Cursdeenergiepentrujurnaliști

EDIȚIA I

4-12SEPTEMBRIE 2017

•Sectorul energetic prezintă provocări aparte pentru jurnalismul de calitate, date fiind multiplelesale aspecte tehnice și tehnologice, interesele economice concurente din acest sector, ampleleefecte sociale și de mediu, multidimensionalitatea sectorului (resurse naturale, infrastructura,politici sociale, guvernanță, piețe, finanțe, politici publice, politici europene, efecte de mediu,geopolitică, aspecte de securitate etc), aflate într-o dinamică cu efecte greu previzibile.

•EPG a invitat, în intervalul 4-12 septembrie 2017, un grup de jurnaliști din domeniul energiei, dela publicații și platforme media reprezentative, la dezbaterea unor chestiuni de prim ordinprivind funcționarea industriei și a piețelor de energie.

•Au fost abordate, pe module tematice conduse de specialiști reputați, subiecte precum politicileenergetice europene, tendințele tehnologice globale, dinamica piețelor de energie, efecteleclimatice, geopolitica energiei, guvernanța sectoruluienergetic, chestiuni legislative etc.

Cursdeenergiepentrujurnaliști

Lectori Datașiora Temă Invitați Observații

VasileIuga(EPG)

RaduDudău(EPG)

Luni,4.09

16:30-19:30

Sistemulenergeticinternațional

Politicienergeticeeuropene

Deschidereacursului.

Resurseenergetice,piețeinternaționale,tehnologii,geopolitică;politicieuropene.

CorinaMurafa Marți,5.09

16:30-19:30

Guvernanțasectoruluienergetic

Sărăciaenergetică

Eficiențăenergetică

VirgilMușatescu(UPB)

AncaSinea(CSDCluj)

OtiliaNuțu(EFOR)

Guvernanțacorporativă.

Sărăciaenergeticășiconsumatorulvulnerabil.

Eficiențăenergetică– contoareinteligente,prosumer,energietermică.

RaduDudău(EPG)Miercuri,6.09

16:30-19:30Prioritățistrategiceînsectorulenergetic

românescRăzvanNicolescu

VictorGrigorescu

LaurențiuPachiu(EPG)

DeliaVasiliu(EPG)

Joi,7.09

16:30-19:30Legislațieșireglementareînsectorulenergetic HaraldKraft(Ropepca)

LegislațiaO&G– chestiuniprioritare;fiscalitatepetrolieră

LegislațiaSRE.

DumitruChisăliță(EPG)Luni,11.09

16:30-19:30Sistemulnaționaldegazenaturale ArtaȚurcanu(BRM)

Producție;infrastructură;securitateaaprovizionării;piață.

IonLungu(AFEER)Marți,12.09

16:30-19:30Sistemulelectroenergeticnaționalșipiațade

energieelectrică

VirgiliuIvan(Transelectrica)

MariusChiriac(CameradeComerțRO-IT)

Producție,infrastructură,piață.

Decernareacertificatelordeabsolvire.

Curriculumșiorar

Eficiențaenergeticăîntreentuziasmșirealitate

VIRGILMUȘATESCU

• Existădouă căi prin care se poate realiza:

a) Prin comportamentul consumatorului, care presupune managementul energetic la nivelulindividual

b) Prin eficiență energetică, care apelează la tehnologie superioară

• Potențial aproximativ:

oSector rezidențial: 35 -40%

oTransporturi: 30 – 35%

o Industrie: 15 - 20%

oServicii: 10%

Cumserealizează eficiența energetică?Potențial aproximativ

•Reducere de consumpreconizat 2020: 19% că 10 Mtep•Reducere anuală cu 1,5%, respectiv 3% pentru clădirileguvernamentale•Noile ținte: total 27% (baza PRIMES 2015) având în minte 30% în2030, probabil final 30%, minim 1,5%/an•UE trebuie să consume, în 2030, maxim 1321 Mtep de energieprimară și nu mai mult de 987 Mtep energie finală, față de 2020:1483 Mtoe, respectiv 1086 Mtep

Angajamentele României

Guvernanțacorporativășipiețeledecapital

ZUZANNA KUREK

Stakeholders șiparteneri

Companiiledestatînenergie

OTILIA NUȚU

•Companiile de stat: probleme suplimentare de guvernanță corporativăcomparativ cu companiileprivate (sunt ”mai departe” de acționarul final)

•Obiective companii de stat: continuum între ”agenție guvernamentală” (entitatecare produce un bun public plătit prin impozite) și ”companie comercială”(entitate care produce bunuri sau servicii pentru piață, plătite de consumator).Ele trebuie separate clar.

