Alfabetul Corean, numit Han-gul apartine limbilor de origine Ural-Altaica (care include finlandeza, ungara si mongola). Pana in anii 1400 coreenii foloseau caracterele chinezesti pentru a scrie si astfel numai oamenii instariti isi puteau permite sa invate sa scrie si sa citeasca. Din acest motiv regele Sejong, al patrulea conducator al dinastiei Choseon (1392-1910) a dorit sa inventeze propriul sistem de scriere, pentru ca toata lumea sa poate invata. In 1443, impreuna cu mai multi invatati a inventat alfabetul corean.Limba coreana avea 28 de litere, dar 4 din acelea nu se mai folosesc in present. Deci au mai ramas 24:14 consoane si 10 vocale.

CARACTERISTICILE LIMBII COREENE

Ordinea cuvintelor

Limba românã este o limba de tipul (Subiect+Verb+complement) (de exemplu, Andrei invata coreeană). Cu toate acestea, coreeana este o limba de tipul (Subiect+ complement+Verb)

În coreeană, verbele şi adjectivele apar la sfârşitul propoziţiei. Toate celelalte elemente, cum ar fi substantivele (de exemplu, subiect şi / sau un complement), adverbele, şi numerele, apar în faţa verbelor şi / sau adjectivelor. În plus, modificatorii (de exemplu, adverbe, demonstrative, şi subordonatele relative) apar înainte de cuvintele modificate.

In locul prepozitiilor din romana, coreeana are particule care se pun întotdeauna după substantiv. Datorita particulelor, frazele coreeană nu urmeaza întotdeauna formula Subiect+Complement+Verb

Substantivele coreene ( subiecte sau complemente), pot fi aranjate în mod liber intr-o propoziţie.Faptul că substantivele coreene pot fi aranjate liber diferă de limba romana,deoarece ordinea cuvintelor in romana determină de obicei relatiile gramaticale.

1

Ordinea cuvintelor afectează limba coreeană numai atunci când anumite particule lipsesc în propoziţiile date..

O limba orientata spre context

În limba coreeană, cele mai importante elemente tind să se regrupeze la sfârşitul

propoziţiei. Cu cat cuvântul este mai indepartat de finalul propozitiei, cu atat este mai puţin important şi mai probabil sa fie omis. Cu alte cuvinte, elementul care apare la sfârşitul propozitiei (de exemplu, verbele) este cel mai important element din propozitie.

În consecinţă, frazele coreene care nu au nici subiect, nici complement ci doar un verb sau adjectiv, cum ar fi먹어요.(meogeoyo) "mananca", sunt din punct de vedere gramatical corecte şi naturale în conversaţie.

/expresiile de mai sus nu conţine pronumele de prima sau a doua persoană. Ceea ce determină omisiunea este contextul.

Coreeana este o limba "de la general la specific" sau "de la mare spre mic". Cu alte cuvinte, coreenii scriu sau spun unitatile generale sau mai mari, înainte de unităţile specifice sau mai mici. De exemplu, coreenii spun sau scriu numele de familie înainte de prenume (

Atunci când scriu o adresă, ei scriu numele ţării, urmat de provincie, oraş, strada, numărul casei, şi numele destinatarului.

când se scrie o dată, anul este pe primul loc, urmat de lună şi zi.

O limbă onorifica

Coreeana este o limbă onorifica deoarece are elemente gramaticale care

sunt folosite pentru a indica sensurile sociale implicate în context, cum ar fi atitudinea vorbitorilor (de exemplu, respect, umilinţă, formalitate) faţă de cine vorbesc sau despre cine vorbesc. De exemplu, coreenii utilizează termeni ierarhici de adresare de referinţă ale titlurilor precum şi diferite niveluri de vorbire pentru a indica politeţea, intimitatea, şi

nivelul de formalitate al discursului în timpul interacţiunii. În plus, ei folosesc

forme de pronume personale umile, cum ar fi 저(jeo) "persoana întâi singular" şi 저희(jeohui) persoana intai plural "pentru a indica umilinţa. Mai mult decât atât, coreenii utilizeaza sufixul onorific - (으) 시 (eu/ si) şi cuvinte eufemistice pentru a indica respectul faţă de un subiect de statut social superior.

[Eoje uri moimeo wa jueoseo gomawo] "(Eu) apreciez că ai venit la întâlnirea noastră de ieri."

2

[Eoje jeohui moimeo wa jusieoseo gomabseumnida] "(Eu) apreciez că ati venit la întâlnirea noastră de ieri."

După cum s-a văzut mai sus, semnificaţia celor doua propozitii este aceeaşi. Cu toate acestea, semnificaţia lor sociala e diferita. De exemplu, la propozitia (a), utilizarea pronumelui simplu persoana intai, (uri), lipsa sufixului onorific -시, şi utilizarea unui

nivel de discurs intim - 어 indică faptul că vorbitorulse adresează probabil unei persoane, fie egala (= putere) sau cu un statut inferior(-putere), şi pe care el / ea o cunoaste bine (-distanţă). Deoarece îi lipsesc elementele onorifice potrivite, exemplul (a) ar fi nepoliticos

într-o situaţie formală, daca ar fi folosit de către o persoană cu un statut inferior (de exemplu, un student la colegiu) care se adreseaza unei persoane cu un statut superior (de exemplu, un profesor). Pentru ca exemplul (a) sa fie adecvat intr-o situaţie de (+putere), (vorbindcu cineva de statut mai înalt), ar trebui sa schimbam우리(uri),

pronumele genitiv persoana intai plural, cu저희(jeohui), pronumele genitiv umil de persoana intai plural, cum se arată în exemplul (b). În plus, ar trebui să adăugaţi sufixul onorific -시 (si) la verbul gerundiv주어서 (jueoseo) "dandu-mi",

transformandu-l in 주셔서(jusyeoseo), un verb onorific, şi sa folositi sufixul de

politete de final de propoziţie 습니다(seumnida) pentru a schimba고마워(gomawo)

"mulţumit (tie)" cu고맙습니다(gomaseumnida), la nivel de vorbire formal respectuos.

LECTIE INTRODUCTIVA

Limba coreeana este o limba din familia limbilor asiatice vechi, alaturi de japoneza. Este limba oficialã in Coreea de Nord si Coreea de Sud.

Limba coreeanã este o limba aglutinanta, adicã cuvintele mai complexe se formează alipindu-se la radacina cuvantului diferite afixe(particule), astfel încât limitele dintre morfeme să rămână clare și ca fiecare morfem să corespundă unei singure trăsături semantice sau functionale.

Sintaxa frazei coreene este S+O+V, adica, primul loc il ocupa subiectul urmat de un complement (direct, indirect, circumstantial de loc, mod, timp etc), iar pe ultimul loc se plaseaza verbul.

SCRIERE SI PRONUNTIE

Limba Coreana foloseste ca sistem de scriere alfabetul HANGEUL:

VOCALE SI DIFTONGI

ㅏ = "a"

ㅑ = "ya"

ㅓ = "eo" ( se citeste precum un "a" spre "o" )

3

ㅕ = "yeo"(se citeste "iao")

ㅗ = "o" romanesc

ㅛ = "yo" se citeste "io"

ㅜ = "u"

ㅠ = "yu" se citeste "iu"

ㅡ = "eu" se citeste " î "

ㅣ = "i"

ㅐ[ae] se pronunta "e"

ㅒ[yae] se pronunta "ie"ㅔ[e]

ㅖ[ye] se pronunta "ie"

ㅘ [wa] se pronunta "ua"

ㅝ [wo] se pronunta "uo"ㅚ [oe] (se pronunta precum "ue")

ㅟ [wi] se pronunta "ui"

ㅢ [eui] se pronunta "îi"

ㅙ [wae] se pronunta "ue"

ㅞ [we] se pronunta "ue"

CONSOANE

ㅂ - b/p

ㅃ -bb

ㅈ -j ( se citeste "dj" ca in englezescul John)

ㅉ -jj (se citeste "j")

ㄷ -d/t

ㄸ -dd/tt

ㄱ -g/k

ㄲ -gg/kk

ㅅ -s

4

ㅆ -ss

ㅁ -m

ㄴ - n

ㅇ -ng

ㄹ -r/l

ㅎ -h

ㅋ - k' (se citeste ca un "c" aspirat)

ㅌ -t' (se citeste "t" aspirat)

ㅊ -ch (se citeste "tch" ca in englezescul "chese")

ㅍ -p' (se citeste "p" aspirat)

ㅇ [ng] se citeste numai cand se afla in pozitie finala. Cand il gasim inaintea consoanelor si a mono/diftongilor este suport consonantic NU se citeste/pronunta.

Pronuntia consoanelor :

ㅂ - b/p

1. ㅂ - la inceputul cuvantului se va pronunta "P"

2. ㅂ - la inceputul silabei/mijlocul cuvantului se va pronunta "B"

3. ㅂ - la sfarsitul cuvantului sau silaba/pozitie finala se va pronunta "P"

ㅃ -bb

= ㅃ - se va pronunta ca un B spre P sau poate depinde de context

ㅈ -j

1. ㅈ - la inceputul cuvantului se va pronunta precum "ㅊ" [ch] ca un "ce" sau ca in cuvantul "cheese"

2. ㅈ - la inceputul silabei se pronunta "J"

3. ㅈ - la sfarsit/pozitie finala se pronunta "T"

ㅉ -jj

1. La inceputul cuvantului/silabei "J"

2. La sfarsit/pozitie finala "T"

5

ㄷ -d

1. La inceputul cuvantului se pronunta "t"

2. la inceputul silabei "D"

3. La sfarit/ pozite finala "T"

ㄸ -dd

1. La inceput "D"

2. La sfarsit/pozitie finala "T"

ㄱ -g/k

1. La inceputul cuvantului "K"

2. La inceputul silabei "G"

3. La sfarsit/pozitie finala "K"

4. Intre 2 vocale "G"

ㄲ -gg

1. Normal se pronunta "g"

2. Daca urmeaza o vocala se pronunta "k"

ㅅ -s

1. la inceput "s" sau "ș"

2. pozitie finala "t"

ㅆ -ss

1.la inceput "s"

2. pozitie finala "t"

ㅁ -m

- se pronunta "M"

ㄴ - n

- se pronunta "N"

ㅇ -ng

1. La inceput NU se pronunta

6

2. Pozitie finala se pronunta "NG"

ㄹ -r/l

1.Inceput "R"

2. Pozitie finala "L"

3. Intre 2 vocale "R"

ㅎ -h

1. Inceput "h"

2. Pozitie finala nu se pronunta

ㅋ - k'

- se pronunta "K" aspirat

ㅌ -t'

- "T" aspirat

ㅊ -ch

1. la inceput se pronunta ca in "Cheese"

2. Pozitie finala "T"

ㅍ -p'

- "P" aspirat

OBSERVATII!

Unele consoane in pozitie finala pot sa isi schimbe pronuntia :

se mai pot pronunta - "M" la sfarsit de silaba

- "N"

"NG"

Vocalele verticale se scriu dupa consoane.

Vocalele orizontale se scriu sub consoane.

Daca silaba are trei sunete, ultima consoana se scrie sub primele doua sunete

Exemplu: 믹 (MIN)

7

Silabele alcatuite dintr-o singura vocala sunt insotite de consoana muta ㅇ“ng” care nu se citeste daca ocupa primul loc.

Exemplu : 아 나 ( A-na)

Daca o silaba incepe cu o vocala, se pune consoana muta NG (ㅇ) intotdeauna in fata vocalei cu care incepe silaba.

Exemplu: 안녕 (an-nyeong)

LECTIA 1

SÃ NE PREZENTÃM

Yunseol: Annyeonghaseyo? Jeo-neun Yunseol imnida.Cheoeum boepkessseumnida.

Yeongdal: Annyeonghaseyo? Jeo-neun Yeongdal imnida. Cheoeum boepkessseumnida.

Yunseol: Geonganghaseyo. Annyeonghi gyeseyo.

Yeongdal: Gamsahamnida. Annyeonghi gaseyo.

PRONUNTIE

Expresia입니다 (imnida) se scrie cu ㅂ(b) si nu cuㅁ(m) deoareceㅂ(b) se pronunta

‘m’ cand urmeaza ㄴ(n)

TRADUCERE

Yunseol: Salut! Eu sunt Yunseol. Imi pare bine sa te cunosc.

Yeongdal: Salut! Eu sunt Yeongdal. Imi pare bine sa te cunosc.

Yunseol: Ramai cu bine. La revedere!

Yeongdal: Multumesc! La revedere!

Transcriere Romana

Annyeonghaseyo

Annyeonghasimnikka Buna ziua,

Ce mai faceti? (politicos)

Buna ziua,

Ce mai faceti? (formal)

안녕 Annyeong Salut, buna. (familiar)

8

저 jeo Eu (umil)

나 na eu

-는 -neun Partcula ce marchaza subiectul

이다(입니다) Ida (imnida) a fi

처음 븹겠습니다 Cheoeum boepgessseumnida Imi pare bine sa te cunosc

건강하세요 Geonganghaseyo Ai grija de tine.

Ramai cu bine.

안녕히 계세요 Annyeonghi gyeseyo La revedere (spune cel care pleaca) Literar: “Ramaneti cu bine”

감사함니다 Gamsahamnida Multumesc

안녕히 가세요 Annyeonghi gaseyo La revedere (spune cel care ramane) Literar: “Mergi in pace”

GRAMATICA

Ø Identificarea persoanelor cu ajutorul copulei이다 (ida)

Cand este conjugata la prezent, la nivel formal politicos, 이다 (ida) se transforma in

입니다(imnida).

Pentru a conjuga 이다 (ida) se foloseste forma de dictionar 이다 (ida) inlaturandu-se

terminatia 다 (da), rezultand radacina verbului 이(i). La radacina 이(i) se adauga

expresia ㅂ니다 (mnida), pentru nivelul formal politicos de conversatie.

Exemplu:

이다 ->이+ㅂ니다->입니다

ida -> i + mnida -> imnida

Ø Expresiaㅂ니다(mnida)/ 습니다(seumnida) este folosita pentru a conjuga verbe la timpul prezent, la nivel formal politicos.

Pentru radacinile verbelor terminate in vocala se adauga ㅂ니다(mnida), iar pentru

radacinile verbelor terminate in consoana se adauga 습니다(seumnida)

Exemplu:

이+ㅂ니다->입니다 (a fi)

i +mnida -> imnida

9

먹다 -> 먹—radacina verbului

Meokdaàmeok

먹 + 습니다->먹습니다 ( a mânca)

Meok+ seumnida->meokseumnida

Ø Particula 는(neun)/ 은(eun) desemneaza subiectul propozitiei. Se alipeste unui substantiv sau pronume care este subiectul propozitiei.

