curs 7 sistemul cardio vascular 2012

ŢŢESUTURILE ESUTURILE MUSCULAREMUSCULARE

IIII

Cuprins:Cuprins:

Țesutul muscular netedȚesutul muscular neted

Sistemul cardio-vascular:Sistemul cardio-vascular: InimaInima

Sistemul vascular sanguinSistemul vascular sanguin• ArtereArtere• Vene Vene

• Capilare Capilare Sistemul vascular limfaticSistemul vascular limfatic

Corelații cliniceCorelații clinice22

RevizieRevizie

Din punct de vedere Din punct de vedere structural structural şşii func funcţţionalional,,

ţţesuturile musculare se esuturile musculare se îîmpart mpart îînn::

•• ţţesuturi musculare esuturi musculare sstriatetriate::

- - scheletascheletall şişi visceralvisceral

(contrac(contracţţii voluntare)ii voluntare)

- - cardiaccardiac

(contrac(contracţţii involuntare)ii involuntare)

•• ţţesutul muscular netedesutul muscular neted

(contrac(contracţţii involuntare)ii involuntare)

33

ŢESUTUL MUSCULAR NETEDŢESUTUL MUSCULAR NETED

Unitatea morfoUnitatea morfo--funcţională este funcţională este fibrafibra musculară musculară nnetedăetedă, , denumită și denumită și miocit neted miocit neted sausau leiomiocit leiomiocit

- - aspect aspect fusiformfusiform, cu centrul , cu centrul

dilatat și extremitățile efilate, dilatat și extremitățile efilate,

(uneori bifurcate sau ramificate) (uneori bifurcate sau ramificate)

- - lungimealungimea de 16-20 de 16-20 în vase în vase

→ → 200 200 în intestinîn intestin

- - diametruldiametrul de 3-8 de 3-8 → → 20 20

Aceste dimensiuni cresc semnificativ în miometrul uterului în sarcină, datorită Aceste dimensiuni cresc semnificativ în miometrul uterului în sarcină, datorită factorilor hormonali: factorilor hormonali:

- - lungimea → 500 -700 lungimea → 500 -700 -- diametrul → 20-35 diametrul → 20-35 44

Structura histologică a fibrei Structura histologică a fibrei musculare netedemusculare netede

Fibrele musculare netede sunt formate dinFibrele musculare netede sunt formate din:: sarcolemăsarcolemă sarcoplasmăsarcoplasmă nucleunucleu

55

Structura histologică a fibrei Structura histologică a fibrei musculare netedemusculare netede

1. Sarcolema1. Sarcolema Pe suprafața externă este acoperită de o Pe suprafața externă este acoperită de o laminălamină bazalăbazală care este întreruptă care este întreruptă

la nivelul joncțiunilor intercelulare.la nivelul joncțiunilor intercelulare.

Prezintă structură similară fibrei musculare striate scheletale, însă există Prezintă structură similară fibrei musculare striate scheletale, însă există anumite anumite deosebirideosebiri: : nu există celule satelitenu există celule satelite sistemul transversal lipseşte sistemul transversal lipseşte eexistă xistă trei zone de specializare morfo-funcţionalătrei zone de specializare morfo-funcţională, ,

vizibile vizibile MEME:: • caveolecaveole• arii densearii dense• joncjoncţţiuni intercelulareiuni intercelulare

66

CaveoleleCaveolele reprezintă reprezintă microinvaginaţii ale sarcolemeimicroinvaginaţii ale sarcolemei cresc considerabil suprafaţa fibrei (cu ≈ 60 %)cresc considerabil suprafaţa fibrei (cu ≈ 60 %) sunt în raport cu reticulul sarcoplasmicsunt în raport cu reticulul sarcoplasmic sunt echivalentele tubilor T din sunt echivalentele tubilor T din

fibrele musculare striatefibrele musculare striate

ssunt implicate în:unt implicate în:• homeostazia intracelulară homeostazia intracelulară

a calciului a calciului • sechestrarea ionilor sechestrarea ionilor

de calciude calciu

77

Ariile denseAriile dense reprezintă zone de reprezintă zone de material material

electrono-opacelectrono-opac ataşate pe versantul intern al ataşate pe versantul intern al

sarcolemeisarcolemei constituiconstituiee locusuri de ataşare pentru locusuri de ataşare pentru

filamentele subţiri de actină filamentele subţiri de actină și și filamentele intermediarefilamentele intermediare

ssunt mai numeroase la capetele unt mai numeroase la capetele fibrelor.fibrelor.

88

Joncţiunile intercelulareJoncţiunile intercelulare

• • Joncţiunile comunicanteJoncţiunile comunicante (nexus, gap):(nexus, gap):

• apar în regiunile unde fibrele sunt foarte apar în regiunile unde fibrele sunt foarte apropiate (2 nm)apropiate (2 nm)

• asigură trecerea moleculelor mici și asigură trecerea moleculelor mici și comunicarea ionicăcomunicarea ionică între celule între celule. .

• cuplarea electricăcuplarea electrică: : asigură asigură trecerea trecerea rapidă a impulsuluirapidă a impulsului nervos nervos de la o celul de la o celulăă la altala alta

CeluleleCelulele se comportă ca un se comportă ca un sincițiu funcționalsincițiu funcțional: : se depolarizează și se contractă simultan se depolarizează și se contractă simultan

•• Joncţiunile intermediareJoncţiunile intermediare • de tip adherensde tip adherens • aau rol de solidarizare intercelularău rol de solidarizare intercelulară• cuplarea mecanică cuplarea mecanică a celulelor: a celulelor:

contracția uneia determină, într-o contracția uneia determină, într-o oarecare măsură, contracția celorlaltor oarecare măsură, contracția celorlaltor celulecelule

99

2. Nucleul 2. Nucleul UUnic, centralnic, central, , alungitalungit

Formă de Formă de bastonaş cu capete rotunjitebastonaş cu capete rotunjite, eucrom, nucleolat, eucrom, nucleolat

În fibra musculară contractată, În fibra musculară contractată, nucleul are aspect nucleul are aspect spiralatspiralat..

1010

3. 3. SarcoplasmaSarcoplasma (1)(1)

Aspect Aspect eozinofileozinofil şişi omogen omogen ((îîn H-E)n H-E) Nu prezintă striații transversaleNu prezintă striații transversale

Există 2 zone de sarcoplasmă lipsite de miofilamente contractile:Există 2 zone de sarcoplasmă lipsite de miofilamente contractile: fusul sarcoplasmic axialfusul sarcoplasmic axial::

• în jurul nucleului (perinuclear)în jurul nucleului (perinuclear)• se dispunse dispun: ap. Golgi, RER, ribozomi, mitocondrii: ap. Golgi, RER, ribozomi, mitocondrii

zona subsarcolemică: zona subsarcolemică: • între sarcolemă și miofilamentele contractile între sarcolemă și miofilamentele contractile • conține mitocondrii și REN (reticulul sarcoplasmic) care se conține mitocondrii și REN (reticulul sarcoplasmic) care se

asociază cu caveolele și reglează fluxul intracelular al Ca.asociază cu caveolele și reglează fluxul intracelular al Ca.

1111

SarcoplasmaSarcoplasma (2)(2) CConţine:onţine:

a. organite citoplasmatice comunea. organite citoplasmatice comune

- mitocondrii, Ap. Golgi, lizozomi- mitocondrii, Ap. Golgi, lizozomi, , ribozomiribozomi

- - RER RER relativ bine dezvoltat, relativ bine dezvoltat,

- - REN (REN (reticul reticul sarcsarcoplasmicoplasmic) ) schiţat, schiţat, nu prezintă cisternenu prezintă cisterne

b. b. incluziuni citoplasmatice incluziuni citoplasmatice de glicogen şi lipidede glicogen şi lipide

cc. . organite specifice: organite specifice: • filamente de actinăfilamente de actină• filamente de miozinăfilamente de miozină• filamente intermediare filamente intermediare • corpi denşicorpi denşi

Aparatul contractil al fibrei este reprezentat de miofilamentele de actină Aparatul contractil al fibrei este reprezentat de miofilamentele de actină și miozină, dar nu are o organizare sistematizatăși miozină, dar nu are o organizare sistematizată

Filamentele de actină sunt grupate în fascicule care se inseră pe ariile Filamentele de actină sunt grupate în fascicule care se inseră pe ariile dense și corpii denși, iar filamentele de miozină sunt intercalate între dense și corpii denși, iar filamentele de miozină sunt intercalate între acestea, fără a se insera pe corpii denșiacestea, fără a se insera pe corpii denși

1212

a. a. Filamentele de actinăFilamentele de actină

• Se inseră pe ariile dense și pe corpii denși.Se inseră pe ariile dense și pe corpii denși. Conţin Conţin actinăactină, , tropomiozinătropomiozină, , caldesmonă caldesmonă şi şi calponinăcalponină. .