•Trebuie clarificat ce vrea statul de la ele à scrisoare de așteptări, separareaveniturilor proprii de cele de la buget, mandate clare, evaluarea performanțeiCA, CS

•Numiri competitive; evaluare / compensare / sancționare după criterii clare deperformanță.

Principiile Legii111/2016privindguvernanțacorporativăaîntreprinderilor publice

”Benchmarking”◦ Vânzări:◦ Careeprețullacareocompaniedestatvinde, comparativcuprețulpieței?◦ Suntcontractelavalorisuspectdemari?◦ Arierate?◦ Profitabilitateapartenerilorșilegăturilelorcucompaniadestat/ministeretc.

◦ Achiziții:◦ Laceprețcumpără(combustibil, echipamente)comparativcuprețuldepiață?◦ Careecostulunitar(ex/MWh)comparativcualtecompaniisimilare?(private,altățară?)◦ Comparațiecosturiindirectecualtecompaniisimilare◦ Arierate?◦ Profitabilitateapartenerilorșilegăturilelorcucompaniadestat/ministeretc.◦ Sponsorizări

◦ Angajăriclientelare:◦ Câtproduce/angajat,comparativcualtecompaniisimilare?(private,altățară?)

Cumdepistămneregulile

Sărăciaenergetică șiconsumatorulvulnerabil. CâtdedepartesuntemdeEuropa?Contextteoretic, legislativ șievidențe statistice

ANCASINEA

Traseudeacordareaajutoarelordeîncălzire

Legea 123/ 2012 : Un singurPlan Național de Acțiune (III. Pachet Energetic)◦ Prevederea de termene legale clare◦ Definirea consumatorului vulnerabil și a conceptului de marginalizare socială (endo&exo, integrată, inclusivă, exhaustivă și clară)◦ Prevederea de măsuri integrate în conformitate cu definiția (financiare, non-financiare, de eficientizare energetică, de informare) contraexemplu

consumatorii vulnerabili din motive de venit pentru care nu sunt prevăzute masuri non-financiare de protecție◦ Definirea situațiilor în care este interzisă deconectarea (situațiile de criză)

◦ ANRE să coordoneze și procesul de identificare a persoanelor vulnerabile și să centralizeze datele (pe tot traseul instituțional + companiile de utilități)◦ Modificarea legii VMI: raportare AMPIS ajutoare din bugetele locale și central◦ Actualizarea Ordinului 38/ 2005, procedura de acordare a tarifului social:

◦ Declarația de venit◦ Avertizarea consumatorilor la depășirea tranșelor◦ Redimensionarea transelor și tarifelor

◦ Ministerul Muncii să stabilească criteriile prin care un client casnic poate fi încadrat în categoria clienților vulnerabili din motive de sănătate sau vârstă,procedura prin care un cetățean poate dobândi această încadrare și manieră prin care ea este adusă la cunoștința furnizorului de energie.

Recomandări

Impactulfiscalității însectorulupstreamdepetrolșigazenaturale

DANBĂDIN

Regim standarddeimpozitare:§ Impozit pe profit;§ TVA;§ Contribuții sociale;§ Taxepe proprietate (locale).

Regim specificdeimpozitare:§ Redevențe;§ Cotasuplimentară deimpozit pe profit;§ Alte impozite specifice (e.g.impozit pe venituri suplimentare).

Cumeste impozitat sectorul upstreamîn prezent

Fiscalitatea – elementdecostsemnificativ pentru investitor

Viitorul taxării înRomânia - încă incert

Impozitul peconstrucții speciale -eliminat dela1ianuarie 2017

Impozitul asupra veniturilorsuplimentare obținute caurmareadereglementării prețurilor

§ S-amenținut dela1aprilie2017;

§ Sediscută cresterea șipermanentizarea acestuia.

Impozit pe profit

Seașteaptă publicareaproiectului MFPpentruimpozitarea profiturilorobținute dinextracțiaresurselor naturale dinRomânia

Redevențe lagazenaturale- nouametodologiedecalculaprețuluidereferință?