Particula 는(neun) se alipeste cuvintelor terminate in vocala, iar particula 은(eun), celor terminate in consoana.

Exemplu:

저는 윤설 입니다. - Eu sunt Yunseol.

Jeo-neun Yunseol imnida.

Pronumele 저는 (jeo-neun) se poate omite.

Exemplu:

윤설 입니다. - Eu sunt Yunseol.

Yunseol imnida.

Ø Expresia 안녕하세요? (Annyeonghaseyo?) se traduce literal “Esti in pace?”, dar se traduce cu “Ce mai faci?” sau “Buna ziua”, sau “Esti bine?”. Se foloseste dimineata , la pranz si seara, pentru a saluta la nivel formal politicos.

Ø Expresia 안녕하십니까? (Annyeonghasimnikka?) se foloseste pentru a ne adresa superiorilor ( unui profesor, sef) fiind la nivel formal de politete.

Ø Expresia 안녕 (Annyeong) se traduce cu “Buna”, sau “Salut”, “Pa” si se foloseste la nivel informal sau intim, intre persoane cunoscute, de aceeasi varsta sau din familie.

Ø Expresia 처음 븹겠습니다(Cheoeum boepgessseubnida) se traduce literal “Va intalnesc pentru prima data”, dar se traduce cu “ Imi pare bine sa va cunosc”, atunci cand facem cunostinta cu cineva pentru prima data.

LECTIA 2

SPUNE-MI CE AI, IN LIMBA COREEANÃ

TRANSCRIERE

Sonnim: hangugeo sajeon isseoyo?

10

Jigwon: aniyo. yeong-eo sajeon isseoyo.

Sonnim : churi soseol isseoyo?

Jigwon: miseuteri? eopseoyo.

Sonnim : pantaji isseoyo?

Jigwon : aniyo. gongsang gwahak soseol isseoyo.

TRADUCERE

Sonnim: Aveti dictionare de coreeanã?

Jigwon: Nu. Avem dictionare de engleza.

Sonnim: Aveti romane de suspans?

Jigwon: Suspans? Nu avem.

Sonnim: Fantezie aveti?

Jigwon: Nu. Avem romane science-fiction.

Vocabular

Hangul Transcriere Romana

한국어 hangugeo Coreeanã

영어 yeongeo Englezã

사전 sajeon dictionar

소설 soseol roman

추리 소설 churi soseol roman de mister

미스테리 miseuteri mister

판타지 pantaji fantezie

공상 과학 gongsang gwahak science fiction

Propozitii cu vocabular

1.한국어 공부가 너무 재미있어요. –Sa inveti coreeana e foarte distractiv.

hangugeo gongbuga neomu jaemiisseoyo.

2.나 한국어 할 수 있어. - Eu pot sa vorbesc coreeanã.

na hangugeo hal su isseo.

11

3.영어 몰라요. –Nu stiu englezã.

yeongeo mollayo

4.사전에도 안 나와 있어요. - Nici macar nu e in dictionar.

sajeonedo an nawa isseoyo.

5.어떤 소설 좋아하세요?- Ce fel de roman iti place?

eotteon soseol johahaseyo?

6.추리 소설를 싫어해요.- Nu-mi plac romanele de suspans(mister).

chuli soseolleul silheohaeyo.

7.미스테리 소설을 샀어요. –Am cumparat un roman de suspans.

miseuteri soseol-eul sasseoyo

8.반지의 재왕이 판타지 영화입니다. –Stapanul Inelelor e un film de fantezie.

banjiui jaewangi pantaji yeonghwa imnida.

9.공상 과학책 읽으세요? –Citesti carti science fiction?

gongsang gwahagchaeg ilgeuseyo?

Gramatica

Verbul 있다 (itda) exprimă existenţa. A nu se confunda acest lucru cu 이다 copula

coreeană (IDA), care exprimă ecuaţia. Putem folosi verbul있다 (itda) pentru a

exprima existenţa, locaţia, sau posesia. În această lecţie, utilizam 있다 (itda) pentru a exprima posesia.

Pentru a arata posesia, putem folosi 있다 (itda) pentru a spune "a avea".

De exmplu:

1. 저는 남자 친구 가 있습니다. jeo-neun namjachingu-ga isseumnida."Am un iubit." (literal, "Eu, iubit, există" - "Un iubit există pentru mine.")

Formare

Forma de dicţionar: 있다 (itda)Radacina verbului: 있 (IT)- se elimina terminatia – 다 (DA)

coreeană romanizare

Formal 있습니다 isseumnida

12

Standard 있어요 isseoyo

Intim 있어 isseo

Alte utilizări pentru 있다 (itda)În plus faţă de utilizarea 있다 (itda) pentru posesie,

putem folosi 있다 (itda) pentru a exprima şi locaţia, precum si existenţa.

Putem folosi 있다 (itda) pentru a spune "a fi" (locaţie).

De exemplu:

1. 저는 학교 에 있습니다.jeo-neun hakgyo-e isseumnida. "Eu sunt la şcoală." (literal, "Eu, scoala, la, a exista" - "Eu exist la şcoală.")

Putem folosi 있다 (itda) si pentru a exprima existenta.

De exemplu:

1. 여기 고양이 가 있습니다. yeogi goyangi-ga isseumnida."Aici este o pisica." (literal, "aici, pisica, exista" - "O pisica exista aici.")

Exemple din dialog:

1. 한국어 사전 있어요?

hangugeo sajeon isseoyo?"Aveti dictionare de limba coreeanã?"

2. 영어 사전 있어요.

Yeong-eo sajeon isseoyo."Avem dicţionare de limba engleza."

3. 추리 소설 있어요?

churi soseol isseoyo?"Aveti romane de suspansr?"

4. 판타지 있어요?

pantaji isseoyo?"Aveti romane de fantezie?"

5. 공상 과학 소설 있어요.gongsang isseoyo gwahak soseol."Avem romane science-fiction."

LECTIA 3

CE NATIONALITATE ESTI?

NIVEL FORMAL POLITICOS

13

Cheonhong: Annyeonghaseyo? Jeo-neun Park Cheonhong imnida. Cheoeum beopkesseumnida.

Sujin: Annyeonghaseyo? Jeo-neun Han Sujin imnida. Cheoeum beopkesseumnida.

Ana: Annyeonghaseyo? Jeo-neun Dinu Ana imnida.

Cheonhong: Sujin ssi-neun eoneu nara saram-imnikka?

Sujin: Jeo-neun hanguk saram-imnida. Cheonhong ssi-neun hanguk saram-imnikka?

Cheonhong: Ne. Jeo-do hanguk saram-imnida. Ana ssi-neun hanguk saram imnikka?

Ana: Anio. Jeo-neun rumania saram-imnida.

NIVEL STANDARD POLITICOS

TRANSCRIERE

Cheonhong: Annyeonghaseyo? Jeo-neun Park Cheonhong ieyo. Cheoeum beopkesseumnida.

Sujin: Annyeonghaseyo? Jeo-neun Han Sujin ieyo. Cheoeum beopkesseumnida.

Ana: Annyeonghaseyo? Jeo-neun Dinu Ana ieyo.

Cheonhong: Sujin ssi-neun eoneu nara saram- ieyo ?

Sujin: Jeo-neun hanguk saram-ieyo. Cheonhong ssi-neun hanguk saram-ieyo ?

Cheonhong: Ne. Jeo-do hanguk saram- ieyo . Ana ssi-neun hanguk saram-ieyo ?

Ana: Anio. Jeo-neun rumania saram- ieyo.

TRADUCERE

Cheonhong: Bună ziua. Eu sunt Park Cheonhong. Imi pare bine de cunoștință.

Sujin: Bună ziua. Eu sunt Han Sujin. Incântată să vă cunosc.

Ana: Bună ziua. Eu sunt Ana Dinu.

Cheonhong: Dră Sujin, ce naționalitate sunteți?Sujin: Eu sunt coreeancă. Dle Cheonhong, dvs sunteți coreean?

Cheonhong: Da, și eu sunt tot coreean. Dră Ana, sunteți coreeancă?

Ana: Nu. Eu sunt româncă.

VOCABULAR

HANGUL TRANSCRIERE ROMÂNA

14

씨 ssi Domn, doamna, domnisoara

도 do De asemenea, la fel

(arata similitudinea)

어느 Oneu Care?(adjectiv sau pronume interogativ)

나라 nara țară

사람 saram persoană, om, ființă네 ne da

아니오 anio nu

외국인 oegukin strãin

한국/ 대한민국 Hanguk/ Dae Hanminguk Coreea

루마니아 Rumania Romania

미국 Miguk America

캐나다 Kaenada Canada

영국 Yeongguk Anglia

인도 Indo India

일본 Ilbon Japonia

스페인 Seupein Spania

중국 Jungguk China

이탈리아 Itallia Italia

프랑스 Peurangseu Franta

오스트 레일 리아 Oseuteureillia Australia

포르투갈 Poreutugal Portugalia

독일 Dogil Germania

GRAMATICA

15

Ø Sufixul onorific 씨 (ssi)- se foloseste dupa numele propriu pentru a arata respectul fata de persoana respectiva. Se foloseste doar pentru alte persoane, nu si pentru propria persoana.

Sufixul씨 (ssi) se plaseaza fie dupa prenume, fie dupa tot numele, dar niciodata doar dupa numele de famile. Numele de familie in limba coreeana este cel de pe prima pozitie.

Exemplu:

Nume complet ->이 수한 ( Lee Suhan)

Respectuos: 이 수한씨 (Lee Suhan-ssi) sau 수한씨 (Suhan-ssi)

Nerespectuos: 이씨 (Lee-ssi)

Ø Copula 이다 (ida) se foloseste pentru a exprima definitia, identitatea sau descrierea. Nu se foloseste pentru a exprima existenta. Pentru existenta se foloseste있다 (itda). (VEZI LECTIA 2)

Conjugarea copulei 이다 (ida) la prezent afirmativ (vezi lectia 1)

Nivel formal politicos ->입니다 (imnida)

Nivel standard politicos->이에요( ieyo)

Nivel intim (informal) sau familiar ->이야 (iya)/ 야(ya)

Ø Forma interogativa ㅂ니까/습니까 (mnikka/ seumnikka) nivel formal politicos

Expresia ㅂ니까/습니까 (mnikka/ seumnikka) se foloseste pentru a exprima interogatia la nivel formal politicos. Ea se adauga la radacina verbului. Radacina se obtine inlaturand terminatia 다 (da) de la forma de dictionar. Expresia ㅂ니까

(mnikka) se adauga la radacina terminata in vocala, iar습니까 ( seumnikka) la radacina terminata in consoana.

Exemplu:

Ø Radacina in vocala:

이다 -> 이 +ㅂ니까 -> 입니까? Esti? Sunteti? Este?

Ida -> i +mnikka ->imnikka?

!!!!! Dupa cum ati observat in dialog, pentru verbul 이다 (ida), la forma

interogativa la nivel standard politicos, forma verbului este 이에요?( ieyo)

Ø Radacina in consoana:

읽다 -> 읽 + 습니까 ->읽습니까? Citeste?, Cititi? Citesti?

16

Ilkda -> ilk+ seumnikka -> ilkseumnikka?

Pe scurt, pentru a formula intrebari, inlocuiti terminatia 다 (da) de la expresia pentru

afirmativ ㅂ니다(mnida) sau 습니다(seumnida) cu terminatia 까(kka)

Exemplu:

천홍 한국 사람입니다. à Cheonhong este coreean.

Cheonhong hanguk saram-imnida.

천홍 한국 사람입니까? à Cheonhong este coreean?

Cheonhong hanguk saram-imnikka?

Ø Particula augmentativa 도(do) - "de asemenea"

Se foloseste pentru a indica cã ceva ce a fost exprimat inainte e valabil si pentru persoana sau lucrul in discutie. ( Echivalentul cuvantului din franceza aussi, sau engleza too)

Exemplu:

수진 한국 사람입니다. - Sujin este coreeanca.

저도 한국 사람입니다. - Eu de asemenea sunt coreean./ Si eu sunt coreean.

Ø Descrierea nationalitatii

Pentru a descrie nationalitatea se foloseste cuvantul 사람(saram-persoanã), care se adauga la numele tarii.

Exemplu:

한국 + 사람 -> 한국 사람 àcoreean

Hanguk+ saram-> hanguk-saram

천홍 한국 사람입니다. à Cheonhong este coreean.

Cheonhong hanguk saram-imnida.

Ø Pentru a intreba despre nationalitate, se foloseste cuvantul 어느? (eoneu?- care?),

care se plaseaza in fata cuvantului 나라(nara-tarã) urmat de cuvantul 사람(saram-persoanã).

Exemplu:

17

어느 나라 사람입니까? ->Ce nationalitate sunteti?

Oeneu nara saram-imnikka? - (Care tara persoana a fi?)

저는 루마니아 사람입니다. - Eu sunt român.

Jeo-neun Rumania saram-imnida. - (Eu Romania persoana a fi).

SCRIEREA HANGUL

VOCALE

Pentru majoritatea oamenilor cel mai simplu mod de a învăţa Hangeul este prin practica, în scris, în timp ce citesc cu voce tare.

Ar putea fi de ajutor sa folositi hartie cu patratele - cum ar fi hârtie milimetrică sau de matematica.

Tabelul de mai jos arata ordinea liniilor pentru a scrie toate vocalele Hangeul, prezentate în ordine alfabetică coreeană.

CONSOANE

Scrierea Hangeul în silabe

Fiecare vocală Hangeul constă dintr-o linie de bază verticala sau orizontala, din care sunt trasate alte linii mai scurte. Pe baza formelor lor, putem grupa toate vocalele Hangeul în

trei grupe, după cum urmează.

Verticale ㅏ ㅓ ㅣ ㅕ ㅑ ㅐ ㅔ ㅒ ㅖ

A EO I YEO YA AE E YAE YE

orizontale ㅡ ㅜ ㅗ ㅛ ㅠ

EU U O YO YU

mixte ㅢ ㅚ ㅘ ㅙ ㅟ ㅝ ㅞ

UI OE WA WAE WI WO WE

Gruparea este important deoarece atunci când consoanele şi vocalele sunt plasate împreună pentru a forma o silabă Hangeul, marimea lor în patrat variază în funcţie de forma vocalei. Principiul de bază este acesta: o silabă Hangeul începe întotdeauna cu o consoană. Cand silaba incepe cu o vocala, se plaseaza in fata vocalei consoana

18

muta ㅇ. Când vocala din silaba data este verticala, este scrisa in dreapta consoanei iniţiale din silaba, iar când vocala este orizontală, este scrisa sub consoană. În cazul în care vocala este una mixta, este scrisa în aşa fel încât să se încadreze sub şi la dreapta consoanei initiale. Este important să se respecte acest principiu, altfel, scrisul poate apărea foarte nefiresc şi dificil de citit. Să ne uităm la câteva exemple.