ActinaActina şişi tropomiozinatropomiozina au structură au structură ~~ celor din fibrele celor din fibrele

musculare striate.musculare striate. CaldesmonaCaldesmona și și CalponinaCalponina• proteine reglatoareproteine reglatoare• calponina este asemănătoare troponineicalponina este asemănătoare troponinei• în în repausrepaus împiedică interacţiunea actină-miozină împiedică interacţiunea actină-miozină• inhibă activitatea ATP-azică a miozineiinhibă activitatea ATP-azică a miozinei

În muşchiul neted, raportul dintre filamentele de actină şi cele de miozină În muşchiul neted, raportul dintre filamentele de actină şi cele de miozină este de 12/1 sau 15/1, faţă de muşchiul striat, în care raportul este de este de 12/1 sau 15/1, faţă de muşchiul striat, în care raportul este de 6/1.6/1.

1313

b. b. Filamentele de miozinăFilamentele de miozină SSuntunt dispersate în celulă, printre filamentele de actină dispersate în celulă, printre filamentele de actină au structură asemănătoare celor din fibrele striate: formate din au structură asemănătoare celor din fibrele striate: formate din

molecule de miozină, fiecare fiind alcătuită din 2 lanțuri grele asociate molecule de miozină, fiecare fiind alcătuită din 2 lanțuri grele asociate cu 2 perechi de lanțuri ușoarecu 2 perechi de lanțuri ușoare

Diferențe față de fibrele striate:Diferențe față de fibrele striate: proiecțiile laterale, corespunzând capetelor moleculelor care proiecțiile laterale, corespunzând capetelor moleculelor care

proemină lateral, sunt prezente proemină lateral, sunt prezente pe toată lungimea filamentelorpe toată lungimea filamentelor au activitate ATP-azică mai redusăau activitate ATP-azică mai redusă

1414

c. Corpii denşic. Corpii denşi

formă lenticularăformă lenticulară reprezintă zone electronodense, care ancorează filamentelereprezintă zone electronodense, care ancorează filamentele sub subţţiri iri şi şi

intermediare, fără a avea raport cu filamentele de miozinăintermediare, fără a avea raport cu filamentele de miozină conțin conțin αα actinină actinină se consideră că sunt echivalenţii discului Z.se consideră că sunt echivalenţii discului Z.

Datorită orientării filamentelor subțiri, în timpul contracției, acestea Datorită orientării filamentelor subțiri, în timpul contracției, acestea tracționează corpii denși în diferite direcții, determinând nu doar tracționează corpii denși în diferite direcții, determinând nu doar scurtarea, ci și îngroșarea fibrei.scurtarea, ci și îngroșarea fibrei.

1515

dd. . Filamentele intermediareFilamentele intermediare sunt situate între ariile dense şi corpii denşi.sunt situate între ariile dense şi corpii denşi. aau rol de citoschelet.u rol de citoschelet. alcalcăătuite dintuite din::

•• vimentina vimentina şşi desminai desmina în fibrele în fibrele musculare netede vascularemusculare netede vasculare

•• desminadesmina în fibrele musculare din în fibrele musculare din afara vaselor.afara vaselor.

1616

HistofiziologieHistofiziologie

Caracteristicile contracţiei în fibrele musculare Caracteristicile contracţiei în fibrele musculare netedenetede

Autonomă,Autonomă, SNV având rol de modulare a contracţiei şi nu de iniţiere a ei SNV având rol de modulare a contracţiei şi nu de iniţiere a ei Contracția este involuntară, spontană sau la anumiți stimuli: fizici Contracția este involuntară, spontană sau la anumiți stimuli: fizici

(întindere) sau biochimici (hormoni)(întindere) sau biochimici (hormoni) Se realizează prin interacţiunea între actină şi miozină Se realizează prin interacţiunea între actină şi miozină Particularitatea Particularitatea = = o parte dintre punţile to parte dintre punţile trransversale ale miozinei sunt ansversale ale miozinei sunt

permanent ataşate de actinăpermanent ataşate de actină → → tonusul intrinsec al muşchiului netedtonusul intrinsec al muşchiului neted.. Lentă Lentă şişi prelungită, prelungită, fibrele sunt într-o stare de tonus permanentfibrele sunt într-o stare de tonus permanent Ritmică,Ritmică, asigurând deplasarea conţinutului în organele cavitare. asigurând deplasarea conţinutului în organele cavitare. Forţa de contracţie este mai redusăForţa de contracţie este mai redusă, numărul de punţi transversale este , numărul de punţi transversale este

mai redusmai redus.. Viteza de contracţie este mai redusăViteza de contracţie este mai redusă, datorită activităţii ATP-azice reduse, datorită activităţii ATP-azice reduse

F.m.n se pot scurta cu mai mult de 50% din lung. iniţialăF.m.n se pot scurta cu mai mult de 50% din lung. iniţială Totodată, fibrele devin mai voluminoase în porțiunea centralăTotodată, fibrele devin mai voluminoase în porțiunea centrală 1717

Caracteristici ale fibrelor netedeCaracteristici ale fibrelor netede

Muşchiul neted are Muşchiul neted are capacitate de diviziune capacitate de diviziune şişi de regenerare de regenerareF.m. netedă sintetizează F.m. netedă sintetizează componcomponente ale matricei extracelulare: ente ale matricei extracelulare:

colagen III, IV, proteoglicani, laminină, elastinăcolagen III, IV, proteoglicani, laminină, elastină. . Fibrele musculare netede din peretele arteriolei aferente glomerulare Fibrele musculare netede din peretele arteriolei aferente glomerulare

renale (celulele mioepiteloide) secretă renale (celulele mioepiteloide) secretă renina.renina.

1919

Varietăţi ale fibrelor musculare netedeVarietăţi ale fibrelor musculare netede 1. miocitele din pereţii arteriali: 1. miocitele din pereţii arteriali:

„„Celule ramificateCelule ramificate”” sau sau „„miointimalemiointimale” ” cu fenotip dual: secretor, contractilcu fenotip dual: secretor, contractil fusiforme cu extremităţile ramificate: se inseră pe lamelele elastice sau se fusiforme cu extremităţile ramificate: se inseră pe lamelele elastice sau se

anastomozează cu cel. din straturile de o parte şi de alta a lameleloranastomozează cu cel. din straturile de o parte şi de alta a lamelelor

2. celulele mioepiteliale:2. celulele mioepiteliale: celule epiteliale cu filamente contractile şi desmozomicelule epiteliale cu filamente contractile şi desmozomi în glandele salivare, mamare, lacrimale, sudoripare în glandele salivare, mamare, lacrimale, sudoripare se contractă sub controlul SNVse contractă sub controlul SNV

3. celulele mioepiteloide:3. celulele mioepiteloide: fusiforme, cu filamente contractile fusiforme, cu filamente contractile au capacitate de secreţie endocrină: au capacitate de secreţie endocrină: celulele juxtaglomerulare celulele juxtaglomerulare din arteriola din arteriola

aferentă: secretă aferentă: secretă reninarenina

4. miofibroblastele: 4. miofibroblastele: asemănătoare fibroblastelor, intervin în cicatrizarea rănilorasemănătoare fibroblastelor, intervin în cicatrizarea rănilor fusiforme, conțin miofilamente de actină și corpi denși → capacități contractilefusiforme, conțin miofilamente de actină și corpi denși → capacități contractile

