U.A.U.I.M.

CURSMORFOLOGIE URBANAANALIZA MORFO- TIPOLOGICA URBANA2013-2014

ANUL II - A/U/P

CURS 2

Forme i perioade morfologice Perioade morfologice n evoluia Bucuretiului Tip-arhetip-prototipConf.dr.arh. ANGELICA STAN

faze ale istoriei culturale i sociale care creaz formemateriale distincte (M.R. Conzen, 1981), esuturile urbane victorieneesutul haussmanniansuburbiile americanezonele centrale ale oraselor vesteuropenePerioadele morfologiceMacroforma urbana- expresie a ciclurilor de crestere/ stagnare/ descrestere ale oraselorFluctuatii in timp indelungat > 15-30 aniFluctuatii in timp scurt ~5-10 ani

CentralizareConcentrareDeconcentrareExplozieDescentralizareDifuzie

Re-concentrareSatelizareModel generic de crestere urbana (oras cu structura radial concentrica)

esut urban tipic perioadei haussmanniene

Trasaturi:AutoritarismCentralizareLocuirea colectiva

esut urban tipic perioadei victorieneTraditie in locuirea individualaExpansiune orizontalaConcentrare-deconcentrare

> Aplicatie: PERIOADELE MORFOLOGICE in dezvoltarea BUCURESTIULUI1- Perioada pre-modern < 1831. morfologie bazat pe uniti parohialediscontinuitatea structurii urbanefig. 3 Harhoiu,D., Bucureti ntre Orient i Occident, 2001, p 36 , casa 1841| sursa: Iorga, N.,2008, IstoriaBucuretilor, p207

2- Perioada modern de dezvoltare a oraului 1831 1950: 3 sub-etapea. 1831 - 1880marele foc din 1847mutarea capitalei la Bucureticonstruirea retelei de cale ferat (construcia grii Filaret, Gara de Nord)dinamica urbana accentuata progres morfo-spatial rapid

Planul Boroczyn, 1852Tipul casei cu gradinaTipul casei de targoveti (lipscania)

b. 1880 - 1920; controlul politicnevoia de reprezentativitate a casei regalereglementari urbanistice complexeMarile bulevarde / Influenta urbanimului haussmannianInstitutii publice reprezentativefig. 5 Bulevardul Carol I i proiectul bulevardului Dinicu Golescu modificarea traseului 1910 | sursa: Lascu, N.2011, Bulevarde Bucuretene _p161 i p47

c. 1920 1950(perioada interbelica)Evoluia bulevardului Brtianu; poriunea dintre strzile C.A. Rosetti i Pictor Verona, anii 30Crestere economicaPolitici urbane de anverguraSincronizare arhitecturala cu EuropaNoi planuri de sistematizare (1920, 1926)

3- Perioada postbelic: 1950 1989Locuirea colectiva (expresie a boom-ului demografic si a industrializarii pe plan mondial) > noile ansambluri de locuine colective= tip nou de forma urbanaa.1950-1965funcionalitate, standardizare i prefabricare factori economici factori politico-ideologici (Discursul lui Hrusciov de la Conferina Constructorilor, Arhitecilor, 7 dec. 1954)fig. 7 cartierul Floreasca (1956-1958) | sursa: revista Arhitectura , 6/1964

b. 1965-1975- Constitutia din 1965> instaurarea partidului unic comunist Nationalizarea (trecerea in proprietatea Statului > disolutia proprietatii private) Influenta franceza Influenta principiilor urbanismului liber / Carta la AthenaMicroraionul = unitatea morfologic major caracteristic noilor zone de locuit. (500m-distan de utilizare, ~10.000 de locuitori)Cartierele dormitor~150 000-200 000 locuitorifig. 8 microraioane cartierul Drumul Taberei | sursa: Lzrescu, C, Urbanismul n Romnia, p.62

c. 1975- 1989Acutizarea regimului comunistInfluente din China si Coreea de Nord

>Tipul pietei civice ample, pentru manifstatiile poporului>Tipul placarii ( front inchis/ cortina) la marile bulevarde> Marile demolari

4. Perioada postdecembrista: 1989-2008InstabilitateRestructurare profunda Interese privatePrivatizarile

NON- FORMA URBANAFragmentareExpansiuneOcupare haotica

fig. 12 Imagine satelit a zonei Iancu Nicolae, apartinand comunei Voluntari- satul Pipera, 2007; Non- forma urbana exprimand deruta statului i a societatii n egala masura.