Ø CONSOANA+ VOCALA VERTICALA

아 시 하 세 서 히

a si ha se seo hi

Ø CONSOANA+ VOCALA ORIZONTALA

오 요 토 으 우 료 휴

o yo tto eu u ryo hyu

Ø CONSOANA+VOCALA MIXTA

워 의 쇄 뒤 뭐 궤

wo ui swae dwi mwo gwe

O silabă Hangeul poate avea până la două consoane după vocala.Poziţia pentru consoana finala din silaba este partea de jos a pătratului, sub combinaţia dintre consoana initiala si vocala mediana. Iată câteva exemple:

Ø C+Vocala verticala + C

(SA)- RAM

ALTE EXEMPLE

인 상 반 갑 앉 찮

in sang ban gap anj chanh

19

Ø C+ Vocala orizontala+ C

(HAN)- GEUL

ALTE EXEMPLE

들 늦 습 올 존 뵵

deul neuj seup ol jon byop

Ø C+ Vocala mixta+ C

Gwaen-(cha-na)

ALTE EXEMPLE

괄 왼 될 권 웬 윈

gwal oen doel gwon wen win

LECTIA 4

EU NU SUNT AVOCAT

Nivel formal politicos

TRANSCRIERE

Yohan : Jihyeon ssi-neun byeonhosa-imnikka?

Jihyeon : Anio. Jeo-neun byeonhosa-ga animnida. Hoesawon-imnida.

20

Yohan : Geureyo?

Jihyeon : Yohan ssi-neun gasu-imnikka?

Yohan : Anio. Jeo-neun gasu-ga animnida. Baeu-imnida. Jihyeon ssi-neun ilbon saram-imnikka?

Jihyeon : Anio. Jeo-neun ilbon saram-i animnida. Hanguk saram-imnida.

Yohan ssi-neun kaenada saram-imnikka?

Yohan : Anio. kaenada saram-i animnida. Miguk saram-imnida.

Nivel standard politicos

TRANSCRIERE

Yohan : Jihyeon ssi-neun byeonhosa-yeyo?

Jihyeon : Anio. Jeo-neun byeonhosa-ga aniyeyo. Hoesawon-ieyo.

Yohan : Geureyo?

Jihyeon : Yohan ssi-neun gasu-yeyo?

Yohan : Anio. Jeo-neun gasu-ga aniyeyo. Baeu- yeyo. Jihyeon ssi-neun ilbon saram- ieyo?

Jihyeon : Anio. Jeo-neun ilbon saram-i aniyeyo. Hanguk saram- ieyo. Yohan ssi-neun kaenada saram- ieyo?

Yohan : Anio. kaenada saram-i aniyeyo. Miguk saram- ieyo.

Nivel intim politicos( conversatie informala)

Cuvintele cu rosu marcheaza nivelul informal (familial)

TRANSCRIERE

Yohan : Jihyeon-eun byeonhosa-ya?

Jihyeon : Ani. Na-neun byeonhosa-ga aniya. Hoesawon-iya.

Yohan : Geure?

Jihyeon : Yohan-eun gasu-ya?

Yohan : Ani. Na-neun gasu-ga aniya. Baeu-ya. Jihyeon-eun ilbon saram-iya?

Jihyeon : Ani. Na-neun ilbon saram-i aniya. Hanguk saram-iya. Yohan-eun kaenada saram-iya?

Yohan : Ani. kaenada saram-i aniya. Miguk saram-iya.

21

TRADUCERE

Yohan : Dra Jihyeon, sunteti avocat?

Jihyeon : Nu. Eu nu sunt avocat. Sunt functionarã.

Yohan : Chiar asa?

Jihyeon : Dle Yohan, sunteti cântãret?

Yohan : Nu. Eu nu sunt cântãret. Sunt actor. Drã Jihyeon, sunteti japonezã?

Jihyeon : Nu. Eu nu sunt japoneza. Sunt coreeancã. Dle Yohan, sunteti canadian?

Yohan : Nu. Nu sunt canadian. Sunt american.

VOCABULARHANGUL TRANSCRIERE ROMANA

그레요 /그레 Geureyo/ geure Chiar asa?/ Asa este.

변호사 byeonhosa avocat

가수 gasu cantaret

회사원~ 직장인 Hoesawon~ jikjangin Functionar de birou

배우 baeu Actor, actrita

아니다 anida a nu fi ( copula negativa)

는 / 은 neun / eun Marcator al subiectului

GRAMATICA

Ø Copula negativa 아니다(anida)- a nu fi

Copula negativa 아니다(anida) se traduce in romana prin “a nu fi”. Aceasta nu este

conjugarea la forma negativa a copulei 이다(ida)-a fi, ci un verb de sine statator.

Constructie

아니다 -> 아니+ ㅂ니다 -> 아닙니다 ( a nu fi)

Anida -> ani+ mnida -> animnida

Conjugarea copulei 아니다(anida) la timpul prezentNIVEL FORMAL 아닙니다 [animnida]

NIVEL STANDARD 아니예요 [aniyeyo]

NIVEL INTIM (INFORMAL) 아니야 [aniya]

22

Ø Copula 이다(ida)- a fi

Prezent afirmativ Prezent interogativ

NIVEL FORMAL 입니다 [imnida] 입니까 [imnikka]

NIVEL STANDARD Cuvant in vocala+

예요 [yeyo] /

cuvant in consoana+

이에요[ieyo] Cuvant in vocala+ 예요 [yeyo] /

cuvant in consoana+ 이에요[ieyo]

NIVEL INTIM (INFORMAL) cuvant in vocala+

야 [ya]

cuvant in consoana+

이야 [iya]

cuvant in vocala+

야 [ya]

cuvant in consoana+

이야 [iya]

Ø Particulele 가 (ga) si 이(i)

· Se folosesc impreuna cu copula negativa 아니다(anida) pentru a marca numele

predicativ (ceea ce nu este subiectul). Particula 가 (ga) se alipeste unui cuvant

terminat in vocala, iar particula 이(i) se alipeste unui cuvant terminat in consoana.

Exemplu:

저는 변호사가 아니예요. -> Eu nu sunt avocat

Jeo-neun byeonhosa-ga animnida.

캐나다 사람이 아닙니다. -> Eu nu sunt canadian

Kaenada saram-i animnida.

· Particulele 가 (ga) si 이(i) se mai folosesc pentru a introduce subiectul pentru prima data intr-o discutie.

23

Ø Particula 는/은 (neun/ eun) marcheaza subiectul propozitiei. Particula은 se

alipeste unui cuvant terminat in consoana , iar는 se alipeste unui cuvant terminat in vocala.

Exemplu:

저는 일본 사람이 아닙니다. ->Eu nu sunt japonez.

Jeo-neun ilbon saram-i animnida.

지현은 변호사 입니다. -> Jihyeon este avocatã.

Jihyeon-eun byeonhosa imnida.

LECTIA 5

TU AI UN IUBIT?

Nivel formal politicos

TRANSCRIERE

Yohan: Yunseol ssi-neun namjachingu-ga isseumnikka?

Yunseol: Ne. Jeo-neun namjachingu isseumnida.

Yohan ssi-neun yeojachingu-ga isseumnikka ?

Yohan: Anio. Yeojachingu-ga eopsseumnida.

Yunseol: Yeojachingu-ga eopsseumnikka?

Yohan: Ne. Eopsseumnida.

Nivel standard politicos

TRANSCRIERE

Yohan: Yunseol ssi-neun namjachingu-ga isseoyo?

Yunseol: Ne. Jeo-neun namjachingu isseoyo. Yohan ssi-neun yeojachingu-ga isseoyo ?

Yohan: Anio. Yeojachingu-ga eopseoyo.

Yunseol: Yeojachingu-ga eopseoyo?

Yohan: Ne. Eopseoyo.

Nivel intim( familial)

24

TRANSCRIERE

Yohan: Yunseol-eun namjachingu-ga isseo?

Yunseol: Eung. Na-neun namjachingu isseo. Yohan-eun yeojachingu-ga isseo ?

Yohan: Ani. Yeojachingu-ga eopseo.

Yunseol: Yeojachingu-ga eopseo?

Yohan: Eung. Eopseo.

TRADUCERE

Yohan: Yunseol, tu ai un prieten?

Yunseol: Da. Eu am un prieten. Dle Yohan, aveti o prietena ?

Yohan: Nu. Nu am o prietena.

Yunseol: Nu aveti prietena?

Yohan: Nu. Nu am.

PRONUNTIE

Cand litera ㅅ(s) e pe ultima pozitie intr-o silaba, iar urmatoarea silaba incepe cu alta

consoana, alta decatㅅ(s) sau ㅇ(ng), aceasta se pronunta [t]. Cand literaㅅ(s) ocupa

ultima pozitie intr-o silaba, iar urmatoarea silaba incepe cuㅅ(s) sauㅇ(ng), aceasta se pronunta ca atare, adica [s].

Exemplu

있다 -> a exista

itda

있습니다 -> a exista (nivel formal)

isseumnida

VOCABULAR

HANGUL TRANSCRIERE ROMANA

남자~ 남성 Namja ~ namseong Barbat, baiat

여자 ~여성 Yeoja ~ yeoseong Femeie, fata

친구 chingu prieten

남자친구~ 남친 Namjachingu~ namchin Prieten, iubit

25

여자친구~ 여친 Yeojachingu~yeochin Prietena, iubita

있다 itda A exista, a avea

없다 eoptda A nu exista, a nu avea

GRAMATICA

Ø Exprimarea existentei- verbul 있다 (itda)

· Pentru a exprima existenta unui lucru se foloseste verbul 있다(itda)- vezi lectia 2.

Exemplu:

SUBIECT+는(neun)/ 은(eun) SUBST.1+ 가[ga]/ 이[i]+ 있습니다 [isseumnida]

돈+이+있습니다 ->돈이 있습니다.- > Exista bani (Sunt bani, Avem bani)

Don+i+ isseumnida -> Don-i isseumnida.

· Verbul 있다(itda) poate exprima si posesia, sau cã un lucru exista pentru cineva.

Exemplu:

저는 남자친구가 있습니다. ->Eu am un iubit.

Jeo-eun namjachingu-ga isseumnida. ->(literal: Un iubit exista pentru mine)

저는 자동차가있습니다. -> Eu am o masina.

Jeo-neun jadongcha-ga isseumnida. ->(literal: O masina exista pentru mine)

Conjugarea verbului 있다 (itda)

PREZENT AFIRMATIV PREZENT INTEROGATIV

NIVEL FORMAL 있습니다(isseumnida)있습니까 (isseumnikka)

NIVEL STANDARD 있어요 (isseoyo) 있어요 (isseoyo)

NIVEL INFORMAL

(INTIM) 있어(isseo) 있어(isseo)

ALTE EXEMPLE:

- 민씨는 가방이 있습니까? ->Min, tu ai o geanta?

26

Min ssi-neun ganang-i isseumnikka?

- 네. 가방이 있습니다. ->Da, eu am o geanta.

Ne. Gabang-i isseumnida.

Ø Exprimarea inexistentei- verbul 없다(optda)- a nu exista, a nu avea

Pentru a exprima inexistenta sau absenta unui lucru se foloseste verbul 없다(optda).

Verbul 없다(optda) nu este forma negativa a verbului 있다(itda), ci un verb de sine statator.

CONSTRUCTIE

없다 ->없+ 습니다 ->없습니다

Eoptda->eops+seumnida->eopsseumnida

Exemplu:

SUBIECT+는(neun)/ 은(eun) OBIECT 1+ 가[ga]/ 이[i]+ 없습니다[eopsseumnida]

저+는+여자친구+가+ 없습니다

Jeo+neun+yeojachingu+ga+eopsseumnida

저는여자친구가없습니다. -> Eu nu am o iubita.

Jeo-neun yeojachingu-ga eopsseumnida.->(literal: O iubita nu exista pentru mine)

Conjugarea verbului 없다(eoptda)

PREZENT AFIRMATIV PREZENT INTEROGATIV

NIVEL FORMAL 없습니다

(eopsseumnida) 없습니까

(eopsseumnikka)

NIVEL STANDARD 없어요(eopseyo) 없어요(eopseyo)

NIVEL INFORMAL

(INTIM) 없어(eopseo) 없어(eopseo)

27

ALTE EXEMPLE:

예린씨는 책이없습니까? ->Yerin, tu nu ai o carte?

Yerin ssi-neun chaeg-i eopsseumnikka?

네. 책이없습니다. ->Nu, nu am o carte.

Ne. Chaeg-i eopsseumnida.

Ø Particulele 가 (ga) si 이(i)

Se folosesc impreuna cu verbele 있다 (itda) si 없다(eoptda) pentru a marca ceea ce

exista sa ceea ce nu exista (ceea ce avem sau nu avem). Particula가 (ga) se alipeste

unui cuvant terminat in vocala, iar particula 이(i) se alipeste unui cuvant terminat in consoana.

Exemplu:

저는 자동차가 있습니다. -> Eu am o masina.

Jeo-neun jadongcha-ga isseumnida.

책이 없습니다. -> Eu nu am o carte.

Chaeg-i eopsseumnida.

Ø Raspunsul la o intrebare negativa

Cand cineva pune o intrebare negativa, in limba coreeana raspunsul este afirmativ, ca o confirmare a intrebarii puse anterior.

Exemplu:

예린씨는 책이없습니까? ->Yerin, tu nu ai o carte?

Yerin ssi-neun chaeg-i eopsseumnikka?

네. 책이없습니다. ->Nu, nu am o carte.(Da/Asa este, nu am o carte.)

Ne. Chaeg-i eopsseumnida.

Raspunsul 네 (ne)-da, este confirmarea intrebarii negative anterioare.

LECTIA 6

CARE E NUMARUL TAU DE TELEFON?

~NIVEL FORMAL~

Yohan: Jeonhwabeonho-ga mwomnikka?

28

Yunseol: Yeong-il-il-i-sa-sam-yuk-chil-pal-pal-gu-imnida. Jeonhwabeonho-ga mwomnikka?

Yohan: Gong-il- gu-gu-gu- i-sam-sa-il-o-o- imnida.

~NIVEL STANDARD~

Yohan: Jeonhwabeonho-ga mwoyeyo?

Yunseol: Yeong-il-il-i-sa-sam-yuk-chil-pal-pal-gu ieyo. Jeonhwabeonho-ga mwoyeyo?

Yohan: Gong-il- gu-gu-gu- i-sam-sa-il-o-o- ieyo.

~NIVEL FORMAL~

Yohan: Jeonhwabeonho-ga mwoya?

Yunseol: Yeong-il-il-i-sa-sam-yuk-chil-pal-pal-gu -ya. Jeonhwabeonho-ga mwoya?