2020

LocalizareaLocalizarea fibrelor musculare netede:fibrelor musculare netede:

IzolateIzolate Mușchi netezi individualizațiMușchi netezi individualizați Tunici Tunici

Fibrele musculare izolateFibrele musculare izolate• în ţesutul conjunctiv în ţesutul conjunctiv (strom(stromaa)) unor organe unor organe (prostată, splină(prostată, splină))• ţesutul conjunctiv al orbiteiţesutul conjunctiv al orbitei

2121

Muşchii netezi individualizaţiMuşchii netezi individualizaţi muşchiul erector al firului de păr muşchiul erector al firului de păr muşchii irisului: constrictor şi dilatator pupilarmuşchii irisului: constrictor şi dilatator pupilar mumuşşchiul ciliarchiul ciliar

2222

Fibre grupate în fasciculeFibre grupate în fascicule formează formează tunicitunici (straturi concentrice) în pereţii organelor cavitare (straturi concentrice) în pereţii organelor cavitare: :

•• vasevase: : orientare circularăorientare circulară

•• segmentelsegmentelee tubului digestiv: tubului digestiv: longitudinal, circular sau obliclongitudinal, circular sau oblic

•• căile respiratoare: căile respiratoare: spiralatspiralat

• • tractul genito-urinar: tractul genito-urinar: longitudinal, circularlongitudinal, circular

2323

Gruparea fibrelor înGruparea fibrelor în

fasciculefascicule

Porţiunea centrală, îngroşată, Porţiunea centrală, îngroşată, a unei fibre vine în contact a unei fibre vine în contact cu extremităţile efilate ale cu extremităţile efilate ale fibrelor învecinate. fibrelor învecinate.

Solidarizarea fibrelorSolidarizarea fibrelor în în

ffascicule este realizată ascicule este realizată

de ode o reţeareţea de de fibre de fibre de

reticulină reticulină care formează care formează manşonul pelucidmanşonul pelucid

Se realizează astfel dispunerea Se realizează astfel dispunerea cea mai densăcea mai densă

2424

Fascicule → Straturi → Tunici Fascicule → Straturi → Tunici

2525

Vascularizația mușchiului netedVascularizația mușchiului neted

Fasciculele de fibre musculare netede nu sunt direct vascularizateFasciculele de fibre musculare netede nu sunt direct vascularizate Nutriția e mai deficitară decât în mș striatNutriția e mai deficitară decât în mș striat Sb nutritive difuzează din vasele țes conj din vecinătateSb nutritive difuzează din vasele țes conj din vecinătate

2626

Inervația mușchiului neted Inervația mușchiului neted

Se descriu 2 tipuri de mușchi neteSe descriu 2 tipuri de mușchi netezizi::

Unitari (viscerali)Unitari (viscerali) Funcționează ca un sincițiuFuncționează ca un sincițiu Fibrele musculare nu sunt inervate individual: doar unele celule Fibrele musculare nu sunt inervate individual: doar unele celule

primesc inervație autonomă, iar depolarizarea se răspândește primesc inervație autonomă, iar depolarizarea se răspândește datorită cuplării electrice a celulelor prin joncțiunile gapdatorită cuplării electrice a celulelor prin joncțiunile gap

Mușchii unitari au activitate de pacemaker: unele celule le Mușchii unitari au activitate de pacemaker: unele celule le stimulează pe celelalte (ex: celulele interstițiale Cajal din tractul stimulează pe celelalte (ex: celulele interstițiale Cajal din tractul digestiv).digestiv).

Contracția e ritmică și autonomă, SNV modulează contracțiaContracția e ritmică și autonomă, SNV modulează contracția În: tubul digestiv, uter, ureterÎn: tubul digestiv, uter, ureter

MultiunitariMultiunitari Fibrele musculare sunt separate și inervate individual → se Fibrele musculare sunt separate și inervate individual → se

contractă independent contractă independent SNV realizează un control precis al contracției și răspunsul gradualSNV realizează un control precis al contracției și răspunsul gradual În: vase, căile aeriene, mușchii irisuluiÎn: vase, căile aeriene, mușchii irisului 2727

RevizieRevizie

3030

ŢŢesut muscular netedesut muscular neted - - col. HEcol. HE

3131

Revizie Revizie

3232

SCHELETALSCHELETAL CARDIACCARDIAC NETEDNETED

Forma şi Forma şi dimensiuniledimensiunile

Cilindrică, Cilindrică,

Ø: 10-100 Ø: 10-100 L: 2-4cm →12 cmL: 2-4cm →12 cm

Cilindrică, cu Cilindrică, cu extremităţi extremităţi ramificate, ramificate,

Ø: 14Ø: 14

L: 50-100L: 50-100

Fusiformă, Fusiformă,

Ø: 3-8 Ø: 3-8

L:16-20 L:16-20

Localizare Localizare Muşchii Muşchii scheletului şi scheletului şi muşchii striaţi muşchii striaţi visceraliviscerali

Inimă, venele cave Inimă, venele cave superioară şi superioară şi inferioară, venele inferioară, venele pulmonare.pulmonare.

Vase sanguine, Vase sanguine, organe cavitare organe cavitare sau sau parenchimatoase.parenchimatoase.

Ţesut Ţesut conjunctiv conjunctiv de legăturăde legătură

Epimisium, Epimisium, perimisium, perimisium, endomisiumendomisium

EndomisiumEndomisium Endomisium: Endomisium:

manşonul pelucidmanşonul pelucid

3636

SCHELETALSCHELETAL CARDIACCARDIAC NETEDNETED

StriaţiiStriaţii PrezentePrezente PrezentePrezente Absente Absente

NucleuNucleu NumeroNumeroşşii, situaţi , situaţi perifericperiferic

Unic, situat Unic, situat centralcentral

Unic, situat Unic, situat centralcentral

Sistem TSistem T Prezent la nivelul Prezent la nivelul joncţiunilor I-A- joncţiunilor I-A- triadetriade

Prezent la nivelul Prezent la nivelul joncţiunilor I-A- joncţiunilor I-A- diadediade

Caveole Caveole

Joncţiuni Joncţiuni intercelulareintercelulare

AbsenteAbsente Discuri Discuri intercalareintercalare

Joncţiuni de tip Joncţiuni de tip gapgap

3737

FUNCŢIIFUNCŢII

ScheletalScheletal Cardiac Cardiac Neted Neted

ContracţieContracţie VoluntarăVoluntară InvoluntarăInvoluntară InvoluntarăInvoluntară

Tip de Tip de contracţiecontracţie

Legea „tot Legea „tot sau nimic”sau nimic”

Legea „tot Legea „tot sau nimic”sau nimic”

Lentă, Lentă, parţială, parţială, ritmică.ritmică.

3838

CREŞTERE ŞI REGENERARECREŞTERE ŞI REGENERARE

SCHELETAL SCHELETAL CARDIACCARDIAC NETEDNETED

Diviziunea Diviziunea celulelor celulelor existenteexistente

AbsentăAbsentă Absentă în Absentă în condiţii condiţii normalenormale

Prezentă Prezentă

RegenerareRegenerare Limitată, Limitată, datorată datorată celulecelulellor or satelitesatelite

AbsentăAbsentă Prezentă.Prezentă.

3939

SISTEMUL SISTEMUL CARDIO – VASCULARCARDIO – VASCULAR

Sistemul circulator Sistemul circulator cuprinde cuprinde doi constituenţi funcţionali :doi constituenţi funcţionali :

I.I. INIMAINIMAII.II. SISTEMUL VASCULARSISTEMUL VASCULARA. A. Sistemul vascular sanguinSistemul vascular sanguin• Este alcătuit din:Este alcătuit din:

• ArtereArtere• CapilareCapilare• VeneVene

• În cadrul acestui sistem se descriÎn cadrul acestui sistem se descriuu o o circulaţie pulmonară circulaţie pulmonară şişi o circulaţie sistemică. o circulaţie sistemică.

