea teorie nu poate sta In picioare. tin po-
por daces simte nevoia BA se uneasci, chiar daces e-
xisti o traditie care se opune, se ridica din sAnul
lui forta care sA-1 sileasci la nnire. Existi roses
cause mai adanci mai ales in legAturel cu proprietor-
tea care era in comun.
3xistenta unei aristocratii proprietare de pi-
mAnt, tenants feuddle, apoi aceea a unei burghe-
zit care va cauta 0i ea sa scape de puterea primal-
Sunt adevt:ratele cauze ce au adus farlimitarea
statului rus dela Eiew. CricAt s'ar ciiutasA se ara-
eau
pelui.
www.dacoromanica.ro
- 109 -
te et Rusia n'a urmat evoluVia obicinuita a statelor
din Europa din vremea aceasta de care ne ocupam, nu
se poate admite acest lucru. Lucrul acesta 1-a exami-
nat toarte de gprospe un istoric rus Pavlov Silvanski,
care a scris al-eatle al cares titlu explici qi conti-
nuttl, anume "Feudalismul in Rusts". In aceasti lu -
crare el admite existenta feudalismului in Rusia.
Cagi in Franta qi in Apusul Europei in general, Silt-
vanski, admits c4 principii conducktori au pierdut
din importanVa qi putere in favoarea boierilor, mai
ales dupl diramarea newului. Cum se explica, in Ru-
sia, cauzele feudalismului? Dac4 admitem ca.' a fost
feudalitate in Rusia, atunci ea trebue sa prezinte
aceleaq caracteristice cu cea din £pus.
D-,voastr4 §tiVi cum era acest feudalism in Eu-
ropa de Apus. Cauza adevaratd care a dus la aceaf,t4
instituVie a fost de origins economics. Anume,cand
legaturile comerciale au inceput Ea se rupd din cau-
za navalirilor barb, e, oamanii au trebuit sa se re-
traga pe bucata for de pamant pe o aveau, mul-tumindu-se cu produsele eo:le putea obVine fiecare
care
www.dacoromanica.ro
- 110 -
depe mogioara lui, ne mai cumpArand deci produse de-
la vecini.
Aceasta ar fi un fel de autarhievadic4 o regions
se multumegte numai cu ceeace produce ea far& sa ex-
porte gi farce s4 importe ceva. Aga s'a intamplat in
Evul-mediu. Pe fiecare mogie se fabricau cele nece-
Bare locuitorilor ei. Din aceast4 vieat4 patriatha-
lA izolata,s'a aseut vieata izolat4 din punct deve-
dere politic.Froprietarul mogiei care n'aveau nevoie:
de vecinilajunge uniregigor pe mogia lui,devenindju-
decator gi mai mult,putea sa bats gi moneda, sfi ri-
dice caste gi impozite. Deci eate proprietati mars
erau, tot at&tea state.
Acestea ar fi cauzele form4rii feudalitatii in
Apusul Europei; o viata economica izolata,farl le-
economice. sa vedem cum se pot aplica in Ru-
sia? Am spur c4 pang acum Rusia avusese leg4turico-
merciale. in special, cu Bizantul centrul economic
al lumii in acea vreme.Ce se intaimpl4 cu Rusiadupg.
1050,vreme care corespundecuepocadingtieiCom-c.:4111
www.dacoromanica.ro
- 111 -
nenilor la Constantinopol? Statul bizantin acum se
vede stramtorat in Europa de Pecenegi qi Cumani,iar
in Asia de Turci, incest a inceput sa (Beard. ajutor.
Occidentului care vine in Orient in acele mari ex-
peditii numite Cruciate. 0 decadera politica insa
aduce dupes sine gi o decddere a comortului. Negusto-
rii acum nu mai vin aga ca altadata la Constantino-
pol. .
Deci nici comer it cu bldnile ci pectele Ruci-
lor nu se mai putea face fiindca nu se *ad cautau
aga de mult aceste lucruri in oracul saracit. foci
din aceasta cauza principele dela Kiew nu mai avea
mijloacele materiale dinainte. Principii mici cresc
in importanta gi putere, se nacte un negot restrans,
o vieatd patriarhala agricold, pe raogia fiecaruia
ci astfel is nactere feudalismul ci in Rusia. Data
deci ca istoria Rusiei se explica in lumina istoriei
universale. Acura numai regiunile agricole sau de WI-
natoare, sunt aducatoare de bunuri ci proprietarii
for devin principi a.oroape independenti.
www.dacoromanica.ro
- 112 -A
Dupes cronicd,se poate constata c& principele
avea gi o armatIt a lui, - s'ar asemil* aceasta cu
oastea curtenilor dela noi. Aceast6 curte armata la
Bugi se numea drujina, care de fapt era o class so-
cial& formatA din doll& grupuri: primul al drujinei
superioare care erau boierii (fancVionarii ci pro-
prietarii) gi al doilea grup al drujinei infel,ioare,
oamenii de arme. Al&turi de drujina Ult:exercita
puterea eneazul cu tripla lui putere de Judea:tor,
legislator gi gef al armatei.
Din randurile boerilor gi.a drujinei de la o
vreme a inceput sd se formeze un consiliu privet num
mit Duma
Mai exist& o alter adlinare or&geneascfi, in toate
oragele ca la Kiew, Norgorod etc. cu rerrezentanVi
ce erau consultaVi in anumite chestiuni, gi care se
numea Vice,a cet&Venilor nu a principelui*dar cu vrei
mea aceastd adunare decade 0i numai e consultatd, o-
data cu scaderea puterii burgheziei de negustori, ci
ridicarca nobilimei feudale.
www.dacoromanica.ro
- 113 -
Organizatia sociala. In organizatia social& am
vAzut ea erau in primul rand nobilii care erau pro-
prietarii de pliant. Intre ei se diatingeu Cnezii
care toti pretindeau ca se trag din Rurik. Boierii
din Drujina gi diferitii proprietari erau cu totii
nobili. Mai era o class de megustori.
Intriunul din izvoare, aceasta class se numegte
osnicianii, dar nu e un termen generic (dela ognis-
ko, vatra) . Apoi muncitorii, taranii care erau unii
liberi dar altii nu. Dintre cei dintaiu erau unii
proprietari de pamant numiti smerdii (mecneni) gi
tarani liberi dar fara pamaut numiti naimiti in
romanegte exists, de aici, tarmenul de naimiti, adi-
ca angajati Cu plata. Daca murea vreun proprietar,
taran, Vara sa lase mogtenitori directi in linie
barbateasca, pamantul trecea in stapanirea principe-
lui (ca ci la not in vechime). Erau apoi taranii
gerbi gi erau gi sclavi. Acegtia,erau prizonierii
gi urmagii lcr, sau cei care erau cumparati ca ata-4
re din alte parti. Ei so numeau Zakupii cumpaxati.
-Din cele spusc rezulta ca cea mai importanta
PasO. 8-a Istoria Rugilor
a
www.dacoromanica.ro
-114-claw este aceea a proprietarilor de pamant, boerilor
deci, care din cauza ruperii echilibrului prin tIie-
rea liniilor de comerV incep sa se ridice luand locul
clasei oragenegti,
Ca atare in vremea aceasta in Rusia avem o perioa-
da de predominare a clasei nobililor ca gi In apus.
aw.11
Luni 20 Decemvrie 1937
PRZLEGEREA
Cu/' uu LIBEASCA IU rinTOADA. KIEWIANA
Biseriea ruses. In lectiunea de azi ne von
ocupa de cultura ruse, din perioada kiewiana. In spe
cial vom insista asupra ramurilor culturii, care
s'au desvoltat mai mult gi anume in literature
ktat literatura cat gi arta, se desvolttl, pornind
VIII-a
gist,
ti.
www.dacoromanica.ro
- 115 -dela biserica. Aceasta in Evul Mediu era principalul
11 civilizaViei gi culturei, caci twit& lucru-...L facute pentru a fi inchinate prea agririi
lui Dumnezeu.
Am arat-at cum cregtinarea Ruqilor este o rezultan.to a propagandei Bizantinilor peste care a venit pro-
paganda Slavilor din sud care de fapt era influen-tat&
to tot de BizanV, deci avem de aface cu o influenVi
bizantina grin intermediul slavilor sudici, in acest
caz. Legatura bisericii rusegti cu Bizantul a conti-
nuat sa fie mereu stransai dir dela o vreae dependexi-
Va bisericii rusegti nu mai era in chip erarLic, de
Constantinopol ci de aqa numita patriarhie dela Ohri-
da, care la drept vorbind era subordonata de cea din
Constantinopol. Propriu zis, aici nu era o patriarhie,ci cand Bulgaroctonul a distrus pe Bulgari, el a in-
fiintat la Chrida o mitropolie - acesta e titlul pecare i-1 recunogtea Constantinopolul - npentru Bulg&rii qi Vlahiim - din Balcani. Numai in mod abuziv mi-tropoliVii Ohridei s'au intitulat patriarhi. Prin
urmare acestei biserici era supusa biserica ruseasca
www.dacoromanica.ro
.7. 116 .
i acesta desigur, pentru motivul ca era o biserica
Aboa in vremea lui Iaro lav,, Rusia a acapat de
aceasta sUbordonarA, din punt de vedere religion.
Se pare oa numai schimbul unei importante some de
bani,platita la Coustantinopol, a reu4it el as obti-
na eliberarea aceasta, antocefolia,cum am numi-o not
azi, a bisericii rusesti de cea din Chxida.
a most deci acela care a reusit ea face pe Bizantini
-a recunoaste un mitropolit pentru Rusia. Rusia acum
avea trei epiacopi din care in ordine ierarhica eel
mai mare era eel dela Kiev si apoi eel delationere4
-0jaligrad, dar rezistenta paganilor in materie reli-
gioasa in vremea aceasta era Inca importanta, rezis-
tenVd ce venea dela locuitorii din regiunea paduri-
lqr in special.
data cu influenta bizantina in biserica rusa,s'a
desvoltat in Rusia si vieata monarhala,viata manas-
tirelor atat de preVuita la Bizant. Au lust nastere
numeroase mtuaastiri cu foarte multi calugari. Din ele
jean mai Insemnata era renumita Lavra recerska dela
Kiew uncle s'au pastrat moastele a o multime de sfin#
s1avd.
www.dacoromanica.ro
- 117 -
ale carom vase s'au gasit mai tarziu aici .
Literatura rush liaba. Cum la inceput arta
scrisul erau influentate de biseriat aqa cum am spur
biserica Bizantului este aceea care SIR. banowel#itit
qi in west domeniu ca qi in vieata religioaaapro-
priuzisa. La Bizant,insa, pe baza produ4iilorde
culture clasica, se nascusera opere de mare valoire,
opere filosofice, istorice, retorice, etc. de o fi-
nate exceptionala, potrivite evident cu sim ul qi
gustul ca qi intelegerea unor spirite superioare
adoptate la ivvorul clasinismului, ca acelea ale Bi-
zautinilor, dar se pure intreberea aceste opera pu-
teau ele influenta cu cava pe Ruqi ? Erau ale potri-
vite pentru intelegerea simpla a unor oameni care
nu aveau un trecut cultural ca Green ? Evident ca
nu. ai nu numai Ruqii au festweia care nu le
puteau intelege cu uqurinti 9i cu atat mai putin saif
le invite, dar qi celelalte popoare cart, sA cre*tcta-
seri datorita Bizantinilo7 erau in aceeaqi sit4atie.
Deaoeea 31aviiein gerleral,au luat din b.* a L opere
bizantine, numai pe acelea potrivite cu for
Qi
;a;...Atea
www.dacoromanica.ro
- 118 -
cu puterea for de inVelegere: Pe allele opere bizanti-
ne scrise pentru poporul de jos care nu avea prea
sulta cultura, qi ale caror aubiecte erau luate din
vietile sfinVilor, din vieaVasoimakiaLL.0 midi expli-
aaVii pioase care nu aveau pretenVia de a se ridica
p&na la cultura rafinata a clasei aristocratice. Tom
vedea el scrierile rusegti din aceasta vreme, urmen-
zi in mare parte modele bulgaregti care la randullor
bait& pe cele bizantine.
Am vazut ea liturghia ruse&sci a foot imprumutati
dela BizanI dar c& ea se facea in limba slava in ea-
re fuseseri traduce carVile sfinte de Metodie qi Chip
rile. Liwba slavA in care acectia facusera traduce!..,,
rea era un dialect ce se vorbea in Macedonia bulga-
reasca pe care ei ii cunogteau. Acest dialect a de-
venit limba slava pentru c4rVile bisericecti qi pen-
tru aceasta a fost numit liveche slave bisericeascau
eau dupe cum it numesc savanVii bulgari, wveche bul-
safe. Cand Rugii s' au apucat sa copieze cartile a-
cestea scrise in vechea slava biscriceascA, au eau-
tat evident, sa nu se departeze nici de gramatica,
www.dacoromanica.ro
- 119 -
nici de sintaxa gi nici de vocabularul limbii aceq-
. tia, dar unit din copigtii mai ignoranVi, au inceput
sa inlocuiasci.cu elemente vii ale limbii rusegti
unele lucruriiaga el la un moment dat aceasti limbA
a devenit o limbs mixtA. Lucrul nu e de mirare;-aga
s'a intimplat la toate popoarele slave care au avut
liturghia in aceastil lidba veche slaves bisericeasca.
Aga in Serbia, Bulgaria, unde elementele vii ale
limbii, care mereu wafer& transformari, au patruns in
acest dialect in care era tradusti liturghia qi au
dat nagtere unei limbi mixte. InvataVil din ameast&
°swag causi chiar gi impart limba bisericeascrt in
vechea slava bisericeseca pura, gi a II, ve-
chea slaves bisericeasol in versiune bulgari sau ear-
beasci, sau ruseasca. In prima categoric este vorba
de limba In care au fort traduse carVile sfinte de
Metodiu qi Chiril, in a doua de copiile care au su-
ferit In limba intrebuinVata In ele, adaosuri de
elemente vii ale limbii Prin urmaro,
astfel se va prezenta limba in care vorLfi scrise ce-
le mai vechi manustrise in rusegte.
dotatI
ckpiatilul
www.dacoromanica.ro
120 -
Primal° texte religioase. Cel mai vechiu manus-
anis de acesta in Rusia este un Bvangheliar numit al
lui Ostromir. Data pe care o poarta este 1056. Prin
urmare eel mai vechiu text al literaturii ruseeti -
literature ca forma bineinVeles, nu ca fond este sow:
cent text din 1056. A fort saris de un diaa Grigorie
dintiqvgogod., pentru Ostromir, o rude a marelui
cneaz Iaroalay.. Acest lucru it qtim din poslealovie
adicA din pirtea din urn& a BVangheliarului.(Posles-
lovia spre deosbbire de predoalovie, partea dela In-
ceput..)Evangheliile acestui text aunt agesate in or-
dinea in care se cites° ele in diferite Duminici ale
anului. A fost copiat acest Evangheliar, duplt Tun
text bulgAresc. Avem apoi Sbornicul lui Sviatoslav -
nu Sviatoslav eel cu expeditia din Dobrogea; acesta
a trait In a doua jumatate a sec. XI. Coatinutul a-
cestui sbornic este de fapt o traducers din greceote
In el se gasesc adunate o serie de diverse bucW.I1a
vremea aceea cum nu exists tiparul, se dbicinuia a
se Copia .tntr'un aingur opus, tot ceeace putea in-
teresa o persoana cm vroia ski -ci face o biblioteca
www.dacoromanica.ro
- 121 .
de care sa se serveasci. Astfel se intilneso in acest
abornic pe ling& parti de retorici qi lucruri in le.
gAturk cu biserica, etc. CeeaGe este interesant
iaptul ca. Sbornicul mai cuprinde si miniaturi cum se
dbicinuia sa se fact la BizanV. Erau fAcute Cu culori
cu albusuri de out pe pergament, pe care se asezau
foite subViri de tot de aur. this din aoeste miniaturi
repreminta pe Sviatoslav cu familia sa, intro imbrA-
cAminte ce nu seamanA deloc cu cea dela Bizant. Svia-
toslav are pe dedesubt o imbrAcAminte.verde, iar dea-
supra halal de culoare albastra cu aur. Pemeile aunt
idbracate cu rosu avAnd un fel de bonete pe cap. Se
pare cA este o imitate bulgareascA mai ales GA si
partea in care 11 laud pe Sviatoslav e o traducere
din bulgAreste, traducere in care sopiattM1 s'a mul-
Vumit numai sa schimbe numirile proprii, ale Varilor
bulgari Inlocuindu -le cu cele ale stApAnului sAu.
Letopisetul lui Nestor Cea dintAiu scriere cu ea-
racter istoric este vestitul letopiseV al lui Nestor.
Cronica aceasta a fost gresit atribuiti lui Nestor.
Cel care a scris-o este un anonim al cArui flume nici
e
www.dacoromanica.ro
- 122 -
pin& azi nu se cunoagte. El vorbegte la sfargit de
lucruii ce s'au petreout in timpul vietii sale. Traia
pe la 1091, iar cronica merge pan& la 1113. Este deoi
un personagiu care a trait In ultimii ani ai secolu-
lui II gi In primii ani ai celui al XII-lea. Despre
el nu qtim decat ea a fost calugar in vestita manistip
re Ilivra-Pecerska. Lucrarea lui este intitulata
005E(r TRENMOMI*,(Povestikea:.aallor 'care tree) .
Incepe cu unele lucruri legendare; cu acea poveste ea
re spune ca seminVele lumii se trag din cei 3 fii ai
lui. Noe , Ham ,Set ,fii Iafet vi caut apoi sa crate
neamurile care fac parte din seminViile ce s'au nAs-
cut din acegti 3 fii ai lui Noe.
Urmaregte popoarele slave vi qtie despre Inrudirea
vi obargia comuna a lor. Devi traiegte in epoca de
desmembrare a Rugilor totuqi in cronica lui ne vor-
begte despre ei ea de Vara for ca de o unitate
Prin urmare porniedela epoci legendare,cronica
duce povestirea evenimentelor panA la 1113, aducand
din ce in ce mai multe amAnunte cu cat ne apropiem
de sfargitul ei. B o lucrare de mare valoare, mai
www.dacoromanica.ro
- 123 -
ales pentru partea dela urma. Nu qtiu data cronica-
rul a avut posibilitatea sau nu, de a intrebuinta
izvoare mai vechi.
Poets ca da caci apare dupe cum am vazut la el
textul tratattlti de_comert, citat intrtuna din pre-
legerile treOute. Muputem spun nimic in_privinta a-
ceasta mai ales ea din unele parti lipseso unele lu.
cruri, lanai neajungand manuscrisul original cicare
cea mai veche coO.e este din 1377 a unui oareoare
Laurehtiu. Cronica aceasta este baza istoriei rusgrti
cici afara de ea nu mai avem despre inceputurile is-
toriei Rusiei, decat cateva qtiri razlete qi superb.-
ciale in cronicile bizatinp,iar cronicile de mai tarLiu nu au facut decAt sa ocontinue pe aceasta. Pen-
tru not aceasta cronica este important& prinffointl
caelLeentinecele referitoare la _stra-
noqii moqtri, care apar in textul ei sub rumirea de
Acesta era numele sub care aunt cunoscuti
Romani/ in cronicile ungare, bizantine, slave,- 'tare
e un nu me generic, dat popoarelor de ginta latina.
Vissi se numeau ci Italienii.
Taloa.
www.dacoromanica.ro
- 124 -
Voa analiza pasagiile despre noi, fiindcA aunt
cele dintAiu qtiri cu valoare precis a despre RomAnii
din nordul DunArii, cAci cele bizantina pomemeso in
special pe Valahii din audul DunArii.
Aceate pasagii ce ne priveac, din cronica zisA a
lui liestor, aunt in numAr detrei. Primul este din
partea aceea in care autorul face impArVirea poporu-
lui dup& f ii lui Noe, unde mice astfels....nDe gamin.
Via lui Iaphet se in qi Varegii, Suezii, Norvegii,
Gotlandezii, Ruqii, Anglii, Galitienii, Valahii, Ro-
manii, NemVii, Carolingii, VeneVienli, Francii qi al-
te popoare....".- Prin Romani trebue si inVelegam pe
Creci caci ei aunt socoti'i de cronici ca fiind con-
tinuatorii imperiului roman? ei insuqi nu-qi ziceau
greci ci Romei. Interesant a ca Romanii aunt puqi in
tre GaliVieni qi Roma - Bizantini. ;tin ca in vre-
mea seta Bizantinii distruseserA iRperiul bulgar qi
ajunseserA 'Ana la Dunire, e ceeace inseamnA *A erau
vecini cu Vlahii care la nord de DunAre se Invecinau
cu GaliVienii. Un alt pasagiu, care a foot mult die -
cutat este urmAtorult.n...MulVi ani in urmA, Slavii
www.dacoromanica.ro
- 125 -
se stibiliri la Dunare, unde este acum Cara Ungurilor
gi a Bulgarilor. De aoiiSlavii se raspandirA pe punt
gi-au primit nume dup tArile unde s'au agezat....iar
cand Valahii atacara pe Slavii dela DunAre, gi se stair
bilira intre ei444Lasuprira, Slavii plecarA gi se sta-
bilira pe Vistula gi se numiri Levi. .... De aici ar
reegi ca Valahii an venit paste Slavii dela Dunare,
care ar ti deci autohtoni. Acest pasagiu a servit lui
Roesltr gi partizanilor teoriei lui Ba scoata acele
pareri dupe care Roeanii nu aunt bAgtine4i in Dacia,
ci au venit din sudul DunArii. Mai intaiu pasagiul e
inexact din punt de vedere al continutului, caci el
afirmA ca. Slavii din cauza Romanilor s'au impragtiat
in lume gi cei din nordul DunArii au plecat gi s'au
agezat la Vistula In Folonia. AdevArul e din contra
ca Slavii nu dela Du Are au plecat, ci aici au venit
gi au venit tocmai din tinutul in care cronica fi ara-
ta ca s'au agezat dupes ce i-au gonit Valahii. De ob-
servat ca aceste gtiri aunt in partea dela inceput,
adica inainte de 862, an in care am spud ca avem de
aface cu legende. Prin urmare cel dintaiu cronicar ca-
www.dacoromanica.ro
- 126 -
re vorbeqte despre not avea in aceasti vrate a sec.
II qi XII legendare qi deci se poste socoate
ea cu mult inainte de aqa zisul Nestor, RomAnii erau
avezati aici, Mica aceastA sosire era acum o legends.
Star putea ea ea sa fie acelaq lucru cu venirea lui
Traian qi cucerirea Daciei sa fie socotitA in aceas=
tä legend& ca o nAvAlire a Valahilor.
Al treilea pasagiu povesteqte navAlirea Unguri;:.
liat:in care swat pomeniVi qi Valahii. De data aceas-
ta avem de aface cu doui 4074-1. care se cuprind in
partea in care cronologia cu o mica aproximaVie e
bunA deci qtirile sent mai puffin in situaVia de a
nu fi crezute. Pune de exemplu venirea Ungurilor la
898 ceeace nu diferA de adevAr cu cAViva ani.cu rea-
litatea...0 In anul 6.406 Ungurii trecur& pe Ian&
Kiew peste muntele care qi azi se numeqte Ugorskoye
Venind din rAsArit ei mergeau in grab& prin
munVii ce se chiamA Ungureqti ci incepurd sa se lup-
te cu qi cu Slavii eare.lotulau,acplo:_ma.
In urtA insA, Unguritgotiri pt.Valahi qi lUarA in
stApttnire aceastA Vary qi se acezarA cu Slavii in-
-
Toldhii
www.dacoromanica.ro
preuna pe care ii supuseri qi de atunci Cara se chi&
ma Ungaria".
Prin urmare aici e vorba de nivalirea Ungurilor
qi de supunerea Valabilor. Muntii cei Ungureqti nu
aunt altii dealt Muntii Carpati. Dar de observat ca
cronicarul etia ca aici RomAnii erau delmai inainte
cleat Ungurii ceeace natural nu corespunde teoriei
ca RomAnii au venit mai tetrziu. Se pune mum intre-
barea 3nsa, de undo a qtiut Nestor, aca vag cum ve-
dem, despre Vara noastri. CB aceste lucruri sa fi
ajuns pans la el trebue.si fieicistat anumitetloga-
turitcare nu puteau fi deca legaturi comerciale.
Am vilizut atnd vorbeam de Sviatoslav, ca prin sudul
Basarabiei in spre Dobrogea trecea un drum comercial
de uscat care in oraqul Perejaslavetz area uncentru
insemnat de depozitare de lucruri care erau aduse
din toate partile.4i,fireqte,negustprii care tre-
ceau pe aici aveau legaturi qi cu populatiavalah5..
Patericul, calAtoria lui Daniel Afari de croni-
ca acaasta mai avem qi alte lucrari ce ne interesea.,
Astfel este alifs..".rantitul Patericon" care cuprial,
.
TA.
www.dacoromanica.ro
- 128 -
de viettlt-imartiriletct, misionari care au propova-
duit in Rusia. Un fel de vietile sfintilor ai RusiaL
voi opri Ins& asupra a doua lucrari mai importan-
te. Una scrisa pe vremea cronicii lui Nestor qi alta
mai inaiute ceva. Dnaeste nCalatoria igumenului Da-
niel in tare sant& ". Daniel era de fel din Cerni-
gov qi a facut o calAtprie la Ierusalim, in aceasta
vreme in care tocmai se diduse libertate sa se fee&
pelerinaje la locurile sfinte, In vremea primpi cru-
ciade din 1096. Acest Daniel care a pornit spre le-
rusalim Insotit qi de alti pelerini s'a apucat qi a
facut un fel de descriere a acestei calatorii, pome-
nind in ea qi pe cruciatilca qi lucruri din regatul
Ierusalimului infiintat de aceqtia In Palestina,ara-
tand gi pe regele lui care acum era Baldouin, al
doilea rege cruciat la Ierusalim.
Din nenorocire,calatoria lui in fruntea Drujinei
care-1 insotea nu o Incepe el dealt din momentul in
care a pus piciorul In Palestina. Astfel ca nu gitia
pe unde a trecut in drumul for acegtipelerini ruci.
Cred ea au mers pe mare dela gurile Niprului, prin
MA
www.dacoromanica.ro
- 129 -
ibrea fleagral la Constantinopol, de unde appi la /e-
rusalim. 0 descriers naiva, plina de meticulozita-
te - arata gi distanta ce trebuia parcursa dela o
ruins la alta. Se vede cu ugurinta dorinVa pe care
o avea de a nu scapa nimic din lucrurile acestea ale
locurilorloriacareigi petrecuse ItiaVa Mantuitorul.
Vede toate locurile sfinte importante; temnita in"
care a fostinchis Mantaitarul,pegtera lui loan Bo-
tezatorul gi foarte frumos descrie obiceiul acela
care e ci la not al sfinVirii apelor In ziva Bobo-
tezei, in care se arunca cruces in apa. Dar el vi-
ziteaza gi alte locuri,nu numai Ierusalimul. Aetfel
vede Betleemul Galileii, muntele Tabor,etc., gi ra-
porteaza o multime de legende.
Sfaturile lui Vladimir Monamah. A d oua lu-
crare e datorita unuia dintre cnezii ruci gi anume
lui Vladimir Monomahul. Eta scris o serie de sfa-
turi*catre fiii sal, aratandu-le cum sa domneasca.
Aceet obiceiu, de a lase. scrieri in care urmagii
erau sfatuiti cum sa. domneasca sau sa se poarte,
Fasc. 9www.dacoromanica.ro
- 130 -
erau foarte obicinuite la Bizantini gi sub influenta
for au facut gi Rugii. V. la not lui Neagoe Basarab
i se atribue acelag lucru - sfaturile catre fiul sau
Teodosie, dar se gtie ea nau Post scrise de el, ci
de un calugar. Aceasta lucrare a lui Vladimir Monomaw
hul s'a paztr&it'la sfargitul cronicei lui Nestor ata-
gata de copistul respectiv. Incepe foarte pitoresc-..
acifind ma aflam culcat intr'o sanie mA gandeam la au-
fletul meu"... aceasta o facea el cu ocazia vizitelor
pe care le facea prin imperiul sau, care fiind foarte
intins trebuia sa parcurga maxi distante cu sania. Ce-
le mai multe din sfaturile sale sunt cu caracter reli-
gios.,,Fiti blanzi, ajutati bisericile" etc., dar Bunt
gi sfaturi politice. Be lauda cu cAlatoriile sau oste-
nelile gi greutatile intfampinate timp de 30 de ant. A
facut 80 de calatorii, in care se cuprind misiuni di-
plomatice (solii) rashoaie, sau inspectii administra-
tive.A incheiat 11 tratate gi a facut multe vanatori.
Spune-eat "am invins Drujinele meld- pe ,Polovtift,
aratand luptele avute cu Peeenegii.A ajuns in solii pa-
cu
www.dacoromanica.ro
131
n& in Silezia - care atunci era locuita dd Slavi -
gi it Boemia. Acestea suet pe scurt evident - lucr&-
rile literare din perioada KiewianA, pe Ling& acel
.Tantec al polcului lui Igor" care e pus ins& la in-
doia15..
Prele erea IX-a
Luni 10 Ianuarie 1938
AILI21111111,122EILILILOS4A2 la Mew.
Influenta bizantina. In lectiunea trecuta
am aratat care a foot migcarea culturala in statul
rusesc, in epoca Kieviand. Cu acest pl'ilej am con -
etatat doua lucruri mai importante in privinta cul-
turii rusegti. In primul rand am vazut ca avem de
a face cu o adanca influents bizantina care in mare
s'a manifestat gi prin intermediul Bulgariei, numai
direct. Va amintiti de traducerile de texte in ru-
segte facute numai cu mici schimbari de limba, din
bulcaregte. Influenta aceasta bizantina se admite
- -
www.dacoromanica.ro
132
chiar in productiile socotite ca originale rusegti
In al doilea rand se constata ca aceeag influentaJ
pe care am Easit in operile literare o gasim gi
in operile de arta.
Se poate epune gi pe drept cuvant, ca arta
este cea mai pretioasa dintre productiile culturii
vechi rusepti./t'a fost original& fireptei influen
Va bizantina se vede pi aci, dar aceasta nui sea:-
de valoarea caci ea are pi parti de puternica ori
ginalitate. Cagi literatura, arta ruseasca este in
fluentata de credinta, de religia ruseasca, singu
relemonumentealeartei rusecti fiind bisericile,
manastirile, ridicate pentru slava lui Dumnezeu.
Poate vor fi fost ci alte opera de arta in vremea
aceasta, nu ni s'au past rat ins& in afar& de por
tretele pomenite cand a fost vorba de sbornicul lui
Svigtoslay.
Arta bizantina a avut 3 marl perioade: Pri
ma este pe vremea lui Justinian. 0 epoca in care
arta bizantina caracterizata prin opere de mare
- -
www.dacoromanica.ro
133
valoare aristica, aga cum ne arata vestita biseri-
- azi moschee Sf. Sofia din Constantinopol. In
aceasta epoca podoaba interioara, ara mozaicul pen
tru care cauza cladirile cost au destul de scump.In
fluenta acestei perioade a artei bizantina se vede
gi asupra operilor apusene ca spre exempla la Rave
na unde.avem biserica San -Vitale. Dar pe Lang& mo
zaio in aceasta epoca, se mai intrebuinta ca mate
rial de podoaba gi marmura. Aceasta perioada am
spus ca e pe vremea lui Justinian, deci in secolul
al VIlea. 2a, astfel, n'a putut deci influenVa
cu ceva arta ruseasca, fiindca in vremea aceasta
Rusia nici nu exista.
A doua perioada a artei bizantine, este a
ceea ce infloregte pe vremea dinastiei "Macelone
nen care a guvernat la Bizant 'Ana in apropiere de
Cruciate, deci pana prin sec. X gi XI. Aceasta es
te perioada care corespunde cu laVirea influentei
gi in regiunile Rusiei. In aceasta perioada se con-
stata in arta bizantina, un spirit mai sever. Dum
-
ca
-
r
www.dacoromanica.ro
-334
nezeu nu mai e reprezentat ca un pastor bland, ci
ca un om sever, care amenint& lumea, amintindu-i
pedeapsa care va veni, Expresia figurilor e mult
mai gravy gi mai realist a.
Acest lucru se vede a fi o caracteristica gi
a primelor opere rusegti. Deci din vremea aceasta
a secolelor al XI-lea gi al XII-lea incepe cu adeva.
rat influenta Bizantinilor in arta ruseasca.
A treia perioada a artei bizantine este ace-
ia din vremea Paleologilor, care cu unele mici in-
termitente au domnit pans la 1453,cand Constanti-
nopolul e cucerit de Turci. In aceasta perioad& apa.
re o influent& occidenta16, se vede mult mai mult6
migcare, deasemenea mai mult& expresivitate, ca
spre exemplu la not mint vestitele fresce dela bi-
serica "Domneaschn dela Curtea de Argeg.
Caracteristica aceasta o apropie de arta i-
taliang. Prin urmare perioada a doua e caracteri-
Oat& prin acele figuri cu aspect de seriozitate,
de gravitate excesivd, de constructii de marl. pro-
www.dacoromanica.ro
- 135 -
porVii,cum este biserica dela Tafril de langa So-
fia - ci care a influenVat cea dintaiu Rusia. Carac-
teristica bisericilor bizantine este aceea ce a nu-
mit un istoric, cruce deasupra cu o cupola. Cu site
cuvinte bisericile bizantina au caracteristic fap-
tul ca cunt construite in forma de cruce; avand sa-
nul cu parti iecite in afar:, tar deasupra o cupola
de multe on foarte mare. Atilt planul acesta 'in
forma de cruce cat si cupola, au fost adoptate de
Rugi in construcVia bisericilor lor. Mai tarziu Ru-
cii au adus unele modificari, ajungand spre exemplu
in constructia cupolei sa-i dea acesteia forma de
ceapa, cum a fost caracterizata de unii istorici.
Pe dealta parte insa, in arta bizantina
un rol importante decoratia,facuta, in vremuri-
le mai vechi, prin diferite materiale colorate,de
pilda marmura verde, albastra,etc. Mai tarziu sta
inlocuit prin picturi sau mozaicuri, reprezentand
figuri din "Noul" sau "Vechiul Testament". In aceet
spirit avem cladiri gi in Apus ca renumita catedra-
1a din Italia San Marco, influentata puternic de
joa
ca
www.dacoromanica.ro
- 136 -
arta bizantina. Cum mozaicurile costau prea mult ci
deci nu toate bisericile puteau fi facute cu marl
cheltueli, atunci a Post IntrebuirVata pictura al
fresco. Aceasta este o pictura facuta pe tencuiala
Inca in momentul cand aceasta nu este uscata, ci
destul de umeda pentruca sa se poata combing mate -
rialul intrebuin-Vat la pictura clitencuiala, in aga
fel Inca tencuiala sa fie una cu pictura. Frescele
nu aunt altceva deci, decat tencuiala pictata inain-
te de a se fi uscat. In acest caz pictura nu se mai
poate gterge dealt ()data cu caderea tencuelii.
La not cagi in Bulgaria nu s'au putut face
mozaicuri. ci, numai fresce, fiindca ele costau mai
Aceste fresce bisericegti reprezentau lu»-
cruri din vie-Vile sfivVilor sau fapte din Evanghe-
lie. Erau facute cu scopul de a servi celor caret
nu gtiau sa citeasca, sa cunoasca macar aetfel con-
Vinutul cartilor efinte. S'a spus ca pictura bizan
tina reprezinta pe our intr'un fel ascetic, supus
unor priva-Viuni care-i aunt redat6 prin figura a-
ceea panda gi printr'un trup la care in primul
putin.
www.dacoromanica.ro
- 1,7 -
rand to izbegte slabiciunea. In realitate arta bi-
zantina nu are pretends de a reprezenta in mod rea -
list figura omeneasca, ci are un rol decorativ;ace -
sta e scopul ei gi aceasta4;aste adevarata valoare.
Cu asemenea rol pictura bizantina a patruns si in
arta ruseasca a epocii Kieviene. Dar gi asa zisele
arta minore bizantina - in realitate nu exists ar-
ta minore gi arta majore - au patruns la Rugi prin
acele mica obiecte, cruciuliti, icoane, etc., tot
in legatura cu vieata religioasa.
Centrele artistica rusesti. In arta ruseasca
avem 3 centre mai mars: Primul si cel mai mare a
fost cum era si natural capitals primului stat rus
Al doilea centru a fost la Novgorod ceva mai
la Nord de Kiew gi in care stim ca s'a scoborit pen-
tru prima oars Varegii. IA Novgorod a fost o repay
Mica gi acest crag insemna in aceste vremuri ale
istoriei Rusiei, un centru foarte mare din punct
de vedere comercial. Ylind foarte bogat el, acest
centru cbmercial a putut srt-gi permita luxul de a
- tievul.
www.dacoromanica.ro
- 138 -
crddi monumente fastuoase.
Al treilea centru este cel din regiunea zisd
a oragelor Suzdal gi Vladimir, regiune", care era
mai departe de drumul cel mare de comei'V care strd-
batea Rusia, in tinuturile de pilduri se intindea a-
ceasta. Aici s'a desvoltat o arty mai modesty dar
cu vault mai originals.
Monumentele. Intre monumentele cele mai in-
semnate care ni s' au pastrat din aceasti epoca a
artei rusegti, este catedrala Sf.Sofia din Kiew ca-
re a font inceputd in anul 1037 pe vremea lui Ia-
roslay. Se vede chiar dupd nume ca e o imitaVie du-
pd aceea din Bizant, evident elementele fiind din
epoca artei bizantine din perioada a doua, deci dir
sec. XI. Are forma bizantind de cruce cu partea
centrals aga dar 16Vitd, cum este ci la noi, iar
deasupra cu o cupola principals, pe care dupd obi-
ceiul bizantin in interior se pitta "Domnul nostru
Isus Hristos", din care cauza ea se numegte cupola
pantocratorului - atot puternicului prin for-
ge ei reprezentdnd cerul. Sf- Sofia din Kiew are
www.dacoromanica.ro
139
ca material intrebuinVat gi motaicuri, dar cele mai
multe biserici rusegti din aceasta vreme aveau fres-
co. .aceasta biserica, in decursul timpului, a su
ferit transformari radicale care au daunat stilului
ei gi eel mai mare rau i 1a facut un roman, e vor
ba de Petru Movila. In sec. XVII, acesta a izbutit
sa capete dela Poloni sub care Ucraina era pe vre-
mea aceea dreptul de a fi redata ortodoxilor gi
de bucurie s'a apucat s'o restaureze. Dar acum in
sec. al XVII-lea, nu mai era mediul sfargitului sec.
al XIlea, aga incat a Post restaurata introducdn
duse caractere din acest secol.
S'a intamplat cu aceasta biserica, ceeace
s'a intamplat gi cu biserica lui Neagoe. Basarabt
dela Curtea de Argeg. Cu toata renovarea facuta
dupd etilul sec. at XVIIlea, a mai rams ceva din
vremea veche a acestei biserici. Ea are un fel de
coridoare cu scarf, care duc in sus epre cupola,
nu prin interior. Aceste coridoare sunt acoperite
4i ele de fresce. Aceste fresce sunt de mai mare
valoare chiar decdt pictura, fiindca aceasta o
www.dacoromanica.ro
-140-
cunoagtem dela Bizant, caci erafdcutd dupes tipic;
adicd propria inspiratie a pictorului nu putea sa
lucreze, cdci el trebuia sa imite numai cleat mode-
lul care-i aratd ca aici trebue sd fie cutare sffint
ce trebue facut astfel, dincoace altul gi aga mai
departe. In partea aceasta profand, din afar insd
nu mai cerea nimic tipicul gi atunci in reprezenta-
rile acestor fresce intrd foarte multe figuri pro-
fane. Diferite jocuri sunt reprezentate, intreceri
intro atletii armate ce merg la rdzboiu cu conducd-
torii 'or, circul gi amfiteatrul, curtea domneascd,
etc. Aceste scene civile sunt foarte pretiosse.,
fiindcd ele swot unice reprezentand scene din viea-
ta profanes gi ajutd la cunoagterea ei.
La llovgo±od avem de asemenea o biserica im-
portanta, este biserica Sf..intonietinspecialsadia-,
tint laram4. ale 'adettei impodobite Cu
figuri. Intre alte figuri ce se vdd aici este gi
aceea a Sf. Ilie cu carul sdu ridicandu-se la cer.
Influents occidentals se resimte asupra acestei bi-
portile bided cide
www.dacoromanica.ro
- 141 -
serici §i ea vine desigur dela oragele germane spre
pilda Magdenburg, cu care se facea convert.
In regiunea dinspre marile paduri, influen-
tele strdine se simt mai putin, originalitatea po-
porului rusesc fiind aici mai distinctd.
Toate cladirile de aici sunt foarte inalte
ci construite dintr'o piatra alba. Deasemenea in-
treg exteriorul bisericii are o multime de sculp-
turi, arabescuri flori, care sunt datorite desi-
gur influentei orientale de exemplu datorite celei
sasanideo - in arta persand existind elemente de
linii geometrice, care formeaz6 un adevarat covor
cum se int&lnegte gi in regiunea aceasta a Rusiei.
In aceste ornamente se pot vedea cateodat6
gi reprezentAri de animale, de cavaleriotc., avand
prin aceasta o forma deosebitd gi am putea spume,
cu totul originalfi. i in ceeace privegte executia
figurilor in fresca ruseasca avem o parte de origi-
nalitate. Spuneam ea figurile bizantine erau inex-
presive, mai mult ornamentale sau cu expresii gra-
gi
www.dacoromanica.ro
-142
ve; in arta ruseascd avem expresii mai apropiate de
cele vii, expresii care cu adeva'rat pot fi socoti
te drept portrete, nu f6cute dupd gablon. Trdsgtu
rile figurilor rusegti sunt realiste, cu linii a
done trasate, poate ca artigtilor chiar le vor fi
pozat oameni pentru executareil acestor opere.
Portrete de acestea de foarte mare valoare
se gdsesc in special in biserica din Jurie (Dorpat),
Dreptul vechiu rusesc. Pentru a completa a
cest capitol al culturii rusegte, sd trecem acum
gi sd spunem ceva gi despre dreptul vechi rus. In
literatura veche ruse s' au pdstrat nigte texte, ca-
re ar putea fi socotite drept codice de legi. De
obiceiu se spune ca e un singur text din acest co
dice, in realitate sunt dour' textes unul este mai
scurt gi mai vechi, cenlalt are mai mult articole
gi e ceva mai nou. Acest text de legi este numit
in limba for Ruskaia Dravda, adicd dreptul rusesc.
Cea dintaiu forma sub care ni sea pdstrat acest
text gi care numdra 43 de paragrafe de justiVie
www.dacoromanica.ro
143
cealalta are peate 100 este intercalate in croni
ca dela Novgorod, in care se spune ca a fost o le
ge data de Iaroslay. In privinta aceasta au existat
multe discutii. Istoricii mai vechi au luat drept
bung afirmatia cronicei dela Novgorod, spunlind ca
nu e deloc exclus acest lucru fiindca in toate eta -
tele la un moment dat au aparut ase.menea suverani
care au codificat diferitele obiceiuri penale sau
civile aceasta e penala pentru a se putea im
parti cu mai multa competinta dreptatea. Acum acea
sta parere a fost abandonata de istorici. S'a ara
tat di de fapt aceasta nu este o legiuire oficiala,
ci mai de grabs este o adunare de obiceiuri popu
lare, de masuri luate in trecut de autoritatile re
ligioase, hotariri domnegti, care toate au fost
stranse pentru uzul unor particulari sau pentru ma
nastiri; pentru ca acegtia sa aibe cunoatinta de
cum trebue sa procedeze in cutare' sau cutare caz.
Aga dar colectia aceasta ar avea un caracter
privat gi nu oficial.
- -
-
- - -
-
www.dacoromanica.ro
144
Firegte ca aceasta nui scade cu nimic din
valoare, cdci ea cuprinde o serie de obiceiuri ju
ridice de care se Vinea seama in societatea intrea-
gd ruseascd. Trebue sd vd atrag atenVia di in a
ceastd lege nu Osim deloc influenVa bizantind,cu
toate ca neam putea agtepta la acest lucru, dat
fiind faptul ca acegtia au avut pe cei mai vestiti
legiuitori incepand cu Justinian, gi mai ales ea
Vdrile din Balcani gi deci gi Bulgarii dela care
Rugii au luat multe texte literare, fuseserd adanc
influenVati de dreptul bizantin.
Deasemenea not in pravilele lui Vasile Lupu
gi Matei Basarab am suferit aceasta influentd. In
Ruskaia Pravda nu gdsim legile bizantin, ci este
o codificare a obiceiurilor slave populare gi a ho
tdr&rilor ,unor printi sau cnezi deai lor.
Exist& in aceasta legs o mdsura ce se spun
ca a fost luatd de fiii lui Iaroslav, care cu toate
ca se luptau intre ei pentru mogtenire, au fost de
acord sd inlocuiascd vechea vPndetd, razbunare per
sonald a familiei celui ucis, impotriva fdptaguluitwww.dacoromanica.ro
145 -
cu o amenda, in favoarea statului'. se vede clan
ca amenda era incasata de stat gi era platita de co
munittea intreaga a satului, in caz ca se Etna rau
facatorul. Cu alte cuvinte &legi intr'un sat era cinw.
va criminal, toti plateau pentru el. Acest obiceiu
juridic luat probabil din cele vechi slave a Post gi
la noi, gi se numea dupe cum ne arata documentele
ndusuRVbina" termen slay care inseamna a nierde su
fletul, adica a omori. Deasemenea oe veds in legea
ruse cum era fAcuta judecata. Printul in fruntea dru
jinei sale judecau pe impricinati, aga cum la noi fa
cea gi domnul in fruntei divanului sau. Judecata ti
nea socoteala de diferentele sociale, caci nu erau
toti egali in fata legii. Bobilii erau favorizati gi
de omorai un asemenea aristocrat, atunci pedeapsa e
ra mai mare. Acest lucru e interesant fiindca de aici
se pot vedea gi clasele sociale care sunt ingirate
cu acest prilej.
Este de fapt aingurul document pentru ace8t
lucru.
Fasc, 10
-
$i
www.dacoromanica.ro
- 146 -
Interesant este faptul ca ni se dau pi cazuri.
De exemplu exist& un articol care spune ca locuitorii
din cutare sat au fost pedepsiticu atatea astue?iindc'd pe teritoriul ler au fost omoriti doi oa -
meni, etc.
Deci se observes in cultura ruseascd din acea-
sta epocd un fond sla' accentuat, peste care Oa su-
prapus influenta bizantina,
Cultura aceasta, care a dat atiltea opere de
mare valoare nu numhi la Bizant dar pi in Balcani sau
in Apusul Europei a dat pi in Rusia - pe lAnga crecti-
narea pi ciVilizarea poporului rus - opere de valoa-
re deosebitd. Dupes caderea Kievului legalturile cu Bi-
zantul insd, decad pe incetul, pentru a inceta apoi
and statul rus va intra sub stapInirea Tatarilor In
care vreme pi Bizantul Incepe ea se clatine pand card
pi el va adea. In vremea aceasta deci evenimentele
de ordin politic nu mai permit relatii de nici a na-
tura pi deci nu se mai poate constata nici un fel de
influent& bizantina deacum incolo asupra Rupilor.
--- 000- --www.dacoromanica.ro
-147-
Prelegerea X-a
&Lca
Miercuri 12 Ianuarie
klgzjasari_ttiNord In ultimele
doua lectii am intrerupt descrierea evenimentelor po-
litice din istoria Rusieis ca sa ne ocupam cu cultura
.ruseasca din aceasta vreme. Sa reluam acum firul ace-
etor evenimente gi sa-1 ducem mai departe. Ramasesem
la caderea Kievului care am spus ca a avut loc in
1169. Epoca cd-ameaza e caracterizata prin destrama-
rea statului Kievian gi aparitia a o multime de sta-
tulete mici. Una din cauzele decaderii acestui stet
ci a aparitii micilor gi numeroaselot statulete este
in primul rand ruperea legaturilor comerciale cu Bi-
zantul. Caci ()data cu decaderea comertului a inceput
sa se formezeAn Rusia o vieata cu caracter localsin
care locuitorii unei regiuni au inceput sa se multu-
feudal a RI (cec.XII -XIII)
www.dacoromanica.ro
-148-
meased numai cu ce produceau ei gi pe incetul aetfel,
nemai avand leghturi cu altii, au ajuns a forma mici
statulete cu conducdtorii for respectivi. Daces din a-
ces; punct de vedere al vietii ue stat Rusii au 'avut
de pierdut, In schimb s'au dosvoltat din alt punct
de vedere,gi anume al colonizdrilor.
Slavii au iiceput s& caute not debugeuri de
vieatd, in alte regiuni, inspre tinuturile paduroase
unde tax inceput sd se ageze.
0 cauzd a colonizdrilor este eocotitd de u-
nii istorici gi lupta pe care Slavii au trebuit sa o
duce in contra ngivalitorilor, care i-au fdcut totugi
pe Sltvi sd se tragd din feta for inspre regiunile
Nordice, care erau mai ferite. Dar aici aveau de afa-
Cc, cu tinuturi cu totul deosebite din punct de vedez-
re al naturii de tale din fostul stet Kievian. FiLman-
tul e argilos $i prost pentru agriculture, pe mari
intinderi plidurea era atotrstapdn4, car drumurile de
apes cunt cu milt mai mici d3cdt tale de undo venise-
rel. Dar pe incetul'eolonistlA1141 ajung la Volga su-
-perioard gi In regiunile Moscovei c4re trebuia mai
www.dacoromanica.ro
149
tArziu ea ajung6 central cel mai insemnat al Rust-
lor, dar care acum poate ca nici nu exista sau
chiar daca exista va fi Post vreun sat neinsemnat
care nu este pomenit de nici o cronica din epoca
aceasta a secolelor XII ski XIII. S' au format in a-
ceste regiuni o mulVime.de state in jurul unor ora
te mai insemnate.
flaIele din regiunea Suzdal Vladimir
Rostov. Astfel avem oracul Vladimir dela R. de Yoe
cova. .,poi in apropierea aceetuia orasul Suzdal,Pe
un mic loc la N. E de Moscova se afla Rostov care
nu trebue confundat cu cel dela Mares, de Azov,dela
varsarea Donului. Mai spre NJ de Moscova avem ova
sul Prin urmare in aceasta regiune sea desvol-
tat o serie de orate de acestea care au ajutat la
infiinVarea statului rue. Chiar cronicarii fac o
mare deosebi,re in cronicele for intre regiunea pe
care o numesc "tronul de auxin dela Kiev si aceasta
dela Nord. Ocupatill,; de capetenie ale locuitori
lor de aici, din Nord, erati in primul rand apioultura i(crecterea albin-lor), vAntitoarea,scostrea
-
- -
Tver.
-
1.5*
www.dacoromanica.ro
- 150 -
pinei dirt brazi pi transformarea lemnului in arbuni.
Pe unde erau luminicuri se ocupau pi cu agricultura.
Pe incetul aceste principate s'au ridicat mai pre,.
sus de Kiev. Poporul finic de aici a fost la randu-i
denationalizat pi inglobat Slavilor care erau mai nu-
meroci. Dintre principii din aceste regiuni, cu rol
mai important evident, voi pomeni numai pe unul sip-
gur, pe Andrei Bogoliubski, numit astfel fiindert re.
pedinVa lui era la Bogoliubov care in traducere ar
Insemna "Dragostea lui Dumnezeu". Se numea astfel a-
cest orap fiindca venind ()data dela Kiev cu o icoana
sfAnta, s'au oprit aici, de unde nu a mai fort chip
ea fie urnitil icoana pi atunci Andrei Bogoliubski
pi-a facut aici repedinta ca sa facgt pe vole lui Dum-
nezeu, De fapt capitala ea era la Vladimir. Printul
Andrei a avut'legalturi pi cu Bizantinii cfirora le-a
cerut pi un mitropolit. Andrei Bogoliubski este ace-
la care ajutat pi de alVi principi, a distrus Kievul
in 1169. Regiunea aCeasta are deci o important& poli-
tics ;oarte mare, pentructi de scum incolo aici va fi
central puterii politico a statului rusesc, mai ales
www.dacoromanica.ro
151
dupa ce se va ridica aici Moscova.
ReRimul feudal.Ceeace este interesant.e fap-
tul ca din ce in ce se vor face sub impartiri ale
stap&nirilor politice gi in aceste regiuni. Mall is-
torici au numir aceast6 vremes epoca apanaRiilor.
Se gtie ca apanagiile erau teritorii ceda
te de principii domnitori unor membrii ai familiei
sau chiar la particularis pentru a fi un fel de gu
lrernators ca in Apus. Spre exemplu Burgundia era un
apanagiu al regilor Frantei. Tot aga gi aici in re
giunile acestea unele regiuni au capgtat asemenea
guvernatori, care insa incep sa se declare indepen
denti. 0 asemenea mica st6panires neimportantasce.
data spre guvernare de un principe se numegte la
Rugl'udel sau feuds cu alte cuvinte. Aceasta spre
deosebire de Viputurile in felul judeVelor guverna
te de funcVionari care erau nurniVi volost. Cu vre.
mea fiecare din u_ dele devenisera autonomes iar gu
vernatorii stElpAni deplini, batand chiar monedispu
teau sti judecessii ridice castes sa perceapA impozi
tesetc.
- -
www.dacoromanica.ro
- 15i -
Dupa. cum se vede, era o organize0.e feudalg,
ca in Apusul Europei. 0 altd caracteristicg a feuda-
litgVii este tendinta de reunire a acestor feudearir
aceea ca cal mai mici prin omagiu se supuneau suzera-
nului dupes indeplinirea unor anumite forme. Acest lu-
cru se gasepte pi in Rusia, numai ca nu se intglnegte
forma in care se facea omagiul ca in Apus. Aici suet
un fel de confederaVii in care feudele mici se pun
sub protectia principilor marl. Se poate deci spune
cg pi in Rusia a existat o 6ituavie feudal ca in
Apusul Europei, fiindcg pi aici au fost aceleapi cau-
ze pi imprejurgri politice, care le-au determinat in
Apus. Vieata economics izolatd - autarhia ngvg-
liri de barbari - la Rupi, Cumanii ce le intglnizi
in Apus au existat pi in Rusia.
azgorodul si coloniile lui. Un alt aspect
al Europei feudale a fost acela al oragelor, centre
independente, cu organizaVie comunalg, cum erau Lou-
vain, Venetia, orapele hans©i germane,etc., adic& pe
lemgg vieaO feudal:de care era rural& avem pi o viea-
tg urbang, vieaVa comunelor. Se intalnegte pi aceaeta
-
www.dacoromanica.ro
- 153 -in Rusia.
Cea mai caracteristica este aceea a oragu -
lui Novgorod, intemeiat de Varegi. Avem aici o age-
zare comunald foarte importanta, fiind pe drumul
cel mare al Varegilor, care ducea spre Gracia,.
Chiar dupa ce Kievul a decazut, Novgorodul gi-a pa-
stratimportanta gratie comertului ce facea cu in-
sula Gothland, in Baltica, unde era oragul Visby,
azi al Suediei, gi in care multa vreme erau locui-
tori gi Slavi. Oragul este acum parasit. Aici era
un centru comercial dare facea legatura cu Germa -
nia. Novgorodul care facea negot in special cu vi-
nuri, bldnuri, etc., avea o organizatie ca ci ora-
gale din Apus cu care avea legaturi, adica avea or-
ganizatie autonoma gi a batut chiar moneda. Rolul
principal al conducerii deci, it avea comunitatea
locuitorilor. Malta vreme a Vinut de Kiew, dar apoi
a devenit autonom iar principele eau atat de pu-sAna
importanta avea la canna Novgoroduluj incat i e'a
zie "Sugaciulft. Adevaratul conducator era posadni-
cul - dela posada cartier - care la inceput fuse-=
www.dacoromanica.ro
154
se ca funcVionar al principelui din Kiev. Odata cu
desp&rirea de Itiov, posadnicul incepe sa fie de s
cum ales de locuitori eau mai bine de Consiliu care
era alcgtuit din douI feluri de nggustori. Cei mai
bogati alcatuiau un consiliu restrans ce conducea
treburile, car pe Ungd acest Consiliu mai existar
gi unul general la care luau parte ci negustorii mai
mica, mai sAraci pi care se numea soviet,care nu in
seamng aitceva decAt sfat, adunare.
Dupe: cum vedem in Novgorod se desparVise o
aristocrat-L.2123.1=1g care avea mai multa putere de
Cat negustorii de jos dupg cars veneau gi tgranii
supugi, cars alcatuiau ceeace se numea clasa "oame
nilor negrii". Deci gi in Novgorod avem de a. face
cu o situaVie asem6n6toare cu cea din oracole din A
pus, spre pilda Venetia, unde din negustori se for
mase o nobilime care ea singur6 it alegea pe condu
cator, pe Doge. Poate fi aici o imitatie dupes Apus
date fiind legitturile cu Germanii. Novgorodul nu are
importanV6 numai din punctul de vedere al comertu
lui, ci el a jucat un rol insemnat gi din punctul dc
www.dacoromanica.ro
- 155 -
vedere al colonizdrilor gi poate ca el are cel mai
important rol in aceastd privintd.
Aqezdrile de colonigti in alto regiuni,erau
facute la inceput Cu scopul de a face negot, dar pe
incetul coloniile comerciale au devenit agricole.
Cei dintdiu care au atins Neva - unde mai tarziu se
va nagte Petrogradul, - au fost Novgorodienii. Tot
ei au fost primii care au ajuns .1a PUkow spre
Apus, ins& cla mai insemnatd colonizare a Novgorodu-
lui a fost inspre RAsarit. Aproape de Novgorod se
and izvoarele fluviului Volga pe-care cobord4d, la
vArsarea rAului Oka In Volga - au format oragul
Nijni-Novgorod adicd Novgorodul de jos, la 1220.A-
poi colonizarile s'au intins spre Urali unde au for.
mat Wiatka iar mai la rdsdrit este oragul Perm .Cu
toatA aceasta desvoltare, care forma una din cele r
mai maxi colonizAri spre Rdsdritodacd ne Ondim la
mijloacele cu care s'a facut, oragul Novgorod a in-
ceput BA decadd din cauza tdierii drumurilor de co-
rnett cu BiZautul gi cu oragele dela M.Balticd.
,
www.dacoromanica.ro
156
M.Balticd cei care iau impiedicat pe Novgorodieni
au fost Cavalerii purtatori de Spada agezati cam
prin Estonia gi Lotonia de azi, la 1201, gi care au
prejudiciat dacd nu mai mult, dar mdcar in aceeag
mdsurd gi Polonilor prin ocuparea gurilor Vistulei
(Teutonic) gi a regiunei amintite. Cu Cavalerii pur
tdtori de spadd Rugii au avut lupte crancene =lta
vreme, intre care una la Dorpat unde se and un orag
mic rue anume Juriev. bovgorodienii numiti cu cei
din ora4u1 Suzdal gi sub comanda unui principe anu
me Alexandru Nevski adicd dela Neva , au reugit
86 cagtige o eerie de victoria contra acestor Cava
leri gi a altor dugmani din aceste pd.ri, contra
Suedezilor.
Rusia dela Halici. Mai nea rgmas acum sd ne
ocupam de o a treia regiune a Rusiei, de cea apusea
nd. In vremea Kieviand Rusia se intindea gi asupra
unui teritoriu care azi este al Poloniei gi anume in
GaliVia Volhinia. In aceste regiuni Rugii au fost
in contact cu Litvanii care mai tdrziu s'au unit
cu Polraii. Ei stdpdneau numai ;artea de Rasarit a
gi
www.dacoromanica.ro
157
Galitiei impreup& cu Lembergul. Regiunea se numegte
GaliVia dela numele oragului Galici sau Halici,aproa
pe de Nistru gi care devenise centrul unuia din prin
cipatele despartite dela Kiev. Acest statulet, pome
nit pe la 1120-1230, are legaturi cu regiunile in ca
re mai tarziu s'a desvoltat principatul Moldovei.In
epoca aceasta, apare un principe dela Halici, care
poarta o porecla ciudata, in cronicele rusegtiodand
nagtere la confuzii, e vorba de principele Ivanco
Rostislavici Berladnik. Unii ietorici, exemplu
Hagdeu, au socotit ca porecla vine dela numele de
Berlad, Berlad, gi deci el ar fi stapanit gi regiu
nea Barladului, din Moldova. In cronicile rusegti
(in aceea zis& dela m&n&stireanInvieriin Voskre
senskaia) exist& o povestire despre el in care lu;-
crurile stau astfel. Ivanco Rostislavici fusesd la
un moment dat inlaturat dela Halici, dar In 1144
izbuti sa reia dela Kiev. Haliciuloinsa pentru scurt
timp, cad. in 1155 e iaragi izgonit. Gronica zice aga
despre chestiunea in legatura cu Vinuturilerollove
www.dacoromanica.ro
- 158 -
ne. "In acel an (1159) Ivan Berladnik a plecat dela
Iziaslav (al Klevului) in camp cu Polovtii (Cumanii)
gi a mere cu Polovtii o sutg de oameni la cetatile
dela Dunare gi aci la Dunare a prgdat magaziile gi a
luat multa mail% si a napgstuit pe pescarii din Ha -
liciu".
Iziaslav aMintit aici este principele Kievu-
lui din acele vremuri.
Deci acesta e pasagiul care arata a Ivanco
a navglit in pgrtile dela Dunare, unde erau magazii
cu mgrfuri, cand nu mai era print la Halici, unde -
fapt intereeant sunt intalniti pescari de ai Bali-
ciului, adicg dint re aces care aduceau pegte prins in
lacurile Ialpug, Catalpugotc., par e greu de spus da-
ta de aici trebue Eta tragem concluzia a Moldova In
aceastg vreme era supusa -Haliciului. Fapt sigur este
doarte atat, a existau leggturi comerciale. Aceastg
privestire, insg, a degteptat imaginatia unor istorici
gi astfel apare in istoriografia noastrg o diploma
din 1134 a lui. Ivanco Rostislavici Berladnic ( dar
care nu se potriveste cu data de 1155 - 58 cand e in-
www.dacoromanica.ro
- 159 -
tiLlnit la Dundre).
Prin acest document Ivanco (Id oragului 1,7esem-
vriA --agezat intre Burgas gi Varna - dreptul ca ne-
gustorii acestui orag ea vind in principatul s'au dela
Barland untie sa aducd mArruri, dela Unguri, dela Cehi,
gi dela Rugi. Locul de vamd era la Galiciul mic, age-
zat pe Dundre. Intre el gi Galati s'a facut ugor apro-
pierea gi istorici care au crezut in aceasta Diploma
au spus ca GalaVii deci au existat-incd din aceasta
vreme gi Inca destul de insemnat din punctul de vede-
re al comerVului: S'a dovedit insa ca e un fals diplo-
ma aceasta. Dealtfel originalul diplomei a dispdrut
Inca din vremea cand a Post publicatd. Hagdeu spune
o adevdratd poveste despre acest document. Studiindu-
sa in deaproape diploma aceasta s'a dovedit ca este
un fals - mai ales limba ei arata ca se potrivegte mai
mult cu limba din docunentale sec. XIV. Eliminand a-
cest document, rdmdne ined faptul ca a existat un I-
vanco Rostislavici in aceste vremuri, poreclit Berlad-
nik. Porecla aceasta ined nu inseamn6 ca era dela ,Bdr-
www.dacoromanica.ro
- 160 -
lad. Cuvantul acesta este de origin turco-tatara pi
inseamna pradalnic. Ivanco Berladnik era de fapt un
conducator, care facea pradaciuni, lucru ce a facut
sa fie poreclit astfel.
La 1188 domnegte la Halici un print anume Ro-
man care unegte Rusia rogie (Galitia) cu VQ1hinia gi
reugegte sa scape cu totul de Kiev, lasdnd un princi-
pat oarecum unitar urmagului eau Daniel ce staponegte
p&na la 1264. .testa intra in leg5tura cu Litvanii *i
cu Ungurii care insa vor fi fatale principatului eau,
care va cadea in puterea Polonilor a cdrei soarta de
acum inainte o va urma.
In acest moment - sec. XIII - navalesc Ma-
rti care vor distruge vieata infloritoare a Rusiei.
Dar navalirea aceasta din Rdsarit nu este singura pe
care o are de suferit Rusia acum.
'Ea trebue sa mai suporte gi expansiunea spre
Rasarit a Litvanilor care vor ajunge sa staptineasca
la Kiev gi in Ucraina gi apoi va trebui sa lupte din
raeputeri gi cu aces Cavaleri pe care i-am porienit,
Cavalerii purtatori de Spada.-
---nnn ---www.dacoromanica.ro
161
Ftelegerea XI a
Lunt 17 Ianuarie 1938
ntarilor
Am aratat ca dupa faramitarea intr'o multime
de statulete cu caracter feudal o alts cauza care
a distrtis vieata de stat ruseasca este de ordin ex
tern si anume tripla cucerire a tinuturilor rusecti
de catre Cavalerii purtatori de spada si poporul Lit-
vanilor, dinsive Nord si aceea a ntarilor, dinspre
Rasarit. In lectiunea de azi ne vom ocupa in primul
rand de navalirea ntarilor, care dupa unit istorici
este de foarte mare importanta pentru istoria Rusiei,
dupa altii are numai o valoare oarecare. Tavalirea
ntarilor a avut loc pe la mijlocul veacului al XIII-
lea si ea nu prieste numai pe'poporul rusesc, caci
a atins si pe altii ca de exemplu pe Unguri, pe Po
loni, pe Romani,etc. Despre ea exists ci un bun stu
Pasc. 11
Eavalirea
,
www.dacoromanica.ro
- 162 -
diu in limba romans al Dlui AurelismSacerdoteanu in-
titulat "Marea navalire tatarg in Sud-Estul Europei",
Buc. 1933.
Origi PillJARIZialELPILYIMILLL S. vedem mai
intaiu*ce sunt ci de unde au venit TAtarii? Tatarii
au venit din Asia, de prin p6rtile nongoliei care se
afla intre China ci Siberia. De aici au pornit gi
alti avdlitori anteriori for printr. care ci Huth.
Adevgratul nume care ar trebui sa fie intrebOntat
pentru Mari, este acela de Mongoli, cgci Marti
nu erau cleat un trib de Mongoli care fusese supus,
dar care printr'o imprejurare ciudata au dat numele
for acestora.
Acest nume totuci nu poate fi innturat fiird
ca sub el ne sunt adugi la cunogtintfi de toate croni-
cile care-i pomenesc.
Acela care i-a ridicat ci a reucit sb. interne-
ieze un stat al lor, Ian imperiu atat de mare cum nu
a mai Post, dela Oceanul Pacific piind in centrul Eu-
ropei - este cunoscut sub numele de Gingisltan, care
Ina. nu este un nume propriu;
www.dacoromanica.ro
- 163 -
Inseamna de fapt hanul hanilor, cu alte cu-
vinte, suprem sau cel mare# deci e un titlu.
Adevaratul luj nume este Temugin, dupes cum reese din
izvoarele pe care le avem.
Epoca in care a domnit el este 1202-1227.In
vremea aceasta Tataril au atins maximum de desvolta
re, dar se pare ca Temugin a domnit gi ca minor ina-
inte de 1202. Datoritd dorinVel for de a avea cat mai
mult spatiu gi ravnind gi la botatille Chinei,Tatarii
s'au indreptat la inceput contra acesteia. Dar aceste
triburi aproape nomade s'au izbit aici de o darza re-
zistenta gi atunci s'au revarsai inepre Europa.Gin-
gis-Hansau Temugin este acela care reugegte sä stran
di gi ea uneasa la un loc toate"aceste triburi de
alomazi mongoli gi cand s'a vazut destul de puternic
pornegte as cucereasca gi alte teritorii - a patruns
chiar la Peking capitala Chinei. Dupes ce au terminat
cu Asia centrals, privirile for seindreptarl inspre
Apus. Trecura prin Iran gi Turkestan gi prin sudul
muhtilor Urali patrunsera in Sudul Rusiei. Era deci
o noud nAvalire in aceste regiuni, care va forma aiciwww.dacoromanica.ro
- 164 -
un stat, aqa cum am mai vizut repetat qi ina-
inte de Mari, in acest tinut.
Cucer1.2ea Russel de catre ntari. Prin urma-
re Math au pdtruns intaiu in aceste regiuni din
sudul Rusiei, care foarte tarziu au fort locuite de
o populatie slava. Ndvdlitorii insd nu erau comandaVi
direct de hanul Mamugin, ci de un cdpitan de ai
Ruvii care in aceastd vreme nu mai formau cleat ose-
rie de stdtuleVe, autard 56 reziste ndvdlitorilor
qi stranserd o armata §i pornird sd-i intampine pe
tars, dUpd ce se aliaserd cu alVi navdlitori ce de
multd vreme se a4ezaserd aici, transformati in prie-
tent acum in fata pericolului, anume PolovIii sau Cu-
manii.
Lupta se date la Kalka la 1224 ci victoria
ramase de partea Tatarilor care aveau cavaleria cea
mai numeroasa ci cea mai lute ce o avuseee vreun stat
pima. acum. Lupta dela Kalka este interesanta pentru
istoria noastra, fiindcd cu aceasta ocaziune este po-
menit un anume cneaz Ploschinea care se crede ca ar
fi un cneaz roman. El este pomenit ca fiird conducd-
ca s'a
sal.
Td
www.dacoromanica.ro
- 165 -
torul care in fruntea Bolochovenilor sli a partici-
pat la lupta contra Tatarilor. Cel care a fost pri-
mal ce a conchis ca Ploschinea qi ai sal sunt Romani,
e regretatul profesor Dimitrie Onciul, care susVine
acest lucru in lucriarea sa "Originea Principatelor
Romane". 31 se bazeaza in aiirmaViunea sa pd faptul
ca cuvantul Bolohoveni-Bolohovi, ar putea fi acelaq
lucru cu Volohi, Valahi, Jar numele de Ploschinea ar
fi de fapt Ploscinea, de la plpsca. Greutatea susti-
nerii ca ei ar fi Romani eta in faptul ca croni-
cile rutene fi pomenesc in regiuni foarte departate
de noi, dincolo de Nistru prin partile Kievului *i
prin Galitia. Daca admitem ca ace4tia sunt Romani,
atunci trebue ea admitem ca ei star fi Intins toc-
mai pans in aceste tinuturi. Poate OR War fi impo-
sibil acest lucru data ne gandim ca acum avem de afa-
ce cu o epoca de maxima expansiune romaneasca, Roma-
ni) fiind intalniti tocmai prin Polonia §i Cehoslo-
vacia amestecati cu Slavii.
Dar victoria dela Kalka nu a fost o victorie
si
www.dacoromanica.ro
.166
decisiva pentru Mari, mai ales ca in cueand dupg
aceasta luptd, numai la 3 ani GingisAhn moare gi
incep framantarile pentru succesiunea sa, ceeace de
terming pe T4pari'sa intrerupa nAvalirea for in Eu
ropa, cel putin pentru un moment. Nu multa vreme In
s& dupii aceasta, intre 1237 ci 1240, are loc cea mai
mare ngvalire a lor.
Marea na/Alire tatara (1241). In aceasta pe
rioadA ei cuceresc Rusia gi in 1241 tree mai departe
in Europa. NavAlirea in Rusia s'a fticut sub conduce
rea unui loctiitor al hanului Batie sau Bata43.aa..
Aceasta de a doug navalire nu s'a mai fgcut ca in
cea dintdiu cu lupte in contra unei armate a statule-
Velor rusegte reunite, ci acestea an fost cucerite
unele dui:4 altele. Cea dintaiu regiune ce a cEzut a
fost aceea a Bulgarilor evident nu este vorba de
cat de Bulgarii mongoli depe cursul inferior al flu
viului Volga, sa nu se confunde cu cei slavizati
din Balcanl, Dup6 aceea a venit randul celorlalte
state din regiunea Buzdalului, Vladimirului, Novgo
-
-
-
www.dacoromanica.ro
- 167 -
rodului,etc. Dupes cucerirea Kievului, ei tree in Ru-
ia galiViand de unde plitrund cu uqurinVii in statele
din centrul Europei. Cea mai fforoasal ndvdlire a for
insd, a fost aceea pe care au fAcut-o in Ungaria,in
care au patruns prin. Ardeal, dupes ce au trecut Car-
patii prin Moldova. Ins4i regale Ungariei, Bela al
IV-lea, speriat ici pardse*te Cara retragAndu-se din
fata lor. Tdtarii au inaintat in navAlirea for pand
in Silezia ci in Cehoslovacia au aauns pang. la Praga,
Dar de fapt aceastd navAlire nu a 'foe o cu-
cerire propriu zisd, cdci ei s'au ratras dupe aceea.
Totui au speriat toate popoarele cu care au venit
in contact qi chiar imperiul romAno-bulgar, care du-
pa 1241 nu mai poate fi socotit decAt ca un stat
bulgaresc, a trebuit 86 plateasca tribut Tatarilor,
care au sosit tocmai card acest stat pierdea pa
loan Asan II, poate cel mai mare conductor al din.
NavAlirea TAtarilor a fost descried de un
cronicar persan de origind, anume Fazeh-Ulah-Ragid-
el-din. Cronica acestuia a dat nactere la multe dis-
cuVii. El pomene§te §i despre Valahi, der este foar;.
www.dacoromanica.ro
- 168 -
to greu de interpretat ci acest lucru exists in fap-
tul ca cuvintele cronicei sale suet ecrise in alfa-
bet arab; numi cuconsoanele, vocalele subintelegiin-
du-se, on laasemenea situa0.e uncle cuvinte care
tau aceleag consonante pot fi ugor confundate. De
aceea e greu sa se pun& temeiu pe numirile proprii
in special, care ne-ar arata lucruri in leg&tura cu
not sau cu celelalte state. bin cuvant care a dat mult
de discutat a fost acela care ad6ogiindu-i-se vocale-
le ne da numele Bezeremban. Hagde t14 crezut ek ace-
sta este Basarab-ban, dar un Basardi nu a fost ni-
ciodat6 ban in Banatul Sevdripului - singurul loc un
de ar fi putut fi ban - care era. al Ungurilor.
Altii au cautat sa spun& c& acest euvant
n'ar fi Basarab-ban, ci Severin Ban, dar in felul
acesta explicaVia se departeaza de textul cum e in
cronicd.
TAtaril cautau firegte prad& gi dela locui-
torii supugi cereau tribute ins& nu au rgmas sa lo-
calise& In aceste regiuni. 0 asemenea cucerire atilt
de intinsa, nu putea ft Ins& stapanit4 de o acezare
www.dacoromanica.ro
- 169 -
tatara stabil& fiindca ei erau prea putin pentru o
Intindere aqa de mare, cu toate ca dispuneau de o ea-
valerie de 25000 oameni, ceva extraordinar in acele
vreruri, cand nici o satire europeana nu avea o aseme-
nea cavalev.ie. Astfel ca o parte din regiunile cu de-
rite au fost parasite cum au fost Germania, Silezia,
Boemia, Polonia,-Ungaria.
Alte regiuni au Ames numai sub suzeranita-
tea lor. 0 suzeranitate nu in stilul cell din Euro-
pa, ci reducandu-se numai la a se plati o sums hota-
rita de bani hanului tataresc.
Rusia aub stapanire tatara. Ce se intampla
Ins cu Rusia ? Intr'unele din regiuni ci anume in
cele din stepa,Tatarii s'au acezat, dar in altele si
in special regiunea de padure, dela centre di dela
Nord, partea aceasta n'a fost locuita de Tatarioci
ei s'au multumit numai cu tributul, pe care locuito-
rii de aici trebuiau sa-1 plateasca. In tinuturile
rusecti Tdtarii se acezasera in grupuri mai mars sau
mai midi, numite hoarde. Cea mai insemnata dint re ele
www.dacoromanica.ro
- 170 -
goarda de our cu capitala in oracul Sarai agezat pe
un fel de bras al fluviului Volga, in cursul sau in-
ferior, o regiune care ci azi e locuitii de Mari.°
alts hoarda era aceea al carei centru era Astrahanul
azi regiunea e a Calmucilor. In regiunea Cazanului
pe Volga era sediul unei a treia hoarde ci mai aproa-
pe de TArile noastre era hoarda din Crimeea, uncle
deasemenea se mai gasesc gi azi Mari. Tatarii din
sudul Basarabiei cunt mai puffin importanSi gi se pa-
re de altfel c& ei ru au ramas aici din vremea nava-
ci au Post probabil adugi de Turci dupli cuce-.
rirea Chiliei ci CetaSii-Albe, Din locurile uncle e-
rau agezate aceste hoarde fAceau dese edvaliri in
statele vecine ci de multe on navalirile in Ungaria
porneau din Moldova.
Nu trebue ea socotim c6 edvalirea Tatarilor
gi in genere a tuturor barbarilor a avut un carac-
ter pustiitor. Firecte atunci cdnd porneau la lupta
fAceau pradaciuni marl, dar dui:A ce cucereau o regiu-
ne nu aveau nici un interee sa se poarte rau cu
populaSia supusa gi nici n'o faceau dealtfel, caci
www.dacoromanica.ro
- 171 -
aveau nevoie de ea. Agezarea Tatarilor in regiunile
cucerite a Post destul de pagnica ci a dat acestor
regiuni o organizatie cu nimic inferioara in compara
tie cu a celorlalte popoare. Dealtfel, in genere, nu
se mai adrnite de catre istoricii moderni, teoria ca
navalitorii au Post nigte distrugatori feroci. Ca gi
in alte parti gi ca pi alti barbari Tatarii au cau-
tat sa exploateze pe locuitori, cautand chiar sa dea
o organizatie care sa le permits sa stoats birul pa-
la ultimul ban. Din punctul de vedere al organi-
zatiei fiscale, nu numai Rugii dar gi alte state au
putut sa invete multe lucruri. Ii aveau nicte func-
tionari speciali, care aveau insarcinarea sa stran-
. ga impozitele numite de ei yarlac. Toate socoteli-
le erau Vinute la zi, in regitre speciale cu o conta-
bilitate aparte pentru fiecare regiune, care era
trecuta cu cat avea sa plateasca la locul ei respec-
tiv. Principii rugi erau obligati sa mearga la Sa-
rai cu suma de bani pentru tribut cu care fiecare
erau trecuti in registrul de c9ntabilitate al vis-
tieriei tataregti, achitau sum gi erau intariti din
ng
www.dacoromanica.ro
- 172 -
nou in domnie de cltre han. Unii termeni intrebuin-
Vati de tdtart in materie fiscal:a au fort luati °da-
ta cu aceasta institutie gi de Rugi gi chiar de noi.
De exemplu cuvantul denga, denght care este numele
dat de ei bantlor in general in rusegte eau tarkan
care inseamnd scutit, adicd nu pldtea nimic vistie-
riblivisteria inatigi-se numea dhazna, iar vistierni-
cul chaznaceitetc.Se pare ca dintre impozitele vechi
dela noi, acela cu numele de ills, care se intalnegte
incd din vremurile vechi ale lui Stefan cel Mare, e
un impozit tiltdresc. Dar nu numai in materie fiScald
au Post ei imitati, ci gi din punctul de vedere mi-
liter, act aveau o armatd foarte bine arganizatdou
erau o bandd de barbari nedisciplinaVi.-
Statul pe care 1-au infiintat aici, el, era
foarte bine organizat §i avem dovezi pentru aceasta.
La incept Tdtarii nu erau mahomedani, ci pagdni;se
pare ca aveau o religie a naturii, in care stelele
aveau un rol importanticu o lege moral& interesantd,
cu o traditie de familie bine precizatd, erau deci
o aerie de legi de acestea nescrise, dar care erau
www.dacoromanica.ro
- 173 -
invatate de urmag pe de rost aproape: respectarea cu-
vantului dat, cinstirea parintilor, familiei, etc.
Aceasta inalta morals a for ii fgtcuse sa fie
foarte cinstiti de popoarele europene gi aceasta a
determinat pe Apuseni sa caute sa=i cregtineze. Din
ordinul fratilor saraci - este ordinul minoritilor
sau franciscanilor, cum li se mai spunea - sunt tri-
migi misionari la Mari, care sa be propuna cregti-
narea. Calatoria for prin tinuturile tataregti a
Post facuta Para nici un fel de neajuns, fara vreo
dificultate, ceeace arata cat de bine era organizat
statul tataresc. Avem chiar douse' descrieri de card-
torie prin statul tataresc, 'Ana la Sarai, una a its-
lianului Plano Carpini gi alta a lui Roubrouck,care
era de origine flamanda. Ele sunt dintre cele mai
vechi descrieri ale acestor reciuni (c.1300) gi po-
menesc gi de Valahi intre popoarele vasale Mari-
lor. Dar aceste incercari de cregtinare n'au avut
succes caci Tatarii n'au primit cregtinismul gi mai
tarziu au trecut la mahomedanism.
www.dacoromanica.ro
- 174 -
Rezultatele stananiril tatare. Sub dominatia
statului Tatarilor, care am vazut ea nu erau aga de
barbari, regimul politic gi social al statuleVelor
rusegti din aceste parti nu s'a schirdbat prea mult.
Istoricii mai vechi care au socotit ca o perioada a
istoriei Rusiei se terming cu navalirea Tatarilor ca-
re au inghiVit totul, au exagerat cand au sustinut
aceasta, Soarta primului stat rus era de rapt hotari-
tor inainte de navalirea for caci el a post gasit fa-
rimiVat de Mari. Sub Mari vieata feudala asemana-
toare celel din Europa a continuat, cu singura deose-
bire ca principii trebuiau sa plateasca un bir Tata-
rilor, ducandu-se pans la Sarai ca sa se inchine.Na-
valirea Tatarilor nu a post cauza rupturei Rusiei de
Europa, nici din punct de vedere economic 0 nici po-
litic. In rcalitate legatura se rupsese Inca din vre-
mea decaderii Bizantului. Math - admit unit isto-
rici - au avut un rol fericit pentru Rugi prin nava-
lirea lor. Degi s'ar parea ca e un paradox, totugi
lucrul este adevarat, gi nu numai pentru Rugi ci pi
pentru nos. Ei au ugurat intemeierea principatelor
www.dacoromanica.ro
- 175 -
noastre, impiedicand pe Unguri in expansiunea for
spre Rrisdrit, iar prin sistemul for financiar 'au
deqteptat congtiinta unirii la un loc a micilor voe-
vodate. In Rusiii la fel. Deoarece erau multe princi-
pate, Tatarii s' au gdndit cd e mai bine ca ea insdr-
cineze pe mina" dintre principiiRuei.demn de Imre-
dere, care sa stranger el impozitele *i sa vine cu e-
le la Sarai. Pe acesta 1-au numit ei
Pentru acest titlu e'a iscat o adevaratil concurenV6
intre gefii statuleVelor ruse*ti..0e1 din Tver a o-
ferit o sums destul de mare pentru aceasta, dar cel
din Moldova a dat ci mai mult *i astfel Mihail dela
Moscova a cd*tigat. Rezultatul acestui fapt este c5.
in jurul acestui principal dela Moscova, care pang
acum nu exista aproape, au inceput sa se grupeze eta-
tuletele celelalte.
Cu alte cuvinte Tdtarii, Para s'o vrea, au
Post fauritorii statului moscovit *i al.pieirii for
proprii. Cu toata aceasta reabilitare a Tatarilor'
trebue sa observdm ca navalirea for a lipsit pe Ruci
"Marela cneaz".
www.dacoromanica.ro
176
dela un contact mai strans cu Apusul. Este adevarat
ca Bizantul incetase de mult de a mai insemna cen
trul comertului in aceste part' ale M. Negre. Dar in
locul lui igi fac aparitia aici negustorii cetatilor
italiene, Genova gi Venetia in primul rand, care de
acum vor monopoliza comertul in aceste regiuni.Nego
tul acestora in regiunile M. Negre a ajuns la un moz.
went dat la o foarte mare desvoltare, dar Rugii nu
au putut sa profite de el,fiindca Tatarii, din Cri
meea in special, se interpuneau intro ei gi centrele,
coloniile ca sa zicem agalale acestor cetati Italie
ne. Cu alto cuvinte, TatatiI au foot de fapt-aceea.
cafe au profitat de acest negot gi nu Rugii.
---000---
- -
www.dacoromanica.ro
-177-
Prelegerea XII-a
19 Ianuarie 1938
Coiloni3Ie,taliene pe coastele Rusiei ki ex-
pansiunea litvana (sec.XIII-XIV)
Am ardtat in lectiunea precedent& care a fost
situatia in care Tatarii adusesera pe Rupi. Am aria-
tat ca stbanirea for nu a fost un hotar despiirtitor
intre o perioada gi alta, cu alte cuvinte, el nu au
insemnat in istoria Rusiei o schimbare esentiala a
vietei rusepti. Dimpotriva vieata Rusiei feudale a
continuat pi sub Mari care au fost aceia cars au
favorizat unele elemente de unitate, cum e de pild6
infiintarea cnezatului supremo titlu pe care-1 dadu-
r5. cneazului Moscovei. Cu toate ca in aceast6 vreme
drumurile de comer aunt apdrate in regiunile ru -
septi de Mari, pi cu toate ca din nou comerVul in-
Pascw 12www.dacoromanica.ro
- 178 -
cepe ed. infloreasca datorita oragelor italiene Geno-
va gi Venetia, cu toate acestea vieata comerciala ru-
seasca nu se mai ridica, ea continua in aceasta vreme
sa rgmAna tot o vieata rurala.
Coloriile italiene la Marcia 11.2.Aut Comertul
cetaVilor italiene aici la M. Neagra, a fost de mare
important& gi pentru noi,caci nu dupa multe vreme de-
la agezarea negustorilor genovezi gi VeneVieni in co-
loniile ce se nascusera aici, drumul de comer igi
va schipba directia gi in loc sa mai treaca prin ti-
nuturile tataregti vor trece prin Moldova - dupa in--
fiintarea ei. Aceasta fiindca on cat de mult ar fi
fost pazite caravanele comerciale de catre Mari pe
teritoriul lor, tot pared era mai in siguranta negu-
storul pe drumul Moldovenilor cars erau cregtini gi
nu pagani. Aceste orage it erau nigte republici
burgheze, care adunasera mulVime de bogaVii din co-
mertul cu Orientul. Imprejurarea cea mai favorabila
Care a permis acest convert al oragelor italiene in
partile Oriehtului au fost farifindoiala "Cruciatele".
www.dacoromanica.ro
- 179 -
Burghezii italieni au fost, ca sa zicem aia,
profitorii din razboaiele cruciate. In locurile cu-
cerite de expeditille cruciate acecti negustori ita-
lieni, au venit in urma ci eau acezat adunand pro-
dusele acestor regiuni ci transportandu-le apoi in
3uropa apuseana.Rolul de odinioara al Bizantului II
joaca in vremea aceasta in Orient, Genova ci Vene-
tia. Ca altadata Grecii ci Fenicienii, negustorii
italieni infiinte.aza ci el eolonii in tot bazinul
oriental al Marii Mediterane ci deasemenea pe tarmu-
rile M. Negro. Chiar in vechiul Bizan;i, ei au capa-
tat un cartier intreg undo au format un fel de colo-
nial, a vorba de cartierul Constantinopolulti numit
Para. Bagustorii italieni - Venetienii - au fost a-
ceea care cu banii ci cora:bine for au inlesnit cru-
ciata a IV din 1204, care a fiintat Imperiul Latin
de Rasarit. Datorita felului for de a se purta cu
cei cu care au venit in contact in aceste parVio-
cecti negustori devenisera atilt de antipatici Incat
numele for capdta un sons pejorativ, desemnandule
cu el oamenii indezirabili. Este vorba de termenul
www.dacoromanica.ro
180
pe care-1 cunoagteti cu toti acela de venetic care
nu ecte altceva decat termenul de Venetian.