Yohan: Gong-il- gu-gu-gu- i-sam-sa-il-o-o-ya.

TRADUCERE

Yohan: Care este numarul tau de telefon?

Yunseol: Este 0-1-1-2-4-3-6-7-8-8-9. Care este numarul tau de telefon?

Yohan: Este 0-1-9-9-9-2-3-4-1-5-5.

VOCABULAR

HANGUL TRANSCRIERE ROMANA

뭐 ~ 무엇 Mwo~mueot Ce? Care?

전화번호 jeonhwabeonho Numar de telefon

전화 jeonhwa telefon

번호 beonhonumar

SISTEMUL NUMERIC SINO-COREEAN

영 ~ 공Yeong~gong 0

일 il 1

이 i 2

29

삼 Sam 3

사 Sa 4

오 Oh 5

육 Yuk 6

칠 Chil 7

팔 Pal 8

구 Gu 9

십 sip 10

PRONUNTIE

Cand sunt pronuntate, numerele 1 si 2 sunt foarte asemanatoare. La fel si numerele 3 si 4 pot fi usor confundate chiar si de coreeni, asa ca nu va faceti probleme. Cifra 10

se pronuta [șip] și nu [sip].

GRAMATICA

In limba coreeana exista douã sisteme numerice, unul sino-coreean, provenit din limba chineza si unul nativ coreean. Folosirea unui sistem sau al altuia depinde de context. De exemplu, sistemul numeric sino-coreean se foloseste pentru numerele de telefon, numararea banilor, exprimarea minutelor si a secundelor.

Mai intai, voi prezenta sistemul sino-coreean, care e foarte usor de invatat. Daca stiti numerele de la 1 la 10, veti putea numara pana la 99 deoarece numerele se construiesc adaugand unele langa altele.

De exemplu, numarul 11 e format din 10+1

11= 10(십-sip)+ 1(일-il) ->십일(sip-il)

12=10(십-sip)+ 2(이-i) ->십이(sip-i)

Numarul 20 e format din 2+10

20= 2(이-i)+ 10(십-sip) ->이십 (i-sip)

21=2+10+1 ->이십일(i-sip-il)

30= 3+ 10- >삼십(sam-sip)

32=3+10+2삼십이(sam-sip-i)

30

40=4+10 ->사십(sa-sip)

43=4+10+3 ->사십삼(sa-sip-sam)

50=5+10 ->오십(oh-sip)

54=5+10+4 ->오십사(oh-sip-sa)

60=6+10 ->육십(yuk-sip)

65=6+10+5 ->육십오(yuk-sip-oh)

70=7+10- >칠십(chil-sip)

76=7+10+6 ->칠십육(chil-sip-yuk)

80=8+10 ->팔십 (pal-sip)

87=8+10+7 ->팔십칠(pal-sip- chil)

90=9+10 ->구십(gu-sip)

99=9+10+9 ->구십구(gu-sip-gu)

100 ->백(baek)

1000 ->천(cheon)

10.000 ->만(man)

LECTIA 7

UNDE TE DUCI?

Conversatie formala

Yohan: Eo? Gyeong-hui ssi? Gyeong-hui ssi!

Gyeong-hui: Ne? Yohan ssi? Yohan ssi! Annyeonghaseyo? Oraenmanieyo!

Yohan: Ne! Oraenmanieyo! Jal isseosseumnikka?

Gyeong-hui: Ne! Jal isseosseumnida. Yohan ssi-neun ajikdo haksaeng imnikka?

Yohan: Anio. Jigeum hoesawon-imnida.

Gyeong-hui: Jeo-do hoesawon imnida.

Yohan: A, geuraeyo? Jigeum eodi-e gamnikka?

Gyeong-hui: Geukjang-e gamnida. Deiteu yaksog-i isseumnida.

31

Yohan: A, geuraeyo?

Conversatie standard

Yohan: Eo? Gyeong-hui ssi? Gyeong-hui ssi!

Gyeong-hui: Ne? Yohan ssi? Yohan ssi! Annyeonghaseyo? Oraenmanieyo!

Yohan: Ne! Oraenmanieyo! Jal isseosseoyo?

Gyeong-hui: Ne! Jal isseosseoyo. Yohan ssi-neun ajikdo haksaeng ieyo?

Yohan: Anio. Jigeum hoesawon-ieyo.

Gyeong-hui: Jeo-do hoesawon ieyo.

Yohan: A, geureoseyo? Jigeum eodi-e gaseyo?

Gyeong-hui: Geukjang-e gayo. Deiteu yaksog-i isseoyo.

Yohan: A, geuraeyo?

Conversatie informala

Yohan: Eo? Gyeong-hui? Gyeong-hui!

Gyeong-hui: Ne? Yohan? Yohan! Annyeong! Oraenmaniya!

Yohan: Eung! Oraenmaniya! Jal isseosseo?

Gyeong-hui: Eung! Jal isseosseo. Yohan-eun ajikdo haksaeng iya?

Yohan: Ani. Jigeum hoesawon-iya.

Gyeong-hui: Na-do hoesawon iya.

Yohan: A, geurae? Jigeum eodi-e ga?

Gyeong-hui: Geukjang-e ga. Deiteu yaksog-i isseo.

Yohan: A, geurae?

TRADUCERE

Yohan: Ei? Gyeong-hui? Gyeong-hui!

Gyeong-hui: Da? Yohan? Yohan! Buna! Nu ne-am vazut de mult!

Yohan: Da! A trecut mult timp! Ai fost bine?

Gyeong-hui: Da! Am fost bine. Yohan, inca esti student?

Yohan: Nu. Acum sunt functionar.

32

Gyeong-hui: Si eu sunt tot functionar.

Yohan: A, chiar asa? Acum unde te duci?

Gyeong-hui: Ma duc la cinematograf. Am o intalnire.

Yohan: A, serios?

PRONUNTIE

Numele 경희(Gyeong-hui) se pronunta “Gyeonghi” . Chiar daca silaba 희 este transcrisa “hui”, in limba coreeana vorbita se pronunta mai mult ca un “hi/ hee”

VOCABULAR

HANGUL TRANSCRIERE ROMANA

오랜만이에요~

오레간만이에요 Oraenmanieyo ~

oreganmanieyo A trecut mult timp,

Nu ne-am vazut de mult

아직도 ajikdo inca

지금 jigeum acum

어디 eodi unde

극장~ 영화관 Geukjang- yeonghwagwan Cinematograf, teatru

데이트 약속 Deiteu yaksok intalnire

약속 yaksok promisiune

가다 gada A merge, a se duce

잘 있다 Jal itda A face bine, a fi bine (despre persoane)

학교

학생 hakgyo

haksaeng scoala

student

GRAMATICA

! AMINTITI-VA!

33

Ø VERBUL 있다(ITDA)-a exista, a avea, a fi

PREZENT AFIRMATIV PREZENT INTEROGATIV

NIVEL FORMAL 있습니다(isseumnida)있습니까 (isseumnikka)

NIVEL STANDARD 있어요 (isseoyo) 있어요 (isseoyo)

NIVEL INFORMAL

(INTIM) 있어(isseo) 있어(isseo)

Ø Copula 이다(ida)- a fi

Prezent afirmativ Prezent interogativ

NIVEL FORMAL 입니다 [imnida] 입니까 [imnikka]

NIVEL STANDARD vocala+ 예요 [yeyo] /

consoana+ 이에요[ieyo] vocala+ 예요 [yeyo] /

consoana+ 이에요[ieyo]

NIVEL INTIM (INFORMAL) Vocala+야 [ya]

Consoana + 이야[iya] Vocala+야 [ya]

Consoana + 이야[iya]

Ø Conjugarea verbelor la timpul prezent afirmativ - verbul 가다(gada)- a merge,

a se duce

Verbul 가다(gada) este precedat de obicei de particula ce indica directia sau timpul,

adica particula 에(e).

CONSTRUCTIE

가다 -> 가+ㅂ니다 -> 갑니다

Gada -> ga + mnida -> gamnida

EXEMPLU:

요한은 학교에 갑니다. -> Yohan se duce la scoala.

34

Yohan-eun hakgyo-e gamnida.

Acest model de conjugare a verbului 가다 la timpul prezent afirmativ, nivel formal, se poate folosi si la alte verbe asemanatoare.

! AMINTITI-VA !

Verbele care au radacina in vocala primesc sufixul ㅂ니다(mnida), iar cele care au

radacina in consoana primesc sufixul 습니다(seumnida).

RADACINA IN VOCALA

가다 -> 가+ㅂ니다 -> 갑니다 (a merge)

Gada -> ga + mnida -> gamnida

일하다 -> 일하 +ㅂ니다 -> 일합니다 ( a lucra)

Ilhada -> ilha +mnida ->ilhamnida

이다 -> 이+ㅂ니다 -> 입니다 ( a fi)

Ida -> i + mnida -> imndida

RADACINA IN CONSOANA

있다 -> 있+ 습니다 -> 있습니다 (a exista, a avea)

Itda -> is + seumnida ->isseumnida

먹다 -> 먹 + 습니다 -> 먹습니다 (a manca)

Meokda ->meok+seumnida ->meokseumnida

읽다 -> 읽 + 습니다 -> 읽습니다 (a citi)

Ilkda -> ilk + seumnida -> ilkseumnida

Ø Forma interogativa a verbelor la nivel formal se obtine inlocuind terminatia 다(da)

de la sufixulㅂ니다/습니다(mnida/seumnida) cu terminatia 까(kka).

EXEMPLU:

요한은 학교에 갑니다. -> Yohan se duce la scoala.

Yohan-eun hakgyo-e gamnida.

요한은 학교에 갑니까? ->Yohan se duce la scoala?

Yohan-eun hakgyo-e gamnikka?

정경은 먹습니다. -> Jeonggyeong mãnâncã.

35

Jeonggyeong-eun meokseumnida.

정경은 먹습니까 ? -> Jeonggyeong mãnâncã.?

Jeonggyeong-eun meokseumnikka?

Ø Particula de directie 에(e)

Particula에(e) poate fi folosita pentru a indica timpul, directia sau o activitate statica.

In aceasta lectie, particula 에(e) este folosita pentru a indica directia. Cand este atasata

unui substantiv ce indica locul (scoala, cinema, casa) si este urmata de verbul 가다

(gada-a merge) sau de verbul 오다(oda- a veni), particula 에(e) indica directia unde

se duce sau de unde vine subiectul. In acest context, particula 에(e) se traduce in limba romana cu prepozitia “la”.

EXEMPLU:

학교에 갑니다. -> Eu ma duc la scoala.

Hakgyo-e kamnida. ->(literal: Scoala-la-a se duce)

7

극장에 옵니다. -> Eu vin de la teatru.

Geukjang-e omnida. ->(literal: teatrul-la- a veni)

LECTIA 8

SA MERGEM IMPREUNA LA CINEMATOGRAF!

~Nivel formal ~

Gyeoghui: Yohan ssi-neun eodi-e gamnikka?

Yohan: Geukjang-e gamnida. Jeo-do deiteu yaksog-i isseumnida.

Gyeonghui: Geraeyo? Yohan ssi-neun yeojachingu-ga isseumnikka?

Eoneu nara saram-imnikka?

Yohan: Ne. Yeojachingu-ga isseumnida. Yeongguk saram-imnida.

Gyeonghui ssi-ui namjachingu-neun eoneu nara saram-imnikka?

Gyeonghui: Hanguk saram-imnida.

Yohan: Ah geuraeyo? Eoneu geukjang-e gamnikka?

Gyeonghui: Ssijibeui (CGV) geukjang-e gamnida.

36

Yohan: Jeo-do geogi-e gamnida. Geureom gatchi gapsida!

~Nivel standard politicos ~

Gyeoghui: Yohan ssi-neun eodi-e gaseyo?

Yohan: Geukjang-e gayo. Jeo-do deiteu yaksog-i isseoyo.

Gyeonghui: Geraeyo? Yohan ssi-neun yeojachingu-ga isseoyo? Eoneu nara saram-ieyo?

Yohan: Ne. Yeojachingu-ga isseoyo. Yeongguk saram-ieyo. Gyeonghui ssi-ui namjachingu-neun eoneu nara saram-ieyo?

Gyeonghui: Hanguk saram-ieyo.

Yohan: Ah geuraeyo? Eoneu geukjang-e gaseyo?

Gyeonghui: Ssijibeui (CGV) geukjang-e gayo.

Yohan: Jeo-do geogi-e gayo. Geureom gatchi gayo!

~ Nivel informal-intim ~

Gyeoghui: Yohan, eodi ga?

Yohan: Geukjang-e ga. Na-do deiteu yaksog-i isseo.

Gyeonghui: Geraeyo? Yohan, yeojachingu-ga isseo? Eoneu nara saram-iya?

Yohan: Eung. Yeojachingu-ga isseo. Yeongguk saram-iya. Gyeonghui namjachingu-neun eoneu nara saram-iya?

Gyeonghui: Hanguk saram-iya.

Yohan: Ah geurae? Eoneu geukjang-e ga?

Gyeonghui: Ssijibeui (CGV) geukjang-e ga.

Yohan: Na-do geogi ga. Geureom, gatchi ga!

TRADUCERE

Gyeoghui: Yohan, unde te duci?

Yohan: Ma duc la cinematograf. Si eu am o intalnire.

Gyeonghui: Serios? Yohan, ai o prietena? Ce nationalitate este?

Yohan: Da. Am o prietena. Este englezoaica. Prietenul tau ce nationalitate este, Gyeonghui ?

37

Gyeonghui: Este coreean.

Yohan: A, chiar asa? La care cinematograf te duci?

Gyeonghui: Ma duc la cinematograful CGV.

Yohan: Si eu merg tot acolo. Atunci, sa mergem impreuna!

VOCABULAR

HANGUL TRANSCRIERE ROMANA

거기 ~ 그곳 Geogi ~ geugot Acolo

여기 yeogi aici

저기 jeogi acolo

어디 eodi unde

어느 Eoneu? Care?

그렇다 geurotda A fi asa

같이 Gati -se pronunta [„kaci”] impreuna

함께 hamkke impreuna

엄마 ~ 어머니 Eomma ~ eomoni mamã

선생님 seonsaengnim profesor

학생 haksaeng student

갑시다 Gapsida! Sa mergem!

GRAMATICA

Ø Particula posesiva 의(ui)- se pronunta “e”

Se foloseste pentru a indica posesia sau relatia. Se plaseaza dupa posesor si este urmata de obiectul sau persoana posedata.

CONSTRUCTIE

A+ 의 + B + 은/ 는

In aceasta constructie, obiectul B ii apartine lui A, iar A este posesorul obiectului B.

EXEMPLU:

윤설 의 책이는 -> Cartea lui Yunseol.