B. B. Sistemul vascular limfaticSistemul vascular limfatic• Cuprinde un ansamblu de capilare şi vase limfatice care Cuprinde un ansamblu de capilare şi vase limfatice care

drenează limfa şi o deversează în circulaţia venoasă.drenează limfa şi o deversează în circulaţia venoasă.

4242

INIMAINIMA1. Endocardul1. Endocardul

- tunica internă, care delimitează cavităţile inimii,tunica internă, care delimitează cavităţile inimii,- eeste compus din:ste compus din:1. Endoteliu continuu 1. Endoteliu continuu aşezat pe o aşezat pe o membrană bazalămembrană bazală..2. 2. Ţesutul conjunctiv subendocardic Ţesutul conjunctiv subendocardic Valvele cardiace Valvele cardiace sunt pliuri ale endocarduluisunt pliuri ale endocardului

2. Miocardul2. Miocardul- tunica mijlocie: ţesut muscular striat - tunica mijlocie: ţesut muscular striat cardiaccardiac şi numeroase şi numeroase

elemente conjunctive elemente conjunctive de legde legăăturtură şi vase. ă şi vase.

3. Epicardul3. Epicardul- ţesut conjunctiv fibro-elastic şi adipos, ţesut conjunctiv fibro-elastic şi adipos, - vascularizat de vasele coronare şi inervat de plexuri vascularizat de vasele coronare şi inervat de plexuri

nervoase vegetative nervoase vegetative - este acoperit la exterior de mezoteliu.este acoperit la exterior de mezoteliu.

4646

SISTEMUL VASCULAR SANGUINSISTEMUL VASCULAR SANGUIN

Este un sistem tubular Este un sistem tubular închisînchisFormat dintr-o serie de conducte adaptate structural pentru:Format dintr-o serie de conducte adaptate structural pentru:

1.1. Propulsarea şi vehicularea sângelui Propulsarea şi vehicularea sângelui 2.2. Realizarea schimburilor dintre sânge şi ţesuturiRealizarea schimburilor dintre sânge şi ţesuturi

Este reprezentat de:Este reprezentat de:• ArtereArtere cu diametru descrescătorcu diametru descrescător• CapilareCapilare sub forma unei reţele vastesub forma unei reţele vaste• Vene Vene de calibru crescător, care aduc sângele la inimăde calibru crescător, care aduc sângele la inimă

4848

STRUCTURA HISTOLOGICĂ DE BAZĂSTRUCTURA HISTOLOGICĂ DE BAZĂ

Întregul sistem circulator are o structură de bază comună, compusă Întregul sistem circulator are o structură de bază comună, compusă din trei tunici concentrice: din trei tunici concentrice:

• IntimaIntima

• MediaMedia

• AdventiţiaAdventiţia

Excepţie fac capilarele formate doar din endoteliuExcepţie fac capilarele formate doar din endoteliu

Structura şi proporţia dintre cele 3 tunici este diferită şi Structura şi proporţia dintre cele 3 tunici este diferită şi caracteristică în funcţie de tipul de vascaracteristică în funcţie de tipul de vas

IntimaIntima::• EndoteliuEndoteliu -- constituentul esenţial şi permanent al intimei. constituentul esenţial şi permanent al intimei. - epiteliu simplu pavimentos- epiteliu simplu pavimentos:: c celulele sunt foarte aplatizate şi elulele sunt foarte aplatizate şi

alungite în axul vasului. alungite în axul vasului. • Membrana bazalăMembrana bazală• Stratul subendotelial Stratul subendotelial -- ţesut conjunctiv lax care conţine: ţesut conjunctiv lax care conţine: fibre colagene, fibre colagene,

de reticulină, elastice de reticulină, elastice orientate longitudinal orientate longitudinal și și spiralat, spiralat, ffibroblaste ibroblaste ((îîn numn număăr r mic)mic) şi şi fibre musculare netedefibre musculare netede

• Limitanta elastică internă L.E.I. Limitanta elastică internă L.E.I. - fibre elastice longitudinale - fibre elastice longitudinale care care formează o reţea tridimensională asemănătoare unui tub perforatformează o reţea tridimensională asemănătoare unui tub perforat

MediaMedia:: cantitate variabilă de: cantitate variabilă de: • ţesut muscular neted ţesut muscular neted • fibre elastice, fibre elastice, cu orientare circulară şi helicoidală cu orientare circulară şi helicoidală care formează care formează lamele lamele

elastice.elastice. Fibrele musculare şi lamelele elastice sunt solidarizate prin Fibrele musculare şi lamelele elastice sunt solidarizate prin ţesut conjunctivţesut conjunctiv

Capilarele şi venulele prezintă Capilarele şi venulele prezintă pericitepericite• Limitanta elastică externă L.E.E. Limitanta elastică externă L.E.E. – rețea de fibre elastice – rețea de fibre elastice

AdventiţiaAdventiţia:: ţesut conjunctiv care conţine ţesut conjunctiv care conţine nervii vasomotori nervii vasomotori (inervează (inervează musculatura netedă) şi musculatura netedă) şi vasele de irigaţie vasele de irigaţie (vasa vasorum).(vasa vasorum).

5151

VVasculariascularizaţia vaselor szaţia vaselor sanguinanguineeVascularizaţia arterială:Vascularizaţia arterială:

• Asigurată de capilare și mici arterioleAsigurată de capilare și mici arteriole• În artere, În artere, ‘vasa vasorum’ ‘vasa vasorum’ asigură nutriţia adventiţiei şi a ½ sau 1/3 externe a asigură nutriţia adventiţiei şi a ½ sau 1/3 externe a

mediei. Restul mediei și intima se hrănesc prin difuziune din torentul sangvin.mediei. Restul mediei și intima se hrănesc prin difuziune din torentul sangvin.• În vene,În vene, ‘vasa vasorum’ ‘vasa vasorum’ sunt mai numeroase și ajung până la intimă, deoarece sunt mai numeroase și ajung până la intimă, deoarece

oxigenul şi sb nutritive sunt în cantităţi mai reduse în sângele venosoxigenul şi sb nutritive sunt în cantităţi mai reduse în sângele venos

VVasculariascularizzaaţiaţia l liimmffatiaticăcă:: • E absentă în artere, pt că presiunea mare determină închiderea lor. În E absentă în artere, pt că presiunea mare determină închiderea lor. În

consecinţă se va forma un depozit de material extravazat din capilarele vasa consecinţă se va forma un depozit de material extravazat din capilarele vasa vasorum şi apariţia precoce a modificărilor de uzură.vasorum şi apariţia precoce a modificărilor de uzură.

• E prezentă în vene.E prezentă în vene.

IInervanervaţţiiaa pereţilor pereţilor vascularvascularii• E controlată de sistemul nervos vegetativ:E controlată de sistemul nervos vegetativ:

• SNSN SSimpaticimpatic produ producece vasoconstric vasoconstricţie (bine reprez. în artere)ţie (bine reprez. în artere)• SNSN PParasimpaticarasimpatic produ produce ce vasodilatavasodilataţieţie

Vasele se caracterizează prin Vasele se caracterizează prin plasticitateplasticitate şişi capacitate adaptativăcapacitate adaptativă..

5353

54

SISTEMUL ARTERIALSISTEMUL ARTERIAL

Arterele sunt vase care conduc sângele către organe.Arterele sunt vase care conduc sângele către organe. Sistemul arterial cuprinde trei tipuri de vase principale:Sistemul arterial cuprinde trei tipuri de vase principale:

Artere elastice: Artere elastice: arterele mariarterele mariArtere musculare (de distribuţie): Artere musculare (de distribuţie): artere mijlociiartere mijlociiArteriole: Arteriole: arterele miciarterele mici

Structura peretelui arterelor depinde de Structura peretelui arterelor depinde de presiunea presiunea exercitată de fluxul sanguin în momentul sistolei exercitată de fluxul sanguin în momentul sistolei ventriculareventriculare ((diminuă pe măsură ce arterele sunt diminuă pe măsură ce arterele sunt mai îndepărtate de inimămai îndepărtate de inimă))

Arterele elastice Arterele elastice (1)(1)

Sunt: Sunt: aortaaorta, arterele pulmonare, carotidele, arterele subclavii, , arterele pulmonare, carotidele, arterele subclavii, arterele iliace. arterele iliace.