Prin urmare acest convert al oragelor italie
ne s'a stabilit in regiunile Orientului ca o urmare
a Cruciatelor.In sudul Rusiei, istorici mai vechi
credeau ca acegti negustori s' au agezat Inca dinain
te de Mari. Dar se dovedegte acum ca agezarile for
suet din contra de dupa navalirea acestora, chiar mai
tarziu de 1250. Dl. G.Bratianu s'a ocupat intr'un
studiu serfs in limba francezA cu comertul acestor
orage, in regiunile 111. Negro. Este vorba de studiul
.Recherches cur le commerce Onois dans la Iffier Noire
au XIIIe siecle Paris 1929.
Pentru ca ace,;ti negustori s5 se poata age
za in aceste parti douA au fost conditiile de inde
plinit. In primul rand a fost nevoie de expeditille
cruciate gi al doilea ca in regiunile acestea dela
V4Neagra sa.se poata face un comert in care risen
rile negustorilor sa nu fie prea marl. Cu alts cu
cinte sa fie asigurata apararea drumurilor de negot
.ce veneau la M.Neagra din interiorul tinuturilor41
- -
-
www.dacoromanica.ro
- 181 -
aceasta ap6rare au garantat-o Math, care nu erau
niqte barbari fari organizatie gi care dimpotriva au
vazut importanta comertului cu oragel© italiene, co-
merV din care au autat sa profite cu aceeagi price-
pere cu care-qi organizasera imperiul mai ales din
punct de privire fiscal. El au asigurat un drum care
se indrepta inspre Asia gi pe care it pazeau cu mul-
td atentie dupes cum reese din descrierile mielonari-
lor Plano Carpini gi Roubrouck. Acest drum ajungea la
Volga dupes ce trecea prin regiunea Crimeei, ocolind
apoi M. de Azov. El se snrgea la Sarai regedinta ha
nului, dar tot aici se sfdrgia gi drumul caravanelor
care veneau din Asia. Tot interesul Tdtarilor era sti
apere gi sA desvolte comertul in Vinuturile for gi
de aceea ei au chemat chiar pe negustorii apuseni
aici. Celor mai vechi orate, ale acestora in aceste5
regiuni ale M. Negre nu li se pot cu precizie stabi-
li datele la care s'au infiintat. Frintre aceste °ra-
ge va pomenesc pe unul caruia i se cunoagte data in-
temeieriiteste Soldaia intemeiat la 1266 de aenovezi.
www.dacoromanica.ro
- 182 -
Apoi Caffa tot a Genovezilor ambele in Crimeia,
Tana, venetiana, in fundul M. de Azov.
In linii generale se poate spune ea aceste
orate 'au Yost intemeiate in a doua jumat ate a sec.
al XIII-lea. Dupa ce s'au age zat in aceste regiuni
din Sudul Rusiei negustorii italieni au venit gi
s'au agezat gi pe coastele din Bulzaria gi tinuturi-
le noastre, ale M. Negre. Aetfel a lust nagtere age-
zarea for dela Messemyria intre Burgas gi Verbs, iar
la not numai trei orate mai import ante, cu toate ca
multA vreme s'a spus ca gi la Giurgiu s'ar fi agezat
Genovezii care i-ar fi dat numele patrohului oragu-
lui Genova punandu-se astfel in legatura numele Giur-
giului cu acela al patronului Genovei, San-Giorgio.
Arhivele genoveze insa, nu aduc nimic la cunogtintA
in legatura cu aceasta.
Cele trei orate au Post: Cetatea Alba la 11-
manul Nistrului, Chilia, pe bratul de Nord al DunArli
ci Inc & unul, care azi nu mai exist a, dar care este
pomenit in hartile aga numite portulane - erau hArti
Si,
www.dacoromanica.ro
183
pe care se treceau numai porturile de unde numele
de Tortulato este oragul Vicina. Acesta probabil
era sau pela Isaceea sau pela Lahmudia. Ajuneese la
mare importanta acest orag care nea dat pe primul
mitrOpolit al !aria Romanegti pe Iachint (1359). In
portulane,. CetateaAlba era numita Mavrocastro adi-
cetate neagra, iar Chilia, Licostomo gura lupu
lui.
Catre aceste colonii se indreptau toate pro
dusele gi lucrurile pe care is puteau oferi regiuni
le dela M. Neagra gi chiar cele de mai departe cum
era Polonia, pe care negustorii italierd le duceau
Apus de unde aducea materii fabricate. Italienii
au infiintat chiar o banca semioficiala in atribu
Via careia cadea organizarea administrative din M.
Neagra, numita "Officium Gazariae". Dupe cum se ve
de, ea purta numele antic al acestor regiuni care se
gtie fusese a Chazarilor. Deci cea mai mare activi
tate bancara din vremea aceea era grupata aicitiar
moneda genaveza gi veneViana a inceput sa circule
intens in tot Orientul.
- -
ca
In
-
-
www.dacoromanica.ro
- 184 -
La not chiar, pe vremea lui ;teen ce/ Mare,
se faceau vanzari gi cumparari, cum ne arata docu-
mentele, in banii acestor negustori. Bunt pomeniti
foarte des zlotii tataresti. care insa nu erau o mo-
nod& tatara, gi a Genovezilor, dar se nunea astfel
fiindca venea din partile tataregti unde erau cetati
de ale acestora, in Crimeia, cum era Caffa, etc.
Se pure acum intrebarea, c' re erau marfurile
cu care se facea acest comer? Pe corabiile for ne-
gustorii italieni care obtinusera monopolul negotu
lui oriental, aduceau multime de marfuri diferite,
din Asia. In Irimul rand mirodenii, tocmai din In-
dia, piper, mugter, apoi din Apus fabricate, arme,
postavuri, stole, etc. Din tinuturile noastre gi din
Rusia, ei incarcau in primal rand vite, apoi cerea-
le. Pe incetul acegti negustori au patruns gi in in-
terior gi Inca destul de adanc gi astfel at ajuns
paints in Polonia de sud, unde centrul eel mai insem-
nat al negotului era oragul Lemberg (Liov eau Lwow)
care-gi transporta marfurile pe aga numitul drum ta-
Varese, care trecea prin Moldova se indtepta spre
www.dacoromanica.ro
- 185 -
Nistru de unde apoi continua spre Crimeea.
Dar ci la Cracovia au ajuns ei, gi multa vre-
me aceste doul orate poloneze s'au certat pentru pri-
vilegiul de a face comert pe acest drum. In cele din
urma regii poloni le-au impacat, dandu-le dreptul la
amandoua transporte marfurile pe drumul tgta-
r4sc. Dar fiindca nu prea era sigur a Post pe Ince-
tul parasit gi astfel apare cfitre sfargitul sec.al
XIV-lea, dupa Intemeieres Moldovei, .1rumul moldove-
nesc. aunt diferite povestiri din care vedem cum se
faceau caravanele de necot pe acest Crum spre Asia
prim statul.tataresc. Ca mizIloc de transport erau Ca-
role cu 4 rots, acoperite gi trace .de camile, care
ce mergeau pans la Volga unde cu ajutorul plutelor
drumul putea fi continuat spre Asia.
L'e21LDisieACucerrusene de catre Litvami.
Sa trecem acum la a doua chestiune importanta.Este
vorba de intinderea cuceririi Litvaniel In Rusia.In
epoca aceasta de la Inceputul istoriei rusegti,Lit-
vanii au jucat un rol insemnat in vieaVa politica a
sdgi
Rusief.
www.dacoromanica.ro
- 186 -
Litvanii suet un popor din regiunile Balti-
cei ci care azi alcatuesc un stat ce nu cuprinde in
sanul eau intreaga populatie litvana, caci di;htre ei
se mai gasesc, intr'un insemnat numar, in regiunile
oragului Vilna din Polonia, fosta capital& a Litva-
niei. Lituanienil, impreun& cu Estonienii ci Letonii
alcatuesc un grup separat de popoare, 'grupul pop.°Bal.
tics" eau notice" gi au o limb& inrudit& cu aceea
a Slavilor. Fiind intr'o regiune prea departat6 de
drumurile de comert, drunwirile le civilizatie, Litua-
nienii s'au civilizat foarte ttrziu. 3 destul ea a-
mintim c& ei au fost ultimul popor din Europa care
s'au crectinat, pentruca sa vedem ce tarziu au putut
intra in randul popoarelor civilizate. Din aceast&
cauzd numele for - care era al unor necregtini - a
ajuns la popoarele vecine ea insemne ceva necurat gi
la not de pild& numele de litVan-lift5 a luat acest
inteles.
Locuiau in regiuni foarte greu de pAtruns,
fiind inconjurate de mars pgduri ci mlagtini. Se
inchinau la zeitati animale, in care carpele juca un
www.dacoromanica.ro
- 187 -
rol important gi abia and in aceste regiuni au pa-
truns Polonii gi Cavalerii Teutoni gi pur.tatori de
spaa, s'au Cel dintaiu rege crectin al
Litvanilor este, pela 1250, Motdog, adica domnegte
imediat diva navalirea Tatarilor. Vine apoi o
dinastie, /Agana, aceea a lui. Gedymin - 1315-1341 -
intemeietorul.oracului Viluo, dupa care urmeazel flul
s'au Olgierd. Gedymin incepe expansiunea inspre Rasa
cautand sa Intind6 hotatele Litvaniei in dauna
Rusiei. Doug. au fost motivele care au fficut pe Lit-
vani sd inainte inspre Rasarit. Cel dintku este fap-
tul ca acum impartiti in numeroase statulete,
erau pe deasupra sldbiti ci de n6valirea Tftarilor,
ceeace le oferea posibilitatea de a -ui intinde hota-
rele far& lupte Area dame din partea Rugilor. Al
doilea motiv este provocat de dorinta for de a Cdpg-
ta o iegire la mare. La Baltic& aceasta iegire le fu-
sese taiatii de agezarea Cavalerilor purtatori de Spa-
da in aceste regiuni gi atunci ei au cautat o iegire
la M. Balticill mai spre Rasarit. Pe incetul cad in
mdinile for o serie de teritorii rusecti, Incepdnd cu
civilizat.
altd
rit,
Rugii
www.dacoromanica.ro
188
Rusia Alba, apoi regiunea oragului Smolensk *i ajung
chiar Tanga Moscova. Deasemenea inspre Sud tinuturile
in care se desvoltase statul dela Kiev intrA in std.-
panirea Litvanilor. Este interesant ca nu se *tie
cdnd Kievul a cAzut in mainile Tor. Alta de mult de
cAzuse fosta capitald, incest diferitli cronicari n'au
dat nicio important& acestui fapt ci nu 1au mai no
tat in cronicile Tor.
Prin urmare cea mai mare .parte a tinuturilor
rusegti au ctizut sub stapanirea Litvanilor. Dlntre ce-
le trei marl grupe de'Rugi: Rugii mica
Rugiialbi Biolorugii, ci Rugii marl, Velico
rugii, oUA gi anume cei din Rusia alba (Rugii albi)
gi cei din Dicraina (Rugii via.) au foot alipiti sta
tului Litvanilor. Numai regiunea Nordic& gi Centrala,
locuitd de Rugii marl cu centrele mai insemnate
la Suzdal ci Vladimir, a scdpat de cucerirea Litvana.
91 aceasta s'a datorit numai Tatars Tor. Intinzdnduse
Ins pang aproape de tinuturile tftdregti, Iltvanii
,trebuiau sa intre in conflict cu ace*tia; ceeace s'a
ci intamplat. Ca urmare a acestui conflict, are loc
-
- -
- -
www.dacoromanica.ro
- 189 -
o lupta cafe s'a dat la Apele-cenugii eau in slavo-
negte "Sinevode In 1362, incare armata lui 01-
gierd iese victorioasa. Dar aceasta victoria nu a
lost decisive; T4tarii au contiruat dupa aceea, ea
faces din cand in cand mars raiduri de praida in Litva-
nia. Totugi dupa aceasta victorie Litvanii ajung p1.1
na aproape de goscova. Reugisera astfel sa alcatu-
lased tin stat uriag ca intindere, dar care nu pu-
tea fi durabil gi nici nu era prea puternic din cau-
za alcatuirei lull caci cuprindea populaVii diferi-
te ,ce nu aveau Bice impace intre ele. Mai mult de
3/4 erau Rugi, iar Litvanii puffin numerogi mai erau
gi pagani.
Cum Rugii erau cregtini ci aveau o civiliza
tie destul de inaintata, trebuia sa se intample ceea,
ce se Intampla de obiceiu in aceste cazuri in care
un popor barber cuceregte pe unul civilizat, adica
invingatorul va fi cucerit de civilizatia invinsulul.
gi astfel Litvanii vor imprumuta cultura gi
civilizaVia poporului rus pe care-1 cucerisera. Ia='
gellontLerau aka de rusificaVi Inca chiar atunciwww.dacoromanica.ro
- 190 -
c&nd au ajuns regi ai Poloniei Oorespondau in ru -
septe pi toate actele acestei vremi in Litvania aunt
date in limba rush.
S'a facut o paralela, in aceasta privinVa,
cu noi, dar nu prea e potrivita. S'a zis anume ca
sunt doua state care nu sunt slave - Vara noastrg
gi Litvania - dar care au avut limba oficiall pe cea
slava. Dar deosebirea e ca la' not limba slaves a fost
limba bisericeasca, deci prin aceasta a fost intro-
dusa, pe cata vreme la Litvani vedem ch. este prin-
tr'o cucerire, in urma introducerii unei populaVii
rusepti in Vara. Litvanii n'au reupit, politicepte,"
sh unifice statul lor. La un moment dat au pus in
regiunile cucerite cite un fel de guvernator, dar nu
in toate; intr'unele au ldsat pe vechii principi sa
conduces mai departe. Astfel la Kiev a continuat sd
stapdneasca pones in sec. al XV-lea vechea familia
Olelkovici,carecanoqteasiazelianitateastattiltilitvaii.Din
aceasta familia face parte prima soVie a lui Stefan
cel Mare, anume Evdochia din Kiev'. Maul din princi-
patele rusepti tare formeau apanagii ale coroanei
www.dacoromanica.ro
- 191 -
litvane a Post $i Podolia. Acest principat a lost
dat fratlui lui Olgierd anume Kiestut, care a neat
apoi la conducere pe Koriat. Koriat a avut fii pe
Alexandru ci JurialeilLioriatovici (fiii lui Koriat).
Cronica litvana, in limba ruse, spune ca acest Jurie
ar fi domnit in Moldova. Dar cum in cronica moldove-
neascA - aceasta este foarte precise in ceeace pri-
vecte cronologia - nu este pomenit, nu putem s6 ad-
mitem domnia lui, mai ales ca documentul din 1374 de
la acest Jurie est un fals. Statul acesta urias dar
cu picioare de argilAt dorea insA cu orice chip di
alba o iegire la mare. Atft la Nord cat st la Sud
trebuia sa due& lupte strasnice pentru ca sa ci poa-
indeplini dorinVa. Nici Cavalerii si nici Marti
nu ar fi cedat cu una cu douA Vinuturile pe care le
stapaneau si care-i departau pe Litvanii de Varmuri-
le color dol.& Bari: M. Baltica gi Mw Neagra.
In aceeaci situaVie se mai gAsea incA un
stat si acesta era Polonia.
Situatia identicA pe care o aveau din acest
punct de 'palvire, a facut pe cele doug.state ea sc
t6
www.dacoromanica.ro
- 192 -
apropie Intro ele gi sa lupte ca sa-gi realizeze
scopul comun. Cagi Iitvanii, dela.o vreme gi Polonii
au inceput sa cucereasca uneIe teritorii rusesti.Ca-
zimir eel Mare spre pilda cuceregte Galitia intrand
victorios In capitala ei Halici, adungand astfel la
hotarele Moldovei. Degi intro Litvania gi Polonia e-
rau marl deosebiri, totugi s'au apropiat gi card s'a
sting vechea dinastie a Poloniei, ramanand rege un
strain aproape, regele Ungariei Ludovic eel Mare,uri-
magul sau a Post un litvan, Iagello, care ajunge ca
rege al Poloniei, dupa casatoria sa cu Bedwiga fii-
ca lui Ludovic cel Mare (1385). Cum el era pagan, a
trebuit ski se boteze capatind astfel numele de Vla-
dislav gi numindu-se de aid_ Inainte qi cu numele de
cregtin gi cu eel de pagan adica, Vladislav-Iagello,
deci ea nu se confunde - cand e vorba despre acest
rege, numele de Iagello, care e un nume de persoana,
cu un nume de familie.
In felul acesta s'a format un stet dualist
polono-litvan. Uni±ea acestor doll& state intr'unul
singer, a Mout" ca cele mai multe principate rusegtiwww.dacoromanica.ro
- 193 -
cucerite de cele doua state pe vremea cand nu erau
unite, sa intro dupa 1386, call! se urea pe tronul po-
lon Vladisiav Iagello, facandu-se deci unirea-, In
stapdnirea Poloniei. Abeamult mai tdrziu ele vor fi
recapatate de Rugi. Ucraina va fi reluata dupa a doua
imparts a Poloniei, iar Galitia gi in ziva de azi
tot polond a ramas. Prin urmare numai regiunile Mos-
covei au scapat de Polon0- litvani, caci erau sub do-
minatia tatard, care va inlesni ridicarea principa-
tului Moscovei in fruntea celorlaite principate ru -
segti grin ridicarea la funcVia de "Marc Cneaz" a
principelui dela Moscova. Dupa unirea din 1386 cu Po-
Ionia, in Litvania se ridica un printivar cu Vladis-
lav Iagello, care e socotit de istorici ca un mare
dugman al Rugilor, sate vorba de Witold. Sofa lui
Rimgaila se casatorise cu domnul MoldoveitAlexandru
eel Bun. 21 a dus lupte marl cu Rugii, gi a cucerit
oragul Smolensk. El a incercat sa duca o politica ce
avea de scop sa imparts pe Rugi pe taramul religios.
InIaiev a inflintat o mitropolie gi a pus .in fruntea
ei pe Grigorie Tamblac. Acesta era bulgar de origine
Faso. 13 www.dacoromanica.ro
- 194
a fost trimis ca mediator infra biserica moldove-
neasca gi cea dih Constantinopol, de Patriarliia din
Bizant, la Alexandru cel Bun (1401). Din indemnul
lui Witold, el a participat la conciliul dela Con-
stanta unde a iscalit unirea bisericii ortodoxe din
Ucraina cu Catolicii (1415). Dar unirea aceasta a rd-
mas nedesavargita, &del el a murit curand dupe aceea.
Deacum inainte insa, cand vom vorbi de istb-
ria Rusiei, ne vom referl numai la principatul Mos-
covei, caci numai aceste regiuni scapasera de domina-
Via polono-litvana, gi cu toate ca erau sub suzerani-
tatea tatarilor, aceasta nu-i va iMpiedica sa se.ri-
dice pe incetul la o mare importanVa politica.-
--000---
-
0
www.dacoromanica.ro
- 195 -
Prelegerea XIII-a
lEercuri,26 Ian. 1938
Rldicarea Moscovel - Ivan III.
Cauzele Moscovei. Cu expunerea
Rusiei am ajuns in lectiunea precedent& aproa-
pe de sec. al %V -lea, cand avem de a face cu intin-
derea maxima a statului litvan, care am vazut cu.-
prindea gi Ucraina gi Rusia Alba. SE re intoarcem
acum gi sa vedem din ce cauze.sia ridicat in frunte,
dintre toate statuletele rusegti de sub Tatari, cel
dela Mo8cova gi cum el aajuns sa formeze unitatea
Rugilor. In primul rand care era situatia lui din
punct de privire geografic? In aceasta privinta si-
tuatia sa este privilegiata fat& de a celorlalteaa-
ca privim harta, vedem ca oragul Moseova, este age-
izat pe apa cu aoelag nume care se vars& in Oka.
Acest rau 1 a. randul lui se varied in Volga;dec!
ridicrii isto-
riei
www.dacoromanica.ro
196 -
lata ca Molcova e un centru important de drumuri pe
apes care erau foarte importante fiind caile cele mai
hune de comunicatie. Nu la mare distanta de Sici de-
la Moscova, inspre Sudo intalnim cursurile maTllor
ape rusegti care se indreapta spre M.Neagra - in
special Donut. Era deci agezat acest orag la incru-
cigarea marilor drumuri de convert gi de imigratil,
caci mai trebue observat gi.faptul ca in regiunea a-
ceasta se gasesc drumurilo de colonizare, pe care
s'a retras populatia din bazinul Fiprului din fostul
stet Kievian. Aceetea sunt imprejurgrile geografice
favorabile ridicdrii Moscovei. Asupra vechimii Dra-
gului Moscova exists discutli. Este o gtire care vor.
begte despre un anume principe Jurie (Gheorghe) Dol-
goruki (dolgorUki liale'amna cu nAinile lungO care
dateaza din 1147 gi in care se vorbepte despre Mos-
cova, dar nu ca de un orag ci ca de o mogie, de co-
nac, unde acest Jurie invites pe nigte prieteni la o.
petrecere. Urii istorici au contestat aceasta ptire
aducandu-se chiar argumentul ca nu ar fi dealt o in-
terpolatie intro cronica mai veche.
-
www.dacoromanica.ro
- 197 -
Fapt este ca la sfdrgitul.sec. al XII-lea Mos-
cova exista ca un punt de #orrbier, al statului de-
la Suzdal. De fapt abea mai tarziu Moscova a deve-
nit capitals ridicandu-se in dauna Suzdalului §1
Vladimirului, care au fost inghitite pe rand de ea.
Ceea ce a contribuit in mare masura la ridicarea say
a fost la drept vorbind o chestiune de crdin yell-.
gios gi anume, mitropolitul dela Kiev, paraciri acgle
orag s'a .mutat la Vladimir. De aici insa mai t&rziu
un mitropolit, pe nume Petru, s'a mutat la Mbscova.
Acest lucru are important& deosebita, caci oa gi in
alte tari, rolul bisericii, card lipsea conducerea
politica a fost hotaritor. Deci Moscova a devenit
centrul religios, un fel de capital& pentru celelal-
te state, cad. nu exista decat un mitropolit pentru '
toate statuletele rusegti, Este adevarat ca pe vre-
mea lui Witold, la Kiev, a fost uns mitropolit Gri-
gorie Tamblac, dar el n'a fost recunoscut, deoarece
era pentru unirea cu catolicii. A mai fost ins& o
imprejurare care a ridicat Moscova. Am pomenit in
www.dacoromanica.ro
198
cursul acestor prelegeri pe Alexandru Nevski.Acesta
a dat ca apanagiu Moscova, fiului sau Mai mic Daniel.
La randul sau Daniel o lases fiului sau Jurie Danie
lovici, sub care oragul progreseaza foarte mult,dar
pentruca sa se poata ridica paste celelalte orage
trebuia ca acest lucru sa fie admix de suzeranu1 Ru
gilor care era "Marele han" al Tatarilor. Cum ei sta
paneau numai nominal, fares sa intervina in vieaVa in
tern& a principatelor gi in organizaia lor, mul-0.1
minduse numai sa stranga birul ce trebuia sa li se
plateasca, Moscova a putut progresa in linigte.
Principele sau a cautat ca el s6 fie acela ca
re sa stranga acest bir dela ceilalti, principi rugi,
lucru carei asigura intaietatea tatk de .celelalte
state rusegti gi totdeodata gi obladuireaTatarilor.
A fost mare cearta pentru titlul de "Mare Kneaz" gi
multa vreme acest titlu a fost -0.nut de principele
din Tver. Se vede din cronici cum acegti.principi se
luptau pentru titlul supremo sapanduse unul pe al
tul la curtea hanului din Sarai, pentru ca 86-1 ob!--
www.dacoromanica.ro
199
tina. Cum Tver se rascoala la un moment dat din
cauza prea mares impilari t&taregti, este insarci
nat prin-u1 Moscovei cu reducerea la tacere a Tveru
lui, danduise gi titlul ravnit, care aducea cu el
gi proteguirea Tatarilor. In felul acesta principele
Ivan Calita 1325-1341 ajunge "Mare Cneaz" reu
gind se. inglobeze Moscovei gi Suzdalul.,Aceast6 ca
litate dubla de reprezentarxt raspunator de biruri
ale celorlalte state rusegti in faVa hanului pe
parte gi de centru religios pe de alta, a fAcut Mos
cova sa se ridice, iar celelalte centre sa i se su
puna unele prin mill2ace_pagnice, altele prin mij
loace armate, dar pan& in cele din urma sa -1 recu
noasca.intaietatea.
Dimitrie Donekoi (1369-1389). Pentruca sa ca.
pete insa deplina autoritate insa, trebuia ca prin
cipate puternice'cum erau Tverul sau republica Nov
gorodului, sa fie supuse complet gi deasemenea pute
rea Tatarilor sa fie inlaturata. Acela care a dat
prima lovitura Tatarilor a fost principele Dimitrie
- -
- -
deo-p-
www.dacoromanica.ro
200
Donskoi (= invingatorul dela Don) 1369-1389.Cand a
venit el la tron, copil fiind, situatia era grava.A
avut de luptat nu numai cu Tverul dar 41 ctl, Litvanii
lui Olgierd care ajunsesera vecini cu Moscova. In
ceeace privea pe Tatariosituatia era favorabila de
a fi -Ioviti, fiindca acum imperiul tataresc se im
parte In mai multe dupa hoardele de Tatari
care navalisera. Astfel se formeaza un stat tataresc
la Kazah, altul in Crimeeatetc., care nu mai vor sa
recunoasca pa cel din Sarai unde era Hoarda de aur.
La Sari,i era acum Hare han un anume Mamal. Indembati
de cler, toti principii nisi se strdng in-jurul iui
Dimitrie care Incepe lupta cu Mama! in ajutoxiul ca
ruia pornisa Littanii li i Iagello, mai turziu hu
mit Inedislay. Armata litvaat nu se putu uni insa
ca cea a Tatarilor, da:torita unor.abile manevre ale
Rugilor. Olocnirea cu Math dim loc la Campul beca-
Valor (Kulicovo) in 1360, pe apa Donului. In aceasta
lupta spune legehda ca ar fi avut loc o minune, ace
ea a aparitiei Sf. Sorgie, ceeace a incurajat mult
.
fkrame,
www.dacoromanica.ro
- 201 -
pe RuQi, care pans la urea au ram-as victoriogiaup-
ta a fost aprigal gi chiar Dimitrie a cazut ranit,
fiind ridicat leginat depe campul de bataie.
Infrangerea lui Mama! a fost transformata in
lecend6 gi povestir3a a circulat 'Ana in sec. al
XVII-lea card a intalnit6'gi la not in croniciie pi
croLografele traduse din rusegte in romanegte.
Dar victoria lui Dimitrie Donskoi n'a avut ei-
ne vtie Co rezultate pentru Rugi. Tatarii e'au
cut, mai ales ca acum se ridica un nou hen care prin
surprindere atacd gi arde Moscova. Principatul lui
Dimitrie este din nou adus sub ascultarea Tatarilor,
iarbravura lui in lupta cdptigata la Kulivoco a r6-
mas numai ca un act de vitejie, fKra a fi.adus un
folos practiC.
Interesantdeolvatesteca%n_gaut
noas-
tre cu Rusia. Rusia dela Moscova era foarte departe
de noi, cad. la Rasarit eram in acest timporecini cu
Polohii-litvanii -, care stgpaneau Ucraina. Cronici-
ran-
muri se intampla primele legaturi politics ale
,
vre
www.dacoromanica.ro
- 202 -
le rusegti observa ca.' in 1386 "Cneazul Vasilejfiul
marelui cneaz Dimitrie,v6z&ndu-se retinut la hoard&
(fusese trimis se vede ca s6 se inchine pentru imp6-
care) a fugit gi de acolo s'a due in Vara Podolief
la Volohii cei marl, la Petru Voevod;" deci la Petru
Mugatin (1374-1390). Acest Vasile Dimitrievici - fin,
lui Dimitrie Donskoi, c'a reintors apoi la Moscova
gi a luat coroana principatului sau domnind in 1389 -14295.
Witold si lupta cu Tdtarii.Epoca ce urmeaza
dupa victoria dela Don contra Tatarilor, este o epo-
cd turbure in care gi amenintarea din partea lui Wi-
told cregtea mereu. In acelag tirp Math sunt gi
el zgudui-ti de un nou val mongol care venea spre Eu-
ropa gi care le va da un nou pul0 de vieaVg, este
vorba de hoardele lui Timur-Leak sau Tamerlan.Aftsta
este invingatorul lui Baiazid pe care dup6 ce-1 bate
In 1402 ,la Angora,Il is prizonier, purtandu-1 intr'o
cugc6 pe toate releagurile pe care se duces. Hoarda
de our este adliqa sub ascultarea lui gi aceasta
pure pe ganduri popoarele Europei din aceste pgrVi.
Aceste popoare incearca o rezietent& gi in fruntea
www.dacoromanica.ro
- 203 -
lor este tocmai cel care ameninVa principatul Yosco-
vet, mai mu/t, Vitold,ducele Litvaniei. In fruntea
nei armate formate din Poloni, Litvani, Rugi'gi Moldo-
veni, Rugii principatului dela Moscova n' au luat
parte; Moscova tinandu-se in neutralitate, nu voia sa
intre in legaturd cu dugmanul Vitold - ducele Littra-
niei intalnegte pe Tatari la Worskla 1399.
Rezultatul bgtaliei este defavorabil acestei
eructate, comandate de Vitold gi se pare Ca ins6gi
teran I domnul Moldovenilor cade pe eampul de lupta.
Tatarit se gaseau Inca in epoca de mare glorie a lor.
aloa11112112.1121.02nta (11121 Pe vremee lut
Vasile cel Orb (1425-1462) are Joe o Incercare de a-
propiere cu Occidentul. .cum se Vine conciliul dela
FlorenVa 1439 in care se incearca o iwileare a bise-
ricii de Apus cu cea de Rasarit. Au fort trimigi de-
legaVi la acest conciliu atat din Constantinopoltedt
gi de celelalte biserici ortodoxe. De fapt Constanti-
hopolul inoerea o apropiere de Apueeni pentruca sI
poata eap6ta ajutor contra Turcilor. La acest conci-
liu a foet'reprezentatit 0 Moldova de mitropolitul
u,
www.dacoromanica.ro
- 204 -
ei Damian, iar Rusia a Post reprezentata de mitropo-
litul Isidor.sfintit la Constantinopol. Am7andoi a-
cegti mitropoliti au semnat tratatul conciliului'de-
la Florenta gi iscaliturile for se pot vedea gi azi.
S'au ridicat glasu i contra in special Marcu
din :3fes ein Asia Mica. Caziind Constantinepolul s'a
rupt gi legatura Politica co determinase pe Orien-
tali sa incerce unirea biscricii ortodoxe cu cea ca-
tolica. Dupa conciliul dela Florenta, Isidor este si-
lit de cneazul Moscovei sa place gi el se duce la
Roma. Despre acest sinod din Florenta, Simion din
Suzdal ne-a lasat o scriere ruseasca "Povestea celui
12_21.8=122.2919e. In aceasta lucrare el ne arata
ca a participat la conciliu gimitropolitul Moldovei
" Din partea voevodului Modovei a venit mitropo-
litul Damian, precum gi un sol Nicolae".
kaniass-62-12951.Dupaaceast6perioadU aga de turbure, ajungem la epoca de marire
a statului rusesc care a r6Tut din Rusia cel mai ma-
re stat al Enro?ei
Cel dintaiu dintre cnIzi, care e socotit ca
gnirii,
,
www.dacoromanica.ro
205
fondator al libertatii gi unitatii Rusiei este Ivan
al IIIlea cel Mare. Ivan al IIIlea a capatat
tlul de '"cel Mare" de la istoricii de mai tarziu,de
fapt cronicarii vremii 11 numeau "adunatorul paman
tqui rusesc". El a domnit intre anii l462 l505, e
conteLporan dupil cum se vede cu Stefan cel Mare.In
privinta caractnrului*sali, trebue sa observam ca se
aseminaJou multi din conducatorii dim Europa dela
sfargitul 3vului mediu. Acum avem de a face cu oa
meni foarte practici, nu sunt razboinici dar sunt oa-
meni politici gtiu sa se serveasca cu multa pri
cepre de linsuclre ca gi do otrava sau intriga.Pro
totipul for esto regele Prant i Ludovic al XIlea,
vestit pentru ace.itr- insugiri ale sale. Slat spur ca
aceste trasaturi ale gefilor statelor star datori
influentei burghezilor asupra lor, caci acum regii
nu mai traiau inconjurati decat de membrii acestei
clase care reugise sa inlocuiasca la diferitele curti
pe vechii curteni recrutati din nobilime altadata.
Fie ca este aga, fie ca nu este ceeace e sigur, e ca
acum avem de a face peste tot cu astfel de conduca
- -
c
www.dacoromanica.ro
- 206 -
tori, Cazimir in Polonia, Ivan in Rusia, Stefan cep
Mare in Moldovaletc:I erau nigte oameni cu suflet
complex, greu de inVeles, cautau sa impace gi ea
combine lucrurile in aga fel incat sa scoatg maxi-
mum de profit pellt-u ei sau Cara lor. Erau foarte
credinciogi, dar gi foarte cruzi. tefan cel Mare
era un ortodol. convjns, a clgdit o multime de bise-
rici, dar aceasta nu 1-a impiedicat la tragg In tea-.
pa gi sa tale capetele acelora pe care-i socotea pe-
riculogi. Unit i -au aouzat de ipocrizie, dar e o ne-
drept ate caci acextea erau lucruri obicinuite pe
vremea lor.
Cu Coate ca nu era un rizboinic, Ivan a reu
git grin politica abila pe care a due -o sa faca cu-
ceriri gi lucruri mai insemnate deciat
sal. Politica lui era cunoscuta gi de vecinii sal
gi Herbestein in sec. XVI vorbind de Ivan repi2Odu-
ce intriun pasagiu o judecatg facuta de Vtefan cel
Mare, care spune ca ."Ivan e un om ciudat, bg'ci
eta acasa pe tron linigtit ci bate ope tot dugma-
nii, tar eu stau mereu ca1are gi nu mai pzidideec
inaire6agii
www.dacoromanica.ro
- 207 -
sa-mi apar Vara de dugmanin. Nu se gtie cum gi de un-
de a luat Herbestein aceste cuvinte.
Sa trecem acum la insagi faptele care au ca-
racterizat domnia lui Ivan al III-lea. In primul
rand el a inceput prin luptele care aveau sa-i aduca
supunerea celor doua vechi rivale ale Moscovei,Nov-
gorodul gi Tverul. In vremea aceasta in Novgorod in-
tre posadnic gi aristocratic se nascusera neinVele-
geri. Ivan se amesteca gi el in aceste certuri gi cu
toata rezistenta pe care pang. in cele din urma o opu-
ne soVia ultimului posadnic, Marfa, Novgoroaul e cu-
cerit in 1478. In acelag timp gi coloniile sale pana
la Urali cad in mana Moscovei.
Tverul este gi el amdiat, dar de un tehniciag
condotier Italian, cum se gaseau multi in vremea a-
ceasta, anume Fiorantini din Bologna, care a intro-
due artileria in Rusia. Ivan este acela care des-
fiinVeaza sistemul apanagiilor ce se obicinuise de
conducatori pang acum (provincii date membrilor fa-
miliei imperiale). Dar mai rdmasesera alte probleme
foarte importante: Math gi Litvanii. In vremea
www.dacoromanica.ro
- 208 -
lui Ivan puterea Hoardei de our incepuse ea apuna in
locul ei ridicandu-se aceea a hoardei din Crimeea.
4cum in Crimeea era un hah foarte rdzboinic pi bun
diplomat, anume Mengli Ghiri, care este cunoscut
pi din istoria Moldovei caci armatele lui au fost
infrante la Lipnic de Stefan cel Mare (1469). Ia
lupta ce is nagtere intre Hoarda de our pi cea din
Crimeea, Ivan is parte ajutandje hanul din Crimeea.
Tatarii din Crimeea in aceasta lupta au fost aliati
pi cu Turcii pentru care lucru le-au recunoscut ace-
stora chiar suzeranitatea. In felul acesta M.Reagra
ajunge Yin loc turcesc, lucru care va ddinui pang in
sec. XVIII-lea. Sprijinit pe alianVa cu Grimeea,Ivan
da lupta cu hanul din Sarai in 1480. Lupta propriu
zis fost. Armatele au stat o vreme fata in fats
pi apoi s' au retras.
In timpul retragerii au fost unele hartueli
dar nu lupte.
Tatarii dupa aceasta n'aummd 36asscu auprema-
tia asupra Mosdovei pi Ivan lard nici o varsare de
n'a
www.dacoromanica.ro
- 209 -
sfinge a reugit s6 fac6 mai mult cleat viteazul eau
str&bunic, Dimitrie, mai ralzboinic, dar mai putin di-
plomat.
-000 -- -
Prelegerea XIV -a
Eariaallnalla_
Ivan III - Legaturile cu Litvania
si Moldova
In lectiiLlea precedent& am v6zut cum s'a ri-
dicat in Rusia un st&panitor de mare important6,I-
van Al III-lea, care a izbutit sä reuneascel in sta-
tul dela Moscova diferitele st&taete rusegti ci s&
scape gi de subjugul Tittarilor. Deci importanta dom-
niei lui este dubla, int&iu pentruc& el este unifi-
catorul statului rusesc gi apoi el este creatorul in
dependentei acestui stet.
Fasc. 14www.dacoromanica.ro
- 210 -
Ilax domnia lui mai este importanta pi din al-
te puncte de privire, anume al relaViilor externe.In
aceasta privint& cele mai insemnate relatii sunt cu
Litvanii pi cu Moldovenii. Litvanii ptiVi ca se in-
tinseserA foarte mult in WAsArit pi in dauna Rusiei.
Prin aceasta statul littan devenise o primejdie pen-
tru Moscova, cdci'hotarul nu era prea departe de ca-
pitala Rusiei, care oricAnd se putea aptepta 0, fie
invadatA. SituaVia aceasta firegte CA avea sa duck:
la lupte pi acestea vor continua pi sub urmapii lui
Ivan.
In aceasta lupta, are un rol pi.domnul Mol-
doveJ4tefan cel Mare, aga cA.vom examina pi legatu-
rile pe care Ivan al III -lea. le -a avut cu acesta,le-
gAturi care la inceput au fost bune; far catre sfAr-
pitul domniei lui Stefan, se stricarA. Pentru not
este interesant de studiat aceste legAturi, fiindc&
ne arata situaVia internationala in care se afla Mol
dova in acele v4emuri. Se insist& deobiceiu numai
asuVra legaturilor lui y tefan cu Ungaria, Venetia,
www.dacoromanica.ro
- 211 -
Papa eau Cu Polonia gi Turcia gi se neglijeazd in
istoria gloriosului domn moldovean, legdturile lui
cu Rusia, care au Post destul de importante.
Ivan III qiAlsarandru al Lityaniei.In urma
cuceririlor de teritorii rusecti, politica litvand
ajunsese sa fie o politic& ruseasca, tinzand sá cu-
prindd toate Varile rusecti care ined ortodoxe
fiind, erau aduse sub dominatia catolicismuluitaca
incAt rivalitatea era intre Rusia gi Litvania,nu nu-
mai pe Varga politic, dar ci pe cel religios. Dar
mai era ceva. Regale Cazimir al Foloniei, ducea o
politica dinasticd, in sensul ca vole 8.6 pun& pe
ftii sal domni in diferitele -sari vecine statului
sdu. Pe unul din fiii sdi, pe Alexandru, it destine-
se sd conduce Litvania. Intre acesta gi Ivan al III-
lea eta deschis o luptd care ins& era inegala din
punct de vedere al diplomaViei. In timp ce Ivan .era
un om forte priceput in aceastd materie, era abil
gi inteligent, Alexandru se pare a fi Lost un om me-
diocru. Aceasta a dovedit-o ci cdnd a Post rege al
Poloniei, cgici lipsit de energie ci pricepere poll-
www.dacoromanica.ro
- 212 -
tied, nu el a condus de fapt Polonia, ci acest lucru
I-a facut nobilimea, ceeace evident a fost spre fo-
losul lui Ivan. Acesta incepe lupta cu Alexandru,la
1494 pi se servepte in .t lupt&, cu multi abi-
litate de deosebirea de credintd intre supusii sta-
tului litvan. Reupepte sa atrag& de partea lui nu
numai nobilimea ortodox& dar chiar wl popopol de joe,
care in numdr mare tr&deazd pe Litvani pi trec de
partea lui Ivan. Cronicarul polon Dlugoz,care po -
vestepte in cronica sa evenimentele p&nd la 1480,adi
ca dinainte de inceputul luptei, observa Inca din
aceastd vreme cd populatia ortodoxA it privea pe I-
van ca pe un liberator. Rdzboiul se termind ticto-
rios pentru Ivan, care cucerepte p parte din reglu-
nile ce cdzusera altddatd in mainile Litvanilor.
Se ajunge apoi la un tratat pecetluit prin-
trio.cdsdtorie pi anume Elenatflica lui Ivan, se caedtorepte cu Alexandru. Dar aceast6 casatorie se fa-
ce dup.& ce Alexandru primepte anumite conditiuni
intre care i se cerea ca Elena s& rdmand ortodox& pi
s& nu fie silita niciodatA de sotul ei sa treacd la
www.dacoromanica.ro
- 213 -
catolicism,.trebtia s& aibe gi un l&dag de inchin&-
ciune ortodox, in care nu putea sluji cleat un preot
trimis de Mostova. Suit& Elenei deasemenea era tri-
m's& dela MoscoVa. In'scurt& vreme, dealtfel deaeeea
fusese trimigi se pare -Jpreotii gi ceilalti membrii
care alcKtuian suita Elenei, devenir& nkgte elemente
de intrig& §i de_zizanie. la curtea din,Litvanis,unde
spionau ci intreVineau o ul nemulVUmirilor religioa-
se, pentruca Ot&p&nul lor Ivan s&-gi ajung& scopul.
Cand. Alexandru, saturat de faptele.lor, a vrut
indeptateze, indat6 Ivan '-a amintit c& f&and a -
coasts, calca tratatul 41 el ii declar& imediat raz-
bbiul. Ivan vedea ca numai prin alianVetizol&nd Lit-
vania, putea sä distrug& forVa acesteia ci atria
150C incepe s& inchege leg&turi cu vecinii.
Cel mai insemnat aliat al eau a fost hanul
TAtSrilor Mengli-Ghirei care aviin'd o cavalerie aga
cum numai Utariiaveau, acea dese ki grozave pr&-
aciUni in statul Litvanilor. Dar leg&turile lui s'au
intins gi in Apus. Astfel acum pentru prima data se
amintesc legeturi politice ale Rusiei cu Ungaria.In
ea-i
www.dacoromanica.ro
214
legrItura cu solii ruci trimesi de Ivan la curtea'
lui Matei Corvin, aver un fapt interesant de amin
tit. Unul din ei a intrebat si s'a interesat de a
proape de Vlad Topes, care stiti ca a fort o vreme
inchis in Ungaria, la Buda. Cele ce a aflat, cAnd
s'a intors lea Boris el in ruseste, despre "Cruzi
mile lui Vlad Dracul Vodau.- De fapt povesti destule
despre Vlad Tepeg in care se aratau faptele sale
de snare cruzime, circulau o mulVime in Apus, in lim
ba germane.
Chiar mai departe au mers solii lui Ivan.Ei
inchelAra in 1504 o alianta cu impgratul romanoger
man, Maximilian de Habsburg.care-gi el avea uncle do.
Hine in leg5tura.cu statul
e' au aliat si ei cu hanul de la Volga cli...,,ibesta.fu
infrAnt de MengliGhirei.
Asigurat prin alianVele ce avea Ivan nu se
da in laturi dela un alt razboiu, care. are loc in
1500, carei aduce in stapdnire si alte regiuni si
care se terming prin intervenVia papei pentru in
cheerea pticii. Este dupe cum se-vbde o politica de
Polonolitvaniei.Polonii
www.dacoromanica.ro
- 215 -
expansiune,politica pe care Ivan o duce in contra
lui Alexandru. Lucrurile acum se inversaserai de un-
de Oa acum Litvanii inaintasera in Rusia, ajungand
pan& aproape de Moscova, de acum, Rugii inainteaza gi
recuceresc ceeace pierdusera mai inainte. Ivan este
deci stela care deschide aceasta politica.
Flalticalaljtefan,cel Mare. In desfagura-
rea acestor evenimente a jucat un rol important gi
Stefan cel Mare. 31 a fost ca gi Ivan un um politic
realist. Nu a avut planuri asa devaste cu cneazul
din Moscova, caci nu avea nisi un stat aga deintins
ca al acestuia gi Aici de mijloace aga de marl ca
Ivan nu dispunea. Dar 0 el a cautat sa-ci apere cu
orice sacriticiu Vara.gi pexitru aceasta nu 3'a putut
blzui numai pe armele'Vitete, e drept, dar putinet-
ale ostagllor el gi deaceea a cautat sa inchee lega-
turi cu vecinii, care sa-i fie spre folos.
Se pot distinge trei perioade in politica
extern& a domnului rnoldovean. La inceput 11 a fost
-
www.dacoromanica.ro
- 216 -
dugman regelui Ungariei, Matei Corvin, in care vreme
a recunoscut suzeranitatea Polonilor, iar Turcilor
le-a platit tribut. Cand ins& vede ca. Turcii it ame-
pinta serios plriclitand existenta drumului de convert
gi a statuld eau insagi, el trece de partea lui Ma-
tei Corvin.
La urmil insA, vAzAnd ca toate sfortarile lui
sunt zadarnice, cdciTurcii erau o fort& careia cu
mijloacele sale nu-i putea razista, Stefan cel Mare
se impac6 cu ei gi se intoarce in contra Polonilor.
Cgtsgtoria domnitei Elena (1483). Legaturile
cu Ivan al III-lea,incep dup6 1480, cand Varul Mosco-
vei cautgt s6-1 atragii pe domnul moldovean contra.
lonilor. $i aici legatura a fost pecetluitti printr'o
casatorie. Ivan avea un fiu, care se numea tot ca gi
tatal. sail Ivan, deci dup6 numele acestuia se numea
Ivan Ivanovici. Acesta se castitoregte cu Elena fiica
lui Stefan cel Mare, din prima castitorie. Mama Ele-
rei era Evdochia din Kiev, Evdochia Olelkovici.Cas6.
toria a avut loc prin imtermediul unei rude dela
Kiev, ce se inrudea gi cu Ivan, anume principesa
www.dacoromanica.ro
- 217 -
Fedka Olelkovici.
In anul 1482, cdtre sfArgit, vine o mare so-
lie din Moscova, prin Polonia - caci in vremea acea-
sta atiti ca nu exista o granitii comund cu Rusia,U-
craina hind sub stApAnirea litvana - ca sA is gi sa
ducts la Moscova pe Elena. La intoarcere alaiul este
gi mai impozant, cAci Stefan da gi el inFotitori fii-
cei sale, boieri gi jupAnese, printre care boierii
qimco gi Gherasim. Regale Poloniei da un act de libe-
rd trecere acestei impozante suite, prin care ordona
castelanilor, vamegilor, etc., ca sa facts toate in-
lesnirile pentruca printesa s& fie dusts cu bine la
Moscova. Elena, ajunsA in Rusia, este dusts la mAnd,-
stirea Voznesenia din Moscova unde era mama tarului
gi acolo a stat ea 'And la 6 Ianuarie 1483 card s'a
fAcut nunta. Castitoria aceasta insA, a fost neferi-
cita, mai ales ca Inca din 1490 Ivan Ivanovici moare.
Urma ca tronul sa rAmAnd fiului ce se nascuse din
aceasta casatorie, lui Dimitrie, dar el a fost in1A-
turat. DupA casAtoria Elena/ cu Ivan, legaturile lui
Vtefan cu Ivan al III-lea aunt din ce in ce mai buns.
www.dacoromanica.ro
218
La 1490 (Februarie 18) o solie ruseasca trimeasd la
Cazimir spunea intre altele ca..." Marele cneaz spu
nez... tefan voevodul Moldovei a trimis la not so
lul srlu, ardtandune bucuria lui, caci vrea sa in
soare pe fiul sau Alexandru. §1 not la acea bucurie
a lui am trimis pe fiul de boer Prokopie Zinoviev cu
daruri la dAnsul gi to sa ne dai scrisoarea ta gi
pristav pentru acel fiu de boor, ca sa treaca prin
Cara ta."
Raspunsul 2egelui Poloniei a foot insti nega
tiv gi n'a permis solului sa treacgi pentru a lua par-
te la casdtoria aceasta. Do pe acum se strica legd
turile cu Polonia gi Litvania de o parte ci Stefan
gi Ivan de alta.
Ru.04 si lupta dela Codrii Cosminului (14921
Nu mutt dupd aceia s'a ajuns la lupta dintre qtefan
gi Poloni. ;tiVi cum loan Albert sub pretext ca vrea
sa is Chilia gi Cetatea Alba dela Turci patrunde in
Moldova; dar in loc sa se indrepte inspre ele, el
merge spre Suceava, pe care o asediazA4tefan fiind
prevenit idi intarise bine capitals, care rezista
- -
www.dacoromanica.ro
- 219 -
foarte bine atacurilor Polonilor, ap&rat& de por-
tarul Luca Artore, iar el se retkAsise inspre Roman.
Vilz&n& c& e zadarnic& incercarea de a ouceri Sucea-
va, Ioan Albert ajunge la o intelegere ca ptefan,ca-
re avea s&-i permit& s& se intoarc6 inapoi in Polo-
nia, dar cu conditia ca s& urmeze acelag drum pe ca-
re venise. Cum Albert nu respect& conditiunea aces-
sta,se ajunge la lupta dela Codri Cosminului. In a-
mast& expeditie Ioan Albert a cerut ajutor gi dela
fratele Alexandru din Litvania. Dar Alexandru
prin sotia sa era rud6 gi cu Ivan gi acesta 1-a a-
nuntat indat& pe litvan c& dac& se va amesteca in
oonflictul dintre tefan gi Albert, el ii va decla-
ra r&zboi. In legatur& cu acest conflict cronicile
rusegti arat& perfidia regelui polon care vroia s&-1
ingele pe $tefan cu cucerirea color dou6 cet&ti dela
Turci (Chilia gi Cetatea-A1b6), pentruca s&-1 is
veete. Deasemenea it laud& pe domnul Moldovei gi
arat& cum Ivan gi-a trimes solii la Alexandru, dand
in felul acesta un ajutor pe cale diplomatic& lui
Stefan. Scopul lui Ivan in. aceaSt& imprejurare este
s&u,
f &-
r&
www.dacoromanica.ro
- 220 -
atins, caci Alexandru nu vine in ajutorul fratelui
eau. Numai nigte voevozi litvani fac aceasta, dar
ei sunt ugor'infranVi de bornicul Boldur la Leu-
Vegti.
Aceste solii le avem pastrate in "Sbornic
soc.ist. rusegti" v. XXXV gi in Ulianickipkftterialr.
Iata ce spune una din aceste solii trimeasa la Ale-
xandru. "Domnul nostru (adica Ivan) a poruncit sa-V1
spun...ca tefan voevod Inca din vremea tatilui tau,
regele Cazimir, a Post cu noi in unire gi alianta
gi tu sa fii cu el in pace, ca sa fim prieten prie-
tenilor pi dugman dugmanilor... Stefan spune ca a
trimia la tine solul lui pentru pace, dar tu pe so-
lul tau nu 1-ai timis la dansul pentru pace.... Tu
(rate, amintegte-Vi de pacea care ea scris intre
noi, ca sa fim prieten prietenilor gi dugman dugma-
nilor. Iar Stefan e cu noi in pace gi
sa nu mergi impotriva lui tefan din Moldova." (1497
August 19).
Tot la fal a procedat gi celalalt aliat al lui
alian0..rtu
www.dacoromanica.ro
- 221 -
Ivan, Mengli LPhirei a cdrui solie trimeasa la Ale-
xandru nu ni s'a pastrat dar *Um de ea fiindca o
cunoagtem pe aceea trimisa la Ivan in care spune:
"Cu Stefan Voevodul avem not lege gi juramant,noi
pe Stefan nu-1 vom laza singur. Daca mergi (adica
Alexandru) impotriva lui gi not vom porni razboi,da-
ca vrei pace gi not vrem" (1497 Noembrie 27).
Interledia lui Stefan pentru o alianta con-
tra Turcilor. Prin urmare Stefan intrase in alianVa
facuta de Ivan contra Litvanilor, insa foarte curand
el s'a schimbat. Stefan care era un fin om politic,
isi da seama In calculele sale ea adevaratul pericol
pentru el nu venea dela cregtini, ci dela Turci.De
aceea el del ideea de cruciata contra Turcilor, dupa
cum se vad lucrurile din coresponden'a mai ales cu
papa ci cu VeneVia. Dar ca sa se sprijine pe Poloni
el a socotit ea trebue mai intAiu sa-i impace pe a-
cegtia cu Ivan. In legatura cu aceasta avem o eerie
de scull trimise de Stefan atat la Alexandru cat ci
la Ivan. Intr'o solie trimisa lui Alexandru pentru
impacare cu Ivan, el ii spune acestuia "Caci ce
www.dacoromanica.ro
- 222 -
feleIvan marele cneaz al Moscovei? R
cuscru domnului noetru voevodului, iar milostivi-
rei voastre vá e socru"
Cu alte cuvinte, ar fi bine sA vd impficaVi
fiinded subteti ruda. Adaog ca toate aceste solii a-
le lui tefan sunt publicate de Ioan Bogdan in vol.
II al tolecViei sale "Documentele lui Stefan eel Ma-
re".
Din ce in ce mai mult se vede dorinta lui
pefan de a juca un rol de mediator gi a implies pe
Litvani cu Rugii iar apoi sA porneascA cu totii con-
tra Turcului. Dupe cum in 1496 ii scrisese lui. Ale-
xandru in 1498 el face acelag lucru lui Ivan, pe ca-
re-1 indeamnd ea se impace cu Litvanii,cAci..."Ale-
xandru" e "ginerele vostru"...cu toate ca tarul ii
acuzA ca..."nu se tine de pacea incheiatii" E bine
sa se impace odatA cdci iatn "toti craii ci
toti domnii crectini, cats sunt gi toate panne
Apusului gi toate Varile Italiei se unesc ci se gd-
tesc gi ar dori sd meargd impotriva ptiOnilor. Ar fi
bine sa ai gi to pace cu cregtinii gi sA to scoli
Vasilievici,
.
www.dacoromanica.ro
- 223 -
impreuna cu tots domnii cregtini, impotriva
tatii."
Ivan al Moseovei era fara indoiald un bun
cregtin, dar scopurile sale politice treceau inain-
tea intereselor de ordin general ale cregtinitdVii.
El ii rdspunse lui Stefan ca dorinVa lui cea mai vie
este sa fie invins pdganul - trebue sa adaog ea pe
el nu-1 Area interesa inaintarea Turcilor spre Duna -
re gi peste ea, fiindca nu era ameniniat direct gi
mai era indirect prin alianVa cu Mengli Ghirei vasa-
lul Turcilor, prieten cu acegtia, dar ca in ceeace
privegte impacarea cu Alexandru, in aceasta cearta
vina nu este a lui.
Alexandru este acela care poartit intreaga
raspundere fiinded Ii silegte fate sti se treacA la
eatolicism, iar pe ortodoxi nu-i lesa de loc In pace
gi cauta pe deasupra sd mai puma gi un episcop cato-
lic la Smolensk.
Mac& vrea sa se impace, atunci Stefan si in-
tervind la Alexandru in sensul celor de mai sus gi
el e Bata sd-i intinda mAna. In 1499 avem o noun so.
'Agana-
.
-
www.dacoromanica.ro
-22k-
lie catre Alexandru a lui Stefan cel Mare, in ca -
re-i spune ca el a scris la Moscova gi ca i s'a
spus c& Alexandru e de vine, fiindcgi nu s'alinut
de obligaMile pe care gi le-a luat. Deci ar fi bi-
ne, dace dore§te s5 se Impace, se. se tins de cele
fIgacluite..Lui Ivan al III -lea ii era .ciuda ca Ale-
xa;Idru nu voia sd-idea titlul care zice el i se Cu.
venea. Este cazul sd va spun ca. Ivan igi luase ti-
t1U de "mare. cneaz al tuturor Rusiilor" (gi nu al
Rugilor) . Este o deosebire, fiindca ,el nu'stapanea
decat RusI mare iar celelalte trei (Rusia
ci Ucraina) erau in mAinile Litvanilor. Din
cauza aceasta Alexandru nu putea sa-i recunoasc6
titlul. In cele din urma, vazand c& lucrurile nu se
impaca, se inchee un tratat de alianta intre te-
fan, Alexandru gi regele Ungariei, la care Ivan nu
is parte. In 1501 loan Alebert.moare gi in acest
fel Alexandru ajunge gi rege al Poloniei. Alianta nt
dureaza deci mult fiindca avand loc turburari pen-
tru alegerea lui Alexandru gi pe deasupra Inca din
1500 izbucnise iar lupta cu Ivan, ,Stefan profit& gi
alba,Ga-
litla
www.dacoromanica.ro
-225 -
el gi intra in Pocutia asupra careia ptiVi ca evea
drepturi. In aceastd regiune,cu capitala la Colomaes,
era aca cum e gi azi o populatie ruteand ortodox6 in
frunte cu anume cefi locali. Se pare ca tefan a fa-
cut aici mimic, ceeace facuse Ivan in mare in Lit-
vania. Adicd a cdutat sa lace nemultumiri pe teren
religios, care au du:: la solicitarea ajutorului mol-
dovenesc, din partea nobilimei ci chiar a populatiei
de jos. Aceasta aratd ca Stefan era influentat de me.
todele aliatului sau, Pocutia ramase Moldovei Ong
pe timpul lui Bogdan urmacul lui ptefan. Relatiile
cn Polonia sunt rupte, dar brusc aproape se rdceec
ci relatiile cu Ivan.
Conflictul intre Ivan si_tefan cel Mare.
Spuneam ca Ivan Ivanovici a murit curand dupd. cdsd-
toria cu Elena, prin anul 1494,_ Ivan al III -lea ca-
re rdmasese vdduv, se recassatoregte cu Sofia Paleo-
log, fiica lui Toma Paleolog.Acesta era frate cu
ultimul impdrat al BizanVului Constantin raleologul
ci fusese guvernatorul Moreei. Cand a cazut Constan-
Fasc. 15
www.dacoromanica.ro
226
tinopolul ap6rat cu atata vitejie de Constantin 014.--
reea a'fost gi ea cucerita de Turci. Sofia era deci
nepoata ultimului 1mph-rat bizantin gi prin geneologia
ei, i. star fi euvenit teoreticegte mostenirea la Bi
zant. De aici pretind Rugii stapanirea Constanti
nopolului justificdndo prin aceasta mogtenire.Fi
regte ca lupta din sec. al XVIIIlea nu s'a mai dat
cu deosebire pentru acest lucru, ci pentruca Rusia do-
rea o egire la M. tediterank_care nu se putea asigu
ra decat prin stapanirea U. Negre gi a stramtorilor
ei. Ca sewn cá au drepturi asupra Constantihopolului,
Rugii acum au adoptat sterna imperiului bizantin,vul
turul cu doua capete.
Din aceasta cdsatorie s'a ngscut fined un fiu.
Sofia, care era o femeie foarte desteapte gi se pare
tot pe atAt de intriganta, a autat sa-1 determine pe
Ivan ca s6-1 inature pe Dimittie gi sa-1 lase mogte
nitor pe fiul ei numit Vasile. Intre Elena gi Sofia
din aceasta cauza s'au dus aprige lupte.
Ca deobiceiu s'au format dou6 partide de bo
eri, care sustineau pe cei doi canditati. La inceput
- -
www.dacoromanica.ro
227
partida moldovencei, cum ii spuneau Elenei, a izbu
tit qi in 1498 Dimitrie e declarat mare cneaz *i mo
ctenitor, dar in 1502 el este inlaturat in favoarea
lui Vasile. Elena *i fiul sau sunt aruncaVi la inchi-
soare, ceeace a maniat pe Stefan eel Mare, care a in-
tervenit la Moscova ca sa se dea drumul fiicei sale
ci nepotului sau ci sd fie pugl in drepturile 'or.
Totul insa.a Post zadarnic caci nu a foot luat6 in
seama interventia lui, el nemai gtiind ce s'a mai in-
tamplat cu fiica gi nepotul sau.
In legaturd cu aceastatsolii lui Ivan la Men-
gli Ghierei, sunt invaVati ce sai spuna..."Dactii
va intreba cui ia dat acum domnia marele cneaz sai
fie urma*, sa spue ca nepotului (lui Dimitrie) ii
daduse domnia, dar el cu mama lui, marea cneaghin5.
Olena s' au purtat necuviincios faVii de marele cneaz
0 au facut fapte pare nu se cad gi de aceia a luat
moctenirea dela nepot ci a dato fiului sau Vasile"
(1502 Octombrie 16).
In ,felul acesta vlastarul moldovenesc nu a
putut ajunge sd domneasca in Rusia. Stefan in schimb
- -
www.dacoromanica.ro
- 228 -
s'a apucat de represalii. Ivan care se apucaee ea re-
facA bisericile qi Kremlinul distruse de Mari al-
tadata, a trimis solii in Italia ca sa-i aduca pie-
tori. Trebuia insa ca acestea ea treaca prin Moldo-
va. Cand s'au intors, Stefan i-a arestat pe totitre-
tinand pe pictori la el. Be purse intrebarea, daca
aceqtia n' au Post folositi de Stefan care insaqi e-
ra un mare constructor de lacaquri sfinte.
Dar lucrurile acestea s'au terminat repede.
In 1563 moare Sofia; in 1504 moare citefan; cu Elena
qi cu Ivan se intampla acelaq lucre in 1505; iar Va-
Bile Ivanonici ramane pe tron i continua politica
pe care pang acum o dusese tatal eau.
- -- 000---
www.dacoromanica.ro
-229-
Prelegerea XV -a
Luni.7 Februarie 1938
Vasile Ivanonici si Ivan TV cel Groaznic
Ajunsesem in lectiunaa precedent& la moartea
tarului Ivan al III-lea care e socotit pe drept adu-
niitorul p&mAntului rusesc. El a fost acela care a
dat directivele unei politici de expansiune atft
spre Rifts&rit cat qi inspre Apus. In leg&turil cu ex-
pansiunea Rusiei lui Ivan spre Apus am v&zut c& po-
litica MoscQvei a intrat in leg&turi cu politica
lui Stefan cel Mare.
Vasile Ivanonici (1505-1533). VrmaTil lui
Ivan al III-lea care a venit la tron ..dupgice pe ne-
drept a=luat coeace se cuvenea lui Dimitrie fiul
Elenei fiica.lui 4tefan, a fost Vaeile,zis Ivano-
vici, adica fiul lui Ivan. Vasile Ivanonici a domnit
si
www.dacoromanica.ro
- 230 -
dela 1505-1533. El e depart() de a avea o personali-
tate ca a tatalui sAu yi chiar ca a fiului eau Ivan
zis cel Groaznic. Intre acegtia doi el apare ca o
figurA pandit, ducAnd o politick fAr& trAsfturi bine
definite, in care rolul sau BA fie bine continuat.
Vasile n'a Mut altceva deedt sift uzmase politica
InceputA de tatal sAu. §i in vremea lui aceleagi
probleme - minus cea tAtard - se puneau statului ru-
sesC. In interiorul statului politica ce trebuia du-
s& era aceea de consolidare a domniei in contra cla-
sei boierilor. In afar& problema conflictului cu Lit-
vanii rAmasese nerezolvatsa de Ivan al III-lea, de a-
ceea el se gasegte gi acum pe primul plan. Din punc-
tul de vedere intern, abea acum in vremea lui Vasi-
le s'au completat cuceririle micilor statulete,care
Inca nu formasere: o parte Integrant a statului rus
dela Mbscova. Intro aceste stAtulete era gi acela-al
oragului Pskow dope lacul Pskow ceva mai la ApuB
de Novgorod. Fiind ca gi acesta o_cetate de negu -
stori care aveau intense legAturi de convert cu Bal-
,
www.dacoromanica.ro
- 231 -
tica gi mai ales cu oragele germane, ajunsese la o
stare destul de Infloiitoare. Situatia de republica
in genul Apusului, care Meuse marirea Novgorodului,
o Meuse gi pe a acestuia, dar cu toate aceetea nu
putu rezista gi cazu sub loviturile lui Vasile. De
asemenea mai ramasesera libere unele principate din
regiunea p&durilor cum era principatul de Riazan,ca-
re avu aceeag soarta ca gi Pskov.
Dar aceste cuceriri insemnau inglobarea in
etatul rusesc a unei nobilimi locale, proprietare dc
pamant ce nu ar fi rabdat set fie supus6 ara murmur.
Mijlocul de a staptini aceste regiuni marl ugor, a
fost gasit ci anume au fost improprietariti, in de-
trimentul gi pe mogiile nobilimii locale, ogtenii
cuceritori. Aceasta era o politica de colonizare ca-
re avea ea asigure stap&nirea Moscovei asupra teri
toriilor cucerite.
Problema cea mai insemnat6 a fost insa,lup-
ta in contra Poloniei. La un moment dat s'a crezut
ca aceasta lupt& va inceta prin alegerea Varului,ca
mare duce al Litvaniei. °And a murit Alexandru
www.dacoromanica.ro
- 232
(1506) regele Poloniei gi flu al lui Cazimirtau fost
glasuri printre nobili, care au cerut ca pe lfing6
alegerea regelui Poloniei - care s a facut ih per-
soana lui Sigismund fratele lui Alexandru - eh se
aleaga gi marele duce al Litvaniei in persoana Vara-
lui Vasile Ivanovici. Dar acest lucru hu s'a intam-'
plat.Sigitmund e ales gi rage gi mare duce, Us:and
dupg catava vreme in acest din urmg post de conduce-
re pe fiul sau Sigismund August, mai tdrziu gi el
rege al Poloniei. Luptele aca dar se continua* fiind
reincepute in anul 1509. B de reVinut faptul ca tot
in acest an incepe ci rasboiul dintrr. Poloni gi Bog-
dan al III-lea domnul Moldovei, urmagul lui Stefan
cel Mare. Desigur ca acest fapt nu este o simpla co-
incidenta.
RAsboiul inceput cu Rugii in 1509 este insti
de sturta durata, cdci se inchee curand o pace, care
a Post numit6 atunci de ei, pace eternti, dar care
eternitate a durst numai trei ani. In 1511 operatii-
le militare au inceput ci au continuat cu intermiten
pAna in 1522. Faptul cel mai important din acea-
-
Va
www.dacoromanica.ro
233
stA lung& /upta a Post cucerirea oragului Smolensk:
deand incepe inaintarea in Litvania a RugilortSmo
lenskul era o cetate bine intarit& ci deaceea cuce
rirea lui, pentru epoca aceasta avea o mare impor
tant& fiindcA de rapt in aceasta vreme acela care
staptinea cet5tile unei regiuni, acela era ci stap&
nul tinutului. Cronicile rusegti au cinstit cu marl
laude la adresa tarului, cucerirea Smolonskului.
"Luarea Smolenskului spun ele a fost.pentru Rugi
o sdrb6toare, c&ci numai ambitiogii se bucur& s& is
dela altii, dar a relua al eau e o adev&ratii bucu
rie."
Dupg cum se-vede de aici,cronicarii erau
conctienti ca regiunile cucerite erau rusegti. Era
o congtiinta nu atft nationalg, cat mai ales una
istoria, in sensul ca ei gtiau foarte bine c6 alts
dat& fuseserd st6pani aici. Dar Rugii nu au obtinut
numai succese in aceasta lupt& care a tinut atft de
mult. A Post ci o infrangere mare a for la , Orgq
(1514). In cele din urvi, la interventia papei Leon
al Xlea, sprijinitorul renagtarii artistice din
- -
- -
www.dacoromanica.ro
- 234 -
Italia, se inchee pacea. Iterberstein a foet acela
pe care papa l'a trimis sd mijloceasca aceasta pace.
La intoarceretHerberstein a scris o luCrarein care
arata tot ce a vazut el in Rusia. Lucrarea este in
latinecte $i conVine si figuri gravate in lemn,avand
capitole despre religie, descrie palatele ci diferi-
tele cladiri insemnate, inteun cuvaxt. vorbecte de-
spre tot ceeace i-a atras iui atenVia in Rusia, in
timpul misiunei sale. Opera sa este intitUlata "Re-
rum moscovitarum comentarii", comentarii despre lu-
crurile moscovite.
Aici se gaseste,pasagiul citat in alts leo-
Vie si In care Stefan spune ca in timp ce Ivan al
III-lea stand pe tron, Ears sa se oboseasca prea
mult face cuceriri, el nu mai poste prididi sa-qi a-..
pere Vara, cu toate ca toata 'ziva nu sta-decat
si cu sabia in mina.
Ceeaoe este caracteristic pentru acest ras-
boiu polono-moscovit este rolul jucat de nobilimea
litvana ortodox& faVa de Var. Ea dorea sa scape de
Poloni ci deaceea e favorabila Varului. Inge nobili
ati
lare
www.dacoromanica.ro
- 235 -
Ittva filo-rug:1 a-fost-§1
A._!25t21La_lupta.11ce au fost,,,an_aament
a-ttecuf-6e partea
rului. Nepoata lui, .raguipairs'a casatorit cu Vasile
Ivanovici ci a fost mama lui Ivan zis cel Groaznic.
Ilaaolammall11213:15M1. vasile Iva-
novici, care totuci n'a avut o personalitate marcan-
tat moare in 1533 lasand pe fiul sau minor. Din cau-
za aceasta, urmeaza o perioada In care, regele
minor, stag uvernat de nobili. Egte o epoca
de turburari care permite vecinilor sa tragd foloa-
se. Se formasera doua particle: deoparte Elena cu
nobilticare voiau sa-1 meriting pe Ivan la tron, de
alta aceiculdozu41411turarea fiului lui Vasile.
o vreme in care asasinatele politico se
in lanV ci in care puterea nobililor crectelsdrun-
cinand pe cea a tarilor, prin recapatarea unora din
drepturile ce le fusesera rapite. 11.9adaiL22212!2L
nIEELLUL,...aanralUt °data cu RajAratul lui Ivan cel
,Gzsaizaire, In vremea turburarilor a fost ci un atac
al Litvanilor asupra Smolenskului, pe care ins&
unul_Mihail,Gliuski.
daLSRarts..Aim_iii.tvania-0 ta-
B
fiird
www.dacoromanica.ro
236
n'au putut s6-1 cucereaeci.
Ivan cel Groaznic, cel care pune capdt ace
stei situatii din Rusia, este o personalitate din ce-
le mai tragice din istoria Rusiei. Unii ist9i.clos
de pild& istoricul nostru loan Bogdan, 1au comparat
pe Ivan cu Vlad Tepeq §i poste pe hund dreptatelcdci
interpretdrile faptelor for aproape corespund. 0 par -
te din istoricil admit cruzimile lui socotindule ca
fiind necesare, cerute de imprejurdri. Dupd ei ace
ste cruzimi nu erau ale unui om nebun, care ucide nu-
mai din placere, ci la facea din anumite raViuni de
stat, voia sd taie ce era putred i ea indrepte ast
fel lucrurile. Ioan Bogdan considerd cd Vlad Tepee a
fost un fel de nevropat care ucidea din pldcerea
guimard , de a vedea oamenii chinuinduse. Cam ace
ea§.1 interpretare s'a dat de unii *i faptelor lui
Ivan, care a fost O. el socotit ca un om crud, dar
drept: Altii au sustinut cd imprejurdrile iau dic
tat sd feted acele cruzimi ele nu se daIoresc
unor cauze de insuficientd cerebraid. In realitate
san
cagl
www.dacoromanica.ro
237 -
!yljram11-944-la-mijlack. Pe vremea aceea asemenea cru
zimi erau lucruri obignuite; ele nu inspaimEintau pe
name
Fapt e ca Ivan _a copildrit intr'o epoc6 de
nesiguranta, de anarhie, in care vieata lui a fost
mereu at a, lucruri care firegte au lgisat ur-
me in sufletul sau. Agesteimplajarasi au 0cos-din.i
Ivan un om care se temea do orice gi-care avea un,_IMMININOWWWWWWWW.....ga,
fel de sete de rdsbunare pe hobilimca care nu se im-
pdca cu doLnlia absolutd a unui tar. Se intampla ci
in Rusiaseeace se int8mplase gi in Apus and re-
gii Frantei spre pilda, incercaserd unificarea eta-
tului. Bobilimea nu se putea impdca cu crecterea pu-
terii conducgtorului in detrimentul ei ci atunci fi-
regte ca a ridicat capul.
Originile autocratiei ruse$ti.Se pune intro-
barea acum, care este cauza autocratiei in Rusia ?
Yom vedea ca lupta dintre tar ci nobilime este de
fapt inegald gi ultimii vor fi infranti..Autocra-
Via aceasta este cu totul particulard prin lungimea
ei, mai ales; cdci pe cand alte tars evolueaza,Ru-
-
,
www.dacoromanica.ro
238
sia a ramas tot aga pang in secolul al XXlea.Acest
lucru e particular O. pentru locul in care s'a in
tamplat. Spuneam Ca Rusia a urmat un mars invers ca
in Europa de Rasarit. In Apus, in Evulmediu nobili
mea ajunsese la un moment dat egala cu regele,dar
pe incetul lucrurile se schimba, regele fiind acela
care capata puterea, reu§induse, dupa cruciatele ca
re au fost cauza de capetenie a micgorarii puterii
nobililor sa se unifice §i sa se formeze state naT
Vionale ca Spania, Franta, Anglia, in sec.XVXVI,
In Rasaritul Europei lucrurile stau invers.
De undo la inceput avem domni puternici, temuti,ca
un Stefan eel Mare in Moldova, Ludovic in Ungaria
sau Cazimir t Polonia, avem dupa aceea o perioada
in care domniile slabesc, dinastiile se destrama
puterea nobililor se ridica. Aceasta deosebire in
tro Apusul, in care puterea regelui a cresaut_0,Ra
saritul, in care din contra puterea nobililor_este.
cea mai mare, are cauze economiceIn Apus se ridi
ca clasa burghezilor, pe care se sprijina regele,
gi
www.dacoromanica.ro
- 239 -
distrugAnd economicegte gi politicegte nobilimea. In
RAsarit undo nom- mai erau drumuri de comert, raman ca...ILDIRTIMINIIIIN.Oinn
singuri bogatagi proprietarii de panAnt, deci boierii,
care avancLeconomia in mans, ajung sti puns mama ci
ape friinele politice.
Dar gi Rusia este tot in nearit, dece aici
ILELYtEaust_o autoc'atie a tarului? Sd bu fi ridicatci aici ca in Apus o burghezie care s6-1 eprijine ?
11122.2.gte cazul, c4ci ea era departe de drumurile de
comert ci era foarte putin cunoscutti Apusulti,carula
trebuia sä vina un Herberstein ca s6-1 spuna ca exi-
st& o Rusie.
Cred ca aceaeta se datoregte faptului
In care se puteau face colonizgri con-
tinue ci repetate. Rusia dispunea de un spatiu extrav
ordinar de intine, in care oricdt de departe de Eosco
va puterea tarului putaa fi mentinutd fat6 de nobi-
lime. Tarul igi putea crea_o nobilime noun de pro -
pl12.4..441-144112,1wiLIn intplsele domn1Lce avea la
agog formeu bogatia mogiilor
aiurea de tar, age ca aoesta avea
ca Ru-
sia era o ara,
pu-
!1/51fi-colonizati
www.dacoromanica.ro
- 240 -
pe proprietari in mina. Nobilimea localg niciodatg
nu a putut ridica gi ea capul in faVa nobilimii de
colonizdri militare, pe care gi-o creease tarul. In
niciuna din Vdrile Rgsaritului Europei nu se mai pu-
tea face acest lucru gi deaceea in Rusia avem acelaq
lucru ca in Apus, adicti stgpanirea gefului statului
nu este amenintata de puterea nobililor, cad acegtia
nu au nicio putere.
Reformer* lui Ivan IV. In 1547 Ivan eel
Groaznic le proclamg Var. De rapt acest titlu nu fu-
seed purtat do inaintagi. 21 inseamng Cezer sau im-
parat ci Imitat dela Bizantini, it avuseserd pi Bul-
garii. dram exista contiinVii la Ivan ca se trage din
Paleologoi-a luat gi el acest titlu pe care numai
intamplgtor it ggsim dat urmagilor lui Ivan al III-
lea. Acesz titlu era um anunV al stgpgnirii absolute
in politica internal gi al indreptgrii privirilor
spre Constantinopol in politics externg.
In ce privegte conducerea interns era mai
intaiu o adunare a tariff, formats din proprietarii
de Om/Int, deci din nobili, numitg Zemslu Sobor. In
www.dacoromanica.ro
- 241 -
afar& de ea mai era un consia_uluitot din
boieri numita Duma.In timp ce prima cuprindea pe bo-
ierii proprietari de pam8nt oricare ar fi fostoaceea
de a doua mai restransa, numai pe boierii facuVi de
Var. Era §i normal ca intre aceste adunari sa existe
conflicte, dar totdeauna erau rezolvate de tar in
favoarea Dumei. Alaturi de aceasta organizatie se
mai face 0 o codificare a legilor. Legislatia fa_
cute acum este compusa iin 100 de capitole de unde
numele ei stoglav era un fel de cod civil si bi-
sericesc (1551). Mai era deasemenealituVie de-
stul de ciddata numita Opricnina. Aceasta era un fel
deordi....nrizeItaos_avaajeJafrunte pe tar i avand o
or2121.zatiftpeparata i o curte a for proprie.Dar
aceasta 0 ticnina avea numai_o_fArmareligloasa,caci
de fapt avea un scop_poliVist. Realitatea era ca ea
trebuia sa apere a ar gi_sa_distuga puterea nobi-
lilor. zn mainile for se dadeau unele mocii tocmai
in regiunile unde nobilimea era puternica §i deci
periculoasa pentru Var... Pe vremea lui Ivan s' au fa-
Faso. 16
ci
www.dacoromanica.ro
- 242 -
cut adevarate expropieri luandu-se
lor locali dintr'o anumita regiune gi dandu-se mi-
litarilor gi trimiVandu-t tocmai pela Urali pe aces
expropiaVI,Dar toate acestea nu au ajuns sa distruga
pe nobili gi atuilci Ivan a introdus regimul teroarei,
de unde i-a legit porecla de "eel Groaznie ". Se vede
bine din donnia lui ca a dus o politica bine stabi-
lita, cu stop social din punct de privire intern.U-
nii din scriitorii de pe vremea aceea - nu trebue
sa credem cr erau teoreticieni ca azi - au aratat ca
tarul trebue sa procedeze aga cum a facut, indem-
nandu-1 chiar sa distruga pe nobili. Insugi tarul a-
rat& in ni§te scrisori ale sale, motivele care 1-au
determinat distruga pe nobili.
12911112a_arlemAi In ce prive§te politica
lui externs, de data aceasta Ivan nu mai urmare*te
pe a inainta*ilor, ci in primul rand cauta o cm
siune spre Rasarit ci Sud-Est. Puterea Tatarilor a-
cum era compl2"cdecazutd gi Rugii iau ofensiva conk-
tra lor. Atat hanatul dela Cazan (pe Volga) cat ci
eel dela Astrahan au fort cucerite. Cazanul a cazut,
mogillomLebi/A=._
sffi
www.dacoromanica.ro
243
WN.in15gegiunile acestea au devenit pe data
locuri de colonizare,insa in mijlocul unor populaVii
de neam mongol, cad pe rang& Tatari mai eras pi al
te popoare mongols aici, ca de pilda. Bulgarii din ca-
re s' au despartit cei din sudul Dunarii.
La 1564 are loc cucerirea regiunilor dela M.
1112212ortuelpIKLcare firepte nu reprezen-
ta, ca mai tarziu Petersburgul, o fereastra deschis&
spre Occident (dupa expresia lui Petru eel Mare),der
totupi pe aici s'au facut prime's legaturi cu Apusul.
Chiar atunci are loc un tratat de comert nu prey
fEH9!222.2IPIIaalill22aPgliE2!aEtLELLEE]kELtt...
De la o vreme se formase in Urali *1 la Don, o_cava
lerie local& ce lupta contra n a
valeria Cazacilor. Unii din acepti Cazaci, au trecut
sub conducerea lui Jermak in regiunea Sibirului,pe
mand o colonie ce a permis extinderea stapanirii ru
septi in aceste regiuni. Dar in afar de aceste cu
ceriri, Ivan a facut pi o mare sfortare pentru a pu,
tea ag7Vi
- -
,..
creta1-2-i24.111.2.Q.Maaltia...
en7,-
ste Urali a-ezfindu-s-, ara azi numitfi Sibera,for -
www.dacoromanica.ro
244
La Baltica insa nu mai avea de a face cu'orte decadente ca cea a Tatarilor. Va spuneam ca
aici se agezasera Cavalerii purtatorii de spada.Dar
acegti stapanitori ai Livlandei sau Livoniei (in
nemtegte) erau in mare decadena. In interiorul Li
ve -lei, era tulburare mare, caci oragele incepusera
ea se rascoale contra cavalerilor, care devenisera
un fel de seniori feudali Ce exploatau pamanturile
pe care stau. Ei igi pierdusera calitatile militare
de alta data mai ales ca trecand la luteranism ordi
nul se desfiintase, aceasta credinta excluzand orga
nizatiile militare religioaee.
Conducatorii ordinului desflintat, au cautat
sa se organizeze politic gi din cauza nemultumirilor
interne au cerut gi ajutor din afard.Cu ochii asupra teritoriului for erau de ...
fapt gi altii, nu numai Rugii, caci mai erau vecini
care doreau o iegire la M.Baltica. Cum interesele
acestor vecini s'au isbit evident ca s'au iscat lup
te care s'au dat pe teritoriul Livoniei. Vecinii in-
teresati erau Polonii, Suedezii ci Rugii.
---000---
- -
www.dacoromanica.ro
- 245 -
Prelegerea XVI-a
Miercuri.9 Feb'', 1938
Ivan IV cel Groaznic (continuare)
Razboiul cu Polonia. In lectiunea precedents
Ems:di:tat ca istorla Rusiei in timpul domniei lui Ivan
cel Groasnic, ajunge la lupta pentru Livlanda foar-
te importanta pentru Rusia, fiindca o data cucerita
i-ar fi deschis drumul pe M.Baltica. Livonia care
fusese stapanita de Cavalerii purtatori de Spada,
era Ins& ravnita gi de a1 ii gi spuneam ca Polonia
gi Suedia aveau aceeagi dorinVa ca gi Rugii. Cea
dintaiu din aceste trei Vari, care a reugit sa In-
lature pe tavalerii care se desfiinVasera pe ei in-sagi trecend la luteranism, a font Polonia. Sigis-
mund August, in 1557 reugegts cucerirea Livonie
In armata lui se afla
ca a condus un corp de oaste in aceasta lupta, ce
unt0joicia4.sarq,se..pare
www.dacoromanica.ro
- 246 -
ne intereseazg gi pe noi. Este vorba de viitorul
domn al Moldovei, Despot Heraclide, care astfel gi-a
cagtigat sprijinul Poloniei pentru a putea pune mana
pe roldova unde ca domn e cunoscut sub numele de
Despot Voda. Pt la 1563 are loc luta intre cei trei
pretendenVi ai Livoniei. Ivan reugegte la un moment
dat sa ajungd cu cucerirea pang. la M. Baltica. Dar
in cele din urmg este respins gi ramane numai cu ce-ft
tatlIS219aastfel cg iegirea la mare nu e dobandi-
tg. CE4iva ani mai tarziu se produce moartea lui Si-
gismun3 August cu care se atinge gi dinastra
lonilor din rOlonia (1570. Iar se pune acum proble-110111.
ma alegerii unui rus la tronul Poloniei. Ivqn_tgi
pure candidatura In numele lui sau cel putin a fiu-
lui sau Feodort0 parte din nobili erau pentru ale-
gerea lui, insd au intervenit gi unele presiuni de
afarg, ca de exemplu din partea Turcilor,c6ci Sul-
tanul se temea de unirea Poloniei cu Rusia, din ca-
re ar fi legit un stat foarte puternic. $1. domnul
Moldovei loan Vodi cel Cumplit intervine inacetiel
'..;%.00.......marmammoallralifterelommodaess
,IX,e1-
www.dacoromanica.ro
- 247 -
chestiuneagu.,..Turci-I,De-asemenea Apusul nu putea sd vadA acest lucru sou ochi
buni. In cele din urea este ales Henryde Valo
domnegte nu-\
mai cateva luni, caci murind fratele s6utregele
Frantei,
Aetfel este ales ca rege al Poloniei tefan
Bathory voevodul Ardealului (1575), care era un
foarte bun militar.
El lases in locu -i in Transilyania, pe-frate-
le sliu Cristofor Bathory, dupes care veni Sigismund
suoopsut.faagtLanejin relatiile sNute de el,cm,
Nihaiu Viteazul. Stefan Bathory cauta sg-gi puns
talentele sale militare In serviciul ideii de a
respinge pe Rugi, pentru care lucru Igi pregati o
armata puternicd gi bine organizata. 31 Incepu o-
fensiva contra Rugilor, dar va fi de scurta durata
cad, domnia lui nu tine dealt vreo zee° ani.
In 1579 oragul Polock este reluat de qtefan
't"13424-144431sa inaintezg,inusia. Pskowul
care fusese cucerit de Vasil° Ivanovici este ase-
cliacaLtdoLjanSisar.ajaUzazesta
el se Intoarce el -si is tronul cp
Yenea.
www.dacoromanica.ro
- 248 -
diat in 1581 de Poloni, dar nu poate fi luat. Cu
toate ca armatele Polonilor sent mai mici, ele to-
tugi fiind mai disciplinatet reugesc sa-i bats pe
Rugi. Unii istorici socot ca infrangerile Rusiei,
in aceasta vreme s' au datorit lipsei de bani nece-
sari pentru IntreVinerea armatei gi mai ales merce-
narilor care luptau cu arMe de foc. Rugii nu dispu-
neau de un comer mare care sa le asigure o circu-
latie monetary bogata. De rapt situatia aceasta a
armatei rusegti a continuat mai multe veacuri gi a-
devarata for armata, in sons modern nu a facut-o
()eat Petru eel Mare.
In cele din urma in lupta dintre Poloni 91
Rugi, intervine Papa pentru Dace, Este trimis ca
mijlocitor, un italian iezuit, numit Antonio Pos-
sevino, care era un om foarte invgtet gi bun cunos-
catoral Orientului, uncle facuse propaganda Caton-
ca. El a stat gi in Transilvania desire care
scris o carte publicata azi de un istoric ungur Dl.
Andrei Vereg.
-a -
www.dacoromanica.ro
- 249 -
Cu prilOul vizitei in Rusia ca gi Herber-
stein, el a scris o carte de informaVie pt.Sf.Sciitin
xlespze aceasta tare:. In anul 1582 se inchee pacea,
la care participa gi Suedia pe langa Rusia Si Polo-
nia.
Prin aceasta pace Rusia nu reugegle91 cape-
fie o iegire la Baltica, oaci partea despre Finlan-
da gi Estonia °la Suedia, Polonia puns mana pe ce
mai mare parte din Livonia ci numai o bucata
mai mica ramane Rasiei care deci se dovedise slabs,.
In 1584 moare Ivan al IV-lea ceL,Groaznic,
Para sa poata sa-si atined scopul inspre Apus,adi-
ca faca o iegire la Baltica.
Legaturile cu Moldova.Dupd ce am vazut aces-
te lucruri sa ne intoarcem inapoi gi sa vedem care
au foot legaturile lui Vasile Ivanovici gi ale fiu-
lui sau Ivan al IV-lea, cu Moldova.