38

Yunseol-ui chaegi-neun ->(Yunseol-lui- carte)

l l

\l/ \l/

Posesor obiect posedat

윤설의엄마는 선생님입니다. -> Mama lui Yunseol este profesoara.

Yunseol-ui eomma-neun seonsaengnim-imnida.

제(저의) 여자친구는 미국 사람입니다. -> Prietena mea este americanca.

Je (Jeo-ui) yeojachingu-neun miguk saram-imnida.

!!! OBSERVATII !!!

Ø Particula 의(ui) urmeaza dupa posesor.

Ø Obiectul posedat este urmat de particula은/ 는(eun/neun) care arata despre cine este vorba in propozitie.

Ø La persoana I sg 저(jeo), particula 의(ui) se contracta cu pronumele 저(jeo)

devenind 제(je).

EXEMPLU:

제(저의) 여자친구는 미국 사람입니다. -> Prietena mea este americanca.

Je (Jeo-ui) yeojachingu-neun miguk saram-imnida.

Ø Adverbele de loc 여기(yeogi), 거기(geogi) , 저기(jeogi)

Se folosesc pentru a indica locul impreuna cu particula 에(e) care arata destinatia.

· 여기(yeogi)- indica locul apropiat de vorbitor. (aici)

Exemplu:

여기에 뭡니까? -> Ce este aici?

Yeogi-e mwomnikka?

· 거기(geogi)- indica locul aproape de interlocutor dar departat

de vorbitor ( acolo).

39

Exemplu:

저도 거기에 가요. –> Si eu merg acolo.

Jeo-do geogi-e gayo.

· 저기(jeogi)- indica departarea fata de ambii interlocutori. (acolo)

Exemplu:

저기에 뭡니까?- > Ce este acolo?

Jeogi-e mwomnikka?

Ø Expresia 갑시다! (gapsida!- Sa mergem!)

Se foloseste intr-un grup de doua sau mai multe persoane.

Verbul de baza este 가다(gada)- a merge, folosit la conjugarea propozitiva,

care va fi prezentata mai tarziu.

Ø Renuntarea la anumite parti de propozitie

Limba coreeana are abilitatea de a renunta la anumite parti de propozitie (subiect), deoarece ele pot fi deduse din context.

EXEMPLU :

(저는) 선생님 이에요. ->( Eu) sunt profesor. - Subiectul "eu" este subinteles.

(Jeo-neun) seonsaengnim ieyo.

In anumite contexte, totusi, se pot creea ambiguitati atunci cand se renunta la anumite parti de propozitie. Chiar si coreenii fac uneori presupuneri incorecte, trebuind sa clarifice despre ce vorbesc, asa ca nu va faceti probleme.

LECTIA 9

CAT ESTE CEASUL?

NIVEL STANDARD

Jeyeong: Jigeum myeot si-yeyo?

Yunseol: Jigeum du si-yeyo.

Jeyeong: Jigeum myeot si-yeyo?

Yunseol: Se si-yeyo.

40

Jeyeong: Jigeum myeot si-yeyo?

Yunseol: Ne si-yeyo.

Jeyeong: Jigeum myeot si-yeyo?

Yunseol: A, jinjja...

NIVEL FORMAL

Jeyeong: Jigeum myeot si-imnikka?

Yunseol: Jigeum du si-imnida.

Jeyeong: Jigeum myeot si-imnikka?

Yunseol: Se si-imnida.

Jeyeong: Jigeum myeot si-imnikka?

Yunseol: Ne si-imnida.

Jeyeong: Jigeum myeot si-imnikka?

Yunseol: A, jinjja...

NIVEL INFORMAL-INTIM

Jeyeong: Jigeum myeot si-ya?

Yunseol: Jigeum du si-ya.

Jeyeong: Jigeum myeot si-ya?

Yunseol: Se si-ya.

Jeyeong: Jigeum myeot si-ya?

Yunseol: Ne si-ya.

Jeyeong: Jigeum myeot si-ya?

Yunseol: A, jinjja...

TRADUCERE

Jeyeong: Cat este ceasul acum?

Yunseol: Acum este ora 2.

Jeyeong: Acum cat este ceasul?

41

Yunseol: Este ora 3.

Jeyeong: Acum cat este ceasul?

Yunseol: Este ora 4.

Jeyeong: Acum cat este ceasul?

Yunseol: Ei, esti culmea!...

VOCABULAR

HANGUL TRANSCRIERE ROMANA

몇 시예요? Myeot si-yeyo? Cat este ceasul?

진짜 jinjja Intr-adevar

Sistemul numeric nativ coreean

Numerele de la 1 la 19

Numerele de la 20 la 99

하나 ~ 한 Hana ~ han 1

둘 ~ 두Dul ~du 2

셋 ~ 세Set ~se3

넷 ~ 네Net ~ne 4

다섯 Daseot 5

여섯 Yeuseot 6

일곱 Ilgop 7

여덟 Yeodeolp 8

아홉 Ahop 9

열 Yeol 10

열하나 Yeol-hana 11

42

열둘 Yeol-dul 12

스물 Seumul 20

스물 하나 Seumul-hana 21

서른 Seoreun 30

서른하나 Seoreun-hana 31

마흔 Maheun 40

쉰 Swin 50

예순 Yesun 60

일흔 Ilheun 70

여든 Yeodeun 80

아흔 Aheun 90

백 baek 100

PRONUNTIE

Numerele de la 1 la 4 schimba usor pronuntia cand se ataseaza ceva la aceste numere (de ex. ora)

하나(hana) -> 한 시(han si)- Ora 1

둘 (dul) -> 두 시 (du si) – Ora 2.

셋 (set) -> 세 시 (se si) – Ora 3.

넷 (net) -> 네 시 (ne si) – Ora 4

Consoana ㅅ(s) se pronunta “T” in pozitie finala.

GRAMATICA

Ø Sistemul numeric nativ coreean

Limba coreeana are doua sisteme numerice: unul sino-coreean si unul nativ-coreean .

In aceasta lectie ne vom axa pe sistemul nativ coreean.

Numerele nativ-coreene se folosesc pentru a numara obiecte intr-o ordine consecutiva, cand comandam ceva la restaurant, cand cumparam mai multe lucruri intr-un magazin, pentru exprimarea varstei si exprimarea orei. In afara de aceste

43

utilizari, numerele nativ-coreene se pot folosi pentru a numara persoanele de la o petrecere, foile de hartie etc.

Si pentru ca acest sistem numeric se foloseste pentru a numara obiecte intr-o ordine succesiva, este neobisnuit ca cineva sa numere pana la numere mai mari de 30. Din acest motiv, numerele nativ-coreene mai mari de 30 nu prea se folosesc. Pentru numere mai mari de 30 se foloseste sistemul sino-coreean in schimbul sistemului numeric nativ-coreean.

Ø Exprimarea orei

Pentru a exprima ora, se foloseste sistemul nativ-corean.

Constructie:

Numeral nativ-corean +시(si)

Exemplu:

하나_(hana) +시(si) ->한 시(han si)- Ora 1

ATENTIE!!!

Numerele de la 1 la 4 isi schimba pronuntia cand se adauga un sufix saun substantiv.

Pentru exprimarea minutelor se foloseste sistemul sino-coreean, la care se adauga sufixul 분(bun).

Exemplu:

1:15 ->한 시 십오 분 (han si sipo bun)

Cu rosu sunt numere nativ-coreene, iar cu albastru, numere sino-coreene

Pentru a exprima momentele zilei se folosesc urmatoarele sufixe care se plaseaza in fata orei.

오전 (ojeon) – dimineata AM

오후 (ohu) – dupa-amiaza PM

저녁 (jeonyeok)- seara PM

밤 (bam) – noapte PM

Exemplu:

1:15 PM (13:15) ->오후 한 시 십오 분 (ohu han si sipo bun)- Ora 1:15 dupa-amiaza.

7: 45 PM (19:45) ->밤 일곱 시 사십오 분 ( bam ilgop si sasipo bun)- Ora 8 fara un sfert seara

44

6:30 AM-> 오전 여섯 시 삼십 분 (ojeon yeoseot si samsip bun) – Ora 6:30 dimineata

LECTIA 10

CE VREI SA MANANCI?

~NIVEL STANDARD~

Sujin: Sajangnim-eun mwo-reul meokseumnikka?

Sajangnim: Eum... Sujin ssi-neun mwo-reul meokeoyo?

Sujin: Jeo-neun kimchijjigae-reul meokseumnida.

Sajangnim: Eum...na-neun doenjangjjigae-reul meokeoyo.

~NIVEL FORMAL~

Sujin: Sajangnim-eun mwo-reul deusimnikka?

Sajangnim: Eum... Sujin ssi-neun mwo-reul deuseyo?

Sujin: Jeo-neun kimchijjigae-reul meokseumnida.

Sajangnim: Eum... jeo-neun doenjangjjigae-reul meokseumnida.

~NIVEL INFORMAL-INTIM~

Sujin: Sajangnim-eun mwo-reul meokseumnikka?

Sajangnim: Eum... Sujin i-neun mwo-reul meokeo?

Sujin: Jeo-neun kimchijjigae-reul meokseumnida.

Sajangnim: Eum...na-neun doenjangjjigae-reul meokeo.

TRADUCERE

Sujin: Sefu’, ce vreti sa mancati?

Seful: Eum... Sujin tu ce o sa mananci?

Sujin: Eu voi manca tocana de kimchi.

Sajangnim: Eum...eu o sa mananc tocana de soia.

VOCABULAR

HANGEUL TRANSCRIERE ROMANA

사장님 Sajangnim Presedinte de companie, sef, director etc

김치찌개 Kimchijjigae Tocana de kimchi

45

된장찌개 Doenjangjjigae Tocana de soia

먹다 Meokda A manca

나 Na Eu (nivel intim)

뭐 Mwo? Ce?

GRAMATICA

Ø Particula ce marcheaza obiectul( complementul direct)- 을/ 를 (eul/reul)

Particula 을/ 를 (eul/reul) este o particula ce marcheaza obiectul (complementul direct) al propozitiei, si se plaseaza dupa obiectul in cauza( complement direct). Aceasta particula se foloseste impreuna cu verbe de actiune (tranzitive). Particula 을(eul) se plaseaza dupa un substantiv ce se termina in consoana, iar 를 (reul) se plaseaza dupa un substantiv terminat in vocala.

EXEMPLU:

1. 저는 짬뽕을 먹습니다. -> Eu mananc supa de tãitei.

Jeo-neun jjamppong-eul meokseumnida.

In aceasta propozitie, complementul direct este 짬뽕(jjamppong), care este urmat de

particula 을(eul) ce marcheaza obiectul (complementul) terminat in consoana (ng). In limba romana complementul direct nu este marcat de o particula.

2. 저는 액션 영화를 싫어해요. -> Nu-mi plac filmele de actiune.

Jeo-neun aeksyeon yeonghwa-reul silheohaeyo.

In aceasta propozitie, complementul direct este 액션 영화 (aeksyeon yeonghwa ) care

este urmat de particula 를(reul) ce marcheaza obiectul (complementul) terminat in vocala (a).

Ø Conjugarea in 아 / 어 /여 ( -a/eo/yeo) la prezent

아 / 어 / 여 sunt silabe cu care incepe conjugarea la timpul prezent, atât la nivel intim şi standard de politeţe, la timpul trecut (atât la nivel intim cat si standard de politeţe), precum si pentru alte câteva constructii gramaticale.

Pentru a conjuga verbe la prezent afirmativ, nivel standard politicos, se folosesc urmatoarele terminatii:

ㅏ요(ayo) – se foloseste pentru verbele care au ㅏ(a) sau ㅗ(o) ca ultima vocala in radacina verbului.

46

ㅓ요(eoyo) - se foloseste pentru verbele care nu au ㅏ(a) sau ㅗ(o) ca ultima vocala in radacina verbului.

ㅕ요 (yeoyo) – se foloseste pentru verbele de tipul 하다 (hada).

De multe ori au loc eliminari si contractii ale vocalele care se repeta (daca radacina verbului se termina într-o consoana, atunci nu au loc eliminari sau sau contractii).

EXEMPLE:

Ø 1. Radacina in ㅏ(a)

ㅏ + ㅏ -.> ㅏ(a)

사다(sada)- a cumpara

사+ㅏ -> 사(sa) [se elimina vocala ㅏ care se repeta] - nivel intim/informal

사요 (sayo)- Eu cumpar, tu cumperi etc.- .- nivel standard politicos

2. Radacina in ㅗ(o)

ㅗ + ㅏ -.> ㅘ(wa)

오다(oda) – a veni

오+ ㅏ -> 와(wa)- [vocala ㅗ se contracta cu vocala ㅏ devenind 와(wa) ]-nivel intim/informal

와요(wayo)- Eu vin, tu vii etc.- nivel standard politicos

3. Verbe de tipul 하다 ( a face)

하다(hada)

하 + ㅕ-> 해(hae)- nivel intim/informal

해요(haeyo)- Eu fac, tu faci etc.- nivel standard politicos

싫어하다(silheohada)- a displacea, a nu placea

싫어하+ ㅕ -> 싫어해(silheohae)- nivel intim/ informal

싫어해요(silheohaeyo) -Mie nu-mi place, tie nu-ti place etc.- nivel standard politicos

4.Radacina in ㅓ(eo)

ㅓ + ㅓ -> ㅓ(eo)

47

서다 (seoda) – a sta

서 + 어- > 서(seo)- nivel intim/informal

서 + 어요- > 서요(seoyo)-Eu stau, tu stai etc- nivel standard politicos

5. Radacina in ㅜ(u)

ㅜ + ㅓ -> ㅝ(wo)

주다 (juda) - a oferi

주 + 어 –> 줘(jwo)- nivel intim/informal

줘요(jwoyo)- Eu ofer, tu oferi etc.-nivel standard politicos

6. Radacina in ㅡ(eu)

ㅡ + ㅓ -> ㅓ(eo)

예쁘다 (yeppeuda) – a fi frumos

예쁘 + 어 -> 예뻐(yeppeo)- nivel intim/informal

예뻐요(yeppeoyo)- eu sunt frumos, el e frumos etc.- nivel standard politicos

7. Radacina in ㅣ(i)

ㅣ + ㅓ -> ㅕ(yeo)

마시다 (masida) - a bea

마시 + 어 -> 마셔(masyeo)- nivel intim/informal

마셔요 (masyeoyo)- Eu beau, tu bei etc.- nivel standard politicos

8. Radacina in ㅐ(ae)

ㅐ + ㅓ -> ㅐ(ae)

보내다 (bonaeda) – a expedia, a trimite

보내 + 어 -> 보내(bonae)- nivel intim/informal

보내요 (bonaeyo)-eu expediez, tu expediezi etc.- nivel standard politicos

!!! OBSERVATIE !!!

48

Pentru a conjuga la nivel standard politicos se adauga sufixul 요(yo) la forma verbului la nivel informal/intim.