Cele trei tunici care alcătuiesc peretele Cele trei tunici care alcătuiesc peretele reprezintreprezintă următoarele ă următoarele proporţii: proporţii: intima-10%, media-80%, adventiţia -10%. intima-10%, media-80%, adventiţia -10%.

I. IntimaI. Intima (endartera) (endartera) - - alcătuită din alcătuită din endoteliuendoteliu, MB, , MB, strat subendotelialstrat subendotelial şişi limitanta elastică limitanta elastică

internăinternă. .

1. Endoteliul1. Endoteliul -- epiteliu simplu pavimentos epiteliu simplu pavimentos, ale c, ale căărui cerui celule sunt conectate lule sunt conectate prin joncţiuni ocluzive şi gap.prin joncţiuni ocluzive şi gap.

Membrana bazală a endoteliuluiMembrana bazală a endoteliului

Celulele endoteliale sunt foarte sensibile la agresiuni mecanice, toxice, Celulele endoteliale sunt foarte sensibile la agresiuni mecanice, toxice, bacteriene, viralebacteriene, virale. .

Aceste agresiuni şi reacţiile endoteliale (contracţie, degenerescenţă, Aceste agresiuni şi reacţiile endoteliale (contracţie, degenerescenţă, descuamare, proliferare, secreţie) joacă un rol important în dezvoltarea descuamare, proliferare, secreţie) joacă un rol important în dezvoltarea aterosclerozei, trombozei aterosclerozei, trombozei şişi arteriopatiilor obliterantearteriopatiilor obliterante.. 5555


CeluleleCelulele endotelialeendoteliale prezintă următoarele roluri:prezintă următoarele roluri:

• Protecţia pereteluiProtecţia peretelui• Permeabilitate selectivă: nutriţia intimei şi a porțiuniiPermeabilitate selectivă: nutriţia intimei şi a porțiunii interne a medieiinterne a mediei• Membrana lor prezintă molecule de adeziune, receptori care permit Membrana lor prezintă molecule de adeziune, receptori care permit

reacţia faţă de anumiţi factori: noradrenalină, histamină, Ach, Pgreacţia faţă de anumiţi factori: noradrenalină, histamină, Ach, Pg• Endoteliul intact are rol anti-coagulant: se opune adezivităţii plachetareEndoteliul intact are rol anti-coagulant: se opune adezivităţii plachetare• Granulele Weibel-Palade cu factorul von Willebrand: prezente doar în Granulele Weibel-Palade cu factorul von Willebrand: prezente doar în

artere, facilitează coagularea trombocitelor în timpul formării cheagului; artere, facilitează coagularea trombocitelor în timpul formării cheagului; absent în hemofilie; utilizat în marcajul angiosarcoamelor (tumori absent în hemofilie; utilizat în marcajul angiosarcoamelor (tumori vasculare endoteliale).vasculare endoteliale).

• Intervin în reglarea fluxului sangvin şi a rezistenţei vasculare: prin sinteza Intervin în reglarea fluxului sangvin şi a rezistenţei vasculare: prin sinteza de sb vasoconstrictoare: endotelina-1 şi factorul de conversie a de sb vasoconstrictoare: endotelina-1 şi factorul de conversie a angiotensinei şi vasodilatatoare: endothelial-derived relaxing factors: NO.angiotensinei şi vasodilatatoare: endothelial-derived relaxing factors: NO.

• Reglarea şi modularea răspunsului imun prin interacţiunea cu Ly Reglarea şi modularea răspunsului imun prin interacţiunea cu Ly • Sinteza unor factori de creştere: PDGF, Sinteza unor factori de creştere: PDGF, ββFGF, TGFFGF, TGFββ• Rol în lipoliză: hidroliza lipoproteinelor în trigliceride datorită enzimelor de Rol în lipoliză: hidroliza lipoproteinelor în trigliceride datorită enzimelor de

pe suprafaţăpe suprafaţă5656


2. Stratul subendotelial2. Stratul subendotelial este format din: este format din: • ţesut conjunctiv: ţesut conjunctiv: fibrele colagene, de reticulină şi elastice au fibrele colagene, de reticulină şi elastice au

traiect spiralat. Sunt prezente fibroblaste, macrofage (celule lipofage traiect spiralat. Sunt prezente fibroblaste, macrofage (celule lipofage cu enclave lipidice) şi celule stem.cu enclave lipidice) şi celule stem.

şişi • celule musculare netede de tip particular, celule musculare netede de tip particular, celule celule

„ramificate” „ramificate” sausau miointimale miointimale; ; • alungite sau stelate, prezintă un alungite sau stelate, prezintă un fenotip dualfenotip dual: contractil şi : contractil şi

secretor. secretor. • secretorsecretor, , caracteristic celulelor implicate într-o importantă caracteristic celulelor implicate într-o importantă

activitate de sinteză - responsabile de elaborarea matricii activitate de sinteză - responsabile de elaborarea matricii conjunctive; conjunctive;

• contractilcontractil, , definit prin bogăţia în miofilamente, au rol în definit prin bogăţia în miofilamente, au rol în îngustarea lumenului vascularîngustarea lumenului vascular

În hiperlipemie, în acest spaţiu se depun lipide: colesterol şi au În hiperlipemie, în acest spaţiu se depun lipide: colesterol şi au loc procese de fibrozare. loc procese de fibrozare.

La vârstnici stratul subendotelial este gros,La vârstnici stratul subendotelial este gros, hialinizat şi fibros.hialinizat şi fibros.5757


3. Limitanta elastică internă3. Limitanta elastică internă este compusă din 3-4 lame elastice este compusă din 3-4 lame elastice fenestrate şi este greu vizibilă (indicele de refracţie este apropiat, pe fenestrate şi este greu vizibilă (indicele de refracţie este apropiat, pe preparate, cu cel al mediei elastice).preparate, cu cel al mediei elastice).

II. Media II. Media • Formată din aproximativ 40 – 70 Formată din aproximativ 40 – 70 lame elasticelame elastice, , concentrice, fenestrate concentrice, fenestrate

şi intricate. şi intricate. • Fiecare lamă elastică este compusă din fibre elasticeFiecare lamă elastică este compusă din fibre elastice cu dispoziţie cu dispoziţie

spiralată, sensul spiralei alternând de la o lamă la altaspiralată, sensul spiralei alternând de la o lamă la alta• Între lame se găseşte un Între lame se găseşte un ţesut conjunctiv de legăturăţesut conjunctiv de legătură, , cu rol de cu rol de

solidarizare şisolidarizare şi câteva fibre musculare netede cu fenotip dual:câteva fibre musculare netede cu fenotip dual: celule celule ramificate.ramificate.

• Limitanta elastică externăLimitanta elastică externă este slab vizibilăeste slab vizibilă

5858

Arterele elastice (5)

III. Adventiţia• compusă din ţesut conjunctiv lax care conţine macrofage,

mastocite, limfocite, plasmocite, numeroase adipocite.• fibrele de colagen şi elastice au dispunere spiralată şi

longitudinală• conţine vasa vasorum şi fibrele nervoase.

• Artera este legată de ţesuturile vecine prin periadventiţie, ţesut conjunctiv lax, care face posibile mişcările pulsatile.

59

Intima: 10%Intima: 10%

Media: 80% Media: 80%

Adventiţia: 10%Adventiţia: 10%

6161

Aorta col. RFW

65

Aorta, col. orceină

66

Arterele musculareArterele musculare ( (de distribuţiede distribuţie)) (1)(1)

• Cele trei tunici ale peretelui se află într-o proporţie caracteristică de:Cele trei tunici ale peretelui se află într-o proporţie caracteristică de:

5-10% intima, 50% media, 40-45% adventiţia5-10% intima, 50% media, 40-45% adventiţia

I.I. IntimaIntima 1. 1. Endoteliul Endoteliul -- aceeaşi structură ca şi în artera elastică.aceeaşi structură ca şi în artera elastică.