In vremea for domnesc in principatul moldo-
venesc mai multi domni, dintre care doi cunt mai
de seams: Bogdan al III-lea fiul lui 4;tefan cel Ma-
re (1504-1517), care a urmat in urma tatalui sau,
sa-si
www.dacoromanica.ro
- 250 -
imediat, ci dupd Fotefanitd Vodd avem scurta gi
glorioasa domnie a lui Petru Rareg (1527- 1538,1541-
1546) tot un fiu dar nelegitim - al lui Stefan
cel Mare.
In ce privegte pe Bogdan, ctim ca el a tri-
mis nigte solii la Ivan gi ele au trecut pe la M.-
tart. Nuit11112121±112ELOAYE-o inVelegere
Rusia. Bdnuim ca da, cdci in 1509 cdnd a avut
1222....upt921112191favenir..a-avut loc gi
o luptd intre Rugi 4i Polni. Cunoagtem cauza lup-
tei lui Bogdan cu Polonii. B1 - Bogdan - voia sd se
casatoreascd cu sora regelui Poloniei gi pentru a-
ceasta cdsdtorie, cedase Polonilor PocuVia cucerit4
in ultimii ani de domnie de ;tefan cel. Mare.
2larindreelea#lexandru cu care se fdcuse
invoiala aceasta gi venind la tronul Poloniei Si-
gismund, acesta nu vrea sd mai recunoascd
lerlajacutildt,.Alexandrusinici PocuVia nu vrea ea o restitue. 14)gdan cauta sd
se rdsbune gi astfel in 1509 el pdtrunde in Polo-
-
-cu
inteltz.
www.dacoromanica.ro
- 251 -
nia, ajungand pang la Lemberg cu pradaciunileJap-
tul ca in acelag an izbucnegte gi rgsboiul dintre
Rusia gi Polonia, ne face sa credem ca va fi exis-
tat o intelegere a lui Bogdan cu Moscova, cu toate
ca.' nu avem propriu zis gtiri documentare in aceasta
In orice caz, din documentele ce avem se vel-
de clay ca cbl putin 1222222221111=11RazegleelAt..*
turile cu Moscova au Post strAnse. In legaturii cu
aceasta am scris eu un articol in volumul "In memo-
ria lui Vasile larvae Buc. 1934, intitulat "Petru
Rares si Moscova".
Se constata ca politica lui I.Rartig urmeaza
in unele privinte pe a lui ctefan cel Mare, dar se
deosebegte de ea in altele.
Dorin a lui Petru Rareg era de a stapani Po -
cutia gi aceasta nu numai pe baza zglogului dat lui
Petru Mugat ci Alexandru cel Bun, dar ci faptului
ca erau nobili ortodoxi, poate gi cglopazza2=.
care preferau st&panirea,Mcldovei celet poloneze.
privinVd.
111WIWIMMIIIIP.M1010,
_
www.dacoromanica.ro
- 252 -
Aceasta it apropie de politica lui ptefan ca gi in-
terventia in politica Ardealului.
ptiti ca in vremea asta Ardealul e turburat
de luptele dintre Ioan Zapolia, regele ales de nobi-
limea ungara gi Ferdinand de Habsburg fratele lui
Carol. Petru Rareg intervine cu armata sa gi in ur-
victories dela Feldioara capata pe rang& cetati-
le tatalui eau, Rodna gi Unguragul gi chiar Bistri-
ta,vestita cetate saseasca ii este data dar ace4sta
se rascumpara ca un ingemnat tribut. Deosebirea de
politica lui ptefan cote indraSneala lui Para mar-
gini ce a lipsit tatalui eau.
In timp ce ptefan da lupta numai dupa ce a-
ranjase lucrurile IA-4ga fel Inca sa fie aproape
sigur de izbanda, gi totdequna pe teritoriul au,
Petru Rareg nu s'a lent deloc sa treaca granita gi
sa se lupte chiar la camp deschis. Dar fortele lui
erau mica gi sfidarea,44ea4ta a dugmanului a reugit
ea faca din mai toti vecinii lui adversari, care
lunindu-se contra lui 1-au infrant. Prin politica
lui chibzuiti niciodata Stefan nu a dat prilejul
ma
www.dacoromanica.ro
- 253 -
dugmanilor sa-1 atace uniti cu totii. Cu fiecare s'
luptat pe rand ceeace n'a izbutit ea faca Rareg.
Fiul lui Stefan, cu alto cuvinte n'a fost un diplo-
mat ca tatal eau. Dupa lupta dela Feldioard, se in-
toarce imediat contra Poloniei cucerind in 1530 Po-
cutia. Dar in 1531 in fata generalului I.Tarnowski,
inferior in tehnica luptei gi in artilerie,Petru
Rareg este invins.
In colectia actelor "Tomiciene" - "Acta To-
miciana" e o colectie de acte din cancelaria Polo-
niei din vremea cand cancelaria acesteia era condu-
ea de P.Tomicki, carejLsus.rpeatcL2LEz2saatL,..s.a-
riei Gorski sa faca la incenutul'fiecarui volum
(care euprindea actele unui singur an agezate in
ordin cronologica) o introducers cu caracter croni-
car ea evenimentele ce s'au petrecut
in acel an - GOrski observa ca Petra Rare,in 1530,
Banuiti de Polonipsco
lii nu au fost lasati ea treaca, totugi ei au reu-
git sa ajunga la marele cneaz pe care 1-au atatat
in
is
www.dacoromanica.ro
254
'contra Polonilor, trecand pela Tatar. Prin aceasta
Petru Rare voia 26 fac& pe Rugi sa nu inchee pace
cu Polonii, pentruca astfel sa§i asigure el stapd
nirea Pocutiei. Din solia lui la Moscova faceau par
te o multime de boieri, intre care, Dima vistiaruls
Cuzmici, Alexandra Carje, Petre Uricarulotc._ In
letopiseVul Varului Vasile, care era scris oficial,IINIP
se spune de aceasta solie a; lui Petru c6 cerea
intr'una din ele "lba marele imparat al Moscovei
sä1 miluiasca gi si-1 apere impotriva regelui po
lon gi marelui cneaz litvan." Deci cronicile ru
segti cunosc gi amintesc pe larg legaturile Moldo
vei in aceasta vreme cu Moscova. Va amintiVi ca Ste-
fan cel Mare a cdgtigat pe ortodoxii din Pocutia de
partea lui. In vremea 1Li Petru Rare*, lucrurile
apar mai clare. Regele d& un act prin ca
re confisca toate satele gi mogiile boierilor din
Pocutia gi le Ca lui Tarnowskilmotivul fiind c4
acegtia au tradat Vara. Ei fiind de rit rutean au
trecut de partea "infidelului nostru Petru domnul
Moldovei."
P-Aoniei
---
-
www.dacoromanica.ro
- 25, -
Pocutia este totugi cucerit& de Poloni in
1531, dar ei nu s'au multumit numai cu atat, ci au
continuat lupta pane in 1538, cand Soliman Magnifi-
cul a facut o expeatie in Moldova, care a determi-
nat pe boierii inspaimantati, .95-1 pdraseasca pe
Petru Rare4.
Acesta se vede silit, nemai avgand ce face, s6
fuga in Ardeal. In 1537, pe and se pregateau sb.
atace 1101dovu Polonii, ca sA alba &Ina libertiou
incheiat_paa2,azkRugii. Avem rapoartele rusegti
ale acestei ptici din care se vad legdturile lui Pe-
tru cu Rusia. Suntem in epoca minoratului lui Ivan
al IV-lea. Iata raspunsu ilor 't,.proneri diepace polone, care dovedegte existent& unef aliante
zuso-moldovenegti; Boierii epitropi declare Poloni-______.
lor ca accepta pacea, ninsa marele cneaz a filed-
dui lui Petre voevodul moldovenesc s4-1 spare gi
sa-1 ajute gi sal nu-1 lase, indheind pace cu rege-
le ". Deci ei cer ca regele "s6 indheie cu Petru
Voevod o incetare de lupta pentru o vreme oarecare"
AMICSI.M.P.11.,-,...-
"S.
www.dacoromanica.ro
- 256 -
(Deci armistitiu). 0 relatie a_primirei solilor
ne da urmatoarele amgnunte extrem de interesante:
"Cneazul MihailalravIcIlLsalLyg este cunoscut,
domnilor, cg ptefan Voevodul Moldovei a fost in
iubire qi in legaturi de rudenie cu marele cneaz
Ivan, bunicul domnului nostru gi domnul nostru 1-a
ajutat ci a stat pentru densul. Iar pe fiul sau Pe-
tre voevod, 1-a ajutat qi 1-a miluit tatal domnu-
lui nostru, marele gosudar Vasili ci acum marele
nostru gosudar Ivan it miluegte pe Petre voevod gitoftwolosel"........"1.11......"1"siftwarommusow Nusulawsemeatiar
Petre Voevod slujegte gosudarului nostru, i acum,
cu voia lui Dumnezeu, se face pace gi bung intele -
gere intre domniinogtri. Stgpanul nostru ne poruar
cegte, deci so. vg spunem: regale Jicaont sa facg
..122241412.zataLizmuLgjalsmaacadru va trimite
pe omul sau la Petre Voevod pentru ca sg trimitfi
el soli la Jiemort pentru pace. "
Pi solii (poloni) au spus: Domnilor, boieri-
lor, nevorbiti din partea domnului vostru de Petre
domnul Moldovei, fiul lui Stefan gi spuneti ca
,litvani_dacgtre din 3 Februarie 1537
www.dacoromanica.ro
- 257 -
domnul mostru 1-a luat sub protectia lui gi ca e1u-
jegte.domnului vostru...., dar not n'avem nicio po-
runed In solia noastrd pentru aceastd treabal Dar
cu Coate cd...."boierii (rugi) au stat tare gi au
stdruit pentru domnul Noldovei" totugi Polonil au
refuzat s6-1 primeascd sd participe la acest tratat
gi pe Petru Rareg.
In cele din urma Rugii siliti de imprejurd-
rile interne poate au incheiat pacea gi fara domnulc-Moldovei. qtiti cum Petru Rare; ,in rele din urma
pilrasit de toti, s'airefugiat Ardeel la eetatea
Ciceiului pentru ca apoi, in 1541, sä capete,din
nou tronul Moldovei. qi in aceasta de a doua domnie
a lui se constatd legdturi cu Moicova, care sunt
cunoscute din cronicile rusegti. Este vorba de cro-#00110.111=.111111111MMININems.4
nica zisd patriarhald, fi n fdcutd din ordinul pa-'MINN& Nromemosuirrese.
triarhului Nikon in sec. XVII. Aceasta vorbegte de
o solie din 1543 care era compusd din Carstea Vla-
dovici 2dreglabul, Fetre Carcovici logofat gi Ivan
efanov tisarul.
Faso. 17
`ta.
it
www.dacoromanica.ro
- 258 -
Aceasta sosegte la Moscova la 8 Noembrie:
EV. s'au inchinat marelui impdrat solii din partea
voevodului gi 1-au rugat sg-i dea ajutor Ca se lids-
cumpere dela sultanul turcesc, caci sultanul tux -
cesc 1-au alungat din Vara lui Moldova al.voevodul
vroia sa mear,a cgtre tine &etre marele im drat la
Ubscova dar i-a fort cu_nenutintd sa treacg4Arcii
gi TAtarii de Cram i-au pradat Vara gi era dease-
menea in razboiu gi cu regale gi el a
plecat in Tara Ungureascd, iar din Tara Ungureascd
s'a dus sd se inchine sultanului turcesc, ca sa-i
inapoieze domnia in Moldova gi sultanul turcesc 1-a
miluit, i-a inamiat doua pdraAin Vara Moldovei,
iar a treia parte a luat-o sultanul pentru sine,
precum gi trei cute de mil de zloVi rogii, pe langd
darea pe care i-o da anual. Iar marele impdrat (al
Moscovei) s6-1 wilaiasca gi 86-i dea ajutor ca sa
se rdscumperet caci gi mai inainte inch 1-a miluit
gi 1-a ajutat." Acest pasagiu care cateva lamuriri.
Intdiu se spune ca Petra Rareg ar fi avut de gdnd
(Poloniei),
www.dacoromanica.ro
- 259 -
sa se refugiete la Moscova gi sa se punti mai degra-
IA sub protecVia tarului, dar druiiul i-a Post taiat,
3vident ca n'a putut s& treat d la Rugi fiindca Po-
lonii desp6rVeau statul moldovenesc de cel rusesc
gi (leci nu erau sa -1 lase. In ce privegte imparti-
rea Moldovei in trei parVi din care doutt swat res-
tituite lui Petru Rareg, iar a treia este oprita
de sultan, ea privegte Bugeacul, pe care Turcii it
reVin, ocup&ndu-1 impreung cu Tighina numitd arum
Bender, fiind adugi aici
In leettur6 cu aceste ielatiuni ou Rusia ale
lui Petru Rareg, avem de amintit aici gi un alt fapt
interesant.
Un oarecare ecriitor rus se prezIldIL la
curtea Varului dupace statuse la aceea a lui Petre
Rare*. El se numegte Ivan Peresvietov gi a scris
in rusegte o lucrare cu titlul "Despre,Egtrelvoevo-
dul Moldovenilor". In aceast6 lucrare el inceared
86 dea araturi Varillui, cum sa guverneze, ardtdndu-3
ca pentru a avea siguranVa in domnie, el trebue sa
fie "groaznic", sa fie autocrat, dici astfel bole-
T6tarii,
www.dacoromanica.ro
260 -
rii vor asculta. Prin urmare, in aceasta epocd,
avem de a face cu unit. teoretlaiAml-et-mrenTiVie."
Este o lucrare paaflet, contra nobilimii. Dece In-
a a intitulat-o el aca ? Se pare ca PeresviVtov-
nu prea era un om indrazne.;. Data ar fi spus Taru-
lui direct aceste lucruri, ar fi fost neprotocolar
gi atunci el intrebuinteaza un mod indirect. Spume
ca a fost la Petru Rareg care este foarte price -
put - dupes cum se gtie gi ascultat de toVi. El,
spune ca a gi discutat cu voevodul moldovean, care
1-ar fi intrebut data in Rusia este dreptate.gi
cum el i-ar fi rdspuns ca nu prea este, Petre i-a
zis ca unde bu este dreptate, nu esteNnimic bun4i
ca sa-i dovedeasca aceasta, Petru a cdutat in earVi
filosofitecti ci i-a aratat dece a cdzut Constanti-
nopolul, unde nu mai era intelegere. Este puffin si-
gur ca acest sfat i-a fost dat de Petre, care se
pare ii servea doar de paravan. Ca a fost la curtea
domnului. Moldovei e adevarat, dar ca aici se gaseau
carpi filosoficegti ce erau intrebni4atelasta mai
-
11
www.dacoromanica.ro
-261 -
putin se apropie de adevar.
In vremurile care urmeazd dupd Pere Rareg,
legAturile cu Moscova sunt numai sporidice si este
ugor de inteles dece. Pe and $tefan gi Bogdantgi
11,3112MLE.L.alt.Q.p2litigAPI,LLatELEU12...pang. la actiuni de ofensivii domnii ce au urmat au
tostprea slabi pentruca sd-pi poet& trasa ei sin-
guri o politicd extern& gi sa aibe legaturi cu Ru-
sia.
plet. Totugi se mai_z4seac unele.legaturi sporaal-
cLaillaaa.lui....11:1iptaimaalmispe domnegte du0
cum gtiti de dclua ori 1552-1561 gi 163-68.Domnia
lui corespunde cu aceea a lui Ivan cel Groaznic la
tIsTs_oya._Din aceasta vreme avem o scrisoare a pa-
pei Pius al IV-lea, care 1,6pugneanu din 28 Apri-
lie 1560. In ea se spune aga "...Intrucdt an auzit
ca egti in mare prietenie cu ducele (cneazul) Ube-
covitilor, to indemniim sa sfdtuegti ca sd inceteze
rdzboiul cu regele Poloniei gi mai degrabd sg se
indrepte impotriva dugmanilor cregtinitatii."(Re-
Ei au int rat in sfera turcea.acialaw,:;.
www.dacoromanica.ro
- 262 -
vista Catolica,II, 1913 p.181).
Suntem deci in 1560, tocmai in epoca in care
incepe conflictul pentru Livonia gi prin urmare pa-
pa ii cerea s& nu at ace pe Poloni gi Litvani. Inte-
resant este ca papa socotecte c a domnul Moldoveisin
baza prieteniei cu Ivan, ar putea s6-1 facal pe aces-
ta sa porneased in contra Turcilor. Totugi razboiula izbucnit caci se pare ca Ivan nu prea a tinut sear
ma. de aceasta prietenie.
Dar avem acum gi legaturi culturale. Pe lan-
gd legaturile proprii circulau la Moscova gi legiu-
iri bizantine. Acestea au circulat traduse in slavo-
negte gi la noi. Cunoscandu-se acest lucru, tarul
s'a adresat lui Alexandru Ldpugneanu cerandu7i
trimeati gi lui un manuscris al legiuirii lui Matei
Vlastares (un foarle_martalltAtLslator bizantin din
sec. al XI -lea);
Pentru aceasta era nevoie de o traducere,dar
incil de un lucru. Articolele legiuirii erau agezate
alfabetic ci pe specialitati, adica cele ce priveau
pe plugari spre exemplu erau la litera cu care se
sa-i
www.dacoromanica.ro
263. -
determina in grecegte aceasta notiune,etc.05nd s'a
tradus in slavonegte nu s'a mai pastrat ordinea.
Ivan a cerut ca cineva din Moldova sa ageze capita-
lele in slavonegte in ordine gi in adevki Alexandru
a insdrcinat 2bentru aceasta pe un carturar destul
de cunoscut, pe episcopul Liacarie de Roman, eel ca-
re a scris i o cronica a domniei lui Petru Rareg,
fiilor lui gi inceputului domniei lui Al.Leipugnea-
nu, imitates ca stil dupes Manassas.
In fruntea manuscrisului azi la Lemberg se
spune "Io Alexandru Voevod din mila lui Dumnezeu
down a toat6 Tara Moldovei am binevoit domnia
mea cu a noastra bund vointa cu inim6 curates gi lu-
minata gi am trimis aceasta carte numit6 Pravila
rare a sfintilor rArinti drept credinciosului
cneaz gi marelui tar a intregii Marii Rusii,Ivan
Vasilievici in anul 7069 (1560) Septembrie 18".
0 alter insemnare la sfargit arata tine
autorul. Mai amintim acum pentru a termina legatu-
rile Moldovei cu Rusia, gi de vremea LILL 'roan Voda
-
a
www.dacoromanica.ro
264
cel Cumplit care a domnit intre 1572-74. El a tri
mis o solie la Moscova pi ni s'a pristrat continutul
ei. Se spune c6 loan Voda a fost cdsgtorit cu fii
ca lui Simion de Suzdnl, cu care a avut un fiu.El
trimite pelt:181a episcopul de la Rbidauti s6-1 caste
pe fiul sail in Rusia. I s'a raspunol ca a murit pi
Tarul ii spune ca are la el un boier Teodor, pe a
cares filed sa o is domnul Mold avei in cdsatorie.
Lucrul acesta n'a avut loc ins5.,fiindc6 s'a intam
plat ca. in 1574 au inceput luptele lui Ioan cu Tur6-
cii, lupte ce au adus sfdrpitul groaLnic al Domhu
lui Moldovei.
Dup& cum se vede dup6 Petru Rare§ lel-;aturi
le cunt sporadice.
---000---
www.dacoromanica.ro
265 -
Ettlegerea XVII-a
(221=3 ink, yeacul al XVI -lea
In una din lectiunile precedents am vorbit
de culturR in epoca de la Kiev 'Anil la nAvalirea
tarilor. Dupg aceea am trecut la evenimentele poli-
tice, ducandu-le pang la 1584 and moare Ivan cel
Groaznic. Inainte de a trece mai departe cu cerce-
tarea evenimentelor politice, sa ne oprim putin gi
arAtAm ate ceva gi .despre culturg, incepand de
unde an neat acest capitol in lectiunile preceden-
te gi duand-o dealun6u1 sec. al.XV-lea gi al XVI-
lea.
Observatii generale. Epoca aceasta este cu
totul deosebita din punctul de vedere al influen0-
lor externe, de aceea dela Kiev. Legaturile cu Bi-
Luni. 11 Febr, 1938
xonirrrefavva
Ta-
EJA
www.dacoromanica.ro
- 266 -
zantul facea in vremea kieviana.sa fie gi legaturi
strdnse in domeniul cultural nu numai in celelalte
laturi ale vietii rusegti. Acum BizanVul cazuse in
mainile Turcilor gi pe range aceasta se produse gi
un fel de izolare a Rusiei de popoarele vecine.In-
fluentele vin mai greu. In cultura in vremeaaceas-
ta se constata ca subiectele religioase care domi-
nau in epoca kieviana cunt continuate, dar cu mai
multa originalitate. Situatia politica a Rusiei se
oglindegte perfect in literatura din aceasta vreme.
Acum Rusia devenise un stat intins, un stat
mare ci puternic gi aceasta a influenVat mult asu-
pra culturil, caci acum - cum e gi firesc -
tatea are o conceptie mai inalta de rolul pe care
Rusia it va avea in lume. Aceasta face ca viitorul
sa fie intrevazut in culori frumoase gi astfel apar
unele lucrari de profeVie, in care se arati =est
rol al viitorului ce va fi jucat de Rusia, a cares
class nobiliara, boierii, devin in aceasta vreme
simpli slujitori al tarului. §i cum totul acum este
in slujba sau in jurul Varului, tot aca litera-.
socie.
§i
www.dacoromanica.ro
- 267 -
tura vremii va gravita in jurul acestuia. La ince-
putul acestei epoci, cele mai multe lucrdri sunt
copii sau prelucrdri dui:4 opera din vremea trecutd.
2g21214,/storiografia este continuatd 4i
ea in vremea aceasta. Baza lucrdrilor istoriografi-
ce de acum este la toate vestita cronicd a lui Nes-
tor, fie luatd mai pe larg fie rezumata. Cronicile
urmdtoare nu sunt decat o continuare a acegtia. Dea-
ceea a Post copiatd in foarte multe exemplare, ce
s'au gdsit la diferitele mandstiri unde s'au alcd-
tuit cronici. In secolni XV. exists un numdr foarte
mare de asemenea cronici. Dintre ele cea mai insem-
natd este aceea scrisa la mandstirea Inverieii,al
carei nume it pO7a11176776TCvorba de "Voskresenskaia
112101e,. AceastA-aronicd ce povestegte In general
evenimentelegec. XV fiind continuatd gi in sec.XVI,
cuprinde pe larg vieata lui Ivan al III-lea contem-
poranul 114 yet efan cel Mare. In ea sunt pasagiile
pe care le-am citat referitoare la conflictul dintre
loan Albert gi Stefan cel Mare, in care domnul Mol-
dovei este ardtat in cele mai frumoase culori in
www.dacoromanica.ro
- 268 -
timp ce regele Polohiei este privit ca un om Inge-
lator care prin viclenie voia sa-1 is pe §tefan pe
neagteptate gi inl&ture din Moldova. Ceeace
este interesant de amintit este ca la sfargitul a-
cestei cronici so gasesc anexate dou6 cronici scur-
te reforitoare la istoria MolCiovei gi la aceea a
Lituaniei. In cronica Moldovei Dor,.aii dinainte de
atefan sunt aratati pe scurt; gtefan are o domnie
descrisa pe larg in aceasta cronica, gi cu aceasta
se gi termina. Acest adaos la "Voskresenzkaia Lie-
topis", nu este dec.lt un rezunat al cronicelor mol-
dovenegti. Important este faptul ca rezumatul aces-
ta are la inceput un pasagiu care nu se af16 in le-
topiseVele noastre. Acesta poate sa fi fost pe vre-
mea aceea gi la noi, dar probabil s'a pierdut. In
acest pasagiu se vorbegte de originea poporului ro-
man. Acesta spune cronicarul se trage din doi frati
anume Roman ci Vlahata.
Cei doi frati sunt intruchiparea celor douA
state ale neamului roman: Vlahata ar fi eponimul
sa-1.
www.dacoromanica.ro
- 269 -
Vlahilor sau Moldo-Vlahilor, deci al Moldovenilor,
iar Roman ar fi btrAmoqul Muntenilor, al Tfirii Ro-
mane§ti.Futail--ac-es-t-a-aza-un......ixteres cu total deo-
seblt,1112Ada. aratd con*tiin a ca aceste douA ra-
muri sunt de aceea origine.
---Irdera7aZeThte-va-desvolta mai tdrziu la
cronicari, dar este interesant ca incepe de pe a-
cum, cu toateca este data sub forma de lecendA.Se
pune ins. intrebarea data acest rezumat do cronicA
a Post Ecris la noi sau in Rusia? La aceasta che-
stiune nu se poate raspunde cu siguranti, e proba-
bil sa se fi scris la noi.
0 altA intrebare este aceea care se pune in
legatura cu faptul care 4...datermillat pa_Ru4i sti in-
troduce agtatrezulttd!uonlca in letopisetul
lor. Faptulacestaabilinlettur2cuinrudirea dintre dinastia din Moldova cu cea din
Rusia. Tot aceasta probabil este §i explicaVia cro-nicei litvane, ce este 4i ea la efar§itul letopi-
setului acesta rusesc. Se tie ca Ivan al III-lea
www.dacoromanica.ro
- 270 -
era inrudit gi cu Litvania, fiica sa fiind cdsdto-
rita cu marele duce Alexandru.
Un alt letopiset pe care-1 mai_amintesc este
cel din vremea lui Vasire care ii oarta chiar nu-
mele. Tot numdrul acesta aga de mare de cronici,
a host adunat in sec. al XVI;-lea din ordinal pa-
triathului Nikon.
Aceastd compiIaVie este cunosautil sub nume-,le de "Cronica lui Nikon" sau 74!!!1422-i2151AT;
hal "
Calatoria lui Nikitin in India.Tot din vre-
mea aceasta mai avem o luc rare destul de intere -
santd; este vorba de un raport de calatorie al unui
oarecare Atanasie Nikitin. Acesta a facut o cald-
torie in cursul cdreia a trecut pela Tatari4Pria__
Caucaz apoi prin Persia in India gi de alai 1na-.
poi prin Arabia la Constantinopol de_uDALAAILIPs
iar in Rusia. Aceastd aldtorie a lui Atanasie Ni-
kitin a avut loc intre 1466-72 gi este intitulata
"Calatoria lui Atanasie Nikitin in India". Este
www.dacoromanica.ro
-271
scrisa in limba rush sub forma de Jurnal. In acest
jurnal de calatorie Atanasie inseamna tot ceeace
vazuse in cursul calatoriei sale.
Se formase deja o traditie in literature ru-
sh in legitura cu acest fel de scrieri, Oki din
epoca kieviana avem acea calatorie la Sf.Iunte pe
care am amintit-o.
Este insemnata calatoriA lui At in In-
dia gi pentru faptul ca este facuta inainte de ca-
latorille luropenilor apuseni in aceste regiuni.
Vasco de Gama abia in 1498 va ajunge in India.
Nikitin vorbegte ca un om curios de a afla
lucruri noi. Spune spre exemplu ca acolo a vazut
oameni negri care umblau desbracaVi ci se mirau de
ei ch sunt albi cand i-au vazut. Spune deasemenea
ca nu au o singura credinta ci sunt vreo 80 de sec-
te din care cea budista e mai insemnata gi incear-
ca sa arate in ce consta credinta in Budha. Vor -
begte gi de mahomedani gi credinta in Mahomet. E
un spirit neorganizat dar foarte curios care este
www.dacoromanica.ro
- 272 -
totus important fiindca ne aduce la cunostinta lu-
cruri de toate felurile din locurile vizitate pe
care altfel nu le-am fi putut cunoagte.
Pi dupd Nikitin s' au mai fdcut calatorii de
acestea gi vom vedea mai tdrziu cand vom ajunge sa
vorbim despre vestitele caldtorii ale lui Milescu
in sec. XVII-lea, care a fost tocmai in China din
ordinul tarului. Tot diavremea aceasta cunt gi
acele_angcdote traduce in liLTha rued gi care cir-
culau in nemtegte in Apus, despre cruzimile lui
Draculeat_gare nu este altul cleat Vlad Tepeg.
Influents lui Ivan eel Groaz-
nin e cLract(-rIzata insa gi prin altceva. Acum
incep sa villa in Rusts., aga cum se intampla gi in
tarile celelalte ortodoxe, cal4axi greet. Ei erau
mai ales dela Sf. Munte gi veneau in diferitele
tars ortodoxe dupd ajutor pentru m8nastirile care
acum erau-in mdinile Turcilor gi deci nu mai aveau
venituri pentru intretinerea calugarilor pi a ccoa-
lelor de pe langa ele. Multd vreme stau intretinut
din tarile noastre. Inc& din timpurile lui Vlaicu
greaca.kroca
www.dacoromanica.ro
- 273 -
din Muntenia gi fiilor lui Alexandru cel Bun din
Moldova, tarile noastre au dat ajutoare bisericilor
dela Sf.Munte. In Rusia au inceput sa vie din sec.
al XVI-lea gi acepti calugari au fost primiti bine
de tarii. Calugarii greci erau foarte multi oameni
culti, deaceea unii au foot opriti de tari ca tradu-
catori sau pentru alte indeletniciri culturale gi re-
ligioase. In felul acesta ei au putut sa-gi dea sea-
ma ca numai Rusia era aceea care ar putea as vie in
ajutorul cre4tinitAtii ortodoxe. In vremea aceasta
singurul stat ortodox liber, era Rusia; celelalte
Coate se gaseau sub stapanirea Turcilor, aga ca spri-
jinul ce it dadusera alta data manastirilor ortodox
din Orient nu mai putea fi dat gi acum. Firegte ca
de acum toti ochii ortodoxilor s'au indreptat care
tronul tarilor mai ales ca ei gi-au luat gi titlul
de Cozar (tar) in baza dreptulni de mogtehire a sta.-
panirii la Bizantul cu care so ncusora ruda prin
Sofia Paleolog ajunsa cneaghina la Moscova,drept in
baza caruia s'a urmat ideia in cultura, a celei de
Faso. 18www.dacoromanica.ro
-2,74
a treia Roma. Cu alte cuvinte ideia aceasta se ca
racteriza aga: prima Roma era fostagapitlN A Pul
nilor, Roma Italiei, central culturei in antichita
te. Dcla o vreme .a.cest centru al lumei a trecut din.
pus in Rasarit la Constantino Rol a doua Roma
deci care Ina, e cucerit de Turci. Prin ideia de
mogtenitori ai imperiului Bizantin, etatul rusesc
era un continuator indirect macar al acestui impe
riu gi Moecova deci ar fi foot o a treia Roma.Ideia
do a ajunge un imperiu ca acestea cloud ale Romei
vochi gi al Constantinopolului, cca de a doua
ridica la o situaVie mai inalta rosturile statulul
rusesc. Se ajunge la ideia, pe care acegti Greci-o
sueVineau gi ei firegte, ca rostul celei de a treia
Rome este de a, mtui. pe ortodoxi de sta26nirea Da
filsx.t_a_atrange In jurul Rusiei aceste state
orLtsthma_aQuruLaipsite de libertate. Ideia eeeaeta
a foot foarte mult discutata. Unii istorici socot
ca ea este datorita exclusiv acestor Greci care fa-
ceau intensa propaganda In favoarea ajutorarii ce
Rusts.",
www.dacoromanica.ro
- 275 -
lorlalte popoare ortodoxe, de care Rugi; a1 ii din
cont cot ca Rugii insdgi au inceput s6-si dea
seama de rolul lor, fdrd sd fi intervenit Grecii cu
propaganda lor in acest sens. Printre Grecii acegtia
este unul cu un rol destul de insemnat gi caracte-
ristic pentru credinta lor, este Yaxim Grecul de la
manastirea V t edit, Acesta a mere_ gi in Italia gi
din ordinul Patriarhult7T7eTT70=Rusia pentru
a revizui difaritele manuscrise ale carVilor sfinte
seArmalleLfIg_tiparite aici. El inelgi a foet un
poligraf, caci a serfs foarte mult, mai mult de 154
de manuscrise firegte nu toate originale, cr-bu tra-
duceri, imitaVii sau diferite adaptdri, cu toate la
un loc, gu_lautat_ajunge la aceastd cifra. Are su-
biecte.variate in lucrdrile lui, spre exemplu:"De-
spre patriarhul care este sub Turci", "Despre lute-
rani", "Laura lui Dumnezeu pentru izbianda contra T6-
tarilor", "Lauda pentru episcopul din Tver"T Sunt
unele dintre ele cu un caracter apocrif. In Rusia
Maxim Grecul, a avut de luptat cu cei mai
clerici rugi mai ales in ceeace privegte felul in
iecueitl
www.dacoromanica.ro
- 276 -
care vroia el sa se faces Sinodul, de aceea a Post
acuzat gi socollt ca-eretic, ceeace a atras,Ih 1551,
condamnarea la marigstire.
Tiparul in Rusia.In legbitur4 cu acest Maxim
este introduceea tiparului in Rusia. In Europa ar-
ta tiparului incepuse In sec. al XV-lea (1450) gi
primele card tip6rute au Post in limba latia. Pe
incetul, facandu-se litere slavone, e'a putut tipari
gi in limba slaves. Una din cele .mai vechi tipgrituri
in limba slaves bisericeasca este din 1496, un molit-
venic tiparit de Macarie la Cetinic fosta capital&
a Muntenegrului. La not tiparul este deasemenea de
vreme introdus. La Inceputul sec. al XVIZ-lea, in
1508 adia pe vremea lui Radu eel Mare avem tipari-
turi in Muntenia.
Bunt istorici care cred ca Macarie din Ceti-
nie ar fi venit cu matrita lui in Tara Romaneasca pe
motivul ca gi pe eel dintai megter tipograf de la
not 1-a chemat tot Macarie. Cred ca Macarie acesta
din Muntenia nu este una gi aceeag persoana cu eel
www.dacoromanica.ro
- 277 -
din Cetinie. Nu avem de loc dovezi hotdritoare, cu
care sd sustinem identitatea de._persoane in aceasta
chestiune, in afard de nume care nu poate fi un ar-
gument. Puteau sä fie o multime de oameni cu acest
nude.
In Rusia, data fiind lipsa de legaturi cu Apu-
sul, tiparul s'a introdus mult rnai tarziu ca la noi.
Abia in 1564 se tipareste prima carte un A222121,ca-
re are la inceputul lui postlanie in care se aratd
cum a fost facut. Cea de a doua tipariturd este un
ceaslov din 1565. Algal:1sta tipografie insd, nu a furc-
Vionat multi vreme. Conductitorul ei era un rutean
din Lemberg anum3 Ifen4orof care fiind chemat
la Moscova, i s'a dat oediu la
casa tipografiei, o case: de stat, in care a lucrat.
Din cauza unor conflicte ce au loc intro el si cei
de care depindea, el este silit sd fuga Qi se opres-
te in Ucaa na la Ostrog; trage la cneazul Constan-
tin de Ostrog care 1-a pus as tipareasa in 1581
Biblia in 4141vone§te, lucrare ce a fost foarte rgts-
panditti nu numai la Ru0, dar i la noi. Tiparire
Ivan
n
www.dacoromanica.ro
-278-
acestei Bibl1i a Post un eveniment in literatura re-
ligioasa slava.
Domostroi. Dintre lucrdrile literare ce s'au
scris in vremea lui Ivan al IV-lea una e caracte-
risticd pentru vremea aceea se numegte "Doragstroi"
adicd "Randuiala cases ". Bea este atribuitaalug47
rului Silvestru, dar in realitate acest Silvestru
nu a eerie deeat c parte, inceputul, restul fiind
fdcut de altii mai tarziu3ste mai mult un manual
de bung purtare, se aseamginat degi intr'o forma mai
larga, cu vestitele "Inv&Vaturi" atribuite lui Ne&.
goe Basarab. Are insa un caracter mai mult utili-
tar, decat o morald inalta. Spune epre exemplu sa
nu to imbeti, ca poi sa cazi gi ea to lovegti rau
ci sa-Vi murgarepti hainele pi nu sa nu faci acest
lucru fiindca este nedemn gi imoral. Sar, barbatul
este in drept sa-gi beta necasta, dar sa facaacea-
sta acasd la el, Vinand-o de man& gi nu in public.
Deasemenea in lecdtura cu Varul spune ca intrucat
e-A-Astd un imparat al cerurilor care trebue respec-
www.dacoromanica.ro
.279-tat, avem datoria fat& de tar, de a-1 cinsti fiind-
ca este reprezentantul pe pamant al imparatului ce-
resc. Mai departe arata care sunt datoriile fiilor
fat& de parinti gi ale acestora fat& de fii, gi con-
tinua cu observatii de acestea de educatie mai ales
religioasa. Bunt insa gi pasagii de higiena gi medi-
cina.
2z.ad_t_.ertjCesozlaluyanly_obs
In epoca aceasta, pe Lang lucrarile co le-am vazut,
mai exista gi din cele de natura politica. VA amin-
titi de lucrarea lui Peres Victor in care ii cid sfa-
turi tarului Ivan al III-lea cum ea domneasC'd, pi
cum ea dieting& nobilirnea pentru a domni absolut,
punand aceste sfaturi in gura unui principe inte-
lept pe care el 1 -a ales in persoana domnului Eol-
dovei, Petru Rareg. Din multimea celorlalte lucrari,
mai intereeanta este 1120122022n1a lui Ivan al IV-
lea" cu cneazul Kurbskij". Acest cneaz fusese unul
din credinciogii lui Ivan. Be la o vreme Kurbskij
a cazut in dispozitie gi a fugit in Litvania profi-
tand de prilejul ce i s'a ivit intr'una din luptele
www.dacoromanica.ro
- 280 -
cu acegtia. El a cautat sa-gi justifice aceasta
tradare gi-i scrie o scrisoare lui Ivan, in care ii
spune ca ceeace 1-a facut sa fuga este purtarea lui
Ivan faVa de el gi de nobili in special, la care
scrisoare Ivan ii raspunde gi el. Aceste aczteori
care oarecum_arau-publice pentru a fi cunoscute de
toti cunt in numar de Base: patru ale lui Kurbskij
gi doua ale lui Ivan, fiind trimese intre anii 1563-
1572. In scrisorile cneazului se vede cum acesta
sprijini drepturile nobilimei, rapite de tar.care
nici macar nu-i mai lua pe acegtia ca pe cei din-
taiu sfetnici; iar din ale tarului se desprinde jus-
tificarea conducerii absolute pe care o instituise-
ra Varii la Moscova. Ca forma gi stil deoutbirea
dintre aceste scrisori este foarte mare. Kurbskij
era un nobil foarte cult, IntrebuinVeaza citate din
acriitori latini, avdnd intorsaturi de stil care
amintesc retorica apuseana. Tarul ci
prin aceasta mai natural. Cneazul Kurbski/-a-scris
in afar& de aceste scrisori, i un fel de scurt&
e.mai-simplu
www.dacoromanica.ro
- 281 -
istorie a Tarului Ivan, care natural nu este decat
un pamflet la adresa acestuia, in care arata perse-
cutiile mijloacele intrebuintate de tar ,pentru
a aduce in mizerie nobilimea rusa. Ivan al IV-lea
nu este cleat un om iubitor de cruzimi gi de singe,
dupa parerea lui.
Arta. SA spunem acum gi cateva cuvinte deer,
pre arts in vremea aceasta. Acum vechea arta cu ca-
racter bizantin se stinsese. Dar la Moscova se sim-
tia o noua stralucire, caci gi statul nu mai era
cel dinainte.
Ivan al III-lea a fost un mare claditor ca-
re pentru constructille sale a adus megteri tocmai
din Italia gi vg amintiti cum unii dintre acegtia
au Post ()data optiti in Moldova de Stefan cel Mare.
In epoca lui Ivan al IV=lea, cladirile devin mai
marl, mai luxoase gi dintre ele, ca monument carac-
teristic este biserica Sf. Vasile din Moscova cid-
dita intre 1555-1565, in amintirea cuceririi Gaza-
nului. Este o biserica mareata, cu noua altax4.au
cupola gi cu o aerie de lcggii, o cladire intr'un
gi
www.dacoromanica.ro
-282stil baroc rusesc.
Prin stilul baroc s'a inteles in Italia sti
lul in care este o exagerare a arnamentalului, in
dauna liniilor fundamentale ale cladirii, prin urma
re o ingramadire a podoabelor. Numele a fost dat de
la acela al unui artist Italian Baroccio. Acest mo
nument eweprototipulix)&4111_41putarii Rusiei din
aceste vremuri.
Ceeace formeaza ins& un titlu de glorie prin
originalitatea for al Rusiei di,l_ace-st2Ltimpuriteste
arta icoanelor. Pana la caderea Novgorodului, se
desvoltare o arta a icoanelor, de cea mai mare fru
museVe. Spre deosebire de cele bizantine, care erau
schematice ci pline de raceala, acestea erau mai na
turale, mai omenegti, prin culori, prin expresia fe-
tII sfinVilor, etc. A facut chiar o gcoala aceasta
arta gi icoanele maiegtrilor ei au ajuns pans in
manastirile noastre. Marea majoritate a iconarilor
ce le faceau este necunoscuta, anonima. Dintre cei
cunoscuti cel mai vestit este Andrei Tublov din
Novgorod. Icoanele acestea pe langa scene religioase
www.dacoromanica.ro
283
au gi scene profane luate de exemplu din luptele
dintre Suzdal gi Novgorod, eau Noygorod_ci Masao a,..
etc. Una dintre cele mai frumoase este icoana care
reprezinta inehinarea Novgorodienilor, Moscovei.
Dupes caderea Novgorodului, arta iconografiel
igi schimba sediul; ea trece la Moscova undo dease
menea is nadtere o gcoala In aceasta arta.
In aceasta epoca suet de observat execuVii
mai slabs gi cu unele influenVe ate_menagteril ita-
lieno, imprumutate graVie pictorilor adugi din Ita
lia. Aceasta asiaaadezvolta mai mult in veacul al
XVIlea si dintre icoanele lucrate acum ca ci din
cols din ecoala novgorodiana, ajung gi in mdnasti
rile noastre.
- -- 000- --
- -
www.dacoromanica.ro
- 284 -
Prelegerea XVIII-a
giusailLI6 LILL122.
Boris Gudunov
Fedor Ivanovici (1584-1598). Ivan al IV-lea
care a murit in 1584 din numeroasele sale canto-
rii - a fort cdsdtorit de gease on - a avut trei
fii gi anume pe Ivan, pe Fedor gi pe Dimitrie. Cu
Ivan s'a intdmplat u mdevarat6 tragedie.ptiti cum
voia sa conducd statul rusesc tarul Ivan al IV-lea.
El voia ca toate drepturile politice ea fie in mai-
nile sale, adic6 sa and o conducere absoluta ci
atunci and cineva ar fi incercat sa se opuna ime-
diat era pedepsit, cedace i-a atras de altfel denu-
mirea de cel Groaznic. Avand o discuVie cu tatal eau
tandrul Ivan indrasnise s6-1 contrazica gi bAtrdnul,
care izbutise ea Inlature orice opoziVie, a ridicat
baVul gi 1-a lovit, loviturd care ins6 a provocat
www.dacoromanica.ro
- 285 -
moartea fiului sau. Dup.& aceasta fapta, mult 1-a
plans el pe Ivc,n gi lucrul acesta ne arata ca in
ultimii, ani Ivan al IV-lea ajunsese la furii prea
marl gi nestapanite. Celnalt fiu Fe-odonl_era un om
putin inteligent gi tot atat de lipsit de energie
gi initiativa. Insa gi sotii strains, in special
cei englezi ni-1 aratd ca pe un degenerat. Ultimul
fiu Dimitrie, datorita gi mamei sale, era mult cu-
bit de tarn, totuci mama sa Maria Bagaia, n'a putut
obtine dela tar domnia pentru foul Sam. Domnia o ca-
pata Fedor, car Dimitrie imprauna cu mama sa fura
laturai la o mode Uglig, unde era supraveghiafi.
In tot timpul domniei sale, Fedor n'a avut cuvant
hotOritor in treburile statului rusesc. Timp de 15
ani el mumai a figurat pe tronul Rusiei. Dupa moar-
tea lui Ivan se as,g turburari intre boieri, din
cauza ce facu sa se nasca unele particle,
care fiecare doreau Ea conduca. La un moment dat Ni-
kita Romanov., inrudit cu tarul, a avut o oarecare
influenta. Dupd moartea lui a urmat la conducerea
treburilor statului, cumnatul lui Feodor, care erawww.dacoromanica.ro
- 286
as6torit cu Irina Gudunov, sora lui Boris Gudunov.
Familia Gudunov, cu toate cd era o familie deetul
de bogatd, era rhu rvazutd de .ceilalVi boieritcare
Q dispreVulau, mai ales pentru faptul ca la origin
se tridoa din Maxi,. care cregtinasera. Boris,
care era un om foarte bogat, cu multe mogii avea
gi o clieuts16 numeroasi care de fapt 1-a susVinut
gi 1-a ridicat pand la treapta cea mai inaltd. In
curand el is titlul de mare boier gi ajure adevara-
tul ,ganduadt_ox_al Rusiei. Toate soliile care veneau
in Rusia lui F.eodor,_treceau de fapt pe la el.Avea
in mana lui at:at politica interna cat ci pe cea ex-
tarnA4 sr.a in adaydrat recent.
In timpul domniei 'or, Rusia s'a bucurat de
o perioadd de linigte gi inflorire. Dar cu toate a-
cestea s'au adus de cdtre istorici acuzatii lui Bo-
ris Gudunov.
Fisura lui este foarte discutatd gi_aceasta
datoritd unui fapt care i se reprogeazd. Este vorba
de moartea lui Dimitrie,. Acesta gi mama lai fuseseri
www.dacoromanica.ro
-287-departkli la =ala lis si aveau o curte de nob.ili
nemultumiti care sperau sa-1 aduca la front Feodor
neavand CODii. Nemul3umitii mereu atacau pe favoritul
Boris, care la randul lui avea o serie de agenti la
c121taa_din_lle.21§ care-1 informau. S'a int&mplat ca
in 1591 Dimitrie a fost_gaait pe. neastiptatP mork,
in imprejurari nefirestil turbure si nesipre.In le-
gatura cu moartea lui Dimitrie indatd au aparut mai
multe versiuni. Cea oficiald arata ca Dimitrie ju-
candu-se, din nebagare de seams s'a isbit rau $i a
murit, din care pricing Maria Nagaia avea sa fie pe-
depsita si a cost chiar trimisa la o manastire. Alta
yersiune din contra arata ca el a fost ucis din ordi-
nul lui Boris Gudunov. Mai exista o altd versiune du-
pa care Dimitrie ar fi murit de inima; dar toate a-
ceste versiuni nu au impiedicat cum vom vedea, ca mai
tarziu sa apard un Dimitrie tale, caci o altd var.,
siune socotea ca n'ar fi fost omorit ci a fugit gi
s'a ascuns scapand astfel de cei care-i vroiau moar-
tea. In ce priveste aceasta chestiune e greu sa ne
.
www.dacoromanica.ro
- 288
o pArere care sA fie sigurd. Unii istorici can
este de pildd Karamudu, it socotea pe Boris Gudu-
nov ca un uzurpator, land drept bun acuzatia ce
i-a fost aduei aeettuia in leghturd cu moartea lui
Dimitrie.
Istoricii mai not cred ca Boris nu a fost um
criminal. Argumentul este ca el a fost un bun gos-
podar, un om de inlaid., inteligent cu care nu se po-
trivegte o asemenea fapt a. Ca istoric nu pot cleat
sA spun CA un asemenea argument pe baea psihologicA
este un lucru can riscant, care nu poate fi defIni-
tiv. Nu se poate gti ce este in fundul sufletului.
omenesc. CAnd interesele o cer, oameni cu sufletul
eel mai bun pot sA recurgA la fapte care deadreptul
sA ne uimeascli eau sa ne ingrozeascd.
Aceste controverse in care ce deobiceiu sunt
izvoare interesate gi deoparte gi de alta, nu pot
duce la un raspuns hotAritor. Oricum s'ar fi petre-
cut lucrurile, Salsa, fapt cert este CA prin moar-
tea lui Dimitrie gi a lui Feodor care nu a avut co-
pii, s'a stins familia domnitoare a Rusiei, in 1598.
-
dam
www.dacoromanica.ro
- 289 -
Boris Gudunov (1598-1605). Acum se aduna un
sobor ei cei mai inalti boieri ei clerul si -au spus
ca eingurul membru din familia domnitoare care a
mai ramaz_asta vaduva lui Feodor, Irina et cum fe-
meile nu puteau domni, a ramas sa fie ales tar fra-
tele ei4. aka incat Boris devine acum tar ci de drept
nu nunaLcia_fapt cum fusese panel acum. Prin instals-
rea lui Boris, vechea dinastie a lui Rurik, a ince-
tat de a mai domni in Rusia. Este adevarat ca au
existat foarte multi urmaei cu pretentia de a se
trage din Rurik, in Litvaria ca gi in Rusia, dar
Boris reucecte totuci ea puna ci oficial mina pe
tron. El mai domnecte Inca 7 ani, de data asta sin-
gur, dela 1598 - 1605. Ni s'a past rat actul de ale-
gerea lui ca tar. al Soborului in care se arata mo-
tivele ce au determinat alegerea lui. Imediat se ri-
died o eerie de pamflete care circulau in manuscris,
la adresa lui Boris, care era acuzat ca a pus mane
pe tron printr'o crime. Cu Coate acgsteaT-acum-in
vremea lui Boris, stall .gaticat marl Drogrese economice.
Fasc. 19=1.461M,LorYmw,.
www.dacoromanica.ro
- 290 -
Aoum valoarea monedei cre4te foarte mult.
S'a fbcut o socoteala prin care s'a constatat
ca venitul #aril pe vremea lui Ivan al III-lea era
de 60.000 de ruble, dar acuu pe vremea lui Boris,el
a ajuns swim de 230.000 de ruble. Acum s'au facut
primele corabil rusasti care au patruns pe Baltica
si care navigau mai ales pe fluviile ruse§ti, cu
deosebire pe Neva. In timpul lui Boris, socotind si
epoca in care era numai ca un fel de regent, in
vremea lui Feodor, Rusia s'a bucurat de oarecare
pace din partea vecinilor. Au fort numai c4teva lup-
te Para important& cu Suedezii pentru drumul la Bal-
tica, der care nu au- reusit.
sri1)ecttl_iheiN ateazul. In vremea-a-w
ceasta are loc o cruciata fentru alungarea Turcilor
din Europa - intrebuinVez termenul de cruciata pen-
tru orice aliantd facuta contra Turcilor - cunoscu-
t6 si important6 pentru noi, ctici la ea a luatpar-
te i domnul TArii Romamesti, Mihaiu Viteazul. A
foot vorniti aceasta cruciata din initiativa rEpei,
www.dacoromanica.ro
291
de catre Rudolf al imparatul Germaniei. Au
mai Post atragi la aceasta cruciata domnul_Moldovei
Aron Voda, Sigimund al Ardealului gi eel mai impor
tant_prinlaptele lui de vitejie, Mihai Viteazul.
In afar& de acegtia au mai aderat gi c&teva state
italiene, Parma, Modena, Milan gi se faceau sforVati
diplomatice pentru a fi cagtigate gi Polonia gi Ru
sia. Polonii n'au vrut insei sa participe din cauza
rivalitatii cu familia Habsburgilor, far Rusia nici
ea n'a intrat in aceasta cruciatil, fiindca situatia
ei geografica era de.parte de ai produce ipgrijo
rdri di nDgxtaaMuxcilor. Nu atragea nicaeri nu nu
mai Vdrile noastre, dar nici M.Neagra gi deci nu
avea nici un interes sa face un rasboiu din care nu
avea ce c>iga.
Cu toate acestea Boris a avut o eerie de le
&turf cu Mihai Viteazul, dar care n'au dus la o
alianV6 sau o lupta contra Turcilor, totug aunt des-
tul de interesante. Apropierea de Mihai a lui Boris,
era in oarecare mAsura determinate de vechea riva
ILItral
- -
-
www.dacoromanica.ro
- 292 -
litate dintre Polonia gi Rusia, cu toate ca intre
ele nu a Post o lapta propriu zisa pe vremea lui
Boris. Atitudinea Poloniei in politica external hotil-
ra sensul politicii externe a Rusiei, care nu putea
fi decat contrarie. Mihai Viteazul era IAD admfeear
al Polonilor, care 1-au consideila_totAmmc22411.
flat al habsburgilor gi nici odat6 nu 1-An_daspAr-
Vit de ei cu toate cal el a incercat o apropiere de
Poloni. In vremeqa.ata-but-olonia era cavaluaamm.
moiskl, ruder rin eoVie cu Bathoregtii din Ardeal.
Ucidea lui Andrei Bathory a Lost socotita, de Po-
loni, ca o 1vitura la adresa lor. Deasemenea cuce-
rirea Moldovei a Post puel pe acelag plan, caci aid
era domn Ieremia Movila, vasalul gi supusul lor.Se
pare ca. Mihai Viteazul a avut planuri ofensive con-
tra Poloniei. Rutenii din Ucraina, acel Constantin
Ostrog, care a tipgirit Biblia, au avert leetturi 4
trainice cu Mihaiu Viteazul. In vremea aceasta avu-
sesera loc not turburari produse de Rugii din Po-
Ionia. Ei fuseserd siliti sal iscaleasckun_act-de
untre cu catolicii, la Brest-Litovsk prin care re-
www.dacoromanica.ro
- 293 -
cunogteau unirea_cu_biserica romana, un act care Dow
to fi asemuit cu eel din 1700 al Ardel4nilor.Acest
lucru a provocat o migcare de protest, in care lids-
culaVii sperau in ajutorul lui Mihaiu Viteazul,ag-
teptat ca un Mesia de Ruteni ca gi de Boris chiar al
Rusiei. Prin urmare aceste evenimente trebuisu sa
apropie pe Mihaiu gi pe Boris.Polonii b6nuiau ca a
foot chiar un tratat tainic de impdrVire a Poloniei
intte ei..Este sigur insd ca un asemenea act n'a e-
xistat. La 1595 se afla o solie rusd la Praga unde
rezida de obiceiu imparatul Rudolf al II-lea, cAnd
au sositgialui Mahaiu Viteazul, care le-au spur gi
for de isbAnda contra Turcilor.In 1597 Mihai cerea
vole Polonilor ca sa lase nista soli ai sal sa trea-
ca s1252aaa_duaa-la-Rugi ca sa ce1R17-61101tprare pen-
tr!rgatauallaa-bisaricilar arse de Sinan Page.
Polonii au permis trecerea aceetei solii ca-
reasma-Ln frunteleip2221.2poPul de Buzau Luca.
Acesta era din Cipru gi era un olg_Qult , gtia gi
taliene t . In Iulie 1597 Luca din Cipru este pri-
mit la Moscova de Boris i Feodor. Ni s'a pAstrat
i-
www.dacoromanica.ro
- 294 -
gi scrisoarea alcatuita de Bores in numele lui Feo-
dor.
Ni se arata ca solia a fost primi.ta cu multa
bucurie, ca Moecova it va ajuta pe Mihai cu care
vrea st1 fie priletend gi deaceea ii trimete o sums
de bani care sap-4 serveascii nu numai pentru biserici
dar gi pentru a-ski strange armatd cu care O. lupte
contra pAgAnului. Se gtie c& pe vremea lui Mihai ar-
meta in mare parte era alcatuita din mercenari care
erau cei priceputi in manuirea armelor de foc. Ace-
gtia trebuiau ins& platiti gi una din cauzele ado-
rii lui Mihai a fost tocmai llpsa de bani pentru in-
tretinerea mercenarilor.
Inc& oda-Ca, in 1599, se mai ihtnnesc ealii
lui Boris cu ai lui Mihai. Intfilmirea aceasta este
la Praga,unda-y.gliolia...131L12I124. in frunte cu
un oarecare Atanasie Vlasiev, iar a lui Mihai, cu
Petru Armeanul, Petre Grigorovici. Acesta eraAln
Lemberg gi a scrie gi o carte despre cucerirea Ar-
dealului de Mihai, dar care nu ni s'a pastrat. So-
lia rue& felicity pe Mihai ai carui soli rdspund gi
www.dacoromanica.ro
- 295 -
ei din partea domnului lor, spunand ca Dumnezeu
sa-1 #ins pe Var. Cu toate acestea o alianVa n'a
Post totugi cu
Cand a cazut Mihaiu, in urma loviturilor
lui Basta ci Zamoiski care 1-au pus In situatia de
a parasi Principatul sau gi s'a dus la Praga,solii
poloni arata ca Rugii sunt consternati gi speriaVi
de intorsatura lucrurilor, ei sunt gata 56 se impa-
ce cu Polonii, care-1 invinsesera pe domnul romin.
Vedem de cats consideraie gi cats nadejde puseseed
pang gi Rugit nUnumai vecinii asupriti, in geniul
militar al lui 1ihai.
Infiintarea l'atriarhleirggagti,In ce privegte situatia intern& a Rusiei in vremea lni Bo-
ris, sunt doua_fapte care trebue amintite. In pri-
mul rand este InfiinVarea Patriarhiei rusecti care
s'a facut pe vremea cand Feodor traia, adica la
1592 gi in al doilea rand situatia Varanilor.
Rugii erau intr'o vreme in care Incepusera
as -gi dea seama de puterea gi mArimea for gi au
Rusisc..
www.dacoromanica.ro
- 296 -
socotit ca din punctul de vedere al religiei lor,
e bine sd nu mai fie dependen-0. de Constantinopol.
Bi au socotit ca pe lengd cele patru Patriarhii de
/Ana acuma gi care toate erau sub Turci s'ar putea
infiinVa gi o a cincea la Moscova, care astfei ar
fi singura liberd. La 1586 cand Patriarhul Antiro-
hig a venit la Moscova dupes ajutoare, i s'a cerut
ca sa intervie pe ldngd ceilalti pentru infiinVa-
rea patriarhiei din Moscova. Ioachim Patriarhul Anr
tiohit a propus insd altceva decat infiintarea unei
a cincea patriarhii, gi anume a zis el ca ar fi rai
bine sa fie mutates cea din Antiohia la Moscova.Cum
lucrurile nu se puteau aranja, atunci, cAnd patriar,-
hul din Constantinopol Ieremia se afla la Moscova,
este sechestrat gi in cele din urmd S8 admite cere-
rea Rugilor. In actul de infiinVare sunt iscaliti
cei patru Patriarhi gi diferiVi prelati din Orient.
Printre ei este gi mitropolitul Moldovei Gheorghe
Movila. Cel dintdiu Patriarh al Rusiei, este Iov
care deci conducea a cincea patriarhie, autonomy
ci autocefald. Cu ocazia trecerii lui Ieremia dela
www.dacoromanica.ro
- 297 -
Constantinopol spre Rusia prin Moldova, de unde a
luat iscalitura lui Gheorghe Movila, vd mnintesc
faptul cd acum s'a racut urcarea In scaun a lui
ptefan fiul -dintr'o asatorie morganatic6- lui
Petru pchiopul ce it lua astfel coregent. Acesta
insa n'a putut domni cad. Petru pchiopul a fort si-
lit de Turci sa faga din Moldova si a murit in Ti-
rol.
Edictul Dentru serbi. Cea de a doua chestiu-
ne referitoare la t6rani este foarte interesantd.
In 1597, Boris 11a un act in care tori aunt
legati de pamant. Aceia care au fugit de pe o mo
sie pe alta, pot fi reluati cand vor fi gAsiti in-
triun termen de 10 ani. Dupg 10 ani se face o pre-
scriptie dupa carenu mai pot fi urmariti. Acest
fapt a dat nastere la multe discutii. Multi istorki
au socotit cd Boris a intemeiat in Rusia, ceeace
se numeste "adscriptio glabae ". Din cercetari-
le istoricilor mai not se vede ea acIul nu avea o
important6 asa de mare. Corolarul serbieil acela
gezbil
www.dacoromanica.ro
- 29 8 -
dupal care gerbii nu se mai puteau muta dupd o mogie
pe alta e anterior actului sau, numai ca nu era le-
giferat. El nia fdcut dec8t sd legifereze o stare
de fapt.
Termenul de 10 ani in care puteau fi uredriVi
fugarii, mai tgrziu a fort mArit la 15 ani.
In istoria noastrd, prin comparaVie s'a fdcut
legatura cu agezamAntul lui Mihai Viteazul. Istoricil
acegtia ca de pildd Bdlcescu, au spus ca Mihai a le-
gat pe gerbi de ptimant.
Am argtat ca aceste doll& agezaminte, al lui
Mihai gi al lui Boris, de rapt nu inseamna legatura
cu pdeantul a gerbului.
In urma cercetarilor lui C.Giurescu, s'a ard-
tat ca acest agezamant al lui Mihaiu a Poet dat in
urma Jafurilor Turcilor care au fiicut pe gerbi sd
fugd pe unde credeau ca sunt mai bine aparati.
Dupdce Sigismund Bathory veni cu ajutor gi
lucrurile se restabilird, Mihai se gasi in fate( la
foarte multe cereri ale boierilor pentru cLutarea
www.dacoromanica.ro
- 299 -
§erbilor care ar fi produs turburari. Atunci el a
dat actul prin Care a hotarit cum sa fie cautati.
Adaog ca motivul principal al legarii Varanului de
movie a fost de ordin fiscal, fiindca nu mai avea
cine plati darile, caci pamartul nu putea produce
decat daca era lucrat, iar oamenii fugind atunci nu
mai era cine sa-1 lucreze gi mogia nelucrata nu mai
putea plati birul.
Pentruca sa nu piarda statul, atunci s'a lust
hotarirea ca sa-i faca sa stea pe loc pe acecti ta-rani fugari. Nu mai imprejurarile au dus la aceste
acte atat in Rusia cat ci la noi; nu trebue sa cre-
dem ca Mihai pi Boris s' ar fi sfatuit intre ei in
ce privegte aceste acte.
Domnia lui Boris in Rusia se terming in 1605
gi odata cu el familia ii p gtg Inlaturata dela trop.
Epoca ce urmeaza este cunoscuta ca epoca turbure
din istoria Rusiei din cauza neinVelegerilor ce se
invesc pentru alegerea urmagului.
- -- 000 --
www.dacoromanica.ro
-300
Prele Area XIX-a
Miercuri 2, Febr.1938
Epoca turbure (1605-1613)
Cauzele turburarilor. Epoca de dupa moartea
lui.Boris Gudunov, in istoria Rusiei este una din
cele mai ciudate gi interesante mai ales pentru nu-
meroasele aventuri ce le tontine. Este epova turbu-
re sau trista a istoriei Rusiei (Critrrilin )
Stint o aerie de evenimente care se urmeaza foarte
repede intrtun timg scurt, numai de 8 ani. Diferite
aventuri de necrezut 3proape. Fapte de adevarat de
eroism alaturi de altele aproape ridicole. Trebue
ea aratam ca motivele care le-au provocat sunt mai
multe. In primul rand este disparitia dinastiei,ca-
re acum se stinge, pe dealta parte pofta unora din-
tre nobili de a puns ei mana pe conducere. Dar pe
84EM1A
www.dacoromanica.ro
- 301 -
langa asta mai este gi un spirit extraordinar de
aventura datorit armatei atat celei rusecti cat gi
celei polone. In special Cazacii care erau o armata
neregulata ce luase nagtere la granitele Poloniei,
in regiunile des calcate de Tatari. in Rusia se
nascusera asemenea armate de Cazaci, care pang la
un timp au corespuns scopului infiintarei lor. Eras
organizati dupa sistemul tataresc gi faceau ca gi
acegtia raiduri cu scopul de a anihila puterea Tata-
rilor. Dela o vreme aceste militii neregulate de Ca-
zaci au inceput sa aibe actiuni mreaTai asupra Mari-
lor, dar gi in interiorul tarii lor. In Polonia sau
in Rusia, incepusa sa prade. Au venit gi la no3. mai
ales dupa moartea lui Ioan Veoda cel Cumplit, card au
adus diferiti pretendenti, cum a foot Ioan Potcoava,
care avea o putere extraordinara, incat rupea Pot-
coava in maini, de unde gi numele de Potcoava pe ca-
re i 1-au dat.
Indata s'au nascut pretendenti la tronul Ru-
siei pe care acegti Cazaci ii sustineau.
$i
www.dacoromanica.ro
- 302 -
0 alts cauza ce nu trebue uitata este aceea
provocata de Ivan cel Groaznic. tiVi cum acesta
inabugise orice pretenVie a nobilimei; puterea lui
cum era gi firesc, a produs o revolts care a mocnit
pang acum, and a rabufnit cu toata puterea. B de
adaogat o ultima explicaVie a acestor turburari.
Polonia in sec. al XVII-lea era o Vara in ca-
re nobilimea incepuse sa faca ceeace vroia. Autori-
tatea regelui nu mai exists, el fiind un exponent
al vointei nobililor. Nobilimea dela graniVi cu deo-
sebire, era aproape independents, Fara sa se sinchi-
seasca de dineva, ei faceau ce vroiau, nedandu-se
inapoi chiar dela expediVii de prada. Sunt cunoscu-
te expediViile in Moldova ale ginerilwo lui Ieremia
Movild, expediVii care au Post destule gi in Rusia.
Falsul Dimitrie (1605-1606). Inca inainte de
moartea lui Boris se svonise ca Dimitrie nu murise.
Asasinatul dela Uglig despre care se facusera dife-
rite presupuneri n'a foot decat o carnuflare gi Di-
mitrie trala. In felul acesta terenul era preparat
www.dacoromanica.ro
- 303 -
pentru apariVia moctenitorului. Este sigur c6 nobi-
lii ai lui Boris au pregiitit acest svon
pand s'a gasit un fals Dimitrie care a aparut in
1605, ultimul an al domhiei lui Boris. Cine era a-
cest Dimitrie? Aproape nici un istoric nu se mai
indoegte azi cal era un Dimitrie fals. Dar adevarata
personalitate care se ascundea sub acest fals nu se
cunoagte. Adversarii lui au spus ca ar fi un oareca-
re Grigorie Otrepiev, un fost calugar fugit din m&-
nastire, care acum se db.' drept Dimitrie, fiind'recu-
noscut de unii nobili care aveau interes de a rAs-
buna pe Var. Identificarea istorica moderns, a ajuns
la concluzia ca intr'adevAr a existat w cAluggr
Grigorie Otrepiev, dar acesta nu are nici un amestec
cu falsul Dimitrie. Acest pretendent inv4ase
Ionia, dar nu pastrasa_dac8t o spoialk de culturg,
c6212!I!!!1122SE1251:11a_lui_cA_IRQea-gre4eli de
eerie ei expresiune. Ajung5nd Bela o vreme in Polo-
nia, falsul Dimitrie a inceput sa feed diverse pro-
misiuni nobililor ca ca -h1 ajute sä puns mana pe
tron. Unul dintre acegti nobil este gi WisznowigeYT
advereari
www.dacoromanica.ro
- 304 -
ginerele lui Ieremia Movilg. Mai in urma el a in-
trat in leg&turd cu un nobil de seam& GheorEhe
niszech. Acesta avea o fatii numit6 Marina pe care
i-a promis ca o va lua in Casatorie dace. it ajutd.
Polonul s'a convins pi 1-a luat cu el la curtea po-
lona, unde 1-a prezentat dietei pentru a fi ajutat.
Dieta gi regale n' au primit insd. Loan Zamoiski,
marele cancelar, care a luptat cu Mihai pi care era
un om foarte cult, - studiase in Italia - a spue
referitor la cheetiunea ajutorului lui Dimitrie,
ca e un fel de comedie a la Plaut (acesta are come-
dii in care servitorii so dau dreptlstapanii lor).
Totugi Mniszech 1-a ajutat pi falsul Dimitrie in
fruntea unei armate de Btransurd a navalit in Ru-
sia, dar Boris 1-a infrant..Cump_oxi-g-moaretlucru-
rila-inc_epcomplice, caci fiul sau Feodor
este minor. Dace. Fedor izbutea sd se inscAuneze a-
tunci se stabilea dinastia familiei Gudunov la tro-
nul Rusiei. Lucrul acesta nu-1 voiau nobilii nici
in ruptul capului gi deaceea ei au declarat indat5
ca acest aventurier este adevaratul urma -vi
www.dacoromanica.ro
- 305 -
a roa e fart luptA Dimitrie col fals a inirat in
Moscova. Foarte interesante aunt dovezile ce e' au ffi-
cut ca 86 se convinga lumea ca el este cel adeviirat.
Au fost-ad ugi_nobili care-1 cunogteau ca wi jure a
este el. Intro acegtia au fost adugi ci noailul Va-
t122Quiskl_Aimitropolitul Filaret Romani*. Vasile
Suiski era unul dintre nobilii cu care Boris guver-
nase 1777eTrifat la uciderea lui Dimitrie,
deci declaratia lui avea mare valoare. Atat el cAt
gi mitropolitul au decrilint-ei Sri recunosc pe Dimi-
trie, care de fapt n'a murit atunci cand e'a crezut
acest lucru. Nu numai atett, dar pentru mai deplini
crezarev.a-coat chomatti ci mama lui Dimitrie, Maria
1144010. acum calueiritfi QU numele de Marfa eau Mar-
ta gi ea a declarat ca acesta este fiul ei Dimitrie.
In felul acesta faisul Dimitrie este instalat in
scaun ci domnia lui incepe in 1605. Dar_abia s'a eta-
tornicit in scaun gi indata Fedor fiul lui Boris moa-
re in Imprejurfiri prielmice pentru tar - ceeaoe
Inseam & ca e asasinat. Indata incep nsmultumiri.InOW
Faec. 20 www.dacoromanica.ro
- 306 -
primul rand, boierii care 1-au adus, uu vroiau figl
sub stapanirea unui tar autoritar. El socoteau ca pu-
terea trebue sa fie a for qi ca de .fapt Dimitrie nu
le service decat ca ear scape de familia Gudunov.
Dar se mai produseserA ci turburAri reilgioa-
se. Cat stAtuse in PolomikalYul Dimitrie trecuse la
catolicism ai alit& sa aducA in Rueia catolici. Pa-
tX'tarh =raise pe un anume.Ignatie care de fapt era un
catolic,numai de form4 ortodox. CAsAtoria lui cn Mao.
rina adusese o multime de catolici, ceeace a deterai-
nat o reactiune contra catolicilor 41 in spat& contra
Poloaei, caci Poloni erau acetiti catoliel dela
curtea lui Dimitrie. Frau cel care-1 sustinuser. Le.
gaturile cu Polonia aunt strinse qi Dimitrie be spun
ea IndatA ce se va IntAri in scaun le va da ajutor.
Polonilor, contra duspanilor lor, 0 mai ales pentru
eliberarea crectinilor de sub Turci. N'a putut as -gt
Indeplineasca gandul, cAci in noaptea de 16-17 Mai
1606 eate omorit. Din mAcelul ce a avut lot in acea-
sta noapte, nu a scapat decat sotia sa Marina.
as
www.dacoromanica.ro
- 307 -
Tarul VaA f, le Buiski (1606 -1610) si al doilea
fall Dimktrig. Acum r6mAnea ea se giseasc& un nou
stApAnitor. In fruntea boierilor se ridicase tocmai
Vasile Suisky_acel_pare-1 recunoscuse pe Dimtrie ca
cel adevirat. De data aceasta, Impreuni cu Marfa Na-
gala, el retracteaz& f&r& ruqine declaratiile Mute
sub preatare de juramant, aritand c& numai din c auza
sliet au trebuit s& declare astral. Partizanii lui,
s&-iii tntrebe pe nimeni, fAr& s& se mai adune
Zemski sobor - adunarea general& a statului-l-au pro -
clamat tar. Pentru a nu 'Asa nicio urm& de indoial&
a terul fall Dimitrie a Yost un impostor, Vasile
Suiski educe osemintele adevIratului Dimitrie, ucia
la ugliq. Dar toate acestea aunt zadarnice. NU dup&
mult& vreme apare un alt Dimitrie. Alegerea_lui pule-
ki a provocat foarte multe nemultumiri interne, dar
mai ales extern. Faptul c& Polonii fuseser6 ucitg
cu prilejul masacrului din noaptea de 16-17 Mai era
s& ducA la un razboiu cu Polonii. Vasile a incercat
sA as scuze In rata Polonilor, care au primit aceste
scuze,deocamdat& aceasta numai datorit6 faptului c&
www.dacoromanica.ro
- 308 -
stiteau rtiu din punct de vedere financier. Litre al-
tele eolul lui Vasile spune in raportul for "Domnul
Munteniei este eupus Turcului §i-i.plAteqte tribut,
ca qi mai Inainte".
In realitate Ruqii se interesau de situatia
din Tara RomemeascA, dorind sa vadA daci mai era pe
trop Mihaiu Viteazul. Polonii be spun ca scum nu mai
este deoft un domn eupus Turcilor.
Intre timp o eerie de oraqe s' au rasculat ca
epre pildi oraqul Astrahan qi pentru a fi
a trebuit sä intervie armata. Cazacii mereu, la ran-
dul lor, sustineau pe alti pretendenVi. Pe neaqtep-
tate Oa svonit ca Dimitrie a sc4pat din masacrul
din 1606. Ceva limurit nu este nimic, dar fapt cart
este ca un nou personagiu apare, flind cunoscut In
istoria Rusiei sub numele de al doilea fall
Acesta era qi mai puVin cult dealt primul qi
deoi qi mai putin posibil. Se pare e4 era un cazac
....____temtaint-da_ogozitia-in,contra,partidei care ridica-
se pe V. Vuiski la putere.
Indata acest de al doilea fall Dimitrie ui-a
linistite
Dimitrie.
www.dacoromanica.ro
- 309 -
strins in jurul lui destui aventurieri gi s'a agezat
cu departs de MOscova, la Tugino. Cum aceasta
localitate devenise un centru al oamenilor fAra capa-
tau, iar el era un impostor i s'a mai zis in cronici
ci banditul dela Tugino. Reugionarde data asta, la 1608,mmajuljaimitrie-n1a-mai.mrut
8a villa reaanoasca, dar a venit sotia
Dimitrie - Marina. Aceasta a spus ca acesta este
sotul ei ci a acceptat sa trAiasc4 Pnpreungi. Tarul
Tasile vazand ca o mare parte din armata gi boieri
aunt de partea lui Dimitrie a facut apel la strains,
gi a chemat pe Suedezi In ajutor. In adevAr o armatd
a acestora sub generalul La Gardie a intrat in Rusta.
Ra4bokul cu Polonia. Dar interventia aceasta a
atras gi pe Poloni, astfel ca dintr'un rasboiu civil
evenimentele se transforms intriun adevarat conflict
cu vecinii, caci gi Polonii gi Suedezii doreau teri-
torii rusegti.
Sigismund III Vasa, regele Poloniei - era ad=.-
versarul Suedezilor gi se batuse chiar cu ei cu tot_
eV:nu
sA-1 celui_din-
tdiu
7
www.dacoromanica.ro
310
ca era din familia domnitoare a Suediei; voice ea
domneasci qi in Polonia qi In Suedia, dar Suedezii
n' au primit aceasta cu o parte din sfetnicii saipun la cale un plan mareV. Anume, ei spuneau ea din
tre statele slave Polonii erau cei mai InaintaVi qi
deaceea trebuia stability o hegemonie a ei asupra
celorlalte. Aceasta hegemonie ar atinge maximum prin
unirea Rusiei qi a Poloniei, ceeace ar pune capAt qi
veqnicului conflict dintre ele. Sigismumd pretindea
deasemenea ca el are mai multe drepturi la tronul
Rusiei. Aceasta fiinda el se trfigea prin mama din
lagelloni care erau InrudiVi cu Ruqii. Ruqii deci ar
avea in el un urmaq al fostei dinastii. 0 parte din
Poloni insa erau de alts parere. Atunci ei spuneau
ca regale Sigismund, inconjurat de lezuiti nu va fl
primit cu bucurie de ortodoxi ci deaceea ar fi mai
bine ca un fiu al eau, care ar putea pentru aceasta
ea treaca la ortodoxism sa fie pus la Moscovaal'ar
fi fost deloc rau daca s'ar fi casatorit chiar cu o
ortodoxa, inspirind prin aceasta mai multgt Incredere.
Cel hotiirit pentru aceasta era fiul mai mare al lui
.
www.dacoromanica.ro
- 311 -
Sigismund, anume Vladislay.
SustinAtorul acestei p.reri era Stanislas Z61-
kiewski; acesta era un mare general, un foarte abil
tactician al acestei vremi. El a intreprins o expe-
ditie in Rusia care n'are egal cleat in cea a lui
Napoleon, dar nu cu soarta acestaa. El ajunge ugor
cu armata pita la Smolendtpe care-1 asediaza, dar
oragul era foarte puternic intArit. Armata polonez6
se laparte atunci in douil: regele rtimdne sa aeedieze
oragul, iar Zakiewski trimisese vorba Marinei, c&
ea fiind poloni sä pfiraseasca pe Dimitrie gi ea se
Intoarci la Poloni: Marina insgt ii trimete raspuns
ca dupg ce a Post de dou5i ori taring. a' Rusiei, nu in
telege sa devina o simple poloneei gi deaceea it in-
sotegte pe Dimitrie la Kaluga unde avu aceeaci soar-
ta cu el. La 4 Iulie 1610 se-da-lupta_bot5ritoare la
Klugin in care Polonii au iegitnvingatori datoritti
artileriei gi tacticei lui Zdlkiewski el pentru pri-
ma oars armata polona cucereste Moscova. Tarul Vasi--le e trimes la mtngstire, iar o parte din nobili
--------
www.dacoromanica.ro
- 312 -
tree de partea Polonilor ci car pe Vladislav ca tar
- acesta avea numai 10 ani.
Nobilimea it proclama tar pe Vladislav de Vasa
gi o mare solie rusii pornegte la Poloni sa-1 ceara
tar gi sa crate conditiunile in care-1 primesc. In
primul rand cereau ca sa nu se atinga de religie.In
vremea asta Sigismund ataca Smolenskul dar nu poate
sa-1 ia. El raspundesolii, at nu admite ca fiul sau
sa fie tar,ci el intelege ea pastreze tronul ru-
sego pentru a-1 ocupa el. Ceeace a facut Ulkiewski
la Moscova el, Sigimund nu intelege sa tie in seams
ci cu atat mai putin va respecta conditiunea referi-
toare la religie. Aceasta atitudine a lui Sigismund
face pe Rugi ea se intoarca nemultumiti ci incearca
iaragi sa reziste. Cetatea Kitaigorod - cetetea chi-
neza - cade in mana Polonilor. Armata rusa din Smo-
lensk ramane mai departe asediata (asediul a tinut 1
an gi 6 luni), dar in acelag moment armata polona ca-
re ramasese in toscova cucerita, este la randu-i ase-
diata de Rugi gi reziste 1 an gi 9 luni. Acum se pro-
www.dacoromanica.ro
- 313 -
duce o degteptare nationald in Rusia. Ea porneste de-
la orasele dope Volga mijlocie in special de la Nijnt
novgorod. Expeditiile armatei strallse de oragele a-
cestea nu le vom povesti, la inceput fiind gi unele
infringeri. In cele din urmil sub conducerea cneazului
Pojarski militia lui reuseste ea refacd situatia. Era
alcdtuitd din ordseni ci nobilimea mica si ea a fost
aceea care a refAcut Rusia.
Intre timp Smolenskul cade in 1611 in mainile
Polonilor far Novgorodul in cele ale Suedezilor. Trei
armate au fost pornite pentru despresurarea asediati-
Moscovei. In cele din urmA, in 1612
Sigismund porneste personal sd-gi scape armata din
Moscova.
Zakiewski, dezavuat de rege, refuzd sa is par.
te. Armata polond din Moscova era intro situatie dis-
peratA. Cronicarul spun ca attlt sufereau de foame,
incat au ajuns sd roadd nigte pergamente scri se, ce
fuseserA disite in fundul Kremlinului. Se plateau opt
galbeni_ e_nisica ql cincisprezece galbeni ttn aline.
_
www.dacoromanica.ro
- 314 -
Putin inainte de sosirea regelui garnizoana po14ji
se predd. In iarna anulul 1612 Sigismund este stilt
sl se retragA din Ruiia. De astA datA retragerea pos-
te fi asemuitA cu aceea a lui Napoleon. InsfArcit Rug
sla a putut 8A-0 libereze capitala gratie armatei
lui-Pojarski. Acum este chemat Zemaki sobor in
care intrau orAgeni, egumeni, reprezentanti ai cle-
rului, nobill, pentru alegerea unui tar.
Alegerea tarului Mi.hai Romanov (1613). Alege-
rea a clzut asupra fiului maratatuallil!!!!Ro-
manov, care se afla scum prtztonier la Poloni, caqi
fostul tar Vasile fuiski. Fiul sAu se numea Mihail
Romanov. Mihail Feodor Romanov nici nu a Yost de fa-
ta la alegerea sa care a Yost fAcutrin;7371613.Cu
el se incepi-dinastia Romanovilor, care a stapfinit
timp de 300 de ani in Rusia. Se 4FefLcujatatla
alegerii o parte din nobili ar fi strigatnsd-1 ale-
gem pe Miqa, cAci cu el o BA putem sa facem ce vreuM.
S'a trimes o delegatie, dupA alegere, la el, care
sA-1 anunte ci sa -1 aduca dela mocia sa is Moscova.
La Inceput el a refuzat, dar a fort amenintat chiar
www.dacoromanica.ro
- 315 -
cu blestemul bisericii gi a trebuit ea primeasca.
Primul lucre pe care 1-a facut a Post trimiterea Ca-
zacilor la graniti. Se Lichee dupe aceea un tratact
cu Suedezii, care renuntau la stipanirea asUpra Rov-
gorodului, dar rimAneau cu stApanirea Virmurilor Bal-
ticel.
Mai greu era lucrtacu Polonii, Vladislav care
acum avea 164-ini, nu vroia sirenunte la tronul Ru-
siei 01 de aceea pornegte o expeditie contra for fn
1616. Expedltia Insa, nu are niciun rezultat qi in
urma ei se_Inchee pacea dela Dewlin 1618. Prin a -
coast& pace, Cernthavul, Smolenskul gi toate cuceri-
rile (acute pe vremea lui Ivan al III-lea gi a lui
Vasille, de la Litvani,erau pierdute de Rugi *I reel-.
patate de Poloni. Cu toate aceste pierderi insa, re-
zultatele acestei epoci turburi sunt la un loc un
aucces_pentru Rusiat Bunt un succes pentruco. Rucil
care prinseri pe dugmanii for chiar in Moscova in
urma infringerilor suferite, izbutise pea la cele
din urma, sa ramaa liberi. Se epune el Sigismund ar
-
www.dacoromanica.ro
- 316 -
fi plans amarnic ea nu a putut uni pe Rugi cu Polo-
nii gi deci nu gi-a putut Indeplini gdndul sail, de
a pune capat adversitatii dintre cele doua stater
Prizonierii din Kremlin furs liberati gi prin-
tre ei era gi fratele fostului tar Vasile ;uiskioa-
re dus in Polonia, nu s'a mai intors in Rusia. In
schimb a Post liberat din Polonia mitropolitul Fila-
ret Romanov, pe care Mihail It face Patriarhoducend
astfel in maim familiei Romanov gi conducerea supre-
ma a vietii religioase pe langa cea politica. Prin
aceasta se Incepe o perioada noua, de stabilitate In
istoria Rusiei. Cu Romanovii a inceput iar vechea
trad4Vie a Rusiei de a cauta legaturi cu Apusul a
card cultura se incearca de aceasta familie, a fi
introdusa gi in Rusia.
---000- --
www.dacoromanica.ro
- 317 -
Prelegerea XX-a
Luni 28 Februarie 1938
Mihai Romanov (1613-1645) ei Alexie
Mihailqvici (1645-16761
Mihai Romanov. Politica interns. Ajunsesem cu
istoria Rusiei la ridicarea pe tronul acestei Vari,
a unei not dinastii, aceea a Romanovilor. VA aduceti
eMnte cum spuneam ca s'a ridicat In scaun, la 1613,
in acele vremuri turburi, cel dintaiu Romanov, care
a Lost Varul Mihail zis Feodorovici, dupe numele de
mirean al tatAlui eau care ealueirindu-se a luat nu-
mele de Filaret. Acesta ajunsese mitropolit $i cu
prilejul amestecului Polonilor in treburile Rusiei,
fusese lust prizonier in Polonia, unde a stat vreo
6 ant, 'Ana dupg 1613, cand, intervenind illtelegerea
dintre Ruei ei Poloni, el a Post eliberat. Intorcan-
du-se in Rusia Filaret Romanov, al ciirui fiu Mihail
www.dacoromanica.ro
- 318 -
era scum tar, este ales In scaunul de Patriarh al Ru-
sted.
Domnia lui Mihail Romanov, in general este ca-
racterizati prin doll& fapte mai importante. In pri-
mul rand este importanta cu totul specials pe care o
are in treburile Rusiei Patriarhul - care se dato
regte firegte faptului ca Filaret era tatal sau,din
care cauza rolul important jucat de acesta, nu va du
ce la niciun conflict. cu tarul. Gaud insa legItura
de rudenie dintre tar ci conduatorul bisericel va
dispare prin moartea Patriarhului, atunci se vor
nacte neIntelegeri atilt de insemnate, Incat am pu-
tea si he asemAnIm in oarecare masura cu lupta ain-
tre "Papii gi ImpArati".
Al doilea fapt insemnat din timpul domniei
lui Mihail este in legaturfi cu conducerea intern a
statului eau. Anume, mai toate deciziile care se
iau pawl pe la mijlocul sec. al XVII-lea, nu se iau
numai de tar ci qi de sfatul adunarii poporului,
Spuneam ci in Rusia, pe rang& Duma, care era adu.
www.dacoromanica.ro
- 319 -
narea sfetnicilor tarului era si un Zemski soborta-
dunarea general& a tarsi.
In vremea lui Ivan cel Groaznic, Zemski sobor
nu mai fusese deloc convocat, fiindc& acesta a dom-
nit ca un tar absolut. Acum Ina., and tarul nu ve-
nea la tron pe baza unor drepturi mootenite, ci ere
ales de nobili dintr'ila din familiile aristocratice,
scum and pentru a conduce ca un Ivan al 17-lea, ar
fl trebuit alte lupte pentru impunerea absolutismu-
lui, Zemski sobor, care-1 alesese pe tarul Mihail,
Incepe s& fie convocat qi consultat mereu pentru a-
numite chestiuni ce priveau conducerea statului. De
obiceiu era convocat numai atunci c5nd era nevoie de
satuire in privinta unor chestiuni grave. Cum Ins&
la Inceputul domniei lui Mihail erau o multime de a-
semenea chestiuni, era o vreme in care aproape totul
trebuia reorganizat, de fapt Zemski sobor a functio-
nat continuu pan& la 1622. Mihail Oa servit deci o
bucat& bun& de vreme de ajutorul acestui efat In pri
ma parte a domniei lui.
In interiorul statului,problema cea mai impor-
www.dacoromanica.ro
320
tanta era restabilirea ordinei, pentru care lucru se
cerea numai decat inlaturarea Cazacilor. In al doi
lea rand se impunea refacerea domeniaor tarului,care
cu ocazia tulburarilor de pans acum, fusesera incul
cate de catre diferiti boeri. Din corespondenta,care
ni s'a past rat, dint re tar ci Zemski sobor, se vede
clar aceasta opera de pacificare, de reorganizare a
statului, Intreprinsa de Mihail Romanov. De cute on
adunarea ezita in legatura cu anumite chestiunittarul
Ii trimetea cats o scrisoare prin care ii cerea sa
lucreze mai repede ci sa nu mai zaboveasca in luarea
hotaririlor. Ba cats odata, cand se supara de inceti-
neala cu care se lucre, el aducea aminte adunarii,
cum a foPt silit sa se faca tar de catre adunare ri
de aceea acum, aceasta este datoare sa.71 ajute_ la
conducerea statului. In scrisorile acestea vedem ca
este un limbagiu cu totul deosebit de al lui
Dar tot atilt de clar se vede din domnia lui Mihail,ca
pe masura ce se intarea tarul, In mod fatal absolu
tismul de altadata, tindea sa reinvieze.