Redevențeconcesiunioffshoreacelași regim deredevențevalabil ladatasemnăriiacordurilorpetroliere deconcesiune offshorepetotparcursulacestora

Legislatia O&G–chestiuni prioritare,fiscalitate petrolieră

HARALD KRAFT

Impactulexplorărilor onshore șialproducției îneconomiaRomâniei

Evoluția prețului gazelor naturale

Tranzacționareagazelornaturale

DUMITRU CHISĂLIȚĂ

•O zona de piață reprezintă fuziunea virtuală a sistemelor detransport și a sistemelor de distribuție din aval, pentru a forma osingura zonă de echilibrare.•În acest sens, zonele de piață sunt comparabile cu zonelecomerciale. Acest lucru simplifică tranzacționarea de gazenaturale.•În cadrul unei piețe, clienții sistemelor de transport pot încheiacontracte de intrare/ieșire în/din sistem și pot utiliza capacitățilerezervate într-un mod flexibil.

Zona depiață (MarketArea)

HUB-urile de gaze au aparut în Europa după liberalizarea piețelor de gaze și pot fidefinite din patruperspective:

• O perspectivă Comisiei Europene, care vede HUB-urile de gaze ca noduri economice înrețeaua europeană,ce facilitează piețele spot, financiare și de transport;

• O perspectivă a utilizatorilor, care au identificat un nou mod de a face afaceri(platformede tranzacționare+ alte servicii care le suntoferite de operatorulHUB- ului);

• O perspectivă a autorităților de reglementare, care care consideră HUB-urile de gaz capuncte de echilibrare virtuale în rețea;

• O perspectivă generală, în care hub-urile sunt privite ca locuri unde se creează valoareeconomică și ocuparea forței demuncă.

HUB-urile

Sistemul electroenergeticnațional și piața deenergieelectrică

IONLUNGU

§Contracte bilaterale;◦ Reglementate◦ Negociate

§Piețe Centralizate;§ Piata Centralizată aContractelor Bilaterale cuLicitații Extinse:PCCB- LE§ Piata Centralizată aContractelor Bilaterale cuNegociereContinuă:PCCB- NC§ OTC

§Piața Centralizată pentru Serviciul Universal:PCSU;

§Piața pentru Ziua Următoare:PZU;

§Piața Intrazilnică;

§Piața pentruMariConsumatori; 0tranzacții delaînființare,Dec.2012;

§Piața deEchilibrare:PE;

§Piața Serviciilor deSistem;

§Piața dealocare aCapacităților Transfrontaliere.

Modelul pieței angro

Cantități tranzactionate pe diversepiețe

Sistemulelectroenergeticnațional

VIRGILIU IVAN

Sistemul național detransport

81stații electrice:

• 1 stație 750kV• 38stații 400kV• 42 stații 220kV

Cca. 8,834 kmLEA:

• 3.1 kmla750kV• 4,915.2 kmla400kV• 3,875.6 kmla220kV• 40.4kmla110kV

CARACTERISTICI PRINCIPALE:

• sunt garantate contractele încheiate de un participant pe piețele anterioare;

• ofertă unică (perechi preț – cantitate) la nivel de unitate dispecerizabilă sau consumator dispecerizabil;

• Prețul maxim la crestere este PIP PZU + 450 lei/MWh; prețul minim la scadere este prețul ofertat la creștere – 250lei/MWh;

• selectarea energiei de echilibrare se face în ordinea demerit (separat pe tip de reglaj și sens);

• se plăteşte numai energia de echilibrare livrată:

- reglaj tertiar rapid și lent: plata bazată pe prețul de ofertă

- reglaj secundar: plata bazată pe prețul marginal

• nelivrarea induce un dezechilibru și se penalizează (prețurile de deficit / excedent – calculate de OPCOM)

Piața deechilibrare

Piața deenergieelectrică dinRomânia

MARIUSCHIRIAC

Piața deenergie electrică dinRomâniaActori principali

FurnizoriProducători Rețeaua detransport

Client

Call Center Enel Points

Rețeaua dedistribuție

Cateva sute OTS 8 Distribuitori

~50 furnizori

8,87 mil. clienti

Serviciul universalși Furnizorul deUltimă Instanță

FUI – toti clienții care nu și-au exercitat dreptulla eligibilitate până la finalul perioadei dedereglementare, cei care nu pot beneficia deacest serviciu sau cei care vin de la un furnizorîn faliment.

Electricitatea sefacturează:

105 %*CPC pentru joasă tensiune,107,5 %*CPC pentru medie tensiune,110 %*CPC pentru înaltă tensiune.

SU - serviciu de furnizare pentru toți cliențiicasnici și business cu mai puțin de 50 angajați șio cifră de afaceri mai mică de 10milione euro

Energia este facturată laprețdeCPC.

PL – piața guvernată de legea cererii și aofertei cu negociere individuală întrefurnizori și consumatori

Energia este facturată latarife negociate.

ServiciuUniversalFurnizordeUltima Instanță Piața Liberă