? TIPUL= retine trasaturile esentiale ale unei grupe de obiecteTypus(lat.)= model, simbol; Tupos(gr.) = amprenta, marca. (abstractizarea raional)= matricea necesar reproducerii unor amprente(mrci) similare; = amprenta sau reflexul unui concept. Element de referinta ce trebuie extras din analiza la o scara larga

Element mediator ntre cultura locului (obinuinele i ateptrile locuitorului) i cultura proiectantului

Element constitutiv al modelelor culturale

FIECARE PERIOADA MORFOLOGICA

>> FACTORI INTERNI (politici, economici, sociali)

>> INFLUENTE EXTERNE

>> TIPARE SPECIFICE

>> TIPOLOGII URBANE PARTICULARENiciun tip nu poate fi identificat cu o singur form, chiar dac toate formele arhitecturale sunt reductibile la tipuri (Aldo Rossi).Sensul pe care l atribuim formelor generate de tip conine sistemul nostru de semnificare, cldit pe tradiie (Colquhoun, 1996[1967],:255).

TIPULin cadrul formei urbane teoretic concret Ex. Locuinta cuplataEx. Locuinta alipitaRECUNOASTEREA DIFERITELOR TIPURI CONCRETE

EXTRAGEREA SI CLASIFICAREA TIPURILOR TEORETICE

Tipuri de orase cu structura urbana radio-concentrica (evolutii si scari diferite)Analiza tipurilor concrete >>>tipul teoretic / schematic

Tipologii FORMALEPlan Voisin - Paris, Le Corbusier, 1925

Theo van Doesburg (1918) si plan pentru Barcelona Pavilion - Mies van der Rohe (1927):Tipologii COMPOZITIONALE

Tipologii DE ORGANIZARE SPATIAL-FUNCTIONALA

Tipologii PARCELARE

? PROTOTIPUL - tipul original, primul dintr-o serieDefineste un model de evolutie

Se impune prin reprezentativitate, valori, calitate

Este recunocut pe scara larga

? ARHETIPUL - tipul ideal la care se raporteaza restul seriei Garden City - Ebenezer Howard IDEAL: SocialPolitico-economicSpatialCultural>> Utopii (u-topos: fara loc)Cuvntul arhetip deriva din:< latinescul archetypum, grecescul arkhetypon - ce nseamn primul format, modelul. Arkhe = prim, original + typos = model, tipologie

Caracter universal Caracter inconstient si colectiv (dupa Carl Jung - imagini arhetipale tematice, patterns of behaviour)Caracter modelator (creeaza modelul)?FORME URBANE ARHETIPALEArhetipul este vid, el este un element pur formal, nimic altceva dect o posibilitate de performare (C. Jung)FUNCTIA IMAGOLOGICA A ARHETIPULUIREPREZENTARI ARHETIPALESIMBOLURI ARHETIPALEIMAGINI ARHETIPALEFORME ARHETIPALE

LABIRINTUL*CRUCEAZIGURATUL* > TURNULARCA* > ARCUL >>PUZZLE-UL RIZOMULARBORELEca modele arhetipale ale cresterii urbaneTeofil Mihailescu - Orasul Posibil, ed. UAUIM, 2001OGIVA > CUPOLA > RETEAUAARHETIPURI URBANEFORME ANCESTRALE CARE AU CREAT MODELE EVOLUTIVE DE ORGANIZARE A ASEZARILOR UMANE.Derivate din arhetipurile originale>MELCUL, SPIRALA SISTEMUL TRILITIC

- axele primordiale ale urbanismului romanCARDO SI DECUMANUSMODELUL HIPODAMIC DE ORGANIZARE PLANIMETRICAVIA PRETORIA in fata taberei/fortuluiVIA DECUMANA in spatele fortuluiArhetipul CRUCII (IN PLANUL MORFOLOGIEI URBANE)

LABIRINTULdin labra, laura (asir.) = piatra, caverna, pestera, grotaTesut urban vernacularForma urbana initiatica ( necesitatea gasirii unei cai/ fir de iesire)Labirint reteaExistenta unui centru / a unei origini In literatura > Proust, Kafka, labirintul-peisaj Baudelaire, Walter Benjamin, Konrad Lorentz> labirintul -textIn arta > labirintul - motiv decorativ > gradinile sec. XVLabirintul -simbol religios(al cautarii caii spre mantuire)Arhetipul LABIRINTULUI (in planul morfologiei urbane)

Aceeasi TIPOLOGIE prezenta si manifestain diferite domeniiurbanisminformaticabiologieARHETIPUL - PROCESREPREZENTAREA UNUI ACELASI PROCES DE CRESTERE SI COMUNICARE

Turnul -bastion de aparareTurnul BabelTurnul catedralei goticeTurnul de afaceri Arhetipul TURNULUI