In ce privecteaceasta epoca de reorganizare,
Ivan.
www.dacoromanica.ro
- 321 -
ea privegte gi administratia statului, care acum devi-
se mixtg, in sensul ea in diferite orate, targuri,
provinciitetc., conducerea o aveau deoparte functio-
narii trimigi de la curtea tarului, dar pe de altg
parte, ei trebuiau ea colaborete cu cei alegi de lo-
calnici. Acest lucru va dura pang la Petru cel Mare,
care va introduce o administratie centralistil.
In ce privegte vieata tgranilor, spuneam ca ac-
tul lui Boris Gudunov, prevedea un termen de 10 ani
- care s'a prelungit pang la 15 ani - in care vreme
sal poata fi ggsiti cei fugiti de pe o mode pe alta.
In vremea tarului Mihail, termenul se micgoreazg,dar
se vede clay ca nu toti taranii, ci numai o parte e-
rau legaVi de glie. Cea mai mare parte dintre ei e-
rau liberi s6 se duce oriunde vroiau in urns unei
despdgubiri oarecare, lucru de mare important6, mai
ales pentru Varul care astfel avea posibilitatea de
a face coloniari ca acelea de care am mai vorbit,co-
loniari ce duceau la cregterea puterii tarului in
detrimentul celei a nobililor.
0 clasii a orggenilor, in vremea aceasta in Ru-
Faso, 21 www.dacoromanica.ro
- 322 -
sia, este Inch' destul de slabd, fiind nedesvoltatfi
din cauza lipsei de legaturi cu Apusul, in ciuda sfor-
tarilor facute de tarul Mihail in acest wens. Inca
din vremea lui Boris existau unele legaturi cu An -
glia reginei Elisabeta, care se fficeau prin portul
Arhanghelsk, dar acesta fiind un port la M. Alba, care
mare parte din an este inghetata, nu oferea posibi-
litatea =or legaturi intense. In ce privegte lega-
turtle cu Apusul, ceeace este mai importantve cfi acum
pornegte dela Ludovic al XIII-lea, regele Frantel, o
solie triiisfi de cardinalul Richelieu la Moscova.
titi ca. Richelieu a dus o politica, care tindea sA
singularizeze In Europa pe Habsburgi gi el cautfi a-
cumgdaaceasta solie, oferind &Manta Frantei sa a-
traga pe Ruqi de partea lui pentruoa nu cumva acectia
sfi intre in legfiturfi cu Habsburgii.
Aceasta alianta insa, a rfimas numai un tratat
de amicitie intre Rusia gi Franta, deoarece nu a a-
vut nicio urmare in aceasta epoca. A fost numai actul
premergator al aliantei celor doua state care vor fi
alkuri pan& in zilele noastre.
www.dacoromanica.ro
- 323 -
aliumwAra, In privinVa relatillor cu ro-
lonii, situatia ramasese defavorabila Rusiei care
pierdea Rusia alba gi Smolenskul. Lucrurile ramasera
pagnice pan& la moartea lui Sigismund al III-lea.
Vtiti ins& cat de dificila era alegerea urmagului la
tronul Poloniei. Totdeauna trebuiau sa se proMuca
marl neintelegeri gi turburari, care evident se vor
nagte gi acum la moartea lui Sigismund (1632). Cu'a-
cest prilej, Rugil au cautat sa profite de situatie
gi sa reia o parte din ceeace pierdusera. In adevar
la 1632, isbucnecte lupta intre cele doua state.Dar
In socotelile for Rugii, de data asta se ingelara.
Polonii fara sa stea prea multa vreme la discutii,au
ales rege pe fiul lui Sigismund, pe Vladislav - cel
care aspirase la tronul Rusiei - care era rege al Po-
loniei este cunoscut cu numele de Vladislav al IV-
lea. Indata in fruntea armatei sale, Vladislav por-
negte in contra Rugilori, Lupta are loc la Smolensk 0
acesta ramane tot Polonilor, caci reugesc sa-1 apere
cu indirjire, ba chiar o armata ruseasca este in -
frinta de Poloni. Imediat se inchee paces, care con-
www.dacoromanica.ro
324
sfintegte situatia de mai inainte.
Tot In vremea aceasta are loc eel dintAiu con
flict al Rugilor cu Turcii, conflict ndscut intr'o
imprejurare ci,udata. Dvs. gtiti ca Rusia nu eves a
cum nicio iegire la mare atat 1* Nord cat gi la Sud.
Coastele Balticei erau ocupate de Suedezi, iar cele
ale M. Negre fiind in mainile Tftarilor gi Turcilor.
In iegiunile vecine cu tinuturile tlit®ti, se for
maserd ace le militii ale aga numitilor Cazaci. In
vremea lui Mihail Romanov Cazacii,furA impiedicati
de a mai face prdd6ciuni in interiorul statului gi
ne mai aviind ce face, au fost indemnati sa mearga in
tinuturile Turcilor gi TAtarilor. Astfel o armata de
Cazaci, In 1641 ajunge la M. de Azov gi aici cuce
regte portul Azov de la care vine gi numele
au oferit acest crag cucerit tarului. Dacii tarul pri-
mea aceasta donatie a Cazacilor, lucrul insemna un
rtaboiu cu Turcii. Indatd s'a convocat Zemski sobor
ca ea se discute data e bine se -1 primeascd sau nu.
Unii au fost pentru a-1 primi, altii au spus ca nu
e bine ea face aceasta, fiindcd star nagte de aici
marii.E1
www.dacoromanica.ro
- 325 -
un raiboiu ci Rusia nu este preeatit6 acum 86 se
lupte cu stet aca puternic cum era Turcia. Parerea
acestora a Invins gi s'a dat porunca Indata Cazaci-
lor sa redea cetatea Turcilor. Pentru aceastd ceta-
te, vom vedea ca Petru cel Mare a luptat mult ca s'o
cucereasca. Este ins6 interesant faptul ca acela ca-
re a mijlocit cu acest prilej imp6carea Intre Rugi
ci Turci a foot contemporanul lui Mihail, domnul
Moldovei, Vasile Lupu.
Legaturi cu ROmAnii. Este cazul sa vorbim de
legaturile Rusiei cu Virile noastre, in vremea a-
ceasta. Ele sent acum de mai multe feluri: incA din
1629, deci pe vremea tend in Moldova era dome Miron
Barnovski care prin femei, se inrudea cu familia
Movilegtilor, sosegte la Moscova o solie cu caracter
bisericesc. In fruntea ei era Varlaam viitorul mi -
tropolit. Pentruca sa mearet la Moscova, el a tre-
buit sa treaci prin Ucraina, unde se afla arhiman-
drit o rudd a domnului Moldovei, vestitul Petru Mo-
vila. Acosta i-a dat ci el recomandatie catre taro
scrisoare in care ruga pe stapanul Rugilor sa -1 prl-
www.dacoromanica.ro
- 326 -
meased bine pe Varlaam, despre care-i da tarului re-
ferinte bune. In adevgir, Varlaam a fort foarte bine
primit gi aceasta se vede din scrisorile care au fort
publicate de dl. Silviu Dragomir in lucrarea citata
(Relatiile bis. Moldovei cu Rusia in veac.XVII).Din
aceste scrisori se vede ca solia avea in misiunea ei
de a aduce icoane lucrate in Rusia gi chiar nigte i-
conari care s'a lucreze in Moldova.
Chestiunea aceasta aga de simpld a suferit din
cauza multor complicatii - poate gi din cauza drumu-
rilor - aga ca deabea pe vremea lui Vasile Lupu au
venit iconari rugi in Moldova. Daca va fi avut cumva
gi vreun rol politic, aceasta nu o gtim.
Pe Unga acestea mai este o chestiune cludata
gi de altfel putin cunoscatri, care se ivegte acum.
Iata anume despre ce este vorba. Va aduceti aminte
despre aventurile falgilor pretendenti cu numele de
Dimitrie. Un nou pretendent se ivegte acum la curtea
lui Vasile Lupu gi pretindea ca era fiul lui Vasile
4uiskl, tarul detronat de Poloni. Se afla gi in Ru-
sia de existenta unui pretendent al tronului Varilor
www.dacoromanica.ro
- 327 -
gi natural, Mihail Romanov, ingrijat a trimes o so-
lie la Vasile Lupu, cerdndu-i acestuia ca sa." nu spri-
jine pe acest pretendent.
Despre el se aflase zicea Simion uiski
gi ca are o sores earitata in Rusia. Degi fusese In-
chis in castelul din Suceava, totuci in 1646 it ga-
sim la Constantinopol, uncle spune ca e fiul tarului
gi CA a adus mai multe scrisori pe care urea sit le
traduces. Ulm spunea el ca este dela Vladislav al IV-
lea regale Poloniei, scrisd in latinegte gi o alta
dela Matei Basarab domnul Munteniet, care-1 recoman-
dau ca fiind fiu al tarului. Dar aparitia lui a fost
de scurta durata, caci dupes aceasta nu-1 mai inta-
nim, probabil ca n'a fost sprijinit nisi la Constan-
tinopol. Rezultatul a fost o oarecare teama a Rugi-
lor, care au trimes o aerie de solii la noi, din ca-
re este interesant ca intr'una spune "Tn ziva
care am plecat din ...
Bete vorba de biserica Trei Erarhi, cl6dita
de Vasile Lupu. Lucrul de altfel se gtie cb. data
ca:
ca-gi
www.dacoromanica.ro
-328-rifle patriarhiei au fort platite de Vasile Lupu.Se
mai constata deasemenea solii pentru milostenii tri-
mise in Rusia, dela noi, chiar de Matei Basarab.
Alaturi de chestiunea falsului fiu al lui
uiski, alaturi de mediatiunea domnului Moldovei in
conflictul pentru Azov, mai este o chestiune care a
contribuit la relatiile ruso-romane. Se mijlocea in
vremea aceea o alianta de familie, intre fiul rege-
lui Danemarcei si fiica tarului Rusief.. Casatoria
urma sa se faca deci intro ortodox& si un protes-
tant. S'a pus chestiunea dace mirele trebue ea se
boteze sau nu in religia ortodoxa. Unit teologi sus-
tineau ca da, altii din contra, nu. Cum lucrul era
foarte diecutat de teologii rugi, ci ne ajungand la
o intelegere, au trimes si in alte tars ca sa intre
be $i pa all teologi ortodoxi cum este legal sa se
faca. Intre tarile in care au trimis pentru a se Ca-
pata un raspuns a fort si Moldova lui Vasile Lupu,
unde era un centru important religios. Pe vremea
lui stiti ca s'a tinut vestitul sinod dela Iasi din
1642.
www.dacoromanica.ro
329
Parerea ce a fost c6p6tata ca raspuns dela Mol
doveni, a fost ca nu era nevoie de un nou botez.Pa
triarhul de Constantinopol gi vestitul teolog Mele
tie Sirigul au fost de parere 86 se faces botezul.In
cele din urma lucrurile e'au discutat zadarnic,fiind
ca se pare at n'a avut loc ciisgtoria.
T4rul Alexie Mihailovici. Dupes moartea lui Mi
hail Romanov (1645), urred la tron fiul eau Alexie.
(Rugii fac deosebire intre numele de Alexie gi Ale
xandru). Alexie a domnit intre 1645-1676. El este ta
lui Petru cel Mare. Ctind se urea pe tron, avea
numai 16 ani gi firegte Zemski sobor a continuat sä
alb& o influent/6 foarte mare. Dar chiar de acum se
. constatd o micgorare a puterii boierilor. Anume in
primii 8 ani, deci pan& la 1653 sfatul Vtrii este
convocat regulat, dupes aceea insa, aunt alegi numai
cativa boieri, am putea spune tehnicieni, care vor
ajuta pe Var la conducere, cu sfatul lor. Deci de a
cum inceteaza puterea prea mare pe care o avusese
na acum Zemski sobor. E un semn ca puterea Varului
crecte. Opera de reorganizare interns, de stabilire,
tab
pa.
www.dacoromanica.ro
330
a echilibrului de pe vremea lui Mihail continua a fl
dusa gi de Alexie. Alexie nu era un om de prea multg
vointa, care se., se Jmpuna, ci era un foarte bun gi
drept, care insa a gtiut sa se inconjoare de ajutoa
re capabile, pricepute In materie de conducere. El
este de fapt preggtitorul lui Petra cel Mare, care e
cel care a introdus cultura occidental& in Rusia
fapt socotit ca fiind opera lui capitals. Intr'o
forma mai redusa insa acest lucru a inceput pe vre
mea lui Alexie, care este deci premergatorul urmagu
lui sauin acest domeniu.
Dintre masurile politice gi sociale de amintit
este opera legislative foarte importanta, anume 22r.
dul comercial. Apoi stabilirea definitive a gerbiel
in Rusia. Deasemenea s'a luat masura ca sa nu se mai
face do/14Juni de pamginturi bisericilor, ceeace pang
acum era un adevarat obiceiu. Manastirile ajunsesera
din aceasta cauza sa stap&neasca suprafete intinse
de palmant ci tarul se temea sa nu capete o putere
prea mare din punctul de vedere politic. Se is dease.
menea masuri de micgorare a posibilitaVilor de grad&
-
www.dacoromanica.ro
331
ale Cazacilor , care sunt opriVi de a se mai bate gi
cu Turcii sau Tatarii, pentru a se inlatura un con
flict cu acegtia, ceeace insa a facut pe Cazacitaju
tati gi de tarani, sa incerce o rascoala. Acum a a
vut loc rascoala lui Stenka Razim, care a luat nagte-
re in partile Volgei mijlocii, de pe la FijniNOvgo
rod. Ba a durat pan& pe la 1670, in care vreme o ee
rie de orage au fost pradate, dar cand Tarul a tri
mis armata regulates, Cazacii au fost invingi iar Ra
zim omorit.
Conflictul bisericesc, Ceeace inca a stabilit
definitiv ordinea in Rusia, a fost infringerea Pa
triarhului care ajunsese sa alba o putere foarte ma
re'. In vremea lui Alexie este ales la 1652 ca Pa
triarh al Rusiei, Nikon acela care a pus sa se
stringa la un loc cronicile rusegti despre care am
vorbit intr'o lectie precedenta. Acesta era un om
foarte invatat gi a incercat o serie de reforme in
biserica.
La inceput conflictul e'a nascut dintr'o greci-
ta inVelegere a unora din reformele lui, care ye
www.dacoromanica.ro
- 332 -
neau s& se ciocneascd cu. conservatorismul rusesc.In
primul rind acest conflict este in legatura cu tipa-
rirea artilor bisericegti. Araltam ca din vremea lui
Ivan al IY-lea se introdusese tiparul in Rusia gi se
scoseser& arVi care erau traduse in rusegte fie din
grecegte, fie din slava veche bisericeasca in care
la rfindu-le fusesera traduse tot din grecegte. Tip&-
riturile fAcute in Rusia din grecegte sau din slava,
erau continuate acum cand se constata unele gregeli
de traducere. Dar chestiunea indreptarii gregelilor
acestora ce fuseserg observate, nu era o chestiune
o problem& literarA, ci era foarte delicata,
flinded o traducere gregit& ar putea face din tradu-
a:tor un om culpabil de erezie, awl transform& tex-
tul sfant. Trebuiau deci pentru aceste traduceri oa-
meni foarte invaVaVi. Pentru a fi facute bins, se in-
troduc gi gcoli care 86 prepare pe acegti invAtati,
Inca de pe la sfargitul domniei lui Mihail Feodoro,_
vici Romanov. La infiintarea acestora a avut un rol
insernat gi Petru Movil& dela Kiew, care gtiti c& e-
ra fiul lui Simion Movill. In urma imprejurArilor de-
eimplfi,
www.dacoromanica.ro
333
favorabile din Moldova, el se refugiase /1AI:du In Po
Ionia gi apoi ajunge la Kiew, unde este facut mitro
polit. Aici el infiinVeazg o serie de gcoli care imi
tau colegiile iezuite, introducand ci studiul limbii
latine, deci deschizand drumul gtiinVei occidentului.
Opera aceasta a sa a servit foarte mult Rugilo;
caci ea a avut gi un rol propagandist. Petru Movila a
scris lui Mihail ca n'ar fi /qui sa se InfiinVeze o a
semenea gcoala gi la Moscova. La 1649, Silvestru Ca
sov (urmagul in scaun al lui Petru Movil6), a fost
rugat de Rugi ca se trimeatA la Moscova oameni InvA
VaVi, care sa continue traducerile cartilor sfinte.
Dar ciind acecti ins/44i care fuseserd prega
tiVi in ccolile dupg modelul iezuiVilor au propus u
nele revizuiri ale traducerilor, au fost bdnuiti a
vor sa falsifice lucrurile gi sa introducA pe nesim
tits erezii din credinta catolica.
Din aceasta cauzli opera for deveni foarte grey
de indeplinit.
--- 000 - --
- -
www.dacoromanica.ro
-334-
Prelegarea XXI-a
Miercuri 2 Martie 1938
Tarul Alexie Mihailovici (continuare)
Reforma cArtilor bisericegti. Aratam in lectiu-
nea precedent6 cum in vremea lui Alexie Mihailovici
incepuse o corectare a traducerilor arVilor biseri-
cegti, caci se constatase ca vechile traduceri erau
gregite in unele parti. Cel care s'a gandit sgt feted
mai bune aceste traduceri, a fost Patriarhul Nikkal
gi la acest lucru au contribuit ci alugdrii dela
new - care erau foarte inv&taVi - din vestita gcoa-
la a lui Petru Movila. Dar faptul acesta a dat nagte-
re la neintelegeri ci certuri, fiindca acecti calu 7
gAri erau banuiti,pentrucA venind dela ccoli imitate
dupe catolici gi mai ales care'se gaseau intr'un stat
catolic - KievuleTa al Poloniei - ar putea sa intro-
inviititura catolicilor in carVile pe care le
traduceau gi ca Osisera gregeil traducerilor de pang
duce
www.dacoromanica.ro
7 335
,acum, numai ca sa le poet& face din nou ei gi astfel
sub masca de buni ortodoxi sa poatil mai ugor al in
troducd Ines -Vatura for in cArVile sfinte rusegti.Ceea
ce a contribuit gi mai mult la aceastit bgnuiala, a
fost,faptul ca din Grecia au continuat as vie mereu
al Vi greci (calugdri) *i chiar Patriarhul
nopolei veni la Rugi in dorinVa de a cdpata ajutor,
pentru a ridica bigerica din impArii-Via Turcilor. A
cegti calugari greci care-veneau mereu In Rusia undo
gilseau adiipost, au fost consultati pentru a se vedea
Intrucat vechile traduceri au fost gregit facute.Pa
triarhul Paisie, care cand a venit in Rusia a trecut
pe la curtea lui Vasile Lupu, fiind gi el consult at
a declarat ca gi ceilalti Greci ca afirmatiile chi
traducerile vechi ar fi gregit suet exacte. Cum nein
telegerea devenea din ce 'in ce mai accentuate, putaind
da naptere gi la alte manifestari gi cum traducerile
nu aveau dupes ce fi controlate, caci nu existau ori
ginalele, dupes care fusesera facute, in Rusia, au
fost trimigi emisari care sa deecopere pela diferi
tele manastiri ortodoxe, textele vechi, sä be cumpere
Cons'uanti
www.dacoromanica.ro
336
si sa le aducti in Rusia. Cu aceastli misiune a fost
incredintat in primul rind un ialuggr foarte inva
Vat numit Arsenie Suhanov. 0 mare parte din bogaVia
de manuscrise a bibliotecilor rusepti, ca de exem
plu "Biblioteca Sinodalli" din Moscova provine din
aceast6 vreme de adunare de manuscrise ale cgirtilor
sfinte facutA in jurul anului 1641. Se zice ca pen
tru a putea ajunge in posesia unora din aceste manu
scrise, s'a recurs chiar la mijlocul corupViei
tinduse unit din calugArii manastirilor dela M.Atos
care nu voiau sa dea din manuscrisele lor, pentru a
sustrage manuscrisele ci a le putea aetfel duce in
Rusia.
Arsenie Suhanov a incercat toate mijloacele
pentru a indeplini misiunea saw A trecut pi pe la
curtea lui vasile Lupu ci Matei Basarab. In 1-66tur&
cu aceasta vizita, e1 a lasat o descriere in care ara,
to cum a fost primit de acepti domni, cum textul so
lii a fost tradus la curtea lui Matei Basarab de
boierul Udripte lasturel, care a lucrat ci'-la tra
duceri din slovenie, limbs pe care o cunoptea foarte
- -
-
pig-
lui
www.dacoromanica.ro
- 337 -
bine. Ara.% cum la Targovigte a mai avut gi o discu-
Vie cu caracter religios cu unii greci din Muntenia,
priceputi in cele teologice cum era inv4atul Liga-
ridi. De aici el a plemat la Constantinopole gi apoi
la M. Athos.
Cu toate neintelegerile ivite, deosebirea in-
tre biserica rasa gi cea a Grecilor era de foarte
mica importan, numai de ritual. De pild6 o parte
din Rugi susVineau ca semnul cruces trebue sa se fa-
ca numai cu doll& degete gi nu cu trei, sau la o anu-
mita parte a liturghiei trebue sa se faces de dou6
sprezece on matiinil nu numai de patru or/. In cele
din urma s'a 4un8 la un acord gi s'a admix ritualu/
grecesc, pe motiv ca Grecii, fiind Mai vechi gi cre-
dinVele lor, au mai multa autoritate, gi astfel la
1655 s'a tiparit primul Slujbelnic sub auspiciile
lui Nikon. Ctilugdrul Avacum nemultumit c6 s'a admis
punctul de vedere grecesc, a declarat c& ceeace s'a
facut este o erezie gi astfel s'a produs o schisms
in biserica rude:. Cei care au trecut de partea lui
Faso. 22
www.dacoromanica.ro
- 338 -
s'au numit "raskolnici", iar migcarea "racol", cu al-
to cuvinte nu era decAt o rascoalti contra autoritatii
bisericegti. De la o vreme acegti rascolnici nu s'au
multumit sA pdstreze vechea traditie gi tipariturile
de mai inainte, ei s'au transformat intr'o adevgratd
sects ce pretindea ca li se arata Dumnezeu, raspiindind
misticismul, ceeace a facut ea fie prigoniti.Aceasta
insa nu a putut sa-i impiedice de a exieta in Rusia
pan& in preajma recentei revolutii rusegti. Dint re ei
au fost unit care au ajuns ci pe la not prin Basara-
bia. Este prin urmare o reactie a vechii traditii bi-
sericegti rusecti contra noilor influente.
Ciafliarhiar. Dar pe lAngAacesta s'a ntiscut un al doilea conflict care ayes gi
un substrat politic. f'puneam ca dela ridicarea Romano-
vilor in ecaunul tarilor, puterea Patriarhului crescu-
se foarte mare, datorita faptului ca." °data cu primul
Romanov ce fusese fdcut tar - Mihail - fusese facut
Patriarh tot un Romanov, gi anume tat61 lui
aceasta cauzgi tarul evident ca acceptase amestecul
Mihai1.14n
ta-
www.dacoromanica.ro
- 339 -
talui In treburile statului gi tinuse seama de sfa-
turile lui. Dar dacii acest amestec al Patriarhului
in vieata politica era posibil pe vremea cAnd in
fruntea bisericii rusegti era Filaret tatAl lui Mi-
hail, lucrul nu mai putea fi tot astfel dupes moartea
lui Filaret, adicA pe vremea Patriarhului Eikon,degi
acesta era foarte mult apreciat de tar.
Nikon, care dealtfel era un om cult, fiind in-
sel foarte susceptibil,s'a supftrat at nu este consul-
tat de tar aga cum fusese inaintagul eau Filaret gi
deaceea a abdicat in 1658, retrAgAndu-se la o ma -
nAstire, de unde s'a reintors apoi iaragi in scaunul
sAu. Cu Patriarhul Nikon incepe conflictul intre pu-
terea tarului gi aceea a Patriarhului. Chestiunea
este destul de complicate', gi se pornegte dela titlul
care se da tarului de o parte gi Patriarhului de
cealaltA parte. Intre altele tarul in titlul Ou se
mai numea gi josudax, ceeace inseamna ImpArat ci Pa-
triarhul pretindea ci pentru el aceastA denumire.Dar
cum de fapt titlul de gosudar era de fapt o putere
www.dacoromanica.ro
- 340 -
civilA, aceasta nu putea conveni tarului. Nikon spu-
nea ca titlul i se cuvine gi lui - mai ales lui -
cad. Patriarhul nu este numai veful religios ci este
vi un vef pamantean, politic, caci el este un stapa-
nitor ca ci tarul, ba mai mult este mai mare ca ta
ruls caci acesta de Patriarh e uns ca tar. In acest
conflict dintre tar vi Nikon, a avut un rol impor
tant un invatat grec Paisie Ligaride, episcopul de
Gaza. El a stat mult gi la not la Targovivte §i Iavi,
uncle a fost profesor la vcolile lui Vasile Lupu vi
Matei Basarab. Mai apoi a plecat in Rusia vi a deve-
nit aici sfdtuitorul tarului, luptand contra Patriar-
hului gi aratand ca acesta nu trebue sa se amestece
in treburile politice vi d a ca exemplu pe Patriarhul
COnstantinopolului. Cum conflictul ar fi luat pro -
portii, in cele din urma s'a convocat un sinod care
1-a depus pe Patriarh.
Prin aceasta se credea ca s'a pus capat nein-
telegerii dintre capul bisericii rusevti ai tar.Pa-
triarhul ins& nu voia sa recunoasca depunerea sa
din scaunul patriarhal, pe motiv ca fusese judecat
-
-
www.dacoromanica.ro
- 341 -
de un sinod al carui membrii nu-1 puteau depune,deoa-
rece ii erau inferiori. multd lume era de pd.-
rerea Patriarhului, s'a hotirit adunarea unui alt si-
nod, la care de data aceasta ed is parte gi Patriar-
hii celorlalte Patriarhii a Constantinopolului, a
Alexandrii, a lerusalimului gi a Antiohiei. Din a -
cegti patru Patriarhi, in Rusia nu au venit decat doi
Macarie al Antiohiei ci Paisie al Constantinopolului.
Macarie a trecut gi pe la not insotit de secretarul
eau, Paul de Alep, care a lasat o descriere a c616-
toriei Patriarhului Macarie, in care vorbegte ci de
tdrile roman. Conflictul se terming in favoarea ta-
rului, care aetfel cagtiga o victoria, flicand un pas
spre autocratie, caci dupa inlaturarea lui Zen'ski so-
bor, reugise acum sa infringa ci sa inlaturQ ci pute-
rea Patriarhului.
Cucerirea Ucrainei si a Kievului. Ceeace a ma-
rit autoritatea tarului pe vrenea lui Alexia, a fogt
intinderea teritoriului rue. V& aduceti aminte ca
iii pierduserd aproape toate teritoriile ce fusesera
alipiut; ,tatului rusesc de tarii de mai inainte, di
Fiindca
www.dacoromanica.ro
342
cauzu neinVelegerilor ce se ivisera in legaturti cu
alegerea tarului,dupitce Ivan al ITlea murise.lpoca
aceasta ata de turbure a permis vecinilor, in spe
cial Polonilor, sd pun& mania pe o serie de intinse
Vinuturi ruse§ti. S'a intamplat ca in vremea aceastam
la rindul ei Polonia sal fie zguduita de conflicts
grave interne, care au permis reia ceeace
pierdusera, ba poate mai mult.
Rate vorba de revolta Cazacilor. Am ar5.tat ce
erau aceati Cazaci; ni§te armate neregulate formate
in regiunile dela hotarele Poloniei, la Nipru, la
hotarele cu Tatarii, servind la apgrarea de jafuri
le ntarilor. Contra Tatarilor, armate de Cazaci se
formasera 0. in Rusia. Astfel ca avem pe Cazacii Po
loniei, cei depe valea Niprului §i care se mai nu
meau Cazacii Zaporojeni Cazacii Rusiei cei de pe
valea Donului numiVi Cazacii de la Don.
Cazacii din Polonia, Zaporojenii,recrutati din
Ucraina, in cea mai mare parte Ruteni, fiind asu
priVi prea mult de stap&nitorii poloni, marl lati
fundiari in Ucraina qi pe deasuprav pe langirt
Ruvilor sä
§i
nemul
www.dacoromanica.ro
343
tumirea aceasta ce iesea din situatia for socialg,
mai fiind gi deosebirea de religte intre ei supugii
deoparte ci rolonii stapani de alta, s'au rasculat.
In fruntea for aveau pe Bogdan Chmielnicki. Acesta,
spre deosebire de inaintagii sal. la conducerea hana
tului cazacesc, care fusesera marl dugmani ai Mari-
lor, s'a aliat cu acegtia gi impreungt cu Math au
pornit o expeditie de jafuri, distrugand toate cona
curile boierilor ci paraginira un numar important de
orate polone. Bogdan Chmielnicki a avut un rol gi in
istoria noastra. Dupa ce a invins pe roloni in doua
lupte marl, la "Anele Galbene gi "Korsun" (1648), el
s'a gandit 86 formeze-un stat ucrainian. Dela el par-
negte ideea unui astfel de stat, idee ce dainuegte
azi la Ruteni. Pentru aceasta insa avea nevoie de
sPrijin din afara gi s'a gandit ca acest sprijin nu
1ar putea gasi cleat numai la Turci. Din aceasta.
cauza el cauta suzeranitatea acestora. Dar a soco!-Jt
ea nu se adreseze direct Turcilor, ci mai bine
for din Moldova, care era Vasile Lupu. Ca ea
gi-1 apropie pe Vasile Lupu, el a vroit sa intro; II
- -
gi
vase-
lului
www.dacoromanica.ro
- 344 -
leggturi de alianta cu domnul molaovean, pi a cerut
in casgtorie pentru fiul sgu Timup pe frumoasa fiicg
a lui Vasile Lupu, dOmnita Ruxandra. Vasile Lupu s'a
opus nevoind sg-gi cgsgtoreascg pe cea de a doua
flied a lui cu un Oran rebel, care s'a rgsculat
contra stapanilor lui cum spunea el despre peVitor.
Dar a trebuit sg cedeze fiindcg indatg Cazacii lui
Bogdan patrunserg in Moldova. Planurile lui Chmiel
nicki insa, n' au reugit pi aceasta numai din cauza
marei adversitgVi dintre domnul Moldovei pi Matei
Basarab. Se ptie ca in lupta dela Finta (1653),Caza-
cii au ajutat pe Vasile Lupu,avgnd in fruntea for pe
fiul hatmanului, pe Timug. Matei Basarab a
ptiut 66 lasg victorios pi insup Timup a fost pus pe
fugg. In cele din urtg flub lui Chmielnicki moare in
Moldova, pe zidurile Sucevei. razand cg Polonii it
vor Infringe, Bogdan s'a adresat indatd tarului Ale-
xie pentru ajutor. In 1654 solii lui s'au dusla
Moscova unde se inching Rupilor. Tarul ii dg ajutor
si orapul Kievul cade iar in mginile Rupilor.Cele ce
au urmat au fost un marg triumfal pentru tar. In
insusi
www.dacoromanica.ro
- 345 -
adevdr in istoria Poloniei acum, urmeaa o epocd ce
se 'Area ca va fi sfdritul polon. Este epoca numita
de istorici "Potopul", cand toti vecinii Polonieitin
special Suedia, o atacd gi cautd 86 o sf4te intre
ei, ajutati bind de certurile interne din interio-
rul statului polon. Dupes ce Ucraina este ocupatil de
Rust, iar mai la Nordtarmatele tarului, conduce de
el insagi atacard Smolenskul care este luat. Duptt a-
ceea Rugii inainteazd in interiorul Poloniei, ajun -
gdnd pang la Vilno, crag care este gi el cucerit.In
felul acesta, intreaga ticraind gi Rusia Alb& se g-
eese acum in mainile tarului. Se parea ca Alexie va
reugi sd cuprindd toate regiunile locuite de Rugildar
s'a intamplat ca tocmai in aceste moments de grea
cumpand, Polonia sd reinvie. Se produce o renagtere
nationals, o restabilire a echilibrului intern gi
printr'o sfortare uria4e dugmanii sunt alungati. In
1660 Polonii inchee pace cu Brandenburgul gi Suedia
la Oliva, o manastire rang& Danzig. Intre timp Bog-
, dan Chmielnicki moare, ceeace produce neintelegeri
ci certuri pentru conducerea Cazacilor. Rugii sunt
www.dacoromanica.ro
- 346 -
respin4i, iar ora4u1 Vilno este recucerit. Tarul es-
te nevoit sd inchee p:,ce in 1667 la Andrusova. Era
de fapt numai un armistitlu pe 4eapte ani,prin care
li se lAsau toate cuceririle ce facuserd Ruqii piing
acum. Era o 'pace foarte favorabila lor, caci li se
'Asa Smolenskul qi deasemenea 1ntreaga regiune de
Cazaci de dincolo de Nipru 4i Kievul. Dela Kiev pit-
ni la Nistru aproape numai teoretic, regiunea rfimd-
sese Poloniei. Se impdrVise astfel "[Teraina In doll&
1ntre Ru4i Si Poloni. Cazacilor care ramaseserd in
regiunea luata de Ru4i, tarul a trebuit BA be recu-
noasca o oarecare autonomie. Deacum insa aunt dot
hatmani at Cazacilor care alti data fuseserd ai Po-
loniei (Zaporojenii). Cel din regiunea rdmasd Polo-
niei, Dorogenko, n'a molt ad recunoascid de suzerani
pe Poloni ci a recunoscut pe Turci de suzerani ai
lui ci a fost o vreme cand Duca Vodd a fost hatma-
nul Ucrainei.
Legaturile cu Romemii. In timpul acesta avem
iar o aerie de legaturi intre not 41 Ruci. Cat& vre-
www.dacoromanica.ro
- 347 -
me a trait Vasile Lupu, legaturile cu tarul au fost
foarte bune, el fiind foarte bine vdzut de acesta
qi aceasta ne-o dovedesc multe fapte. Spre exemplu,
cAlugdrii greci venind prea multi dupd ajutor in Ru-
sia, tarul a dat un ordin ea nu mai fie primitiointa
epecifica in acest ordin ca in afar& de cei din Mol-
dova, tots ceilalti sa fie opriti.
Dupd, moartea lui Vasile Lupu legdturile cu not
sunt mai mult politice. Anume Chmielnicki a trimes
lui Gh. ptefan (1653-1657) ci Matei Basarab o solie,
prin care-i indeamna sd se supuna ca 0 el tarului.
La inceput solia a fost primitd prost. Matei Basarab
_nici n'a vrut sd stea de vorbd cu ea. Gh. ytefan i-a
raspuns cd sa intrebe intaiu ci pe Poloni si pe urmil
va vedea ce este de fdcut. Peste cateva luni, vd-
zAnd slabiciunea Polonilor, Gh. ;tefan a vrut ea
dread). lucrurile qi a trimes in 1354 o solie,direct
tarului, prin care-i multUmea ca gratie lui, Bogdan
Chmielnicki nu va ataca Moldova, iar el ii va fi ta-
rului pururea credincios. Un anume Grigoriev, trimes
la tar de Gh. Stefan, 11 rugs pe acesta sa scape
www.dacoromanica.ro
- 348 -
Moldova de sub Turci. In sfarcit in 1656 sea ajuns
la incheerea primului tratat intre Rusia gi Moldova.
Este cel dintaiu act de alianVa intre RuCi gi Romani
dupa care vor mai fi gi altele ca acela al lui Dimi-
trie Cantemir, etc. Despre acest act scris in gre -
cegte - originalul e in arhivele din Moscova - a pu-
blicat un studiu dl. Dimitrie Ionescu in Rev.ist.rom
vol. III, fotografia actillui este la Ac. Romana. So-
fia moldoveand la Moscova era compusd din Ghedeon
mitropolitul Moldovei gi un boier Grigorie Neaniul
al doilea logofat. Deobiceiu functia de al doilea
logofat era data unui om cult, in Muntenia era Udrig.
to cel cunoscator de slovenie. Actul incheiat in 16
Martie 1656, este iscalit ci de Patriarhul Antio
giei, Macarie care scrie in limba araba. Tratatul
cuprinde numai zece puncte intre cari:...nGh.ctefan
se inching cu toti locuitorii TIrii Varului ci do -
resc sanatate; 1) Domnul sa -ci, pastreze rangul ci
domnia ca mai inainte. 2) Domnul Moldovei sa fie un
moldovean 3) Boeriile gi rangurile sal nu se desfiin-
teze. 4) Vechile cetati ale Moldovei (China gi Ce-
www.dacoromanica.ro
- 349 -
tatea AlbA) vor fi recucerite de Ru§i 41. date Moldo-
vei. 5) Se vor trimite Varului daruri, ins& nu tri-
but. Restul articolelor privesc ajutor reciproc ci
trimItere de icoane.
Se stabilecte deci ca Moldova va fi un.stat 11-
ber 01 va la daruri tarului dar nu ca tribut ci ca
omagiu. Deci este vorba de o protectie a unui stat
mai mare fat& de unul mai mic. Tarul nu are s& se a-
mestece In treburile Moldovei. Ambele state vor avea
o anent& militant contra Turcilor, iar in caz de
victorie, cetatile Moldovei cucerite de Turci,Chilia,
Cetatea Alba, ii vor fi restituite.Deasemenea vor fl
trimese in Moldova i icoane pentru mangstirile ei.
Tratatul se terming prin cuvintele acestea: "Grigore
Neaniul al doilea logont am scriss precum au That
Inv&V&tura etriei sale domnului nostru Io Gheorghe
pefan voevod cu mania mea am scris."
Dup4 cum se vede era favorabil Moldovenilor ca-
re erau stood din situatia Umilitoare pe care o
veau -fat& de Sultan. In realitate acest tratat are o
important& mai mult istorica, el nu a foot niciodst6
a-
www.dacoromanica.ro
350
aplic at, intrucdt tarul nu se Ondea la un rgsboiu
cu Turcii. Dup&ce multA vreme speranVele de ajutor
ale Moldovenilor fuseserd la Poloni, scum ele tree le
Rugi. Gh. Stefan n'a stat ins& prea mult in domnie,
a trebuit la moment dat 66 pgr&seasca Moldova, tre
c&nd in Polonia gi apoi in Rusia insotit de Antonia
de Moldovita superiorul mandstirei Moldovita. Scri-
soarea pe care o trimete tarului e demn6Analptefan
spune ca n'a venit s6 ceara p&ine, ci a venit spre
folosul tuturor cregtinilor care trebuesc ajutaVi
contra Turcilor. nl a fost foarte bine primit la Mos-
cova (1665) unde s'a facut un fel de paradZ1, dar aju-
tor inilitar nu i s'a dat. Desamagit el s'a retras la
Stetin pe coastele Balticei. In caratoria aceasta pe
meleaguri et/line, tefan a fost insotit de a doua
soVie a sa.
Ca down fusese casatorit cu doamna Salta, care
rAmasese in Cara, dar in peregrinarea sa el s'a cds6
torit cu o anume $tefania Mihailovna care dup.& moar
tea lui s'a refugiat la Moscova. In vremea asta toc
mai murise Carina gi printre diferitele propuneri de
- -
-
www.dacoromanica.ro
- 351 -
recgsgtorie a tarului, fusese propusg vi ea. Din
cauza diferitelor intrigi n'a izbutit insg vi Vtefa-
nia Mihailovna s'a retras Intreo localitate din II -
craina, unde a vi murit. Dupe'. Gh. tefan relaViile
Rusiei cu Moldova, devin slabe. Din cand in cand se
mai spera ca Ruvii vor vent in Moldova sa ajute pe
crevtini, dar atilt numai. Acum insa se ridicg iar Po-
lonii, care au ca rege pe vestitul loan Sobieski, eel
care a despresurat Viena de Turci in 1683,ava cg o -
chii Moldovenilor se indreapta din nou sere Polonia.
0 ultima solie romaneascg, are loc in 1668 la Ruvi.
Ea nu vine nici din Moldova nici din Muntenia,ci din
Ardeal. In Ardeal erau acum principi calvini, care
cautau ea ridice religia calving, pe toate cgile.Ro-
manii, ca sa scalps de pericol, s'au ggndit sg se a-
dreseze vi Ruvilor, pe ltAnga faptul ca se adresaserg
vi fratilor for de paste munti. Ql astfel Sava Bran-
covici mitropolitul Ardealului, aruncat mai tgrziu
in inchisoare de M. Apafi, s'a dus la Moscova. El e-
ra s'arb vi pe nedrept pretindea cg se trage din fami-
www.dacoromanica.ro
352
lia despotilor Brancovici. A avut un frate Gheorghe
Brancovici, care era un om foarte cult. Acesta a scats
multe lucrari intre care 0 o cronica pe scurt a Va.-
lahilor. El 1a insoVit pe Sava la Moscova in
cronica sa povestecte cu multe exagerari cum au fost
primiVi 0 cum el ia uimit pe cei cu care a discu
tat prin cunoqtintele lui. Fapt cert este Ins a
cei doi frati venisera la Moscova dupes ajutor,fiind
acreditati qi de o eerie de scrisori de recomandaVie,
care sent publicate de Dl. SilviuDragomir in lucra
rea citata.
0
---000---
www.dacoromanica.ro
-353-
Prelegerea XXII-a
Luni 7 ftrtie 1938
ORNINILE INFLUENTEI OCCIDENTALE
IN RUSIA
Cauzele influentei occidentale. In afara de cu-
cerirea Ubrainei de dincolo de Nipru ci a Rusiei Al-
be, domnia lui Alexie a fost insemnata printr'un lu -
cru care in istoria Rusiei are o mare insemnatatetes-
te vorba de legaturile ei cu Apusul. Pana la Petru
cel Mare s'a spus de catre istorici ca Rusia a fost
izolata de Occident gi aceasta datorita Tatarilor,ca-
re i-au taiat legaturile cu Apusul. A trebuit sa
un tar puternic ca Petru, care sa deschida cum zi-
cea el o fereastra spre Occident, Rusiei. Acest lu -
cru Insa nu este exact. Izolarea Rusiei, nu s'a.dato-
rit atat Ntarilor cat mai ales faptului ca nu aveau
o iegire la mare care sa-i permita relatii cu Apuse -
Faso. 23 www.dacoromanica.ro
- 354 -
nil. Ar fi putut sä 'nitre in legAturi direct cu aceq-
tia ci sa fie chiar influentati de Apus prin interme-
diul Poloniei, der Rusia cu Polonia se gAseau intro
continua luptA. Dar pe rang& aceasta, farA indoiala
ca qi religia ortodoxA a Rucilor a fost un motiv ca-
re i-a depArtat de catolici qi protestanti. Deaseme-
nea este greu sa se creadA qi azi nici nU se mai ad-
mite ca un singur om sa poata sa schimbe dintr'o da,
O. fate unui stat, aca cum se admitea pAnA acum des-
pre Petru cel Mare. Opera lui mai de grabA a fost ca-
pAtul unei evolutii care a Inceput de mult, in vre -
mea lui atingAnd maximum de inflorire a influentei
Apusului in Rusia. In opera aceasta InsA, are un rol
important tatal lui Petru cel Mare, Alexie, care es-
te adevArat ca nu a cAutat cu tot .dinadinsul sa in-
troducii cultura apuseang In Rusia, ci a lasat lucru-
rile sa evolueze in mod natural Mil sa intervla vo-
inta sa - care de fapt ii lipsea - in aceasta privin-
ta, Ewa cum s'a intAmplat pe vremea lui Petru cel Ma-
re.
Se pune insA intrebarea in legAturA cu aceasta
www.dacoromanica.ro
- 355
chestiune, care sa fie cauzele schimbarii care se con-
stata dela jumatatea sec. al XVII-lea, in Rusia ?
Legaturi economice. Aceste cauze sunt, firegte
mai multe. In primul rand este problema economics pe
care s'o examinam fiindca totdeauna se combing cu ce-
lelalte chestiuni gi mai ales cu cheetiunile de ordin
cultural. Spuneam ca din sec. al XVI-lea se incepuse-
ra legaturile cu Anglia, ci ea elc se faceau prin M.
Alba unde pentru aceasta se gi infiinteaza portul Ar-
hanghelsk, in care trageau negustorii din Anglia.Le-
gaturile facute prin acest punct, cu Apusul, erau in-
s& foarte grele, din cauza ca o mare parte din an M.
Alba este ingheVata, apoi distanVa dela Arhangelsk
spre centrele Apusene este foarte mare. In epoca zi-
ts& turbure, care a facut ca in toata Rusia sa nu fie
o vieata sigura, legaturile cu Englezii au Post rup-
te, fiindca niciun negustor nu voia sa se angajeze
cu un stat in care nu era linigte gi deci siguranta
avutului era periclitata.
Pe vremea lui Alexia aceste legaturi cu Anglia
www.dacoromanica.ro
- 356 -
reincep, dar mai cu deosebire Incep leggturile cu
statele germane. Cele cu Anglia devin acum mai putin
importante dun cauza revolutiei lui Olivier Cromwell.
In schimbul negustorilor englezi, au venit la Moscova
foarte multi comercianti din alte parti, mai ales cg
tocmai acum se ridicii in Europa o noug putere comer-
ciald, rivalg a Angliei, este vorba de Olanda, care
nu s'a putut mentine multa vreme, numai fiindcg n'a-
vea o baza politic& aga de puternied cum era a An -
gliei. Negustorii olandezi ajunserg pang la Constan-
tinopol. Au ajuns gi la not gi aca de important& a
fost actiunea for comerciala in aceste parti ale 0-
rientului Europei, incest numele monedei noastre este
o influentd olandezg. Vine dela moneda for care avea
pe una din fete figura heraldicg ce reprezinta un
leu. La Moscova s'au agezat foarte multi Olandezi.
Chiar exist& o plangere a Englezilor cgtre tar care-
ia It spun ca dupes 70 de ani de convert cu Moscova au
fost Inlocuiti acum cu Olandezii. Negustorii Apusului
se ingrgmadeau acum in Rusia, crici ea era agezata in
drumul dintre Orient pi Occident, gi numai grin inte-.
www.dacoromanica.ro
357
riortil ei se putea trece peuscat cittre Asia. Apoi
negustorilor li se mai oferea gi siguranta negotului
prim statul rus, cgci granitele Rueiei formaserg o
regiune destul de apgrata de atacuri gi jafuri pentru
caravanele negustorilor. Cel mai important comer al
Olandezilor cu Asia era fgcut cu proclusul in special
al Persiei, matasea. Nu numai Olandezii, dar gi En
glezii gi Francezii au cerut privilegiu dela Alexie
ca sg poatg aduce mgtase din Persia. Dar toate ce
rerile au rgmas far& rezultat, fiindcg Rugii au fg
cut un regulament prin care toate produsele Asiei,se
cumparau de la Moscova. Cu alts cuvinte se inetituia
un fel de monopol rus, mai ales in ce privea mgtesea.
Prin aceasta Rusia nu era o simply regiune de leggtu-
rä cu Orientul asiatic prin care treceau negustorii
apuseni, ci se da un rost gi un venit ci negustori
lor rugi dela care produsele asiatice erau cumpgrate
de Apuseni,. Negustorii strains aveau chiar in Mosco
va, un cartier intreg, scutit de biz, ce se nunea
slobozie nemteaset, deci nu erau numai negustori
nemtl.
- -
www.dacoromanica.ro
- 358 -
Negustorii erau numiti "gastin arlicA oaspeti.
Cel dintaiu dintre Ruci care castiga foarte mult cu
acesti negustori, era insagi tarul, deaceea se zicea
ca primul negustor al Rusiei era Varul. Cu toat& rea-
ua agezare a portului Arhangelsk, comerVul era inflo-
ritor in aceastA vrer, In .1. Sia fAcut chiar o sta-
tistic& in care se arat& ceeace se aducea in acest
port al M. Albe. In 1671 statistica mArfurilor intra-
te in Arhangelsk aratA intre altele ca intraser& in
port 195 tone Fier, 28.000 tertele hartia. Astfel
incat in vremea lui Alexis, in Rusia incepe sä se in-
troducd un capital comercial occidental gi cu ne -
gustorii ven14i in interese comerciale,au putut s&
se introduce gi influentele culturale. Acesta este
un element care a pregAtit epoca lui Petru cel Mare.
'Val este Inca un al doilea care se poate asemui cu
evenimentele culturale dela noi.
Influenza polond. Dvs. stiti ca influea hotA-
ritoare in sec. al XVII-lea in culture moldoveana a
fost cea polona. Cronicarii moldoveni au inv4at in
,
www.dacoromanica.ro
- 359
Polonia gi au venit apoi in Moldova scriind lucra
rile for firegte dupa modelele ce avusesera in tiro,
pul studiilor facute in statul vecin. In aceeag epo
gi din aceleag motive influenVa polona s'a exer
citat gi in Rusia. Pan& in sec. al XVIIlea in Polo
nia a existat o cultura temeinica e adevarat, care a
dat nagtere unor oameni de talia lui Kohanowski, dar
cu pacatul cal nu era raspandita in masa, ci era cen
tralizata cu deosebire la Cracovia, centrul cultural
cel mai de seams al Poloniei secolelor anterioare ce-
lui de al XVIIlea. De acum insa, se produce in Polo-
nia o expansiune culturala ca sai zicem ata. In
toate colVurile tariff scum, ci mai ales in regiunile
dela granita colegiile Iezuitilor, in care in prtmul
rand se invaVa limba latina, incepe sa se ridice.Cum
aceste colegii erau deschise nu numai pentru cato
ci ci .pentru cei de alte religii mai cu sea
m& pentru ortodoxi pentru a fi atragi la catolicism,
apoi faptul ca ele au foot infiinVate aproape de gra
nitele cu Moldova gi Rusia aceste fapte au facut
ca boierii atat dela not cat gi din Rusia sa invett
-
cd
lici,
,
www.dacoromanica.ro
- 360 -
In Polonia. In forma latinrt, se introduce cultura po-
long gi in Rusia. La influents cultured polete asu-
pr, Rusiel mai a venit gi sprijinul unei interpatrun-
deri a acestor doua popoare, interpatrundere ce a a-
vut loc mai ales cu prilejul luptelor dintre ele,
and va amintiti ca o armatd polona patrunsese toc-.
mai in Moscova, gi una ruseascA in Polonia. Legtu-
rile culturale au devenit strinse intre Rugi gi Po -
loni, gi au fost boieri polonezi care au avut un rol
in statul rusesc. Dintre Bugii culti care au studiat
in Polonia gi au jucat un rol important in Rusia a
fost Simio4-Polotki4 w &tic& din orag Polotk (din Ru-
sia Acesta s'a stabilit la curtea taruluitun-
de a fost profesorul copiilor lui Alexia, dIschizAnd
gi o gcoalgt publics la mantistirea Mintuirii <Spapkil
ocupindu-se gi cu triducerile de cfirli. 0 serie de
elevi de ai lui au fcst cameni ce au jucat roluri
inPOrtante in politics rusa - mai ales a pregatit di.
plomati. Trecerea de care se bucura el la curtea ru-
seasoi a Mout ad imuteasc& clevetirile pe seama luls
www.dacoromanica.ro
361
cad. multi it ardtau ca pe un dugman al ortodoxismu,-
lui. Atunci se infiinteaza gi aga numitul mposolaki
prikaz" (posol = sol), care era un fel de minister
al solilor, nu minister al afacerilor straine. Posol
ski prikaz era o institutie in care se pregateau oa
menii ce aveau s& fie intrebuinyati in diplomatie,in
solii, iarin timpul lorliber ei se ocupau in afara
de traducerea intregii corespondente diplomatice,ca
re as facea din limba latin& limba diplomatic& a
vremii, inlocuita deabea mai tarziu de cea franceza-
gi cu alte traduceri pentru biblioteca tarului.
Dintre cartile traduse acum in rusegte sunt u
nele de istorie luate mai ales dela Poloni. Dela a
cegtia au fort traduse unele ce au That cunoscute de
cronicarii nogtri cum cunt cronica lui Bielski, a
lui Piasecki, adica avem de aface cu aceeag influenta
Am aratat pane acum cloud elmente importante
care au adus influenta occidental& in Ausia, dar mai
este gi un al treilea element.
Influenta lui Petre Movila. Este influenta da
toritA unei gcoli, infiintate tot in Polonia, dupI
- -
-
-
,
www.dacoromanica.ro
- 362 -
modelul Iezuit, dar nu iezuita, a lui Petru Movila.
El a trait in vremea lui Mihail Romanov, a murit in!4
1 deci numai doi ani dupes tar. La Kiev Petru Mo-
a infiintat o "Academie", in care se invata
limba latin& gi aga numitele arte liberale: retoricas
diplomatic a, logics, etc., care se invatau gi in Eu-
rope, cu care gcoala de la Kiev nu era deci in pas,.
dar ea totugi, da ocazie sa se invete limbs latina.
Dupi ce tievul este dat Rugilor, influenta gcoalei
lui Petro Movila in Rusia este foarte mare. Aceasta
se intSmpla numai la geapte ani dupes moartea lui P.
Movila, adica in 1654 cand el este inchinat de hat-
manul Chmielnicki, Rugilor.
Cele mai insemnate posturi de cleTici din Ru-
sia au ajuns s& fie ocupate de elevii acestei gcoli,
ceeace a deschis cu adevlrat influents culturei apu-
sene in Rusia. Aceasta a facut pe Unii istorici rugi
ea spun& al, nu dial caruia dintre cei'doi Petru i
se datoreaza mai mult Introducerea culturii apusene
in Rusia, lui Petru cel Mare sau lui Petru
Aceetea ar fi cele trei chi grin care Apusul a putut
Movila.
vila,
www.dacoromanica.ro
363
sagi intinda sfera de influents tocmai in Rusia.
Nu trebue ins& ca not sa credem ca Rugii au a
doptat tale quale influentele care veneau. Din contra
aceste curente au intilmpinat o rezistenta insemnata,
datorita faptului ca Rusia avea o traditie care nu
se potrivea de loc cu ele. Era traditia bizantina 0
slava, reprezentata de clerul rus.
fluen a receasca rezistenta If tI
fluentei occidentale. Apoi mai era influents greaca
noui, reprezentata de prelatii greci care se stabili
ser& aici. In Rusia. i in aceasta chestiune se poate
face o alaturare de istoria noastr6, cand in sec. al
XVIIlea aveam, la curtea lui ;erban Cantacuzino
a lui Brancoveanu, oameni invatati numai Greci,care
la not am putea sa spunem ca au invins, dar in Rusia
nu eta int&mplat aceasta cu tooth" rezistenta lor.
Prjn urmare in Rusia erau foarte multi Greci,
despre care am aratat c a venisera aici din cauza mi
zeriei din locurile ce erau supuse Turcilor, multi
treand pe la noi, cand au venit in Rusia gi ei au
fost aceea care au numit Rusia gi Moscova cea de a
si
gi
www.dacoromanica.ro
- 364
Roma. In mare parte comertul rus a fost in ma-
ne for chiar, &lei se ocupaugi cu comertul, aga cum
ci la not faceau wail din inaltii prelati.
tin scriitor german (Kilburger) care a lasat o
povestire despre situatia comerciala din Rusia in
vremea aceasta, spun wiz "Toth grecii care fac ne-
got la Moscova aunt din Moldova, o parte din Constan.
tinopol, oameni degtepti. Ei au o curte deosebitgi a
lor. Bunt tot aga de multi ca gi Pergii gi au privi-
legit speciale. Aduc cai, covoare turcegti, ecarpe,
safian gi tot felul de marfuri turcecti gi in schimb
cumpleirablanuri".
Dintre Grecii care au fost in Moscova,unul ca-
re a jucat un rol foarte mare in cultura rusii a That
Paisie Ligaridi. El avusese un rol important in ras-
turnarea lui Nikon, devellind sfatuitorul tarului,inr
credintandu-i-se chiar conducerea lui Posalski pri-
kaz gi a traducerilor. In cele din urma a crimut in-
s& in disgratie. Mai important ca el a fost un pre-
lat care poste fi considerat ca un conductor spi-
ritual al Rusiei de atunci. Este vorba de Patriarba
-
III-a
www.dacoromanica.ro
365
Ierusalimului Dositei, din familia Nottara, un om
foarte cult, care a calatorit mult gi a fost multa
vreme ji pe la noi, unde a infiintat o tipografie
greceasca §i o gcoala la Iasi. A luptat contra uni
rii Romanilor din Ardeal cu Roma. Era foarte bine
privit atat de tarul Alexie cat gi de Petru cel Mare.
El a stat ca o pavaza contra influentei Apusului in
Rusia. Cana a fost Ea se faca o gcoala latina la Mos-
cova, el a spur ca initiatorii ei aunt tradatori gi
ca in primal rind sa se facia una greceasca. A reco
mandat tarului pe N. Milescu, boierul moldovean.
In 1682 se infiinteaza la Moscova o "Academie"
care purta numele de "Acad slavo recolatina" care
dbogtma arata cele ce se predau in ea. Din privile
giul dat acestei gcoli, se vede ca se invata gramati-
'ca, dialectica, retorica, teologia, filosofia, etc.
Patriarhul Ioachim al Moscovei a opus ca sa se aduca
alti profesori la aceasta Academie, afara de Greci.
Cei mai invatati au fost fratii Lihudi. Acegtia deli
erau greci, nu erau izolati de Apus, caci fusesera
qi la Venetia gi la Padova, apoi au stat gi la er
www.dacoromanica.ro
- 366 -
ban Cantacuzino, gi in Ardeal. Pentru a pune capat
ereziilor, ei an scris o lucrare in grecegte,in care
apArau inv&tatura greacagluorarsa' se numegte "Akos".
Intre alto arguments pentru apararea inv6Vaturei
grecegti Ii Rusia, ei aduc gi pe acela c& intro tat-.
rA slay& in a cares limb& alfabetul e luat din cel
greceac qi termenii bisericeti stint luati tot dela
Greet, nu poate fi pit primul plan decat invatatura
greacti. Este tin pasagiu, care spune ca "dealtfel Gre
teravut odinioargi scpptTul Imp&ratesc gi-1 an
gi astazi I Ungro-vlahia" (aluzie la erban Cants-
cuzino).
Artamon MatvelevT Lupta era departe de a fi
hot&rit& in favoarea Occidentului gi a trebuit 186
vie Petiu cel Mare ca s& inving6. Totugi erau o ee-
rie de ifetnici pe_langiLar, care erau pentru vic-
toria Apusului. Dintre ei cel mai insemnat'era Arta-
mon Matveiev, care era cAsAtorit cu o scotianA.Ta -
rul it socotea prieten §i-1 ridicase la situatia de
prim sfetnic, mai ales fiindcil avea pe langa casa
ca
www.dacoromanica.ro
- 367 -
lui o nepoata Natalia Narigkin, despre care tarul zi-
cea ca e o nepoata foarte buns cdreia am sii-i_gdsesc
un barbat-bun, gandindu-se tend spunea aceasta si
is in casiitoriel_ceeace a gi neut. Din casgtoria a--,--
ceasta s'a nascut un copil care nu este altul decAt
Petru cel Mare. Acest Matveiev a introdus primul
teatru in Rusia, care nu era un teatru profane ci re-
ligios, dupe pbiceiul din Evul Mediu, tend se juqAu
acele mistere, cu subiecte luate din vieata religioa-
sa. Acest lucru a produs un mare scandal is 4eeeNalt4
unde Grecii nu puteau admite aceste fapte. Nicolae
Milescu a stet pa lAngh acest favorit al taruluit
fiind profesorul copillorlui al lui Andrei in spe-
cial, care a devenit primul sfetnic al lui Petru cel
Mare. Cand a udzut in disgratie i s'a adus acuzatia
ca e un vrajitor.
Jurie anici i ince utu smului
In epoca aceasta apare un anume Jurie Xxijanici care
poate fi socotit ca primul panslavist. Dvs. gtiti ce
este panelavismul. E o ides care spuzleAlita tiketepo-
poarele slave nu numai ca sunt inrudite c4 au acela;
0
www.dacoromanica.ro
-368
sAnge, traditie ci obiceiuri, dar trebue sa formeie o
unitate politica, un singur stat. Ideea aceasta era
combinata ci cu predominarea Rusiei, in jurul careia
trebuiau sa se grupeze, mai ales ca ei erau singurul
popor slay qi ortodox liber. Acest Jurie era catolio
qi a trait la Roma o vreme, unde a inceput sa nu
treaBca aceste idei vizionare care 1au adus la Mos
cova, la tarul care singur p1tea sa le pun& in prac
tied, el fiind cel care staptinea pe cei mai multi din-
tre slavi. SA se uneasca Slavil cu totii spre a nu
mai fi batjocoriti de alte popoare (Ungurii,zice Kri
janici, au un proverb care spune ca cehul, romanul qi
bulgarul sent trei hoti). SA inceteze luptele dintre
Ruqi Poloni, aceste doua popoare ea se unease& ci
sub conducerea tarului sa porneasca spre a scapa ci
pe ceilalti slavi supu#Laltor popoare. In Rusia el a
intAlnit pe N.Milescu ci a posibil sa-1 fi influentat
cu ideile lui. Tot acum traegte in Ardeal qi vestitul .
Gh. Brancovici care are aceleaqi idei in cronica sa.
In legatura cu lupta dintre cultura apuseana qi ele
mentele de rezistenta din Rusia am pomenit-§i pe V.
-
-
ci
www.dacoromanica.ro
- 369 -
Milescu.
Nicolae Milescu. 3ra grec de origin, a'cgrei
familie se stabilise in Moldova gi apoi in Vara. Roma
neascg, unde el ajunse siAtar. A cilatorit in Apustla
Paris ci apoi se duse in Rusia unde la recomandatia
lui Dositei al Ietusalimului fu primit in acel minis-
ter al afacerilor strain, ca traducator. Aici la
curtea din Moscova a indeplinit el mai multe misiuni,
din care cea mai insemnatg a Post cglgtoria sa in
China pe uscat grin Siberia, despre care ne-a lgsat
gi o descrierei in trei lucrgri deosebite, in care ne
aratal toate lucrurile pe care le-a vgzut in drumul
sgu, povestite cu spirit gi curiozitate gtiintificg.
Intors in Rusia el cade in disgratie dupg moartea lui
Alexis, dar la interventia lui Dositei el este lgsat
ca traducator. A ajutat pe Moldovenii sal cgrora le-a
inlesnit cgpgtarea in dar a unei tipografii din Rusia.
A luat parte la lupta pe care a dat-o curentul
Apusului de a pgtrunde in Rusia, fiind de partea cu-
rentului apusean,ceeace 1-a fgcut pe Dositei sa -1
blesteme. Faptul cg a luat partea Apusului i-a atras
ltasc. 24 www.dacoromanica.ro
- 370 -
Insa buntivointa urmagului lui Alexie, lui .Petru cel
Mare.
PreleKerea
Miercuri.9 Marge lia
Fedor Alexievici si tineretea lui Petre
cel Mare
Domnia tarului Fedor (1676-1682). La moartea
lui Alexie Mihailovici r#masesera mai multi copii din
cele dotal. casatorii ale sale, prima cu Maria Milo-
slayski gi a doua cu Natalia Narigkin nepoata lui
Matzelem..-Din prima cas6torie Ii rAmasese gi doi bO-
leti: Fedor care a gi mogtenit tronul gi al doilea,
Ivan. 0 unul gi altul nu erau oameni de conducere.
Fedor a Post tot timpul. bolnav gi a gi murit de tangy,
ler Ivan era un degenerat, deci in imposibilitate de
a fi tar. Dintre fetele pe care le-a avut Alexie din
ILIII-a
www.dacoromanica.ro
- 371 -
prima casatorie, amintim numai pe Sofia, fiindcgi ea
a ajuns s& joac un rol in istoria Rusiei. Din a doua
easatorie, cu Natalia, nu i nascut decat un sin-
gur fiu, care a capkat numele de Petre.
La moartea lui Alexie, survenita aproape pe ne-
aqteptate, tronul a fost luat de Feodor, care a dom,
nit sub numele de Pedor Alexievici, timp de 6 ani de
la 1676-1682. In acest timp favoritul Matveiev a fost
inlaturat, ci Fedor a guvernat singur.
In ce prive4te politica extern6, in timpul lui
Fedor a fost un rasboiu nu prea important. Singura
important6 a acestui riftsboiu nu eta decat in faptul
ca el este inceputul rasboaielor cu Turcii. Panes acum
am vlizut to au fost o serie de interventii la Ru*1
din partea cre4tinilor, pentru a-i face se. intre in
lupta contra paganilor. Cu toateca uneori au promis
ca vor lua parte la expeditiile crectine pornite con-
tra Turcilor, In realitate insa, pane. acum din pru-
dentA,'Rwii nu au avut ciocniri armate cu Turcii.
Ei bine, acum sub Fedor este cel dintaiu rasboi ruso-
turc, care a fost facut anume pentru Ucraina. VA adu-
s'a
.
www.dacoromanica.ro
-372-ceV1 aminte ca in disperarea ca au rdmas Polonilor,
Cazacii Zaporojeni, care nu fusesera luaVi de Rugi
au supus Vara for Turcilor. NemultumiVi deci de re-
zultatul pacii dintre Rugi gi Poloni, privitor la
soarta lor, Cazacii gi in special hatmanul for Ivan
Dorogenko, au refuzat sA_raeunPAILLIgEthpanitnli
PoloniSe sau pe Rugiotrectind la Turci.
In felul acesta Turcii au intrat in Ucraina,
chemaVi de Cazaci, ceeace i-a adus in contact mai de
aproape cu Rugii, cu care vor incepe sa -gi dispute
aceasta regiune, degi stapdnitorul ei de fapt erau
Polonii. Prin aceasta eaauna_ZA-razboiul din 1679.
Tarul a trimis oastea sa in Ucraina, sub comanda ge-
neralului Ramadanowski. Acesta s'a intalnit Cu oas -
tea turceascd la aragUl,Cehrin nu departs de Nistru.
In oastea Turcilor se aflau si vasalii din Principa-
tele Rometne. Constantin Stolhicul Cantacuzino, frate-
le lui ;erban Vodd.gi Gh.Duca Von.' al Moldovei.Lupta
s'a terminat in favoarea Turcilor, aga ca Rugii au
trebuit sa se multumeasca numai cu ceeace cdpatase-
www.dacoromanica.ro
-373-ra dupa tratatul ce-1 incheiasera cu Polonii. Cel
care a inleiVit pacea dintre Rugi gi Turci a fost
domnul Moldovei, Gh.Duca-Voda. El a trimes un sol
al sau la Moscova, pe Ivan Bilevici - care dupa vu-
me e un ucrainian intrat desigur in slujba lui Du-
ca care a fost bine primit la Moscova. So lia lui
a fost foarte fructuoaca pentru Moldova, cad. la
Moscova Bilevici a intrat in cottact cu Pailescu.
caruia dupa ce is inmanat o scrisoare dela mitropo-,
litul Dosoftei, a obVinut dela acesta promisiunea
- transformata in rapt - de a interveni pentru a se
trimite Moldovenilor o tipografie. In aceasta tipo-
grafie s' au tiparit in Moldova carts numeroase intrp
care ci "Vietile $fintilor", in fruntea caror lu
crari se stria ca "lumina vine de la Pas 6rit", fa,
candu-se aluzie la faptul ca tiparul le fusese tri-
mes de la Moscova.
Ni eta pastrat textual raportul care a fost
dat de soli in limba romaneasca, dar care in Yoscove
a fost tradus de N.I'Ailescut Varului (n'a fost au-
blicat gi se gasegte in copie la Ac. Romana).AceL-'
,
=
www.dacoromanica.ro
374
raport are pagini foarte interesante vi de aceea
va citesc cats ceva din el:"InvaVatura Mariei Sale
domnumieu lui Io Duca voivoda,..la prea sfantul gi
mar imparat gi mare gosudar, imparat gi mare cneaz
Feodor Alexievici a toata mare gi mica, el a nusia
gi singur titter gi multe domnii vi impar5Vii vi pa
manturi, dela Rasarit panel la Apus gi a Miazanoapte
..obladuitor adevarat". (Acesta era titlul pe care
atunci i3 da un domn al !oldovei tarului Rusiei.Solul
multumevte Tarului "ca au primit rugamintea
marii sale domnu meu, ca unul care. supt soare lumi
nat imparat pravoslavnic..pentramamea milk ce s'au
inilostivit de au primit pre maria sa domnu meu la
ace9t mijloc Litre imparatl a fi mediator de pace".
(Prin urmare Duca Voda ii mul-Omegte lui Dumnezeu
ca a dat cinstea sa mijloceasca el pacea). Adauga
apoi: "Aaspunsul Imparatului turcesc este aga:Ocrai
na care statu pricing acestora tuturor autaVilor..
nisi intr'un chip nu va sa lase, nice va putea fi
intrialt chip, caci gi Legii stapanii Ocrainei....o
au inchinct supt imparaVia turceasca."
- -
roYclvei
www.dacoromanica.ro
- 375 -
Cu alte cuvinte daces Legii insagi s'au socotit
sal lase aceasta regiune Turcilor cu atat mai mult
Rugii, trebue sa face acest lucru, deoarece partea
aceasta a Ucrainei ramasese Poloniei.
Rezultatul pacii, in adevar, acesta este, re-
giunea ramane Turcilor, Rugii nemai avand nicio pre-
tentie. Cel care a cagtigat mai mult prin acest
tact, a fost domnul Moldovei Gh.Duca, caci Turcii,ca
o recompense', ca a fost mijlocitorul pacii, 1-au nu-
mit hatman al Ucrainei (ramanand gi cu Moldova).Hat-
mania lui Duca, asupra Ucrainei s'a dovedit a fi
nevenita, ea dAnd roade frumoase in scurta vreme ceti
a durat.
El a lasat in Ucraina un locVlitor al gu pe
hatmanul Draghici, care sa conduca pa Gazacii caci
el nu putea ramane aici, of trebuia sa stea in capi-
tala Moldovei. Cu toate ca se anunta fructuoasa,stL-
punirea lui Duca Voda. in Ucraina, ea a durat
fiinded regale Poloniei, loan Sobieski, a recucerit
Ucraina (16831
Cum spuneam insa, domnia lui Fedor a fost de
t'a-
hi-
puVi,
www.dacoromanica.ro
- 376--
scurtd duratd, gi in afara de acest rdzboiu si inte-
meierea Academiei din Moscova, nu mai este insemnatd
prin nimic.
Repenta Ssfiei. Dupd el domnia se cuvenia fra-
telui sdu Ivan, care ins& era inapt pentru un aseme-
nea lucre. Toti au recunoscut cd el trebue sa fie ur-
magul dar cum tots stiau ca facultdtile cerebrale
ale lui Ivan nu-i permiteau sa fie asezat intr'un a-
semenea post, Rucii s'au gandit sa -1 alea_ga pe copi-
lul lui Alexis, ndscut din a doua caskoriev_pe Pe-
tru. Dar prin aceastd algere cregtea puterea de in-
fluent& a Nataliei Eariskin care ar fi devenit regen-
td, ceeace firegte nu putea conveni familiei Milos-
layski a primei sotii a lui Alexie. Din cauza aceas-
ta s'au iscat o sumedenie de intrige, care aveau ace-
lagi scop,inl&turarea Nataliei dela terms.
S'a ajuns pand acolo Meat s'a spus cd. Natalia
ar fi omorit pe Ivan mogtenitorul de drept al tronu-
lui, pentru a netezi calea catre domnie a fiului el,
7etre. Intrigile acestea au dus chiar la o revolt& la
Moscova, spiritele fiind suficient de aV&Vate pentru
,
www.dacoromanica.ro
377 -
aceasta. Ca sa se puns odata capat acestor intrigi,
Natalia care era acuzata de asasinat, ca sa arate
multimii-0 care manifesta sgomotos, ca aceasta acuza-
tie este o simply calomnie, iegi cu cei doi copii,cu
Petru gi cu Ivan, de mans, aratind astfel Ca Ivan es-
te sanatos. Totuci in migcarea aceasta, pang
lucrurile, au pierit multi oameni. In cele din
urma s'a ajuns la un compromis, la ceva ce nu se mai
intamplase In istoria Rusiel. S'a spur ca Ivan fiind
mogtenitorul legal, deci nu poate fi scos din domnie,
dar cum mintea lui nu-1 putea ajuta sa domneasca pe
tronul tarilor, 'Ana la vindecare sa domnea9c6 im -
preuna cu fratele sau vitreg Petru. Deci sa se Mesa
o domnie dubla gi in Rusia dup6 modelul altor tari,
unde existasera asemenea cazuri, la Bizant, sere e
xemplu. Aceea care lucrase ci aranjase aceste lucruri
fusese sora lui Fedor gi Ivan, fiica lui Alexie,So-
fia, care aranjase lucrurile de aca natura ca pute-
rea, conducerea statului sa treaca in mainile ei,de-
oarece fratii ei erau minori. Ea era un fel de regen-
ts pdna la luminarea mintii lui Ivan - care n'avea
s'au.li-
nietit
www.dacoromanica.ro
-378 -
sA se intample niciodatA gi la majoratallui Petre -
ludndu-gi titlu de tarevnA. De fapt era mai mult o
tutoare a celor doi frati.
Guvernarea ei in numele for a durat dela 1682-9
cdnd Petre is singur franele conducerii. Conducerea
Sofiei ea sprijinit mai mult pe o militie internA
streliV,I.Erau niste militinei ce nu erau intrebuin-
tati la expeditii. AlcAtuiau un fel de corp politie-
nesc, iar conducAtorul se numea Hovanski. Erau inar-
matt primitiv, cu arcuri numai o mica parte avAnd ar-
me de foc. Aveau o curte separatA unde era cartierul
lor, gi privilegiile de care se bucurau ei erau foaT-
te numeroase. ConducAtorul for - care cAuta sA punA
mama pe multe mogii - avea o situatie foarte insemna-
tä, caci numai pe la el trebuiau sd treacA toate ce-
rerile de on ce naturA adresate tarului.Din acest
privilegiu el scotea multe venituri, caci functille
prin el se cApatau ugor, dacA era bine platit de in-
teresati. In timpul guvernArii Sofiei, deasemenea a-
vea o mare trecere favoritul ei, printul Vasile Go-
1itin. Din cauzd ca favoritii ei chutau sA profite
www.dacoromanica.ro
- 379 -
cat mai mult de situatiile 'or, domnia Sofieignu era
iubitd de Rugi. Daces in politica interns Sofia nu a
putut sd cucereascd dragostea Rugilor,fiindcd se in-
conjurase de oameni pe care poporul sdu nu-i agrea,
Sofia a cautat ca In politica externd sd captige ceva.
In adevdr prilejul de a se manifesta puternic
in politica externd it ofer& indata imprejurdrile po-
litice de acum, imprejurari care vor da nagtere unui
rdzboiu intre Turci gi Rugi. La 1683 fusese asediul
Vienei care a insemnat o infringere a marelui Vizir
pi inceputul decdderii puterii Turcilor. Lucrul aces-
ta a incurajat foarte mult pe cregtini, care au call-
tat ne data sd formeze o liga cu scopul de a izoni
pe Turci din Europa. La aceastd liga, la care luau
parte intre altii Austriecii, Venetia, Polonii,etc.,
a fost invitatd gi Rusia. Sofia a acceptat sd intre
in liga creptind pentru a lupta contra Turcilor.Ac -
tiunea armatd a Rusiei in rdeboiul ce se deschide cu
Turcii a fost insd de putind importanta, mai ales ca
statul ruseec nici nu era preOtit pentru un rdzboiu.
www.dacoromanica.ro
- 380
Armatele Rusiei s'au indreptat care Crimeea, cu sco-
pul de a ataca Azovul, o cetate la Marea
gezatA la varsarea Donului in aceasta mare, cetate
important5., &dci cu toate ca era agezatA la o mare
inchisa, totugi era o ie0re la mare, ceeace Ruda
nu avea 1 in afar& de Arhangelskul dela M.Alba. In
fruntea armatelor rusegti era favoritul Sofiei V.Go-
litin care a pornit douA expediVii: una in 1686 0 a
doua in 1687, terminate ins& in chip lamentabil.Tur-
cii ci Mtarii au avut resurse suficiente sa infrin-
gfi armatele lui Golitin, aca ca el a fost nevoit sa
se reintoara Para nicio ispravii. La lupte a luat
parte-0 hatmanul Samoilovici cu Cazacii
infringerei lui Golitin a c&zut pe umerii lui, din
care motiv a fost destituit, iar in locu-i fu ales
fostul sau secretar Ivan Mazeppa. Mica Ru4ii n'au
avut succese, totu0 ceilalti aliati creqtini au avut
de c>igat mai ales VeneVienii, care au ocupat Mb-
Teea, ri Austriecii care au pus mdna pe Ungaria ci
Ardeal. Cu twit& infringerea Rucilor, ochii crecti-
nilor tot spre ei erau indreptati, fiind singurtin
Azovuluipa-
sai.Japasta
-
www.dacoromanica.ro
- 381 -
care se spera ca vor putea scoate pe cei de legea
lui Hristos din mdinile Turcilor.
Lefaturi cu Romanki. In vremea asta domnea in
Moldova prudentul C.Cantemir care a avut oarecari
prietenii cu Rugii, dar neinsemnate. In Tara Roma-
neasca domnea acum f;erban Cantacuzino. El, in schimb,
a desagurat o activitate intensil de apropiere a creg.
tinilor intre ei gi mai ales de Rusia, contra Turci-
lor. In 1688 ySerban a trimes o solie la Sofia, care
de fapt nu era numai din partea lui. E1 avea planuri
foarte mars gi congtient ca se trdgea din Cantacuzini.
fogtii imparaVi bizantini, avea sterna lui vulturul
Bizantinilor, visAnd chiar o stap&nire ca a stramosi-
lor sali. In solia trimisa Sofiei, erban s'a Bandit
sk_eprezinte ca reprezentantul voinVii tuturor creg-
tinilor de sub Turci, deaceea s'a adresat gi lui Dio-
nisie Patriarhul dela Constantinopol ca trimita
gi el adeziunea la aceastd soli, gi tot aga gi Pa-
triarhului sarbesc dela Ipso, ceeace acu astfel ca
solia sa se prezinte ca din partea a trei popoare.So-
lia a Post incredinVata egumenului Isaia dela Muntele
sg-pi
www.dacoromanica.ro
- 382 -
Athos, care a fost foarte bine primit de Sofia la
Moscova. Ni s'au pgstrat scrisorile soliei traduse
din grecegtessic. In ele spune aga: "fine
ne poate izbgvi, decat un fiu binecuvantat al lui
Dumnezeu ci tine altul e acela, cleat mgria ta,care
Intreci pe toti in bogs ie, putere ci multimea ogti-
rii. Decd, in numele Mantuitorului nostru Hristosori-
dicati-vg gi luati armele, mergeti asupra necredin-
ciogilor Agaremr(este termenul in care erau numiti
Turcii). "Intgriti credinta, ctici nimic nu vg e cu
neputintg. Thati-binecredinciogii agteaptg pe imparri-
Sambii.-41-.13agaraalahliaLturjenii!.. "
Interesantg este gi sctipoarea Patriarhulta
Constantinopolului, tA care as spune urmgtoarele:
"Cana se va ivi, semnul crucii, multi se vor scula:
Sarbii gi Bulgarii gi mai ales Mizia 6e_jos (Munte-
nia) sub cel din 8613154g Impgrgteascg_Qerban Canta-
aslaa"
In ceeace privegte scripoarea lui erban Can-
tacuzino, el aduce laude Rugilor gi spune ca xrega-
tegte o armata de 30.000 de oameni 0.,14-caz a 1 ucii
www.dacoromanica.ro
- 383 -
vor sa porneasca in contra Turcilor, venind armata
for la DunAre, oricand el o poate ridica aceasta ar-
mata la 70.000 de oameni. Crede deasemenea c. victo-
ria nu va putea scapa cregtinilor, caci ()data veniti
aici Rugii, datoritd gi ajutorului venit dela cei -
lalVi cregtini s'ar putea ridica la 300.000 de oa -
meni oastea care ar lupta contra pagdnilor. Natural
raspunsul Sofiei a fost favorabil gi ea spune intre
altele ca...ndup6 ce vom bate pe Math din Crimeeai
armatele noastre vor porni spre Dungren. Nu s'a pu-
tut face nimic ins6, fiindc6 tocmai acum In 1688 s'a
intamplat sa moard erban Cantacuzino. In locul lui
este ales C.Brancoveanu, un om mult mai ponderat,ca-
re agtepta totdeauna sa vada cine e invingatorul ca
sa se decia s6 porneascd gi el. Acesta avea un ad-
versar pentru tron, in ginerele lui erban, Constan-
tin Balaceanu, care a trecut in Ardeal, unde unelti
pentru a capata tronul. El a prins pe Isaia dela ca-
re lua toate hartiile gi dovezile legaturilor cu Ru-
gii, care nu conveneau Austriecilor, fiindca cu toa-
ta for cu Rugii, totuci nu vedeau cu ochi
.
alianVa
www.dacoromanica.ro
384
buni o interventie a Moscovei in Principate, asupra
cgrora aveau ei pretentie.
Solul ce se intorcea dela Moscova, Prins de
Austrieci, fu dus la Viena ei inchis. Bretncoveanu
trimite gi el o solie la Sofia, dar el este mult mai
ponderat ca erban. Spune ca va merge contra Turci
lor dar numai ea/ad Rugii vor vent la el, deasemenea
crede ca nu se va putea ridica o armatii mai mare de
vreo 30.000 de oameni. Timpurile lui erban trecuse
ri deci.
TiM2III1212111=2011=1.-Dar in vremea
aceasta, o schimbare se produce 0 in Rusia. In
1689 Sofia este inlilturata ai la conducere ram&ne
Petru. Spuneam ca el fusese ales a domneased impreu
na cu fratele eau Ivan.,Educatia care i (1st cops
lului Petru, a fort cu totul deosebita'de aceea care
se dadea unui membru din familia imperial.. Aceasta
de obiceiu era o educatie mai mult refigiCasa, in
chis in palatul dela Kremlin, copilul nevenind in
contact cu tine va vrea, dorind prin aceasta s6-1
face s6 apuce pe cal gregite pentru a se compromite
- -
gi
s'a
www.dacoromanica.ro
- 385 -
qi astfel sa fie inlatirat dela domnie. A autat
sa-1 conrupa qi s -1 lase intro total: lipsa de e-
ducaVie. In realitate, s'a int&mplat invers. Copilul
Petre a capatat educatie qtiintificA, de care mai a-
les s'a ingrijit mama sa. Pe 14.0 aceasta el a in-
trat in contact cu negustorii strains din cartierul,
for din Moscova, unde a invAtat diferite limbi tehni-
ca militara deosebita de a Rueilort a cunoseut_obi-
ceiuri apusene, qi imbracaminte ce nu se asemana cu a
neamului sau. Petre era un om cu o imensa vitalitate,
care tocmai fiinded a fost umilit, a devenit foarte
banuitor. Ii placeau mult petrecerile qi avea o mul-
time de prieteni cu care be facea in stil mare. Se
duceau pe strazile oraqului urcaVi in sanii chiuind
41 Vipand, ba mai mult uneori parodiind religia unit
imbraoandu-se ca pops, altul ca Patriarhul, etc.Era
in.multe privinte un barbar, nu un rafinat. Se minu-
na de orice lucru nou qi cu totul deoeebit de cele
ce qtia'el qi dorea cunoasca. Gesturi de aces-
tea libere vom avea prilejul sa mai, vedem la Petru
cand vom vorbi de domnia lui,spre exemplu intalnirca111.14/PhRase. 25
4-1
www.dacoromanica.ro
- 386 -
lui cu Dimitrie Cantemir povestita de reculce a fost
cu totul lipsita de eticheta. ru mai vorbesc de
vieata lui particulars, in care au fost o mulVime de
nereguli asupra c'erora nu insist. Trebue sa adaog ca
revolutia pe care a vazut-o cand era rim a avut o
mare influemta asupra lull lasandu-i chiar unele ti-
curi nervoase cum nice Neculce ea "flutura din cap".
Influentat de cele ce aflase in legatura cu technics
militara dela strainii din Moecova, Petru s'a gandit
sa formeze nigte exerc4ii militare dupa Apuseni gi
stringandu-gi mereu tineri ge inarmat
i i-a pus sa inveVe aceste exercitii. Acest regi -
ment pe care 0-1 formase a devenit pe incetul o og-
tire foarte credincioasa lui Petru Fiindca se adu-
nau in manastirea Preobrajenis (schimbarea la fats),
,regimentul s'a numit Preobrajanskidpvenind un pe-
ricol adevarat pentru Sofia. Problema navigatiei 1-a
urmarit mer q'a due chiar la Arh z 41_elsk ca sa
vada corabiile. Sofia n'a dat importanta acestei pre-
gatiri a lui Petru, socotind ca aceste lucruri it
vor face impopular. Momentul rejoretului (se socotea
.-
www.dacoromanica.ro
- 387
a fi major la 16 ani) se apropia mereu. Se ivesc
chiar uncle neinVelegeri intre Petru gi sora sa. In
1689 se produce conflictul pe faVA, de unde panti acu-
ma numaimocnise sau deabea transpirase. Se vg.zuse
conflictul pentru prima data, cu prilejul infrfinge-
rii lui Golitin. Cu tot insuccesul acestuia contra
Turcilor, Sofia a vrut s6-1 faca o primire foarte
frumoas6 la Moscova. Cum intre altele Golitin trebu-
la sa fie primit ci de tar, Petru a refuzat sa faca
aceasta, gi opus -o in faVd Para inconjur.
Inl&turarea Sofiei. Sofia de necaz a declarat
ca el ataca obiceiurile gi a cdutat sä is easuri
contra prietenilor lui. In 1689 Petru se retrage cu
tovaragii siti la Sf.TroiVii, far Sofia la Kremlin,im-
p6rVindu-se astfel in doug tabere. Vazand c6 are sa
piard6,Sofia,,,trimese la Petru pe Patriarhul Adrian
pentru pace. PopulaVia trecuse ci ea de partea lui
Petru. Sofia i-a cerut in cele din urma iertare gi
Petru i-a fixat domiciliul la o mangetire filril ca sa
se caluOreascil. El a adus apoi la roscova pe mama
sa gi a continuat sa guverneze impreun& cu Ivan pang
-
le-a
www.dacoromanica.ro
388
la in 1696 card acesta moare. El yia ales in juru4
pe prietenii sai occidentali din care doi sent mai
inzemnati. Unul din ei era scoVian Patrik Gordon $i
celalalt un elvetian Lefort
Cum lupta cu Turcii continua, dupa ce oranduit lucrurile dupa cum a vrut el, Petru a plecat
intro expediVie contra cetaVii Azov la 1696. Dupa
un asediu sangeros, Ruyii iau Azovul pentru prima
oars au reuyit sa aibe un port la mare la sud. La a
ceasta expediVie a luat parte yi Milescu adus pentru
intretinerea relaViilor cu populatia yi apoi la in
cheerea ostilitatilor el a servit pe Petru,deoarece
cunotea bine limba inamicului.