Membrana bazalăMembrana bazală 2. Stratul subendotelial 2. Stratul subendotelial este mai gros decât în artera elastică.este mai gros decât în artera elastică.

Fibrele musc netede reduc, prin contracţie, lumenul vasului Fibrele musc netede reduc, prin contracţie, lumenul vasului (dispozitiv de bloc)(dispozitiv de bloc) şi intervin în reglarea fluxului sangvin în şi intervin în reglarea fluxului sangvin în anumite organe vitale: inimă, rinichi, plămâni. anumite organe vitale: inimă, rinichi, plămâni.

3. Limitanta elastică internă 3. Limitanta elastică internă este este foarte bine conturatăfoarte bine conturată,, apărând sub forma unei apărând sub forma unei linii ondulate, refringente; linii ondulate, refringente; este este formată din mai multe lame elastice fenestrate; formată din mai multe lame elastice fenestrate;

- se consideră - se consideră element de diagnosticelement de diagnostic!!!!!!6767

Arterele musculare Arterele musculare (2)(2)

II. Media II. Media Diferenţa dintreDiferenţa dintre arterele de tip elastic arterele de tip elastic şişi arterele de tip arterele de tip

muscular muscular se bazează pe arhitectura medieise bazează pe arhitectura mediei!!!!!!• Este formată în principal din Este formată în principal din fibre musculare netede fibre musculare netede dispuse, după dispuse, după

calibrul arterei, calibrul arterei, în 10 până la 40 de straturi concentrice.în 10 până la 40 de straturi concentrice. • Fibrele musculare sunt reprezentate de Fibrele musculare sunt reprezentate de celule “ramificate” cu celule “ramificate” cu

fenotip dual.fenotip dual.• Între fibre există un Între fibre există un ţesut conjunctiv de legătură,ţesut conjunctiv de legătură, alcătuit din fibre de alcătuit din fibre de

reticulină, elastice şi substanţă fundamentală. reticulină, elastice şi substanţă fundamentală. • Nu existNu existăă fibroblaste fibroblaste: : elementele elementele de legătură de legătură sunt secretate de fmn. sunt secretate de fmn.

Media are o capacitate de metaplazie fibro-elastică, lipofagică Media are o capacitate de metaplazie fibro-elastică, lipofagică (în ateroscleroză), condroidă sau calcinoasă (prin (în ateroscleroză), condroidă sau calcinoasă (prin mineralizare după fibrozare).mineralizare după fibrozare).

• Limitanta elastică externăLimitanta elastică externă este reprezentată printr-o reţea este reprezentată printr-o reţea elastică greu vizibilă.elastică greu vizibilă.

III. Adventiţia III. Adventiţia -- eeste foarte bine dezvoltată fără a depăşi însă grosimea mediei.ste foarte bine dezvoltată fără a depăşi însă grosimea mediei.

6868

Intima: 5-10%Intima: 5-10%

Media: 50%Media: 50%

Adventiţia: 40-45%Adventiţia: 40-45%

7171

Structuri senzoriale specializate în peretele arterialStructuri senzoriale specializate în peretele arterial

Terminaţiile nervoase din aceste structuri monitorizează presiunea Terminaţiile nervoase din aceste structuri monitorizează presiunea sangvină şi compoziţia sângelui.sangvină şi compoziţia sângelui.

• Sinusul carotidian: Sinusul carotidian: • la bifurcarea carotidelor comunela bifurcarea carotidelor comune• este este baroreceptorbaroreceptor: distensia sa stimulează terminaţiile nervoase → : distensia sa stimulează terminaţiile nervoase →

impulsurile ajunse la centrii vasomotori determină reglarea presiunii.impulsurile ajunse la centrii vasomotori determină reglarea presiunii.

• Corpusculul carotidian: Corpusculul carotidian: • în peretele carotidei interne în peretele carotidei interne • format din celule glomice (care fac sinapsă cu terminaţiile nervoase) şi celule format din celule glomice (care fac sinapsă cu terminaţiile nervoase) şi celule

tecale. tecale. • este este chemoreceptor:chemoreceptor: monitorizează concentraţia de oxigen, dioxid de monitorizează concentraţia de oxigen, dioxid de

carbon şi ioni de H. carbon şi ioni de H.

• Corpii aortici: Corpii aortici: • în arcul aortic în arcul aortic • rol asemănător corpusculilor carotidieni.rol asemănător corpusculilor carotidieni.

7575

Arteriolele Arteriolele (1)(1)

• Arteriolele sunt artere de tip muscular mici (Arteriolele sunt artere de tip muscular mici (ØØ: sub 100: sub 100μμ), ), • Au lumen îngust, festonatAu lumen îngust, festonat

• Stabilirea caracterului de arteriolă se face pe baza Stabilirea caracterului de arteriolă se face pe baza raportului lumen-perete care este 1raportului lumen-perete care este 1//2.2.

• La nivelul lor: La nivelul lor: • se realizează scăderea presiunii sanguinese realizează scăderea presiunii sanguine• se reglează cantitatea de sânge care pătrunde în patul capilar. se reglează cantitatea de sânge care pătrunde în patul capilar.

• Asigură Asigură rezistenţa perifericărezistenţa periferică, determinând , determinând tensiunea arterială tensiunea arterială diastolică.diastolică.

• Modificări patologice: Modificări patologice: • hTA: hTA: lumen larglumen larg• HTA: HTA: lumen lumen îîngust, perete ngust, perete îîngrongroșșat: 1/7at: 1/7

7676

Arteriolele Arteriolele (2)(2)

I. IntimaI. Intima 1. Endoteliul 1. Endoteliul dispus pe o dispus pe o membrană bazală membrană bazală reticularăreticulară..2. Stratul subendotelial 2. Stratul subendotelial este foarte subţire; conţine câteva fibre este foarte subţire; conţine câteva fibre

elastice şi câteva celule musculare netede dispuse longitudinal. elastice şi câteva celule musculare netede dispuse longitudinal.

3. Limitanta elastică internă 3. Limitanta elastică internă este subţire şi fenestrată; este subţire şi fenestrată;

La nivelul La nivelul arteriolei aferentearteriolei aferente a corpusculului renal este absentă. a corpusculului renal este absentă.

II. Media II. Media - cuprinde 1 – 2 straturi de celule musculare netedecuprinde 1 – 2 straturi de celule musculare netede

- Limitanta elastică externă Limitanta elastică externă lipseşte.lipseşte.

III. AdventiţiaIII. Adventiţia- ţesut conjunctiv lax, este foarte subţire. - ţesut conjunctiv lax, este foarte subţire.

7777

MetarterioleleMetarteriolele

Structură asemănătoare arteriolelor Structură asemănătoare arteriolelor

În medie, fibrele musculare nu sunt dispuse continuu pe întreaga lungime, ci În medie, fibrele musculare nu sunt dispuse continuu pe întreaga lungime, ci formează inele separate ce înconjoară zonele de origine ale capilarelor, formează inele separate ce înconjoară zonele de origine ale capilarelor, formând formând sfincterele precapilare. sfincterele precapilare.

Reprezintă capătul arterial, proximal alReprezintă capătul arterial, proximal al vaselor preferenţialevaselor preferenţiale. .