Ø Pronumele 나 (na) -> Eu

Se foloseste doar la nivel intim/ informal pentru a face referire la propria persoana. Folosirea lui in fata unui superior in rang, a unei persoane in varsta sau a unui strain, e considerata ca fiind nepoliticoasa. In aceste contexte, se foloseste pronumele 저- jeo.

Pronumele 나-na se foloseste in cadrul unei conversatii cu prietenii, cu membrii apropiati ai familiei sau atunci cand nu vrem sa fim politicosi cu cineva. In acest dialog, seful a folosit pronumele 나-na, fiind superior in rang si nefiind necesar sa

arate respect fata de Sujin, angajata lui, iar Sujin a folosit pronumele 저- jeo aratand respect fata de seful sau, superior in rang.

Ø Nivelurile de politete

Exist trei niveluri principale de politeţe / formalitate.

Care sunt cele trei niveluri principale de politeţe în coreeană?

Nivelul de politeţe este determinat de terminatia verbului.

1.Terminatia- ㅂ니다[ㅡmnida] = onorific, cel mai politicos, cel mai formal

2. Terminatia (아/어/여)요 [ (a/eo/yeo) yo] = politicos, natural, un pic formal

3. Terminatia -아/어/여( a/eo/ yeu) = cazual, informal, intim

Tipul 1 şi 2 sunt numite [Jondaetmal- onorific] şi tipul 3 se numeşte [banmal- informal]. Şi în această lecţie, vom vedea cand sa folosim nivelu 반말(banmal) şicând sa nu îl utilizam.

Când se foloseste nivelul informal?

În general, nivelul informal este considerat a fi modul cel mai intim si cazual de a vorbi cu alţii în coreeană. Prin urmare, acest nivel nu contine niciun fel de formalitate. Puteţi utiliza nivelul informal numai cu cineva care este, evident, mai tanar decat voi, cu cineva de aceeaşi vârstă, sau (daca cealaltă persoană este mai în vârstă decât voi) cu cineva cu care ati cazut de acord sa folositi conversatia informala.

Dacă nu cunoaşteţi vârsta celeilalte persoane sau statutul social, nu trebuie să utilizaţi nivelul informal in niciun caz. Odată ce ştiti vârsta celeilalte persoane şi aflati ca el sau ea este mai tanara decat voi, puteti folosi nivelul informal, dar este un gest frumos şi politicos să intrebati mai intai persoana respectiva, dacă puteţi utiliza sau nu nivelul informal cu el sau ea.

Iată câteva cazuri frecvente în care puteţi utiliza nivelul informal.

49

1. Sunteţi mult mai in varsta decât alte persoane şi ştiti sigur că cealaltă persoană nu se va simţi jignita dacă utilizaţi nivelul informal.

2. Sunteţi mai în vârstă decât o altă persoană şi aveti permisiunea lui sau ei de a folosi nivelul informal.

3. Sunteţi de aceeaşi vârstă cu cealaltă persoană şi aveti permisiunea lui sau ei de a folosi nivelul informal.

4. Sunteţi în şcoala primară, gimnaziu sau liceu şi ştiţi că toţi colegii vostri sunt de

de aceeasi varsta ca voi.

5. Cand vorbiţi cu voi insiva sau scrieti în jurnalul vostru.

Iată câteva cazuri frecvente în care NU ar trebui să folosiţi nivelul informal.

1. Cunoasteti cealalta persoana doar de la serviciu şi nu personal.

2. Sunteţi mai în vârstă decât cealalta persoana, dar el sau ea este clientul dvs. de afaceri.

3. Sunteţi mai în vârstă decât cealalta persoana, dar vorbiţi cu persoana într-un cadru oficial, cum ar fi seminarii, lecţii, etc

4. Nu o cunosti pe cealalta persoana, ci doar te-ai întâlnit cu el / ea.

5. Sunteţi mai tânăr decât cealalta persoana si nu ati primit permisiunea de la el / ea ca sa utilizati nivelul informal.

6. Aveti aceeasi varsta ca persoana cealalta, dar nu o cunoasti foarte bine.

7. Sunteţi mai în vârstă decât cealalta persoana, dar el sau ea este seful tau sau soţul / soţia fratelui/ surorii voastre mai în vârstă.

8. Vorbiti cu un grup mare de oameni sau într-un video blog

LECTIA 11

CE ESTE ASTA?

Ttal: Appa... igeo mwoyeyo?

Appa: Igeo? haembeogeoya.

Ttal: Appa... igeo mwoyeyo?

Appa: Igeo? gamjatwigim-iya.

Ttal: Appa... igeo mwoyeyo?

Appa: Igeo? maekjuya.

50

Ttal: Umm...masitgetda.

TRADUCERE

Fiica: Tata ... ce-i asta?

Tata: Asta? Un hamburger.

Fiica: Tata ... ce-i asta?

Tata: Asta? Cartofi prajiti.

Fiica: Tata ... ce-i asta?

Tata: Asta? Bere.

Fiica: Pare delicuio

~Nivel formal~

Sonnim: Igeo isseumnikka?

Jigwon: Geugeoyo? Geugeo eopsseumnida. Igeo isseumnida.

Sonnim: Geugeoyo? Eum... Jeogeo-neunyo?

Jigwon: Ne, isseumnida.

~Nivel standard~

Sonnim: Igeo isseoyo?

Jigwon: Geugeoyo? Geugeo eopsseoyo. Igeo isseoyo.

Sonnim: Geugeoyo? Eum... Jeogeo-neunyo?

Jigwon: Ne, isseoyo.

TRADUCERE

Clientul: Aveti acest lucru?

Angajatul: Acela? Nu-l avem pe acela. Il avem pe acesta.

Clientul: Acela? Dar acela de acolo?

Angajatul: Da, il avem pe acela.

VOCABULARHANGUL TRANSCRIERE ROMANA

아빠 appa tata

이거 igeo acest lucru

51

햄버거 haembeogeo hamburgher

감자튀김 gamjatwigim Cartofi prajiti

맥주 maekju

손님

직원 maekju

sonnim

jigwon bere

client

angajat

맛있겠다 masitgetda Pare bun, delicios

Arata bine (despre mancare)

이거 Igeo- forma vorbita Acesta, aceasta- aproape de vorbitor

이것 Igeot-forma scrisa Acesta, aceasta- aproape de vorbitor

그거 Geugeo-forma vorbitaAcela, aceea-aproape de interlocutor

그것 Geugeot-forma scrisa Acela, aceea-aproape de interlocutor

저거 Jeogeo- forma vorbita Acela, aceea(de acolo)- departe de amandoi interlocutori

저것 Jeogeot-forma scrisa Acela, aceea(de acolo)- departe de amandoi interlocutori

GRAMATICA

Ø Pronumele demonstrative 이거, 그거, 저거

si adjectivele demonstrative 이, 그, 저

· 이것 [i-geot] = acesta, aceasta

이 [i] + 것 [geot]= 이것 [i-geot] -> 이거 [i-geo](acest lucru)

이거 [i-geo] este forma vorbita a lui 이것 [i-geot] şi este o combinaţie din 이 [i]

("acesta") şi 것 [geot] ("lucru"), dar este adesea folosita doar forma 이거 [i-geo] pentru uşurinţa pronunţiei.

52

Particula care insoteste pronumele demonstrativ 이것 [i-geot] este 은, deoarece이것

se termina in consoana, iar particula 는 insoteste pronumele이거 [i-geo] deoarece se termina in vocala.

Astfel, 이것은 (igeos-eun) e acelasi lucru cu이거는[igeo-neun]. Adesea, forma이거는[igeo-neun] devine 이건. Particula은/는 poate fi omisa.

Exemplu :

이거 책 이에요. [i-geo chaek-i-e-yo] = Aceasta este o carte.

이거 카메라 예요. [i geo-ka-me-ra-ye-yo] = Acesta este un aparat de fotografiat.

이거 커피예요. [i-geo keo-pi-ye-yo] = Aceasta este cafea.

이거 사전이에요. [i-geo sa-jeon-i-e-yo] = Acesta este un dictionar.

· 그것 (geu-geot)= acela, aceea

그(acela)+ 것(lucru)= 그것 (geu-geot) ->그거(geugeo-forma vorbita)= acel lucru

그(geu)- adjectiv demonstrativ= acela

것(geot)- lucru

그것은 (geugeos-eun) =그거는 (geugeo-neun)= 그건 (geugeon).

· 저것 (jeo-geot)= acela, aceea de acolo

저(acela de acolo)+ 것(lucru)= 저것 (jeo-geot) ->저거(jeogeo-forma vorbita)= acel lucru de acolo (departat de ambii interlocutori)

저(jeo)- adjectiv demonstrativ= acela de acolo

것(geot)- lucru

저것은 (jeogeos-eun) =저거는 (jeogeo-neun)= 저건 (jeogeon).

Diferenta intre그거 (geugeo) si저거 (jeogeo) este aceea ca ambele pronume fac referire la lucruri aflate in diferite proximitati fata de interlocutor. Ambele arata departarea fata de vorbitor.

Cu toate acestea, 그거 (geugeo) se foloseste pentru obiecte care sunt aproape de

interlocutor, dar departe de vorbitor, iar 저거(jeogeo) se foloseste pentru obiecte departate de ambii interlocutori.

Ø Adjectivele demonstrative 이 (i), 그 (geu), 저 (jeo)

Se folosesc alaturi de substantive pentru arata apropierea sau departarea

53

Exemplu:

Avem substantivul 사람 [sa-ram]= persoana

이 사람 [i sa-ram] = aceasta persoana ( de langa mine)

그 사람 [geu sa-ram] = acea persoana ( de langa tine)

저 사람 [jeo sa-ram] = acea persoana de acolo (departata de ambii interlocutori)

VORBITOR----------------------------------INTERLOCUTOR

이 [i] ACESTA 그 [geu] ACELA

(aproape de mine) (departat de vorbitor dar

apropiat de interlocutor)

저 [jeo] ACELA

(departat de ambii interlocutori)

Ø Particula de politete –요(-yo)

Particula –요 (-yo) este o post-particula ce marcheaza nivelul standard politicos.

Multe structuri lingvistice la nivelul informal pot fi transformate la nivel standard politicos, adaugand particula -요 (-yo). In plus, substantivele pot fi si ele folosite la

nivel standard politicos adaugand particula -요 (-yo).

Exemple:

Constructii verbale

밝다 (balkda) – a fi luminos

밝아 (balka)- E luminos

밝아요 (balkayo) – E luminos (nivel standard politicos)

시원하다 (siwonhada) – a fi racoritor

시원했어 (siwonhaesseo) – a fost racoritor

시원했어요(siwonhaesseoyo) – a fost racoritor (nivel standard politicos)

Substantive

- 그거 뭐예요? (Geugeo mwo-yeyo?) -> Ce este aceasta?

54

- 가방. (gabang) – O geanta.

-가방요. (gabangyo) – O geanta. (politicos)

- 뭐를 먹어요? (Mwo-reul meokeoyo?) -> Ce mananci?

- 김밥. (gimbap) -> Gimbap. (Un fel de sushi cu alge marine)

- 김밥요. (gimbapyo) -> Gimbap. (politicos)

Cu toate acestea, cand raspundem cuiva si vrem sa fim politicosi, trebuie sa ne abtinem de la a da raspunsuri scurte ca acestea dintr-un cuvant.

· Particula -요 (-yo) se poate atasa si unor cuvinte interogative.

EXEMPLU:

왜? (wae) ->De ce?

왜요? (waeyo) -->De ce? (politicos)

누구? (nugu) ->Cine?

누구요? (nuguyo)- Cine? (politicos)

LECTIA 12

UNDE ESTE JINU?

~ Nivel formal ~

TRANSCRIEREEomma: Jinu-neun eodi-e isseumnikka?

Beibisiteo: Eo? Jeo-neun moreumnida.

Eomma: Moreumnikka? Yeogi-e eopseumnikka?

Beibisiteo: Jal moreumnida.

Jinu: Eomma! Eomma!

Beibisiteo: A, Jinu-ga jeogi-e isseumnida.

Eomma: Ne, amnida.

~ Nivel standard ~

Eomma: Jinu-neun eodi-e isseoyo?

55

Beibisiteo: Eo? Jeo-neun mollayo.

Eomma: Mollayo? Yeogi-e eopseoyo?

Beibisiteo: Jal mollayo.

Jinu: Eomma! Eomma!

Beibisiteo: A, Jinu-ga jeogi-e isseoyo..

Eomma: Ne, alayo.

~ Nivel informal ~

Eomma: Jinu-neun eodi-e isseo?

Beibisiteo: Eo? Jeo-neun molla.

Eomma: Molla? Yeogi-e eopseo?

Beibisiteo: Jal molla.

Jinu: Eomma! Eomma!

Beibisiteo: A, Jinu-ga jeogi-e isseo.

Eomma: Eung, ala.

TRDUCERE

Mama: Unde este Jinu?

Beibisiteo: Cum? Nu stiu.

Eomma: Nu stii? Nu este aici?

Beibisiteo: Nu stiu prea bine.

Jinu: Mama! Mama!

Beibisiteo: A, Jinu este acolo.

Eomma: Da, stiu.

VOCABULAR

HANGUL TRANSCRIERE ROMANA

화장실 Hwajangsil Baia

실례합니다 Sillyehamnida! Scuzati-ma! (cand vrem sa intrebam ceva)

여기 Yeogi Aici (aproape de vorbitor)

56

거기 Geogi Acolo(departe de vorbitor dar aproape de interlocutor)

저기 Jeogi Acolo (departe de amandoi interlocutori)

이 I Acest (+ subst.)- aproape de vorbitor

그 Geu Acel (+ subst)/-departe de vorbitor dar apropae de interlocutor

저 Jeo Acel (+ subst)- departe de amandoi interlocutori

알다 Alda A sti

모르다Moreuda A nu sti

잘 jal bine

GRAMATICA

Ø Adverbele de loc 여기, 거기, 저기

· 여기(yeogi) arata apropierea de vorbitor si se traduce in romana “aici”

Exemplu:

화장실은 여기에 있서요. - Baia este aici.

Hwajangsil-eun yeogi-e isseoyo.

· 거기 (geogi) arata locul departat de vorbitor , dar apropiat de interlocutor,si se traduce in romana “acolo”.

Exemplu:

A: 저는 지금 학교에 있어요. – Sunt la scoala acum.

Jeo-neun jigeum hakgyeo-e isseoyo.

B: 거기 수현이 있어요? – Suhyeon este acolo?

Geogi Suhyeon-i isseoyo?

· 저기 (jeogi) arata locul departat de ambii interlocutori si se traduce in romana “acolo”.

Exemplu

A: 극장은 어디에 있어요? – Unde e cinematograful?