---000---
- -
41-a
www.dacoromanica.ro
-389-
PV2-eZ2Z1112IY=11
Luni 14 Martie 19.18
Pgtre cel Mare.Politica exteink
Caatori le In,ADus. Am aratat in lecVla prece-
dents tineretea lui Petru cel Mare gi educaVia pe Ca-
re o primise el. Am vazut deasemenea cum a inlaturat
tutela surorii sale Sofia, ramanAndu-ne acum ea vor-
bim de politica externs a lui gi razboaiele pe care
le-a purtat. Inca dupe ce a ajuns la deplina stapani-
re a Rusiei, dupe expediVia dela Azob i e'a indepli-
nit dorinta pe care o avea de a face o calatorie in
Apusul despre care auzise lucruri minunate. Se hotfi-
ri sa face aceasta calatorie in Apus, dar cum intro
calatorie oficiala, ca Var al Ruyilor, i-ar fi ripit
libertatea pe care el o voia, de a vedea toate ci a
bu fi silit sa urmeze un anume program impus, proto-
colar, el se hotari sa face o calatorie incognito
(1698). Pentru aceasta a trimis o solie in Apue,din
www.dacoromanica.ro
-390 -.
care facea gi el parte avand un rol putin important,
un fel de al treilea secretar al soliei, numindu-se
Petre Mihailov. Este adevarat insa ca a foot repede
aflat, dar totugi el a continuat ca sub aceasta for-
ma sa mearga acolo unde ii era voiea. Ceeace it in-
teresa mai mult era marina gi chestiunile militare.
S'a oprit in primul rand in Olanda, la Saar-
dam, un mic °rage' in care el vizita docurile gi fa-
bricile de corbii, angajandu-se chiar ca lucrator.
Atunci i s'a zis ca e dulgherul Petre, caruia i se
aduceau laude pentru puterea lui de mune& §i fora
sa fizica. De aici din Olanda, plea In Anglia.Aici
deasemenea vizita toate locurile care-1 interesa
(mai ales porturile) gi fu primit gi de curdle no-
bililor gi la cea regala. In genere el n'& placut
in Anglia, caci Englezii cunt oameni cu o eticheta
severs, ceeace nu se potrivea cu Petru. Purtarea lui
a facut sa se scandalizeze lumea care-1 primise gi
i dat a inVelege ca prezenta lui este inoportuna
Ar fi vrut sa se clued St. in Franta, unde era rege
Ludovic al XIV-lea, 5nsa din motive politice nu s'a
s'a
www.dacoromanica.ro
- 391 -
putut duce la Versailles.
Motil,911 era ca Rusia facand_parte din liga con-
tra Turcilor, era aliatd cu Austria Habsburgiloricon-
tra carora Franta lupta. S'a dus insa la Leopold la
Viena, cu care a vorbit deepre o lupta contra Turci-
lorAs Dar se pare ca. Petru gi-a dat repede seama ca nu
e posibil sa,i alunge aga cu una cu doua pe Turci din
Europa, deaceea ceea ce a facut la nem, nu a ramas
decat o discutie. In vremea card el calatoria in Apus,
s'a produs in Rusia unele nelinigti, unele tulburari.
Conducatorii clerului erau ingrijati ea Petru va fi
influentat de religiile statelor prin care ttecea ci
ca va cauta apo% sa le invite. Chiar Patriarhul Dosi-
tei i-a trimis o scrisoare din Bucuregti in care-i
spunea; "Am That in adanca mahnire (afland de aid-
toria la Apusenii necredinciogi)". Dar la Targoviqte
vine un oarecare Radian din Rusia, om al taruliii,ca-
re arata ca tarul n'a intrat in legaturi cu necre-
dinciogii".
ffacsala StrellItalms Dar pe de altd parte
dugmanil dinlard ridicasera capul, se pare indem...-
www.dacoromanica.ro
- 392 -
nati de Sofia qi mai mult decilt dugmania acegtia era
aceea a Streli*tilor care vedeau ca vor finlocuii
41 nu se vor mai bucura de marile for privilegii. El-
vetianul Lefort, lasat cu conducerea armatei, le-a
inabu4it insa revolta. Cand Petru s'a reintors, cor-
pul strelitilor a fost desfiintat pedepsindu-i foar-
te aspru. Pe unit i-a condamnat la moarte gi multi
au fost spanzurati la poarta mdnastirii in care sta
Sofia.
Atunci el s'a despartit de trecut gi de prima
lui sotie Eudoxia ce a fost trimisa la mdnastire.
Tot acum el modified gi calendarul. Numaratoa-
rea anilor se facea papa acum dela facerea lumii;e1
introduce numaratoarea dela Hristos. Incoputul anu-
lui era socotit dupa Bizantini, dela 1 Septemvrie,
el it modified in sensul ca anul ea inceapa la 1 Ia-
nuarie. Primul an care a inceput cu data de 1 Ianua-
rie a fost anul 1699.
Pacea dela Carlovitz (1699) . In politica ex-
terns de pdna acum a lui Petru cel Mare, de data
aceasta se produc unele schimbari. I4i ddduse eeama
www.dacoromanica.ro
393 -
de absurditatea planului de a distruge pe Turci, ne-
fiind pregatit pentru aceasta, car ceilalti aliati
erau gi ei foarte obositi. Intoarcerea lui in Rusia
din Apusul in care calatorise, degteptase noi spe-
ranVe la Romani pi la Slavii din Balcani. Brancovea-
nu i-a trimis un sol care sa-t spuna dorinta Roma-
nilor de a-1 vedea pe Petru venind la ei. Dositei
ii scria ca.. "In vremile noastre, to ecti capul tu-
turor crectinilor gi chiar gi singurul cap, caci nu
mai e pe lume un alt tar pravoslavnic, afara de ti-
ne".
Cu toate indemnurile ce veneau din partea
cregtinilor, se pare ca. Petru a foot ucor convins
sa adere la pacea cu Turcii. Tratativele de pace au
foot la Carlovitz o localitate aproape de Belgrad
ci s' au srarcit prin tratatul in urma caruia Austria
a cagtigat cel mai mult. Ea a luat partea leului
In 1699, caci toata Ungaria gi Ardealul trecu in
stapanirea austriaca. Rugii au capatat.numai Azovul.
Cerusera ci cetatea Kerd (in turcecte Ienicale
www.dacoromanica.ro
.- 394
9etataa nouA), a earei stap&nire de c&tre Rugi ar fi
impiedicat pe Turci de a putea s& indhidA navigatia
pe marea de Azov, dat n'au eapatat-o. Deasemenea au
mai cerut Rugii libera navigatie a Rusiei pe DT.Nea-
grd, ceeace Turcii au refuzat cu Imdliriitnicie. In ce-
le din urmil tarul a trimis, spre confirmarea pgeii
.pe un sol - Ucraintev - la Constantinopol gi Turcii
au trebuit s& lase o .corabie rusti, cea dint&iu cora-
bie ins& care a navigat pe M.Neagra - s& pluteasea
In apele for pan& la fosta capital& a Bizantului.Con-
firmAndu-se pacea, Petru a lasat la Constantinopol
un agent comerci al, se spunea - dar care avea ordin
te a fi in contact cu cregtinii Balcanici. De fapt
cel mai insemnat agent era insugi Patriarhul Dositei
al Ierusalimului, care gedea mai mult la Constanti-
nopol, Viand de aici in eurent pe tar de mersul lu-
crurilor. scrisoare a lui se arat6 ca bine a
fAcut tarul ca a construit o flot6, numai ca s& spe-
r5.111 ca aceastg not& va fi trimis& gi contra Con-,
stantinopolului, spunea el. Dar nici Petru, cu totul
nu renuntase la planul contra Turcilor. Intr'o scri-
-
Intrto
.
www.dacoromanica.ro
- 395 -
soare catre Brancoveanu, el 11 felicity pentru in -
formatiile date gi-i spunea ca in caz ca va fi scos
de Turci din doipnie ea mearga in Rusia unde Petru Ii
punea la dispozitie mogii pe care sa le stApaneasca.
Din cauza ritzboiului cel lung cu Suedezii, Petru este
deocamdata departat de ideea contra Turcilor.Lupta
cu Suedezii, tot iegirea la mare it face pe Petru sa
o ducd. Acest rgsboiu se mai numegte gi "Rgsboiul
nordic".
Razboiul Nordic. Suedia, duper pacea din Westfa-
lia (1648), ajunsese o mare putere. Prin stapanirile
depe continent, M. Balticd ajunsese un lac suedez.
Regiunea din Nordul Germaniei (Pomerania) era a lor,
deasemenea reL:iunile Curlandei - Ingriei
gi Careliei, ci intreaga Finlander erau teritorii eta-
panita de Suedia.
Firelite ca situatia aceasta era privity cu
ochi rill de vecini, care doreau iegire la mare.Bran-
denburgul, Polonia, Rusia abta ateptau momentul
ea -gi creeze aceasta iegire la M.Baltica. Prilejul a
sosit odatil cu anul 1697, wind moare regele Suediei
www.dacoromanica.ro
396
Carol al XIlea. La moartea acestuia ramane ca urmagi
fiul sdu Carol al XIIlea,care ins& era minor, ceeace
a fflicut pe vecini O. se gandeascd indatd la un raz
boiu. Carol al XIIlea era o fire svdpalatd, la 12
ani se proclama major gi is conducerea statului. Ve
cinii 1au socotit ca un copil de nimic, dar el s'a
dovedit a fi un geniu militar. Era un om ciudat de o
nervozitate extraordinard, cu iegiri ce ofensau gi
pe cei mai buni prieteni ai lui, Contemporanii in
saci 1au socotit ca un om cu apucaturi ciudate. Se
povestegte ca °data., vazandu se ca nu se mai intoar
ce in' tar& unde, treburile it agteptau, i s'a trimis
vorb& ca sd se reintoarcd in Suedia. Drept raspuns
Carol al XIIlea scos cizma din picior gi a
dato trimisului, spunandui: is o gi deacum ea va
avea grije de treburile interne pane voi vent. Se
mai epunea ca avea pasiunea jocului de gahin care
gtiti c& piesa ce trebue apdratd pentru a cOgtiga
este regele. Totdeauna el juca cu regele, spunand ca
in primul rand acesta e cel ce trebue sa lucreze sa
dea atacul desconsiderand celelalte piose care
- -
-
-
,
www.dacoromanica.ro
397
aunt nigte anexe facea aluzie la situaVia reala a
lui firegte totdeauna pierdea jocul. Despre el extr
sta o scriere celebrA-a lui Voltaire "Histoire de
Charles XI(",
In contra lui s'a facut o alianVii a statelor
interesate, in care intrau s Danemarca, Brandenburgul,
Polonia gi Rusia. Era curios cum Polonia acum intra
In alianVa cu vegnicul ei rival Varul gi se spune ca
August al IIlea de Saxa, regale Poloniei, ar fi zis
'Ca sa intram in legaturi cu Moscova, dar sa n'o lasam
sa mai:lance ea toata bucata, cum de altfel s'a gi in
tamplat.
S'a incheeat un tratat intre aceste state ci pe
data s'a inceput razboiul.
Dar cu o iuteala extraordinary tanarul rege a
taca Danemarca, asediind la 1700 Kopenhaga, silind
astfel pe Danezi sa se retraga din coalitie. Situatia
lui Carol mai este ugurata gi de faptul ca Branden
burgul nu a intrat decat tarziu in lupta. De fapt
lupta a foot clued de Poloni gi de Rugi. In Rusia mu
rise Lefort care organizase armata lui Petru cel Mare
-
-
-
www.dacoromanica.ro
398
Si in locul lui fusese pus principele Mencikov,un fa
vorit al Varului, rdmanand in aceastg situatie cu
mica intreruperi, pang la sfargituli:damniet' lui
Petru.
Luptele au inceput in regiunea Ingriei gi Carin-
tiei. In timp ce Riga era asediatg de Poloni, in
toamna anului 1701, Narva (era suedez6) suporta ase
diul Ruglgnija un moment dat Carol profit& de un
fapt neacteptat.
Tarul necdjit ca armata de ajutor gi aprovizio
flare care trebuia sgi soseascg nu mai venea,..a ple
cat inaintea ei ca sgi grdbeasei sosirea.Faptul a
costa a ugurat cateva manevre ale lui Carol, foarte
reugite, aga cg izbirea din urma a celor doug armate
a fost o victoria suedeza. Lupta dela Narva (1701)
dat pe un viscol mare, foarte confuzg, dar in ur
ma ei
rugi in mbinile lui Carol. In.urma acestei vic
torii Carol ar Li putut sd inainteze in Rusia.Grecea
la lui a fost cg descouligrand pe Petru, el nu 1a
urmarit, ci a socotit cg Polonii sunt mai primejdiogi
.
s'a
au ramas 15.000 P , e morVi gi 20.000 de prizo
nieri
-
www.dacoromanica.ro
-399 -
de aceea s'a indreptat contra 'or, dand aetfel pri-
lej Rugilor'sa se refacA.
Ircvremea asta InLApusul Burnel Be desfagura
un alt rdzbolu, cel pentru succesiunea la tronul Spa.
nisi. Ultimul mare razbolu al lui Ludovic al XIV-lea.
Murind ultimul habsburg din Sgania, s'a pus problema
succesiunei la tronul Spaniel, la care aveau dreptul
doi pretendenti care se inrudeau cu fostul rege al
Spaniel. Filip V nepotul lul Ludovic al XIV gi Carol
al Austriei. Ca sa-1 impiedice pe Ludovic sd,gi a-
tingA scopul, Austria a format o coalitie, la care
luau parte gi Tarile de Jos ii Anglia gi astral Eu-
ropa scum era ImparVitA In doua coalitil Inirepta-
te una contra lul Carol al XII-lea al Suedelei, alts
contra lui Ludovic al XIV-lea al FranVel. Cei doi
monarhi prin forta lucrurilor trebuiau dea
mans. gi ImpreunA cu ei gi Turcii, care InsA n'au in-
trat In luptd. Vom vedea ca Ludovic face afortari
sa-1 aduca pe Carol cat mai aproape de el.
In Polonia se produce acum o_migcare contra
sa-$i
www.dacoromanica.ro
- 400 -
regelui care este rasturnat, o mare parte din Polo-
nezi trecand de partea Suedezilor. Carol al XII-lea
proclama, in locul lui August al II-lea, rege pe un
polonez, pe Stanislav Lesczynski, un am tAn4F de' ma-
re valoare, foarte inteligent dar cu pacatul in o -
chit Polonilot ca fusese adus gi impus de ogtile
strAine, lucru cu care nu puteau sa se Impace.Lupte-
le au continuat pan& In 1707. In cele din urmA, vA-
zand ca August al II-lea nu se mai astamparA, Carol
se luA pe urmele lui trecAnd tocmai in Saxonia undo
era refupiat August - care era gi amgele Saxoniei -
gi-1 silegte pe acesta sa inchee pacea, care a avut
loc la Alt Randstaft in 1707. Prim aceasta August re-
nuntA la Polont4. Ramanea acum singur adversar Pe-
tru ci ar ft trebuit pe data sa se Intoarca In con-
tra lui. Totusi Carol mai zaboveRte un an gi jumateo-
te prin centrul Europei, Rand sa faca acest lucru.
ZAbava se datoregte faptului cai Ludovic XIV 11 in -
Oemna sa se indrepte contra Vienei ci el ezita Inco-
tro sa o apuce. In cele din urma,imprejurarile mai
molt ca voinVa lull 1-au silit sa porneascA In
www.dacoromanica.ro
-401-
contra Ruoilor.
Petre intre timp, stiuse Qa profite de impre-
jurari sä se refacg. Carol credea ca va fi ajutat
§1 de Turci acum, cacf mereu ii indemna contra Ruqi-
lor. Dositei Ins& it Linea In curent pe Petru cu ce-
le se intampla la Constantinopol, astfel di el
reu4i sä MIattire intrigile suedezului la sultan. Pe-
tru cel Mare lAuda chiar pe Dositei p;ntrucil 1-a ti-
nut in curent cu intriga lui Carol al YII-lea. i1Rnd
Patriarhul Ierusalimului moare qi deci nu mai era ei-
ne informeze pe Petru de cele ce se intamplau
la Constantinopol, el pure in locu-i pe Hrizant
Nottarat care este nepotul lui Dositei. Donzai nos-
tri se preggteau chiar sg tread de partea r!u§ilor,
Insh nu rasau ca lucrurile sg fie date pe fhtg,
ales Brdncoveanu. Dar cum spuneam razboiul cu Turcii
n'a izbucnit, lAsand astfel lui Petre mdinile libere.
In adevgr Petru cel Mare se folose§te de invdtgminte-
le infringerilor de pang acum ci pentru noua lupt6
cu Carol idi organizase prevdzuse totul cu in-
Fasc. 26
sa-1
mai
si
ce
www.dacoromanica.ro
402
grijire. Indatd regiunile dela gurile Level suet cu
cerite Qi in 1703 pune bazele oragului care la nume
le St. Petersburg al patronului tarului. SanPeters
burg este Ins& un orac construct pe un teren inunda,-
bil. Este un fel de Venetie a Rusiei. Dar din punctul
de privie strategic ci comercial este insd'foarte
bine agezat, fiind cel mai apropiat punct la mare,de
intrettaerea unei intregi serii de Orumuri de apa gi
de uscat. Cu o energie ci o sfortare extraordinara,
tarul a reugit sdgi ridice o noud capital& desp'e
care se zice ca a spur "am deschis o fereastrd spre
Occident".
Astfel Rusia acum ajunge st&p&nd pe o iegire
la o mare liberd, pe care va putea gi ea face coLlerte
Firegte ca victoriile lui Carol alplea in
Polonia, nelinicteau pe Petre_cel_MareDupl abdica
rea lui August al IIlea, el a incercat s& ridice In
Polonia pe.alteineva. Interesant este ca cel pe care
Petru vroia s6-1 facii rege al roloniei, este din Ar -
deal; ungurul Francisc Rakoti din familia fogtilor
- -
www.dacoromanica.ro
- 403 -
principiai Adealului, retras in Maramureg, unde in-
cerca o rezistenVa ungureasca in contra Austriecilor.
Acestuia i s'a trimis de tar un sol, un roman de ori
gine din Brasov care a fost multa vreme in slujba
lui Brancoveanu, anume David Corbea Ceaug. Acesta a--
junsese la Moscova, unde reugise saiarein vestitul
pogiolski pricaz. Solis lui a That ineununata cu suc-
ces Rakoti primind propunerea ce i se facea, dar cu
toate aceatea n'a putut inlatura pe Carol al XII -lea
ci protejatul sau.
pra XII in Rusia el, luDta dela Poltava. In
1292.122zolsehatarizorneasc5. In contra Ru*i-
lor. Este demn de luat in seams margul pe care 1-au
facut Suedezii lui Carol, care dupa ce ajunsesera pa -
na la Dresda, prin Polonia, se intorceau arum din
nou spre Rusia, dar cu Vinta: Loscova. Un tur de for -
tat dace me gandim la lungimea drumului gi la mij -
loacele de transport din aces vreme. Cu toate ca se
indreptase spre
vrams_a_apugAt=olpre Sua4 modoficandu-giaglfel_047
nul. Aceasta modificare se datoregte mai multor faPte.
Moscova,galradal-ZII.,1e4-dela;o
www.dacoromanica.ro
- 404 -
In primul rand, in tAterlox10 a Iptam-
pinat o rezistenta foarte mare. Un corp de oasts al
sau, a fost chiar batut Apoi In Ucraina,
se nascusera unele tepante_separatiate. Cazacii Za-
porojeni, din sanul statului rus, care ctiti ca a-
veau o organizatie autonoma, in frunte cu un hatman
guvernator, un fel de voevod semi-independent,Ince-
pusora sa nutreasca idei de separatie, in aceasta
vreme in care Mazeppa era hatman. Remultumit de Ruci
el a chemat pe_Carol la Cazaci a impreura_sa lupte
contra lui Petru, ceeace regale Suediei prima. S'ar
parea ca expeditia ar fi o nebunie data MIA distan-
ta cu care se departase Carol de bazele sale de ope-
ratio, de rezistenta. In realitate nu ()ate o grecea,
la a lui Carol in aceasta expeditie, cad. Polonia
era supusa ci aliata lui, aca ca departarea de baza
de rezistenta nu mai poate fi socotita ca fiind prea
mare. Nenorocirea lui Carol in aceasta expeditie a
fost ca Mazeppa LIRELInfrInt Inainte de a se fi fa.
cut jonotiunea armatei lui cu a lui Carol. Apol
.11..usicei.,.
la\Lesnata.
a'
www.dacoromanica.ro
- 405 -
mai inceput ci o lama grea care ameninta pe Suedezi
sa moara de foame. In Ticraina era un orac, Poltava,
care el ci -1 asediaza, spunand el di trebuie
sau sa-1 is sau deed nu vor muri de foame. Dar pAnI
sa cad& oragul, soli gi armata lui Petru.
In batfilia care se diidu aici la 8 Iunie 1709,
armata lui Carol al XII-lea, care pan6 acum nu fuse-
se infrinta, a fost distrusI de Petru. Carol abea a
reugit ea scape fugird pe teritoriul polon. Dar Mal
urmarit de armatele lui Petru, el este silit e5. trea-
c& Nistrul ducandu-se la Tighina (Bender) care era
rasa turceasca. Infringerea lui Carol al XII-lea de
Rusia, a schimbat situatia de pan acum, statul ru-
sesc devenind o mare putere, Viand din nou ea se
wise& speranVa In inimile cregtinilor asupriVi. Inte-
resanta este o scrisoare a lui Brancovesnu, tiparita
it .anexele' ijurna1ului lui Petru eel Mare.usce a
fost tiparit in 1772.4ici se a/luta 'cu oarecare iro-
mie, cum Carol a venit bolnav la Bender, cum pava
unde se gaseau marl depoziWran-dreaptg
www.dacoromanica.ro
406 -
turcesc de aici i-a trimis o chareta care sa-1 aduca,
primindu-1 cu mare cinste,. dandu-i apoi locuini la
Varga in apropiere de Bender. Aici se vad urmele
acezarii taberii lui. A gost deasemenea intrebat cum
facut de a fost batut de Petre cel Mare, la care
Carol cu firea lui brusca a raspuns car in definitiv
daca a fost infrint odata in zece ani de lupte, ce
mare luoru este!! Va avea el in sfargit taria ca sa
se ,,rate, pans la ce poate.
Ceeace face pe Brincoveanu sa socoteasca,drept
nebunie aceasta trufie °and se Ondea la situatia
disperata.in care era Carol, care se mai putea hrani
cu iluzia revancei. In vremea asta moare ci Mazeppa,
care-1 insotise pe Carol. In Apus Ludovic al XIV-lea
era la rdndu-i infrint ci nici el nu mai putea sa-1
ajute pe Carol.Deasemenea din Polonia nu se putea
a§tepta la vreun ajutor, cats Stanislas nu se poate
mentine.
Petru renuntase in. urns victories asupra lui
Carol, de a mai aduce pe Rakoti la tronul Poloniei
ci a adus iar pe AuGurt_gl II-lea.
sta
urmA,
;.
www.dacoromanica.ro
407
De aici rezulta o tutela a Rusiei asupra Po
loniei al carui rege era obligatul lui Petru. Este
de acum inceputul tendinVei Rusiei de a pure maim pe
Polonia giaoingloba In hotarele rusegti. In situa
Via aceasta, firegte ca nici tratatele de pLing acum
cu Polonii nu mai sunt respectate de Petiu, aga ca
toatA regiunea Balticei cu Riga, ecte atagat6 Rusiei.
In 1710 Petru cel Mare era atot puternic
-- -000 --
- -
www.dacoromanica.ro
408
Prelegerea XXV as
fit,_ scurf16 P;arts e 19 38
Eztrecel (continuare)
Raapiul cu Turcii (17I1). Ajausesem cu into
rig politica a Rusiei lui Petru eel Mare, pang la al
IIlea razboiu cu Turcii, primul fiint cel care sla
incheiat cu pacea dela Carlovitz.
Acest .de al doilea razboiu a Post o urmare a
razboiului nordic. Spuneam ca in timpul luptelor cu
Suedezii, Ruqii nu aveau a se ten de vreun alt atac
din afara. Carol al XIIlea a incercat sa atraga in
aceste lupte pe Turci, care pang la lupta dela
Poltava s' au mulVumit ea priveasca desfitorarea eve-,
nimentelor, Ears sa se amestoce socotind ca din a
ceasta lupta oricare va fi invingatorul, nu va fi o
primejdie pentru ei. Turcii insa au vazut ca Petru
cel Mare biruitor, oricand va putea sai atace pe
ei. Au vazut aceasta numai dupe. ce Carol al XIIlea
si
si
Mare.Politca externa
www.dacoromanica.ro
409
care mereu le ceruse sa intre ci ei in razboiu cu Ru
cii in vremea luptelor cu Rucii lea trimis o eerie
de scrisori ale lui Petru, catre domnii din Moldova
ci Muntenia, in care le vorbea de posibilitatea unei
lupte cu Turcii ci de ajutorul ce 1ar putea avea de
la ei gi pe care regele Suediei pusese mina (prin
Mazeppa). Dar cand Turcii pornesc razboiul, Carol al
XIIlea, fusese infrirt 0 nu mai putea lua parte la
actiunea turceasca. Se atribue lui Petru eel Marelin
legatura cu politica lui faVa de Turci un testament
in care Rucii cunt indemnati sa punts malla pe Constan
tinopol, ea treaca ci in Asia, sa cucereasca Persia,
etc., adica sa nu mai clued o politica de expans.une
mai mult spre Apus ci ci una de expansiune spre Rasa
rit, care gi ea lear fi adus multe foloase.
Acesta ar fi fost scopul lui Petru eel Mare,
dar acest testament este un fals ci Petru nu s'a Ban
dit niciodata la cele ce se arata in acest testament
(a fost fabricat pe la 1812 de Lesur, partizan al lui
Napoleon I).
In razboiul cu Turcii, Petru spera foarte mult
- -
-
www.dacoromanica.ro
410
pe ajutorul pe care i 1ar fi dat cregtinii supugi
Otomanilor, deaceea el igi trimise agenVii sdi in
toate Virile cregtinilor din Balcani. Acum insa o
migcare mare a cregtinilor era putin probabild,nu
mai erau conducatori ca erban Cantacuzino, care ad
poatd servi o asemenea cauza. Fumai in Yuntenegrulpa
trundind age nil de ai Varului, s'a prod us o rascoald,
care numai cu greu a fost indbugitd de Turd.. Dela
ceilalVi cregtini, dela Brancoveanu gi dela Sdrbi
au fost trimigi numai nigte soli, care .96 asigure pe
Petru ca in caz de luptatei cunt de partea lui, dar
Brancoveanu s'a dovedit a fi oportunist in actiunea
contra Turcilor. Existd o proclam4ie a lui Petru eel
Mare, in liraba latina (tradued gi in alte limbi),in
care el spune ca ar fi bine sd se facd cu acest pri
lej un rdzboiu de cruciatd contra Turcilor. El cauta
ad arate gi motivele pentru care va face rdzboiu
Turcilor, plangdnduse ca acegtia iau arestat solul
sau dela Constantinopol, gi este o frazd caracteris
tied ce zice: "gem apdsati sub jugul barbarilor Gre
Romanii (Valahi), Bulger' ci Sarbi, religia for
- -
-
cii,
www.dacoromanica.ro
- 411 -
este prigonita gi chiar Ungaria a suferit multe de pp
urma lor."
Aratd cute provocari au facut Turcii,ca-
re au adapostit in teritoriul for pe Carol al XII-lea,
dugmanul Rugilor, cum Cazaciigi Mazeppa, tradatorii
Rugilor, au avut deasemenea lama primire la Turci,ca-
re fard indoiald faceau aceste fapte numai ca BA cree
ze dificultati Rugilor, fapte care firegte nu pot du-
ce dee/It la razboiu gi Turcii pentru aceasta trebue
atacati.
Interesanta este atitudinea Austrieciloroare
nu priveau cu odhi buni ridicarea Rusiei, pe care o
concurau, de teams sa nu inglobeze gi arile romane,
pe care be doreau gi ei. Din concurenia ruso-austria-
ca niunai not am avut de cagtigat, caci nu am incaput
nici in mAinile Rugilor, nici ale Austriecilor,altfel
tine gtie ce s'ar fi intamplat, caci pentru aparare
principatele boastrede mult nu mai aveau armata.
De teams ca Rugii sa nu cdgtige prea mult,
Austriecii au facut propuneri, ea is gi ei parte la
lupta contra Turcilor. Petru insa n'a primit fiindca
ai)oi,
www.dacoromanica.ro
-412 -
se temea el Austriecii vor profita mai mult dealt vor
contribui la rdzboiu gi aceasta fiindca razboiul Au-
striei cu Ludovic al XIV-lea continua gi deci era sla-
b& nadejde pentru Rusi c& vor fi ajutati temeinic.
Petru s'a g5ndit CA o armatA care se afla in
Ucraina, pentru ajutorul lui August a/ II-lea putea
ipdat& trece la noi, sperand, duper promisiunile ce
se fAcuserl, ca cregtinii se vor ridica ci ei ea -1 a-
jute.
21mitrie Cantemir. Acum domnea in Tara Rom& -
neasca" Brancoveanu. In Moldova se produce o schimba,-
re de domnie, cand se aude de razboiul cu Rujii. Pita
acum fusese down N.Mavrocordat fiul lui Alexandru,cel
ce reprezentase pe Turci la pacea dela Xarlovitz .
Flind banuit c& nu este sincer, este scos gi in locul
eau este adus Dimitrie Cantemir, la 1710. Acesta era
fiul lui Constantin Cantemir gi frate cu Antioh Can-
temir, amandoi fogti domni in Moldova. Increderea
Turcilor in el se datorea faptului ca D.Cantemir
tr&ise foarte mult6 vreme la Constantinopol, unde igi
insugise o cultura vast a, se apropiase gi de cultura
www.dacoromanica.ro
- 41, -
musulman& .i avea relatii cu conducitoril religiei
chiar, cu ajutorul arora invatase limba arab6.1poi
politica tatglui eau fusese de prietenie fat& de
Turci, calci el nu trecuse de partea lui Sobieski,
tend acesta intrase in Moldova (la 1686),aceasta pro-
babil ca o f&cuse gi din cauz& ca fiul sau era os-
tatec la Constantinopol. I s' au facut chiar favoruli
cu prilejul aftanirei in scaunului moldovean lui
D.Cantemir. Anume a fost scutit& Moldova de birul
catre Poart& pe timp de un an, apoi a fost ins&rci-
nat intre altele gi cu supravegherea lui Brancoveanu,
pe care-1 b&nuiau, aga de mare incredere aveau Tur-
cii in Cantemir. Dar Dimitrie Cantemir a ingelat a-
mar sperantele Turcilor gi a trecut indatd de partea
Rugilor. Motivele care 1-au indemnat pe acest inva-
tat dOmn al Moldovei s& fac& aceasta suet mai multe.
Desigur asupra lui va fi avut influent& cele scrise
de cronicari, in special de M.Costin, despre origi-
nea noastrA 4i studiile sale proprii, gi acestea
vor fi fost motive care 4-1 facA sa treacA de par-
,
www.dacoromanica.ro
- 414 -
tea Rugilor, ca sa scap, peamulide asupritori.. Dar
fdrd Indoiald ca ci motive do tat ordiw 1 -au deter-,
minat. El vazuse doar victoria lui Petru contra "leu-
lui Suediei" cum i se zicea lui Carol al XII-lea ci
deaceea se va fi nascut in el speranta ca i Turcii
vor fi b6tuti ci deci va putea scoate Moldova de sub
jugul lor. Rugii nici nu se agteptau ca noul dome va
trece de partea lor. Initiative acestui lucru din
cauza aceasta a trebuit sa porneased dela Cantemir.
Mild Oa suit pe tron, toti credeau ca Va fi devotat
Cu totul Turcilor ci Suedezilor le spunea ca gi el
e Bata ad intre in lupta. alaturi do ei. Cel care 1-a
triidat pe Cantemir ca e de partea Rugilor, a fost in-
sugi fratele sau mai mare, Antioh.Acesta domnise de
doui on ski probabil vedea cu ochi r6i inlocuirea
lui cu fratele sau mai !lac. Nsculce este stela care
ne ppune ca Antioh a fost cu pari la Constantinopol
contra lui D.Cantemir. Turcii ins& aveau prea mare
incredere in domnul Moldovei trimes de curand ci
n' au dat ascultare celor'spuse de Antioh.
Solul pe care Dimitrie 1-a ales ca sa meargi
www.dacoromanica.ro
- 415 -
la Ruai, a foot logoftitul §tefan Luca cumnatul lui
loan Neculce. El a fort trimis in localitatea Iavo-
rovlia Galitia unde s'a inchelat tin tratact intro
Dimitrie Cantemir §i Petru. Este al doilea tratat
incheiat cu primul eel a lui Gh, cte-
fan din 1656.
.Acest tratat este destul de favorabil oldo-
vei, care intre altele trebuia sd-$i pgistreze inte-
gritatea teritoriala, la care trebuia se: se adaoge
cetaVile Chilia §i Cetatea Alba, ce urmau sa fie cu-
cerite de la Turci. Moldova va trebui sA plAteasca
Rusiei o sump de bani, dar nu ca bir, cum se platea
Turcilor. In ceeace prive§te pe domn, acesta nu pu-
tea fi schimbat decdt numai in caz de tradare qi ur-
maqul lui va fi tot din familia Cantemire4tilor -
Dimitrie voia sa-gi asigure continuitatea familial
la domnie, se stabilea astfel ereditata, - aceastA
clauzd lipse§te din eel al lui Gh. §tefan. In cazul
cA vor fi invin§i Varul va trebui sA renun-
Ve la Moldova, atunci domnul va primi refugiu in Ru-
sia, unde V,xul va trebui sä ingrijeascd de situa-
fiindRagii,
Rusii gi
www.dacoromanica.ro
-416-Via lui.
Acest tratat a fost reprodus in parte gi in
cronica lui Neculce.
Pasagiul privitor la domnia ereditara,a fost
discutat de boieri, atunci tend 1-1 s'a comunicat
textul tratatului gi et au protest at flindca multi
poate se gandeau ca ar ft putut ei s& is tronul.
Card Luca s'a intors in Vara, a fost facut ma-
re vistier,aga ca del doi cumnati ocupau locurt de
frunte sub domnia lui Cantemir, Neculce fiird mare
hatman.
Si cronica lui N.Costin povestegte aceste lu-
cruri, dar din alt punct de vedere, decit Neculce ca-
re era un partizan al lui Cantemir. Dealtfel N.Costin
spline ca Neculce ar fi gtiut mai dinainte deca cot-
lalVi, cuprinsul tratatulti. Prin urmare, incheindu-
se tratatul D.Cantemir s'a pregatit de caste.
El a dat gi o proclamaVie in limba latinAtca-
re ni s'a pastrat gi in care el amintea de cet6Vile
ce trebuiau roluate dela Turci, cum au fost nicte ca-
pitulatil in caresTurcil igi luaserli obligatia sia nu
,
www.dacoromanica.ro
417
Una-aloe teritoritle romanesti in schimbul unor sum de
bani ci NIA Aurgi Vinusera cuvantul, alcand aceste
capitulatii. Deaceea el se ridica in contra lor. Cu
teats aoeatea, el n'a putut ridica o arms:a.
wricE2.1.12411.29.112x1.. Luyta de4 Stani,r
lesti, In Oursul lunei Iunie, prima parte a armatei
ruse a trecut in Moldova sub conducerea lui Kropotov
si apol a doua sub comanda lui Seremetiev, in cele din
urmi ci Petru eel Mare vine in Moldova. Din corespon
denVa lui se yede ca a trimis trupele inainte pentru
ca sa alb& de vreme asigurata intrarea sa inaintea
Turcilor, pre a nu ti luat pe nepregatite. In aceas
ta vreme, Baltagi Paca marele vizir, se pregatea si
el sa intre in Moldova pe la Ismail. Brancoveanu care
Prlmi4c, poruncti ea se prezinta cu oastea sa la raz
b6tu, ezita, deocamdata, ramanand in asteptare.
Insfarsit Rusii au patruns in Iasi, unde s'au
aqezat deocamdata.
Din povestirea lui Neculce voi extrage cateva
pasagii privitor la vizita lui Petru eel Mare lawww.dacoromanica.ro
418
Iagi..."Dumitrageo Voda au facut 1mi:411-Viet mass fru
moasa in cur-Vile domnegti, In casa cea mare cu
Iara cand au Post ea gada Imparatul la masa, n' au
vrut sä oda in capul mesii, ce au gazut in scaun
langd masa, iara in capul mesii au pus pe Dimitragco
Voda Se ospata 41 se veselea prea frumos cu vin de
Cotnar. lauda vinul foarte gi Inca mai bine le
placea vinul cel cu pelin. mult se mira cum spre
partea for nu se face vin cu pelin Eva bun.".
In ce privegte atitudinea lui Brancoveanu,e1
se Intarise la Urlati gi agtepta rezultatul luptei.
El era un om foarte prudent, dar in tabara sa erau
al-Vii mai, idealigti 0:mai putin cumpatati, care so
coteau ca e bine sa treaca de partea Rucilor.tfnul
dintre acegti ci anume cel mai important, apatarul
Toma Cantapuzino, parasegte pe Branoveanu 41 trece
la IWO, oucerind Braila. El fiind varul domnului,i a
facut mare rau acestuiu, caci mai tarziu cand Branco
veanu a foot judecat de Turci gi omorItounul din ca
petele de acuzare a fost vi acesta.
Impreuna cu Toma a trecut gi Teodor Corbea ca
- -
eta.
$i
$1
www.dacoromanica.ro
- 419 -
re mai tarziu a fost introdus de Petrru in Posolski
prikaz . 31 a autorull.unei psaltiri in versuri in
romanecte sill unui dicVionar latin-roman.
Pe nealisteptate la Stanilecti (jud. Falciu),Tur-
cil ataca armatele Varului,'care incercuit din toate
parVile, de o armata mai numeroasa, cu toate metere-
zele ridicate ci cu toate incercarile de a rupe randu-
rile Turcilor, trebuiau sa cedeze, tarul urmand sa
fie luat prizonier impreuna cu intreaga sa oaste.In
tabard cu Varul se afla si Dimitrie Cantemir, care
ctia ce-1 aqteapta, daces ar fi cazut in mainile Tur-
cilor. Neculce, care el insa*i - ca hatman - era in
tabard., descrie situatia armatelor rusegti. El spun
cum i s'a propus de Var.ca sa incerce cu un deta.5a-
ment de soldati calari, sa rupa randurile Qi sa-1 du-
ca pe Var pe locuri pe care el le cumo*tea, in Ar -
deal, dar el a refuzat neputand sa-ci asume o aseme-
nea raspundero. Deasemenea arata neastamparul lui
Cantemir care se temea caTurcii vor fi patruns in
uncle se afla familia sa. In cele din urma au
.nceput tratativele de pace.
Ia0.,
www.dacoromanica.ro
- 420 -
In schimbul unei insemnate sum de bani,Tur-
cii aratd ca nu pretind sd=1 is prizonier pe Petru,
ci-1 vor lase ea se intoarcd in tare. In schimb Pe-
tru, sa dea vole lui Carol al XIS -lea sä se intoarcd
in Suedia, deasemenea Varul sa renunte la Azov of la
Cazaci of sa nu ce mai amestece in Polonia.In ce pri-
vecte pe D.Gantemir oi 'soma Cantacuzino, Varul
predea Turcilor. Dar aceste condiViuni dela inceput,
au fort in timpul discuViilor indulcite of este o
discuVie, dace "NArele Vizir" n'a fost cumpdrat pen-
tru a mai rasa din pretenVii. Fapt sigur in aceasta
chestiune este ca vizirul intors la Constantinopol,a
foot scos din functie of condamnat apoi la moarte.Pa-
cea aceasta incheiata in Moldova, poartd numele de
"Pacea dela Prlar oi a avut loc in 1711. Ea cuprinde
in forma ei definitivA qapte puncte: 1. Oraoele care
au foot luate dela Turci sa fie restituite (Azovul).
2. Ru411 sa nu se mai amestece in Polonia. 3. Negotul
va fi liber. 4. Carol al XII-lea va avea libertatea
de a se reintoarce in patrie. 5. SA nu se aducd pagu-
be Ruoilor. 6. Armatele ruseoti sa pardseascd terito-
sa -i
www.dacoromanica.ro
- 421 -
riul Varilor noastre. 7. Prizonierii sa fie tots res-
tituiti.
Deci nicaeri nu se mai pomenegte ceva despre
Cantemir sau Toma Cantacuzino gi in afara de pierde-
rea Azovului, pacea era destul de famorabila, dat
fiind condiViile impuse, pentru Petru.
Prin Polonia, tarul se reIntoarse in Rusia pi
D.Cantemir it urmeaza. El este primit cu mare cinste
gi i se dau mai multe mosii din cele luate dela EA-
zeppa, ca gi altor boieri care-1 urmasera pe domnul
'moldovean printre care era ci Neculce. Cantemik mult
a sperat ca se va reIntoarce in Vara qi deaceea sta
mai mult in Udraina. Tamil insa 1-a chemat la Peters-
burg, cu gandul sa_1 faca sa colaboreze la ridicarea
culturei in Rusia, prin vastele sale cunogti4e.
EgalIm12102212121.=112. Terminand-o rau
cu Turcii, Petru s'a gandit ea se Intoarca iar con-
tra Suediei. El a dat o proclamatie In care spune ca
ce a obVinut dela Suedeziore o mai mare valoare de-
cat cele ce a pierdut in urma razboiului, in care a
fost infrint de Turd.. Pierderea Azovului nu era foam-
www.dacoromanica.ro
422
te mare, spune el, fiindca gi aga acesta era un port
la o mare inchisa, pe cata vreme cucerirea Varmutilca
Balticei dela Suedezi,. "deschideau perspective mult
mai largi. In adevar, Rugii au reugit ea despoaie pe
Suedezii de ultimele for stapaniri pe care Varul be
ravnea.
Carol al XIIlea care era la Bender, s'a su
parat rau pe Vizirul care iLcheiase o asemenea pace
cu Rugii. Cand 1a vizitat pe acesta, Carol a facut
in aga fel incat alunecand ia sfagiat cu pintenii
haina lungs in care deobiceiu erau ImbracaVi Vizirli
turci. Astfel suedezul a ajuns ea se certe gi cu Tur-
cii, care primeau dela el scrisori in torment drae
tici. In cele din urma Turcii plictisiVi, au hotarit
sa-1 goneasca din Vara. Carol ins& nla vrut ea piece
gi cu acest prilej s'a Intamplat un fapt aproape co
mic, caci cand Turcii s'au due sa-1 Ia pe el qi pe
cei caViva suedezi ce-1 intovarageau, Carol s'a be
ricadat in casa cei fusese data la VarniVa, ci
ceput cu cei zece oameni ai lui dinauntru sa traga
- -
www.dacoromanica.ro
- 423 -
111-;Turci. Au fost insA dezarmaVi gi dupA ce au fost
legaVi, Turcii i-au transportat pe toti din grupul
ce venise cu Carol, la graniVA, de undo Carol trecu
in Germania, unde mai erau cAteva mica posesiuni sue-
deze. Dar dupA pierderea Pomeraniei luate de Prusien4
Carol XII Incepe un rIzboiu cu Norvegia gi este ucis
la asediul unei cetAti (1718).
In 1715 Petru se duce In Franta qi este primit
la curtea din Versailles de Ludovic al XV-104 sau mai
bine de regentul FranVei, Filip de Orldans, cAci re-
gele era minor (5 ani). Dar gi la curtea franceed Pe-
tru da dovada de lipsA de etichetA, ridicAnd cu en-
tuziasm.ln braVe gi sArutAnd pe micul rege francez.In
timpul acesta izbucni tin nou rAzboiu. Austriecii,ca-
re tocmai terminasera luptele en FranVa,se intorc
acum contra Turcilor, Carol al VI-lea, cel care era
sA fie rege in Spania eieschise razbolul cu Sultanul,
rdzboiu ce se terming cu pacea dela Passarowitz ,(171
Prin aceaetA pace, Turcii care fuseserd infrinVf
pierdurA Oltenia care astfel deveni austriacApdes-
pArtindu-se de rftlz.;enia precum, fi Banatul. Yi Rusia
www.dacoromanica.ro
wiremmmTTT, 114: rte ca 'Petru nu terminase
lupta cu Suedezli, fie ca se tames de B boa, infrInm
sere dirt partea Turcilot, la Invitatia de a bipta
contra acestora, Petru a-datpn raspuns negatilts
Dupl. moartea lui Carol al XII..10a, t4gboittl_
cu Suedezli mai tine vreo trei ant si apoi In 172.
se inchee pacea la Nystadt in MUgdids Pfib menet&
pace Rusia renunta la o- parte din cuceriri, Oi atu -
me la Finlanda care rgana thigaezilor. fn aohimb,
castigau tetonia, Livonia, Ingria qi Garella, Ruaia
asiguraindu-si astral ut tinut foarte Inting la Bali.
tica. Polonia t is sa se multumgaaog numai ou
faptul 04 4i-a pastrat:indeperdenta. In urn* demi-
luctui tarul Isi face o intrarg triUmfall In ca -
pitula sa Petersburg cu:z-petreceri extraordinare, la
care a participat.si Ditltrie Cant emir.
Petru deacum be-intituleazi "Imparat*, awl
i se pArea ca termenul de goAdar eau mare cneaz,
on tar (care nu e aitceva decat ajar) nu cuprin.
deau noua lui eituatie.
Pizbotul;ckrerzia (17221. Ultimul rAzboiti.
tai
www.dacoromanica.ro
ai i Nteu eel Mare a font in 1722-3, purtat in
66fiiii fersidi, dorind al la regiunea din gpropierea
Varmutilor Caspicei. Centrul luptelor a fast in re-
iunile bertend,. pe bt.Caspiol,
Atunci a Post cucerit oravul bakiTiare a de-
venit until din izvoarele de bogaVie ale Rusiei,dato-
it ce se gasevte in regiunea sa.
La oneastA expediVie a lust parte Dimitrie
Cantemir, A Post duel ci o tipografie amlulanta in
care se tipareau proclamatille date de tar ci facute
in limba locuitorilor de invaVatul Cantemir. Fostul
down moldovean, a lasat interesante note geografice
despre aceste regiuni, note in care sunt pomenite "vi
inscripVille pe care le-.a Intalnit in regiunea mun-
Vilor Caucaz. Tot atunci a aparut la Moscova o carte
a lui Cantemir despre
Expeditia s'a terminat cu bine pentru tar.
Cantemir n'a vazut sfarvitul expediViei, caci Imbol-
navindu-se a trebuit sa se Intoarca la o movie a sa.
In August 1723 Cantemir moare in Rusia, faro.
ca sa.mai poet& reveni In Vara sa. Petru nu supravie-
oracului
petrolului
0.
"Sistema religiei mahonedane."
www.dacoromanica.ro
- 426 -
tuegte decat doi ani lui Cantemir, moare gi el in
1725. Petru a fost casatorit prima data cu Eudoxia
Feodorovna, cu cave avu 3 copii: un fiu Alexie,care
moare in chip misterios gi doua fete: Ana gi Elisa-
betha. In timpul expediViei dela Prut, el avea o fe
mee ce-1 insotea, anume Ecaterina, o livoniana foar-
te frumoasa, cu care nu era casatorit, dar pe care
a dat-o drept Varina. rusese amanta lui Mencicov,ca,
re o gasise in timpul expediViei contra Suedezilor,
ql la care vazand-o Petru, o lua la sine. Ecaterina
a luat un rol aga de mare in sufletul tarului, ce a-
ceasta a facut-o chiar mogtenirea sa la tron, dupe
ce a facut-o imparateasa.
Dupa moartea lui Ecaterina a gi fost aleasa
tarina gi a domnit sub numsle de Ecaterina I.
---000----
www.dacoromanica.ro
427
Prelegorea XXVI-a
Lund 21 Martie 1934
Peformtle lui Petru cel Mare
Caracterul general al Reformelor. DupA ce am
vizut politica externs a lui Petru cel Mare qi impre-
jurArile prim care Rusia, du/A atatea veacuri, a iz-
butit ski -01 asigure o legire la mare, ramfine acum ea
vedem politica lui din punctul de vedere.intern.Cu
alte cuvinte ea arfitfim acum reformele lui Petru cel
Mare.
Pentru aceasta trebue ea Vinem seama de anumi-
te considerente epeciale care etplica aceste reform.
Spuneam ca in vremea lui Alexie qi Nod= s'a
inceput influenVa apuseanA sfi se exercite qi asupra
Rueiei. Nu trebue sfi credem ca anume personalitfiti,
fie ele °Pica de marl, pot schimba numai cu propria
for for fate unul stat, aca cum s'a epus de cAtre
- -
www.dacoromanica.ro
- 428 -
unii ca. a facut Petru cel Mare cu Rusia. Schimbarile
nu pot fi facute cleat numai atunci cand societatea
simte nevoia lor, cand ele suet cerute de imprejurari.
Cu alts cuvinte Rusia era mai dinainte coapta pentru
schimbarile care au devenit mai necesare pe vremea
lui Petru. Pe de alta parte, cultures din Apus trebuia
sa patrunda gi in Varile din Rasarit, caci ajunsese
la o mare desvoltare, spre pilda In Frzn-Va cultura
occidentului era at8t de inaintata, Inca nu putea
sa nu depageasca hotarele stramte ale unui stat
Si se 154easca gi la celelalte. Nu insist aici cum
a venit in Rusia aceasta cultura apuseana, act am
facut-o acolo unde i-a fost locul.
Nu dela inceputul domniei Petru a cautat sd
Mc& ref orma introduce cultura apuseana In Ru-
sia. Faptele au venit pe rand, dupa cum s'a simVit
nevoie de ele ci trebue sa adaogAm ca influenVa cul
turii apusene a venit gi prin faptele intamplate in
insagi domnia lui Petru, mai ales prin seria de raz-
boaie, tale dintaiu care s'au terminat cu pacea dela
Xarlowitz, dupa care urmcaza razboiul Nordic care a
si
$i sa
www.dacoromanica.ro
- 429 -
tinut mai puffin de 20 ani dupa aceea cu Turcii.
Domnia lui a fost o perioada de foarte marl tulbu-
rari razboinice. Daca ne gandim la faptul acesta,ne
dam seama ca Petru neavand o domnie linictita, n'a
putut sa stea sa faca pe incetul reformele pe care
le-a facut, din care cauza caracterul acestora se re-
sinte de imprejurarile in care au fost acute. bin
istoric rus Miliukov a facut o analiza a situatiei
economice de pe vremea lui Petru cel Ware, ca sa a-
rate ce legatura a fost intre starea economics. i re-
formele lui. Miliukov a constatat ca in vremea a-
ceasta eta cheltuit o energie foarte mare cu insem-
nate pierderi de oaeni cauzate de continuele raz-
boaie ale tarului. Pe langa aceasta, cheltuelile sta-
tului erau foarte marl, cu mult mai marl ca alte vre.
muri, iar mijloacele de acoperire a acestor cheltu-
eli erau cu totul insuficiente pentru o domnie, care
se vrea mare, dupa calapodul Apusului, deci cu cerin-
te extraDrdlnare,
Din cauza aceasta Petre a trebuit ea faca re-
forms, sa transforme cu totul vechea stare de lu
§i
www.dacoromanica.ro
- 430 -
cruris pentru a avea veniturile ce-i trebuiau pen-
tru atingerea scopului sou. Abea In ultimii ani ai
domniei au fost facute unele reforme mai adAnci gi
mai chibzuite, cele dela inceputul domniei au fost
date o mare parte numai ca un fel de ordine, de cir-
culare, cativo functionarii de stat din anumite re -
giuni gi abea mai tdrziu erau extinse peste Intregul'
stat. Aga, spre exemplu, cdnd armata trebuia sä
mearga printr'o anumit& regiune pentru a ajunge la
locul destinat luptei cu dugmanul, Petru ordona re-
prezentantilor autorit4ilor statului din acea re-
glune sa is anumite easuri, care dovedindu-se buns
erau apoi aplicate pe intreaga tarn. Trebue el mai
adaog la aceasta un lucru gi anume caracteru
re 1-a facut sa invite Apusul. Petru cel Mare era un
om practic,am putea spun chiar utilitarist. Pentru
el chestiunile literare, cele sufletegti, cele de
ideOlogie nu aveau niciun rol.
S'a observat de catre unit istorici ca lere-
forMele bisericii Petru, de loc, nu a Vinut seama
luitca-
www.dacoromanica.ro
- 431 -
dacii ele se potrivesc sau nu cu mistica reli4ioasa.
Aceasta misticii a Post tratata ca toate celelalte do-
menii in care a fficut el reforme, a pus-o pe acela§
piciom-eu reformele practice, spre exemplu cu cele
de ordin administrativ, ceeace evident nu se putea.
Deasemenea nu a foet un incurajator al beletristicei.
Caracterul practic al reformelor lui se simte pans §i.
in scrierile din vremea sa, flicute mai toate cu sea-
pul 4e a-i servi, de pilda lucrarile religioase eau
cele geografice, tiparite toate in scop de propagan-
In sfEirOt mai obsery faptul c& in reformele
Petru cel Mare, nu a cautat sa imite un singur
model. El a luat din toate parVile elite ceva, chiar
din Suedia, a clrei organizatie o imita in parte,pe
motivul ca as va putea sa inveVe cum s'o infring6
cu propriile etarme. Imita ci statele germane 0 fi-
revte i modelul tuturor statelor vremii, din Europa,
Franta lui Ludovic al XIV-lea, regale soare - numit
astfel fiindc6 din lumina curtii lui se adapau cu
toVii. Acesta a facut o eerie de reforme i a domnit
d a.
sale,
www.dacoromanica.ro
- 432 -
abeolut grin excelenta. Ceea ce caracterizeaza dom-
nia lui LudoviP, este faptul ca el a vrut ett contra-
lizeze toate puterile statului TA papa lui, In capi-
tala statului, ceeace deoeebe9t@ WY44
-Tvul mediu, in care tendinVa era, din contra, Q doe-,
centralizarer 4 al doilea rand, in domeniul econo-
mic acum a fost aga numitul mercantilism, ',tin mer-
cantilism se inVolege o perioada de predeMitATTOOK
negoVului care este socotit ca eta mai 4e aeama din
tre toate veniturile statului gi de aceea trebue api-
pats
Cu alto eiNiPt# ae vpp da iprivilegii marl co-
mercian.O.lor, pe cure statul va ajuta In intre-
prinderile lor. Ptin urmare, In ,Aceasta epoca a mer-
cantilismului, se ridica burghezia, la adapostul pu-
terii statului,, Acest fapt a insemnat pentru unele
state un mare rau der pentru altele din contra un ma-
re bine.
Colbert ministrul lui Ludovic al XIIir-lea a
fost acela care a facut sd se nasal. in FranVa mercan-
tilismul.
aceas0-60
Ii
www.dacoromanica.ro
433
In Rusia insa agricultura era aceea care se
gasea pe primul plan gi nu negoVul eau industria.Ou
toate acestea Petru n'a Vinut seama de aceasta gi el
a cautat sa aduca in reformele sale cele ce arataram
mai sus. In general reformele sale au izbutit,dar
fost gi unele pentru care deadreptul Rusia nu era
coapta gi nu aveau ce cautau in acest stat. Un exem
plu este acela pe care ni-1 da industria; Petru a
cautat sa faca fabrici aga cum vazuse el in Apus,dar
acestea au ramas deschise numai atata vreme cat a
trait el, indata de moartea sa, giau inchis portile.
Firegte ca Petru a urmat in conducerea poli
tic. a Statului, pe linia autocratismului inaintagim
for sai, astfel ca reformele ce a facut el nu trebue
sa ne faca sa credem ca au deschis poarta spre li
bertate a poporului aga cum era in Olanda sau An
glia, tars 2e care le vizitase. Din contra toate a
ceste reform au fost aga fel facute, Inca duceau
la mai deplina for intarire.
Aceste reforme au fost foarte multe discuta
Fasc. 28
a
www.dacoromanica.ro
434
to, unii istorici leau lAudat, altii leau criti
cat, spundnd ca in Rusia era alt spirit decat cel
din Apus gi deci aducerea din Apus a spiritului a
cestor reform° gi a-1 impune Rusiei, era a sill un
popor sA$i schimbe nu numai manifeatArile, felul de
vieatA, dar insai sufletul. In special, aga zigii
slavo fill au fort aceea care au criticat foarte muit
pe Petru_cel Mare, spunAnd ca. Rusia era un stat de
vieata ortodoxil bizantini nepotrivit Apusului de
vieatA catolica eau protestanta.
R/forme;f3 s9ciale. Am ar6tat care a Post evo
lutia socialA a Rusiei gi spuneam atunci ca nobilii
nu izbutisera ea ajunga sA 51416ture puterea tarilor
niciodatAl cad pgmantul pe care it stApAneau cce
gtia in comparatie cu nobilii era cu mult mai in
tins, cum nu se intamplase in Apus, undo multi
dintre nobili aveau la un moment dat pamAnturi mai
intinse ca regale deci tariff totdeauna erau mai
puternici decat clasa aristocratica. Totugi puterea
for era destul de insemnata gi la inceputul domhiel
Romanovilor se vede o colaborare a ndbililor cu ta
aga
www.dacoromanica.ro
- 435 -
rul la conduterea statului prin Zemski Sobor.Aceasta
adunare insa, n'a mai fost convocata chiar din vre -
mea lui Alexie gi pe vremea lui Petru gi mai putin
i mat importantii.
In vremea lui Petru eel Mare calitatea de no-.
bil nu mai era socotita dupe pamant; pentru ca sa
fii nobil, trebuia sa fii gi militar, cu alte cuvin-
te se lega boieria de militgrie, toti nobilii fiind
obligati sa face parte active din armata tarului. In
felul acesta nobilimea a ajuns gi mai mult la ordi-
nul tarului. Dar prin privilegiile date nobilimii,mo-
giile nu mai puteau fl supravegheate acum
la lucru de nobili, Varanii au fost lasati intro si-
tuaVie care pe incetul i-a dus la gerbie. Boierii in-
cepand sa-ri lucreze pamanturile cu acegti gerbi,s'au
transformat In boieri cu curte, adica boieri ce -ui
lucrat pIrOnturile cu alit oameni decat ei insKgi.
Mai erau Ins Varanii care-gi aveau pamanturile lor,
acegtia erau Varanii cu o singura carte sau adnedvor-
Ill ce-gi lucPau singuri pamantul, erau un fel de
mogneni. Astfel ca in vremea lui Petru eel Mare o
www.dacoromanica.ro
436
mane parte din tgrani ajunsese in stare de gerbie,a
ga ca domnia lui cu toate reformele facute in loc sa
Imbunatateasca stares clasei de logsclin_contra a in
rautatito.
In sanul nobiltmil'acum, se face o distinctie.
Pe land. aces care se trageau'din vita de boieritmai
este acum o ndbilime de functie, alcatuita din aga
zigii dvorenici boieri de cue. Acegtia erau o
class de nobili creata de__ tart care astfel o putea
mart sau micgora gi Intrebui4a dupa propria sa vo
inta.
Tot in vremea lui PelEa_aal.r4ricercat
a se creea gi o claL.Latkurgbezi,
R9f9rme administrative. In ceeace privegte
administratia statului, ea a Post centralizvta It ma.
na tarului spre deosebire de vremurile primilor Ro
manovi, card administratia statului era mixtatadica
pe rang& functionari dela centru, erau ci din cei
10cali. Pe incetul aceasta administratie mixt6 a
Post Inlaturata ci inlocuita cu cea dela centru.
Acest lucru a fort filcut din motive du ordin econo
- -
www.dacoromanica.ro
-437 -
mic si cultural, casi imparVirea Puoiei pe Lubernti,
dealtfel, care aveau de scop sa aduca mai multe veni-
turi inlesnind fiscalitatea. Cu alto cuvinte, in pri-
mul rand organizatia administrative era o organizatic
fiscala si militara. La inceput numad in anumite r-
giuni a fost aplicata aceasta forma de organizare,'
apoi a fost extinsa la intreaga Vara.
La centru se gdseau doudsprezececoltgii,cbre
aproape corespund cu ministerele din vremea noastril,
cu deosebirea ca nu era un colegiu al cultelor, iar
eel al finanVelor nu era unitar ca ministerele de fi-
nanVe de azi, el era impartit in doutl, in eel al ve-
niturilor si cel al cheltuelilor. Deasemenea indu-
stria si comerVul erau separate. Peste toata aceastb
organizaVie se gasea un consilier format din nobili,
si care se numea senat - inlocuind vechea adunare a
boierilor, care corespundea cu divanul dela noi.Pin
tre membrii aceetui senat a fost qi Dimitrie Canto-
mir. ACeasta organizaVie centralists, care inlatura
puterea nobililor a avut marele merit, in ,primul
rand, ca a dat foarto multi bani lui Petru eel Flare.
www.dacoromanica.ro
- 438 -
In ceeace privegte chestiunea organizdrii in-
dustriei, aceasta a Post mai slabd datoritd faptului
ca s'a cautat a se face fabriai ci a se introduce
deadreptul o vieati care nu corespundea cu nevoile
poporului rus. OrganizaVia aceasta fiind deci mai
mult artificiald n'a corespuns gi indata dup6 moar-
tea lui Petru fabricile gi-au inchis porVile. Tot a-
cum, ca in, FranVa gi in general ca in Apua, s'au
construit canale care legau intre ele mari1e ape a-
le Rusiei pentru a se ugura legatura intre regiuni.
Acel mercantilisnIdespre care am vorbit cd fusese
sustinut in Franta unde gdsise sprijinul lui Colbert
ministrul lui Ludovic al XIV-lea, a vf,oit Petru cel
Mare ca-1 aplice gi in Rusia.
Cultura., In ceeace rrivegte cultura,spuneam
ca din cauza spiritului practic al lui Petru cel Ma-
re, a foot mai slabd. Inspre sfdrgitul domniei lui,
Petru cel Mare , Leibniz filosof german, a scat o
vreiae in corespondenV6 cu tar.ul Rusiei gi a c6utat
convinga pe Petru ca rolul Rusiei este foarte
important, ea fiind o Varii acezatd intre loud lumi:
www.dacoromanica.ro
439
'Europa gi Asia cu popoare de religie mahomedana sau
budista. Aceste crldinte necunoscute mai ales re
ligia Indiei in Europa ar putea fi studiate gi adu-
se la cunogtinta Europe nilor de cdtre Rugi,contri
buinduse astfel la imbogdtirea culturii. Acest lu
tru ar putea fi ncut foarte ugor prin expediVii
gtiintifice serioase trtmeee de Rugi in Asia. Indi
rect Leibnitz s'a interesat de cdratoriile lui Mi
lescu in Asia (China). In leeiturd cu aceasti idee
a lui Leibnitz, trebue sd spun ca au venit multi
germani la Noscova. Tot aceasta preocupare a fost
aceea care 1a ncut gi pe Dimitrie Cantemir sd
meargd spre Asia, fiind ales meLbru al Academiei
din Berlin, din al cdrei indemnuri a inceput sA
scrie lucrari cu privire la Orient. Be pare ca In
Rusia, Cantemir a gdsit mediul prielnic, pentru a
scrie multe din vestitele sale lucrdri, nascute din
vastele sale cunogtinVe despre Orient. In legAturA'
cu *coast Orient s'a apucat el sti aerie o istorie a
imperiului otoman (Istoria cregterii gi desc.curtlt
etemans) gi ore asupra religiei mahomedane (alatgrs
www.dacoromanica.ro
- 440 -
relIPAel mahomedane), cuprinzand intreaga vieaVA a ma-
homedanismului, lucruri pe care avusese prilejul sa
le cunoasca, din vreruea cand fusese la Constantinopol.
Sistema religiei mahomedane de Cantemir fu tiparita
din ordinul lui Petru cel Mare cu scop de propaganda,
cu prilejul expediViunei in Persia la 1722.
Petru cel Mare vroia mai inta'll sa cunoasca
vieaVa popoarelor din Orient, pe care dorea sa le cu-
cereasca pentru ca sa tie cum sa le ca§tige. Pentru
aceasta fusese luat Dimitrie Cantemir in expeditia
lui Petru depe coastele Caspicei. Deci tot din moti-
vul practic, caracteristica generals de altfel a In-
tregei opere a lui Petru cel Mare - a pus Varul Ru-
siel pe Cantemir sa scrie lucrLri. Acest lucru se ve-
de nu numai in legatura cu lucrarile lui Cantemir, ci
cu ale altora. Aqa de pilda, din cartea scrisa in
itelieneLete pela 1600, a lui "auro Orbini "Despre
slavi" , se vede cum din scopuri de propaganda, din
motive practice care serveasca luita foot tradu-
&in ruseqte. Acet Mauro Orbini era din Ragusa siscrisese cartea sa cox poste un veac inaintepe Petru
qi
s'.1-1
www.dacoromanica.ro
441
cel Mare. Ea avea un caracter fantastic gi cauta sa
arate ca Slavii nici mai mult nici mai putin, sunt
autochtoni in Balcani fiind urmagi ai Illirilor gi
Thracilor. Petru a pus deci sA se traduca aceasta
carte, fiindca ideile din ea serveaa din punctul de
vedere al politicei sale extern, ideea panslavista.
Lucrarea aceasta, va amintesc in treacdt,
fost luatA in ris de Dimitrie Cantemir.
yi Coranul a fost tradus in rusecte de un a
gent al Rusiei la Constantinopol, anure Petru Tolstoi.
Pentru cercetarile gtiinVifice, s'a gAndit Pe
tru sa deschida gi o Academie. Luase ca model de or
ganizara pe cea din Franta, dar n'a apucat ea o vadA
deschizAnduse, act a murit, lucrul acesta facAndu
se dupa moartea lui. Tot acum s'au adus gi unele nodi-
ficari alfabetului intrebuinVat din cel bicericesc ci
rilic, facAnduse eel numit graidaneki, adica civil,
care acum a mai fost intrucdtva simplificat de bolp.
vici.
Deasemenea s'a hotdrit ca in locul cifrelor
slave sA se introduce cele arabe.
a
www.dacoromanica.ro
442
It domeniul calendaristicei, cum am mai spus,
s'a Mut o modificare dupe.. Occident in sensul ca anti
sA se numeascA dela Hristos gi inceputul analui
fie la 1 Ianuarie, aplicAnduse aceasta reforma pri
ma data in anul 1699. In privinVa justificarii acee
tei reforme s'a spus ca ea trebue fricutA, fiindcA
aunt o multime de popoare In ftropa care o au gi se
citeazA o eerie din aceste popoare, printre care sun
tem gi not pomenitiocu toate ca de fapt in vremea a-
ceasta la not nu era incA aceastd reformA.
In vremea lui Petru cel Mare, de fapt o lite
raturii ruseasca n'a existat, in sensul beletristic.A
foe o literature in limba Winalin care limbo ui -a
scris gi Cantemir lucrArile, ca gi alte lucrari
Vince.
Este cred inutil sA mai arrtt introducerea obi,
ceiurilor din Apusul pe care tarul a tinut sat imi
te din mate puncte de vedere. A trebuit aproape cu
forta sd fie impuse obiceiurile acectea care erau rau
primite de supugii sal. Se povestegte ca ordonand ca
boierii sal sl-$i rad& barbile, cum unit nu vrofau,
- -
ea
gtiin.
www.dacoromanica.ro
- 443 -
a intrat chiar el Varul in sfat gi a fIcut aceasta.
Nici InvgVatul dome al Moldovei, Cantemir - care n'a.
agteptat ca Varul ea ving gi lit el cu briciul n'a
fost scutit de ordinul impgrAtesc.
Biserlca. Este interesanta de amintit gi ches-
tiunea bisericeascg ce se ivise in timpul domniei
lui. La Inceputul domniei sale, Patriarh al Rusiei
fusese Adrian, Acosta moare la 1700. Cum in vremea
pastoritului eau, Adrian avusese o foarte mare auto-
ritate in Rusia, Petru nu a indrgznit sa intre in
conflict cu el, amestecandu-se in cele bisericegti.
Dealtfel era gi indatorat, awl, cum am spus, cu pri-
lejul conflictului lui Petru cu sora sa Sofia,neiD-
Velegere care i-a adus tronul, Patriarhul Adrian a
fost acela care a recut ca balanVa victoriei sa in-
cline citre Petru, trecand de partea lui. ru s'a a-
mestecat deci ci din recunogtinVg. Duper moartea lui
Adrian insg, Petru a traginat alegerea altuia ci pen-
trues scaunul sa nu fie vacant a numit un vicar, un
locViitor al Patriarhului, in persoana lui Stefan
Ivoraky. Acesta era fostul rector al Academiei din
-
www.dacoromanica.ro
Kiev, dare a.junsese intaiu mitropolit la Kiev, dupd
care fu adus in postul de vicar ale bisericilor ru-
segti de Petru. Prin alegerea lui in acest poet,cu-
rentul Kievtan Invinsese deci in lupta ce se deschi-
sese intro clerul din Kiev sustingtorul culturii Oc-
cidentale gi a introducerii limbii latine ci clerul
vechii tradiVii rusegti. Cei care se opuneau reforme-
lor au fost inlaturati gi au fost adugi cei cu pregim.
tire occidentals. intamplat ca Stefan n'a mai
fost la moment dat socotit de Petru ca un om prea in-
Velegator al reformelor lui gi s' au lilt neinVele -
geri. Se ivise scum ci un curent nou, pe langa cel
dela Kiev care se ndscuse sub influenta catolicismu-
lui. 0 eerie de prelati care invaVaserd in Germania,
Vara protestantal au pornit acest nou cure.at simpati-
zant al protestantismului.
In fruntea acestora se afla un om care a
ctiut sa-1 cagtige pe Petru cel Vitae, anume Teofan
Procopovici, autor al unei carti mRegvlamentul ecle-
jAastic" , In care propunea tarului sa desfilateze
pur ci simplu functia erarhica de Patrlarh, caci tot-
- 444 -
S'a
www.dacoromanica.ro
445
deauna Patriarhul este un pericol pentru tar, putiind
oriand sa se ridice contra lui. S4 fie in fruntea
biseritg in locul acestuia, o adunare care sa aibe
conducerea treburilor religioase: qi In adevgr se in-spqn.
nevoie/catroduee adunarea numtta "Sind" Nu Lai e
odatg Cu. aceasta reformat clericii greci sunt opriti
sa mai vinkii Rusts. Contra lui Procopovici se ridi-
acuzaVii gi apare chiar un pamflet al lui Dimitrie
Cantemir contra lui (socotindu-1 ca critic, prote
stant).dorea
In problema religioasa Petru cel Mare AI faca
o reforma care as -1 serveaeci pe el, tratgnd lucru
rile ca pe cele de ordin administrativ spre pildat
n'a caUtat deloc pa patrunda mai adanc lucrurile gi
din cauza aceasta n'a reuqit.
In general, In vremea domniei lui cur t'oate re-
formele ce a facut, situatia Varanilor nu a fost
bunatiVitg, cu nimic, din contra et au devenit In cea
mai d&e k),,rte gerbi.Reformele occidentals auattni
nutai clasa nobililor gi fiinctionarklorgad&ncinA deo-
sebirea dintre ele gi popor.
---000---
ca
fm-
.
www.dacoromanica.ro
446 --
pre2e42ea XXVII-a
nercuri, 23 Martke 193q
14wasi; lui Petre cel Mare
Familia lui Zetre eel Mare% In lectiunea de
azi vom vorbi despre urmaqii lui Petru cel Mare pang .
la domnia Bcaterinei a IIa, adice. de o epoca ce se
.intinde dela moartea lui Petru, 1725 pane. la 1762
card Bcaterina a IIa se ;Arca pe trop, cam vreo 37
de ani.
In aceastg perioada de aproape patru decenii,
au fost nu mai putin de gease stap5nitori al Rusiei,
care insti n'au mootenit dip tat in fiu tronuloci ei
au fost, cand dintr'o ramura, ,cand dintr'alta a Ro-
manovilor. Bete o epoc& ce 0i din punct de vedere
genealogic este foarte complicate.. Inainte Ins. de
a trece la expunerea faptelor, ea facem un tablou
genealogic, care ne va inlesni mai mult cele ce vent
explica.
-
www.dacoromanica.ro
Vi aduceti aminte ca. Petru cand s'a suit pe
trop, a avut un frate cu care a domnit in tovaticie
sub tutela Sofiei, anume Ivan, care a murit de tang.ltau amandoi fiii lui Alexia, Petru din a doua cg-
slitorie, Ivan care cronologic era al V-lea cu acest
nume pe tronul Rusiei, era din prima casatorie.Ivan
al V-lea a fost gi el cds4torit avAnd din aceasta
cksItorie doll fete pe Ana gi pe Catarina care prin
casatorie, s'a numit Catarina de Meklenburg. Aceasta
a avut la randu-i o filet Ana, care a fost mama la
Ivan ce s'a intitulat ea tar Ivan al VI-lea.
SI trecem acum la spita lui Petru. El a fost
casatorit de dotal ori. Din prima ciislitorie cu Budo-
xia de care s'a despdrtit gi a trimis-o la o m&na-
stire,a avut trei copii: un fiu Alexia - mort inain-
te de tatiil ata -, care a avut gi el la randu-i un
fiu Petru al /I-lea ca tar, gi doua fete pe Ana,ma-
ma lui Petru al II-lea gi pe Elisabeta. Dintre a-
cegti membri ai familial Bomanovilor din ramura lui
Ivan al V -lea deoparte gi.a lui Petru .ale cealalta,
s'au ales urmagii la trop ai lui Petru cel Mare.Nu-
- 447 -
www.dacoromanica.ro
- 448 -
mai o singura excepVie a intervenit; domnia.Mcateri-
nei a I-a care nu faces parte din aceast& familia de-
cat prin casatoria ei cu Petru cel Mare.
Cronologicecte iata can In eel 37. ant ce s'au
scurs dela Petru la Ecaterina a II-a, s'au Inqiruit
domniile acestora. Dupes Petru eel Mare a urmat s-
td Btaterkpa I-a;soVia lui, 1725-1727, apoi dupes ea,
Petru a1 II -lea fiul lui Alexia, la rgndul lui fiu al
lui Petru eel Mare, 1727-1730, dupe acesta vine la_
conducere un membru din familia lui Ivan al Ir-lee, a-
num filea lui Ai Tyanovna (dupe numele tatalui)
1730-1740. La moartea ei tronul /liana tot unui mem-
bru al aceetei ramuri lui Ivan al Vi-lea copilul Anei
Ma a Caterinei de Mekienburg urmace a lui Ivan al
V-lea, deci sores cu Ana Ivanovna, Ivan al VI-lea a
domnit numai un an 1740-1741. Deacum tronul trece iar
in ramura lui Petru cel Mare, la fiica lui niaabet4
Petrovm4 care a domnit Intre 1741-1761 ci se conti-
nig tot in aceasta ramura cu Petru al III-lea fiul
Aneipflica lui Petru eel Hare, deci nepot al Eliaabe-
tei,domnind Intre anti 1761-1762. Si prezentk acum
www.dacoromanica.ro
449
acest tablou gi schematic pentru a putea fi si mai
bine ii4eles, sublibild pe cei care au domnit:
Alexia
Ivan al Va Petru I cel Eudoxia (primanara soVie trimisg
Ana Catarina \la mangstire)'730 -1740) de Mack
lembug Ecaterina Ia (m-e)
1725 7)Alexia Ana Eli abets
AnaPetru al Fetru al I1 leaIL:lea t1761-1f/"62)
(1727-1730)
Ivan al Vilea(I740 1j41)
Am socotit necesar sg. dau aceste schl4e atat
cea genealogicg si cea cronologica pentru mai depli
na intelegere a istoriei Rusiei, care in epoca acea.
sta, este deosebit de incurcatg.
MiNtInArea lui Petra cel pare. Toatg vieaVa
lui Petru a dorit sä aibe un fiu care sgi rgmand
urmasi, deaceea s'a si cgsgtorit a doua spare:, farg
rezultat insg. 21 avusese un fiu pe Alexia, dar
Fasc. 29
- -
\ (
-
___----
I
www.dacoromanica.ro
- 450 -
acesta fusese creecut de mama sa, Budoxia, intreun
spirit cucernic, intr'un mediu bizantin, bisericesc
gi conservator gi deaceea el ram6sese neinVelegator
faVIL de reformele tat .lui eau. Petru cel Mare,care
pda acum nu se ocupase de educaVia fiului eau,obser
va acest lucre, dar prea tarziu pentru a mai indrep.
ta ceva. Totugi el incera sa occidentalizeze pe
fiul eau, dar rezultatul a foot ca a intdmpinat o
vie rezistenta care a ajuns nu peste multa vreme la
dugmanie. Alexie a preferat 85. fuei din Rusia dealt
sa cedeze reformelor statului facute de tatal eau.
Dupfi ce fusese la Neapole, Alexie fu Prins in 1715,
arestat gi inchis intr'un castel.
Adus in Vara, a fost judecat, gi fiind soco-
tit nedemn de a fi fdcut urmag al lui Petru, fu arun
cat la inchisoare, unde in imprejurari misterioare
a fost omorit. In felul acesta urmag direct in 11-
nie bdrbilteasca nu-i ramasese lui Petru I. Am fi
trebuit sa fie Petru fiul lui Alexie, dar era mic.
Obsedat de a avea un fiu, Petru cel Mare a avut-
chiar o intriga cu fiica lui Dimitrie Cantemir,Maria,
www.dacoromanica.ro
- 451 -
0 femee foarte inteligenta vi cults, caruia Petru i-a
promis cE,k, o va lua in casatorie, daca_i va face un
baiat, pe care 1-ar face unmay. Lucrurile nu s' au im-
plinit vi aceasta datorita vi interventiei Ebateri-
,.
nei, care nu putea sa cu ochi buni legatura ta-
rului cu moldoveanca. Maria Cantemir fu Indata in16-
turata dela curte. Petru in cele din urma recunoscu
urmave pe sotia sa de a doua, Ecaterina, pe care in
cauza unor neintelegeri ivite vi de teams, de a nu a-
junge la tron oameni care hu le conveneau, nobilii au
recunoscut -o vi ei, alegand-o taring.
Ecaterina I (1725-1727). In felul acesta,dato-
rita imprejurarilor, livoniana prinsa in rasboiu Inca
de pe vremea luptelor cu Cuedezii, ajunge taring a
Rusiei, pentru prima data o femeie purtand adest
titlu in statul rusesc, Sofia sau sora lui Petru ca-
re condusese frinele statulUi in vremea minoratului
fratilor sai, fusese numai un fel de regenta, nu ta-
rind. Domnia Ecaterinei I a fost insd de scurta dura-
ta. NUmai de doi ani - 1725-1727. In timpul ei a con-
due de fapt favoritul sau, Mencicov.
www.dacoromanica.ro
452
Petra II (1227-1730). Dup1 moartea el tronul
a ramas fiului lui Alexia, Petru al TIlea,nepotul
lui Petru I (1727-30) care fiind foarte tAmAr, tot
Mencicov a ramas la conducerea statului.CirAnd Iasi
s'a debarasat de tutela acestuia, Cu toate ca atunci
cAnd s'a suit pe tron nu avea dcc&t 14 anii, In jurul
scaunului eau se teseau fel de fel de intrigfirl in
fra boieri, care tots doreau conducerea. toti "doreau
sA albe influents mai mare. -Intro col mai puternici
era familia Dolgoruki, datoritA cAreia Mencicov este
inaturat, luAnduise megiile gi privileglile cl.
fiind exilat in Siberia. Familia Dolgoruki is in mai.
nile ei puterea gi dorind sI-1 lege pe tar de Intere
sole ei, cautfi sA-1 cAstitoreasca cu o fat& a lor,11
cAnduse chiar logodna. Planurile acestel familil
n'au reugit insa, fiindcA cu prilejul savArgirli ce
remonial aruncArii crucii in AIDA la BoboteazA,ta
rul a rAcit /Au si curAnd a gi murit, stingAnduse
astfel linia bArbliteascA a lui Petru cel Mare. Dupft
moartea lui urml la tron cealalta ramurA din Ivan al
V lea. Urma sA se fact" Ins o alegere gi eel care
- -
www.dacoromanica.ro
- 453
trebuiau sa o fact erau boierii. Ei au cEutat cu a-
cest prilej sa-qi mAreascri puterile clasei lor, cfipfi-
tfind mai de vole mai de nevoie, o parte din drepturi-
le pierdute, dela cel pe care aveau e6-1 aleaggi. Au
Mut un fel de "pacta conventa" polonezA, &die& un
fel de tratate in care se arfitau punctele ti privile-
giile pe care noul ales trebuia sa be respecte prin
jurfimant. Nu se mai vfizuse pane acum in Rusia aka ce-
va.
Propuneau nobili prin acest pact, ca deacum sa
se aleagl din mijlocul for un inalt consiliu cu aju-
torul cfiruia Varul sa conduce. Tarul nu mai avea
dreptul sa Thal ce vrea, ci trebuia sa tine seama de
sfatul acestui consiliu. Deasemenea nu mai avea drep-
tul s& condamne sau 86 scoatil din functia for pe no-
bill, fAri avizul consiliului, etc. Dupfice au Mout
acest pact ei propun domnia atilt Anei cat Elisa-
betel ficele lui Petru I, dar ele n' au primit 86-§1
is asemenea angajamente.
Ana Ivanovna 01730-1740). In cele din urmfi a
font aleasa in 1750 Ana flica lui Ivan al VAaleardupfi
-
qi
www.dacoromanica.ro
454.
care s'a gi numit Ana Ivanovna care a domnit pana la
1740. Eta o fiinVa foarte frumoasg, cu o fire energia
gi destul de inteligentii, reugind ugor sä se scuture
de jugul impus de nobilime la alegerea ei. Vumal la
un an dupA alegere, a gi reucit sa restabileasca au
toritatea tarului. Procedeul a fost simplu pentru a
scapa de consiliul nobilimii. A convocat intro sale
acest consiliu gi pe neagteptate s'au deschis nigte
uci alliturate ale unei alte sail, in care se gaseau
multi membrii ai nobilimii mica. Ea a Intrebat daca
cele ce au foet puse in pacta pe care a trebuit sti ju-
re erau facute cu voia gi adeziunea tutulor gi mem
brii nobilimii mici au inceput sa strige ca nu.Aiunci
Ana s'a prefacut ca este foarte indignata de fapta no-
bilimei marl, care ii ingelase buna credint6.
Din cauza aceasta ea socoate ca nu mai este 0
bligata cu nimic faVa de juramfinta prestat;pe motiv
ca nobilii insagi o fdcuserg sift jure pe lucruri false,
deoarece ea jurase in credinta ca privileGille cerute
in partaerau dorinta tutulor,- cand In realitate nu
erauill In felul acesta jucand o inteligenta comedie,
www.dacoromanica.ro
- 455 -
Ana soap& de tutela nobililor. Se pare ea dintre no-
bilii care au sfatuit-o cum s& scape de autoritatea
impus6 ei de nobili, au fost pi urmapii lui Cantemir,
in special Antioh. Familia for cazuse In disgratie
catre sfarpitul domniei lui Petru cel Mare pi in tim-
pul domniei urmapilor lui imediati, in care vrempsta
se retrasese 1Romopie departe de curtea Varilor.Acum
s'au intors la curte. Antioh era un om foarte
invatat, scriitor distins, a fost trimis ambaeador al
Rusiei la Paris, unde avand manier& occidental& pi
cunoscand mai multe limbi, a Mout impreeie deosebit&.
Ana in domnia pe care a avut-o (1730-1740) e'a
inconjurat mai mult de Germani. Mai tati principii
rupi erau casatoriti cu principese germane pi invers.
Aceast& situatie a produs proteste din partea Rupilor
care se vedeau invadati pi condupi de straini. Cu toa-
te scaderile politicei interne, domnia Anei e Insem-
prin doua razboaie.
Col dintalu a fost purtat pentru succesiunea
Poloniei cel de al doilea cu Turcii. Cel pentru suc-
cesiumegi,Polonlei, s'a intamplat astfel:
insd,
nat&
www.dacoromanica.ro
- 456 4--
VA aduceV1 aminte cfi Petru cel Mare reugise
sa repux In tron pe August al 11-lea. DupA moartea
acegtuia (1733) se punea iaragLaeigla_2roblema ca-
re educes mereu nesfargite certuri gi-meintelegulf
pentru alegerea urmagului.
Alegerea aceasta a unui urmag al lui August
al II-lea, era Ina. de foarte mare important) pentru
Rueia, care nu intelegea deloc piarda influen-
ta ce c5pAtase"asupra treburilor Polonlei. Dieta po-_
lona dupes multe dezbateri, hotarggte s6-1 aleaga pe
Stanislas Leszczynski, cel care fusee impus Poloni-
lor de Carol al X1I-lea, dar care fusese ftgonit de
antipatia nobililor ce vedeau in el un rege adus de
gi de Petru cel Mare. Era un om foarte Ma-
tins si invatat. Se refugiagaU.Zrapitar.in.pwincia
Lorena, iar fiica lui Maria core era foarte frumoasa,
a ajuns reginA a Frantei prin casAtoria cu Ludovic al
177-lea, ceeace facu sa creased prestigiul lui Sta-
tislas in octal Polonilor, care socoteau 06 prin ale-
t;area lui se asigurau de sprijinul Franteis Aceastii
aleGere DU putea 0A.S.anying-augilor, ctici Stanislas
strAini,
sA-$i
1
www.dacoromanica.ro
-457
doar fusese adversarul for gi de aceea Rusia a spri
jinit pe fiul lui August al IIlea, care ca rage s'a
numit August al IIIlea. In timp ce Stanislas e pri
mit cu pompa gi intra in triumf in Vargovia,genera-
lul MUnich este trimis cu armata de Rugi sa-1 alun
ge. Armata ruseasca reugegte sa-1 inlature pe Sta
nislas, caci Franta fiind prey departe nu putea sa-1
ajute. Stanislas LeszcZinski vazAnd ca ajutorul
francez intarzie s'a retras mai intdiu in oragul
Danzig, agezat la varsarea Vistulei In Baltica.Aici
a fost asediat de armata ruseasca care in cele din
urma a reugit sa is oragul, Stanislas insa s'a im
barcat pe o corabie franceza gi a plecat iar in
Franta, unde a gi murit. Dar cu aceasta nu s'a ter
minat conflictul, caci au intervenit Austriecii ca
re au lust partea lui August izbucnind astfel raz
boiul cu Framta impotriva careia Austriecii luptau
ac um aliati Cu Rugii.
In 1735 o armata ruseasca strabate prin Po
Ionia gi apoi prin Germania, ajungand p4na la Hei
delberg. Dar un conflict intre armata ruse §i cea
-
www.dacoromanica.ro
-458 -
franceza, nu s'a a.juns, .caci s'a incheiat pacea.Lore-
na este data de Franta lui Stanislas, iar August al
III-lea a ramas rege in Polonia, influents. Rusiei
mentinandu-se deci gi deacum Inainte asupra Polonilor:
Razboil0. austro-ruso-turc. Din acest razboiu,
ca o urmare a lui nascut un al doilea, de data a-
ceasta cu Turcii. Francezii facusera interventie la
Constantinopol ca Turcii sa sustind pe Stanielas4i
pe motivul acesta, in 1736-39 se incepe lupta.Austrie-
cii gi acum sukit aliatii ai Rugilor care comandati
tot de Manich, ataca Azovul pierdut prin paces dela
Prutriupgi infringerea dela Stanilegti. Azovul este
cucerit gi este atacat gi istmul Perekof ce leaga
Crimeea de Europa. Armatele rusecti au avant in
Crimeea sediul Tatarilor ci al hanului for este
cucerit. Abea in 1739 Rugii care igi pastrasera gar-
nizoana in Polonia se hotarise sa atace pe Turci in
Principate. Munich intrd in Moldova gi ataca Hotinul.
Se observes ca hotarele nu erau aparate de Moldoveni.