8080

Corelaţii cliniceCorelaţii clinice

Peretele arterial prezintă anumite particularităţi care Peretele arterial prezintă anumite particularităţi care favorizează apariţia precoce a modificărilor de uzură:favorizează apariţia precoce a modificărilor de uzură:

• Starea de continuă tensiuneStarea de continuă tensiune• Vascularizaţia şi nutriţia deficitareVascularizaţia şi nutriţia deficitare• AbsenAbsenţţa vaselor limfaticea vaselor limfatice• Procesele de reparaţie cu înlocuirea structurii normale Procesele de reparaţie cu înlocuirea structurii normale

cu ţesut conjunctivcu ţesut conjunctiv

ArteriosclerozaArterioscleroza: : modificări legate de senescenţă, cu modificări legate de senescenţă, cu pierderea elasticităţii → fibrozare şi durificarea mediei pierderea elasticităţii → fibrozare şi durificarea mediei prin depunere de Caprin depunere de Ca

8181

• Ateroscleroza: plăci ateromatoase apărute prin:

• Acumularea de lipide extra- şi intracelulare• Proliferarea fibrelor musculare netede• Hiperproducţie de colagen, elastină şi proteoglicani

82

• Anevrismele: balonizări locale ale peretelui datorită înlocuirii fibrelor elastice cu fibre de colagen

83

CAPILARELE CAPILARELE (1)(1)

• Capilarele sunt unităţi morfo-funcţionale alcătuite dintr-un Capilarele sunt unităţi morfo-funcţionale alcătuite dintr-un perete capilar, perete capilar, format la rândul său din format la rândul său din intimăintimă şişi adventiţieadventiţie (ocazional). (ocazional).

• Nu există tunică medie, ci doar un echivalent al acesteia, reprezentat de Nu există tunică medie, ci doar un echivalent al acesteia, reprezentat de pericitepericite

I. Intima I. Intima este constituită din:este constituită din:

• EndoteliulEndoteliul cuprinde, pe circumferință, una sau două celule. cuprinde, pe circumferință, una sau două celule. Celulele endoteliale ale capilarelor secretă: colagen Celulele endoteliale ale capilarelor secretă: colagen IIIIII și și IVIV,, fibronectină şi fibronectină şi

laminină, care vor intra în componenţa matricei extracelulare. laminină, care vor intra în componenţa matricei extracelulare. • Membrana bazală Membrana bazală constituie o membrană selectivă pentru apă şi constituie o membrană selectivă pentru apă şi

molecule mici (cu un diametru sub 50 de Å).molecule mici (cu un diametru sub 50 de Å).• Spaţiul subendotelial,Spaţiul subendotelial, ocupat de un material amorfocupat de un material amorf

8484

CAPILARELE CAPILARELE (2)(2) II. PericiteleII. Pericitele::

• celulecelule dispuse distanţat de-a lungul capilarelordispuse distanţat de-a lungul capilarelor• prelungiriprelungirile le lor lor penetrează parţial membrana bazală, înconjură celulele penetrează parţial membrana bazală, înconjură celulele

endoteliale şi stabilesc joncţiuni cu acesteaendoteliale şi stabilesc joncţiuni cu acestea• au rol contractil (prezintă miofilamente în prelungiri), reglând fluxul au rol contractil (prezintă miofilamente în prelungiri), reglând fluxul

sanguin din capilaresanguin din capilare• sunt celule relativ nediferenţiate (celule stem de tip adult), care se pot sunt celule relativ nediferenţiate (celule stem de tip adult), care se pot

transforma în fibroblaste, fibre musculare netede sau celule transforma în fibroblaste, fibre musculare netede sau celule endoteliale.endoteliale.

8585

CAPILARELE CAPILARELE (2)(2) III. AdventiţiaIII. Adventiţia, , un ţesut conjunctiv lax, este extrem de redusă. Conţine un ţesut conjunctiv lax, este extrem de redusă. Conţine

fibre colagene şi de reticulină, fibrocite, mastocite şi histiocite. fibre colagene şi de reticulină, fibrocite, mastocite şi histiocite.

Particularități:Particularități:• Capilarele lipsesc în: epitelii, cartilaj, cornee, cristalinCapilarele lipsesc în: epitelii, cartilaj, cornee, cristalin• În capilarele În capilarele sistemului nervos centralsistemului nervos central nu există adventiţie: picioruşele nu există adventiţie: picioruşele

astrocitelor sunt aplicate direct pe membrana bazală.astrocitelor sunt aplicate direct pe membrana bazală.• Lumenul capilar este foarte îngust; adesea este mai mic decât diametrul Lumenul capilar este foarte îngust; adesea este mai mic decât diametrul

unei globule roşii (7 microni). unei globule roşii (7 microni).

8686

CAPILARELE CAPILARELE (3)(3) Clasificarea capilarelor• Din punct de vedere morfologic, există:

• capilare preferenţiale• capilare adevărate

87

Capilarele preferenţiale

Sunt numite şi capilare arterio-venoase. • Prezintă următoarele caractere:

• se găsesc în prelungirea directă a arteriolei care le dă naştere şi se continuă direct cu venula;

• sunt constituite din trei segmente:

• segmentul proximal: metarteriola (continuă arteriola şi conţine în perete celule musculare izolate)

• segmentul intermediar, capilarul de joncţiune, (în care celulele contractile se rarefiază);

• segmentul distal (fără elemente contractile); se continuă cu venula;

• au lumen regulat, relativ larg; • nu posedă dispozitive de tipul sfincterelor precapilare; • au o bogată inervaţie vegetativă. • în capilarele directe, este asigurată o circulaţie permanentă între

arteriole şi venule. 88

Capilarele adevărate

- sunt numeroase, anastomozate, realizând o reţea.

• Au următoarele caractere: • nu prelungesc niciodată vasul care le dă naştere: formează

un anumit unghi cu arteriola din care se desprind;• au traiect sinuos;• au lumen neregulat, inegal, îngust spre partea arterială,

mai larg spre partea venoasă, • la origine sunt înconjurate de un dispozitiv particular,

sfincterul precapilar; acesta este reprezentat de un manşon de celule musculare netede;

• circulaţia în aceste capilare este intermitentă, datorită contracţiei sfincterelor precapilare.

89

CAPILARELE (4)

În microscopia electronică, se disting trei tipuri de capilare adevărate:

• 1) capilare comune sau continue• 2) capilare perforate sau fenestrate • 3) capilare sinusoide sau discontinue.

92

CAPILARELE (5)

Capilarele comune sau continue

• Acest tip de capilare este cel mai frecvent. • Se găsesc în ţesuturile musculare, în ţesuturile conjunctive,

în sistemul nervos central, în plămâni, tegument, timus.• Endoteliul şi MB sunt continue. • Celulele endoteliale sunt aplatizate, identice celor din artere

şi unite prin complexe joncţionale de tip adherens sau ocludens.

93

CAPILARELE (6)

Capilarele perforate sau fenestrate

• Se găsesc în organele cu funcţii specializate (filtrare, secreţie, absorbţie), cum sunt: glomerulii renali, glandele endocrine, vilozităţile intestinale.

• Endoteliul este perforat, MB este continuă.• În M.E. se observă că citoplasma celulelor endoteliale

prezintă pori, este perforată în mai multe locuri. • Porii pot fi deschişi, sau obturaţi printr-un diafragm.

94

CAPILARELE (7)

Capilarele sinusoide sau discontinue

• Sunt formaţiuni cavitare neregulate (din latinescul sinus = cavitate).

• Acest tip de capilare constituie patul capilar al organelor limfoide, al măduvei hematogene, al hipofizei anterioare şi al ficatului. În ficat sunt tapetate de celule endoteliale şi macrofage (celule Kupffer).

• Endoteliul şi MB sunt perforate.• Aceste capilare sunt delimitate de un strat unic de celule

aplatizate, care nu se unesc prin joncţiuni, separate prin spaţii care permit trecerea unor celule întregi.

• Celulele sunt susţinute de o reţea de fibre de reticulină. • Membrana bazală este discontinuă, uneori total absentă.95

SISTEMUL VENOS Capilarele confluează şi formează sistemul venos, prin care

sângele se întoarce la inimă.

Sistemul venos are capacitate mai mare decât cel arterial (70% din volumul sanguin este conţinut în reţeaua venoasă)

Venele sunt mai numeroase decât arterele şi cu un lumen mai larg.

În vene sângele circulă lent şi are o presiune mai scăzută, ceea

ce a dus la modificări adaptative ale pereţilor venoşi:• sunt mai subţiri, • au elemente contractile puţine• tonusul lor este foarte slab: o venă golită de sânge se

colabează.

99

Venele (1) • Peretele venos este alcătuit din cele trei tunici, aflate în următoarea

proporţie: intima 5%, media 15%, adventiţia 80%.