Geukjang-eun eodi-e isseoyo?

B: 저기에 있어요. – Este acolo. (departe si de mine si de tine)

57

Jeogi-e isseoyo.

!!! RETINETI !!!

Adverbele de loc 여기(yeogi), 거기 (geogi),저기 (jeogi) , cand sunt folosite impreuna

cu verbul de existenta 있다(itda), particula locativa 에(e) se omite adesea. De asemenea, au loc si cnractii.

Exemplu:

Nivel standard structura fara particula structura contractata

여기에 있다 여기 있다 여깄다

(Yeogi-e itda) (yeogi itda ) ( yeogitda)

거기에 있다 거기 있다 거깄다

(Geogi-e itda) (geogi itda) (geogitda)

저기에 있다 저기 있다 저깄다

(Jeogi-e itda) (jeogi itda) (jeogitda)

Ø Particula locativa 에(e)

Particula 에(e) se foloseste pentru a indica directia, timpul (ora) sau locatia statica unde are loc o actiune. Se poate traduce in romana cu “la” sau “in”.

Particula 에(e) se poate folosi pentru a arata ca o actiune statica are loc intr-un anumit

loc. Pentru aceste actiuni statice, se folosesc verbe inactive precum 있다(itda-a

exista), 없다(optda- a nu exista), 살다(salda- a locui), 많다(manta- a fi multi/multe).

Exemple:

과장님은 지금 중국에 있습니다.- Managerul este acum in China.

Gwajangnim-eun jigeum jungguk-e isseumnida.

윤설은 서울에 사라요. – Yunseol locuieste la Seul.

Yunseol-eun Seoul-e sarayo.

요한은 학교에 없습니다.- Yohan nu este la scoala.

Yohan-eun hakgyeo-e eopsseumnida.

한국에 예쁜 여자들이 많아요. – Sunt multe fete frumoase in Coreea.

Hanguk-e yeppeun yeoja-deul-i manhayo.

58

Ø Adverbul 잘(jal)

Se foloseste impreuna cu verbul 모르다(moreuda-a nu stii) pentru a reda un stil mai putin direct. In loc sa spunem direct ca nu stim ceva, e mai bine sa spunem ca «nu stim asa bine» sau « exact » acel lucru.

Exemplu:

A: : 진우는 어디에 있어요?- Unde este Jinu?

Jinu-neun eodi-e isseoyo?

B: 몰라요. –Nu stiu. (stil direct)

Mollayo.

B: 잘몰라요.- Nu stiu prea bine./ Nu stiu exact.( stil mai putin direct)

Jal mollayo.

LECTIA 13

ESTE SCUMP! NU, NU ESTE SCUMP!

~Nivel formal~

Jigwon: Eoseo osipsio!

Tom: Ne...

Mina: Tom ssi... yeogi bissamndida.

Tom: Mina ssi.. yeogi ssamnida. Don-i eopsseumnikka?

Mina: Ne, eopseumnida.

~Nivel standard~

Jigwon: Eoseo osipsio!

Tom: Ne...

Mina: Tom ssi... yeogi bissayo..

Tom: Mina ssi.. yeogi ssayo. Don-i eopsseoyo?

Mina: Ne, eopseoyo.

NOTA !!!

Pentru nivelul informal inlaturati terminatia YO a verbului si particula de politete SSI.

TRADUCERE

59

Angajatul: Bine ati venit!

Tom: Buna ziua...

Mina: Tom... este scump aici.

Tom: Mina...aici este ieftin. Nu ai bani?

Mina: Nu, nu am bani.

DIALOG 2

~Nivel formal~

Mina: A...Tom ssi yeogi-do bissamnida...

Tom: Yeogi-neun an bissamnida. Yeogi-neun ssamnida.

Mina: An ssamnida. Bissamnida.

Tom: An bissamnida! Ssamnida!

Mina: Tom ssi... jeo-neun gamnida.

~Nivel standard~

Mina: A...Tom ssi yeogi-do bissayo...

Tom: Yeogi-neun an bissayo. Yeogi-neun ssayo.

Mina: An ssayo. Bissayo.

Tom: An bissayo! Ssayo!

Mina: Tom ssi... jeo-neun gayo.

~Nivel informal~

Mina: A...Tom , yeogi-do bissa...

Tom: Yeogi-neun an bissa. Yeogi-neun ssa.

Mina: An ssa. Bissa.

Tom: An bissa! Ssa!

Mina: Tom ... na-neun ganda.

TRADUCERE

Mina: A...Tom, si aici este scump...

60

Tom: Aici nu este scump. Aici este ieftin.

Mina: Nu este ieftin. Este scump.

Tom: Nu este scump! Este ieftin!

Mina: Tom... Eu plec.

VOCABULARHANGUL TRANSCRIERE ROMANA

비싸다 bissadaA fi scump

싸다 ssada A fi ieftin

안 an Adverb de negatie

„Nu”

어서 오십시오! Eoso osipsio! Bine ati venit!

(salut folosit la intrarea intr-un restaurant, bar, hotel etc.)

직원 jigwon Angajat

돈 don bani

GRAMATICA

Ø Verbele descriptive (adjectivele)

Predicatele in limba coreeana pot fi impartite in doua categorii: verbe si adjective. Totusi, adjectivele trebuie conjugate intr-un mod aproape asemanator cu verbele; deoarece sunt foarte asemanatoare verbelor, adjectivele sunt numite de obicei „verbe descriptive”.

Verbele descriptive descriu lucruri fara ajutorul copulei IDA.

Exemplu:

Adjectivul „fericit= 행복하다 (haengbokhada)”

저는 행복해요. -> Eu sunt fericit.

Jeo-neun haengbeokhaeyo.

이 영화는 재미 없어요.-> Acest film nu este interesant

I yeonghwa-neun jaemi eopseoyo.

Ø Omiterea particulei

61

In acest dialog, propozitia 여기 비쌉니다(yeogi bissamnida) nu inseamna literal „Aici este scump”, ci inseamna „In ceea ce priveste locul acesta...este scump.” Cuvantul „aici” ar trebui de fapt sa aiba la sfarsit particula ce marcheaza tema centrala a propozitiei -는(-neun), dar este omisa, deoarece particulele pot fi deseori omise in vorbire.

Omiterea particulelor este foarte obisnuita in coreeana deoarece de multe ori , propozitiile pot fi clare chiar si cu omiterea particulelor. In acest dialog, tema propozitiei este destul de clara, chiar si fara particula ce marcheaza tema propozitiei. Acelasi lucru e valabil si pentru alte particule (particula pentru subiect, complement, particula directionala).

Ø Confirmarea unui raspuns - 네(ne)

Cuvantul 네 (ne) este unul dintre cele mai de baza cuvinte in coreeana de zi cu zi. Se foloseste ca un raspuns pozitiv la intrebarile de tip DA sau NU, cu sensul de “Da”. In afara de raspuns la o intrebare, acest cuvant se foloseste si in alte contexte, cel mai frecvent pentru a recunoaste pe cineva sau ceva.

Iata cateva exemple in care 네(ne) este folosit pentru a recunoaste pe cineva sau ceva:

EXEMPLE:

1.Seful ii inmaneaza angajatului niste documente. Primul cuvant care poate fi auzit din partea angajatului este 네(ne). In aceasta situatie, angajatul l-ar recunoaste pe sef sau sarcina care i-a fost incredintata.

2. Unchiul ii cere niste apa nepotului.

Raspunsul nepotului ar fi 네(ne), folosit pentru a confirma cererea unchiului.

3. Angajatul unui magazin va saluta la intrarea in magazin. Raspunsul tipic ar fi

네 (ne), folosit pentru a recunoaste salutul angajatului.

Exemplu din dialog :

직원: 어서 오십시오! ->Bine ati venit!

톰: 네... -> Buna ziua! (Nu putem traduce cu „da” la un salut)

Ø Adjectivele «scump/ ieftin» -비싸다 (bissada) / 싸다 (ssada)

싸다 (ssada) inseamna “ieftin”, iar 비(bi) inseamna “nu”, deci, 비싸다 (bissada) inseamna literal “neieftin” adica “scump”. Aceste adjective in limba coreeana se comporta ca niste verbe, ele putand constitui singure un predicat. Ele se conjuga la fel ca si verbele. Astfel de adjective mai sunt numite si verbe descriptive, care descriu lucruri fara ajutorul copulei IDA.

62

Iata conjugarea acestor adjective:

1. 비싸다 (bissada) -> a fi scump

Nivel formal – 비쌉니다 (bissamnida)

Nivel standard –비싸요 (bissayo)

Nivel informal- 비싸(bissa)

2. 싸다 (ssada) -> a fi ieftin

Nivel formal – 쌉니다 (ssamnida)

Nivel standard - 싸요 (ssayo)

Nivel informal- 싸(ssa)

Ø Adverbul de negatie 안 (an)

Adverbul negativ 안 (an) se foloseste pentru a nega un verb. Se traduce in romana cu negatia “nu”. Se foloseste impreuna cu verbele de actiune si cele descriptive si se plaseaza in fata verbului sau adjectivului. Cand se foloseste impreuna cu verbe de actiune de tipul verbelor 하다(hada), adverbul negativ 안 (an) se plaseaza dupa

substantivul ce desemneaza actiunea si in fata verbului 하다(hada). Pentru verbele

inactive de tip 하다(hada, se plaseaza in fata intregului verb.

CONSTRUCTIE:

1. VERBE DESCRIPTIVE

안 (an) + VERB (동사)

EX: 오늘 학교 안 가세요. – Azi nu ma duc la scoala.

Oneul hakgyo an gaseyo.

2. VERBE DE ACTIUNE 하다(hada) -공부하다(gongbuhada)-> a studia

SUBSTANTIV+안 (an)+ 하다(hada)

EX: 저는 공부 안 해요. -> Eu nu studiez.

Jeo-neun gongbu an haeyo.(literal: eu-studiu-nu- a face)

3. VERBE INACTIVE 하다(hada)- 좋아하다(johahada) -> a placea

저는 커피를 안 좋아해요. -> Mie nu-mi place cafeaua.

Jeo-neun keopi-reul an johahaeyo

63

!!! RETINETI !!!

O alta modalitate de a nega o propozitie este folosirea unei terminatii verbale

-지 않아 (ji anha). Diferenta dintre adverbul negativ 안(an ) si terminatia verbala

-지 않아 (ji anha) este ca adverbul 안 (an ) se foloseste la nivel colocvial( formal) ,

iar termintia verbala -지 않아 (ji anha) se foloseste la nivel standard.

Exemplu:

저는 커피를 좋아하지 않아. -> Nu-mi place cafeaua.

Jeo-neun keopi-reul johahaji anha.

LECTIA 14

E TIMPUL PENTRU STUDIU

~Nivel standard~

TRANSCRIERE

Jeong-Min: Min-Yeong ssi-neun jigeum gongbuhaeyo?

Min-Yeong: Ne. Jigeum gongbuhaeyo. Jeong-Min ssi-neun gongbuhaeyo?

Jeong-Min: Anio. Jeo-neun ilhaeyo.

Min-Yeong: Il-eun myeot si-e sijakhaeyo?

Jeong-Min: Ahop si samsip bun-e sijakhaeyo.

Min-Yeong: Jigeum bam yeoldu si-yeyo.

~Nivel formal~

TRANSCRIERE

Jeong-Min: Min-Yeong ssi-neun jigeum gongbuhamnikka?

Min-Yeong: Ne. Jigeum gongbuhamnida. Jeong-Min ssi-neun gongbuhamnikka?

Jeong-Min: Anio. Jeo-neun ilhamnida.

Min-Yeong: Il-eun myeot si-e sijakhamnikka?

Jeong-Min: Ahop si samsip bun-e sijakhamnida.

Min-Yeong: Jigeum bam yeoldu si-imnida.

~Nivel informal~

64

Jeong-Min: Min-Yeonga, jigeum gongbuhae?

Min-Yeong: Eung. Jigeum gongbuhae. Neon gongbuhae?

Jeong-Min: Ani. Na-neun ilhae.

Min-Yeong: Il-eun myeot si-e sijakhae?

Jeong-Min: Ahop si samsip bun-e sijakhae.

Min-Yeong: Jigeum bam yeoldu si-ya.

TRADUCERE

Jeong-Min: Min-Yeong, acum studiezi?

Min-Yeong: Da, acum studiez. Jeongmin, tu studiezi?

Jeong-Min: Nu, eu lucrez.

Min-Yeong: La ce ora incepe lucrul?

Jeong-Min: Incepe la ora 9:30.

Min-Yeong: Acum este ora 12 noaptea. (miezul noptii)

DIALOG 2

~Nivel standard~

Hyeonu: Seongju ssi-neun gongbuhaeyo?

Seongju: Jeo-neun gongbu an haeyo. Jeo-neun ilhaeyo. Hyeonu ssi-neun ilhaeyo?

Hyeonu: Anio. Il an haeyo. Gongbuhayo.

Seongju: Odio beullogeu-ga jigeum sijak an haeyo?

Hyeonu: A! Jigeum sijakhaeyo.

TRADUCERE

Hyeonu: Seongju, tu studiezi?

Seongju: Eu nu studies. Eu lucrez. Hyeonu, tu lucrezi?

Hyeonu: Nu, eu nu lucrez.Eu studiez.

Seongju: Audio blogul nu incepe acum?

Hyeonu: A! Incepe acum.

VOCABULARHANGUL TRANSCRIERE ROMANA

65

공부하다 gongbuhada A studia, a invata

공부 gongbu Studiu

일하다 ilhada A lucra, a munci

일 il Munca, serviciu, job

시작하다 sijakhada A incepe

시작 sijak inceput

밤 저녁 Bam jeonyeok Seara, noapte

집 jip acasa

GRAMATICA

Ø Verbul 하다(hada)- un verb post-nominal

Cand cuvintele straine sunt introduse in limba coreeana, ele nu sunt asimilate ca si verbe, ci mai degraba ca substantive (mai ales substantive verbale)- indiferent daca cuvantul imprumutat este un substantiv sau un verb. Aceste cuvinte nu functioneaza niciodata ca predicate independente si trebuie "coreenificate" cu un predicat nativ coreean.

Verbul 하다(hada) functioneaza ca acest predicat nativ coreean care ajuta la "coreenificarea" cuvintelor straine imprumutate. Cele mai multe cuvinte imprumutate sunt din chineza. Cuvintele din engleza sunt verbalizate, de asemenea, cu ajutorul verbului 하다(hada).

CONSTRUCTIE

명사(myeongsa) + 하다(hada) = (명사)하다 (myeongsa)hada -> verb provenit din verbalizarea unui substantiv

(subst.)+ hada (a face)= (subst.)hada

Exemplu:

시작+ 하다 (inceput+ a face) ->시작하다(sijakhada) – a incepe

(sijak+ hada)

공부+ 하다 (studiu+ a face) ->공부하다 (gongbuhada) – a studia, a invata

(Gongbu+ hada)

!!! RETINETI !!!

66

Desi verbul 하다(hada) ajuta la „coreenizarea” cuvintelor straine imprumutate, el poate de asemenea sa formeze verbe noi combinate cu cuvinte coreene native.

Exemplu:

일+ 하다 (munca+ a face) ->일하다 (ilhada) – a lucra, a munci

(il+ hada)

사랑+하다 (dragoste+ a face) ->사랑하다 (saranghada) – a iubi

(Sarang+ hada)

Ø Verbul 하다(hada)- verb tranzitiv

Verbele de tip 하다(hada) pot fi folosite si ca verbe tranzitive care cer un complement

direct (obiect). In acest caz, intre substantiv si verbul 하다(hada)se lasa spatiu.

Substantivul care insoteste verbul 하다(hada) este insotit de obicei de particula 를/을(reul/eul) care marcheaza complementul direct, dar se omite adesea in discursul colocvial (formal).

Cand verbele de tip 하다(hada) sunt folosite ca si verbe tranzitive, se pune mai mult accentul asupra substantivului. Cand sunt folosite ca verbe post-nominale, verbele 하다(hada) sunt neutre si nu scot in relief nimic ( nu pun accentul asupra unui substantiv). Cu toate acestea, cele mai multe verbe tranzitive pot fi folosite ca verbe post-nominale inlaturand pur si simplu particula 를/을 (reul /eul)

Exemple:

공부하다 (gongbuhada)- a invata, a studia (verb post-nominal, neutru, care nu scoate in evidenta nimic)

공부를 하다 (gongbu-reul hada) – a invata ( cu particula ce marcheaza compl. direct)

- se pune accentul asupra substantivului 공부(gongbu)-studiu)

공부 하다 (gongbu hada) – a invata, a studia ( verb tranzitiv care ar trebui sa puna accentul asupra substantivului, dar este incert intre verb post-nominal si verb tranzitiv)

Ø Forma negativa a verbelor de tip 하다 (hada)

Verbele de tip 하다 (hada) pot fi negate in doua feluri:

- Cu ajutorul structurii gramaticale -지 않다 (ji anta) care se ataseaza la radacina verbului.

- Cu ajutorul adverbului negativ 안(an).

67

Cand verbele de tip 하다(hada) sunt negate cu ajutorul adverbului negativ 안(an),

verbul 하다(hada) trebuie folsit ca si verb tranzitiv, cu sau fara particula 를/을 (reul /eul).

Adverbul 안(an) se foloseste impreuna cu verbele de actiune si se plaseaza in fata

verbului. Cand se foloseste impreuna cu verbe de actiune de tip 하다(hada), adverbul

안(an) se plaseaza intre substantiv si verbul 하다(hada). In cazul verbelor inactive de

tip 하다(hada), adverbul 안(an) se plaseaza in fata intregului verb (VEZI LECTIA 13).

Exemplu:

공부를 하다 (gongbu-reul hada)- verb tranzitiv (cu particula)

공부 하다 (gongbu hada)- verb tranzitiv (fara particula)

공부를 안 하다 (gongbu-reul an hada)- verb tranzitiv negat ( cu particula)

공부 안 하다 (gongbu an hada)- verb tranzitiv negat (fara particula)

Ø Exprimarea orei (VEZI LECTIA 9)

Pentru a exprima ora, se foloseste sistemul nativ-corean.Sistemul numeric nativ coreean

하나 ~ 한 Hana ~ han 1

둘 ~ 두Dul ~du 2

셋 ~ 세Set ~se3

넷 ~ 네Net ~ne 4

다섯 Daseot 5

여섯 Yeuseot 6

일곱 Ilgop 7

여덟 Yeodeolp 8

아홉 Ahop 9

열 Yeol 10

열하나 Yeol-hana 11

열둘 Yeol-dul 12

Constructie:

68

Numeral nativ-corean +시(si)

Exemplu:

하나_(hana) +시(si) ->한 시(han si)- Ora 1

ATENTIE!!!

Numerele de la 1 la 4 isi schimba pronuntia cand se adauga un sufix saun substantiv.

하나(hana) -> 한 시(han si)- Ora 1

둘 (dul) -> 두 시 (du si) – Ora 2.

셋 (set) -> 세 시 (se si) – Ora 3.

넷 (net) -> 네 시 (ne si) – Ora 4

Consoana ㅅ(s) se pronunta “T” in pozitie finala.

Pentru exprimarea minutelor se foloseste sistemul sino-coreean, la care se adauga sufixul 분(bun).

Exemplu:

1:15 ->한 시 십오 분 (han si sipo bun)

Cu rosu sunt numere nativ-coreene, iar cu albastru, numere sino-coreene

Pentru a exprima momentele zilei se folosesc urmatoarele sufixe care se plaseaza in fata orei.

오전 (ojeon) – dimineata AM

오후 (ohu) – dupa-amiaza PM

저녁 (jeonyeok)- seara PM

밤 (bam) – noapte PM

Exemplu:

1:15 PM (13:15) ->오후 한 시 십오 분 (ohu han si sipo bun)- Ora 1:15 dupa-amiaza.

7: 45 PM (19:45) ->밤 일곱 시 사십오 분 ( bam ilgop si sasipo bun)- Ora 8 fara un sfert seara

6:30 AM-> 오전 여섯 시 삼십 분 (ojeon yeoseot si samsip bun) – Ora 6:30 dimineata

Ø Particula ce marcheaza timpul- 에(e)

69

Particula 에(e) poate fi folosita pentru a exprima directia, locul si timpul cand are loc o actiune. Aceasta particula se ataseaza cuvintelor care indica timpul: ora, luna, anul, ziua, data. In functie de context, particula 에(e) se poate traduce in romana “la”, “in”, sau „pe”( pentru data), sau in unele contexte nu se traduce (pentru zi).

Exemple:

영화는 두 시 반에 시작해요. – Filmul incepe la ora 2 si jumatate.

Yeonghwa-neun du-si ban-e sijakhaeyo.

저는 천구백 팔십년에 태어났습니다.- M-am nascut in anul 1980.

Jeo-neun cheon gu baek palsip nyeon-e taeeonasseumnida.

저는 월요일에 학교에 안 갑니다.- Nu ma duc la scoala luni.

Jeo-neun woryoil-e hakgyo-e an gamnida.

In ultimul exemplu, particula 에(e) este folosita de doua ori: o data pentru a indica

ziua ( 월요일에) si o data pentru a indica locul (학교에).

LECTIA 15

CE FACI ACUM?

~Nivel standard~

TRANSCRIERE

Jeong-Min: Gyeong-Su ssi-neun mwo haeyo?

Gyeong-Su: Jeo-neun tellebijyeon-eul bwayo. Geurigo gwaja-reul meokeoyo.

Jeong-Min ssi-neun mwo haeyo?

Jeong-Min: Jeo-neun chaek-eul ilgeoyo. Geurigo maekju-reul masyeoyo.

Gyeong-Su: Naeil-eun mwo haeyo?

Jeong-Min: Naeil-eun chingu-reul mannayo.

Jeong-Min: Gyeong-Su ssi-neun mwo hasimnikka?

Gyeong-Su: Jeo-neun tellebijyeon-eul bomnida.Geurigo gwaja-reul meokseumnida. Jeong-Min ssi-neun mwo hasimnikka?

Jeong-Min: Jeo-neun chaek-eul ilkseumnida. Geurigo maekju-reul masimnida.

Gyeong-Su: Naeil-eun mwo hamnida?

70

Jeong-Min: Naeil-eun chingu-reul mannamnida.

~Nivel informal~

Jeong-Min: Gyeong-Su, mwo hae?

Gyeong-Su: Na-neun tellebijyeon-eul bwa. Geurigo gwaja-reul meokeo.

Jeong-Min-i neo-neun mwo hae?

Jeong-Min: Na-neun chaek-eul ilgeo. Geurigo maekju-reul masyeo.

Gyeong-Su: Naeil-eun mwo hae?

Jeong-Min: Naeil-eun chingu-reul manna.

TRADUCERE

Jeong-Min: Gyeong-Su, ce faci?

Gyeong-Su: Ma uit la televizor si mananc snacks-uri. Jeong-Min, tu ce faci?

Jeong-Min: Eu citesc o carte si beau bere.

Gyeong-Su: Ce faci maine?

Jeong-Min: Maine ma intalnesc cu un prieten.

PRONUNTIE

Cuvantul 뭐(mwo?-ce?) e un cuvant atat de des folosit in coreeana, incat este adesea

pronuntat 머(meo). Este bine, totusi, sa-l pronuntati 뭐(mwo).

VOCABULARHANGUL TRANSCRIERE ROMANA

하다 hada A face

텔레비젼 ~ 티비 Tellebijyeon ~ tibi Televizor, televiziune

보다 boda A vedea, a se uita la, a privi

책 chaek carte

읽다 Ilkda A citi

맥주 maekjuBere

마시다 masida A bea

내일 naeil maine

71

친구 chingu Prieten

만나다 mannada A (se) intalni

GRAMATICA

Ø Conjugarea in 아 / 어 /여 ( -a/eo/yeo) la prezent

아 / 어 / 여 sunt silabe cu care incepe conjugarea la timpul prezent, atât la nivel intim cat şi standard de politeţe, la timpul trecut (atât la nivel intim cat si standard de politeţe), precum si pentru alte câteva constructii gramaticale.

Pentru a conjuga verbe la prezent afirmativ, nivel standard politicos, se folosesc urmatoarele terminatii:

ㅏ(a) – se foloseste pentru verbele care au ㅏ(a) sau ㅗ(o) ca ultima vocala in radacina verbului.

ㅓ(eo) - se foloseste pentru verbele care nu au ㅏ(a) sau ㅗ(o) ca ultima vocala in radacina verbului.

ㅕ (yeo) – se foloseste pentru verbele de tipul 하다 (hada).

La aceste terminatii verbale se adauga sufixul de politete 요(yo) pentru nivelul standard de politete.

De multe ori au loc eliminari si contractii ale vocalele care se repeta (daca radacina verbului se termina într-o consoana, atunci nu au loc eliminari sau contractii).

EXEMPLE:

1. Radacina in ㅏ(a)

ㅏ + ㅏ -.> ㅏ(a)- [se elimina vocalaㅏ(a) care se repeta]

만나다(mannada)- a se intalni

Radacina 만나+ㅏ -> 만나(manna) - nivel intim/informal

만나요 (manayo)- Eu ma intalnesc, tu te intalnesti etc.- nivel standard politicos

2. Radacina in ㅗ(o)

ㅗ + ㅏ -.> ㅘ(wa)- [are loc contractia vocalei ㅗ(o) cu vocalaㅏ(a) rezultand

diftongul ㅘ(wa)]

보다(boda) – a privi

보+ ㅏ -> 봐(bwa) ->nivel intim/informal

72

봐요(bwayo)- Eu privesc, tu privesti etc.- nivel standard politicos

3. Verbe de tipul 하다 ( a face)

하다(hada)

하 + ㅕ-> 해(hae)- nivel intim/informal

해요(haeyo)- Eu fac, tu faci etc.- nivel standard politicos

4..Radacina in ㅓ(eo)

ㅓ + ㅓ -> ㅓ(eo)- [se elimina vocala 어(eo) care se repeta]

서다 (seoda) – a sta

서 + 어- > 서(seo)- nivel intim/informal

서 + 어요- > 서요(seoyo)-Eu stau, tu stai etc- nivel standard politicos

5. Radacina in ㅜ(u)

ㅜ + ㅓ -> ㅝ(wo)- [are loc contractia vocalei ㅜ(u) cu vocala ㅓ(eo) rezultand

diftongul ㅝ(wo)]

주다 (juda) - a oferi, a da

주 + 어 –> 줘(jwo)- nivel intim/informal

줘요(jwoyo)- Eu ofer, tu oferi etc.-nivel standard politicos

6. Radacina in ㅡ(eu)

ㅡ + ㅓ -> ㅓ(eo)

예쁘다 (yeppeuda) – a fi frumos

예쁘 + 어 -> 예뻐(yeppeo)- nivel intim/informal

예뻐요(yeppeoyo)- eu sunt frumos, el e frumos etc.- nivel standard politicos

7. Radacina in ㅣ(i)

ㅣ + ㅓ -> ㅕ(yeo)

마시다 (masida) - a bea

마시 + 어 -> 마셔(masyeo)- nivel intim/informal

마셔요 (masyeoyo)- Eu beau, tu bei etc.- nivel standard politicos

73

8. Radacina in ㅐ(ae)

ㅐ + ㅓ -> ㅐ(ae)

보내다 (bonaeda) – a expedia, a trimite

보내 + 어 -> 보내(bonae)- nivel intim/informal

보내요 (bonaeyo)-eu expediez, tu expediezi etc.- nivel standard politicos

9. Radacina in consoana+ ㅓ(eo)

먹다(meokda)- a manca

먹+아-먹어(meogeo)- nivel intim/informal

먹어요(meogeoyo)- eu mananc, tu mananci etc.- nivel standard politicos

읽다(ilkda)- a citi

읽+아-읽어(ilgeo)- nivel intim/informal

읽어요(ilgeoyo)- eu citesc, tu citesti etc.- nivel standard

!!! OBSERVATIE !!!

Pentru a conjuga la nivel standard politicos se adauga sufixul 요(yo) la forma verbului la nivel informal/intim.

Ø Particula ce marcheaza obiectul( complementul direct)- 을/ 를 (eul/reul)

Particula을/ 를 (eul/reul) este o particula ce marcheaza obiectul (complementul direct) al propozitie, substantivul asupra caruia se rasfrange actiunea verbului. Ea se plaseaza dupa obiectul in cauza( complement direct). Aceasta particula se foloseste impreuna cu verbe de actiune (tranzitive). Particula 을(eul) se plaseaza dupa un

substantiv ce se termina in consoana, iar를(reul) se plaseaza dupa un substantiv terminat in vocala.

Exemplu:

저는 책을 읽어요. -> Eu citesc o carte.

Jeo-neun chaek-eul ilgeoyo

In aceasta propozitie, complementul direct este 책(chaek), care este urmat de particula

을(eul) ce marcheaza obiectul (complementul) terminat in consoana (k). In limba romana complementul direct nu este marcat de o particula.

저는 맥주를 마셔요. -> Eu beau bere.

74

Jeo-neun maekju-reul masyeoyo

In aceasta propozitie, complementul direct este 맥주(maekju) care este urmat de

particula 를(reul) ce marcheaza obiectul (complementul) terminat in vocala (u).

!!! RETINETI !!!

Particulele precum particula 을/ 를 (eul/reul) sunt adesea omise in conversatie fiind deduse din context.

75