Turcii dupes tradarea lui Cdntemir se hotdrira sa
transform° Hotinul in riia, ca sa fie un punct de
s'a
ci
www.dacoromanica.ro
-459 -
sprijin contra vecinilor. Ariata ruse ins& le-a cu-
cerlt dupit lupta dela Staincenl nn sat in apropierea
Botinului. Prin victoria aceasta stapanirea Moldovei
era deschisa Rugilor. Inca din anti precedent', se a-
rata simpatia Moldovenilor cu Rusia.
0 ides nationals este de observat ca nu exi-
sta, dar acum ideea religioasa Linea loc de idee po-
litica. Poarte multi boieri a' au declarat in favoa-
rea Rugilor.
In vremea aceasta era down in Moldova Grigore
. Ghica, un albanez de origins care acum domnea pen-
tru a doua card. Inca din 1737 se trimisesera ccri-
sori tarinei atat de Moldoveni cat gi de Munteni,
pentru a fi luati sub obladuirea ei. Din Bucuregti
boierii cereau tarinei sa villa in tare gi sa-i scape
de Turci. Multi dintre Moldoveni au format cete ar-
mate care au trecut Indata in armata lui MUnich,Din
jurnalul lui Which - scris in limba franceza gi a-
cum publicat in colectia HUrmuzaki ca gi din cro-
nica lui Neculce, contemporan cu faptele acestea,so
www.dacoromanica.ro
460
vede clar entuziasmul cu care au Post primiti Rugii
in Moldova. Printre partizanii de frunte al Rugilor
In Moldova, se numara insugi mitropolitul Moldovei
Antonie,care ia binecuvantat &Ind au venit la nos.
In armata lui Munich se mai aflau Moldoveni,dintre
aceea care se stabilisers in Rusia °data cu fuga lui
Cantemir din Moldova. Odat6 cu Cantemir venisera in
Rusia Si nepotii lui, fiii fratelui sau Antioh wort
la Constantinopol. Dimitrie gi Constantin cum se nu
meal acegti doi fii al lui Antioh Cantemir, au facet
dou'd cete de voluntari,care cele dintdiu au intrat
in Moldova O. in Iagi. Probabil ca ei urmdreau sa Ca-
pete tronul Moldovei in caz de victorie. Din cores
pondenta lui Antioh dela Paris, cu sora sa Maria,se
pare ca gi fiul lui Dim.Cantemir dorea tronul Moldo
veil &dts ii vorbegte de dreptul lui asupra domniei
in Moldova, sores sale. Dar ii placea totuci mai
mult Parisul unde se acomoda mai bine gi unde a gi
murit in 1743.
Cu toatil dorinta afigat6 de Moldoveni de a
trece de partea Rugilor, Iurtarea acestora cAnd au
www.dacoromanica.ro
461
pus stgpanire In principat, a produs o adancg nemul
tumire gi dezaprobare, a Ingelat foarte rau nadejdile
Moldovenilor aceasta se vede clay din cronica lui
Neculce, In dare se &geese argtate gi conditiile ce
Tuseserg Rugii Moldovenilor. Iata punctele pe care
lea dat generalul MUnich cgtre Vara.' gi din care se
vede cg nu puteau in niciun caz ea product altceva
cleat nemOtumire: "1. 86 fie Moldovenii credinciogi
cu toatI inima imp. Rusiei. 2. Sg nu aibg Moldovenii
respundentie cu neprietenii imp. Rusiei. 3. Boierii
pribegi cu Grigore Vodg sg se.Intoarca toti pang in--
-tr'un an, iar carele nu soar Intoarce pang la anal,
lag nu aibe iertare. 4. Dougzeci de ail de caste sg
ierneze Cara-gi sa o hrgneascA. ea gad& grin tar
gull pre unde s'ar socoti. 5. Trei mil de salahorl eg
'nu lipseascg peete toti anii,. sg lucreze pre la ce.
tats la ce ar trebui. 6. Pentru oamenii de oaste ce
vor fi bolnavi sa cheltuiasca cu dangii la apticg
(farmacie, spiterie). SA le dea ()Vet gi usturoiu.
7. Ofiterilor ce vor fi cu acele dougzeci de mil Oe
,caste iarggi sg le dea ce lear trebui. 8. Muscal,
ci
--
www.dacoromanica.ro
462
grec sau alti oament strains ea nu IncapA nici la o
dregatOrie in Vara, ce numai cu negutatorie. 9.CdVi
boieri gt cAVI slujitori ce n'or fi la vreo diregA
torte, sA Incalece sfi meared cu toVii la caste 01
leaf& s6 le dea ImpArAtia, iar birul gi nevoia
ce lear fl partea dea. 10. Boazeci de pungi
de bani sa dea poclonul lui Minich acum . 11.0
putA de pungi de bani sd dea masa lui Minich in tati
anti (carii bani flieea dou&sprezece mil de galbini
de our unguregti. Galbanul iabla patru lei pre
aceasth vreme). 12. Njme sa nu tAgAduiascA bucate
sau haine sau baifturcegti sau grecegti, c& cu ca
pul vor da swag.
Aceste poncturi au dat Minih boierilor gi
leau zis ca de nu vor Trimi aga, a da foc tArgului".
Be vede deci c& erau conditit la care boierii ce do
riser& interventia Rusiei, niciodat6 nu Oar fi gitn
dit.
Antioh scria-dela Paris unde era ambasador,c6
Franta este foarte prost dispusd faVA de Rusia (mai
mult feta de Austria gi indirect faVA gi de Biala).
tarsi,
sasi
www.dacoromanica.ro
463/
In scrisoarea lui trimis6 in calitateai
care anuriVa ca Franta va lua chiar atitudine, e inte
rosant pesagiul In care zice ca aRusia este singura
putere care ar putea pune in cumpdna pe a Frantei gi
aceasta nu va pierde ocazia sa slAbeascd o putere
carei este opued".
Se inchea in cele din urmd pacea la Belgrad
(1739), fiind dezastruoasa pelAtru Austrieci, care
pierd Oltenia gi cuceririle din Serbia. Rugii au cdg
tigat Azovul dar au restituit Crimeea Tatarilor.
Cdderea Anei: Ivan VI si Elisabeta. In ultimii
ani ai domniei Anei, din ce in ce mai must s'a accen
tuat influenta francezd la Petersburg. Francezii ve
deau cu ochi rai influents Germanilor In Rusia gi
cdutau inlature. Sincura perrloand care le putea
ajuta la aceasta era Elisabeta Petrovna. La moartea
Anei este adus la tron minorul Ivan zis al VIlea,un
copil care nu donnegte decdt un an, caci sub influen
Va Frantei este rdsturnut de garda palatului *i in
locui este aleasd Elisabeta, Cu aceasta ocazie Sue
- -
oficialatin
ed-i
www.dacoromanica.ro
- 464 -
dezii au crezut ca a sosit momentul ca sa recuce-
reasca tinuturile pierdute altadata. Dar Suedia acum
era dezorganizata gi nu a Post prea greu sa fie in-
frinta, ba sa mai plearda gi partea de sud a Finlan7
deipe care o stUpanea prin restituirea ce avusese
loc dupe padea dela Niestadt.
Epoca de douazeci de ani de domnie ai Elisa-
betel, este pentru Europa o epoch de turburari.Anume
este vremea de r6zboaie duse din initiativa regelui
Prusiei, Friderik II. El a profitat de ridicarea in
scaunul Austriei a Mariei Thereza pentru cucerirea
Sileziei gi a pornit lupta contra Austriei. Dou1
itzboaie a purtat el cu Austria. Primul numit u3
221q1U11111..A"...a0/14 gi el de al II-lea nu
mit zlataulatatal. In eel dintaiu Ru*ii n' au in-
tervenit, dar in eel de al doilea au facut-o, fiind
pentru prima data cand armatele Rusiei iau parte ac-
tive la un razboiu european. Intre 1256116LIAte,..1
deci un razboiu curopeant incare.Franta,Alletaagi
Rusia, luptau contra Prusiei aliata cu Anglia. Bra
de Mirare alianta Frantei cu dugmanii seculari
www.dacoromanica.ro
- 465 -
Babsburgii, cu care atata vreme luptase. PrezenVa An-
gliei langa Frederik era determinate de dorinta de a
pune mans pe domeniile franceze din Canada gi India.
Imitata ruse nu s'a sfiit nici de data asta sa intro
in Polonia Para a cere voce. Generalul Apraxin coman-
dantul Rugilor, Intalnegte armata prusaca la Gross-
Jagerdorf, in care Rugii surit b6tuti cu pierderi
foarte mars la 1759. Dar o nou6 oaste ruseasc. in
1760 &tacit' pe Frederik care de data asta e infrant
la Ktinersdorft Rugii intrand chiar in Berlin.
Era prima data gi ultima cand oastea ruseasca
intra in capitala germane.
Victoria for foot Inlesnita mai ales de fap-
tul calarmata-pzusiana_grA imp6rtita pe mai multe
front9X s'ar fi terminat poate ran pen-
tru Frederik, daca nu s'ar fi intamplat cu Elisabeta
sa moara, lar in locul ei sa fie ales Petru al III-a
unmuuadAtIrAips_al regeluijrusiei. Petru al III-a
indatd ordon6 retragerea armatelor rusegti gi inchee
pacea cu Prusia,ceeace face ca Rusia sa nu mai parti
ripe la incheerea petit finale.---000---
Fasc. 30
_a
Lucrurile
www.dacoromanica.ro
-466--
Ytelegerea
Luni ?Ei Marti° 121§
Ecaterina 'II
Urcarea in scaun.Am aratat in lectiunea trecu-
ta, cum s'au perindat domnille in istoria Rusiei,in
tre stapanirea lui Petru eel Mare gi Ecaterina IIa.
Au'fost o eerie de suverani care nu au Mut reforva
ca Petru eel Mare; ba mai mult in vremea for a fost
chiar o reactie contra reformelor acestuia gi unele
din ele au cazut in desuetudine.
Opera lui Petru, data nu a easit sprijin te
meinic la unmagii lui, a fost continuata de Ecateri..
/la IIa. Aceasta era o principesa germana, din fami
lia Anholtzerbst. Dupa moartea Elisabetei, mocteni
tor ramane Petre al IIIlea care se casatoregtelaga
cum era obiceiul in inalta aristocratie rusa, Cu o
principesa germana. El a luat pe aceasta principesa,
care se numea Sofia Friderika gi numai dupa bote
zul ortodox, caci trecuse la ortodoxism, a luat nume.
XXVIII-a
-
www.dacoromanica.ro
-467 -
le de de Ecaterina. Cand s'a cgsgtorit cu PetrutEcateri-
na o femee foarte cults, inteligentg,cunogtea limba
francezd - nu avea deceit 15 ani. Sotul ei insg era un
om brutal, incult, care nu iegise niciodatg dintre zi-
durile cazgrmei, avand chiar unele apucgturi de nebun.
Se povestegte cg ()data Ecaterina intrand la el
in camera 1-a gasit spanzurand un gobolanv Cand 1-a
intrebat cg de ce face aceasta, el i-a r6spuns cg 1-a
pedepsit fiindc& 1-a speriat. Petru al III-lea nu dor-4*,
negte deceit pans in 1762 calci repede a fost inlgturat
de catre icaterina, ajutatg ci de cea mai mare parte
din nobili care erau de partea eigflindcg cu domniau-
nui om ca Petru, nimeni nu-gi avea siguranta. Intre
partizanii ei erau dot frati anume Grigorie gi Alexie
Orloff'_,. Cand Carina a ggsit ca momentul prielnic pentru,
inlgturarea lui Petru a sosit, prin ei a c>igat
mata. calla a intrat in mijlocul soldatilor, a fost
primitg cu striggtul de ntrgiasca Carina noastrg",ceea
ce 1-a silit pe Pet= pgrasit de toti, sa se predea.
A fost trimis la un- castel de varg, unde ceeace s'a
intamplat cu el nu se gtie, fapt cert este ca cu toate
1
ar-
-
www.dacoromanica.ro
- 468 -
CI era foarte sUngtos and a fost adus la castel,nu-
'11122121221222-EA12021a..mair.e a-murit..de-apAplexiec
cum spunea versiunea oficiala. Este interesant c& s'a
plistrat o scrisoare, pe care Ecaterina, care evident
era bdnuitg de moartea lui Petru,
intr'o caset& in tot timR21.IlaUtt in care Alexia Or-
lof dela care o primise ii spunea: smatugca"-(in ro-
mdnecte s'ar traduce mama) nu vtiu cum ai s& and ierti,
dar 1-am omorit, nasidUEr29.eald (pe Petru).Stand
lamaidpLogjiisslatie aprinedram infierbdntati
am...1221122tru.,s1La milat-0, a tras sabia ci atunci
la fel am facut .51 eu; rezultatillandatazia26-
zut wort. S'ar pgrea deci ca nu cu voia tarinei -a
fost omorit; dar sigur e c& numai datorita mortis lUi
a ajuns taring ci aceasta i s'a reproqat.
121121.11,sares. sete,. =era un civic, pare caa incercat ea o scuze. Cdnd i s'a spur ca el un filo-
zof, cu idei aqa de inalte eta in corespondent& cu o
taring ce-ci datorecte tronul unui asasinat asupra
sotului ei, el a rdspuns ca a auzit cg i s'ar repro-
Ecaterinei anume tjwats412 in vieata ei particular&
mot__ ing,,aGcunsa
-......,
ga
www.dacoromanica.ro
- 469 -
dar acestea pe el nu-1 intereseaza n'au nicio impor-
tantA.
Dar alAturl de aceasta bagatelA se rai af16
Inca una. Mai era In vremea aceasta Inca un prizo-
nier, caruia i se _zicea "prizonierul fárá nume" gi
care nu era decdt un alt.fost tar al Rusiei Si anune
Ivan al VI-lea. CAnd se suise pe tron Ivan al VI-lea
fusese un copil 0 a Post inlAturat de Elisabeta,care
nu 1-a omorit. ci la pus la inchisoere departe de
vieata politica, dar care acum devenise major gi ca
atare periculos. Ecaterina ca s6 scape de el a pus
de 1-a omorit. Pe lAng6 acegtia, la tronul caplitat do
Ecaterina maLarau.411.alki_pretendenti dintre care,
se pare o aventurierA, care a trezit imaginatia scriir
torilor, este vorba de principesa Tarakanova, care
pretindea ca e fiica tarinei Elisebeta, dintr'o cAsa-
torte morganaticd. Ea se refugiase la Raguza de unde
avea sprijinul Europei ca a is tronul Rusiei, dar
nu a avut prea mare rasunet ci cAnd Alexia Orlof a
trecut °data cu flota ruseasca prin Mediterana, tea
oprit i 3a Raguza. Ai.ci eX a ,ducat o comedieopunan-
www.dacoromanica.ro
-470 -
du-i ca e indragostit de ea, ca va lupta in Rusia
na isi va capata tronul, dar pentru aceasta sa se aa-
satoreacca cu el ci apoi sa villa in Cara. S'a ofi-
ciat chiar o asatorie cu un preo cargzu_gradecat
un marinar travestit si azand in cursa. principesa
Tarakanova a_yenit in Rusiay,unde a-fost arunc&ta la
inchisoare.
Reoltmele Ecaterinei. Cu toate ca a avut sea-.
dPri din cauza influentei favoritilor si a vigil ei
particulare, totusi se poate spune ca domnia Ecateri-
not a fort o domnie mare pentru Rusia. A intarit si
a marit statul sagjacandu-1 2.6-joace un rol impor-
tant in Europa de atunci.
Reformele acute de Ecaterina, cunt deosebite
de cele ale lui Petru. Reformele lui Petru erau lua- .
to din Europa care in vremea aceeA.sga,..inIT42kerioa-
O. de predoninare a lui, tudovic al XIV-lee, care fa-
cuse o orgaizarecamtraliet6:-si,.au-teoaticA.A.sd
lui sau, ceea ce se potrivea ci pentru Rusia, care
Insa ijunseso la aceasta situatie pe alta tale decat
aceea pe care aa6sese la ea Franta.
'A-
www.dacoromanica.ro
471
Acum In sec. al XVIII-lea opiritul era deose-
bit, acum IA Europa predomina filosofia care de fapt
era mai mult sociologiet_in fruntea filozofilor ga-
sindu-se tot Francezii (Montesquieu, Voltaire,R6Us-
seau), la celelalte popoare Mind mai puVini numerosi
- In Anglia era "lobes. In genere este o epocd a idol-
lor filozofice, Veu1.22,j_u.inei cum a foot numit.Ce
63 intelege grin acest vedc al li'iainei? Se socotea
pan& acum ca regele este de origin& diving si misiu-
nea lui e de a conduce.
In secolul al XVIII-lea, un suveran nu mai
este stapiinul statului, socotit ca o proprietate a
sa cialftsit.gprvitorul statului, asa cum a spur
Friderik al II-lea, el nu este un pastrator al tre-
cutului, ci un reformator, un om care toata vremea
trebue Fa se gandeasca la reformele ce trebuesc fa-
cute. Observati ca O. la not au fort domni cu idei
de reformatori in concordarta cu ideile veacului lu-
minei, tat, Constantin Mavrocordat care a dat liber-
tatea serbilor. Suveranii deci trebue sa foloseasca
puterea for pentru a echimba lucrurile in biro
- -
run'
www.dacoromanica.ro
472 --
in favoarea poporului lor. Acepti suverani au fost
numiti "suverani luminati",care totupi erau despoVi
Intre ei egta..41Ecate,P4naaIImra.
Dar dupg noile idei, trebuia acuri sa fie o
educatie care era diferita de aceea de 1)&334 In sec.
&del pe educaVie se.incepe a se pun(' baza
viitorilor cetateni.
Se vede bine cum Ecaterina a fost influents,-
ta de -suveranii europeni.
Ideile ei se v6A bine dintr'o lucrare publi
cata pi in limba francez4 al In germangi pi care in
romane4te s'a tig4rit-1A.Iap.3..aa1773r.intita
in ruseAlg:Nakaz"..4tavaVatura). Aceasta lucrare nu
cuprinde altceva decat instructiuni pentru comisia
insarcinat& sa stabileassappul.gaj2.11il cu Late
cuvinte in aceasta lucrare Ecaterina d& pringipiile
dupii Care comiL3UAvea....sii...fac1ie-eii,le. Cu toate ca
ea a fost o adept6 a principiilor liberale, a drep
turilor individuale, totupi aceste principii frik-
moase nu lea aplicat niciodat6. CAnd a scris lucra
rea Nakaz, Ecaterina s'a bazat pe dife
-
X/III,
prineiRlile
www.dacoromanica.ro
- 473 -ritifor filozofi i .juriqti ai vremii zi in special
pe ale lui Montesquidt §i juristului Italian Becca-
ria.
In privinta organizarii sociale, in vremea,
Boaterineit ea s'a facut pe o scars mai strinsA qi
mai ordonata ca in timpul lui Petru cel Mare.Privile-
giul pe care ea 1-a dat nobilimii (1785), arata ca
in fiecare regiune va fi o adunare a nobilimii are
va alege unjef numit marecialul nobilimii din area
regiune.
S' au facut deasemenea o aerie de reforme cul-
turale si o opera de colonizare a Rusiei de sud, In
regiunea luata dela Polonij care pAna scum_ era auto-
noma,
tAndu-se t u de h- z acil4r, Ucraina
fiind alIpita ca -oricare alts regiune la Rusia.Pen-
truca afipirea sa fie mai durabila, mai bine fAcuta,
aceasta regime a Post colonizata mai ales cu SArbi
Germani. Dar toate reformele Icaterinei la un
nu au avut nicio urmare buns pentru patura tarsi
calletotdeefiin.
qi lo;
al
-
www.dacoromanica.ro
- 474 -
principi {le din Europa erau pentru ri-
dicarea varanilor.
Rasc9ala lui Pugace.Nemultumirea taranilor,
la care se adaoga aceea a Cazacilor a caror autono-
mic fusese luata, regiunc_4 for fiind alipita Rusiei,
a dat nagtere la rascoale aangeroase. Cea mai vesti-
ta a fost a lui Emilian Pugacev. Acosta era un cazac
din regiunea fluviului Volga, din oragul Tzaritzin,
In care s'a nascut rascoala. Era cu totul un incult,
cu o putere foarte mare, care nu a facut altceva de-
cat sa repete rascoala lui Stehka Razim. Rascoala a
avut un caracter mai mult social, dar transfor-
mat mai Agui-intmLaalscoalLaL.xarei gef Tretindea
tronul. In 1773 cand a izbucnit revolutia lui Emi-
lian Pugacexa lumea ruseasca a aflat ca Petra al
/II-lea ar fi suprayjetuit gi acest Pugacev era
DesiGur ca n'a fost crezut de prea
multa lume, dar cei care aveau interes sa-1 creada
1-au proclavat_aa-Var. Mai multe ogtiri trimise
contra lui au fost invinse, in 1774 de oameni inar-
Ioasca dei
s'a
www.dacoromanica.ro
- 475 -
mati cu ce aveau la indemana. Pe incetul la armata
lui se adaogau forte noi, astfel ch. la Kazan el a a-
juns cu 150.000 de oameni. In cele din urmat vazand
infringerile celor trimigi sa ingbuge r6scoala,Ecate-
rina trimise pe generalul Euvarov, care ajutat pe de
alts parte gi de zeneralul Michelsohn, au reugit .96-1
inving6 pe Pugacev. Acesta s'a retras in regiunile
Uralilor, unde locuitorii 1-au predat. Flini adue la
Moscova,. a fost condamnat sa fie taiat in bucaVitspre ,
a fi dat exemplu, dar se spune ca in inflaograrea sa
calgul s'a grAbit sa-i tale intai capul, astfel ca
pedeapsa de a fi taiat bucsati nu mai avea rost.
In vreme ce poporul suferea aga de mult, incat
pornise rascoala, la curtea Ecaterinei era un lux
foarte mare, serbarile tinandu-so lanV, ceeace facea
sa se cheltuiasca foarte mult. Ecaterina tritia intro
vieata de cultures, intretinea corespondents cu capete-
le luminate ale epocii gi in special cu Voltaire.Ia
curtea ei a fost bine primita Enciclopedia francezit,
care fusese interzisa chiar in Franta. Insitli Diderot
a vizitat-o In Rusia.
www.dacoromanica.ro
-476..
,unea In
ceeace prive9te politica external Pcaterina a conti-
nuat cu mai multi energie luptele cu Turcii. Am ara-
tat cum Azovtil pierdut, fusese reluat pe vremea Anei.
Planul RuQilor era ca asigurandU-41 stipanirea Male-
gra, ai poata iegi la M. Meatterand. Apoi ideea pan-
alavista qi interesele religioase cu popoarele subju-
gate de Turci au Post deasemenea idea pe care Beate-
rina le-a dua la maximum. Toata atenVia ei ac um se
Indrepta spre Sud, fiindca regiunile dela Matta. e-
rau toate etapAnite de Ruqi. De rapt rizboaiele Cu
Turcii au Post o urmare a amestecalui Rusilor in Po-
Ionia.
La 1763 se punea in Polonia chestiunea alege-
rii unui nou rege, August al III-lea care domni-
se 30 de ani murise ci scum dieta se Intrunise pen-
tru a proceda la cele necesare alegerii urmasului.
Noul ales este ins, o persoana impusa de Rusialanume
fostul favorit al Tarinei Stanislav,August Poets-
towskis despre care Oa opus ca Scaterina 1-a'ficut
rege in Polonia, pentruch a vrut sa-1 /ndepArteze
Doloneza.
a.ci
www.dacoromanica.ro
- 477 .
dela curtea din Petersburg. 31 este ultimul rege al
Poloniei. In timpul dommiei lui,,fire§te ca amestecul
Rusiei 131 treburile Poloniei a devenit dircce in ce
mai puternic i, aceasta a Mut 86 se nasca un ince-
put de rezistent6 contra influentii rusecti. Unit pa-
trioVi au vilizut ca stint ameninVati In independenVa
for s' au hotgrit sa fac1 o aerie de reforme care
aveau ca atop insdatoOrea tarii.
Dye. §tiVi al in Polonia era celebrul "Ins-
rum veto", care facea ca orice lege reformatoare, sa
poata fl 3mgied icata prig simpla rostire a cuvantu-
lui "We de un singur nobil chiar, care o fAcea
din interese personale §i adeseaori din intoresele
statelor vecine. Prin aceasta organizare se ajunsese
In Polonia, la un fel de anarhie nobiliara, nobilii
nedandu-ci seama ca prin aceasta amenittau echili-
brarea statului, ba chiar existents. lui. El credeau
ca salvarea numai de aici poate vent.
Par In sanul nobilimii polone se naecusera qi
marl neintelegeri pe cheetiunile relisioase. Polone-
zii eraucatolici, dar aveau in sanul for Qi nobili-
gi
www.dacoromanica.ro
478
me ortodox6 gi intro!) aceste doll& tabere s'a deschis
lupta "pro relifJonem et libertater , in contra or
todoxilor sustinuti de Rugi.
Contra Rugilor, pentru apararea patriei,s'a
facut de Polonii novili vestita "confederatie dela
Bar". Contra acesteia s'au ridicat ortodoxii care au
fast numiti disidenti, adicd cei de alter religie de
cAt cea catolicd, langA ei fiind gi protestanVii.A
cegtia firegte cereau EA se bucure de aceleagi drep
turi ca gi catolicii, cdci ei nu erau primiti in
func011e inalte ale statului. Confederatia din Bar
insa, a refuzat sd le dea drepturi gi atunci ortodo
xii s'au adresat Rusiei, care atat gi agteptai."S'a
produs o rascoalA in Ucraina unde nobilii Poloni
aveau mogii intinse, pc care Rutenii au desfagurat
rascoala lor. Rascoala aceasta a fost numita rascoa
la "haidamacilor", cuvAnt care e gi in limba noastra
cu sens pejorativ. Au avut cu acest prilejogrozave
pradaciuni. Armata rusA rugatd sA vina in ajutor de
tisculatii ortodoxi, primegte ordin se: parund6 in
Polonia pentru a restabili linigteatteeace gi face
si
www.dacoromanica.ro
-479 -
sub comanda lui Suvarov.
RiTabolul,ruso-turc 1769-1774. Dar erau multef
state cu interes ca Rusia s6 nu intre in mainile Rugi
for gi printre acestea era gi FranVa. Francezii inda-
ta intervin la Turd., ca acegtia s6 is partea Polo-
niel.Pe de alt6 parte membrii confederaViei din Bar
suet imprAgtiaVi gl o parte din ei se refugiaza in
Moldova, care era teritoriu turcesc. Rugli i-au urmA-
rit pang in principatul romdnesc gi aceasta a fAcut
sa se wised razbolul, cad calcasera farce a fi avut
vole in Vara turceasca. Razbolul a izbucnit in 1769
gi a tinut 'Dana la 1774.
La inceput luptele s' au dat in Crimeea care cu
greutate este supusA de Rugl. Ecaterina - care mut6
apoi lupta cu Turcii la not, avea douA planuri in
ceeace priveau statele romanegti, un plan redus gi
unul mare. Planul redus privea alipirea Moidovei la
Polonla ca mai ttirzlu impreuna cu aceasta sA fie ane-
xat6 la Rusia. In timpul domniei a mai facut gi alte
planuri, care se vAd din corespondenVa gl caetele sa-
le. A mai Post gl aga numitul plan dacic, in care
-
www.dacoromanica.ro
se.cuprindeau Muntenia, Basarabia - Bugeacul cu ceta,
tile Tighina, Cetatea Alba, etc. -6 gi Toldova,unite
la un loc sub un rege care avea sa fie rue,. Insfarpit
catre sfarcitul domniei, ea s'a gandit ea alunge pe
Turci gi el formeze un nou imperiu de Rasarit un
nou imperiu bizantin pentru nepotul ei Constantintbo-
tezat tocmai pentru aceasta cu numele fundatorului
Constantinopolului care avea sa-i fie capitallt.
De Romani, Rugii erau priviti ca nipte libera-
tori ci de aceea cautau sa le dea ajutorul pe care
Insituatia lor, it puteau da. Nu trebue de loc sa-1
condamnam pentru aceasta, fiindca pe vmmea aceea nu
era ideea de nationalism aca cum it Inteiocen not
azi. Din Rusia veneau mereu agenti care erau calu-
grail mai, ales, pi imparteau manifeste. Printre acer-
ptia a font pi vestitul Nazarie Karazin, un alter
travestit In calugar.
Multi dintre boieri pi anume din familia Can-,
tacuzinilor (Parvu) pi chiar Ardeleni, trecusera de'
partea Rugilor gi alcatuisera o adevarata armata de
- 480 -
-
www.dacoromanica.ro
- 481 -
Yoluntari. Domnii din aceast6 vremet Constantin MA-
vrocordat (in Moldova) gi Grigore Ghica (in Muntenia)
erau gi ei favorabili Rugilor gi au facut tot ce
le-au stat in putinta pentru a fi luati prizonieri,
lucrul acesta se vede gi din frumoasa purtare,pe care
au avut-o Rugii cu ei dupg ce i-au prins. Au Post
chiar delegatii de boieri romani cu oereri la curtea
din Petersburg, grin care Ecaterina era rugatti sE a-
lipiascd Varile noastre la Rusia, de a be scripa de
st6panirea turceascg., dandu-le libertatea gi de a re-
da Moldovel Chilia gi Cetatea-Alba.
- -- 000---
Prplererea xxikE
ElammLaa_allaa:222
Ecaterina II (continualx9)
.13k121131-contint.larel,. Rd-mdsesem, in lectiunea trecuta, cu povestirea eveni-
mentelor dela sfargitul rdzboiului cu Turcii, izbuc-
Fasc. 31
www.dacoromanica.ro
482
nil In 1769.Armatele Ecaterinei au*patruns la not fg
rg sg Intdmpine nici o rezistenVil gi spuneam cg In
sugi Domnii s'au lgsat sg fie luati prizonieri,iar
boerii au trimes indata solii la Ecaterina care ii
cereau Inglobarea Principat-elor rom&ne ca gubernii
la Rusia, cu conditia insa de a se pgstra situaVia
de piing scum gi in plus sa se dea Moldovei cetatile
cucerite in-Basarabia de Turci. In aceste solii au
fost ci nigte cgluggri care neau lgsat descrieri ale
cglgtoriei la Petersburg.
Ei sunt Vartolomeuei Benedict de la mgnEsti
rea Moldovita:Au lgsat un jurnal, se pare scris de
Benedict, in care au notat tot ce au vgzut in drumul
for ei cum erau nigte oameni simpli, evident ca sunt
foarte multe lucruri naive, ca de pildg spun eiocum
au Intglnit pe Matei'Beizadea, fiul lui D.Cantemir,
proprietar in satul.Dimitrovca.La Petersburg au vgzut
palatul cu grgdinile sale ci cu interiorul sgu care
are pereVi zugrliviVi el...nun ceasornic care cand ba.e
to dupg figtecare ceas cant& ci in naiuri bat un
sfert de ceas.Este gi o masg care sincurg se eloboade
www.dacoromanica.ro
ell megtegug, in casgle cele de jod gi de acolo vine
cu bucate iarggi in sus" era adica un aecensor pen-,
tru bucate,etc.(Publicat de Kogalniceanu in Archiva
Romoneasc6).
Cu venirea armatelor rusegti la noi se pare
c& a venit ci influenta franceza in principate,caci
sociotatea ruseasca era influentata foarte mult de
ideile franceze din acest timp.
In ultima vreme s'a constatat ca anume idei
de rascoala pentru libertate s'au nascut acum in
secolul.al XVIII-lea la noi,prin ofiterii armatei
rusegti.Atunci apare la noi francmasoneria care nu
era pe atunci cu aceleagi scopuri ca azi. Ea are de
swop liberarea oamenilor de jos, grin urmare, era
un fel de miccare revolutionara, care tind,,..i.,c6.tre
ridicarea'Clasei oropsite, a taranilor.In contact
cu boierii noctri ofiterii francmasoni,i-au initiat
gi pe -ecegtia in ideile for noi. In timpul ocupatiei
rusecti, la Iagi s'au gi blitut nicte medalii de lo-
je a ofiterilor rugi, cu urmatoarele inscriptiitin
ItaIlana "Nu mt tem de cei de sus gi nu disprotuesc
r483-
www.dacoromanica.ro
- 484 -
pe cei de jos." Iagi 22 Aprilie 1772 *i o alta in
latina..."Calculum album Moldaviae adjecerunt majot,
res" adicanstrabunii au pregatit Moldovei o piatra
alba". Piatra alba in latinegte insemna 1.7emn bun,
fericire, era o expresie de bine, Cu alte cuvinte,
strabunii au pregatit fericirea Moldovel.ImportanVa
acestor medalii Pta in faptul ca ele fiind facute
intro loje din Iagi gi vorbindu-se de viitorul Mol-
dovei, trebue ca pe langa Rugia membri ai acestei
loji,sa fi fost gi Moldoveni.
Pe cand se petreceau aceste lucruri giRugil
credeau ca sunt definitiv stapani pe tarile noastre
raztipiul se mai purta Si pe alte pArVi.Rusii au fro-
cut o incercare indrazneata, trmiVand flota for in
Baltica in spre Constantinopol, incOnjurond Europa
ci intrdnd in Mediterana, sub comanda lui Alexie,Or-
lof, care acum s'a oprit pe coastele JDalmatiei la
Raguza, de unde au luat-o pe prinVesa Tarakanova gi
apoi pe cogstele grecegti uncle, Grecii gi Macedone-
nii vazand pe Rugi au prima si s'au ridicat
si ei contra Turcilor, trecand de partea Ecaterinel.
www.dacoromanica.ro
- 485 -
S'a dat acum o luptd navald la Cesm4 in 1769 in care
flota turceased a Post infranta. Printre comandantii
rugi ce aflau di ofiteri Englezi.
Aceast6 victorie a avut mult rasunet, eget
Turcii erau Inca destul le puternici gi era impreelo-
nant faptul ca armata ruseasca, dupa ce ocolise Eu-
ropa, intr'o adTerata exDelitie,reugi sa c3gtige la
portile Constantinopolului in ape streine.Dar nici
acum Rugii nu au putut folosi victoria pentru cagtir
guri materiale Insemnate, csaci s'au ridicat Austria-
cii, care s'au aliat cu Turcii. Cu toate ca armata
ruseascd trecuse Dun'area, Enaterina se gandegte ed
incheie pacea cu Turcii gi aceasta gi are 1od dupE
o intelegere la Focgani,la Ruciuc-Kainargi in 1774..
Kuciuc-Rainargi este o localitate in Dobrogea de sud.
Prin pacea aceasta se rasa independenta Crimeei care
rdmane tot a TItarilor, iar,Rugii iau cateva puncte
pe coasts Marti Regre. Regiunea dintre Nipru gi Nis-
tru cetatea Oceacov la virsarea Niprului unde e
Odessalramanea gurile Nlprului Rusiei..
Deasemelrea pacea mai prevedea dreptul de interventie
furcilor,tar
ci
www.dacoromanica.ro
- 486 -
al Rugilor in favoarea cregtinilor *i de a face anu-
mite propuneri-nu obligatorii- atunci sand va fi ne-
vole, in favoarea acestora.Atat la Iagi cat qi is
Bucuregti Rugii cer *i obtin de la Turdi dreptul de
avea agenti diplomatici. Natural ca dupa ce s'a acor-
dat acest drept Ruqilor,'s'au grabit *i alte state
sa-1 ceara *i gptfel de acum se incepe gi la noi sa
fie diplomaVi ai statelor europene,fiind reprezen-
tati la inceput Rugii, apoi Austriecii, Prusiehii,
Francezii gi Bnglezii. Acest fapt are deosebita in-
semnatate, pentru legaturlle ce ni se doschileau fa-
te de Apus.
In sfargit tot acum Rugii au capatat ci voia
de a naviga pe Marea Neagra.
Prima impartire a Poloniei.Cam in acelag timp
cand se intiamplau cheetiunile acestea la noi, la Nord
se intampla o noun drama; este vorba-de problema po-
lona. Am aratat cum confederatii din Bar au trecut
la noi, iscand prin aceasta razboiul Rugilor cu 'fur-
cii.
Ideia ImparVirii Poloniei a foet data de Fri-.
www.dacoromanica.ro
- 487 -
derik II regele Prusiei gi deci is gi el parte la ea,
precum gi Austria. InVelegerea are loc la 1771 cand
se semneaza imparVirea POloniei, dar indeplinirea a-
cestui lucru nu..fire loc decat in 1775. Firegte ca a-
ceasta prima imparVire a Poloniei nu avea dece sa con,
vine Rugilor care prin Stabislas Poniatows%i pus de
ei rege sperau e4 Polonia va cadea toata in mainile
for ca un fruct copt.De fapt, ceeace au luat Rugii
scum dela Poloni nu insemna decat o intregire nation
la, caci n' au luat decat regiuni locuite numai de
Rugi. Din contra Frederic gi Austria au luat partea
leului.
Aoegtia iau Galitialfara Craooviao regiune
cu mult mai insemnata ca a celorlalti caci cuprindea
2.500.000 de locuitori. Frederic lua partea de Apus a
Poloniei, o regiune cu numai 900.000 de locuitoritiar
Rusia relua Rusia Alba, o regiune cu 1.500.000 de lo-
cuitori. Dupa imparVirea Poloniei, poftele imperialls-
te au continual. Se gtie ca pentru noi, una din urmk-
rile razboiului -uso-turc gi diplomatic ruso-austro-
tnro, a for` ci rapirea nuoovinei.(1775). Regiunea Co
www.dacoromanica.ro
-- 488 -
Nord a Moldovei a fost ceruta de Austria dela Turci
ca raeplata pentru interventia for in rtizboi gi Tur-
cii le-au dat-o, dealtfel o ocupasera ei mai Inain-
te de a fi data de Turci gi prin diferite falsuri an
luat mai mult cleat li se Muse. I-au dot numele de
Bucovina acestei tranturi din trupul Moldoveitdupa
padurile ei de fag.
Razboiul ruso-austro-turc.1787-1792.Dupa ac6-
stea a urmat o perioada de pace. Dar Rugii nu se
multumisera cu aceasta pace gi Ecaterina s'a gandlt
ea, se impace cu Austria gi sa imparts de asta data
Turcia. S' au provocat mai intaiu- pentru izbucnirea
conflictului rascoale in Crimeia. Pugii indata sub
pretext ca intervin sa linigteascI lucrurile patrund
In aceasta regiune, spunand Turcilor ca dupa
tirea spiritelor se retrag lucru la care Turcii se _
Invoiesc. Ecaterina numegte cu aceasta ocazie guver-
nator al Crimeei pe un favorit al ei printul qrigore
Potemkin,poreclit pentru aceasta gi Tauridskii dela
numele de Taurida pe care it -avea Crimeea in antichi
tate. In anul 1787, Ecaterina a vrut sa vadd organi-
www.dacoromanica.ro
489
zatia pe care o -Meuse Potemkin.in aceastd provincie
gi insotita de un rege (Poniatowski al Poloniei)gi
de un imparat(Iosif al IIlea in vizia in Rusia)se
duse in Ucraina de Sud. Potemkin fdcuse aci drumliri
mai bune gi c5utase sd creieze sate model prin care
cei trei monarhi erau purta-ti de el. Se povegtegte
cum pentru a da impresia ca asemenea lucruri model
cunt in toat& Ucraina Potemkin a dat ordin ea se fac5
in zare nigte decoruri uriage de sate,pe care oamenii
lui le mutau pe tot parcursul ce trebuia .9.6 fie ins
pectat.A cautat sd dea iluzia celor trei monarhi ca
facuse mai mult decat ralizase in realitate.
In 1787 se pornegte cel de al doilea rdzboiu
al Ecaterinei cu Turcii,in care tot un dpi al MolMo-
vei igi are partea lui de contributie. Acum era Domn
Alexandru Mavrocordat poreclit "Firaris", adicd fuga-
rul, care temanduse ca va fi detronat gi omorat de
Turci, a fugit in Rusia. Cerut inapoi de Turci,Rugli
au refuzat s5-1 dea gi astfel ostilitdtile au ince
put. Acum in politica Ecaterinei s'a ndecut planul
Daciei. R5zbolul a durat ping in 1792 ci sinri5:1.1
- -
www.dacoromanica.ro
-490
mare eucces a fost luarea Oceacovului,azi Odessa.
Dacii RUgii in Moldova au intampinat o primire
favorabill dela Domnul numit de Turci Mamie Giani
Russet, care a trecut de partea lor,(a murit in Ru-
sia Si a fost Ingropat la Kerson)-obsery ca bicraina
era tot a Poloniei, dar Rugii treceau prin ea ca
prin teritoriul lorinesinchisindu-se de acest lucru,
mai ales ca nu intampinau nicio rezistent6,- in Munte
nia nu s'a mai Int&mplat acelag lucru.Domnul de acum
din Tara-Romtineasca era Nicolae Mavrogheni, un om
foarte brutal, putin cult, despuia pe boieri de bani-
se spun ca chema pe cute unul la el zicea ca a
visat ca i-a dat at&tea pungi de bani, far boierul
era dator 86-1 dea, aitfel era rdu el= tot.Dar Mavro-
gheni era In schimb un domn viteaz, a intarit mange-
tirile dela pasurile muntilor gi cagtiga-chiar cgteva
victorii. Austriecii erau acum aliatii Ecaterinei ci
Mavroghenid6 contra for o procltimatie cftre RomAnii
Ardeleni, care Prau sub stapilnirea Austriei, in care
le spunea ca si se rascoale gi sa se uneasca din nou
cu Cara dela care eau despArtit. Incurajtit de aceste
-.
gi-i
www.dacoromanica.ro
- 491 -
victorii Nicolae Mavrogheni a pus pe cronicarul Per-
sa aerie o cronica, in care acesta it compara
cu Alexandru eel Mare. Intre Ramnic ci Focganiorma...
tele Turcilor ski Austro-Ragilor-comandate de printul
de Cobourg gi Suvarov- se ciocziesc gi Turcii aunt
Infranti. Muntenia cade in mainile Austriacilor far
Moldova in cele ale Rugilor. Mavrogheni trece DuLarea
dar pe nediept este facut ispagitorul Infrangefii ci
e ucis.
Armata ruseasca ramane In Moldova sub c- omanda
lui Potemkin care Incearca sa cagtige cat mai multi
pe Moldoveni. El a intemeiat o tipografie in Moldova
scoVand chiar gi un ziar intitulat "Courier de Mol-
davie" stria pe doua coloane, in franVuzegte gi roma
negte,culitere cirilice. Acest ziar a aparut la Iag.
dar din nefericire nu ni e'a pastrat la not nici un
numar din el. Se pare ca intro biblioteca din Rusia
se mai gasesc cateva numere. Este eel dintau ziar
romanesc. Tipografia lui Potemkin era anbulanta ci a
foot agezata apoi la Dubasaii pe Nietru fiind condu-
ea de curteanul Str3blicki. PoteviD se Iblolnavegte
siani
www.dacoromanica.ro
- 492 -
la Ulla gi moare pe drum pre Rusia. A'fost adus ci
agezat cliteva zile la manastirea Golia, unde este gi
o insCriptiune care ne spune acest lucre.
Victoriile au9tro-rusegti au fost Ines de
scurtA durat5..Iar s'a Intamplat o Imprejurare exter-.
na, care a impiedicat pe Rugi ca gi pe Austrieci de
a staptini tarile noastre.
In Frantalizbucniserevolutiam ci toti suve-
ranil o priveau ca pe un mare pericol,mai ales Aus-
tria,cdci sora imparatului,Maria Antoinetta,era so-
tia lui Ludovic al XVI-a.Leopold al II-lea,temandu-
se de rezultatele revolutiei din Franta se hotarIcte
sa Incheie pacea cu Turcii, care are loc la 1791
la yigtov, lasand astfel Rusia singura.3caterina pre.
ferfi gi ea sa inceapti tratativele de pace:care au'
100 in Ucraina la Remirov gi Turcii trimet ca'repre-
zentanti pe Grecul Alexandru Moruzi. Ru§ii au propus
e li se dea ca graniti Pratul.Tedem ca cel putir
ca ideie scum apare faptul care se va intkipla mai
tarziu, rapirea de la Moldova a tinutului dintre
Prut 41 Nibtru. Turcii insa au refuzat cu arie a-
www.dacoromanica.ro
493
ceasta,preferand sa continue razboiul. In cele din
urma se incheie pacea la Iagi in 1792. Prin ea Rugil
capatara Crimeea gi Oceacovul, inaintand pans is Nis-,
tru,pentru prima data atingand.ca granite o regiune
romeineasca. A doua imparVire a Poloniei va face ca
graniVa cu Moldova sa fie Nistrul aproape in intregi.
me, de undeacua atingerea cu Moldova era numai in
teun singur punct.
A doua impariire pj9;24e1.1792. In Polonia
acum se schimbasera spiritele. Ideea aristocraViei
de a lupta pentru pastrarea privilegiilor nobilimei
a inceput ea fie inlaturatat mai ales sub influenta
revoluViei franceze cu ideile de egalitate. Astfel
prea tarziu Polonia se degteapta gi vede prapastia
in care trebuia as cads. Dela 1789 papa la 1791 se
sine adunarea "Dietii"care s'a numit"cea lungs" gi
care di la 3 Maiu 1791 o Constitutie(data aceasta
a devenj.t sarbatoarenaVionala la Poloni) prin care
se desfiinVeaza "liberum veto". In ce privegte pe
rage, deasemenea se stabilegte ca tronul ea fie e
-
www.dacoromanica.ro
- 494 -
reditar ci pe lgingd o adunare a camerei trebuia de
acum sd fie gi un senat. Confederatii nu se mai ad-
acestea Tadeau nactere la lupte civile.In
ce privecte raporturile nobililor cu tdranii,acectia
n'au fost eliberaVi din cerbie, ceeace la not se fd-
cuse cu vreo 30 ani mai devreme gi le-ar fi putut
servi de exemplu bun de imitat. Acest inCeput de eal-
vare a Poloniei a That inutil, din cauza unor nobili
care nu inVelegeau interesele tariff sau erau in ser-
viciul strdinilor. 0 parte din nobilii marl au venit
la Iagi-ca Branicki,Potocki,- unde s'au efdtuit cu
Racii, ce sd facti faVa de aceasta constitutie. Ei au
fost sfdtuiti sa facd o confederatie, care s'a numit
confederatia dela Tarroviga care sd caute sd rastoar-
ne constitutia cerand ajutorul Rugilor.Stanislas Fo-
niatovski s'a dovedit a fi un tradator cdci a trecut
ci el de partea aceetor confederaVii ci cu toatd re-
zistenVa patriotilor, Rucii lee invingatori, mai ales
cd ci Prusienii intraserd in Polonia.
In situaIda aceasta, a doua imparVire a Polo-
mit,c4ci
www.dacoromanica.ro
495
niei este hotarita gi ea are loc In 1792.Ea are loc
Intre Prusia gi Rusia,Austria neputandu-de amesteca
deoarece 15regatea razboiul contra revolutiei france
ze. Acum Rusia is o foarte mare parte din Polonia,
intreaga Ucrainie, fara o mica regiune din Volhinia.
Deasemenea lQi rotunjegte gi regiunile locuite de
Rugace mai ramasesera Poloniei.din prima imparVire.
Prusia a luat regiunea Poznaniei gi coridorul Dan
zig croft de Poloni Inca din vremea luptelor cu Ca
valerii Teutoni. Atunci a avut loc celebra diet& po
lona dela Grodno. A fost convocata cu ordinul de a
vota impartirea tariff. Firegte ca tots erau contra,
dar Rugii au ameninVat cu tunurile localul gi timp
de o zi, ca o domonstraVie cel putin sub forma a
ceasta nimeni n'a vorbit, nici contratni6i pentru.
In cele din urma maregalul dietei, Bielinski a ci
tit textul gi a Intrebat cine este contra ea o spu
n& gi nimeni n'a r5spuna ceva. El a zis atunci ca
neraspunzand nimeni, aceasta inseamna ea tots apro;.,
ba.
- -
www.dacoromanica.ro
496
A treia Impartire.1792. In sanul poporuiui
s'a produe insa o reactiean mijlocul gleahtei s'a
ridicat un nobil care fusese in America,Tadeu Kos
ciusko un om de mare energie, care s'a dus la Craco
via, apoi la Vargovia gi a Inceput ea organizeze o
migcare de rezistenta. La prima ciocnire cu Rugii
a invins gi lea luat tunurile, intrand victorios la
Vargovia. Se spune ca atunci cand a intrat in capi
tals, nisi nu s'a uitat la rage, pe care-1 dispretu
ia.In cele din urma, Suvarov, care in urma victories
dela Ramnic, igi luase numele de Rimniski dupe mode
antics, a pornit contra for ci in lupta de la Mace
jovice, Polonii au fost infranti. Atunci se zice ca
Tadeu Kosciusko ar fi strigat cuvintele "Finis Polo,-
nice" dar in realitate el n'a spus acest lucru.Ace
ste lucrurl au adus_in 1795 i cea da a treia 5.mpar
tire a Poloniei, la care au luat parte toti trei to
varagi din prima impartire. Pugii iau regiunea In
tregei Iitvanii de tsti gi Polonia, pans aproape de
Vargovia. Partea dela Apus impreuna cu Vargovia a
fost luata de Prusieni.
www.dacoromanica.ro
- 497 -
Austria is la randu-i regiunea Cracoviei cu
un-varf de Val% ce mergea pAngt aproape de Vistula,
Polonia disparAnd astfel dope harts Europe/.
Iia puVinA vreme dlipaimparVirea
1796, Ecaterina mare. In dltimii ani Ecaterina se
pronumVase contra revolutiei franceze, adica in con-.
tra ideilor pe care le acceptase ba Inca gi scrise-
se despre ele in anti de la inceputul domniei.
Prplegerea XXX-a
1.44,4 AprIlie 198
Culture 'Ns . In veacul al XV;II-lea
Pe masura ce inaintam in studiul istoriei .1/12-
slot, cercetarea culturii In amanuntele ei devine
mai complexa, din cauza cregterii malorii producVii-
lor intelectuale. Nu mai putem intra in amanunte,
ceeace ne-64:,duce prea departe, ne vom eargini la in-
dicarea curentelor mai importante in legaturl cU ?IQ=.111111.1111110.
. Fasc . 32
Polbnieitin
---000---
www.dacoromanica.ro
- 498 -
voltarea istoriei Ruslei.
Cadrul acestei lectitini este agezat In epoca
aceasta de schimbarelcare s'a produs dupA moartea
lui Petru cel Mare (1725) gi pan& la. moartea Heateri-
nei a II-a (1796).
Intluenta apuseangi. Am vazut ca erau deosebirl
foarte marl intre domnia lui Petru gi a Ecaterinei.t
In timp ce domnia lui Petru era influentata ca ci a
altor monarhi dit Europa de Ludovic al XIV-lea, cen-
tralism politic a Ecaterinei a foot sub influenta I-
deilor filozofice ale vremii (despotismul luminat).
In vremea lui Petru eel Mare tot eeeace se publica
se facea din interes practic, pentru a servi anumite
scopuri ale tarului, acum sub Etaterina II, avem ten-
dinte artistice, literatura, filosofia. Deasemenea
e alta calea pe care influenta apuseana a patruns in
Rusia. In vremea lui Petre aceasta influents era, sue-
deza gi germana, cea francez/ diredta filnd aproape
inexistenta. Petru a cautat pe toate cane ea imite
pe Suedezi pe care-i numea pofesorii lui. In vremea
Ecaterinei a II-a insa, influents este cea francezii,
www.dacoromanica.ro
- 499 -
aceeagi care cggtigase mai toate curVile din EUropa,
avAnd acum o intensitate aga cum niciodatg 411 mai a-
vusese. Pretutindeni se fgcea acum cOrespondenVa-In
limba francezA, care era la modg gi pang gi porta
incepuse a fi imitat dupes eel francez. Curentul care
predoming toate Virile este curentul filozofic.Dpx
data vorblm de aceastg influenVg in Rusia, trebue sg
ne gandim nuMai la class boierilor, plaza aristoora-
ticg, singura care putea fl influentatg.de buna
re de spirit din Europa. Celelalte clap ,duceau a-
ceeagi vies a veche ruseascg, moscovitg, deosebitg
cu totul de a aristocraViei. InfluenV6 strain in
Rusia s'adatorit gi mares afluente de strains ce
veniserg in diferite imprejurgri. Prin ucazul
1763, Bcaterina a II-a a dat prdin sl se dea mars
str6inilpr care se vor ageza in Rusia,
pieferindu-se aceea care se vor ocupa cu industria
gi comertul. In adevgr in urma acestui ucaz se con-
slat& cg 45% din fabrici erau ale strginilor ceeace
se socotea deloc ca ceva periculos, pentru socie-
,sta
din.
privilegil
bu
www.dacoromanica.ro
500
tatea ruseascA, fiinda nu poate fi vorba de idei na
Vionaliste asemanAtoare color din vremea noastra.Dar
aceasta nu a avut o influenVA direct& asupra cultu
rii in Rusia.
Blau fAcut statistici care sA arate ce consu
matie de cArti trine se fAcea in Rusia in vremea
asta 41 s'a constatat ca s'a cheltuit intr'un an o
su1i 6 de 200.000 de ruble pe cArIi francezo,ceeace
seamna oa mai mult franceza era uzitatA acum.
Numai o carte a- lui Voltaire a fost desfAcuta
In Rusia In 3000 de exemplare. Nu mai vorbesc despre
port sau despre dansuri care erau imitate dup5 Pa
ris, oraqul care da semnalul in aceasta directie.To0
erau'de parere ca cineva pentru a se socoti om cu
educatia completft trebuia BA cunoascii limba francezA.
Atunci se fundeazA vestitul Institut pentru domni
coare nobile,wIng.titutul S7o1nlIi", pentru educarea
domnicoarele din Inalta societate, dupA model fran
cez Acest institut imita institutul creat in Franta
sub InfluenVa dnei de Maintenon, favorita lui Ludo
vie al XIVlea, numtt "InsIltqui Sa4ntCyr",
www.dacoromanica.ro
- 501 -
Tga,ryiji Presa. Deasemenea este adus in Ru-
sia gi teatrul francez. In vremea lui Petru cel Mare
exists un teatru in piaVa numitg "Stogie", der acum
este adus la curtea Varinei.
Aici se jucau tot felul de piese care erau
scrise intr'un stil pseudo-clasic. Dintre scriitorii
rugi pseudo-clasici este gi Ecaterina II-a, care imi-
tfi pe Shakespeare, pe care nu-1 cunogtea din engle-
zegte, limbA pe care nu o vorbea, ci din traducerile
franceze gi germane. Deasemenea imitg pe scriitorii
francezi intre care Corneille gi Racine.
Mai toate aceste piese ale Ecaterinai nu au
nicio valoare. Unele din ele au titluri gi subl ete
luate din vechea istorie a Rusiei, ca de pildE "Ru-
rik si Oleg" sau o alta (pe vremea luptei contra
francmazonilor) "2 ;9mpora# 9 mores".Se vede cu ugur.
chi nu era o societate prea rafinatg, in
privegte estetica, gi nici nu prea igi da seams acea-
eta societate,ruseascA de valoarea teatrului, cAci
ni s'au pAstrat unele documents In care cineva se
plangea el se vorbea prea tare in gala in care se
rinta c.
,
www.dacoromanica.ro
- 502 -
juca aga ca nu mai auzea nimic, sau in timpul specta-
colului unit din spectatori spargeau nuci. Ba chiar
doamnele dela curte nu vroiau s vine la teatru ci
sunt pentru aceasta amenintate cu amend6 pentru a fi
determinate ea asiste la spectacole.
Presa is ci ea scum o deosebita desvoltare,dar
nu prin ziare ci prin publicatii de revista ce avecu
unele din ele - caracter literar aca cum se intam-
pla cu revista numita "Pictorul". Chiar Lcaterina a-
Yea o asemenea revistlistctKoye Bicttinset care s'ar
traduce cu "de toate", "amestecate". Apoi erau o se-
rie le publicatii politice. studiile istorice n'au
foot DeGlijate. Bovicov a pubiicat acum vechile cro-
nice rusegti, Incepand tiparirea izvoarelor istorice
rusegti.
Literature. In ce privegte literatura,acum e-
ra un mediu favorabil dezvAtarii ei, totugi caracte-
rul pe care-1 are este acela al lipsei de originali-
tate. Firecte ea poporul rus care era aca deose-
bit (IA popoarelo apusene putea da sublecte mumeroase
orie;luale, fnsg sCriltorii crau prea inTlueraVati de
-
9
$1Y.
d'e
www.dacoromanica.ro
- 503 -
Occident ca sa se indrepte spre poporul din care fa-
ceau parte ci sa cerceteze gi sa observe lucrurile
care-i Inconjurau ci in care puteau gasi subiecte
admirabile. Din cauza aceasta lucrarile literare ca-
re imitau ci ele Apusul, au un caracter de st%)erfi-
cialitate. Apusul se gasea din nefericire gi el s-
cum destul de slab, predominat fiind 1e genul neo-
clasic, care &luta sa invite personagille entice. In
Rusia In aceste timpuri, fiind la inceputurile ei,
literatura ne prezinta scriitori care nu se pot con-
centre pentru a da lucruri tameinice. Scriitori ca-
re lucreaza au credinta ca trebue ea scrie ce-
va gi cat de repede, Ears sa se eindeasca gi la cu-
litatea scrisului lor. Este cove asemanator cu epo-
ca din literatura noastra, pe vremea lui Heliado
RAdulescu, care spunea c. 61 se scrie .eat de mult,
ca sit ajungem po celelalte popoare care ne-au Meat
mult In urma. Cantitatea Ins& a stricat calitatii.
Dintre scriitorii din secolul al XVIII-lea, trebua
ea amintim pe LttigliCjianikx, socot ca cel din-
Ulu scriitor be4.etristic, in limba rasa, prin Ca :IL
www.dacoromanica.ro
- 5004 -
rile sale. 3ra prieten cu Tedfan Procopovici autorul
reformei bisericesti din Rusia. Antioh Cantemir a in-
trat in contact direct cu Occidentul, fiind numit am-
basador la Londra si Paris. A avut aici corespondenVA
cu Voltaire si se cunosc cloud scrisori ale for in_le-
Gatura cu un lucru destul de interesant, anume cu pri-
vire la originea familiei Cantemiregtilor. Card Vol-
taire aerie "Istoria lui Carol al XII-ledloomeneste
si de D.Cantemir pe care-1 arata ca Mind de origin
greceasca. Antioh atunci i-a scris ca gregeste cdnd
spune aceasta, caci familia lui e de origin tatara
(de rapt nici el n'avea dreptate ). Voltaire ii ras-
punde atunci, cam ironic, ca va face in lucrarea sa
cuvenita rectificare, dar adaoga el ca poate tot e
bine sa descinza din Pericle, dealt din Tamerlan.
Din satirele sale, se vede ca Antioh era un om
caruia ii placea sa nu prea aiba multa bataie de cap,
ea traiasca bine $i in societate-aleasa, cults, un
adept al mixaktisaglai liste influenVat mai ales de
Boileau.
mai
www.dacoromanica.ro
- 505 -
Dintre scriitorii ce-i uimeaza, trebue 61 men.
Vionez pe doi din ei, originari din regiunile foar-
te Indepartate ale Rusiei, tocmai din Astrahan.Unul
este Trediakovski ci celalalt Lomonosov. Propriu zis
ei nu au fost scriitori beletrietici, ci numai au-
tori de gramatici, au fost profesori la Petersburg
si Moscova, uncle au cautat sa faca manuale pentru
elevii lor. Trediakovski are chiar un manual despre
puritatea limbii, in care da semnalul luptei impo-
triva meologismelor. Interesant faptul ca Tredia-
kovski a fost primul profesor rus la Academia din
Moscova - incolo erau numai strain ci acectia s'au
opus la numirea lui, pe motiV ca el ar putea Impie-
dica influenVa Apusului, daca va capata un asemenea
post.
Celalalt Lomonosov a scris si poezii intre
care poezia mpg la lure. Uotinulu &" (1739). Era
ci profesor de Chimie in care domeniu a facut ci u-
nele descoperiri ca spre exemplu in legatura cu pro-
pAgarea luminii,etc. A studiat in Germania ci avea
cunoftinVe In multe domenii,era un enotelaodist.
www.dacoromanica.ro
506
DacA in privinta gcolii gi a primelor incer
cart literare, Trediakovski gi Lomonosov au fost cei
mai insemnaVi, dintre cei care au pus bazele in a
ceste domenii, apoi in teatru avem un alt scriitor
anume, Sumarokov. Acesta a ajuns directorul teatre
lor gi in aceasta situatie a trebuit sa eerie piese
de teatru pentru scena sa. A fost dealtfel foarte
fecund. Din cauza aceasta, fiind scrise pentru a a
vea ce se juca pe scena, pie sole lui Sumarokov so r3
simt fiind facute la comanda. 31e erau imitate in ma-
re parte dupe cele apusene, dar unele din aceste pie-
se aveau subiecte rusegti. Numarul mare de piese
scrise de el (ca valoare n'a ramas aproape niciuna
In literature) a facut sa se inradacineze acest gen
in literature ruse.
Sumarokov insa, era foarte mandru gi se soco
tea de aceeag valoare cu MoliOre gi Shakespeare.Spu
nea ca ar fi o minunata opera data el ar fi ajutat
sa intreprinda o calatorie in Europa, pe care apoi
sa o descrie cu pana lui maiactra, neuitand s adao
go aceasta n'ar costa decat vreo 300,000 de ruble.
ci
ca.
www.dacoromanica.ro
- "07 -
Care sfarqitul vigil sale, a inceput sa se ocupe
41 cu satira, servindu-se pentru aceasta de diferite
tipuri reale, functionaril sate un personagiu d4la
curte, etc.
Dintre scriitorii din aceasta perfoada de In-.
cercare, de pregatire, unul singur a ramas ca valoa-
re realer in literature rued, este un scriitor tot dp
pies& de teatru, dar de comedii, este vorba de 7.10...
Vitin care era un Lerman de origins, cum it arata,p1
numele de altfel. Intre comediile lui mai insemnate
aunt doa-"Brigadiruln §inyilamBr, ambele cu carac-
tersatiric dar cu o acViune nu prea inchegata.
Idelie revolutionare. In ceeace prive§te in-
fluenta In idei a Apusului, mai ales c6tre cfargitul
domniei Ecaterinei, ideile politice revoluViopare,
n'au putut ramane straine Rusilor. Bcaterina a
inceput era. dea to poi LuJmeeace_privecte acele marl
privilegii Qi reforme, pe care le prea slavea 18,1n-
ceputa domniei. Cand a izbucnit RevoluVia francezil
(1789)4 atunci qi Icaterila speriat qi a inter-pia
www.dacoromanica.ro
508
zis patrunderea to Ruei& a tot ceeace ar fi putut pu
ne la curent pe Ruqi cu aceste idei. Dar cu toate a
Cestea nu s'a putut impiedica patrunderea for in Ru
sia. Este adevarat ins& ca ele erau cunoscute tocmai
de aceea care nu aveau nici un interes sa be aplice,
adica de aristocraVie, dar s'au gasit totugi printre
nobili, oameni mai generogi care au cautat 0, be a
plice qi in Rusia. Dintre aceea care au dorit aplica
rea acestor idei au fost doi mai insemnati anume
Agzigicimaalgsz i NIC2;a9 142V1COV.
Despre Radicev s'a spus chi era cam excentric
§i ca in opera sa sunt aqa de mUlte contraziceritin
cat a fost banuit ca ar fi chiar nebun. In realitate
nu e tocmai aqa. In 1790 a atria el lucrarea cu sume
Jenia de contraziceri "giasjejagatsiaLnagjti
MotroW, care a provocat nedumerirea, in ce privea
facultdtile lui mintale. Este adevarat ca el netraind
in Franta, nu prea vedea clar lucrurile qi aceasta
explica acele-contraziceri din lucrarea sa.In unele
locuri Radicev laud& libertatea individuals pentru ca
nu prea departe ea spun cuvinte frumoase despre auto-*
gi
www.dacoromanica.ro
509
era-0.a sfanta din Rusia. al socotea ca aceste dote
notiuni se pot impriza foarte bine gi de aceea le
lauds.
In genre Radicev a fost influe4at de ideile
franceze, dar nu le poseda prea bine; igi facuse stu
diile in Germania $i 1 citise gi insusise pe Voltaire
0 ideie clara ins& pentru el era desflInVarea
gerbiei, lucru ce nu trebue totugi facut pe tale re
vol4ionargi dupa parerea sa, ci prin vointa Varului.
El este deci un precursor al revolutiunei fora
fie un revolutionar complet, in Rusia.
Pentru ideile sale socotite periculoase de
Ecaterina, Radicev a fost trimis in Siberia ca pe
deaps64 care de altfel era prea grave. el ne filnd un
om periculos, deoarece era un simplu intelectual gi
nicidecum un om de actiune.
Celalalt N.Novicov a fost un scriitor fecund.
El a publicat izvoarele istoriei rusegti, zis Bi
blioteca a vechilor scrieri rusegti. Avea gi o tipo
grafle, in care a publicat o eerie de lucre:x.1 cu ca.
racter educativ ci chiar ziare. Era de toate, un tel
- -
sa
www.dacoromanica.ro
- 510 -
de Beliade RAulescu al nostru, ziarist, scriitor,edi-
tor,etc. A Infiintat o societate culturara, 1+.422142:
talLuzazziaga, ce avea drept scop Incurajarea tipa-
jului ci a scos ziarul "Gazeta de Moseove. Prin-
tre ideile sale au fost cdteva asem&atoare cu cele
filozofice apusene. Socotit periculos, a fost ares -
tat ci apoi pus in libertate. De team& s& nti fie con-
damnat, Novicov a 'renuntat de a mai eerie i a fost
uitat. In vremea asta trebue sä spun c& printre aceea
care au easp&ndit ideile de libertate ale revolutiei
frandeze, au fost i francmazonii.
Spuneam de Intemeierea primei 101 francmaso-
nice din Iavi, cam tot in vremea asta se Intemeiaza
ci prima loje in Petersburg *i intemeitorul este tin"
sag, Schwartz, din Ardeal. Sian renrutat din acestea
cei mai Insufletiti revolutionari ai Rusiei, cu toa-
te c& deocamdatti nu Be constata miccari care s& ame-
ninte pe 'tar. Aceasta fiindca ideile venite din Fran -
a In patura de jos, care nu le dUno-
ctealinca, ci numai nobilime, care le luase"mai
mult ain diletantismt.enu pentru a le vine In practia.
yi
nulprinseserd
www.dacoromanica.ro
511
Pentru, ca ci pAtura de jos sa le cuboasca bineta
foot nevoie de contactul direct eu armata francez1,
rAzboaele cu Rusia, armatA care a ajuns chiar in
Rusia, ci astfel fermentul revoluVii ea se prindAr
aci.
Prelemerea XXXIa
EaTILIELALAIN2J1140.1112
Rusia. R a fivalgs....=4116-..
a
Ecaterpaa I; Revolutia Franceza. ArAtam In
lectia precedents cum in timpul.Ecaterinei a II:a,
ideile revoluViei franceze, care incepuserA sA se
yiapAndeascl in Rusia, o fAeuserd pe taring sAgi
schiMbe pArerea qi sA is considere ca o primejdie 01
pentru tronul Varilor. Astfel de unde entuziasmul
pentru reforme fusese foarte mare la Inceputul dem--
Mei sale, la sfargitul domniei, este din contra o
pcginire de represiune care sA impiedice rAspandires
ideilor revoluViei franceze. Se ,tie ca scopul prio.
in
$i
-000---
si Napoleon I
si
- -
www.dacoromanica.ro
- 512 -
mordial al revolutionarilor era ca ideile revolutiei
sA nu as margineased numai la Franta, ci sA fie du-
se in toate pArtile, sift fie cunoscute de toti oame-
nii de pe pdmant. Ca o reactie, diferitii suverani,
in special principii germani gi Austria s'au unit
formiind at* numitele coalitii contra Frantei revolu-
tionare. La cea dintaiu coalitie Rusia nu a luat par-
te, nici nu s'a amestecat in acest conflict al Fran-
tei cu Europa gi aceasta atitudine a durat tot tim-
pul domniei Ecaterinei, care a avut cumintenia de a
eta de o parte.
Este interesantA de vAzut situatia Rusiei
in legaturd cu apucul european.
P41 I - 12g6-18014 Cand Napoleon s'a Latins
in Europa, interesele Rusiei s'au izbit de ale Fran-
Vet in Orient. Lupta aici incepe Intre Pranta gi Ru-
slat dupes 1796 in vremea lui.Paul I fiul Ecaterinei
ci al lui Petru al III-lea. Asupra acestuia soarta
tatAlui sdu Petru al III-lea a avut o adancA influen-
td, din cauza aceasta, el era un om foarte nelinigtit
gi bAnuitor. Era gi la el aceeagi formatiune psihicA
4,11
www.dacoromanica.ro
- 513 -
ce se intalnegte la intreaga familie a Romanovilor
- care mai ddduse cativa membri al tronului ruses°,
nesanatoyi. Paul I era un om cu nervii zdruncinaVi
Qi din aceasta cauzU foarte influentabil. La incepu,
tul domniei sale a avut cateva acte de marinimietlis
berand pe unii din arestatii politici din domniile
precedente, cautand astfel ea repare unale din gre-
elile mamei sale in aceasta privintl. Corpul tata.
lui sau Petru al III-lea a Post adus din ordinul lui
in capital dintre arestaVii eliberati cel mai
insemnat este Kosciusko eroul polonez. Deasemenea
pe Stanislaa August fostul rage al Poloniei 1-a adus
la Petersburg.
In momentul urcarii lui in scaun in Europa,
situatia era astfel. rattea cea mai Brea, mai sange-
roasii a revolutii franceze se terminase acum gu-
verna Directoratul care tocmai trimisese in Italia
pe ,ylitorui consul Bonaparte a c6rui expediVie este
ineununatil de success In urma infringerii, Austria
inchee la 1797 pacea dela Campo-Formio. Aceasta pace
Faso. 33
4i
si
www.dacoromanica.ro
- 514 -
cuprIndea un articol care atingea influenVa Rusiei
in Orient. El se referea la fostele stapAniri ale
republicei VeneViei asupra insulelor Ionice,dintre
care cea mai importanta era Corfu. Aceste forte
stapaniri ale Venetieitau Post puse sub protectia
Frantei. In felul acesta FranVa a ajuns sa aibe cu-
-glint 41 mai milt sa puna chiar picior militar in O-
rient, ceeace a spaimAntat pe Ru§ii care socoteau
pand acum ca Orientul era terenul for exclusiv.
Armate franceze intra in Orient cu prile4u1
expediViel generalului Bonaparte in Egipt (1798),
cAnd in trecere flota lui s'a oprit in insula Malta
ocupata pAna acum de ordinul Gavalerilor Ioani%i,de
la care e luata qi anexata FranVel. Cavalerii Insa
s'au dus la Petersburg unde au oferit lui Paul I tit-
lul de mare maestru (titlul pe care it purtau gefii
lor) socotindu-1 pe -arul Rusiei ca cef de cruciata
contra Turcilor.
Flota generalului Bonaparte debarca in Egipt
unde invinge pe Mameluci, vasalii Turcilor. Din a-
ceasta cauza, Turcia declare razboiu FranVei ci cum
www.dacoromanica.ro
- 515 -
forVele ei nu erau suficiente pentru a lupta cu
Franta, Sultanul cere ajutor dela Rugi, in afara de
ei ne.mai avdnd la tine altul sa apeleze. Deci din
dugmani seculari, Rugii devin prieteni cu Turcii.Fa-
VA de cererea de ajutor a Turcilor, Rugii raspund ca
vor intinde mana for protectoare Turciei. Bonaparte
cu acest prilej al conflictului cu Turcia, a dat o
serie de proclamaVii in arabegte catre populaViile
din Egipt gi Siria, aratand ca a venit ca sa elibe-
reze pe cei oprimaVi de jugul stapanitorilor.Acestc
proclamaVii traduse grecegte gi romanegte au circu-
lat la noi. Cam in 1798 are loc a doua coalitie im-
potriva Fran ei, de data aceasta iau parte gi Rugii,
alaturi de Anglia, Austria, Olanda gi o serie de
state germane. We. hotarit chiar ca la aceasta coa-
litie Rusia sa participe cu o armata foarte mare
gi in fruntea ei a Post pus cel mai insemnat general
pe care 11 avea in aceasta vrene Rusia, batranul Su-
varov. Armata acestuia se unegte cu cea Austriaca
gi se indreapta spre Italia in Nordul careia, Lom-
bardia, devenita re,ublica Cisalpla prin cucerirer
www.dacoromanica.ro
- 516 -
franceza, era scopul cuceririi lui Suvarov. Armata
franceza era inferioara ca numar gi In luptele dela
Verona gi ca decisiva dela Cassano, Francezii sunt
Infrinti, astfel ca Suvarov igi poate face o intrare
triumfala In Milano. Francezii nu vor sa cedeze ugor
gi Directoratul Tidied o noua armata, pe care o tri-
mete sub comanda lui Jaubert contra RuSo-Austriaci-
lor, dar acesta este gi el infrintaproape complet
la Novi, astfel ca. Lombardia ramane a lui Suvarov.
Dupes ce aliatii au cucerit Italia, s'au On-
dit sa atace Franta prin doua parti, o armata sa por-
neasca pests Alpi din Italia 0 alta prim Elvetia.
Boa aranjat in aga fel Incat Rugii sa atace prin El-
vetia, gi cei care au propus aceasta au Post Austrie-
cii, pe motiv ca Rugii sunt mai obignuiti cu gerul gi
cu zapada - uitiindu-se totugi ea mu erau obignuiti
cu regiunile muntoase.
In fruntea armatei franceze din Elvetia se a-
fla generalul Mssena care ayea o armata mai mica
deciit a Rugilor, dar el a gtiut sa profite de doug
imprejurari extrem de favorabile oferitede teren.In
www.dacoromanica.ro
517
primul rand de schimbul ce trebuia sa se faca Intre
armata austriaca ci cea rus4, care venea sAI is lo
cul ci in al doilea de drumurile foarte grele pen
tru comunicatie in munti. Massena nu a dat o blt6lie
decisivat el a profitat de momentul card armata ruse
lua local celei austriace ci atunci a atacat in mai
multe locuri deodata. Toate aceste atacuri ale lui
Massena suet cunoscute sub numele de lupta dela ZU!..
rich (1799). Armata rued este infrinta in aceste a
tacuri, totuci Suvarov care avea acum 70 de ani reu
ci sa se retragat e adevaratt cu pierderi foarte
fiind aproape Bata sa fie distrust dar putAnd
panfi in cele din urma ea scape de armata franceza.
A fost o retragere cu mari pierderi, dar to
tusi glorioasit cu toot& blitranetea lui Suvarov.
Aceasta infritgere Ins a fAcut pe Auatriaci di nu
mai aibe curajul de a trece in Pranta ci astfel a
ceasta a scApat de pericolul ce o ameninVa.
De pierderea suferita de Ruql Varul Paul a
acuzat pe Ausiriaci ca au trimis Ruql acolo, undo ei
nu cunovteau locurile. In timp ce aliatii nu se 11*-i
marl,
www.dacoromanica.ro
518
pacau infra ei, Bonaparte s'a intors pe o corabie
din Egipt, a rAsturnat IndatA Directoratul ci se
proclamd prim consul. Dula aceia intrA in tratative
cu Rusia gi izbutegte sA-1 faces pe Paul sA Se retra
gd din coalitie, promitandut sprijinul gi facdnd
din el aproape un aliat. Dar pe neagteptate Paul a
Post asasinat. Cum insd nu se gtie,deca numai c&
principalul vinovat a fost un oarecare nobil Pahlen
Dar desigur ca acesta nu din proprie initiative a fa-
cut faptul, se pare ca vor mai fi fost gi altii,cAci
asentimentul garzii 1a avut, deoarece n'a fost im
piedicat sa intre la tar, unde cu tovaragil sdi 1au
silit sd abdice, ceeace pe tar 1a fdcut sa ridice
oabia. Lupta a fost scurtd gi inegald, iar tarul a
Post ucis. A rAmas tar Alexandru fiul mai mare al
lui Paul. Se pare al Alexandru gtia de complotul pen-
tru detronarea tarului Paul, dar nu se agtepta ca se
va termina astral.
alvandaIL1221=a211L Acest lucru a avut
o mare influent& asupra lui Alexandru, care toatd
ci font urmdrit de uciderea lui Paul.IspAgi
- -
vieata-
www.dacoromanica.ro
- 519 -
rea faptei sale 1-a transformat intrlun mastic gi cu
twit& cultura gi finetea sa niciodata n'a putut sea--
pa de imaginea asasinarii fostului tar. Chiar data
adevaratul motiv al asasindrii nu se cunoagte,fapt
cert este ca de moartea lui Paul a avut de profitat
In primul rand Anglia ale carei interese fusesera
astfel servite din plin. Ba chiar jurnalul oficial
dela Paris spunea straveziu Ca e ugor de inteles ca-
re e puterea sub ingrijirea careia s'a pus la tale
asasinarea tarului.
Can(' Alexandru I a Post ales tar, Napoleon a
trimes gi el reprezentanti la incoronare. Cu toate
ca tarul Alexandru spunea ca va cauta sa fie un me-
diator litre Franta gi Anglia, totugi partida engle-
zo-fila a avut destul influent& pentruca in curand
sa-1 faca sa fie contra Frantei, uncle spunea ca se
gasea la conducere un uzurpatorL a carui stapanire
nu era justificata prin nimic legal. Napoleon nu se
multumegte cu situatia de prim consul ci in 1804 se
incoroneaza ca imparat. Acum se face o nova coalitie
contra Frantei, ura cea de aIII-a coalitie la care
www.dacoromanica.ro
- 520 -
luau parte Anglia, Rusia gi Austria. Aliatii spetau
ca vor invinge, dar repeziciunea lui Napoleon el
zicea ca "victorille mele le-am cagtigat cu picioa-
rele soldatilor mei" - a dejucat planurile lor. Arms-
tele franceze au silit repede pe coalizati sa cede-
ze. Austriecii smolt atacati chiar la ei in imperiu,
in Boemia. Tarul Alexandru trecuse cu armata prin Ga-
litia peste Carpati gi in Cehoslovacia de azi se in-
.talnegte cu imparatul Francisc, armatele for unindu-
se gi astfel ajungand cam la vreo 80.900 de oameni.
Armata lui Napoleon cu toate ca era ceva mai
mica - 70.000 de soldati - totugi era superioara mai
ales ca artilerie. Lupta hotaritoare se da la Auster-
litz la 2 Decembrie 1805 gi inainte de inceperea a-
tacului, aliaVii erau siguri de victorie. Locul pe
care s'au desfagurat ostilitatile era aga: in cen-
tru era un platou, dejur imprejurul lui erau o Eerie
de mlagtini inghetate nu prea gros. Atat platoul cat
gi ter6imul mlagtinos erau in stdpcanirea armatei
austro-ruse. Scopul lui Napoleon a Yost de a patrur-
de cat mai repede la centru gi de a pure mana pe
www.dacoromanica.ro
521
platoul de aici, de unde putea sd &mine vagiunea,de
aceea atacul lui cu teat& vigoarea spre acest punct
a That indreptat gi a reugit ca platoul din centre s&
cad& in mana lui. Faptul acesta a hotarit rezultatul
luptei, aci de pe platou cu ugurin-VA putea bondbarda
Cu artileria in vale, izbind in plin pe dugmani. Pe
deasupra ghea-Va mlagtinilor fu gi ea spart& de arti
lerie, contribuind astfel la distrugerea armatei a
liatilor, care in mare numar se gi inceavt_ in retra%
,gerea dezordonatE din fate armatelor franceze victo
rioase. S cea mai mare victoria a lui Napoleon.Rugli
pierdeau 20.000 de oameni gi 30 de steaguri In acea
et& luptd, iar imp. Austriei trebui sA inchee pacea
care avu be la Presburg,azi Bratislava. Prin aces
et& pace, Venetia gi Tirolul aunt luate de Franta.Cum
Austria deocamdatA nu mai insemna o forVE pe .care a
liErVii se sprijine, Anglia gi Rusia s au gandit sE rt.
dice in locul ei alt dugman contra lui Napoleon.Ace
sta a fest, dealtfel un yacht adversar al FravVellg&
sit indata in Prusia gi astfel se nagte coaltVia a
ITa.
- -
www.dacoromanica.ro
- 522
81-
tuatia era Brea pentru Alexandru, caret el incepuse
tot atunci razboiul cu Turcii, impartindu-§i deci
fortele pe doua gtentuil:;1 de data aceasta armata
lui Napoleon a *Met mai repede decat aliaVii. In
scurtA vreme Prusienii fiind batuVi la Iena, Napo-
leon Tatrunde in Berlin, de unde apoi se puns in ur-
mArirea Ru§ilor, trecand prin Prusia Orientala O. in-
triad in Polonia. Cum Ru§ii au intarziat pe drum
aunt ajun§i ciocnirea are loc la Eylan in 1807
In luna Februarie.
Cum vremea era foarte rea, iarna,pe un crivdt
in care abea se vedeau oamenii unit cu.alVii, lupta
a ramas nehotarita, dar cum vemf primavara, armatelc
se ciocnesc din nou, de data asta la Friedland pe
raul Ale §i victoria ramane tot de partea lui Napo-
leon, Varul fiind astfel obligat ea cedeze. Napoleon
ici da in aceste momente seama de imposibilitatea 41
absurditatea unui plan de cucerire al Rusiei - ceea
ce nu se va mai intampla ceva mai tarziu - de aceea
s'a gandit sa se impace cu Ru411 ba chiar 0-1
-
RAzboiul franco-ruso-prusiaa (1806-1807).
136
gi
www.dacoromanica.ro
- 523 -
facd prieteni, pentru aceasta inchee cu Alexandru o
pace in cele mai favorabile condiViuni pentru Rugi,
toate greutaVila suportandu-le Prusienii.
Pacea s'a incheiat pe o plutd in mijlocul
raului Niemen, langa Tilsit la 1807, pe malurile a-
pei fiind deoparte armata francezd, de cealaltd res-
turile armatei rusegti. Pe plutd s' au intalnit cei
doi impArati Napoleon Si Alexandru pentru a discuta
conditlile pacuu. Venise - crezand ca va putea lua
parte la discuVii gi regele Prusiei Frideric Wilhelm
al III-lea, dar el n'a fost primit gi a trebuit a
ramand cdlare pe mal. In urma intrevederii celor doi
impdrati, soarta Prusiei a fost foarte rea,pentruca
Napoleon treat atat la Apus cat ci la Rasdrit ca
to un stat sub influents. Frantei gi prin care putea
fi Vinuta in Priu. La Apus luase astfel nactere sta-
tul Westfaliei, ce fu dat unui frate al lui Napoleon,
cuprinzand o mare parte din Germania, iar la Rasarit
fu refdcut statul Poloniei, dar nu sub acest numelci
sub cel de ducatul Vargoviei. Napoleon avusese acest
stat gi din motive de datorie de recunogtinVA,
i-a
cat;www.dacoromanica.ro
- 524 -
multi Poloni luptau allituri de Francezi in armata
lui Bonaparte. ;i aceasta era un motiv in plus care
determinase dugmania Rusiei fa-Vh de Napoleon gi care
o flicuse sa participe la coantille de panA acum.Ma-
role ducat al Vargoviei, fusese format din regiunile
pe care Prusienii le luasera dela Poloni cu ocazia
imp6rVirii tarn acestora gi in fruntea lui a foot
pus un principe din calm de Saxonia,Frederic August.
In schimb Rusia nu pierdea nimic din conflictul cu
FranVa terminat defavorabil pentru ea pe campul de
lupta. Singura condiVie ce-i fusese impus6 era adera-
rea la Blocusul Continental, care era o easurrl luata
de Bonaparte contra Englezilor, Inca de and intrase
in Berlin. Prin aceasta eisura nici nn popor din Eu-
ropa nu mai trebuia sa primeasca in porturile pe ca-
re le avea vreo corabie angleza. Lucrul acesta era
Ins6 foarte greu de Vinut, totugi Rugii au promis
c. se vor Vine de obligaVia pe care gi-au luat-o prin
pacea dela Tilsit, dar prin interzicerea leg6turilor
cu Anglia, Rusia igi fdcea un rau foarte mare,rui
nahrt comerVul sdu care se indrepta prin Baltica sprc
www.dacoromanica.ro
- -525
Anglia.
Irljaagataxarilai era acum.o chestiune,
aceeaa Orientului. Franta pusese piciorul 14 Rasgri-tul Europei gi unii din Francezi 1-au sfatuit pe Na-
poleon dea manft libera Rusiei in aceste parti ale
Estului, dar se zice ca Napoleon le-a raspuns ca nu
may gAndesc la aga ceva, caci aceasta ar insemna sta.-
panirea Constantinopolului de Ruci gi stApanirea a-
cestui orag Inseamna stApanirea lumii.
In 1806 izbucni rdzbolul ruso-turc. In vremea
aceasta Francezii trimisesera la Constantinopol ca
reprezentant pe generalul Sebastiani. Acesta trecand
prin Bucuresti a facut un raport &Ore Napoleon,prin
care-i arata ca ambit domni gi C.Ipsilanti gi MO-
ruzi din Muntenia si Moldova, - pe cel din 'Irma
nu-1 vazuse insa - cant infeudaVi Rusiei, dar ca se
Gasesc si boieri care vad cu simpatie pe Francezi.
Ba mai mult chiar printre familiile fanariote care
domniser6 sau puteau sa domneasca in tgrile noastre,
se gaseau francofili, aga de exemplu familia c3utu
sau Calimachi.
sa
www.dacoromanica.ro
- 526 -
Deasemenea familia Manu dela un membru al ca-
reia Napoleon a primit o scrisoare de felicitare pen-
tru victoria contra Prusiei, la care Napoleon a ras-
puns din Berlin, multumindu-i gi facand aluzie ca va
veni vremmied intervinA in principate. Cum au aflat
de intentia lui Napoleon, boierii nogtri 1-au ci
stria, rugandu-1 sa libereze principatele de Turci ci
sa formeze din ele o republics. Napoleon nu prea a
dat atentie cererii for gi pare a nici nu prea
i-a InVeles bine cine sunt, ce vroiau gi de aceea a
pus urmatoarea apostila - cam ridicules, pe cererea
boierilor: *Demander & ce ipdividus, ce quo je pour-
rais faire pour leui service*, Dar mai tarziu a vazut
Napoleon ca not i-am fi putut servi mult gi Sebastia-
ni -core sultanului schiMbarea domnilor dela noi,ceee
ce in adevar se Intampla, fiind numiVi in locul for
domni francofilii: Scarlat Calimach gi Alexandru vu-
Vu. Aceasta schimbare de domni a provocat razboiul
cu Rusia, Ipsilanti s'a refugiat in Rusia, iar ro-
ruzi s'a ascuns. Informati ca este completes anarhie
In Turcia, Rugii socotira ea acum este momentul sa
www.dacoromanica.ro
-527
luilte contra Otomanilor. IndatA ei intervin gi cer
energic Turcilo= td readucii pe fogtii domni. La de
mersul Rusiei se anturg gi Anglia care ci trimite pe
amiralul flotei ei din Mediterana in fate Constanti
nopolului. Dar aceasta ameninVare n'a Vinut prea mult,
&ddi du/A trei zile flota se retrace de teams sa
nui fie tAiat& calea inapoi. Astfel concomitent cu
luptele. francoruse din Prusia Orientals incepe gi
rAzbolul rusoturc. Armatele Rusiei patrund la not
gi pun in fruntea Varilor noastre pe C.Ipsilanti ca-
re eta cateva luni down peste amandoug Virile rom5
negti.
0 alt6 Imprejurare care a Incurcat pe Turci
acum a Post rascoala Sarbilor.