I. Intima este constituită din endoteliu şi membrana bazală; stratul subendotelial e prezent în venele mari şi mijlocii, iar limitanta elastică internă este de regulă absentă.

Venele de calibru mai mare sunt prevăzute cu valve

II. Media este subţire, fiind formată dintr-o mare cantitate de fibre colagene şi rare fibre musculare netede, cu dispoziţie longitudinală.

Limitanta elastică externă lipseşte.

III. Adventiţia, groasă, este formată din ţesut conjunctiv lax, cu numeroase fibre colagene cu dispoziţie longitudinală şi rare elemente elastice şi fibre musculare orientate longitudinal. Conţine vasa vasorum, inclusiv vase limfatice.

Intima: 5%

Media: 15%

Adventiţia: 80%

101

Venele (2) • După calibru, venele se clasifică în: mici, mijlocii şi mari.

Venele mici (venulele): continuă patul capilar: venulele postcapilare Au structură asemănătoare capilarelor, sunt permeabile şi permit schimburile. Endoteliul venulelor localizate în organe limfoide este format din celule

cubice, înalte.

Venele mijlocii: cele mai numeroaseIntima prezintă strat subendotelial şi valvule în venele ≥ 2mm Ø.Media conţine fibre de colagen, fibroblaste şi miocite dispuse circular şi fibre

elastice.Adventiţia e groasă, cu fibre de colagen şi fibre musculare longitudinale.

Venele mari: venele cave şi pulmonare, portă, renală, jugulară internă, iliacă, venele azigos

Intima prezintă strat subendotelial Media este fibro-musculară, subţire. În venele pulmonare musculatura e bine

dezvoltată şi limitanta elastică externă e prezentă.Adventiţia e fibro-musculară, groasă, conţine şi fibre musculare cardiace în

venele pulmonare şi fibre musculare netede în venele cave. 104

Venule cu endoteliu înalt

105

Venele (3) • Dpdv funcţional se descriu:

1. Venele de propulsie - Sunt situate în partea inferioară a corpului- Bogate în fibre musculare- Prezintă valvule

2. Venele de drenaj- În partea superioară a corpului- Bogate în fibre de colagen- Nu prezintă valvule

Valvele - pot fi unice sau duble (simetrice)- sunt alcătuite din 2 pliuri semilunare ale endoteliului dispuse pe un ax

conjunctiv fibro-elastic 106

107

Valvele venoase

Histologic, valvele sunt formate din:• ax central lamelar, fibro - elastic • tapetat de:

• celule endoteliale• membrana bazală • strat subendotelial subţire

• la baza lor se întâlnesc câteva fibre musculare dispuse longitudinal

Corelaţii clinice

• Valvele pot fi afectate dacă sunt suprasolicitate, extinse din cauza presiunii venoase timp îndelungat, de ex în sarcină sau ortostatism prelungit.

• Valvele devin incompetente, îşi pierd elasticitatea, şi se dezvoltă venele varicoase.

• Venele varicoase sunt vene dilatate, sinuoase.

Interesează venele superficilale ale membrelor inferioare.• În evoluţie pot apare edemul şi ulcerele varicoase.

109

Dispozitive vasculare de tip particular (1)

• Anastomozele arterio - venoase • Sistem de legătură directă între arteră şi venă, situat proximal faţă de

reţeaua capilară. • Când anastomozele arterio-venoase sunt închise, sângele trece prin

patul capilar, iar când sunt deschise, o mare cantitate de sânge trece prin ele, evitând patul capilar (şunt arterio-venos) şi sistemul capilar preferenţial.

• Acest tip de circulaţie participă la termoreglare şi este întâlnită la nivelul tegumentului.

• Artera cu periniţă • Formă particulară de arteră, care prezintă între endoteliu şi limitanta

elastică internă grupe de celule globulare. Acestea, în contracţie, formează o excrescenţă, care obliterează complet lumenul vasului, participând la reglarea debitului circulator şi a presiunii sanguine.

• Astfel de artere sunt numeroase în mucoasa nazală, a buzelor şi la nivelul arteriolelor renale.

111

Dispozitive vasculare de tip particular Dispozitive vasculare de tip particular (2)(2)

Sistemele porteSistemele porteformate din vase arteriale sau venoase interpuse între formate din vase arteriale sau venoase interpuse între

două reţele de capilare. două reţele de capilare.

Sistemul port arterialSistemul port arterial

La nivelul La nivelul rinichiuluirinichiului: : arteriola eferentă se interpune între arteriola eferentă se interpune între capilarele glomerulare şi cele peritubulare.capilarele glomerulare şi cele peritubulare.

Sistemul port venosSistemul port venos

La nivelul La nivelul hipofizeihipofizei: : vene interpuse între capilarele tijei hipofizare vene interpuse între capilarele tijei hipofizare şi ale lobului anterior.şi ale lobului anterior.

La nivelul La nivelul ficatuluificatului: : vena portă interpusă între capilarele fenestrate vena portă interpusă între capilarele fenestrate din vilozităţile intestinale şi capilarele sinusoide din ficat.din vilozităţile intestinale şi capilarele sinusoide din ficat.

113113

Reţelele capilare de tip special

• În unele zone, reţelele capilare pot avea o dispoziţie particulară, fiind dispuse între două vase de acelaşi tip, artere sau vene: • Glomerulul renal este o reţea capilară interpusă între arteriola aferentă

şi eferentă glomerulară • La nivelul lobulului hepatic, reţeaua de capilare sinusoide se interpune

între vena perilobulară şi centrolobulară.

115

SISTEMUL VASCULAR LIMFATIC

Alcătuit din vase limfatice care drenează limfa din spaţiile interstiţiale în circulaţia venoasă.

Este un sistem deschis, începe în ţesuturi prin capilare cu un capăt orb, “în deget de mănuşă”.

Capilarele se deversează în canalele colectoare; acestea se grupează în trunchiuri mari, canalul toracic (stg.) şi ductul limfatic (dr.)

Pe traiectul limfaticelor se găsesc ganglionii limfatici.

Vasele limfatice lipsesc în: sistemul nervos central, urechea internă, epiderm, cartilaje, oase.

116

Structura vaselor limfaticeStructura vaselor limfatice

Capilarele limfaticeCapilarele limfatice sunt alcătuite din celulele endoteliale sunt alcătuite din celulele endoteliale distanţate şi MB incompletă.distanţate şi MB incompletă.

Vasele colectoare Vasele colectoare au structură asemănătoare venelor, dar cu au structură asemănătoare venelor, dar cu tunici mai puţin structuralizate; au mai multe valve şi fibre tunici mai puţin structuralizate; au mai multe valve şi fibre musculare mai numeroase.musculare mai numeroase.

Trunchiurile limfaticeTrunchiurile limfatice sunt constituite din trei tunici: sunt constituite din trei tunici: IntimaIntima: : endoteliu, membrană bazală, strat subendotelial subţireendoteliu, membrană bazală, strat subendotelial subţire Media Media conţine conţine fibrefibre musculare netedemusculare netede şi şi ţesut conjunctivţesut conjunctiv.. Adventiţia:Adventiţia: ţesut conjunctiv lax, cu vase şi nervi. ţesut conjunctiv lax, cu vase şi nervi.

119119

Revizie

121

Revizie

122

Pachetul vasculo-nervosPachetul vasculo-nervos

124

Diagnostic diferenţial Arteră musculară ≠ Venă

Morfologie generală RotundăPerete gros

Aplatizată, colabatăPerete subţire

Intima 5-10%Plicaturată, Nucleii de endoteliu proeminenţi în lumenStrat subendotelial gros LEI – element de dgs!

5%Netedă

Strat subendotelial ±

Media 50%Fibre musculare +++Ţesut conj +LEE

15%Fibre musculare +Ţesut conj ++

Adventiţia 40-45%Țes conj Vasa vasorum, nervi

80% Țes conjFibre musculareVasa vasorum, limfatice, nervi 126


128


129

131

O zi frumoasă!O zi frumoasă!

curs 7 sistemul cardio vascular 2012

Documents