In 1804, Earth, care nu mai aveau niciun fel
de drept politic, pornesc acum ajute autono
mia ci chiar independenVa. Multi din ei se ocupau cu
negotul in special cel de porci. Dintre acegti ne
gustori s'a ridicat unul anume Caragheorghe sau Cer
nigheorghe, din care se trace familia domnitoare din
Serbia. Acesta a format o oaste, pe care o inarEato
sasi
.
www.dacoromanica.ro
328
cu ce a putut gi fiind un om foarte viteaz, a reugit
la inceput sa bata pe Turci gi a format un stat,care
firegte nu putea rezista prea multg_ vreme Turcilor;
de aceea el a cerut ujutor dela domnii nogtri ci in
adevgr C.Ipsilanti it ajutg cu bani gi apoi cere
ajutorul Rugilor, care vin in principate cu prilejull
inceperii rdzbolului. Cu prilejul pacii dela Tilsit,
Napoleon indeamng pe Var sa inchee pacea cu Turcii,
ceeace Alexandru nu avea interes sg facd.
Se intamplg cg dela o vreue socotelile lui Na
poleon se incurcard mai ales din cauza Spaniolilor,
cgrora el voia sd le pund un rece (Iosif Bonaparte),
pe care ei nu-1 vroiau.
Din cauza aceasta Bonaparte e:,te nevoit sd dea
mans liberg Rugilor in Orient irrlieind cu ei un tra
tact la Erfurt (1808), care _Lea de fapt un adiViona/
al pacii dela Tilsit F;I: prin care se nvoia la recu
noacterea supreme-gel rusegti in Rgsdrit.
- -- 000 - --
ci
www.dacoromanica.ro
:-529
Prelegerea XXXIIa
Luni 11 Aprilie 1938
Rapirea Basarabiei ei expediVia lui
Napoleon in Rusia (1812)
RAzboiul rusoturp_isoptinuarel. La sfArcitul
lectiei trecute arAtam cum dupli urma razboaielor cu
Napoleon ajunsese Rusia intr'un mare rAzboiu cu Oto
manii, care schimbaserd sub influents lui Napoleon,
pe domnii din tdrile noastre, Cu altii simpatizanti
ai Francezilor. Totuei Rueii n'au avut cine etie ce
victoria in acest rAzboiu, fiindca cetatile turceeti
rezistarA cu indArjire ei se pare ca et generalii
care comandau armata tarului din principate erau
slabi. Doi au Lost acecti generaliruci care au lup
tat in acest razboiu cu Turcii: Michelson el
Cel dintAiu era prey bAttrAn; se distinsese
Fasc. 34
Milora-
dovici.
www.dacoromanica.ro
- 530 -
cu prilejul rascoarei lUi Pugacev, cel de al doilea
era un om foarte petrecaret *i se time( numai de ni-
micuri. Scrisese pe o sable ca titlu ca el e "Sau-
veur de Bucarest", ceeace a facut pe boierii no*tri
sa-i zica "le sauteur de Bucarest", fiindca ii pla-
teau daneurile ci balurile. In Muntenia, in intelege-
re *i.cu Ru*ii, boierimea in frunte cu C.Filipescu a
aranjat inlaturea lui C.Ipsilanti repus in scaun oda-
ta cu venirea Ru*ilor. Ei au'raspandit evonUl ca vin
Turcii pi C.Ipsilanti de frica a fugit, dar cum a-
cectia n'au venit, el s'a facut de ris prin fuga sa
nu s'a mai putut intoarce in scaun. A intervenit
ins& la tar 1 era gata sa reu*ealsca.sa se razbune pe
eel care-1 facusera de ris. Interventia lui la tar
o facu printreun secretar al sau, un francez foarte
cult, anume marchiiul de Saint-Aulaire, care a pre-
zentat Varului un memoriu, aratandu-i nevinovatia
lui Ipsilanti gi nedreptatea faouta de boierii gi de
generalii rugi din Buouregti, fietandu-1 tot deodatA
gi o propunere in sensul de a creea un stet roman in-
dependent format din unirea prinoipatelor sub pro--
pi
www.dacoromanica.ro
- 531 -
tecVia Rugilor, avAnd in frunte un principe roman
sau grec identificat cu interesele romAnegti. Dease-
menea organizaVia noului stat sa fie fAcutti in chip
occidental. Pentru cAtfiva vreme tarul 11 restabile-
gte pe C.Ipsilanti, dar el intrAnd dip nou in con-
flict cu Rugii din Tara RomAneascA, in cele din urmA
este scos din scaun pi exilat la Kiev, unde a pi mu-
rit. Un fiu al lui a intrat in armata rued, luptAnd
gi distingAndu-se in rdzboiu gi el a Post vestitul
Al.C.Ipsilanti conducAtorul eterigtilor greci.
Dupa tratatul dela Erfurt prin care Napoleon
dadea marl concesii Rugilor in Orient, tarul a in -
cercat ea continue lupta Cu Turcii. De data asta ar-
mata este comandatA de generalul Kutuqov.In 1809
este cuceritii Braila, dupg care Rusii au trecut Du-
ndrea in Dobrogea. In 1811 la Slobozia langa Gtur-
giu se dtt o lupta, in care Rucii au lAsat la lnce-
put pe Turcii de peste Dundre sa treacd in oarecare
masurA gi deodata an treout la atad, luAndu-i prin
surprindere pe ostagii care apucasera ed ajullei din-
ooace, rupandu-le podurile gi impingandu-i in apA.
www.dacoromanica.ro
- 532 -
A Post o victorie completA care aducea stapAnirea
DunArii in mAinile Rugilor. Ei tree fluviuloamenin-
VAnd Balcanii. Dar curAnd armata tarului este opritA
de Napoleon.
Conflictul cu Franta. ImpAratul francez soco-
tea ca in Europa nu trebue sA fie decAt douA puteri
marl, in Apus Franta, in RAsArit Rusia, dar pe ince-
tul prietenia cu Varul se stricase.
Motivul era 'ca." din aceasta prietenie numai Na-
poleon era eel care avea de cAptigat mai ales Ca Ru-
sia era obligati sA adere la Blocul Continentaloprin
aceasta Rupii pierdeau pi mai mult, comertul for
fiind 63/Ault, pieata cea mai important& de cumpArare
gi vAnzare a for fiind Anglia. Apoi mai era incb. ce-
va. Cele mai multe familii nobile din Rusia gi insApi
familia Romanovilor aveau foarte multe rude in state-
le germane pe care Napoleon be cucerise gi inlitura-
se dela conducere pe rudele Rupilor. In sfArpit ulti-
ma nemultumire era provocata de creearea ducatului
Varqoviei, care fusese merit prin mai multe timuturi
luate dela Austriaci, ceeace firepte mAreau puterea
www.dacoromanica.ro
- 533 -
statului nou, care prin dorinta Polonilcr, putea de-
veni o noua Polonie primejdioasa Rusiei.
Cee'ace a facut ca definitiv Oa' se strice prie-
tenia intre cei doi monarhi, a fost luarea unei ma
suri de catre Alexandru, care da voie Englezilor sa
intro in porturile rusegti. Atunci Napoleon face o
mare armata cu care in 1812 porneste din Dresda con-
tra Rusilor ce se gaseau tocmai in razboiu cu Turcii.
Pacea dela Bucuresti. Pentruca sa fie fiber cu
Napoleon, tarul cauta sa inchee pacea cu sultanul si
locul ales pentru aceasta este Bucuresti. Astfel Ca
la 16 Mai 1812 delegaVii color doua state se intal-
nesc in capitala Tarn Romanesti la Hanul lui Manuc
care era pe locul actualului hotel Dacia. Au foot
multe discutii cu privire la aceasta pace.
In primul rand un cronicar moldovean Manola-
che Draghici care a scris. o lucrare "Istoria Moldovei
pe 300 de ani", arata ea cu acest prilej a fost o
tradare din partea delegatilor turci, care s' au la-
sat cumparaVi de Rusi. ReprezentanVii Turcilor erau
tot nista Moruzegti anume Dimitrie marele dragoman 4i
www.dacoromanica.ro
- 534
Panaioti Moruzi. Draghici spune ca Napoleon care in
acest moment printr'o scrisoare delegaViei turcecti
sa nu inchee pace, caci el pornegte lupta contra Ru-
pilor. Scrisoarea ins& este dositti de Moruzepti pi
astfel ca Rusii au scapat cu fata curates. Dl.Iorga in
lucrarea sa "Moruzegtii ci r6pirea Basarabiei" in
An.Ac.Rom.- a cautat Ga arate ca Moruzegtii nu sunt
vinovati, pe naotiv ca nu a existat nicio scrisoare
trimisa de Napoleon, deoarece in corespondenVa ace-
stuia nu exista aga ceva. Fapt cert este insil ca de-
legaVii turoecti au pldtit cu capul iscglirea pacii,
gi se *tie c a Moruzegtii erau rusofili convinpi.
Prin pacea aceasta se spune ca. apa Prutului
va desparti deacum inainte imperiul otoman de Rusia,
iar mai jos apa Duni-1th va fi hotar.
Deacum regiunii dintre Nistru pi Prut i se eta
numele Basarabia dela numele pe care-1 purta pAna a-
cum regiunea ce era sta./Anita de Turci, Bugeacul.In
felul acesta se rapegte o bund parte din Moldova de
catre Rug/. In celelalte puncte ale tratatului se mai
prevedea intre altele ca Rugii vor evacua principa,-
-
-
www.dacoromanica.ro
-535
tele care timp de doi ant vor fi ecutite de impoz1te.
Corgbille rusegti vor putea pftrunde pe Duna-
re numai oat tine stapanirea lor, adicA pang la vitr-
earea Prutului in Dunare. Deasemenea nu. se vor mai
cladi cetkti nos, tar cele vechi vor fl darimate,
Regiunea aceasta r6pit'd de Rugi cu--.Ldon. de
rapt trei partil prima parte din oent2u cea mai
mare era luat'd dela Moldova, a dory dola 3ud el a
treia dela Nord - raiaua Hotinule fusesera luate
dela Turci. AU fest unite torte trei la un lcc.Noii
regiuni i s'a recunoecut caraeterul de provincie ro-
maneasoA prin faptul ca tarul a dat o proclamatie,in
care spunea intre altele cA...."86opul meu sta intrl
aceasta, ca sd-i 0:rues° ei (Basarabiei) o politi-
ceasca ocarmuire, potrivitA cu moravurile si obioe-
turtle populatiei ei."
Cu alte cuvint,) Basarabiei i se va da o orga-
nizatie potrivitli Ja populatia romaneaseA a ei.Foar-
te multi din locitorii tInutului rtipit au fugit po-
ste Prut gi tarul ii sfituecte ea vi.n laapoi,
11 so va int5mpla mimic. Basarabia pin& pela 1810t
-
§
ca
-
*a
0
www.dacoromanica.ro
- 536 -
avut o autonomie a sa, in care puterea o avea nn di.
van de boieri romani care o conduceau. Administratia
bisericeascA a rants tot romaneascd, aga cum se in-
tamplase cu cea civilL In fruntea bisericii Basara-
biei -este numit Gavriil Banulescu, origin= din Buco-
vina, gi el a fost acela care a serfs in limbs romA-
3311 proclamatia tarului prin care invita populatia set
nu mai fugal proclam4ie ce a fost citita in toate
bisericile din Basarabia, tot el a infiintat gcoli
gi tipoGrafie de earti rom&nesti in Basarabia. Rusi-
ficarea s'a incercat numai mai tftiziu.
Campania lui Napoleon in Rusia. S6 ne intoar-
cem Inset la rAzbolul tarului cu Napoleon. In ciocni-
rile de pand acum cu impiiratul Frantei Rugii nu puse-
sera prea mult suflet, deoarece chiar infrinti ori-
cit de greu, tam for nu era in primejdiettiind de-
parte de teatrul evenimentelor. Und infra razboiul a
venit In Rusia si chiar Moscova a fost invadata de
Francezi, fires te ci twit& Rusia s'a des teptat cu do-
rinta de a izgoni ducmanul din sanul ei. Rezultatul
www.dacoromanica.ro
- 537 -
a fort oa napoleon e infrint.
Napoleon igi da seama ca Rusia era greu de cu-
cerit datorita marimii ei, climei pe care o aveatapoi
departarii prey mars de baza lui de operatiune gi de
aoeea a crezut ea victoria nu-i poste fi adusa cleat
numai de viteza operatiunilor sale militare pi asta
inainte de a veni iarna. El a vrut sa atraga armata
rues contra sa gi s'o convinga inainte de a se retra-
ge. Apoi sa slabeasca Rusia formand un stat in coa-
eta lor, anume refacerea Poloniel. 0 parte din gene-
ralii Rugi erau de parere ca o luptd cu Francezii,ca-
re erau in numar de vreo 600.000 din care oaste fa-
ceau parte qi aliatii (Prusieni, Austriaci), care mai
de vole, mai de nevoie trebuisera sa is parte la ex.--
peditie, la camp deschis ar fi o distrugere completa
pentru Rusia ci din aceasta cauza e mai bine sa se e-T
vite acest lucru. Cel mai bun mijloc du/A parerea for
era de a-1 atrage pe Napoleon in Rusia, unde Para in-
dotal& ca va avea soarta lui Carol al XII-lea, cum
s'a ci intamplat.
Armata tarului era impartita in cloud: cea dela
www.dacoromanica.ro
538 -
Nord era comandata de generalul Bagratton,cea dela
end, la vreo 60.000 de soldati de generalul Barclay.
Oastea lui Napoleon era pe ldnga Tilsit, se indrept?t
repede spre Vilno, avand pe marginile sale diferite
corpuri conduce de diferiti generali care trebuiau
sa sustind aripile gi sa prevind un atac din flan-
curi, de pildd era un corp austriac care venea din
Galitia sub comanda lui Schwartzberg, altul care ve-
nea dealungul Balticei.
In feta acestui pericol, tarul Alexandru a
dat indatd o proclamatie prin care ardta ca Rusia e
in primejdie gi ca dugmanul trebue sa gdseasca in on
ce rue Pojarski - eel care aparase cu eroism la
1615 Moscova atacatd de Poloni. Catastrofa se apro-
pia gi Vilno fusese ocupat, fdra prea mare rezisten-
Aidi Napoleon a cunoecut toata nobilimea lit vans,
caruia ii. amintt de trecutul tarn ei, promitand oa
din nou va face statul polono-litvan, dar cu conditla
sa nu ajute pe Rugi. Cele doutt armate ale tarului e-
rau amenintate sa fie taiate de Napoleon, daca nu stir
-
:un
VEk.
www.dacoromanica.ro
-539 -
fi unit. CAnd se producea acest fapt, armatele ru -
segt1 au Yost surprinse gi silite a da o luptd la
picaensk, care a durat patru zile cu rezultatul fi-
nail retragerea Rugilor care nu mai puteau Vine
piept. Dar victoria nu fuse decisivd gi Napoleon a
declarat ca -gt dtt seama ca este atras in interior,ce-
eace firegte ea nu voia.
AliaVii Francezilor Austriacii gi Germanii au
inceput sd dezerteze gi sd atace la randu-le armata
francezd ci mai ales trupele cu provizii. Pe de altd
parte se mai ivi un neajuns pentru Bonaparte,armatele
laterals ale sale Inaintau prea Incet ci numai cea
din Baltica ajunsese la Riga. In acelagi timp In oa-
stea rued se iviserd nemultumiri, pe motivul c a armai
to for se retrage din faVa lui Napoleon. S'a spus ci
aceasta retragere poate fi socotita drept o 'agitate
gi ca ea nu e damn& de un stat ca Rusts, deaceea se
cerea cu insisten0 ca ea se dea o luptd decisiva.
Asaltat de parerile acestea, Varul se hotdrigte sa
schimbe oomandamentul armatel, punand in locul gene
ralilar Bagration al Barclay pe lattueov care a ales
www.dacoromanica.ro
540
locul luptei la satul Borodino langa Moeoova (Fran
oezii ii zic acestei lupte, lupta dela Moscovatadica
dela raul Moscova care trece prin orag, Rugil ii zic
dela Borodino). Lupta care s'a dat la 7 Septembrie
1812, a fost una din cele mai mars batalii ale im
paratului francez. Napoleon avea o armata de 115.000
de oameni, iar Rugii 110.000 de ostagi intariti pe
Muntele Rogu. La inceput atacul a fost favorabil lui
Napoleon, care era gata sa dea lovitura de gratie
Rugilor, dar pentru aceasta el trebuia arunce in
luptA gi rezervele gi garda sa gi se pare ca in a
ceasta situatie Napoleon a ezitat, caci se gandea
cat era de depairte de Frantal, de unde ar fi avut a
jutorul prea tArziu, deci truce rezervele.Ru
gii din nou reugesc ea se retraga, fiind iar in
vingi, dar nu distrugi, lasand drumul liber spre
Moscova, pe care Napoleon o cuceregte, agezanduse
la Kremlin. Armata rusa s'a retras spre Sud, spre
Riezan, pentru ca astfel 86 fie aparate regiunile
Uorainei mai bogate gi care puteau asigura aprovi
zionarea. La Moscova indata incep incendiile. Ora
-
sa
sa-ci
-
-
www.dacoromanica.ro
- 541 -
eul e cuprins qi insupi Napoleon era ea piara in fie-
cari, astfel ca armata franceza ramane far& adapo-
stunt, sub cerul liber. E o mare discutie in privin-
ta incendierii Moscovei. Unit spun ca Francezii au
aprins oracul, altii din contra ca. Ru4ii in retrage-
rea for 1-au dat foc la indemnul guvernatorului ora-
qului, Rostopcin. Este' putin probabil insa ca Rugli
au Mout acest lucru dupe un plan bine stabilit,dar
cete de ale for in retragere,i -au aprins. La Borodi-
no s'a dat lupta la 7 Septembrie, iar la 14 Sept.
are loc intrarea in Moscova, in plina toamna,ceeace
pentru Napoleon era primejdios. El credea ca dace va
cuceri Moscova, va sill pe Ruci ea inchee paceatteea
ce nu s'a intamplat. Tarul face apel la tarani 41
continua rezistenta, astfel ca Napoleon intra intr'o
situatie disperata. Din aceasta cauta el incepe ea
intrebuinteze diferite mijloace pentru a-qi face
prieteni, intaiu cauta sa &tree( prin promisiuni pe
nobilii ru4i, apoi pe gerbi, fagaduinduvle libera-
rea 41 chiar pe 'Math din Crimeea, cauta sa-i
ispiteasca printr'o proclamatie in care le promitea
www.dacoromanica.ro
- 542 -
independenta. Dar n'a izbutit. Sla gandit chiar sa
se indrepte epre Petersburg, dar era qi mai rau,caci
it apuca iarna pe drum. Cu disperarea in inlet .tre-
bui s4 se retragA. La inceput a cautat sa apuce pe
alte. drumuri decat cele pe care venire, insa Kutu-
sov Intr'o lupta ce a avut loc la Molo-Iaroslave,l-a
oprit, astfel ca el a trebuit sa se intoara tot pe
uncle venise, &lie& in regiuni pustiite de lupte.Nu
e nevoie s4 mai povestesc toate greutatile westei
celebre retrageri , in care armata frEoceza rapusi
de hiirtuelile Ruqilor, dar mai ales de foame 0 de
frig, a pierit mai toatti pe drum. In situatia aeea-
sta nenorocita pentru Francezi, Kutusov se decide O.
atace armata lui Napoleon, crevind c4 va inmormanta
pe Bonaparte in Rusia. Lupta are loc la trecerea Be-
rezinei (In Rusia Alb4) qi disperarea, da forte not
armAtei elute de foame qi frig 0 Napoleon reueleqte
treacd apa dar cu pierderi extraordinare. Trei
sute de mil de Francezi pieriser4 in luptele din Ru-
sia ci rezultatul acestor lupte a fost pierderea
sit
www.dacoromanica.ro
- 543 -
prestigiului armatei franceze, coborirea lui Napo-
leon de pe primul plan politic si ridicarea lui
Alexandru, din care aceste imprejurari fac un arbi-
tru al Europei.
---000---
Prelecerea XXXIII-a
Miercuri.13 Aprilie 1938
Pacea dela V ei_13a(1j2ls.81 8ffints
Alianta
Campania din Germania (1813). Dupa pafrin.
gerea lui.Napoleon n Rusia, situaVia Rusiei era de-
etul de nelimuritii. Se punea acum Intrebarea,dup&
victoria contra lui Napoleon ce trebue sä faci Ru-
sia? - sra-1 urmAreascil pe Napoleon, eau sa se mul-
tumeascii numai cu izbanda militara. Cati vreme lupta
e'a dat in Rusia, Rucii luptau pentru interesele na.
tionale, dar de acum acesta_fusese inlaturatorma-
www.dacoromanica.ro
- 544 -
rirea lui nu mai avea rezonanVa sufleteasca pe care o
avusese lupta in inima Rugilor," (And patria fuses°
ameninVat4. Apol o expediVie a Rutglor in Europa ar
ti putut 41 aibe un rezultat mai putin favorabil,mai
ales cá Franta era mult mai bine organizata putea
oricdnd sg recruteze o oasts mare care eA o apere.Du-'
pA infringerea suferita de Francezi dela Ruc1, s'a
ascut in suflEltul celorlalte popoare ideea ca vor
putea sa se elilbereze bAtAnd ci ele la rAndu-le arma-
tele lui Napoleon. Cel dintdi popor care a inceput o
miccare de liberare contra lui Napoleon, a Post po -
porul german. In 1813 se ridicard Germanii ci forma-
ra o mare armatA, in vreme co Austria rgmAne neutrA.
Se dau mai multe lupte inn Saxonia, in care la ince-
put victoria era.de partea lui Napoleon. In urma lup-
telor dela latzen *1 Bauzen se inchee un armistiViu
qi cancelarul Austriei, Metternich cAuta o msdiaVie,
dar care de fapt nu era cleat eulteptarea prilejului
prielnic de a intra qi Austria de partea aliatilor.
Cu toate sfortArile sale, Napoleon se gAsea arum In
inferioritate armatd ;1 din punctul de vedere al
$i
www.dacoromanica.ro
- 545 -
Aume.rului si din cel al calitatil soldatii cei mai
buni pierisere po campul Rusiei. Lupta decsiva as
de. la Leipzig la 18 Decomv. 1813 si e cunoscuti sub
numele de nbatellia natiunilorn in care Napoleon este
infrant si pierdo hegemonia in Europa. El rename nu-
. mai cu Polonii - care 1-au urmat pane. la capet - ca
aliatil ceilalti fiind numai contra sa.
Iosif Poniatowsklinepotul ultimulul polon,a
luptat cu pretul vietil in armata impiratului Fran-
Vei, rescumparand gloria familial sale. A turit ins-
cat in bAtelia dela Leipzig si a fost proclamat mare-
04 al Frantei dupil moarte.
Cap pania din Franta 1814. Dusmanii toti ne-
velesc in rranta si niciodata Napoleon nu a aritat
genial, eau militar mai mult deceit acum. El a izbutit
cu putini soldati se. opreasca pe dugmani si se pare
ca multi dinsprincipii din armatele aliatilor vazend
aceastil rezistenta, se hotarisera sd inchee pacea
cu Franta. Cel care a deterninat pe tot/ se. mearg6
cu toate fortele spre Paris, a Post tarul Alexandru.
Fasc. 35
-
www.dacoromanica.ro
-WNapoleon cu mares lui pricepere s'a gi gemdit cum sa
loveasca pe aliati, socotind eá cel mai bun lucru era
sti mitt' in spatele for dupe ce vor antra in Franta.
Se tala In felul aceeta retragerea gi soarta luptei
era pecetluita, in locuri pe care el le cunogtea cu
precizie. Socoteelu lui era bunk., dar credinta ce se
punea era ca Parisul, tinta aliatilor, sa fi rezistat
incercarilor de cucerire, Oat ce inaintarea armatei
franceze sear fi terminat. Dar acest lucru nu s'a in-
tamplat, Parisul s'a predat gi Napoleon a renuntat la
rezistentti. Sosind la Fontainebleau el. igi lua rAmas
bun dela soldatii sat gi abdica, in locu-i fiind a-
dus Ludovic al XVIII-lea. In aceasta vreme aliatii
intrar& in Paris vi tarul a foot primit cu 1ingugire,
spundndu-ise de unit nobili cgs. de mult agteptau
vad6 fata. La aceasta, foarte indignat
de fapta acestora, tarul a raspuns cgt gi el ar fi do-
rit de mult vadA, dar ca 1-a Impiedicat vitejia
armatelor Frantei.
Congres41 e1Q Viena. WaterlQq 18;5. Duplf a-
ceasta are loc la Viena_un congres la care Rugii puit
f*ri-
zienii
-
s4-i
sA-1
www.dacoromanica.ro
reprezentati de printul Adam Czartorieki polonez -
de grecul Capo d' Istria care trate la curtaa tarului
qi a ajuns mai tarziu pregedinte al republicei gre-
cegti gi Inca vreo caViva alti delegati rugi. In a-
cest congres Rugii au o situatie cu mult superioara
gi cum ei nu aveau motiv sa doreasa distrugerea
Frantei, au cAutat sd tempereze pe aliatil care c6u-
tau sa profite de situatie pentru a o inGenundhia de-
finitiv. Ceeace vroiau Rugii in primul rand era tu-
catul Vargoviei gi tarul a cerut ca el sa fie acela
ciiruia sa i se recunoasca titlul de rege al Poloniei,
ceeace a gi obtinut tarul delegand cu conducerea re-
gatului pe fratele s6u Constantin numit vice rege al
Polontei. Dar pe cand se discutau aceete lucruri la
Viena, se aude deodata cal Napoleon s'a intors in
Franta unde a Lost primit cu mare pompa, dupace st5,
tuse o vreme in insula Elba unde fusese exilat.Alia-
tii au uitat de toate discutiile din Viena, tots au
reluat armele gi au pornit contra Frantei. Au loc
din nou lupte siingeroase care se termina inainte de
sosirea Rugilor. In cele din ura la Waterloo Saar
547- -
www.dacoromanica.ro
Belgia (1815), Napoleon este definitiv
'OA patrund iar in Franta gi in tamp ce Napoleor es-
te exilat la Sf.Elena, tarul intra in Paris. La in-
cheerea pacii,Alexandru continua atitudinea sa de
mediator,de frau fats de aliatii, care doreau distru-
gerea Frantei. Ludovic XVIII este repus Jar pe tro-
nul Frantei.
glassl_iligatAA Spuneam ca tarul Alexandru e-
ra un mistic, un om vegnic chinuit de remugcari gi
catre sfargitul vietii sale a fort foarte mult in-
fluentat de o doamna, autoare de romane pioase,doam-
na de KrUdenev. Sub influents idehlor acestei doam-
ne, Alexandru sta gAndit sa formeze o aliantri la ca-
re 66 ha pare to-0, cregtinii pentru apararea idei-
lor cregtine gi contra razbolului.
In felul acesta s'a nascut Sf.Alianta. In a-
cost plan al Sf. Aliante, Alexandru nu avea dealt 1.7
del pur religloase ci morale, dar alianta aceaeta a
fort indepartat& dela idehle et fundementale de Yet
ternichtcancelarul austriac. 31 a apllcat -o impotri-
va tuturor migcgrhlor revolutionare, oricare ar fi
- 548 -
infrdntlalia-
www.dacoromanica.ro
,549
fost, fie chiar nationals, in special pentru binele
Austriei, statul format dintr'un conglomerat de po-
poare, astfel ca Sf.AliahVA a devenit de fapt un fel
de jandarm contra tuturor popoarelor oprimate din
Europa.
In fiecare an trebuiau sti se adune Intr'un
.congras membrii Sf.AlianVe gi eel dintai congres a
fast in 1818 la Aix-l&-Chapelle, al doilea eel dela
Karlsbad (1819), unde s'a discutat chestiuni in le-
gaturg cu Germania, apoi eel dela Leibach (Liubliana)
In 1821 in care pe prim plan a fost chestiunea revol-
tei Italienilor, iar in 1822 aavut lac congresul la
Verona, unde s'au lust mAsuri fatI de revoluVia din
Spania cu linigtirea cAreia a fost insArcinat regale
l'rantej Ludovic al XVIII-lea. CAtA vreme migarile
revolutionare au fast in Spania, Italia sau Germania,
firegte ca i-a venit ugor lui Alexandru s& intervi-
nAIn contra revolutionarilor, Stet IntAmplat Ins& ca
au venit gi timpuri in care interesul Rugilor as fie
mai mare gi atunci evident cA lacrurile s'au cam in-
- -
www.dacoromanica.ro
- 530 -
curcat. Obsery c& din aceast& Sf.Aliant& nu faceau
parte nici Turcia, ca p&gabl, §i nici Anglia,care o
dezaproba, pe motiv c& era o tars democratia, In ca-
re regimul, din statele Sf.AlianVe a fort desfiinVatt.
Be care este contra oprim&rii de popoare, nu poets
lua parte la o asemenea alianV& care inabuge orice
migeare de a sapa de sub jugul asupritorilororice
mificare de libertate.
Ch'_24,1tiunearior81In Serbia incepuse la 1815 migcarea lui Milog Obre-
novici, care facuse din ea un stat semi-independent
(vasal Turcilor). Dup& SArbi Ina., au inceput yi al-
te popoare de sub st&panirea Turcilor s& se miqtetin
primul rand Grecii, care erau destul de bogaVioracand
comer in mai toata. Europa. La Viena apareau chiar
ziare gi reviste in grecegte. Toti Grecii bogati si
culti din Europa s'au gAndit sa formeze o societate
cu scopul de a lupta pentru liberarea Greciei, socie-
tate pe care au numit-o Eteria.In fruntea for era
Capo tar mai tarziu in Rusia s'a ridicatd'Istrie,
www.dacoromanica.ro
- 551 -
Alexandru Ipeilanti,care ajunsese prin culture ci
gloria military - fusese rinit in mai multe lupte a-
le Rusiei cu Napoleon, luptind vitejegte - s& fie
foarte cunoscut in societatea inalt& ruseascg in ca-
re a ggsit multe promisiunt de ajutor. El s'a dus in
sudul Rusiei unde - se pare cu gtirea Rugilor - a
str&ns o armat& de voluntari cu care sub ochii auto-
ritgVilor rusecti, a trecut in Moldova unde e primit
bine de domnul Mihai Fuu gi apoi in Muntenia unde
luase nactere migcarea lui Tudor Vladimirescu. Poli-
tica ruseascg in Pen.Balcanica era de a provoca tot-
deauna rascoale pentruca apoi sg poatg interveni pe
motiv cg face linigte, dar in realitate pentru a cu-
ceri mereu teritorii dela Turci. De data aceasta in-
sal, nu s'a inamplat aca. Agentul Rusiei in Bucu -
regti anuntass cg Rusia este favorabil& rdscoalei
Grecilor - era gi el un grec Pints - lucrurile insg
nu erau adeVg.rate.
Tarul a declarat ca dezaprobg migcarea lui
Ipsilanti, pe care it consider& ca pe un dezertor ci
www.dacoromanica.ro
- 552 -
a dat o proclamatie prin care arat& ca s'au spus min-
ciuni cand s'a anuntat ca el va sprijini re Qmcci pi
A de altfel lui Ipsilanti i s'au luat toate dreptu-
rile de ofiter in armata ruses. Aceasta a produs o ma-
re deziluzie in tabira creptinilor pi prbbabil ca a-
°east& atitudine a tarului 1-a determinat pe Tudor
Vladimirescu, care la inceput nu vedea cu ochi rill
rascoala Grecilor, s& spun& ca locul Grecilor este in
Vara Grecilor pi di not n'avem nimic comun cu ei. Se
punt. intrebarea, dece tarul n'a urmat politica tradi-
tionalti pi n'a dat deci ajutor lui Ipsilanti? Se pa-
re ca au Lost aceleap motive, care 1-au flout s& in-
fiinteze Sf.Alianta, adied de a nu ajuta pe nipte re-
volutionari in contra stgip&nilor lor.
Cu toate c& mipcarea greceasca avea multi slx-
patizanti printre aristdcratii rupi, totupiAlexan-
dru a refuzat sprijinul Esau. Se *tie care a Post ur-
marea acestui refuz. A1.Ipsilanti a Post infrant in
principate la Dr6Ocani. /ex in patries Grecii aunt
b&tuti la asediul c3tatii Missolonghi la 1824 pi poa-
te luerurile ar fi Post pi mai rele pentru ei,dac&
www.dacoromanica.ro
553
n'ar fi murit Alexandru la 1825.
Politica interns. Inainte de a trece 14 dom
nia lui Nicolae I, ea vedem situatia interns a Ru
siei in domnia lui Alexandru I:arul Alexandru era
un om care s'a lAsat influelqat de minigtrii sgi in
special de Adam Czartoryekl. Acesta era un principe
polon, tetras la curtea Varului, gi care credea ca
1'olonia.nu se va reface ca stat, cleat numal prim
interventia pe cale pagnicg la Rugi ci se pare ca
Alexandru ii gi promisese aceasta. Fusese numit mi
nistru de externe.In timpul guvernArii lui s'au lust
o seams de mAsuri importante, in primul rand s'a
dat vole ca tinerii sA meargA in strainAtate la stu-
dii, cAci pang acum fuseserA opriti sub Paul I ca
sg nu mai ving cu idei revolutionare.
Deasemenea s'a incetat cu prigonirea Rascol
nicilor formaVi cu prilejul traducer ii not a cArVi
lor bisericegti sub patriarhul Nicon, pe care el nu
le admiteau. S'au desiinVat colegiile lui Petru cel
Mare (un fel de comitete),fiind inlocuite cu minis
tere, In care conducgtorul era un singur ministru
- -
www.dacoromanica.ro
- 554 -
ajutat de o eerie de functionari. Vechiul eenat for-
mat dintr'o multime de membri din nobilime este in-
locuit deacum cu un "Consiliu de .tat" imperial.
La 1806, Ozartosyski cade in dizgratie. El
vedea ca dorintele Poloniei nu erau satisfacute de
Alexandru, care refuza sa se ocupe de ea in sensul
in care vrea primul sau ministru qi atunci Czarto-
ryski s'a Bandit sa se retragi. A ranag totuqi in
termeni buni cu Varul, pe care 1-a reprezentat in
Congresul dela Viena. In locul lui a fost numit Spe-
ranski, un om clar la minte, profesor de matematici
qi mare admirator al lui Napoleon. Cand s'a facut pa.
cea dela Tilsit, el a cautat sa introduca o aerie de
reforme dupe. modelul celor din FrenVa qi prittre a-
ceatea a fost ci introducerea Codului civil. Se ctie
ca din ordinul lui Napoleon s'a alcatuit codul ci-
vil francez, care mScar din punctul de vedere al
principiilor, Mac& nu in intregime, a fost introdue
mai tarziu in toate tarile Europei. Speranski din
cauza simpatiei lui pentru Francezi, era banuit ca
vrea ea introduce. 0 in Rusia liberarea qerbilor.
www.dacoromanica.ro
- 555
P&n& la 1812 el a izbutit 81 se menVin& la c&rm&odar
cans Napoleon a pornit spre Rusia, el care era pe fa-
admiratorul imperiului francez, a Post sacrificat.
Suntem in epoca in care Alexandra se g&sea sub in
fluenta amantei sale, doamna Widener, Tarul se cre
dea arum mai mult decit era mai inainte, mai ales du-
p& victoria asupra lui Napoleon as socotea liberato
rul Europei de pericolul napoleonian ci mai ales chi
p& infiinVarea Sf.AlianVe inchipuia c& Europa
face ceeace vrea el.
Aceasta li.a determinat sä retrag& o aerie din
reformele facute de Czartoryski ai Speranski s&
pun& piedici ideilor liberale de a intra in Rusia fi-
r& de a putea face ca aceasta s& nu alba asunet in
Rusia.
In ultimil ani, Varul Alexandru a inceput
sa fie tulburat de vechile lui mustrari de constiin
t& qi adesea p&r&sea palatul plecand din Petersburg
ai (hind impresia c& vrea ea. fuga de domnie. La un
moment se afla la Taganrog In sudul Rusted, uncle pe
nealiteptate a murit. Irileg&tura cu aceasta
VI
idi
§i
sal
s'a
-
ra
www.dacoromanica.ro
- 556 -
spandit svonul ca tarul sta Ondit ca e vremea ELK re-
nunte la putere si-a anunVat el a murit, pe cared in
realitate s'a imbracat cu o haina de calugfiroince
pind ski mearea din sat in sat, ca sI-§i isptipascli
vechiul sfia pacat, ce-i sta pe congtiint6 in legatu-
rii cu moartea tat/Saul eau. Dar lucrul acesta este o
poveste veche, prea des intilnit6 in istoria Rusiei,
pentru a putea fi crezutil ca fiind adevgrattl.
Dupa moartea lui Alexandru, trebuia sit vine
la ttonul tarilor, fratele s'au Constantin vice rege-
le Poloniei. CALA i s'a propus acestuia domnia, el
a refuzat, astfel ca a Post adus Nicolae I fratele
for mai mic.
-
- 000-----
www.dacoromanica.ro
-557-
Prelegerea MN -aMuni 2 Maiu 1938
Inceputurile migcarii democratice in
Rusia (1825). Razboiul ruso turc 1828.-
1829).
asabratit. Origina migcarii lor. Ajunse-
sem in ultima lecViune, cu povestirea evenimente -
lor din istoria Rusiei, pans la moartea lui Ale -
xandru I, care s'a intamplat in anul 1825.Aceasta
este o data deosebit de importanta pentru Rugi,
fiind socotita ca inceputul istoriei eontemporane
a Rusiei. La inceputul cursului acestuia am soco-
tit gi not aceasta data ca atare gi aceasta fiind-
ea in epoca ce urmeaza istalnim un factor ce o
deosebegte de celelalte etpci din istoria Rusiei
www.dacoromanica.ro
- 558 -
qi anume de acum incepe o miecare in contra abeo.
lutismului tarilor, miecare ce are un caracter on
totulinou.
Au mai f ost p&a& arum astfel de miqc&ri,
dar ele erau f&cute de p&tura aristocrats, de nobi-
liamea care dorea s& capete puteri mai sari in stat
in detrimentul puterii tarului. Acum ins& se ince-
pe o miecare in contra absolutismului tarilor,miq-
care se are un caracter cu totul nou.
Csnd s'a pornit aceasti miecare in anul
1825, ca orice tnceput as nu a reueit. Fiindel s'a
pornit in luna lui Decembrie s'a numit miecarea
NDecabrist&n, iar cei cu care an pornit-o "Deca.
brietio.
Si vedem care au foss imprejur&rile care au
favorizat izbucnirea acestei revolte qi cauzele
care an determinat-o.
Fireete ci toate miec&rile ce an loc acum in
Europa-in unele t&ri aceste miec&ri an un caracter
www.dacoromanica.ro
- 559 -
nationalist, in altele, ca In Rusia, tin 'caracter po-
litic intern - fireqte ca. toate lai au originea in
Revolutia Francezi. Ideile acesteia au Post rAspAndi-
te in primul rand de a±matele lui Napoleon care at
strAbAtut Europa In lung ci in lat, astfel ca se poa-
te spune ca Napoleon - poate ara sA vrea - a Melt
ca aceste idei la inceput numai frantuze§ti, sa devie
ceva european. In jurul tarului, ajunsese sA se for-
meze o clash de intelectuali alcAtuita mai ales din
mica nobilime §1 din class mijlocie, negustoreasca,
cu anume idei din acestea europene. Aceste idei vent-
sera in Rusia in .primul rand tot prin armata france-
zA, dar §1 printr'un alt izvor i anume prin Germani,
care totdeauna au avut o influent6 in Rusia.
In epoca de decadere a lui Napoleon incepuse
in Germania o mi§caremoui, care a dat in literatura
german& romantismul, in filozofie pe Fichte, Jar in
politick a fAcut srk se nascgt nationalismul german,
provocat de fapt de Napoleon, care cu ale lui cuce-
riri asupra teritoriilor germane, a fAcut pe toti
Germanii sA se ridice pentru liberarea de stApAnirea
www.dacoromanica.ro
- 560 -
franceza. Este perioada ce incepe cu anul 1813.
In vremea aceasta foarte multi Rugi se duceau
pentru studii in Germania, unde au putut ugor cunoa-
gte idei ca ale lui Schiller ci Fichte care dezavuau
Urania, conducerea despotioi.Este adevarat insa,ca
In aceasta epoca dela Inceputul sec. al XIX-lea, pa-
tura influentata de ideile europene ale vremii, era
destul de mica fat& de imensitatea Rusiei, dar cum
aceasta patura era masata in anumite ceptre, in ca-
re vieata pulse mai intens, ea Ici capata importanta
ei, pe care altfel n'ar fi avut-o.
Majoritatea populatiei Rusiei era in cerbie,
muncind pamantul nobilimei gi,in urma,in primul rand,
dupa planul acestei clase cu idei europene, - care a
pornit migcarea din decembrie 1825, - liberarea po-
porului din starea de v)rbie.
In al doilea rand, trebuie inlocuiti forma de
conducere a statului gi anume trebuia inlaturat abso-
lutismul gi intronata, de preferinta, conducerea re-
publicans dacrA nu o alta - bazata pe o constitutie.-
www.dacoromanica.ro
- 561 -
Cat a domnit Alexandru I mai ales la inceputul
domniei s'a inconjurat de intelectuali, de care
s'a servit la conducerea statului cgruia ii acorda
se gi o eerie de reforme. La sfargitul domniei, sub
influenta cancelarului Austriei, Metternich, Alexan
dru a restrins foarte multe din aceste reforme.
In epoca aceasta asistam la o drama in isto
ria Rusiei, la lupta dusa de clasa aceasta mica de
reformatori formats dintr'o infima parte a nobilimii
contra despotismului, pentru liberarea poporuluitca
re a Vinut aproape 100 de ani pawl in 1917 Dintre
decabrigti dot aunt mai insennaVi: un german Pestel
gi al doilea un rust care se tragea dintr'o veche
families anume Nikita Muraviev. Intre ei degi aman-
doi revolutionari luptand pentru liberarea de qer
bie a poporului exi-sta totugi o deosebire gi anu
me, in timp ce Pestel era un revoluVionar care vroia
reforme integrale, dup& modelul Frantei, cu un parlay
ment format din cloua corpuri,iar forma de guvern6m84
O. fie rqublicana, celalalt Muraviev, era mai
Faso. 36
-
-
-
-
-
-
www.dacoromanica.ro
- 562 -
traditionalist; facuse chiar un proect de constitutie
in acest sens, prin care el vroia sa se introduce
vieata parlamentara in Rusia. Dar aceasta constitu-
Vie,-care nu s'a aplicat niciodata firegte -, nu pre-
vedea Ins& votul universal. Votanti puteau sa fie nu-
mai gtiutorli de carte In primul rand, iar Varanii,
patura de jos era foarte putin admisa la vot,fata de
numarul ei mare gi in comparatie cu celelalte ClEase.
Cum aceste idei nu puteau fi scoase la lumina din
cauza cenzurii, revolutionarii au cautat sa le ras-
pandeasca pe cale tainica. Astfel s' au nascut socie-
tattle secrete, din care doua au Post mai importante:
"Uniupea salvarlaj" cu sediul in capitala Rusiei, ci
"Societatea sudului" cu centrul in regiunea Podoliei.
Blgcarea prinsese niult printre intelectuali, dar ea
spera sprijin puternic dela militarii printre care
se gaseau foarte multi adepti, care puteau aduce pen.
tru sustinerea luptei mai multe regimente de sol
daVl.
Egauaganjltuamaxal Evenimentele ca-
re au precipitat actiunea eceasta Inca necoapta,s'au
-
www.dacoromanica.ro
- 563 -
ivit cu prilejul mortis tarului Alexandru I.Acesta mu.
rise in sudul Rusiei la Taganarog gi trebuia sal-1 fie
urma4 fratele sdu, Constantin, care renuntase la trop
printrib intelegere ce avusese loc intre el gi Ale -
xandru, in favoarea lui Niculae, cdruia nu i se spu-
sese nimic despre acest lucru. Alexandru nu avusese
time se° Med, deoarece murise pe neagteptate.Constan.
tin renuntase la trop dintr'o cauzd sentimentalii. El
se cdatorise cu o polonezd, care nu era de sange re-
gal gi deci nu put ea fi fdcuta taring; se multumise
cu titlul de vice-rege al Poloniei gi sta la Vargo-
via unde guverna in numele tarului. Auzind de moartea
lui Alexandru, care nu mai putuse lua mdsuri privi -
toare la succesiunea sa, Niculae nectiind cine este
urmagul, s'a grdbit sd meargd la catedrala, unde a
depus jurdmiintul de credintd fatd de fratele sdu Con-
stantin, pe care-1 considera ca urmag de drept,fiind
mai mare. Au fost unit care i-au spus cd nu trebue sa
face aceasta, fiindcA el va fi tar, dar el n'a vrut
sa tine seams de ce i se spunea gi ca sift fie sigur,a
trimis la Constantin ca sa afle cum stou lucrurile.www.dacoromanica.ro
- 564 -
rang sa v,na raSpunsul din Polonia, au trecut cateva
zile, in care Rusia n'a avut Var. Intro timp se ras-
pAndise svonul ca Nicolae ar fi mai putin favorabil
liberarii gerbilor, decat Constantin, ba mai mult ca
el ar vroi s6-1 impiedice pe Constantin de a ajunge
Var. Spiritele fiind agitate, s'a pornit tiscoalatre-
volutionarii strigand "triliased Constantinlitriiasott
Constitutia". Populatia insa era foarte putin preg6-
tita in ce privea un regim constituVional.In legtu-
ra cu aceasta, un adversar al constitutiei zice In
memorille sale, c a a intrebat pe un rasculat, ce in-
telege el prin constitutie. Aceasta foarte naiv i-a
raspuns, cum ce este constitutia?! Bine, dar aceasta
este sotia lui Constantin?!
Cu prilejul.acesta au fost marl vtirsari de
sange. Acum a murit generalul Miloradovici care fuse-
se poreclit la Bucuregti "le sauteur de Bucarest".E1
era guvernatorul Petersburgului in care calitate a
incercat sa potoleascil revolta. In cele din urea lu-
crurile s'au linigtit, iar Niculae fu ales tar. Pe
www.dacoromanica.ro
- 565 -
incetul s'a descoperit firul revoltei gi o mare parte
a membrilor societlitilor secrete au fost executaVi,
iar o altg parte au fost deportati in Siberia.
Z1.9.2112.1(12221-1=1.§1giltatiune4 Orientu-
lui Tarul Nicolae I domnegte din 1825-1855. Revo-
luIia cu care a inceput domnia lui a avut darul sA-1
faces foarte banuitor; Spre deosebire de Alexandru I,
el era un om mult mai realist, care §tia foarte bine
ce vrea. Era un om sobru, cu o vieatg foarte retra-
sg; trgia cu aproape nimic ca hrang, ea pat gi imbra.
cgminte; ca un cglucgr departe de sgomot gi multime.
31 credea cg trebue sa 6uve1neze in mod absolut, iar
poporul trebue sa fie apgrat de ideile apusene gi
din cauza aceasta domnia lui din ce in ce a fost mai
absolutes, mai bazatg pe teroare. Acum au avut loc ce
le mai mUlte execuVii gi deportgri. Se pare ca la
inceput a fost favorabil libergrii gerbilor, dar pe
incetul situatia Varanilor a ajuns gi Mai rea. Mai
multv el a oferit sprijinul chiar statelor europene,
.care vroiau eg restabileascg domnia absolut g, fares
ca prin aceasta sä aibe vreun fobs direct, de ey,
www.dacoromanica.ro
- 566 -
Austria.
Am aratat ca Alexandru I nu vroise sa ajute pe
rasculatii Greci, contra Turcilor, dintr'o gregita in-
terpretare a principiilor pe care se incheiase Sf.
Alianta.
Nicolas I care principial era ci el pentru Sf.
Alianta, fats de revolts cregtinilor din Balcani a a-
vut insa alta atitudine, pe motiv ca cu acectia lucru-
rile tau altfel.
31 a spus.ca Grecii se revoltasera contra unei
stapaniri a unui popor impotriva earuia luptau cregti-
nii, deci se revoltasera ca crectini contrapaganilor
care nu puteau fi cupringi in Ef.Alianta, care avea
la baza preceptele Bibliei. Din cauza aceasta Gredii
trebuesc ajutati. Astfel Nicolas I revenia la vechea
politica traditionald a Rusiei. Degi revolutia greaca
fusese oprimata, mai ramasescra cAteva.focare ce con-
tinuau sa tina spiritele treze. Turcii devenisera an-
tipatici Europe, prin actele for de nemaipomenita
cruzime Cu prilejul Inaburirii revolutiei, Grecii a-
www.dacoromanica.ro
- 567 -
trig&nd simpatia Apusului. Au fort oameni de gtiint6,
savanti chiar, care au intervenit pe calea gtiintei
pentru Greci, spuand ca nu se cuvine ca urmagii ve-
chilor Greci BA alba o asemenea soartai In baza cla-
sicismului simpattile pentru Greci cregteau ci multi
invitati au luptat in rindurile revolutionarilor
greet, Unii .ca Byron - au murit chiar pentru a -
cegtia.
La inceput Nicolae nu a putut interveni di-
rect, fiinda era incurcat in nicte lupte in Persia
(unde lupta mareglul Paskievici).
Tratatul din Bucuregti nu fusese intru totul
aplicat de Turci, fiindca garnizoanele turcegti r5.-
masesert gi mai inainte In Belgrad gi in intreaga
Serbie cu toate ca aceasta captitase independenta.
Aceasta a facut pe Sarbi sa protesteze, ceeace Ineemna, o mat nemultumire contra Turcilor in Balcani,
allituri de a Grecilor. In fruntea Serbiel se gasea
in vremea asta Milog Obrenovici. Sarbii cer Ruvi-
lor sa intervia pentruca Tureli sa-ci retrag gar-
nizoanele gi sift se conformeze tratatului din 7tuour..
-
www.dacoromanica.ro
- 568 -
regti'gi acegtia atat agteptat. Se'Inchee In cele
din urma o intelegere la Ackerman'(1826), prin care
Turcli trebuiau ea recunoased libera plutire a vase-
lod de comerV ruseqti pe M.Neagrg gi se mai adsoga
la tratatul din Bucurecti Inca o masura in baza cgl-
reia dorr'l In principatele noastre vor fi ale§i pe
geepte ani ci cu avizul Rusiei - ceeace oferea posi-
bilitatea de amestec oricand Rusiei in treburile
Turciei.
In 1827 arc loc lupta dela 3rivat care pune
capat conflictult_ u Persia, dupes care Rusia ne
mai fiind snnarata in Orient - are many libera in
politica ce ducea fat6 de Turci. In Grecia micarea
revolutionary era in curs de inabwire masacrele
fdcute de 1urci tinuau. Pentru salvarea femeilort
copiilor, batranilor, etc., Englezii, 'Fra=ezii,etc.,
trimA serie de corabii pe care aCe4tia sa ;e pea-
ta refugia. Rugii au trimes gi ei doug corabii.Sia
intamplat ca intro corabille de ajutor 'trimese de
A..luseni in apele grecegti ci flota turceasca - de
rapt 'aceasta era !iota lui Mehemet All paga a1 !gip-
an
-
gi
www.dacoromanica.ro
569
tului, care o trimesese sub comanda fiului salt Ibra
him, in ajutorul Turcilor sa se nasca un conflict
care a dus la totala distrugere a flotei turcegti.
Conflictul a avut loc la Navarin In 20 Octombrie
1827. Este de mirare cum s'a nascut aceasta lupta,
date Mind relatiile de prietenie ale Englezilor ci
Turcilor. Nici azi nu se cunosc cauzele care au de
teTminat ciocnirea, fapt cert este c6 la un moment
dat a izbucnit un foc de area dupa o coretie engle
za ci cum Turcii au raspuns, incidentul s'a trans
format intro catastrofd pentru flota turceasca.Ci
ne va fi fost vinovatul in acest conflict nu se
gtie. unii gi altii s'au acuzat ci e de amintit
ca amiralul englez care comanda corftiile engleze
aici a fost admonestat de -ara sa. Lupta ()data ince
put& a continuat gi mai departe tot greul fiird due
deacum de Rucia, atat EnGlezii cat gi 'rancezii re
fuzand ea mai is parte. Francezii au trimes numai
cateva detagamante in T1oreea §t atata tot.
EAEWILIMIlt=1120:2: In razboiui acesta
inceput in 1823 cu,Rugii, Turcii au &ratat cat taunt
- -
-
-
www.dacoromanica.ro
- 570 -
de slabiti. Armatele rusegti au fost la inceput sub
comanda generalulni Wittgenstein care fu inlocuit
apoi cu Diebici. Rugii intraVi in principate au dat
o proclamaVie in acelag sensoin care mai dadusera gi
alta data: solidaritate ortodoxa impotriva paganilor.
In principate erau acum domni Ion Sandu Sturza In
Moldova gi Grigore Ghica in Muntenia. Despre acesta
se spunea ca e rusofil; I.Sandu Sturza insa, era
francofil gi nu-i lubea pe Rugi, deaceea i-a primit
rau. Cand Rugii au intrat in Iasi, el a fost poftit
sa mearga la Chiginautpentru care lucre i s'a tri-
mes o garde care sa-1 Insoteasca. Domnul moldovean
a refuzat -o spunand ea n' are nevoie de ea. Acura Ru-
gil nu mai erau socotiti ca altadata, drept libera-
tori, ci ca nigte cotropitori. Cu toate acestea gi
acum au fost Romani entuziasmati care s'au strins
in cete de voluntari gi It s'au atagat. Intro condu-
cgtorii acestor cete au fost unit care au jucat un
rol insemnate mai tarziu in istoria noastri:, este
vorba de Magheru gi Solomon care, ca gi Odobescu,au
ajuns la gradul de colonel in epoca dela 1848. Nu.
www.dacoromanica.ro
571
cu prea mare greutate Braila e cucerita de Rug' gi
distrusa, fiind reconstituita dupa plan rusesc. IS
urmeaza apoi Giurgiul, armata turca flind aruncata
peste Dunare. Armata ruses trece Dunarea gi ataca apai
$umla, care ins& nu poate fi luata, cu toate ea Ru
gii mai cagtiga o victorie aproape de umla la Cu
levees. Generalul Diebici se Ondegte la un plan In
drazneV; ace].a de a Visa in urma sa dugmanul, inta
rit la Si ea se indrepte catre Adrianopole,In
fate sa ne mai avand nicio alts Wire turceasca ce
ar fi putut sa-1 Impiedice. Vazand ca Rugii au tre
cut Balcanii giau intrat in Adrianopole, Turcii pro-
pun pacea.
Pa_cea dela Adrillumal 1829., Rugii datorita
faptului ca intre timp Austria se gandea sa intervi
a, se grabesc sa o primeasca ci astfel se ajunge la
tratatul din Adrianopole din 1829. Aceeta este foar
te important pentru istoria Orientului gi mai ales
pentru noi. Prin el Grecia este declarata indepen,-
dental ca forma de guvernamant devenind republics.
Primul el pregedimte a Yost fostul ministru al lui
- -
$umla
-
www.dacoromanica.ro
- 572 -
Alexandru.I Capo-d'Istria, care insa D'a stat mult
in aceasta situatie, gasindu-se in dificulte din cau-
za unor conflicte cutzeleablvechile familii grecegti.
Este In cele din urma asasinat, iar Grecia devine re-
gat. Rusia capata regiunea Caucazului din Asia,atri-
buindu-i-se gi gurile Dunarii. La sfargitul tratatu-
lui a Post pus gi'un protocol privitor la principate.
Ralalele din ele vor fi cu toatele depfiintate ele
aveau de scop supravegherea domnilor din tarile noa-
etre. Cele din Moldova fusesera desfiintate mai de-
mult prin alipirea Basarabiei la Ruda. In Muntenia
erau in =Mar de treis la Braila, Giurgiu pi la Tur-
nu (Magurele) . Sunt cedate apoi Tariff Romanegti opt -
zeci, de insule din cursul punarii care devine
Se stabilegte deasemenea ca monopolul turcesc asupra
comertului romanesc sa fie desfiintat. In acelag tim;
s'a hotarit sa ee dea o noun organizare tarilor noas-
tre, care urma sa fie stability mai tarziu, gi In
sf&pciV se mai stabilea protectoratul rusesc asupra
noastra, ceeace era egal cu euzeranitatea turceasct:.
Fates de Turci not nu mai aveaM lecat obligatla de a
-
liber
-
www.dacoromanica.ro
- 573 -le plati tributul.
Dea.cum inainte insa, domnii principatelor erau
sa fie alegi pe vieaVa. Intrucot se mai prevedea prin
tratat gi o mare despagubire de r.asboiu, care rata
Post platita decat foarte tarziu de Turci, Rugii au
hotarit ca armatele for sa ramana in principate pans
la achitarea despagubirei, astfel ca dela 1829-1834
tarile noastre served° de gazda armatei rusegti. In
vremea aceasta Rugii numesc un guvernator, care a
Post ales in persoana generalului Pavel Kiselef, un
om foarte luminat, care a cautat liberarea
fiind influentat de ideile Apusului. A trait o
vreme gi la Paris (ca ambasador al Rusiei), ajungandsa vada unirea principatelor,` intervenind chiar pen-
tru inlesnirea acestui lucru. 'Nu este cazul sa fac
istoricul ocupatii rusegti, care' ne-a dat "Regu-
lamentul Organic", primul inceput de constitutie ce-
prevede §1 un parlament. rtin prevederile tratatuluidin Adrianopol, prograraul politic al lui Nicolae
incepea ea se implineasca.
Revolta polona,i1 va indepa'rta insa din now
de acest program. ---000
.
aici
I'
clacaci-
lor,
www.dacoromanica.ro
- 54 -
Pre XXXV-a
Itercuri 4 thiu 1938
BEIMUTIQUILLILlails.11848
rolona dire Prin tratatul dela
Viena, situatia Poloniei, am aratat ca era intrucat-
va deosebit6 de aceea creata prin ultima impartire a
ei. Partea polona ce fusese data Prusiei, cu Vargovia
gi o portiune din cea data Austriei se transformasera
intr'un regat,ce fusese atribuit Rusiei, al carol tar
era gi regele acestei noui Polonii, 0 mare parte a
fostei Polonii ramasese ins5 tot sub stapanirea 2e-
lora care luasera parte la impartirea el, deslipita
deci de statul nou format. Astfel Galitia ramAsese
Aastriacilor, Danzigul Prusiei, Lituania gi Rusia Al-
bk gi de sud tot sub stapanirea Rusiei. Tarul stapa-
nea acu cloud feluri de regiuni polone: regiunile
luate prin impartirea Poloniei anexate Rusiei, gi re-
.
Revolutia 187,0a
www.dacoromanica.ro
- 575 -
giunile ce alcatuiau regatul Poloniei. Polonii ane-
xaVi Rusiei duceau o vieata foarte grea,fiind opri_
mati mai ales din cauza tendinVelor for naVionaliste,
care au facut sal fie foarte multe deportgri in Sibe-
ria. Printre exilaVi a fost vestitul poet polon
Mickiewici, deportat in Crimeea, unde a sorts renu-
mitele sale "sonetele Crimej.i". Intre aceste soneto
este unul "Stenele dela Akerman" , in care el spune
ca este o aga de mare linigte In aceste regiunisincat
lui i se pare eh aude un glas care-i goptegte tainic
tocmai din Vara sa.
Pang la 1830 a funcVionat la Vilno o universi-
tate - era infiinVata de tefan Bathory, dar fu de -
sfiinVat6.
Fratele tarulul marele duce Constantin, era
vice regele Poloniei.
Cu toate cg-i mergea numele c6 e un democrat
iubitor al Polonilor, a fost de fapt un aaupritor al
acestora;avea spioni pretutindeni, undo credea cg
poste exista un nucleu nationalist polon. A That in
privinVa aceasta, foarte mult ajutat de ministrul
*i
www.dacoromanica.ro
576
situ BOvosiltov. Dup6 obiceiul de atunci din Europa,
al societ6tilor secrete, ext'ins din Italia, uncle eta
societatea secrets vestit6 a "Carbunarilorn,-stau
infiintat gl in Polonia societEkti secrete. Card au:
Post descoporite, membrii lor, pe'un capgt au Post
trimigi in Siberia. Totugi ele au pregatit spiritul
pentru o rezisten0 dared.
Oeeace a unpins spiritele la reVoltg 4 fott
migcarea decabrista din Rusfa, printre membrii care-
la au Lost Si Poloni, cad_ ideile revolutil france
ze an patruns mai inainte in Polonia dectlit in Ru
sia gi deci'Polonli erau Mai pregatiti pentru a le
priori g/ aplica.
In 1830 izbucnegte in Franta revolutia care
aduco la tron in locul'Bourbonilor cealalta. ramur6
a familial grin Ludovic Filip de brldams. Acdast6
revolutie a foct imitata gi in ali6 tgri; in 3elgla
mai inthu gi-in acelag timp gi in Italia. In aces
momente gi-Polonii tu crezut c& a timpul-votiqvit
unei migcari con-era stapanirii rusegti a lui
www.dacoromanica.ro
577Constantin gi astfel In 23 Noemvrie 1830 tzbucnegte
revolutia care in istoria Poloniei este cunoscuta sub
numele de "revolutia din Noemvrie", spre deosebire de
cea de mai tiarztu din 1863, numit& "revolutia din 1,a-
nuarte", fiindc& a izbucnit in lunia Ianuarte. Ele -
mentul principal al migcarii ii formau ele vii gcoalet
militare din Vargovia care pueesem& la cale asastha-
rea marelui duce Constantin .
In randurile revoluiionarilor se afla gi fo-
stul prim ministru al lui .41exandru I Adam Czarto
ryski. Acesta fusese prietenul fostulut Var al Rustei
dela care spera ca grin mtjloace pacinice sa fie re-
flout& Polonia. VZ.z&nd c& eltberarea patriei sale, ca-
re it fusese promte& de Alexandru, nu mai devenea
fapt indeplinit, Czartoryski parast Rusia st se sta-
bili in Polonia, unde In sourt tiEp, datorit& averit,
numelut gi culturit sale,fu socotit ca gef al miecti-
rii poloneze. Atacul indreptat contra lui Constan-
tin nu a reugit Insa, atentbrii necutoscandu-1 a
fost omorit din gregeal& un ofiter, fratele Varulut
lase. 37www.dacoromanica.ro
- 578 -
avand timpul BA fmgd in Rusts. Revolutionarii,care
cuceriserd citadela formatd la Vargovia gi in care
se gases garnizoana rusa, au format un guvern provi-
zoriu in fruntea cdruia se gdsea Czartoryski.Incd
dela inceput insd cdpetenille revoluVii nu stau In-
Voles Intro elk. Ozartoryski ci cu o parte din ei e-
rau de pLrere sa se opreasca lucrurile in faza a-
ceasta, incetAndu-se revolutia qi sa se caute a in-
bra in legdturi cu Rugi ca prin tratative duse pe ca-
le pagnicd sá se inVeleagd Cu Varul in privinVa eli-berdrii Polonlei, sperand cd Nicolae I va fi un om
inVelegator care nu se va opune acestui fapt. Cealal-
ta parte, mai numeroasd sta ridicat contra acestei
pdreri, avand un program mai radical, inliiturarea
completd a puterii rusegti, prin continuarea razbo-
kului contra Rusiei. Intre tole doud particle mai era
o deosebire: Adam Czartoryski ci partizanii pdrerii
lui erau nobili gi intelegeau o conducere a statului
polon, ca gi cea de odinioaral in care puterea nobi --
lilor sa fie mai mare gi fostul ministru rus, nu ar
www.dacoromanica.ro
- 579 -
fi vizut cu ochi rai daca i star fi dat coroana Pu-
loniei, familia lui fiind inrudita cu a regilor Po-
loniei.
Cealalta partida insa era din clasele cele
Mai de jos, dorind o conducere liberal& ca in Fran-
Va, republica fiind forma de guvernamant pe placul
lor. In eels din urma ei au reugit sa se impuna
gi guvernul fu format de generaIulCblopicki, care
a proclamat caderea Romanavilor pi deslipirea Polo-
niei de Rusia. Cam armata rusa trebuia sa soseasea
din moment in moment, Polonii au cerut ajutorul An-
gliei gi Fran'ei, care insa nu s'au mipcat. In
schimb Austria pi Prusia au inVeles sa sprijine pe
tovaraga lor de impartire a Poloniei, Prusienii per-
miWd armatelor lui Nicolae I sal patrunda in Polo-
nia grin teritoriul lor, izbind astfel pe revolu-
tionari pe la spate. In fruntea armatei rusegti se
afla generalul Diebici numit Zabalkanski,adica cel
care a trecut Balcanii. Acesta n'a putut da o lupta
botaritoare, deoarcco sea imbolnavit pi a murit.In
www.dacoromanica.ro
580
locul lui a fost numit generalul Pasehievici, care
se distinsese In luptele din Persia.. Lupta hotarI-
toare se date la 24 Maiu 1831 la Ostroletka, In ca-
re Polonii au fost Infranti de prea marele numar al
Rugilor. Totugi Rugii n'au putut sa cucereasea vim--
govia deeat toemal in toamna, aceasta fiindca Polo-
nii reugisera formeze o mica dar foarte bung
armata pe care populaVia civil& o ajuta prin conti-
nua rezistenta pe care o opunea Inaintarii Rugilor
gi pe deasupra Rugii trebuiau ea sa cucereasca qi o
serie intreaga de cetati in care Polonii se Intari-
sera gi se aparau cu darzenle.
In sfargit in toamna Rugii au intrat in car,-
tierul Praga din Vergovia, unde a avut loc un masa-
cru groaznic, care a dus la predarea oracului. E ve-
stit anuntul cuceririi Vargoviei trines de Tasehie-
vici tarului, ii care-i spune simplu ca i cum nu
ar fi costat atatea vieti, ca "ordinea domnegte la
Vargovia". Regatul polon es to ler desfiintat ci de-
acum Inglobe.t la Rusia. universitatiledel a piano
- -
sd-gi
www.dacoromanica.ro
- 581 -
qi Varlovia aunt desfiinVate. Garnizoane rusegti au
fost pose peste tot, iar liMba ruse a devenit limba
oficiala a Poloniei. Pedepsele gi exilurile se Vi-
neau land.
Emigratia polonI. 0 mare parte dintre revolu-
Vionarii de frunte emigrara in Apus unde au inceput
o mare propaganda. Intro ei erau oameni dintre cei
mai distingi, posesori ai unei distinse culturi,ca-
re au reugit sa deschidd ochii Europei nu atat &,su-
pra nedreptatii (acute Poloniei de Rusia, cat mai a-
les au reugit sd raspandeasca ideia ca Rusia era o
Vara periculoasd pentru statele cu idei liberale,
prin tendinVa ei de cucerire, de imperialism in -
dreptate spre Europa apuseana. In hotelul Lambert a-
gezat in insula Saint-Louis (in mijlocul Senei in
cursul ei prin Paris), s'a stabilit Czartoryski Yi
aici s'a agezat gi sediul emigranVilor. Czartoryski
area o mulVime de agenVi pretutindeni gi mai ales in
caplvalele mari la Londra, la Constantlnopol, - unde
era Czaika Czaikowski. Acesta a fost col dintai ca-
www.dacoromanica.ro
-582-re a intrat in legaturi cu RomAnii, socotind CI
protectoratul rusesc care nemultumise pe sRomaniteste
un prilej de a-i atrage pe acegtia alaturi de Po-
loni. Dintre gefii nationaligti romani contra Rugi-
lor din aceasta vreme Ion Campineanu, a fost acela
care a avut legaturi mai de aproape cu Polonii.li-
qcarPa inset la not n'a reugit gi Campineanu a fost
Prins gi trines is manastire. Dintre Polonii care
au facut propaganda cea mat intensa, poetul, Adam
Mickiewici se numari printre cei dintaiu. Acest
gralie talentului sIu literar ci cunogtintelor vaste
pe care le area a fost foarte emnascut in Apus, lu-
crarile lui fiind traduse gi mult raspandite. A fost
numit proresor la Collage de France la catedra de
istorie a Slavilorodin care a Mut un mijloc de
propaganda contra Rusiei.
El a emis teoria libertatii popoarelorarin
care toate popoarele au dreptul la vieata ti nu se
cuvine ca unele set fie subjugate de alteletteoria
14'ertatii nationale. d avut o multine de elevi,din!
www.dacoromanica.ro
- 583 -
tre care far& indoiala c4 an Post si dintre Romanii
care se duceau la Paris.
Cbestiunea Orientului. Nu mult dupa pacea de-
la Adrianopol prin care Turcii arfitaserl slAbiciu-
nea lor,s'a deschis din nou problems Orientului.
0 piedica pentru ca Varul realizeze pla-
nurile asupra Orientuluivera amestecul statelor eu-
ropene care socoteaa as trebue sd intervina, mai a-
les din motive de ordin economic, cAci comertul ar
fi fost impiedicat in aceste pArti, dace. Ruaia ar
fi *wit victorioasl. Cei mai inzeresati eras din a-
cost punt de vedere Englezii. Pe lane. aceasta Fran.
to '4,4)&1a:eau ochl rot inttnderea Rusiei in Europa.
S'a int&mplat el pe neaqteptate izbucneqte un rags-
boiu intre Btatul turceac qi Egiptul lui Mehemet-A-
li, a effirui flat& fuses, distrusl la Navarin. Mehe
met simtindu-ad mai tare ca Sultanul, i-a cerut a-
cestuia biria, cum sultanul n'a Yrut sa i-o des s'a
deschis razboiul 'Sumo- ogiptean oare n'a lipsit
mult as se termine au victoria lui Mehemet, al c5.-
a& -qi
www.dacoromanica.ro
5.e4
rui fiu Ibrahim era un foarte priceput militar.Pe
data insa Ru9ii s'au deiteptat gi de teama unei re
generari a imperiului turtesc prim victoria Egiptu
lui au oferit sprijinul for Sultanului, ceeace era
extraordinar, caci dintr'o data din dugmaml li s'au
oferit ca amici. Cum sultanul a primit oferta a
ceasta, s'a incheiat un tratat in acest sens la thil*
kiarSkilessi (nu inseamna decat portul Unkiar pe
turcegte) (1833), in care se face jocul Rusiei care
aparea ca protectoare a Sultanului. In eels din urra
ma s'a incheiat pacea, dar in 1839 conflictul iz
bucnegte din nou arum cu urmagul lui Lehemet, cu
Ibrahim care ridica gi el pretenViile tatalui sau,
reugind sa ajunga fara prea mare greutati cu arma
tele prim Siria gi Asia erica pang aproape de Con
stantinopole. De data aceasta n'a lipsit malt ca lu-
crurile sa se transforme intr'un conflict european.
Francezii au socotit ca e bine sa is partea Egiptu
lui, in vreme ce Rusia o luase pe a Sultanului.
Cand s'a auzit de amestecul Frantei in a
ceasta chestiune a Orientului, faptul acesta a fa,
-
www.dacoromanica.ro
- 585 -
cut a se rasa marl sperante ci la noi, dar mig-
care:ice luA nagtere fu repede Inabusita. FranVa
este silitA sä cedeze fiindca toate statele marl
ale Europei tree de partea Rusiei ci conflictul se
terming. printr'o "Conventie a stramtorilor" (1841)
prin care se stabilea libertatea stramtorilor si
comertului pe Maleagra.
Autoritatea sultanului rimane gi pe mai de-
parte asupra stramtorilor ci a regiunilor vecine,
fiindca la toVi convenes faptul ca ele sa se et-
seascA in maini mai slabe care sa. nu le impiedice
interesele, ceeace nu s'ar fi intamplat dace Rugii
ar fl reucit sa le ocupe. Din nou Rusla este Ali-
t& sa cedeze, neputand profita de situatia
nicer ce i se oferise cu acest prilej, de a-Si a-
tinge scopul sau faVa de imperiul turcesc. la
nol s'a nascut acum o miccare care dorea un stat
democratic. Ideile franceze facusera pe Romani sa
urascA pe Rust fiindcA acum Romanii Isi dau singurl
seams ca intentia Rucilor nu era alta decAt ea cu-
priel-
Ci
www.dacoromanica.ro
- 586 -
cereasca noastre nu od le ajute. Deja o par-
te din Cara noastra fusess lipita statului wrist
si acum mai venire $i protectoratul rusesc care apa-
sa afa de greu, ceeace a deschis ochii a for noctri.
Romanii, in urma acestor fapte, preferau
acum de suzerani pe Turcii carora nu trebuiau s- le
plateasca decEit tribut si de care nu mai aveau mo-
tin sa. se team& ne mai fiind asa de puternici. 1-
cestea erau ideile Isla baza revolutiei din 1848
dela noi. In Moldova acteasta miscare a fost repede
inlibusita si capii rvoluVii au fost nevoiVi sa se
imprdstie. In Muntenia ins6 lucrurile au fost mai
serioase si organizarea revolutiei mai bine facuta,
astfel ca a fost mai insemnati. Rusia nu putea
terveni repede cu armata la noi ca a labuse migc6-
rile acestea care luaserg nastere, fiindca dup4 tra-
tatul din Adrianopol, niaveau dreptul Jsa tin& oaste
in principate. Pe deasuprao intervenVie armata
aysa.mostul fiindotx revolts s'apstrecuttacbip
in-
nu-41
tarile
Eivolutia dela 1848 in Princinatele_romane
www.dacoromanica.ro
- 587 -
pagnic, far& varsari de stinge prin abdicarea lui Bi-
bescu gods gi formarea unui guvern provizoriu.
Din cauza aceasta Rugii au cerut Turcilor
sa intervina. Se gtie cum,s'au petrecut lucrurile.A
venit la inceput in Tara Romaneasca Soliman Paga ca-
re a Post primit in triumf la Bucuregti gi care vb.-
zand ea migcarea elite pagnica gi nu contra Turcilor,
a ascultat pe revoluVionari gi a hotarit ca Vara s5
fie condusa /ana la not dispozitiuni de o locotoner-
Va domneasca. Rugii ins& nu s' au mulVumit cu aceste
fapte, au cerut sa fie trines alt page care ea vada
cum stau lucrurile gi in adevar a Post trimes Omer
rari, la venires caruia nu s'a putut evita vdrsarea
de sange In urma incidentului din Dealul Spirei cu
pcmpiettiL (13 Septembrie 1848). Acest lucru era ag-
teptat de Rufi"Olhpe data armatele for care intrase-
ra in Moldova, au patruns ci in Muntenia. Revolutio-
nurii romani nefiind bine organizaVi din punct de
vedere militar, n' au putut rezista. In Oltenia se
infiripase o ogtire sub conducerea lui Mogheru, der
www.dacoromanica.ro
588
n'a incercat nicio rezistenVg. Garnizoanele ruse
rgmAn in Vara pang pe vremea lui Gr.Ghica si ;tir
bey, in tiLp ce capii revolutionari sunt siliti sg
pargseasca Muntenia. In 1849 se inchee c9nventia
BaltaLimen intre Rusia ci Turcia, prin care se
stabilea ca Regulamentul Organic sa rgmAng $i mai
departe in vigoare, domnii insg vor fi aleci pe,
ceapte ani, iar 64teasca adunare a fost suspendatg.
Interventj Dar
armata rusg lgsata la noi, mai avea o menire,aceea
de a supraveghea migcarea ce se ngscuse in Ardeal
ci Ungaria. In Austria, acest mozaic de neamuri,se
ngscusera o eerie de revolte,dintre care cea mai
insemnatg a fost a Ungurilor sub conducerea lui L.
Kosuth.Austriadii in luptA acum ci cu Piemontul,
s' au Vgzut gran ameninVaVi in existenVa for ca stab
ci an cerut ajutorul Rusilor.Ferdinand abdicA
qi lasg coroana fiului au, Frantz Iosif- ca
re era in virstg numai de 18 ani, La apelul
flout de acesta cgtre Ruci,Nicolae I, credincios
32,AlianVe pi avand pi interesul sa ajute sa nu so
- -
.12
Pusdilor In Ungaria _(1849).
do.
www.dacoromanica.ro
- 589 -
desmembreze Austria, pentru a nu se pure astfel in
libertate regiunile poloneze de sub stapanirea Ebbs-
burgilor, primegte sa faca aceasta, Polonii igi da,
dusera seama de ce insemna pentru ei desmembrarea
Austriei gi de aceea multi luptau in armatele revo-
lutionarilor gi chiar oastea ungureasca era con,,;.sa
de un polon, generalul Hem care a cucerit Ardea-
lul. De acolo trece in Moldova la Targul-Ocnagunde
a dat o proclamatie in limba romans, spunand ca vi-
ne sa dea libertatea Romanilor asupriti. S'a sperat
la un moment dat ca sa se facg un regat in princi-
pate, a carei coroana sa fie data lui Hem. Armata
ruse condusa de generalul Liders a intliat in Ardeal
gi dupe ce o serie de detagamente rusegti trimese
inainte fusesera infrante, in 1849 in jud. Arad la
§iria, in unguregte Vilaasz, Rugii sub con3ucerea
lui Paskivvici inconjoara armata ungara care trebue
sa se predea. a:x(3a fu restabilitg in Austria gi
Habsburgii gratie Rusiei igi recapatara puterea. E
caracteristica interventia Rusiei pentru ttlumful
ideii despotice in Austria, undo altfel nu avea
,
www.dacoromanica.ro
390
niciun interes direct as sa intervie.
Faptul chi tarul Nicolae ajunsese acum toc
mai in mijlocul Europei, incepu sa fie socotit ca
un real pericol pentru ]Europa de celelalte state,
mai ales cri. la Intfirirea acestei 1npresii contri
buia in larga mAsur6 pi propaganda pe care o f6cea,1
Polonii. Nicolae I Incepu s6 fie v6zut cu ochi 76i
0 nu peste multa vreme Rusia va trebui sa suporte
consecintele politicei ei extern, care nemultumise
pe Apuseni, consecinte care se vor concretiza in
r6zbolul ce va urma, cunoscut sub nunele de rgzbo
iul Crineii.
--- 000- --
www.dacoromanica.ro
- 591 -
Prglege;ea
loupdaMaiu 1938
berar
C'jatejagia_arazLijal.laniat'51 In lectic
trecuta am aratat interventia facuta de tarul Ru-
siei atat la not cat qi in Ungaria in favoarea
Austriei Cu prilejul revolutiei dela 1848. Am va-
zut cum aceasta interventie trezise In Europa banu-
iala ca tarul nu urmarea numai sa dea ajutor pentru
reiztronarea absolutismuluil dar ca se Oxidea la o
expansiune sip() mijlocul 3uropei, ceeace fireqte ca
neliniqtea statele apusene. Ca qi acum statele Eu-
ropei de atunci erau legate I ;tre ele de anume afi-
nitati care priveLu situatia for interna. Astfel de
o parte era o altahta a statelor Oemocratice (Fran-
tat Anglia) qi de alta statele a caror conducere
XXXVI -a
Orimsii si serbpor.
www.dacoromanica.ro
- 592 -
era despotica. ImpAratul FranVei din vremea aceas-
ta, Napoleon al III-lea era un om care trgise multa
vreme in exil in Italia, unde fusese in legaturi
cu revolutionarii italieni, cars doreau unirea po-
porului Italian. Se pare ca el gi-a luat un angaja-,-
ment rata de acegtia ca atunci cdnd va ajunge in
fruntea statului francez sa ajute la unirea Ita
liei. La baza politicii lui Napoleon III sta prin-
cipiul naVionalitaVilor pe care Napoleon al III-lea
1-a urmat, continuand in privinVa aceasta politica
unchiului sill Napoleon I. A avut o politica roman-
tica - este vremea romantismului care e caracteri-
zat prin ignorarea realitatii - gi e o intrebare
data Franta trebuia sa se sacrifice pentru alVil
- aceasta i -u adus de altfel gi infringerea din
1870. Fapt este ca Franta purta dugmanie Rusiei,
latura in care se intalnea ca Anglia, in care dom-
nea acum regina Victoria. In timpul acesta Anglia
de rapt era condusa de ministrullialmeraton.lotivul
care fAcea pe Englezi sa fie alaturi de Franta nu
-
www.dacoromanica.ro
593
era un idealism ca cel franeez, de a egtuta elibe-
rarea popoarelor subjugate, ci era un motiv ca toa,
te cele care au dominat politica de totdeauna a An-
un motiv pur de inheres comercial, care le
dicta a& lupte pentru a nu fi cucerit Imperiul 0-
tomaar cAci data Dardanelele pi Bosforul ar fi et-
zut Rupilor ar ri Post mai grew st-pi ar
sigure accesul in Orient, cum o fiiceau acum cand
Imperiul Otoman era stapanul M.Negre. Deaceea
produs o apropiere de Frantz& cu scopui de a opri
Rusia in imperialismul sau. Lucrul era necesar,caci
-se ytzuse clar ca tarul urma un program bine sta
bilit cu-tinta rtnalt de a cuceri Imperiul Otoman.
Aceste planuri ale tarului s' au. dat pe fa0.
eu ocazia unei convorbiri care a avuu loc la o se,
rats in Petersburg, Intre tarul Nicolae pi ambasar.
dorul englez.
Cu prilejul acesta tarul i-a spas reprezen-
tantului Angliei et In Europa es.te un om bolnav
care curl:bad, curand era trebui :36 moara, deaceea e
Fare. 38
- -
egliel,
In mantle
s'a
-
www.dacoromanica.ro
- 594 -
bine sA se gandeasca la mvytepirea luiaa convorbi-
rea aceasta particular& Biculae aminti e& er fi bine
sa ImparTA =Anglia statal turcesc. Se puns Intre-
barea dae&-ceeace a fAcut, dup& aceasta cozvorbire
personalt, adbaSadorul Argliei, cadre cu buns ere -
dinVA st-cU un gentlmen englez, totugi reprezentan-
tul englez a crezut chi e bite a& pun& la ourent gu-
vernul Eau cu cele ce g&ndea tarul Rusiei in IegAtu-
rA cu statul turcesc. In Anglia s'a tient mult 48Z
In jurul acestorinfcmmaliii mult.trAmbitate prin ziar.
re. Rug/1 au protestat ca. o coniorbire intim& a foot
divulgat& qi a devenit
Indat& dupe- aceasta- s'a nAscut un conflict
Intre Rugi gi Turci, conflict mult aorit de Rugiga
cArui zauz& an lost cteile SfMbrmant. Chestiunea a-coasta a That tozdeauna un punt de discordie pentru
cregtini, fiecare dorind aranvagii dela Sultan. Cu a-
cesv prilej sultanul a considerat c& o apropiere de
catolici este mai potrivivd pentru statul Eau qi de
aceea a dat oheile gi protectoratul catolicilor din
otoman, Francezilor. Rugli pe dat& an cerut
publics..
imp;riul
www.dacoromanica.ro
- 595 -
zi el si le acorde proteatoratul asupra ortodoxilor
din imperiul otoman, ceeace nu era tot una pentru
sultan, catolicii fiind numai In numAr de cateva
mli, pe cilt& vreme artodoxii alc&tuiaa o bun& parte
a locuitorilor iiuperiului tutees.° deaceea se r&spun-
se negativ trimisulai rusesc, Mencicov, care venise
la Constantinopol s& arate pretentiilo Rusiei. Re -
zultatul aceatei*intervenVii rusegti refazate, este
Inceperea r&zboiului in Iulie 1853 gi conform obice-
iului Principatele aunt ocupate de Rugi. Austriacii
an propus mediatiune qi malt& vreme st stet in cum-
pAnti, pan& cand In cele din arm& se produce o ruptu-
res gi Rugii atac& pe Turci. Se des blit&lia naval& de-
la Sinope, In care flota tare& este infrintli. Acum,,
asentimentullZurcilor, flota franco-englez& intr
Intl.Nbagra pentru a ajuta pe sultan. Se Incearc& o
noll& mediatiune de atre Napoleon al III-lea, care
trimete o scrisoare lui Nicolas I, prin care-1 roag&
s4 fac& pace cu sultana; Rusia Ins& nu primegte.
tu
www.dacoromanica.ro
-596_
RAzboiul Crime ii (1854-1856). Indat& se Ines
chee o alien intro Englezi, Francezi qi Turci ca-
re garant& teritoriul turcesc qi avea s& lupte con!.
tra tendirtii de cucerireruseascl. In acelaq timp
se mai inches o aliant& cu Austria qi Prusia, ca
re-qi luau angajamentul c& vor.sta neutre, astfel
Rusia rimane singur1. Aliatii se ciocnese mai in -
t&iu cu Ruqii in Dobrogea, unde armata turceasefi co-
mandatA de Omer Paqa, eel care provocase incidental
din DeaInl Spirei, este ajutat& la asediul Silistrei.
Cartierul general turcesc era la *umla, unde a vomit
qi o aerie de delegati roani in frunte Cu Tell qi
Eliade, care an cerut Turcilor s& se fact o legion
de ostaqi roman, care s& lupte al&turi de Turci
acest risboiu, ceeace Turcii au refuzat pe motiv c&
taunt destul de tars qi a: of Francezii qi Englezii le
vor da ajutorul de care er avea nevoie. Adev&ratul
motiv al refuzului era de fat altulowela de a nu
creea vreo obligatie a statmlui turcesc rat& de Ro-
mani, care ajut&ndu-i in r&zboin, rata indoial& ca
er fi cerut qi ei apoi o r&splat& pent= aceasta.
ci
5n
www.dacoromanica.ro
- 597 -
Au fest Romani care totuyi an must parte la acest raz-
bolt. Singurul mai de seam& dintre ei, a frost Grigore
Sturdza riul lui Mihail Sturdza, fostnl damn al Mol-
dovei, fapt care de altfel a racut sa se ridice gla-
suri care sa-i conteste dreptul de a mai putea candi-
da la tronul tariff Cu prilejul alegerii lui Cuta,can-
didatura la care totuyi a roost amis. In randurile a.
liatilor an luat parte yi Polonii, Cu toate ea Turcii
iTau reruzat ci pe ei pentruca sä nu se supere Austria.
Totuyi an foot Poloni care socotind ca totul
poate fi sacrificat cniar ci demnitatea for cand
era vorba de a lupta contra Rusiei, au cerut EA fie
primiti sa lupte nu ca Poloni, ci ca Turci, ceeace a
fest admis de Poe rte. Firegte ea turcirea era numai
de forma. Printre acectia se aria ci Czayka Czaykow-
ma, care $i-a luat numele de Sadik Paya, ca fo-
stul comandant al armatelor ungureyti, generalul Bem
Armatele engleze yi franceze au debarcat repe.
de pe coastele M.Begre, la Varna, la Constantaletc.,
ci au acest prilej au tost deatui ofiVeri invatati
ri
-
www.dacoromanica.ro
-598-care au descris luptele ce Blau purtat aici. Ei pome-
nese in descrierile for despre un monument antic care
p&na acum nu fusese cunoscut Europei apusene gi care
nu este altul dealt monumentul dela Adam-Klissi.Alia-.
tii au avut rose de suferiv in Dobrogea, aci izbuc-
nise holera.
Rugii se retrag din principate pi fac acest
lucru nu atilt din cauza armatelor aaglo-francezegat
mai ales din canna Austriei care ameninta a va intra
in razboiu, data nu parlisesc %Aril, noastre. Principe..
tele raman astfel libere pi ar fi putut fi ocupate de
trupe de ale aliatilor dar acectia au socotit a nu
e bine s4-pi lase din armata aici tend aveau nevoie
de forte in lupta Cu Rupii. In aceastri situatie,Au -
striacii au cerut atunci s4 le ocupe ei pi cum acest
lucru admis de atre aliati, armata for a intrat
in principste sub conducerea generalulUi Coranini.eu
mare greutate abia la sfargivul razboiulut au Post
mai apoi conknpi 81 le evacueze, lucru care a produs
o mare agtiatie prints patriotii romlni entuziasmati,
s'a
www.dacoromanica.ro
- 599 -
do victoriile aliatilor contra RuOlor.
Deocamdata armatele aliate nu se hotArlsera un-
de sa ataoa pe Rutici.Sevorbea de un atac prin
undo fusesera ocupate insuleleiCand qi niQte tru-
ce patrunsesera pana In M.Alba, ba chiar la gura Amu-
rului au fost bombardate o serfs de aqezari ruse0i
din Siberia. In cele din urma sta. luat botarirea ca a-
tacul sa porneasca spre Crimeea, aceasta it primul
rind pentrnca armatele aliate sa nu alba cumva soarta
lui Napoleon I, care a Post arras in centrul Rusiei
pentru a fi twins. Sta cAutat ca planul sa fie
bun un. centru vital al Rusiei in partile Marti Ile-
gre qi a fost ales Sebastopolul din Crimeea. Planul
a fost inspirat mai ales de Englezi, care eve= tinta
ca sA distrugA intAriturile de aici ale Rusiei ci ast.
fel al impiedice vtoica owninVare ce atarna asupra
Turcilor qi a Strimtorilor. In 14 Sept. 1854 trupele
aliate debarcA in Crimeea, unde se da lupta dela Al-
ma, in care Ruqii suet Invin§i. Se pare ca ei au fost
gasiti nepregatiti, caci Sebastopolul nu era IntArit
M.Balti-
cA,
=
-
www.dacoromanica.ro
- 600 -
din toate p5rtile.
Cum Ins& dupe aceasta victoria aliatii nu au
pornit Indata asupra ormolus, ci au aqteptat.sa 1e
'Tina nog. Intariri Ruqii au avut vreme destulli
sa-1 Intareasca pentru rezistenta la atacurile ce a-
veau El urmeze. A fost necesar un an de zile apoi
pentru a fi cucerit. Fortificatorul Sebastopolului
a fost generalul Totleben, care era aqa de mult so.
cotit ca un specialist in aaamianea lucrgri ale trUPe*
lor de.goniu gnat, card in 1877 Turcii au rezietat
asa de viguros la Pbovna, a fost chemat ca sa cola-
boreze la plantl de atac, Impreuna cu principele Car..
rol al Romaniei. Armatele franco-engleze nu au /noon.
jurat de aqa nature Sebastopolul /neat s4-1 impiedi-
ce de a se putea aproviziona. Ruqii lasasera o arma-
ta in afar& de intaritura, care a eitt mult de lucru
aliatilor. Cu aceast6 armata s' au dai lupte la Bala-
klava qi Inkerman, dar Ruqii nu au izbutit sai arunce
pe aliati-In Marea Beagra.-Cum area pierderi foarte
marl flota pentruca sa nu cad& In manila aliatilor
ca.
-
www.dacoromanica.ro
- 601 -
o scutundard - tarnl a cdutat sa se sinucidd qi motels'
tea lui a samdnat cal putin cu un asemenea act dis-
perat. A ieqi* dela o receptie la Petersburg incilait
in frig afarN undo $i -a descheiat mantaaa inspire:11d
aerul_rece. Doctorul Eau i-ar fi atras atentia 04 ar
putea sa se imbolndreascA - avea $i o Tarst& destul
de Inaintat& dar el i-a rdspuns ca -1 Intelege pe
doctor sa-qi feted datoria sa, dar sa -1 lase pe el
facd datoria de tar - adicd de a muri. A capa-
tat in urma acestei Imprejurari, o pneumonia ci ammir
tit In 3- martie 1855.
Dupa Bicolae I a vent la tron Alexandra II
un reformator adevarat al Rusiei. Este cea mai fru-
moasd figura dintre tarn. Rusiei. Acesta propuse a-
liatilor dar este refuzat. to fruntea armatei
apusene din Crimeea este pus arum un francez foarte
priceput, generalul ftlissier, totdeodat4 mai alatu-
rfindu-se la rdzboiu ci regatul Piemontului de sub
domnia regelni Victor Emanuel II, care cants astfel
sa calictige.simpatia ali tilor si si creeze obligatii
-
s&-4i
paces,
www.dacoromanica.ro
-602-
lui Bapoleon al III-lea, de care doreau sA se serveas
cA la unirea Italie/. In Septembrie 1855 se da un a-
tag general al Sebastopolului care este respins din
toate pArtile, numai turnul Molakof cAzu in mdinile
aliaVilor. Astral lanVul de forturi fiind ruptorma-
rusa fArA a fi silit ski se predea, se retrase din
Sebastopol spre Nord, ora,aul fiind apoi ocupat de a-
liaVi. Cum pierderile erau foarte marl qi de o parte
§i de alta s'a hotarit s& se incheie pace.
Racea dela Paris (186). Se fAcu un congres la
Paris, 4upii care urma pacea din aceeaqi localitate
in 1856. Singurul popor care a profitat de pe urma
acestui rAzboiu au fost RomAnii, iar dintre aliati
Englezii.
Prin pacea dela Paris, Rusia renunVa la pro-
tectoratul asupra Principatelor, care sunt puce sub
garantia VArilor din Apus. In ceeace privegte into -
gritatea noastra, ea deasemenea era garantatA de ma-
rile puteri. Ca schimbare teritoriala se stabilefte
ca din sudul Basarabiei trei judeVes Cahul, Bolgrad
--ba
www.dacoromanica.ro
603
qi Ismail - sa fie restituite Moldovei qi aceasta
pentru motivul de a indepdrta Rusia dela gurile Du-
narii, care fluviu devine international, infiintandu-
se acum o comisie internationalA in grija careia es-
te data Dunarea qi care fiinteaza qi azi.M.Beagra de-
vine neutrd; de acum inainte nici o corabie de rgtz-
boiu ne mai avand dreptul sa pluteased pe apele ei;
deasemenea nici o cetate nu se putea intari pe malu-
rile ei.
In ceeace privea pe ortodoxi din Imperiul 0-
temaa, acegtia au facut obiectul unui articol- prim
care Turcii se obligau 136 le acorde libertatea reli-
gioasa cu adaosul c&nerespectarea acestui articol
nu implica dreptul,nim&nui de a se amesteca in tre-
burile TUrciei, pentru ei. Sta. atins *i chestiunea
unirii Principatelor, ceeace coincidea cu dorinta
lui Napoleon III, care Troia sa injghebeze o soli-
daritate a popoarelor latinelAiar-ateasta a dat na, -
qtere la discutii aprinse, la inceput Austria opu-
nandu-se probalyil gindul c a unirea Principatelor vs
- -
www.dacoromanica.ro
- 604 -
atrage mai terziu unirea cu Ardealul gi Bucovi-
na. Tot asa $i Englezii spnneau cg Romani/ odati
uniVi vor-awea mereu alte pretenVii, de pilde Jude-
pendenta,-414de ar atinge integritatea imperiului
Otoman, aparate de ei. Deaceia chestiunea sia ama-
nat pentru a fi Intrebat gi poporul roman ce doregte
$i ctiVi cum a rdspuns prin DiVanurile ad-hoc convo-
cat% pentru aceasta. Rgspunsul a adus in cele din
=ma, dupe marl greutlqi unirea dela 1859.
Liberarea qerbilor (1b61). Odate cu Inscauna
rea lui Alexandru al U -lea, In Rusia venue un mo-
narh cu idei mai liberale, cu mai multe bunavoinVe
fate de popor, care curb1,nd dupe rezboiul orimeii
dat reformele ce i-au atras numele de narul Libera-
torn, ceci a desfiintat §erbia.
Numgrul cerbilor era in Rusia de 47.200.000,
liberarea for era deci cea mai -mare reformi socialA
a sec. al XII-lea din Europa. Aproape 20.000.000 de
serbi eran numai pe moqiile imperiale, svand drept o
situatie mai bung, cu conancetori proprii si china
i
a,
www.dacoromanica.ro
-605-nn fel de adanare lecalarvreo 21.000.000 erau pe
mogiile nobililor,1.5004000 erau oameni de servicii
(vizitii, lucratoriotc.), vreo 4.700.000 erau in-
trebuinaVi in-indastrie gi alte feluri de manci.leap-
tal care a dus la eliberarea gerbilor, a fost Ears
indoiala gi.razboiul Crimeii. pupa atatea lupte ale
Rusiei s'a putut constata el ostagii nu se luAcu
nima, cu dorinta de a invinge, deaceea Rusia cu toe,-
to marimea ei era o forVa-putin insemnata. Ceva era
putred in acest mare stat gi s'a ajums la concluzia
ca taranul trebue facut liber ca sa,gi iubeasca pa -
mantul pe care-1 apara de dugmaa. inzestrati cu
mai malt& culture erau cu toVii pentru liberarea ger-
bilor gi indreptarea situatiei interne, In care cei
insarcinati cu functil de incrodere erau oameni
mali care cautau s4 fac4-efaceri. Opinia pablica
era pregatita pentru nova reformat mai ales ea Ale-
xandra al II-lea &Muse libertatea presei, care a
cautat sa lumineze lucrurile in acest seas. Tarul a
cautat sa nu fee& o liberare brusca, ci SA impace of
i-
uei
ye-
_
www.dacoromanica.ro
-606-
pe unii *i pe altii. La inceput a convocat un comi-
tet numit "comitetul pentru imbunatatirea soartei
Oranilor"fin care sl.a discutat chestiunea liberEtrii
qerbilor 41, multi nobili s'au declarat pentru ea.Ba
unii dintre-marii proprietari, din-Livonia mat ales,
au,facut_eliberarea-aceasta din proprie initiative.
Comitetul superior din 3-Martie 1861 stabili derini-
tiv eliberarea Oranilor din gerbie.
Dependenta de un proprietar de acum- e de--
sfiintata, dar in schimb trebuia sa se dea t5ranilor
peeibilitatea de mune& qi atunci ii s'a dat *i for o
parte din pamantul st5panit proprietar qiapea-
sta prinegpropiere. Amantul acesta s'atotarit sic
fie cumparat de tarani au o sums de bani plat/bird
intrian termen lung. S'a desfiintat obrocul care era
o-danie ce se da boierului de tarani qi s'au Infiin-
tat mijloace de credit,-care sá le...punl.taranilor la
dispozitie banii ca sa-qi rescumpere pamantul.Acea-
eta reforms a foss un lucru de mare importaatti to
istoria Rusiei qi este o intrebare dac6 ea nu a avat
1e
www.dacoromanica.ro
-.607-
rAsunet peste hotare, in special la noi, nude in
1864,adicA numai la 3 alai dupd pea din Rusia, are loc
impropriethrirea VAranilor de cAtre Cuza qi
Peanut care evident s'a fAcut in_ alte conditiuni,dar
a putut sa aibe un exemplu in cea rusA.
--000---
Prelegerea XXXV1I-a
Miercuri 11 Maiu 1938
Cultura r-useasca in prima pmAtate
a sec. XIX-lea
Influentele din afarA. Iiz lecViunea de azi ne
vom opri asupraliteraturii ci curentelor de idei in
Rusia in prima jumatate a sec. al XIX-lea. Cum am
spur qi cu altd ocazie nu voiu cAuta sA intru in de-
talii prea mult, intrucAt nu acesta este scopul cursu.
lui nostvu. Ceeace ne intereseazA pe not in prima
$i
Kogiilui-
www.dacoromanica.ro
- 608 -
rind este progresul spiritual al scale-041A rusegti
Ili cum aceasta societate diferitA de cea din secolele
trecute este reflectat& in literatura ruses.
Am ardtat c4 in vremea Ecaterinei a II-a,ince-
puss in BusisLimitarea =dolor franceze - firegte e
vorba de 'Altura care-gi putea permite aceasta. Mani-
festOrile spirituale aveau modele in cele franceze.
Sub aceasta influenta se nagte in_Rusia teatrul care
incepe s4-gi is avant; apar apoi reviste literare,o
serie de ziare, nureleoto. In literatura ruses dela
sec. al XVIII-lea nu easim ins& opere de mare valoa-re, .cd_sunt numai opere de adaptare a spiritului a-
pusean, iar servitors care, apar acum aunt numai cu
o valoare de incepOtori ai drumurilor, pe care vor
vent cei care apar mai taftiu. in prima jum&tate a
sec..'al XIX-lea incep ins& salspar& scriitori de va-
loare ca Pugkiu, 4ogo1 gi Turghenier. In epoca a -
ceasta avem in Europa o nouil scoal& literary Roman-
tismult care a cuprins toate tarile, int&lnindu-se
acum in Europa un romans ism englez In care a strOlu-
www.dacoromanica.ro
-609.cit-Lord Byron qi Walter Scott, un romantism german
In frunte cu Schiller in literaturA ci Hegel In filo-
sone, un rom'antism francez cu un Victor Hugo , etc.
Este acum o epoc& in care acest curent al romantismu-
lui sla manifestat in toate ramurile de activitate
ale spiritului; astfel a existat-e muzicA romantics,
o literature& romantleA, o art& roman ice qi -chiar o
iolivicA romantic& (liberalismul romantic). Este un
icurent caracterizat In primal -skid grin lirism. Pana
aeum sufletul omenesc nu era neat liber sa aparg.
individual In arts qi acum a 1. isbuoneqte ea o
sere de sentimente In toate domeniile de activitate.
0 altA caracteristicA a curentului este traditia me .
dieval& care este acum la modA din ea inspirandu-se
operile de arta. Se renuntA la inapiratia din clasi-
cismul depArtat qi rece. Literatura are amain un ca-
raoter national, fiecare popor inspirAndu-se din is-
toria sa nationalC Forma In acest curent este data.
Intr'un chip strAlucit, dar lipseqte ceeace clasi-
cismul a avut - o adAncime sufleteased a lucrurilor,
Faille. 39
remit.?
-
www.dacoromanica.ro
- 610 -
este ceva stralucitor de tineresc, aar de foarte mul-
te on superficial. Mai este Inca ceva. Ati auzit la
literal ura do formula romantics pe care romanticii
ntau aplicat-o /nag. arta pentru arta. Dupi aceasta
formula artistul treouia sa se inspire qi sa creeze
opera sa fara de nisi un alt considerent deceit acela
de a servi arta, sa lucroze numai pentru a atinge
scopul pur artistic. De fapt romanticii an socotit
ca un artist este un proporaduitor 61 ideilor nou&
care trebuiau_rasp&n.dite in popor qi in acest stop
an pus arta in serviciul acestui stop. Astfel stau
lucrurile on ideia national& de pilda, care la not
ca qi la Polonezi qi-a Osit rasunetul In arta ro -
mantica. Duandu-se o luptA - in domeniul politic -
pentru eliberarea popoarelor subjugate de alto po
poare, romanticii sprijineau astral qi demooratia,ei
suBvinAnd qi eliberarea poporului de impilatoril-de
stalAnitori de veacuri. Cam acestea suns ideile prin.
cipale ale curentului romantic, pe care le intalnim
in anume lavuri qi In Rusia.
-
-
www.dacoromanica.ro
- 611 -
Curente de idei. Am aratat c pe vremea lui
Alexandru al II-lea, au rosy eliberati gerbil. din si-
tuatia for de pang. acunci. Am v&zut cum opinia publi-
c& a contribuit qi ea la eliberarea gerbilor, in
truntea ei gasindu-se in primul rand scriitorii vre-
dintre care multi an rai-colit trecutul, inspi-
randur-se din traditia poporului rus, aratand creatia
artistic& a taranului rus astfel an contribuit la
cuncagterea mai deplin& a vietii tir&negti strivit&
la stn moment dat de gerbie, care in urm& ale consta-
tat c& trebue desfiintata_pentru a se da dreptul la
ideata liter& gi poporului de jos.
In afar& de problema t&r&neasca, mai era a
problem& care s'a pus. Deosebirile dintre Rusia gi
Europa faceau-e4-se pun& Intrebareas ce atitudine
trebuia Rusig,s5. ia, s& cause s& primeasc&
tia apusean& integral sau s&-qi continue echea ei
civilizatie? In aceast& privint6 s'eu produs dou6
-curentes primul a fost curentul napadniciloru (Za.-
Ali,
si
civiliza,
www.dacoromanica.ro
612
pad in rusegte = apus) gi cel de al doilea curentul
celor care au reactionau contra Zapadnicilor. Curen
tul Zapadnicilor era fevorabil indreptArii spre Apus.
Zapadnicii spuneau ca Rusia a rAmas in urea feta de
Apus gi ue aceea trebue sA se face sfortAri pentra a
fi pusA la curent cu civilizatia apuseanA care tre
bue adoptata in Rusia. Se aduceau argument° cu care
se artlitau motivele penum care Rusia a rams IA armA
feta'. de Apus (d.ex. nAvalirea tatarilor, absolutis
mul). Prin imitatia Apusului, In primal rand scrii
torii trebuian sa fie corifeii aceatui curent. Dar
stau &sit ci scriitori care au opus alti teorie.
cegtia ziceau ca nu este ucor sa taci un popor atat
de mare rAspandit pe o supratatA aproape cAt_Spropa,
sA renunte la deprinderile ci trecutul lui qi seal
silegti sl primeascA o civilizatie care nu e a lui,ou
care nu se poate aaopta. Apoi este o gregealA sA se
creadA ca numai ceeace vine din Apus este bun, iar
ceeace este rusesc este prost. Poporul rus are o ci
vilizatie a lal proprie, mo4tenitA dela vechii Slavi,
- -
A-
www.dacoromanica.ro
- b13 -
ce duceau o ',teat& patriarhal& continuator dealungul
yremurilor si sunt nepotrivite cu sufletul lui ciyili-
zatiile altora, care 1-ar sili sa renunte la a lui pen
tru a le primi pe 616. Mai era pe deasupra si religia
poporului ius care-1 indeparta si mai mult de Apusul
Europei, cAci religia ortodox& este deosebita ca spi-
rit de catolicismul ci protestantismul apusean.
stArsit mai argumentau ei c& vieata 14rAneasca, este
la drept vorbind super/oar& celei indastriale din A-
pus si deci n'are tici un rost Ea se renunVe la ea .
Aderentii acestui curent deldei se numeau slavian
fill.
In ceeace privecte influcaVa4)ccidentalli9 in
Rusia a existat pe langa cea trancez& roarte puterni-
c& pe vremea Ecaterinei, si cea germana si engleza.
Dintre autorii engiezi, in afar& de Shakespeare suet
cunoscuVi mai ales romanticii Lord Byron si Walter
Scott care g. -a ales "mate subiectele din literatura
medieval3..
In ce prive4te pe Germani, mai mult filozofii
In-
www.dacoromanica.ro
- 614 -
aunt cnnoscuti, in special Hegel care este propova.
duitorul individualismului, fiind continuatorul lui
Kant a carpi filosorie o completeaza. Teoria lui me-
taiizica a intarit ideea demmitapi omului ca indi -
vid, ridicandu-1 la dorinta de a fi liber,ceeace spri
jinea democratia.
Scriitorii mai insemnaVi.Cel mai insemnat
scriitor rus din acasta perioada este AlePugkin
(1799-1837), care dupa cum se vede a murit foarte *li-
ar. Era nu om cult, care cunogtea bine pe Apuseni.
varsta de 21 de ani lougkin a scris o opera foarte
insemnata, wand ca model pe romariticii francezitin
titulata qluslana gi Liudmilan. Aceasta nu este cleat
o poem& plina de fantezle in care nu se vede vieata
poporului rus, dar care i-a atras mare dugmanie din
cauza ideilor de libertate al carer rezultat a Post
exilarea lui in Basarapia.
Ideile liberale ale acestei opere 1-au facut
sa stea ovreme In Chiginu, care exit ins& i-a fo-
losit, caci aici el a intrat in contact on foarte
La
www.dacoromanica.ro
- 615 -
multA fume deosebitA de cea pe care o cunogtea.
Intro a1 ii a cunoscut pe Caragheorghe exilat din
Serbia, a cunoscut pe Costache Begruzzi gi Aleatt
Donici qi amAndoi an fost influentati de ?Lakin,
deasemenea a putut vedea pe Grecii lui 11.Ipsi -
lanti. In afar& de asta a putut sA cunoasel. Dom
porul roman, qi pe Tigani despre care a scris wa
poem. Tot In vremea cAnd se gAsea aici la Chiqi
nAu, s'a gandit BA faca o eerie de lucrAri cu ca-
racter istoric, din vieata poporului rue gi astfel
a scris mai tArziu poemul istorie "Boris Gudunov"
gi o aerie Intreaga de balade ea spre pada
lul Regrun tradus gi de Begruzal in romanegte.Cea
mai insemnatA lucrare a lui este un poem In care
se oglindeqte vieata dela tar& In Rusiavanume "Eu-
geniu Oneghinfl scris in 7000 de versuri ce on
lucruri frumoase, dar simple.
Intors la Petersburg, rugkin a avut o soar-
tä tragic& fiinded evAnd un duel a fost ucis.
Dintre scriitorii romantici din epoca lui
-
.
"21
, -
wind
www.dacoromanica.ro
- 616 -
Puskin demn de amintit este Yukovski,care pe lane&
faptial c& era un romantic qi el, a prezentat o not&
particular& in literatura rusd,prin aceea c& el a
Post unul din rarii scriitori care an cunoscut vieata
qi literatura oriental&,In special persan& qi cauca,-
zian1. Multe din luorgrile sale s'au inspirat din a-
cest isvor. YUkovaki era un pesimist qi tocmai moti-
vele orientate sum acelea care mai lumineaz& pesi-
mismul baladelor sale. Krglov a Post un fabulist, ca-
re 1-a influentat qi pe Donici. Insarsit voiu pome-
ni ci pe lermontov care este continuatorul lui Puqkla
El este autorul unui mare poem pesimist anume nemo-
nul". TOV1 acecti scriitori de care am amintit swot
primul rand peeti qi poezia este inspirat& mai a-
les din literatura gpuseang, ins& constatft c& ei in-cearca totuqi sr* cunoasc& qi vieata ruseasca, r&sco-
lind din legendele, traditia sau In trecutul istoric
GSC
Acei care ad reuqit ins& a face mai bine a-
cest lu3rn au Post nu atat poeVii at mai ales proza-
in
,
www.dacoromanica.ro
. 617 -
torli. Dintre prozatori cel mmi insemnat e N.GoRol
ale c&rui scrieri, mai toate sunt traduse gi ro-
mAneste. El a saris Testital roman din Tiata c&zA-
zeasc& "Tares Bulbar dar cred ca mai interesant&
decat acest roman este romanul nSuflete moarten,in
care este Torba de gerbi. Din cinci in cinci ani se
facea sate o noua inregistrare de atre stat,pen -
tru a riaica d&jdiile, a gerbil-or de pe mogiile ru-
segti. Pan& la o noua inregistrare se inampla c&
unii dirk cei inregistrati,mureau, cu toate acestea,
st&p&nul continua sä plateasca penta2u ei pang la
noua inregistrarepcind erau gtergi gi_acevtla sunt
sufletele moarte to aleatuesc subiectul lucrfirii in
care se Torbegte de un personagiu care cump&ra a-
ceste suflete anerta dela coieri, pentruca.apoitur-
mgrind c>igul sk le 'and& statului. Dar romanul
nu este interesant prin actiunea acestul personagin
cat prin faptul ca ne inf5tigeaz& diferime regiuni
ci aspecte ale Tietii rusegti in drawl din mogier
inmogier.al-acestuia. Sate o opera oe penti pri-
ma data o putem numi realist& in aceast& epoch de
,
www.dacoromanica.ro
-618 -
romantism. Este cea dintAiu opera in. care apare carao-
teristica prozei rusegti, care dA,--aoele figuri bine
studiate pathologic, care de la Gogol va ajunge la e-
roii marilor psihologi ruci care tormeazA gloria li -
teraturii rusegti, Tolstoi, Dostoiewskitetc:
Zapadnicii. Spuneam cA in literatura rusA e-
rau della .curante acum, unul de a adainci cunoacterea
trecutului, a traditiei, ci altul de a se indrepta qi
priori influenta Apusului. Dintre Zapadniei, doi aunt
mai insemnati: Cadaiev gi Biellnaki.
Primal a fost un catolic gi a aerie o lucrare
numitA "scrisori filosorice" in care a incercat sA a-
rate cauzele izolArii Rusiei de Europa, intre care- a
pus pe primul plan ortodexismul, de aceea el prepovA-
duia trecerea la ea-colic/an-care singer fi putut
da Rusiei e ea cea europeanA. Era de pAre-
re el de rapt ar trebui 7sA se ajungA la o singurA re-
_ligie cemunA pentru toti oamenit. Lucrarea i-a Post
foargle 'Run _criticata gi -cum-era. gi firesc, mai ales
de ortodox/. Slat ajuns pan& acolo incat i Oa opus ca
i-ar
civilizatie
www.dacoromanica.ro
- 619 -
e nebun gi interzis BA mai scrie. Totugi el a
mai scris qi o a doua lucrare numitA "Apologia vriui
nebun" in care aratA cA deoparte de a fi nebun e un
om eu idei sAnAtoase care doregte binele tacit sale.
Cel de al- doilea Bielimski, a avut idei mai aproape
de realitate, care ar putea fi apltcate.Xn calitate
de -critic literar, el ajunsese chiar la o autoritate
aga de mare IncAt, dacI o carte ce apArea era criti-
-eat4-famForabil de el se -bueura de succes, data era
negativ criticatA, cAdea. Acest critic literar a II-
cut o lucrare de critic& istoricA, In care aratA In-
ceputurile influentii apusene in Rusia, ajungand la
concluzia cA ceeace a facut Petru eel Mare prin in-
troducerea civilizatiei apusene nu a reugit decat sadea o hainA superficiala, eAci in realitate sufletul
rue nu s'a transformat cu nimic. El este ace la care
Intrebat cut revine cinstea de a fi socotit spri-
jimitorui Apusului in Busia dintre eei
dot Petra? (e vorba de Petra Moyila aitropolitni
Kievului gi Petru ael Mare tarul). El socoate cA pri-
influentii
1
s'a
www.dacoromanica.ro
- 620 -
mile lucrdri cu adevarat serioase in literatura ru-
seasca aunt ale lui Antidh Cantemir, care spume Bie-
linski, se vede ea e roman fiindca nu pone in ele
nimic rusesc.
Slovianofilii.Fata de acest idealism In care
Zapadnicii arata fericirea ce s'ar fi realizat prin
introducerea gi imitarea operilor apusului, s'au ri-
dicat ceilalti care doreau cunoagterea trecutului
ci tradiViei rusegti dintre care cel dintaiu a Yost
un istoric anume Karamzin.
El este autorul raai multor nuvele gi poezii,
dar opera is principals este "Istoria Rusiei", facu-
ta dupa un calapod foarte desvoltat, in unele edi-
Vii cu 12 vol, bazata pe documeute, dar care nu
merg decat pang la 1613, Gaud Incepe domnia Romano-
vilor.
In aceasta opera el cauta-sa arate ca. vieaVa
trecuta a Rusiei se deosebegte total de cea a Euro-
poi. intrebuinteaza extrase intregi din cronici gi
as ton istoricii romantici este foarte iubitor de
www.dacoromanica.ro
621 -
anecdote gi fapte pitoregti, pe care le puree in ope-
ra sa. Dintre acegti sustinAtori ai ideii deosebirii
Ruslei de Europa au fort mai insemnati fratii Axacov
a oaror teorie se numegte slovanofilie iar ei slova-
nofili. Ce se intelege prin aceasta?
Slavanofilie nu este altceva cleat prietenia
pentru Slavi. Ei au austinut ca poporul rus tragAndu-
se din Slavi a mogtenit dela acegtia un suflet gi o
civilizatie deosebita de Europa gi ar fi o gregeard
sa-Se impuna in Rusia o civilizatie care nu se potri-
vegte cu sufletul ei, curer ems. cea spuseana. Ei erau
intrsun rel romantic nationaligti gi cAutau sa arate
originatitatea poporului rus. Nu erau sustinatorii
absolutismului, fiind de pArere ca gi garbia sa fie
desfiintatA. Autoritatea ruseasca i-a socotit mai pu,
tin. periculogi deat pe zapadnici pe care i-a tratat
ca pe revoInVionari. In teoria AXacarilor, se face o
deosebire intre public - care este condus de dema -
gogi gi popor -r care trAegte in vieaVa patriarhald
departe de frAmAntArile in care traegte "publicul" qi
-
www.dacoromanica.ro
- 622 -
deei mai fericit. AceastI idee a fost teluat6 cu mai
molts strAlucire qi talent genial de Dostoiewski,in
a doua jumAtate a Teacului al XIX-lea. Acestea aunt
in general problemele importante, care prim literatu-
r& gi critic& zguduiau societatea miss in prima jualk.
tate a veacului al XII.lea.
- -000-*.
www.dacoromanica.ro
-623..
Prele:erea XXXVIII-a
Luni 16 Maiu.122§
Alexandru II (continuare)
Reformele. In lecVia trecutA ne-am ocupat cu
literatura rusA §i ideile din epoca romanticA in Ru-
sia in prima jum&tate a sec. al XIX-lea. Be Tom in-
toarce Emus la-evenimentele politica din Rusia. Am
aratat cum s'a ridicat Alexandru al II-lea in scaun,
tocmai in vremea razboiului Crimeii 4i in urma mor-
Vii, care semAna mai mult cu o sinucidere, a lui Ai-
colae. Primul act politic pe care 1-a flout Alexan-
dru, spuneam ca a fest liverarea glerbilor. Dupes a-
cast act, speranVele celor care credeau ca deacon Ru-
sia Ta fi dusa pe drumul care area s a o pun& la rand
cu statele Europei, au crescut Inca mai maltose a4tep
tau ca in'curAnd Varul va acorda poporului rus qi un
www.dacoromanica.ro
-624parlament, dar aceasta nusla Int&mplat, sperm:4(4e
ramanand zadarnice in acest sons. In jurul Varului
se gaseau membrii din ambele curente din Rusia ci
care cdutau ca el sd reugeascd sa -1 feed pe Vara sd
apuce pe drumul trasat de ei. In cele din utei, In
loo-de parlament, Varul Alexandra a clutat sd arga-
nizeze un fel de adundri locale numize zemstra,dar
care nu se puteau asomina cu un parlament apusean.
Zemstrele erau de doud feluri, unele mai mici, ale
jadeVelor, gi altele mai marl., ale gtterniilor. La
ele luau -parte trei feluri de deputaVi alegi pe cla-
sp sau pe colegii cu se ziceau la noi. Era colegiul
whinier, al negastorilor ei al Varanilor. In con-
ducerea politica aceste adundri locale nu areau prey
mare impertanVa. Brat' Insamnate cu deosebire din
punctul de vedere gospoddresc, ele ocuptindu,sel mai
ales cu intreVinerea drwnurilor, facereapodurilor,areau grija Inlesnlrei semdnAtariler prin procura-
rea seminiAriilor necesare,etc. in aceastt laturi
s' au Neat progrese datoritd acestor zekstre gi
www.dacoromanica.ro
- 625 -
ideea for a fost buns. mai spuneam 06 intro reformele
lui Alexandru al II-lea, a fost gi desfiintarea cenzu-
rei. Aceasta insd nu era facutd complet. Ziarele pu-
tean stria orice, dar trebuiau sd aibe un reprezen -
taut responsabil de tot ce scriau, care atunci cand
apareau lucruri ce nu plateau conducerii putea fi
tans la rdspundere.
Sta falcut gi o reform& a gcoalelor, in sensul
cd s'au impartit scolile secundare in doud ramuri,una
in care se accentua latura qtiintificd, cealalta la-
tura clasicd, literal°. Feta de ace-ste reforme s'au
ridicat gi alte pretentii. Sub ascultarea absolutis-
mului tarist erau gi alte neamuri decat Rugii, gi
cestea doreau libertate mai multd. Cu alto cuvinte a-
ceste popoare reclamau drepturi cu caracter national,
care nesatisfAcute de tarul care pornise pe drumul
reformelor dela inceputul domniei, oricand ar fi dat
natere la revolutii.
Revola (1863). Intre popoarele a-
cestea subjugate de Rugi cei mai organizati erau Ft-
Faso. 40
a-
www.dacoromanica.ro
-626
lonli, care vAzand intelegerea de care Alexandra al
II-lea (Muse dovadA fat& de nevoile de reformA in-
terns, au venit cu incredere la el sA cear6 gi ei
libertate, dar speranVele le-au fort de scurt4 dura-
tA, cAci Varul le-a spas BA nu -$i faces iluzii,cdci
el are p politic& bine trasatA de inaintagul sAu,pe
care are de gAnd s'o urmeze. Cu tot acest raspuns,in
special ministrul Gorciakov - care in timpul cAnd
a fast conducAtorul politicii externe a avut un rol
important gi in politica din J3alcani - a cautat ca,
far& sA inlAture autoritatea Varului in Polonia,s&
dea Polonezilor o oarecare autonomie. In Polonia e-
rau_douA partide; mu' care dorea lupta cu Rugii gi
altul care vedea libertauea Poloniei obtinutd numai
pe cale de inVelegere cu acegtia, deasemenea qtiVi
ca. VAranii din Polonia nu mai erau gerbi dar nici
proprietari nu erau, cici nu se Meuse o exproprie-
re, totugi ei puteau arenda mogii dela boierii lati-
fundiari. Marti proprietari au format "societatea a-
Fronomica" care sub aceastA infAVigare care ..arAta
-
www.dacoromanica.ro
-62'7 -
CA motivele care duseserd la infiintareaei erau de
ordin gospodaresc, agricol, ascunde de fapt un nu -
cleu politic. In fruntea acestei societdti, si in ge-
neral gi a partidului alcatuit de marii proprietari
era cunoscutul marchiz Wielopolski. Acesta a cdp&tat
in multe randuri funcVii gi putere mare dela Var,caru-
ia reugise cdstige increderea 'And intriatft in-
cat a fost numit in cele .din urma chiar guvernator al
Poloniei. In ceeace priveste conducerea Poloniei,Ale-
xandru a fost foarte nenotdrit. Uneori numaa ca gu
vernator un militar energic, care condudea cu o auto-
ritate dug& pans la asprime, pentruca apri sa-1 inlo-
cuiasca cu un civil, uneori chiar polon care aducea o
destinderea prin o conducere mai bldndd, mai ingadui-
toare. Cu toavd organizaVia ei secrets, societatea a-
gronomics, n'a putut face o revoltd insemnata,cdci a
fost innusita ci in cele din urmd este numit de tar
ca guvernator fratele sdu marele duce Constantin (ca-
re nu e tot una cu cel care renuntase la tronul Ru-
siei ciind fusese ales Varul Nicolae). Wielopolski ii
fu dat ca ajutor si penGru a se impiedica revoltele
sa-i
-
www.dacoromanica.ro
- 62 -
in Polonia, tarul Alexandru a introdus recrutarea
In Polonia,hotdrind ca tinerii din familiile nobile
de Folonezi sd faces obligatoriu armata in Rusia,ce-
eace nu convenea Polonilor care se vedeau astfel in-
departati din Cara lor. Pentruca sA nu fie totugi
luati cu sila, tinerii au luat calea codrilor,unde
a'au format o multime de cete, care abacau pe Ruqi,
qi astfel incepe cea de a doua mare revolutie a Po-
lonilor, pentru libertate. Este revolutia numita
din lanuarie, iar anul izbucnirei ei este 1863. A-
ceastd revolutie este o incercare disperatd a unor
bande, fiindcd acum Polonii nu mai aveau o armata
organizata ca in prima revolutie, bande care nu se
puteau mdsura cu o armatd ruses in camp deschia.To-
tuqi luptele au durat aproape un an gi jumAtatewSe
formase chiar un consiliu superior revolutioner ca-
re avea sediul in Varqovia, de unde conducea osti-
litatile. Cu toate incercdrile Rugilor, membrii a-
cestui consiliu reugeau sd nu fie pringi. In acest
consiliu se luau notariri, care apoi erau executate
www.dacoromanica.ro
- 629 -
cu promptitudin.e*idaboritaordinelor lui, multi Ru*i
din posturile de conducere au fost asasinati. Se ho-
tArise sa se poarte doliu in toata Polonia *i se pa-
re ca membrii care hotirira aceste lucruri iqi aveau
sediul chiar in localul Universitatii. Dupes anul 186L1
Ins& membrii acestui consiliu au fast priu*i *i
condamnati la moarte. Nuslau des cu acest prilej
lupte marl, ci an fost numal hartz.eli carora in tale
din urma. Ru*ii le-au pus capat pram =lair ea unui ga-
ve rnat or in Lituania, cu o Diana e fiel care a in -
cercat la sange mi*carea. Este vorba de Muraviev ca-
re a lost poreclit "calAul din ninon.
Martirul Polonilor a tre-
zit insA simpatia Apusenilor. Daces Bismark, canoe-
larul 'de Fier al Prusienilor inchisese granitele rru-
siei pentru refugiatii_din Polonia, celelalte state,
.b'ranta, Anglia, *1 spre mirarea tuturor, chiar Aus-
tria, i-au primit cu simpatie. Toate t-ei aceste sta-
te an trimes o notes Eusiai, prin care cereau tarului
sl Inceteze odata cu anuprxrea olonilor *i sa le far-
ca oarecari reforne. Tarul gi-a dat insa seamy de
InterrentiasEuropei.
www.dacoromanica.ro
630
platonismul interrentiei acesteia 'gi We. Vivant cont
de' ea. Se pare cg. Napoleon al III -lea ar fi flout un
plan atunci contra Rusiei, care prin oarecari indi,
screVii a fost cunoscut de gazete qi care ne priveqte
gi pe noi:
Planul ar fi fost inceperea unui razbeiu cu
Rusiadupg care sa se refaces Polonia priwamexarea
provinciilor respite de Rusia, iar Austria sg dea la
randu-i GaliVia, In scnimb ca despgigaire sg i se dea
principatele noastre.
Dar lucrurile au ramas bait& gi se pare ca noi
Polonii n'au fost inaintati de acest plan. pit t Cf
qeful Polonilor pribegi ce luptau pentru libertatepe
alto meleaguri flylese Adam Czartoryski care murise gi
dela 1858 locul lui fusese luat de fiul sgu
Acesta a avast o intrevedere cu loan Alecsandri,fratele
poetului V.Alecsandri, la Paris, cgruia i-a alms cl
noi Polonii nu consimVim sa egpAtam libertatea cu
preVul subjugArti altui popor" ii de fapt noi vrem sg.
avem spzijinul Rom&nilor in migoarea ce o room.
- .
Yladislay.
www.dacoromanica.ro
- 631 -
Cum dupe acest plan principatele erau peri-
clitate, Cuza gandit la o interTenVie indraznea-
V1.. El scrise chiar lui Napoleon al III-lea, carula
ii mulVumeste pentru cats a Mut pentru principate,
iar referitor la plan. I/ spun ca despre cele ce se
spun prin ziare, crede-ca suet niste calomnii, caci
nu poate sa-si indhipue ea Napoleon care a creat star
tul condus de el, Cuza, ar area acum de gaud sa-1
distruga. Adaogi deasemenea ca ciao& e Torba de un
rAzboiu cu Nusia, atunci principatele Tor avea un
rol insemmat, caci :trancezii acum Tor putea sa ate,-
ce pe aici pe Rusi qi spume mai departe ca arfi fe-
ricit sa. lupte alaturi de soldaVii lui Napoleon III,
imingatorii dela Magenta si Solferino. Cu aceastd
misiTA, a Post special trimis la Paris Yasile Alec-
sandri, care a Lost primit in audienta de Napoleon,
lucru pe care-1 povesteste el mai tarziu. Intro al-
tele, Napoleon, care avea o hart& dinainte, 1-a in-
trebat pe V.Alecsandri, care aunt regiunile in care
mai locuesc Romani. Aleasandri aratandu-le a adaogat
ca ar fi o opera frumoasa din partea lui Napoleon,
www.dacoromanica.ro
- 632 -
daca ar ajuta la unirea lor. La aceasta ins& Napoleon
i-a ra3pums evasiv, ca deocamdata nu este vorba de un
razboiu, dar tine *tie, poate mai tarziu.
Lupta dela Costangalia. Un episod ce a avut
loc in legatur& cu noi, in vrenea revolutiei aceste-
ia din "lanuarie" a Polonilor, este un conflict ar-
mat intro un grup de Poloni *i osta*ii domnitorului
Coza-loda. Spuneam ca. multi Polonezi intrasera in ar-
mata turca cu prilejul rdzboioloi Crimeii, numai ea
s& poata lupta contra Ru*ilor. Cu prilejul revolutiei
ei ca'utarisa is parte la lupte i sa ajute pe fratii
din patrie. Intre acecti Poloni dirTurcia se gases.
*i scriitolul un romancier anus Milkowski (care
ca scriltor semna Yez). Acesta a format o armata pe
care vroia o treac& prin Dobrogea care era a Tar-
cilor *i apoi priu Basarabia in Podolia. Partea de
Sus. a Basarabiei era scum ins& a Romauilor, dupa tra-
tatul dela Paris. Aceasta trecere ar fi insemnat o
violare a neutralit&tii Rom&nilor, ceeace fire*Te nu
-
.d
www.dacoromanica.ro
- 633 -
convenea lui Cuza.4foda, care dace ar fi permis tre-
cerea, star fi vazut deodata in conflict cu Rusia,
ceeace ar fi fost o adevarata nebrunie. Prin urmare,
In Situattlraceasra Cuza tfa perms -trecerea qi a -
tunci Polonii au cautat sa forteze trecerea.
Cuza a trimes indarg armata astfel nu poa-
te ri evirarli ciocnirea, care are loc is Constaw.
galia in jud. Ismail, in care Polonii au trebuit
se predea. Se vede bine ca Al.Cuza era favorabil Po-
lonilort din faprul c a dupe ce a lost luat prizonier
Milkowski, a fost primit in audienta de domnul rowan
In aceast4 audienta Cuza a cautat dojeneasca
amintindu-i, cã cu -Coate ea gria ea Milkowski
se afla in Vara cu familia sa, nu i-a facut malt,
iar el drepr multumire s'a purtat astfel cu Cara ca-
re 1-a primit. Polonezul i-a rkpums ca el nu *1-a
facut all ceva decAt datoria IstA de patria sa
1-a dat sable, domnitorul roman. insa i-a dat-o ina-
poi spanandu-i pastreaz..o ca poste ea mai ai nevoie
de ea.Polorezii au fost opriti de a trece in grup
gi
sI
putin,
gi
sa -1
www.dacoromanica.ro
- 634 -
dar Cuza a litchis ochtLpentru cot care au trecut in-
dividual, asttel ca multi din el au putut lua parte
la revolutia din patrie. Din cauza ea nta permis Po-
lonilor sa treaca grin tarats'au gasit oameni care
1-au aeuzat pe Cuza de rusofilism qi printre acuza.
tori se numari Roaetti qi I.Bratianu.
Reaotia in Rusia. Dar reeolta Polonilor nu a
produs simpatie numai Sin Europa. In Ruaia partarea
autoritatii feta de Poloni, a uemultamit pe multi
qi au foot democrati, ca Bacunin de pilda, care atm
pronuntat deschis favorabili Polonilor. Aceste ne -
multUmirt 1=11-au produs in sutletul tarului liberate.
for 0 reactie. De unde 'Ana acum tusese de principii
liberale, de RC= inainte, qi sub intluenta contelui
Tolstoi (nu are rimic comun cu scriitorul Tblstoi ca-
re qi el a fest conte) a inceput sa mai infraneze
arantul luat pe, drama liberzatii de societatea ru-
seasca. W. a inceputdi owziarele, apoi a venit ran.
dul color 6u-idei liberale qi in special al studen.
tilor care davediti ca atare idei pe data erau dati
- _1
www.dacoromanica.ro
- 635 -
afar& din universitate.Au fost acum multi oameni
trimeqi in Siberia. In cele din urea a inceput sa as
Lissa& o opozitie contra tarului. Sistemeie de
lupta- din Apus au pdtruns in Rusia. Cam pe la
1865 a Ineeput In Rusia socialismul, panel arum no-
cunoscut nici ca o miqcare mai larga.Socialiqtli la
ineeput au cautat as activeze In chip legal.
Au trimis pecitii tarului, au tinut intru-
niri, Ins& cand au vtzut ca sumt impiedicati, au inf.
ceput sa intrebuinteze metode neobicinuite in Europa
qi anume teroarea a fost metoda for tea mai dbignui-
ajungandu-se astfel ca sfargitul domniei lui
AleXandru al II-lea sa fie presarat cu atentate.
Anainte de a vedea rezultatele acestei mi -
§cari teroriste, sa trecem la politica extern& a
lui Alexandru al II-lea.
Politica-extern a lui Alexandru II.Alexsn-
dru al II-lea se urcase pe tronul Rusiei In momentul
umei mars infringeri, cu toate acestea Rusia pe In-cetul slaTeacut Datorita lui Gorciacov, RUela a
clutat o apropiere de FranVa. Acest lucre a conti-
t5.,
www.dacoromanica.ro
- 636 -
nuot pans pe la 1863 and se produce o schiMbare,
din conza simpatiei trezite In Franta de Poloni.Cum
se atlas's de planul de razooiu al Frantei cu
Gorciacov se Tazu silit sa cite o alts prietonie ci
a gasit-o in statul care se ri.dica acme, este vorba
de Prusia condusa de cancelarul Bismarck, care va
reugi sa impunA statul sAu Europei, prin infringe-
rea Austriei In chestia suprematiei intre statele
germane, conflict provocat de pretends asupra du-
catelor Schleswig ci Holstein.
Ideia imperiului german prinsese ci se infi-
ripa dup6 victoria asupra Frantei in 1870. In acest
rEtzboiu diferiti agenti francezi in special Thiers
au vent in Rusia pentru a o face sa intervina pen -
tru Franta, argtand ca Frusia e inn pericol, dar ta-
rul a retuzat, ba dap& victoria deia Sedan 1-a ci
felicitat pe Wilhelm I regale Frusiei. Din acest
rdzboiu, J a care Rusia Wit itat partea niciunaia
din adversari, Gorciacov a autat totugi sa cactige
ceva pentru faptul ca Rug .t au stat in neutralitate
Rusia,
www.dacoromanica.ro
- 637 -
gi a obtinut revizuirea tratatului din Paris. Unul
din ppnctele care izbeauinteresele Rusiei prin a-
cest tralat ;era neutralitatea Malegre gi Inlaturarea
cetatilor de malurile acastei mari. Acum Rugii obtin
dreptul de a construi cetrati gi a tine o flota de
razboiu pe MaTeagra. Pentru aceast6 revizuire s'a
convocat un congres la Londra (18y1), in care Fran -
ta fiind invinsa a trebuit sa cedeze, tar Anglia ra-
masa singurazuaputut face altfel cleat Franta. In
felul acesta Rusia intra iar pe drumul pe care o ca-
lauzise panA arum dorinta de a puns mana pe Turcia.
Cum toate acestea indicau g&ndurile Rusiei de a face
un nou razbotu Turcilor, Gorciacov gi-a dai seama
ea trebue sa urmeze un drum care sa nu ducts la o
noun lupta ca razboiul Crimeii. Fentru Rusia,deocam-
data. Franta nu era un pericol, cu Germania Rusia era
prietena gi se pare ca tarul a stat in neutralitate,
ritnaca-gi luase acest angajament fat& de Germania,
cu conaitia prooabil ca Wilhelm la randul sau sa se
.poarte la fel in caz ea Rugii vor Incepe lupta cu
www.dacoromanica.ro
. 638 -
Turcii. Tarul chiar se Intalnia cu ImpAratul Germs-
niei, and se pare ca se aranjase aceste lucruri .
Austria nu s'a amestecat fiind satuitA de Germania
in acest seas, iar Angliei ii lipsea curajul sa in -
cerce singurA o aventur& contra Rusiei. In aceste
conditiuni.Rusiaputea sa pregAteased In- linigte
rAzboiul, iar in Balcani agentii sAl iacepurA- ski
curgA pentru a pregAti spiritele.
RAzboiul fn Orientan 1874 Incepu in Bosnia
o rAscoald gi numai un an mai tArziu (1875) izbucni
gi in Bulgaria. Turcii fAcura gregala de a aduce Inaceste regiuni o eerie de trupe nedisciplinate pen -
tru a face ordine, trupele de Cerotezi, care Ingro-
zir& lumea cu barbariile lor, astfel ca autoritatea
turceasa Incepu sA apar& Intro° lumina defavorebil&
gi din mantra interventia Rusiei pentru Slavi s6 fie
privity cu multA simpatie. SArbii conduct de princi-
pele Mihal Obrenovici, declararA rAzboiu Turcilor,
dar cu Coate CA la rAseoala SArbilor se addogarl gi
Muntenegrenii, Turcii reugira repede sa Inving6 pe
www.dacoromanica.ro
-639 -
rAsculaViyi al ajunga pAn4 aproape de Belgrad,spre
surprinderea.Ruyilor care-i dredeau destul de slabi.
In Noemvrie 1876 taral tine un discurs in care arata
ca toatA simpatia lui merge cu fraVii Slavi ci ca va
lupta contra barb/1010i Turcilor. Statele Apusene &au
gAndit sA InlAture raisoolul qi astfel se stringe la
Constantinopol o conferi4I In care ?urcii sent sfA-
tuiti sa faces reforme.
Sultanul chiar des o constituVie care /ma a
nemulVumit qi mai mult spiritele, caci cAuta sa inglo
beze la statul turcesc yi provinciile ce se bucurau
de attonomie, spre pildA tarile noastre. In cele din
urmA Ruyii declares rAzboiu qi deschid lupta in 1877,
dar ca sA se beta cu Tura/ armatele for trebuiau sA
treactt pe la not. Este adevArat ca RomAnii tiind
salii Turcilor, Ruyii puteau s& spun& ca an intrat
intryun stat duyman qi deci sa nu mai ceara vole ,
dar aceasta nu putea conveni tarului, cAci RomAnii
se puteau opune, in aceste timpuri ei Wind o bung
armatA qi apoi ar fi dat loc la UemulOmiri mai ales
va-
www.dacoromanica.ro
ea familia domnitoare in Germania ne daduse un.v11 -
star la domnie noua. Din cauza aceasta Rugii au cau-
tat La ducts tratative ca sa Obtina trecerea.
In principate erau spiritele roarte puffin
hotarite,multi erau contra razboiului, dar toti igi
dadeau seama ca o opunere contra Rusiei era absurda.
Atunci principele Carol a trimis in Crimeea pe Ion
Bratianu, care la Livadia, la srargitul anului 1b76
a avut mai multe intrevederi cu Gorciacov, care s' au
redus numai la nista simple convorbiri de caracter
verbal, neflind nimic consfintit in scris .Se pare ea
Bratianu ui -a dat seama ea Rugii urmaresc sa reea
sudul Basarabiei; dealtfel Gorciacov a lasat sa se
intrevadd pnelA lucrurl, caci i-a spus lui Bratianu
ea Dca e ei un om inteligent gi poti vedea care suet
planurile Rusiei pe care uu ti le pot spune.Fata de
aces to aiuzii printul Carol s'a aratat roarte neli-
nigtit gi cand belidov a venit la Bucuregti sa in -
chee un tratat cu Loi i s'a cerut ca o conditie si-
ne qua non ca Rusia ea recunoasca integritatea RDmA-
- 640 -
www.dacoromanica.ro
- 641 -
pia qi Rusia a trebuit s to face. FaVA de aceastil
necundaqtere Rusia a obiect mai tarziu ca integrita-
tea recunoscuta de ea nu privea Basarabia, ci ci a
In Voles sa lac& aaest lucre garanydnd integritatea
numai fa$ de Turci. Explicatia era fireqte cam ma-
enlavelica, der ei erau mai tart qi orice protest.
ar fi rost zadarnice, astfel ca pumatul lar de vede-
re reuqi.
a"'"w'000"'".
Prelearea TXXIX-
22..m a 1.1.u4§
AlmALTAILigagtimArtLaiAlexardru III
Razho 3Lralabno-r -turn 187771521.Incepusch
la sfargitul lecViunei trecute sA ant cum a 12bInnit
rizbolul ruso-turc din 18 ??. Se *tie care au f oat re-
zultatele intrevederti dela Livadla: Rucilor 11 s' a
Fasc. 41
www.dacoromanica.ro
- 542-
permi6 sa treacd sere Balcani, pe la not. Turcii au
bonSiderat acest lucru'ca un act de ostilitate din
partea noastra qi atunci au bombardat orayle de pe
Dunare. Raspunsul nostru a fost bombardarea oray-
lor de paste Dunare proclamarea imediata a Inde-
pendentil, facut& de parlament qi ratificata de Domn
Participarea noastra la razboiul din 1877, a
dat navtere la multe discuVii In istoriografia nouI.
In ultima vreme a aparut lucrarea Dlui G.BrAtianus
"Les problemes des frontilres russo-roumaines pen-
dant la guerre de 1877-78 et au congres de Berlin"
1933, in care se arata de ce au preferat Romanii sa
participe la acest razbolu, ce nu be putea da decAt
un profit, acela al independenVii, care de fapt era
consfintit prin tratatul dela Paris, numai cu condi-
tia 'de a plati tribut Turcilor. Romania voiau sit *pa*
ticipe, flindei se punea problema relugril Basara-.
blei de Rufi IA caz de victorie pentruca BA nu
se intample aceasta, loan Bratianu ca domnitorul Ca.
rol q3-au ficut socoteala ca prin participarea r
si
si
www.dacoromanica.ro
64-3
noastra , se.' oblige astfel moralicegte pe Rugi
la respectul faVA de teritoriul unui aliat. Se pare
ca tocrnai de aceastai obligaVie se fereau gi Rugii,
cand au refuzat sprijinul armatei romane. Totugi ar
mata noastra, chiar daca era mai Melt, bind aproape
de centrul operaVillor militare, ar fi fort de un roe.]
folos Rugilor, ale cgror ajutoare trimise din patrie
ar fi trebuit sa strabatift atata drum. Nefiind Ins
primita, armata noastra s'a retras in Oltenia.
Nu voiu insista asupra pArticiptaii noastre la
acest razboiu, caci lucrurile 116 sunt cunoecute Dvs.,
socot ca e deztul sa arat momentele lui mai insemna
te. Armata turceasa era formats din mai multe cor
puri agezate insa in diferite puncte izolateltoate
sub comanda unui general mediocru dealtfel .anume
Abdul Herlm.
Dintre aceste corpuri trei erau mai insemnatet
cel din Serbia sub comanda lui Soliman Pagatapoi un
altul agezat la Vidin, sub comanda celui mai price
put dintre comandantli turci de acum, Osman Paga gi
- -
-
www.dacoromanica.ro
644
cel de al treilea care se gIsea cu cartlerul la ;um,.
la 41 era comandant de Mehemet All ra4a.
Ru411 I4i fficuser& planul ca bizandup-se pe v1
teza de execute a& treacA repede Balcanii 41 sfi la-
se in urma for armatele turce01, avand astfel drumul
deachis spre Constantinopol, t&ind astfel drumul ar
matelor turce4t1 de a merge s5. apere ora4u1 pe care
detayamentele rusecti 1ar fl atacat. Armata Varulul
indata trece Dun:Area pe podul fficut la ZImnicea,a
vand in fruntea ei pe marele duce Nicolae, care dupl
cateva ciocniri, repede ajunge 4/ cucerecte in urma
unui violent atac pasul §1pca din Balcani. Be 'Area
dup& aceasta ca ceeace se intamplase la 1829 la Idris
nopole se va repeta, dar pe nea4teptate eta produe
un lucru la care Ru4ii nu se agteptau.
Cele trel armate. turce4ti pomenite mai sue,
reuyesc BA comunice 41 ea tale retragerea Ruollor
spre Dunare. Prin Unirea celor trei corpuri do arma
t& fella turceascO crectea 41 Osman lese din Vidin
41 se intirecte in Plevna ceva mai la sudest de Vi
- -
www.dacoromanica.ro
- 645 -
din, in vreme ce XishOmet reu§eqte cfiteva victorli
contra 1111411or. In situatia aceasta4 Ru411 s' au ho-
tfirit ea atace Plevna, dar aceasta rezistfi color douE
asalturl date la 20 §i la 30 Iulie 1877. Ou aceasta
ocazie a avut loc apelul ficut Romanilor de a vent
in ajutorul armatei ruse§ti prim depega trimisi de
marele duce Nicolae, domnitorului Carol. Se zice a
Nicolae ar fi scris principelui Carol sfi treaci Du-
nfirea "pe made va vrea" qi in condiViunile In care
va vrea, "cfici Turcil ne prfipildesc". In realitate el
/1 scrie "Treci DunArea aqa cum al volt..." nand
prin aceasta aluzie la dorinVa noastra dela incepup-
tul rfizbolului de a merge de partea Ruvilor in lup-
tat dorinti re;uzatfi de acegtia.
Armata romans participfi la asediul Plevneledu-
pa ce trecu ql ea Dunfirea tot pe la Zimnicea. Fortfi-
reaVa turceasca s'a dovedit foarte bine intfiritfitcfici
a rezistat atacurilor du4mane qi a fost adus de Ruqi
chiar specialistul Totleben, cel care intfirise Sebao-
stopoluIr pentruca sa studieze aceasta intfirituri §1
www.dacoromanica.ro
- 646 -
sa-i gaseasca punctul slab, care ea dea posibilita-
tea de cucerire. La luptele de aici, principele Ca-
rol a participat personal, indurand multe lipsuri,
intre care lipsa unei locuinVe bune a fost cea mai
simVita. El a participat personal nu atat din dorin-
Va de a se acoperi de glorie militara, cat mai ales
pentru faptul, avandu-se in vedere ca domnitorul Ro-
manilor avea gradul cal mai inalt gi se tragea din
tr'o famine domnitoare, lui i-a fost incredintatA
comanda armatelor ruso-romane. Nu insist asupra ase-
diului Plevnei care a fost foarte greu.
Atacul dela 30 August (20 Sept. et.nou) a fost
un egeo general, in afar& de c8gtigarea unei singure
redute de catre Romani gi anume reduta GriviVa. Dar
de multA folosinti nu era Lief acest cagtig, caci
s'a dovedit cA in spatele acesteia se mai afla o re-
duta, Grivita nr. 2, foarte bine mascata de prima
care a oprit inaintarea. Abea la 10 Dec. (28 Noem-
vrie), Plevna e cucerita gi aceasta fiindcA Osman
Pao lipsit de proviziuni pentru iernat a incercat
www.dacoromanica.ro
- 647 -
o lecire din Pleyna, dar care Mind respinsa, dupa
catva timp el capitula Situ4la acum, dupa caaer3a
Plevnei , era urmatoarea:
Armata din N. de Balcani era distrusa. Pasul
§ipka ce fusee foarte mult disputat zadarnic, a ra-
mas tot in mainile Rugilor. Dar cu toate ca armata
turceasca era infrinta, mai erau garnizoane turcesti
in N.Nici Vidinul, ndcl Rusciucul eau ;umla nu fuse-
sera lupte ci aceste lucruri puneau la incurcitura
pe Rust data ar fi inaintat spre Constantinopol. In
contra parent! multora dinfre general! cl. a lui Tot-
leben insuci, marele duce Nicolas a hotarit a lase
In contra acestor garnizoane, o parte in trupele ru-
segti ci cu grosul armatei sa pleCe spre Constanti-
nopol. Se qtie ea Romanii au.fost insarci
cu asediul garnizoanei din Vidin, cu ca-
re prilej Romanii au dat cateva lupte imam,
tre care cea dela Smardan. In scurf timp Ruqii
iau Sofia, apoi Filipopolt qi Adrianopolevajungdnd
naVi
-
www.dacoromanica.ro
64-8
la inceiutul lui lebruarie in faVa Constantino-
polului. PaV1 de aceasta situatie de lucruri, state-
le Zuropei natural c& intervin. Am arltat ca Gorcea-
coy reuese sa neutralizeze orice posibilitate de
intervenVie europeana. Singuril care nu aveau garan-
Vie In privinta aceasta fat& de RUci, erau
3t an amenintat Rusia ca vor interveni in
razbolu 01 an ci trimie flota for care a intrat in
M. de Marmara. Ruei insa 0-au dat seama ca Engle-
zii neavind o armat& de uscat, nu sunt periculoyi
0 au amenintat la r&ndu-le c& vor asedia oraqul
sillnd astfel pe Turci s& inchee pacea.
DAtatelp 491a San Stefano i BeillacAceasta
a avut roc inteuna din mahalalele Constantinopolu-
lui, anume mahalaua San-Stefano la 3 Martie 1878 yi
s'a incheiat numal lntre Ruyi yi Turci, far& parti-
ciparea celorlalte popoare care luaser& parte la
rizbolu, ca de pild& not sau Sarbii.
Punotele mat insemnate ale acestei p&ci sunt:
Rombilieca 0 Serbia dob&ndeec IndependenVa. Munte-
- -
Englezii.
,
www.dacoromanica.ro
649
negrul este marit cu o facie ce nergea pane la A
driatica, iar Serbia cu o facie pang la Aril.* Ceeace
este mai important este ca se .formeaza *cum un
nou stat si anume statul bulgar, care &la acum
Inca din vremea lui Mircea cel Batran fusese atacat
imperiului otoman. Cuprindea, in afar& de regiunea
dela 11." de Balcani, Macedonia si Rumelia ajungand
pang la M.Egee. Era un stat cu mult mai mare ca
azi, card insa, trebuia Ea plateasca tribut Turci
lor, dar avea ea fie sub protecVia Rusilor. Cele
trei judeVe de sud ale Basarabiei ne erau luate in
schimb ni se 'Ridea de catre Ruci carora le fusese
incredinVata, Dobrogea veche (sud Tulcea i Constan-
Va).
Pacea aceasta, cum era ci firesc, a ridicat
multe nemultumiri..In privul rand nenultumiVi eram
nol, care oram tratati ca dusmani, prin rapirea ce
lor trei.judeVe. Era chiar Bata ea izbucneasca de
aici un conflict cu Rusil, act prinVul Carol era
hotarit sä trimeata armata in Basarabia sudiapen
www.dacoromanica.ro
-650
tru a se opune intrArii Rugilor in cele trel judete
rom&negti. Dar mai important& a Post nemultumirea
statelor Buropei, decat a noastra. Snglezil au reu
git sa convinca pe celelalte puteri ca inactivita
tea for face stil crease& puterea Rugilor, care in
situatia de fatal, oricand vor putea pune mama pe
Constantinopol gi deci pe Orient. In acest moment
de fapt imperiul german era arbitrul Suropei, prin
cancelarul eau Bismark. dnglia c>igii de partea ei
pe Bismark gi atunci, pe tale diplomatic& Rusia fu
silitA s& eeaeze mult din cele c* cktigase prin
pacea dela San Stefano gi s& primeasc& o revizuire
a acestul tratat, hotarinduse peratru acuasta ccn
vocarea unui Congres la Berlin, care a avut loc in
lunge Iumie-aulie 1878. La acest congree au luat
parte toate puterile marl ale Europa in frunte to
Prusia q1 Anglia. Snglezii au fist aceia care au
cdctigat cel mai mult din acest congres. Si au ce
rut intre altele Runlet sa renunte la DrueecVii
Bulgariei, a caret autontAie a lost mentinnt&I dar
www.dacoromanica.ro
-651-al card. teritoriu a Post revizuit in sensul ca Bul-
garia a ramas numal cu fagia dintre Balcani 41 Du-,
nare, Rumelia formand alt stat, care insa la 1885
s'a unit iar cu Bulgaria. Dela imperiul Otoman,prin-
tr'un tratat secret, Englezii au obtinut ei in-
sula Cipru 41 tot aga ustriacii, au capatat Bosnia
41 Bertegovina. Astfel au Post stabilite chestiunile
ce interesau marile puteri, ramanand discutii pen-
tru celelalte chestiuni socotite secundare, care au
'ost rezolvate favorabil Ru4ilor, cum a cost ches-
tiunea Basarabiei. Este adevarat ca Romanii au tri-
mea §1 ei, doi delegati la Berlin, pe Ion Bratianu
ci M.Kogalniceanu, dar nu li s'a permis sa is parte
activa la congres. Li s'a dat vole sa citeasca un
protest pentru rapirea Basarabiei, care insa n'a
gasit nici un rasunet 41 deci n'a foot tinut In
seams. Dobrogea insa, data, in schimbul celor trel
judete basarabene, de Rusia - a ramas Romanilor.
qfarsitul domniel 1u1 Alexandru II. Sa me
www.dacoromanica.ro
-.652-
Intoarcem, dupa acest semi-Emcees rusese socotit ast-
fel nu din punctul de vedere militar, ci in cel de
vedere diplomatic la istoria interne a Rusiel. In e-
poca aceasta formele violente ale opozitiet aunt din
ce in ce mai accentuate, mai dese. Se plea ea aureo-
la caqtigata de tar prin izbanda contra Turcilor va
abroga simpatia poporului sau, Ines n'a fost aqa.Este
adevarat ca patura care era conservatoare, nu voia
schimbarea Rusiei dupa felul Europei, era de partea
tarului, dar totwi elementele de teroare, care erau
mai putine, erau Ins& mai puternice. In vremea acea-
sta s'a nascut teoria politica a nihilismuLli, care
sustinea ca tot ceeace a lost pale scum in Rusia e-,
rau 01 ca pentru a se ajunge in ritmul vremii, la
forme not ci mai simple, trebue ca totul de pima s-
cum ea tie distrus. Spiritul nihilist e deserts de
Twgheni9v in romanul °Parintii si Corti"' r care far.
ce portretul umui nihilist Bazara. !nitre-
buintau teroarea ca arta politica. In situatia, a.
ceasta, tarul a facut apel la popor prin acele adu-
Tihill4tif
www.dacoromanica.ro
- 653 -
nazi numite zemstve, ca sa se poatti face laravi lini§-
te, dar apelul a rams fara ecou, ba unele dintre aces-
te adunIri au rIspuns prin cereri de noui reforme.Va-
zand aceasta resimul -Varlet a recurs §i el la teroare.
Mata cu cnutul, deportarile in Siberia ci condamna -
rea la moarte, erau padesse care au Inceput O. se Vi-
a. land. Atunci pe neaqteptate s'a publicat In Rusia
condamnarea la moarte a Varului de datre terori*ti.
Atentatele au inceput BA curga. De doul on Vi-
ral a scapat ca prin minune; prima data fusese mint
palatul In care locuia, a doua oar& un tren in care
se ctia ca va calItori, calatorle la care a renuntet
In ultimul moment, a Post aruncat in aer. Tarul se
gandegte ca trebue sa c4tige simpatia poporului cu
orice prey 01 deaceea numecte In posturile de condu-
cere pe generalii ce se fIcusera eimpatizati in urma
campanlilor armatel rusecti. Astfel la Odessa numi pe
Totleben, la San Petersburg pe Gurko, la Marko,' pe
Loris Melikof, care se dietinsese In luptele pentru
cucerirea Vinuturilor din Caucaz. I s'a dat acestuia
www.dacoromanica.ro
- 654 -
la un moment dat, chiar puteri dictatoriale, dar tero-
n'au Post impiedicati deloc ea continue cu me-
toda lor. In cele din urma tarul s'a hotarit sa dea o
constitutie, dar hotarirea a venit prea tarziu,caci
in 13 !iartie 1881 Alexandru al II-lea a Post asasinat,
aruncandu-se o bomb& pe cand el trecea pe stradi cu
cupeul, care ins& nu 1-ar fi atins, daca din motive
de umanitate el n'ar fi deschis uca trasurii
pentru a vedea ce se intamplase celor care-1 insoteau,
in care moment o noua boMba aruncata i-a pus capat
vietii. Tarul Alexandru al II-lea a That unul din cei
mai liberali tars ai Rusiei, dar de un caracter mai
nehotarit, care s'a lasat depa§it de cele doua curen-
te politice care dominau Rusia, luptandu-se intre ele.
Do multe on s'a lasat influentat de ele §i in fate.
sistemului terorist a dat imapoi.
Alexanary. W. 1881-1894. Dupa el a urmat Ale-
xandru al III-lea 1381-1894, un om de o constitutie
fizica aproape uria4e, lipsit de legaturi deiorice
natura cu Apusul qi care prin teroare a volt sa pa -
streze prerogativele tarului. Din aceasta perloada'
ri*tii
www.dacoromanica.ro
- 655 -
se pot explica formele extrem de violente la care s'a
ajuns in revolutia ruseasca din zilele noastre.
Alexandru al III-lea a spus ca va continua po-
litica liberal& proectatA de tatAl sAu gi c. va menti-
ne la conducere pe Loris Melikof, dar erau in jurul lui
multi care-1 sfAtuiau sä is atitudine contra acelora
care ucisesell pe tatAl sAu gi care numai dealt trebu-
iau pedepsiti. Printre col care sustineau cA nu trebue
nici o concesie pentru asasinii Varului era qi genera--
lul Ignatief care din lupta cu Loris iese invinglitor
in spiritul Varului care-1 aduce in locul lui Melikof.
Dar odati ajuns la conducere, Ignatief insAgi sta. spe-
riat de actiunea terorigtilor ci a cAutat sA introducA
reforme, ceeace i-a adus inleturarea. Caracteristica a-
ceasta a domniek-absolute de teroare dusts de Alexandru
al III-lea nu a fost singura trAsAtur& insemnata a sta.
pAnirei sale, 0 fat& de popor s'a dus o politic& de
Opresiune. incercat mai ales rusificarea popoare-
lor subjugate, chiar a acelora care se bucurau de o oa.
Ste
www.dacoromanica.ro
- 656 -
recare autonomie, de pildA In Finlanda.san in Basara-
bia. Tot in aceastA vreme Rusia a inaintat foarte malt
in Asia. In ce priveyte peninsula Balcanied, Ruyii au
edutat pe tale paynicA sA cA§tige teren, intrAnd Inrelatii In primul rand cu noi. RomAnii erau ins& pu-
in in Ruyi, ceeace ne-a facut sA intrAm
in Tripla AliantA (Germania, Austria, Italia), care
cAytiga teren in Balcani, devenind astfel adversary
a Rusiei. Austriacii cAytigau simpatia Bulgariei lui
Alexandra de Battemberg care intra sub influenVa
Austriei. Rusia nu mai avea acum influent& in Bal -
cani decAt asupra Serbiei lui Milan Obrenovici. Ba
in aceaste. vreme sta iscat yi un rAzboiu Intre SArbi
yi Bulgari, din care SArbii au ieyit InfrInVi (1885),
dar Battemberg, la intervenVia Ruyilor este silit sA
pArAseascA scaunul Bulgariei. A fost adus in locul
sAu principele Ferdinand de Coboux yi e interesant
el arum se pusese chestiunea daci nu era bine s671
aleaga Bulgarii pe regale Carol (devenise rage in
1881) al nostru, care ins& se pare ca a refuzat pro-
increzatori
www.dacoromanica.ro
-657-
punerea. Ruyii nu s'ar fi invoit la aceasta,caci
ar fi insemnat o intindere mai mare a influentii Tri-
plei Aliante spre Rasarit. Orientarea Rusiei acum in
spre Europa, a suferit o noua schimbare prin alianVet
cu FranVa. In Europa acum avem doua grope de alianVet
deoparte Tripla Alianta in care intrau pe rang& Ger-
mania, Austria yi Italia yi alte state mai mici ca
Romania; de alti parte Tripla ratelegere in care Ru-
sia se adaoga Frantei yi Angliei.ln legaturii cu a-
ceasta noua orientare a politicei extern a Rusiei,
Varul era .36 faces chiar o calatorie la Paris, dar nu
ajunse s'o faces fiindca muri in Noemvrie 1894 la Li-
vadia.
Faso. 42
Nici
-
www.dacoromanica.ro
-658-
Prelegerea
Miercuri 25 Maiu 198
Nicolae II . Rusia asiatica qi razboiul
ruso-japonez
Expansiunea Rusiei in Asia. In lectiunea de
astdzi, care va fi qi ultima a cursului de anul ace-
sta, vom vorbi despre domnia ultimului tar al Rusiei,
Nicolae al II-lea (1894-1917) . Inainte insd de a vor-
bi de domnia acestui tar, ski DB intoarcem putin qi sä
cercetam Intinderea stapAnirii ruseqti in Asia, Care
este in legdturd cu un eveniment destul de insemnat
qi anume cu razboiul ruso-japonez. Am ardtat cum in
sec. XVI gi XVII a ineeput expansiunea ruseasci in
Asia. Siberia la inceput era destul de slab populatd
cu triburi t&tare. Cei dintaiu care au pftruns in Vt.'
11ra
www.dacoromanica.ro
-659nuturile ei plinand mans pe unele din regiunile ce au
fost ataqate Rusiei, au fost Cazacii care au luptat
contra Tdtarilor. Am valzut ea pe vremea lui Alexie a-
ceste regiuni din Asia au fost descrise de spdtarul
N.Milescu care le-a strdbatut in timpul unei
facute in China.In secolul al XIX-lea expansiu -
nea Rusiei in Asia s'a fdcut in trei directii. Priaa
inspre regiunea Caspicel qi Caucaz, sere oragul
Tiflis qi regiunea petroliferd a orasului Baku, debt
in regiunea Transcaucazului locuita de Georgieni.Cu -.
cerirea ruseasc& in aceste regiuni, a fost terminate
in 1878 (dela Turci). 0 a doua directie a fost in -
spre regiunile de dincolo de Caspicd, regiuni de ste-
pd necultivate, locul de ba§tind al Tiltarilor, de
unde au pornit Gingiskan ci Tamerlaa. Inca din 1864
un general .rus Cernaief a pdtruns dupes multe greutati
aici, unde a int&lnit hanatele dela Bukara i pe cel
delanlina(pe Amu Darla) . In aceste pdrti mai multe
trupe rusecti au avut de suferit mart pierderi, mai
cal to-
rii
www.dacoromanica.ro
-660-
ales din cauza naturii - locurile erau cu deosebire
lipsite de apa - decat din partea locuitorilor.Abea
pe la 1870 regiunile Bukara gi Chiva suet cucerite.
Insfargit Rugii au ajuns la podigul din centrul Asiei
cucerindu-se pe la 1881 oragele Merv, samarkandopen-
truca apoi in 1891, cel mai malt podig din lumeopo-
digul Pamirului sa fie ocupat. Aceasta, intindere a
Rusiei in Asia a nelinigtit pe Englezii care stapa-
neau India. Stapanirea for in Asia ar fi fost peri-
clitata data Rugii ar fi reugit sa -$i intinda puterea
spre Afganistan gi Belucistan, c6ci in felul acesta
ar f i ajuns la Oceanul Indian. Cared in 1885 a izbuc-
nit conflictul Rusiei cu Afganistanul, Anglia de tea-
ma ca Rugii sa nu-1 cucereasca, au amenintat sa intpr
vina, dar conflictul a fost rezervat nu pe calea ar-
melor, ci prin Pentru a -ui asigurastapa-
nirea in aceste regiuni, Rugii au facut o tale ferata
numit& -11:212.2220timA care lega aceste regiuni si a-
poi mai tarziu se lega gi cu linia cea mai lung& de
diplomaVie.
www.dacoromanica.ro
-661-
cafe ferata din lame care lega Vladisvostoki, punc-
tul extrem al Siberiei in Orient cu Rusia Europeand,li-
nie ce numit TrsnsiberiarA, fiindca strabatea 1n-
treaga Siberia. Aceasta inaintare a Rusiei qi cladirea
de cai de comunicatie in regiunile cucerite, au fdcut
pe Rusi sa creadd °act suet destinati sa stApEtneasca
Asia qi ideea aceasta apare qi la scriitori chiar.Ast-
fel un scriitor rus care a cunoscut bine aceste re-
giuni, printul Okhtomski a saris o carte despre mi-
siunea pe care o are Rusia in Asia, care trebuia a&
fie mogtenitoarea lui Gingischan qi Tamerlan. El sus-
tinea 06 dealtfel ei sunt indrept&titi de aceasta qi
pent/Nil fdptul ca sunt mai aproape de sufletul asis4Ac,
mai obignuiti cu caracterul asiaticilor, av&ad qi ei
unele_ trdsaturi din caracterul asiatic, de aaeee mi-
siunea de civilizator al Asiei, Rusiei ii revine.Gene-
ralul Skobelef &WU chiar ideea infiintarii unei ar-
mate uriage de cavalerie Cu care sa porneascd la cu-
cerirea Asiei qi is izgonirea Englezilor din India.
Inaintarea Rusilor in Asia, de altfel n*a fost oprita
sea
www.dacoromanica.ro
.662-de Englezi, ci de un alt popor, la care Rusia nu se
aotepta. Tarismul Iqi intinsese stapanirea p/ni depar.
to la Vladivostok (la Oceanul Pacific), in regiuni pe
care deocamdata nu le stapaneau definitiv,avandu-le
numai sub, protectia lor, cum era actualul stat Man-
ciuko (Manciuria) pe atunci al Chinei de la care capa-
tasera dreptul de a face cal ferate i de a ridica
fortarete. Astfel ridicara in aceste parti fortareata
dela Port Arthur care Linea intro ea qi Vladivostok
peninsula Coreea, altadata a Chinei. In Coreea la un
moment dat se nascu o micare separatists de China,o
miocare de independenta pe care Japonezii au spriji.
nit-o, ceeace le-a adus protectoratul Coreei. De aici
s'a nascut conflictul cu Rusia care socotea ca Japo.
nia nu avea sa-i reziste prea mult. Rucii au cautat
la Inceput sa.i Incurce pe Japonezi in 1894.5 intrlun
razboiu cu China, din care, .pre mirarea tuturor,Ja.
ponia ese totugi Invingatoare. la aceasta situatie
care nu putea place Ru4iloraciaea§teptau la a via_
www.dacoromanica.ro
- 663 -
torte a colosului chinez Rusia a intervenit impu-
nand astfel tratatul intre China gi Japonia care stet
inoheiat la Simonoraki. Prevederile aceatui tratat
deloc nu conveneau Japonezilor, care time de 10 ani
an stat intrto continua neInVelegere cu Rugii, Rugii
cerind Japoniei sä evacueze Coreea gi rovers, Japo-
nia Rusiei a& evacueze Manciuko.
Rizboiml ruso-japonez (1904-5). Spiritele fiind
incordate, in 1904 a .nceput rdzboiul. Port Arthur
este atacat de Japonezi, dar nu poate fi luat dela
inceput. Flota ruses era impartita in douaz o parte
la Port Arthur, cealalt& la Vladivostok. Japonezii
eiutau s& le impiedice s& se uneasa, reugind chiae
s& distrug& flota ce fusese inchis& la Port Arthur.
Tn vreme ce amiralul Togo facea aceste ispr&vi, arma-
ta de uscat japonez& trecea sub comanda generalului
INgi in Asia, indreptinduse spre locurile care car
re tintea si armata ruses destul de greu transportat&
aici cu transiberianul. Comandi Ruvilor aici o area
generalul Kuropotkin..
www.dacoromanica.ro
- 664 -
Seau dat doua bdtglii mai insemnate: cea dela
Yalu (un rau) si dela Mukden capitala Manciuriei,in
care Rusii au fort invinsi, mai ales in ultima cu
pierderi foarte marl. Aceasta victoria japonezd a
sttrnIt o neasteptatd mirare in Europa, unde se cre-
dea el Japonezii vor fi striviVi de Rusi. Albii ere-
dean 'And acum ca numai rasa for este aceea rostit&
as conduca destinele omenirii, dar an vdzut acum ca
;i alte rase pot Ea se opund si sa se amestece la
conducerea aceasta, cu succes. Acum sta emis teoria
pericolului galben, care ameninta Europa.
Rusii care isi vdzusera armata si flota for
distrusa, an ficut o ultima sfortare pentru salvarea
Port Arthyrului. An trimis flota for din Europa (Bal-
tica), tocmai in Asia. Anglia care ajuta din inte-
res pe Japonia, nu a permis ins& trecerea prin ca-
n41u1 de Suez, de aceea aceasta flotd a trebuit sd
ocoleascd Africa si dupd mai multe luni de drum obo-
sitor sperau sa ajungd la Port Arthur inainte ca ase-
diul lui s& se fi terminat. Dar portul a cdzut inain-
www.dacoromanica.ro
- 665 -
te de a fi primit ajutorul, astfel ca data aceasta s'a
oprit In Madagascar,care era st&panit. de Frantatalia-
ta Rusted, ceeace a fdcut pe Japonezi sa protesteze.
Flota rusa era superioara-1,elei japoneze, dar era obo-
sita de drum. Locul ales de amiralul Togo pentru a da
lovitura flotei.rusegti a fost in strimtoarea dintre
Koreea qi Japonia. Lupta se numegte dupa numele insu-
lei in jurul caruia s'a dat, anume lupta dela Tugima.
Pe neagteptate atacati, Rugii n'au avut vreme sa se a-
geze in ordine de bataie gi pe deasupra vasul amiralu-
lui a fost printre primele scufundat, iar el s'a sal-
vat pe o corabie mica, care a fost prinsa repede de Ja-
ponezi. in situatia aceasta flota a fost complet in -
frintd, terminandu-se razboiul cu o victorie total& a
Japoniei. Japonezii totugi gi-au dat seamy ca era ab-
surd sa urmareasc& pe Rugi in Siberia pentru a profita
la maximum de aceste victorii, caci se temeau de soar-
ta lui Napoleon san Carol al III-lea gi de aceea n'au
facut-o. Apoi mai era ceva; au intervenit gi Statele
Unite care vedeau ca gi azi, cu ochi rai ridicarea Ja-
www.dacoromanica.ro
-666-
poniei. In urma acestui rIzboiu Japonezii au cagtigat
Jura:tate din insula Sakalin qi anume partea de sud si
protectoratul asupra Coreii (mai tarziu anexata).
Revolutia dela 1902.- Infringerea Rugilor aici
a avut repercusiuni adanci in politica intern.
Cagi dupa razboiul Crimeii s' au ridicat gla -
suri care sa strige contra organize:0.e' sociale,ajun-
gandu-se chiar la o revolt& mai mica cleat cea de azi,
in 1905. Toatklumea era de parere ca absolutismul sI
fie inlaturat *i se pare ea la inceput multimea a ma-
nifestat pacinic in fats palatului, dar garda fare
socoteala a tras in multime, facand astfel sa curd,.
mult sange. Important ea flota din M.Neagra s'a re-
voltat, incepand cu vasul Potemkin, care a venit la
ConstanVa unde s'a predat Romanilor, dar not resti-
tuindu-1, marinarii au plecat in site parVi.
In conducerea Rusiei a fost adus un guvern sub
conducerea contelui Witte cu care sfatuindu-se Varul
a hotarit sl formeze un parlament. In acest parlament
duns. , la inceput parlamentarii poloni luase superio-
qi
-www.dacoromanica.ro
-667-
ritate, ei fiind oameni mult mai pregdtit4vegnic
luau cuvlintul.gi vorbeau cer&nd libertatea tariff lor.
S'au format in aceasta adunare, mai multe partide,in-
tre care partidul absolutist gi de alto parte parti-
dul .cadetilcr (cregtini democrati) erau cele mai in-
semnate. La acegtia s'au adaogat socialigtii revolu-
tionari, impartiti mai tarziu in douli: mengeviciodi-
cA cei care se multumeau cu reforme mai mici in fa-
voarea muncitorilor gi maximaligtii sau bolgevicii,
cei care doreau mai mars reforme cu dictatura prole-
tariatului. Aceste partide au 4=s la mare autorita-
te in Dula. Reformele de pan& az= au fost socotite
ca insuficiente gi s'au cerut altele fats de' care ta-
rul dand inapoi, Witte a trebuit se.' lase locul altuia.
Tarul gindit sa strings frinele gi de aceea a a-
dus pe Stolipin, care a dizolvat Duna gi a schimbat
legea electorali, diind mai mare numAr deputatilor VI-
rani gi micgor&nd nud&rul reprezentantilor muncitori-
lor. Dar indati a reinceput sistemul teroarei. De soo,
is la o reprezentatie de gala la teatru la Kier sa Si.
s'a
www.dacoromanica.ro
-668 -
nal. 1-a ucis pe Stolipin.
Cauzele revolutiei ruseyti. In aceasta situatie
intern& se gases. Rusia, tend a intrat in rAzboiul mon-
dial.. A urmat apoi revolutia din zilele noastre.Nu est
insa cazul sa povestssi razbolul *i revolutia ruseas-
ca, pe care mare parte le cunoa*tem fiind de domeniu
recent. Sa vedem insa cauzele revolutiei. In primul
rand trebue sa pornim dela clasele sociale. Clasa tara-
nilor nu era intr'o situaVie prea fericita, caci chiar
dace se facusera unele improprietAriri, pAmantul dat
le era putin, apoi lipseau mijloacele de muncA. Dar cu
toata starea lor, se poate spine ea nu dela ei a por-
nit revolter, se poate spuhe chiar ca aceasta clasa a
fost pasiva cu ocazia revolutiei. Lucrul este explica7.
bil datorita raspandirei Varanilor pe o suprafava a0a
de mare, care nu permitea unirea for la un loc. In Ru-
sia mai fusesera revolte tarAnegti, dar care tocmai
din aceasta cauzA au feet inabuyite; aceaa a lui Stm-
ka Razim *i a lui Pusacev. De fapt revolutia ruse a
pornit dela armata, care singura avea mijloacele de
www.dacoromanica.ro
-669-
lupta, far fermentul ei a fost burghezia qi mai ales
au fost proletarii industriagi, care erau cuprinqi
de ideile socialiste *i comuniste. Acegtia erau foar-
te numeroqi in anume regiuni ca in regiunea Donetului
*i in capitally astfel ca nu mai putea fi vorba de
inconvenientul)arItat mai sus la clasa V4ranilor. Re.
volta aceasta a fost pregatitii ci de literatura ruses.
Intre scriitorii care au pregdtit-o sunt cdte-
va figuri care doming literatura mondiald. Am ardtat
ed incd din sec. al XVIII-lea scriitorii ruci incepu-
sera ad scrie roman realiste. Dintre cei care tre-
buie sä-i fie mentionati aici avem pe Tolstoi, care
totuci a fost un spirit aanc religion. In scrierile
lui nu a cdutat sa impingd_larascoald, dar el a
saris lucruri din vieaVa ruseascd, argtand suferin-
Vele poporului, ceeace a contribuit indirect la pre-
Otirea spiritelor.Firevte CA el nu s'a g&ndA nick.
odata ca scrierile -gale vor contribuit la revolta.
Dintre cei care au fost contra revolutiei sunt de
www.dacoromanica.ro
-670-
amintit cei care erau contra introducerii ideilor a-
pusens, avand ca talent cu adevarat genial, pe Dos-
toiewski. Acesta a fost exilat 14 Siberia unde a
scris o luarare "Casa Mortilor", in care povesteste
amintirile din ristiVa'petrecuta in aceste pahi.In-
torcandu-se de acolo el a emis teoria ortodoxismului
rusesc, in care el arata ea ideile revoluVionare tre-
buesc inlaturate si a scris o carte "Diavolii" la ca-
re a pus moto un pasagiu din Evanghelie, in care se
vorbeste de spiritele necurate scoase de Eristos din
oameni si bagate intrfo turma de porci care s'an a-
runcat in mare. Face aluzie vizibila prin acest moto
la Rusii cu idei revoluVionaxe pe care-i compare cu
porcii posedati de diavoli.
Privity mai de aproape dupe cele vazute in
cursul nostru, fireste ca s'ar parea explicate revo-
luVia ruseasca dar si absolutismul wrist isi are ex-
plies:Pa lui. In. cele din urea sta ajuns la caderea
absolutismului, revolutia ruse ui -a intrecut scopu-
www.dacoromanica.ro
rile sale. Reactia contra stapanirii tariste a provo
cat acessta revolutie, aceasta migcare disperata,care
explica imprejurarile gi faptele de azi care se pe
tree in Rusia, prin cele din trecut. Acest lucru a fa
cut sit insist asupra faptelor istorice din trecutul
vecinilor nogtri care aunt asemanatoare cu cele din
istoria noastra pentru a se peTmite o intelegere mai
bun& a for.
-000..-
FINE
- 671 -
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro