NEVOIA DE A DORMI ŞI A SE ODIHNI

• Definiţie

– Necesitatea fiecărei fiinţe umane de a dormi si a se odihni în bune condiţii, timp suficient, astfel încât să-i permită organismului să obţină randament maxim.

1

I. Independenţa în satisfacerea nevoii

• ODIHNA – este perioada in care se refac structurile alterate ale organismului, se

completează resursele energetice folosite, se transportă produşii formaţi în timpul efortului, fie în ficat - acidul lactic, fie în rinichi, organ excretor.

• SOMNUL – este forma particulară de odihnă prin absenţa stării de veghe.– eliberează individul de tensiuni psihologice şi fizice şi îi permite să

găsească energia necesară activităţii cotidiene.– în timpul somnului, activităţile fiziologice descresc, – are loc diminuarea metabolismului bazal, a tonusului muscular, a

respiraţiei, a pulsului, a tensiunii arteriale. – Sporeşte secreţia hormonilor de creştere, mai ales la pubertate.

• sunt mai evidente în timpul somnului nocturn şl mai reduse în cel diurn.2

• Se cunosc două tipuri de somnSomnul lent, clasic şi Somnul paradoxal cu activitate rapidă corticală.

• Somnul lent reprezintă o veritabilă perioadă de odihnă pentru organism – parţial pentru creier– are un rol reparator, restaurator, fortifiant, – creşterea şi reînnoirea ţesuturilor corporale

•Somnul rapid, paradoxal, – este important pentru refacerea creierului (creşte fluxul sanguin în creier).

• Visele se produc în somnul paradoxal. – Cei treziţi din somnul paradoxal îşi amintesc precis conţinutul visului cu detalii.– în alte faze, îşi amintesc greu sau deloc.

• Ciclul de somn – constituit din perioade de somn lent – perioade de somn rapid.– Variaţiile în producerea ciclurilor de somn sunt mari de la individ la individ.

• Pentru a se menţine starea de independenţă este necesară respectarea ritmului somn-veghe. 3

SOMNUL FIZIOLOGICStadiile somnului se determina conform: activitatii cerebrale: electroencefalograma (EEG) miscarilor oculare: elecrooculograma (EOG) tonusului muscular: elecromiograma (EMG)

Somnul fiziologic cuprinde 2 stadii, care alterneaza ciclic de-a lungul unui episod de somn:

1.Somnul NREM – Non Rapid Eye Movement sleep – care cuprinde primele 3 stadii ale somnului

daca in trecut somnul NREM cuprindea 4 stadii, in prezent se vorbeste de 3 stadii ale somnului NREM (stadiile 3+4 = stadiul 3 Slow Wave Sleep)

2. Somnul REM – Rapide Eye Movement, somnul cu viseMihălțan FD. Tulburările respiratorii din timpul somnului. Editura Stiințelor Medicale, 2003: 19-38.

CICLUL NREM- REM Somnul NREM si REM alterneaza ciclic de-a lungul noptii, cu o medie de 90-110 minute, in cazul primului ciclu de somn cu o medie de 70-100 minute

Episoadele somnului REM devin mai lungi in a doua partea a noptii

Normal sleep- diagram

M.A. CARSKADON &W.C. DEMENT 2011

SOMNUL REM - creier activ in corp paralizat

Somnul REM nu este divizat in stadii, etapa tonica sifazica = prin episoadele de miscari rapide ale globilor oculari, sunt

insotite de ticuri musculare si modificari cardiorespiratorii.

Datorita activităţii intense a creierului şi a muşchilor total relaxaţi este numit şi somn paradoxal.

Miscarile globilor oculari

Sleep distribution with age

Sudhansu, Chokroverty- ATLAS OF SLEEP MEDICINE- 2005

În masa encefalului se găsește un organ cu o importanță deosebită

glanda pineală ↓

se activeaza dupa ce nu mai este bombardata de fotonii trimisi de ochi, deci in prezenta intunericului.

Odată cu reducerea intensității luminii, produce melatonină din serotonină,

cu rol esențial în menținerea ciclului somn-veghe.

Cantitatea de melatonină crește odihna satisfăcătoare pentru organism.

Dupa Ruxandra Rajnoveanu

Factorii care influenţează satisfacerea nevoii de somn

• BiologiciVârsta - Nevoia de odihnă si somn variază în funcţie de vârstă:•copilul, în timpul creşterii, are nevoie de mai multe ore de somn, care se diminuează progresiv pană la vârsta adultă,•la persoanele vârstnice, nevoia orelor de somn rămâne nemodificată, •se modifica calitatea somnului (superficial, dificultăţi de adormire, frecvenţa trezirilor nocturne, facilitatea aţipirilor diurne)

Necesităţi proprii organismului– Există persoane care dorm mai puţin,– altele necesită un număr mare de ore de odihnă şi

somn

Activitatea– O activitatea fizică adecvată predispune individul la

un somn regenerator9

Factorii care influenţează satisfacerea nevoii de somn

• Biologici

Deprinderi legate de somn•Somnul îşi are reguiile sale, ritualul său, de care este necesar să se tină seama; •culcarea la aceeaşi oră, •somnul nocturn,

– confortul, unele deprinderi înainte sau la culcare cum suni: – lectură plăcută, baie caldă, băutură caldă sau rece; la

copii, poveştile sau jocul cu jucăria preferată favorizează somnul

Ritmul veghe-somn– Funcţia veghe-somn reprezintă un proces biologic a cărei

periodicitate este legată de alternanţa zi-noapte; – schimbarea acestei alternanţe poate explica

perturbările funcţiei veghe-somn apărute la speologl, cosmonauţi, muncitori care lucreazăîn ture.

•Perturbare veghe-somn atrage după sine perturbarea numeroaselor sisteme biologice. •Somnul nocturn este mult mai odihnitor decât cel diurn.Capacitatea de a te destinde

10

• Psihologic

• Sociologic

• Anxietatea, teama, neliniştea: – Starea de nelinişte mai mult sau mai puţin

conştientă, modifică calitatea şi cantitatea somnului.

• Programul de activitate:– Persoanele care au un program de muncă,

variabil au ritmul veghe-somn modificat; – aceasta influenţează satisfacerea nevoii de

a dormi, a se odihni. – Culcarea la ore fixe, somnul de noapte

asigură odihna necesară organismului.

• Locul de odihnă: – Confortul, numărul de persoane cu care

împarte camera, intimitatea şi liniştea locului de odihnă pot modifica repausul si somnul.

11

Manifestari de independenţă

• Somnul

• Perioade de repaos

Durata•In funclie de vârstă:

– nou-născut: 16-20 ore – 1 an: 14-16 ora – 3 ani: 10-14 ore – 5-11 ani: 9-13 ore adolescent: – 12-14 ore adult: 7-9 or– persoane vârstnice: 6-8 ore

Calitatea– Regenerator, calm, fără coşmaruri, fără întreruperi,

adoarme cu uşurinţă şi se trezeşte odihnit; – la copil somnul nocturn, continuu este instalat după

luna a 3-a, – la sfârşitul lunii a 10-a, organizarea este ca la

adult.– vise agreabile, plăcute.

•Pentru evitarea suprasolicitării fizice şi psihice, perioadele de activitate trebuie intercalate cu perioade de repaus.•Durata acestor perioade, intervalul la care se succed, programarea riguroasa•Exemplu: pauza după ora de curs.

12

Manifestari de independenţă

• Perioade de relaxare şi timp liber

• Activitatea bine organizată

• judicios alternată cu perioade de relaxare şi timp liber,

• să permită refacerea forţei fizice şi a capacităţii intelectuale.

• Exemplu: vacanta elevilor

13

Manifestari de independenţă

• Modalităţi folosite pentru odihnă şi relaxare

• vor fi alese cele mai adecvate modalitati adaptate firii şi posibilităţii pacientului.

• Sunt evitate modalităţile care nu oferă posibilitatea destinderii şi nu contribuie la menţinerea sănătăţii.

• Cea mai eficientă odihnă este cea activă: – după activităţi fizice - activităţi

intelectuale; – după activităţi intelectuale,

activităţi fizice uşoare, plăcute.

14

Intervenţiile asistentei pentru menţinerea nevoii de a dormi, a se odihni

Intervenţii

• menţine condiţiile necesare somnului, respectând dorinţele şi deprinderile persoanei

• observă dacă perioadele de relaxare, de odihnă sunt în raport cu necesităţile organismului şi munca depusă

• îi explică necesitatea menţinerii unei vieţi ordonate, cu un program stabilit

• îl învaţă tehnici de relaxare şi modalităţi care să-i favorizeze somnul prin discuţii, demonstraţii, material documentar.

15

II. Dependenţa în satisfacerea nevoii

• Dacă această nevoie nu este satisfăcută, apar următoarele probleme de dependentă:

1. Insomnie2. Hipersomnia3. Incomoditate - Disconfort 4. Oboseala5. Dificultate sau incapacitate de a se odihni

16

Surse de dificultateDE ORDIN

•Fizic

•Psihic

•Social şi lipsa cunoaşterii

• Afecţiuni organice - cerebrale, endocrine, constrângeri fizice, dezechilibre, durerea, surmenajul

• Afectarea gândirii, anxietate, frustrare, stres, situaţie de criză, pierdere, separare

• Eşecul funcţiei, lipsa cunoştinţelor, • insuficienţa cunoaşterii de sine, • anturaj inadecvat, • temperatura, • ambianţa inadecvată, • creşterea slimulilor senzoriali în locuinţa şi nu

numai

17

Probleme de dependenţă1.Insomnie: dificultatea de a dormi sau de a se odihni

dormind• Somn

perturbat Numărul de ore de somn - Ore Insuficiente de somn - durata totală do 6 ore Insomnii iniţiale – pacientul adoarme foarte greu după care doarme până dimineaţaInsomnii terminale - după o adormire normală, se trezeşte si nu mai poate adormi Calitatea somnului

– Pacienţii nu sunt satisfăcuţi de somnul lor întrerupt, agitat superficial

•Insomnii dormiţionale – apariţia multiplelor perioade de veghe, care survin în

timpul nopţii, fârâmitîând somnul nocturn; – trezirile durează vreme îndelungată, sunt chinuitoare; – aceste treziri pot fi după vise cu conţinut neplăcut sau

coşmaruri •Insomnii predormiţlonale

– stare de veghe prelungită până la Instaurarea somnului •Insomnii post-dormi|ionale - survin Ia vârstnici şi mai ales la cei care se culcă la ore timpurii.

18

Probleme de dependenţăInsomnie: dificultatea de a dormi sau de a se odihni dormind

• Aţipiri In timpul zilei

• Coşmaruri

• Pacientul aţipeşte pentru durate scurte de timp;

• în funcţie de durata şi numărul lor, acestea pot completa sau nu lipsa orelor de somn nocturn;

• unii pacienţi dorm în timpul zilei • somnul de noapte este de scurtă durata,

dar totalizează numărul necesar de ore de somn (falsa insomnie).

• Vise neplacute, dominante; pacientul se trezeşte brusc din somn. neliniştit, agitat, adoarme din nou cu greutate.

19

Probleme de dependenţăInsomnie: dificultatea de a dormi sau de a se odihni dormind

• Somnambulism

• Apatie

• Pavor nocturn

• Tulburare paroxistică de somn; – pacientul se dă jos din pat şi începe să

umble prin cameră, străzi, locuri periculoase; are privirea rătăcită, mişcări dezordonate, nu vorbeşte, nu răspunde la întrebări;

– după un timp se întoarce, se culcă, adoarme.

• Lipsa de interes faţă de ambiantă şi propria persoană.– Rămân în pat timp îndelungat în căutarea

somnului

• Stare de anxietate intensă , care apare în timpul somnului, frecvent la copii; – pacientul se trezeşte brusc din somn, ţipă,

gesticulează, are privirea rătăcită, încearcă sa fugă; după câteva minute, această stare dispare, pacient adoarme

20

Probleme de dependenţăInsomnie: dificultatea de a dormi sau de a se odihni

dormind

• Nelinişte

• Confuzie

• Iritabilitate

• Teama nejustificată care apare pe fondul de instabilitate emoţională, tulburând odihna pacientului;

• Pacientul prezintă percepţii false (percepe un obiect sau un fenomen), fiind convins de realitatea lor; aceste stări îl împiedică să se odihnească.

• Pacientul prezintă o stare de tensiune psihică continuă, manifestată prin nelinişte, frământare; adoarme greu, somn întrerupt, superficial.

21

Probleme de dependenţăInsomnie: dificultatea de a dormi sau de a se odihni dormind

• Sentiment de depresie tristeţe

• Diminuare a puterii de concentrare

• Oboseală

• Pacienţii nesatisfăcuţi uneori de repausul lor, sunt convinsi că nu au dormit toată noaptea

• Pacientul nu se poate concentra asupra unei activităţi, atenţia este diminuată, are gesturi nesigure.

• Pacientul se simte obosit, mai obosit ca la culcare, facies sumbru, ochi încercănaţi, vorbire tremurată.

22

Intervenţiile asistentei Pacient cu insomnie

OBIECTIV

Pacientul să beneficieze de somn corespunzător cantitativ şi calitativ

INTERVENŢIILE ASISTENTEI, AUTONOME Şl DELEGATE

• învaţă pacientul să practice tehnici de relaxare, exerciţii respiratorii câteva minute înainte de culcare

• oferă pacientului o cană cu lapte cald înainte de culcare, o baie caldă

• învaţă pacientul care se trezeşte devreme, să se ridice din pat câteva minute, să citească, să asculta muzică, apoi să se culce din nou

• identifică nivelul si cauza anxietăţii la pacienţii cu insomnie

• Observă şi notează calitatea, orarul somnului, gradul de satisfacere a celorlalte nevoi

• întocmeşte un program de odihnă corespunzător organismului

• administrează tratamentul medicamentos• observă efectul acestuia asupra organismului

23

2. Hipersomnie - ore excesive de somn,prelungirea duratei şi intensificarea profunzimii somnului

Manifestări de dependenţa

• Somn modificat•Numărul de ore de somn noaptea

– Peste 10 ore, la adult, – 12 ore. la copil (se exclud condiţiile

particulare de oboseală după eforturi excesive, convalescentă sau insomnii, care necesită o recuperare de somn)

Calitatea somnului •Se diferenţiază de somnul normal prin profunzime, durată, bruscheţea apariţiei. •Durata, modul de instalare, evoluţia depind de natura şi afecţiunea cauzală.

24

Hipersomnie Manifestări de dependenţa

• Somnolenţa (accese de somn diurn)

• Letargia

• Aţipiri; – pacientul aude cuvintele rostite tare, poate

răspunde cu oarecare brutalitate, laconic. – Fără un stimul, adoarme. – Poate dura zile, săptămâni, poate fi urmată

de inversări ale ritmului nictemeral.

• Hipersomnie continuă, – mai profundă; – poate fi trezit pentru scurtă vreme prin

excitaţii violente, păstrând un grad de obnubilare şi torpoare intelectuală.

– Poate dura ore, zile, luni ani. – Funcţiile vitale sunt diminuate

25

Hipersomnie Manifestări de dependenţa

• Narcolepsia

• Comportament verbal şi nonverbal

• Oboseala

• Inactivitate

• Necesitatea subită de somn, precedată de pierderea tonusului muscular.

• Apare în perioade de inactivitate sau postprandial dar pacienţii pot adormi şl în plină activitate,

• Somnul este superficial, întretăiat de treziri, vise dezagreabile, reacţii vegetative, transpiraţii, bufeuri.

• Lent, greoi, pacientul răspunde cu greutate la întrebări.

• Stare de epuizare musculara şi nervoasă

• Starea permanentă de somn, pe care o resimte pacientul 26

Intervenţiile asistentei Pacient cu hipersomnie

• OBIECTIV

• Pacientul să beneficieze de un număr de ore de somn corespunzător vârstei

• INTERVENŢIILE ASISTENTEI, AUTONOME Şl DELEGATEA

• Asistenta medicala: - – identifică prin discuţiile cu pacientul sau

familia, cauza hipersomniei;– Identifică cu pacientul metodele de

diminuare a factorilor cauzatori – creează un climat de încredere,

încurajează si linişteşte pacientul – observă si notează toate schimbările

care survin In starea pacientului – – administrează tratamentul

medicamentos

27

Intervenţiile asistentei Pacient cu hipersomnie

• Pacientul să fie activ, cooperant

• identifică care sunt activităţile agreate de pacient

• elaborează împreună cu pacientul un program de activitate, care să corespundă stării pacientului şi posibilităţilor organismului

• observă somnul, calitatea acestuia, raportul între starea de veghe şi somn

28

3.Disconfort: senzaţie de jenă, de neplăcere fizică şi psihică

Manifestări de dependenţă

• Iritabilitatea

• Indispoziţie, jenă

• Stare de discomfort

• Diaforeză

• Dureri musculare

• Imposibilitatea pacientului de a se menţjne calm si a se comporta liniştit şi adecvat situaţiei

• Stare de lipsă de voie bună, de mâhnire

• Stare neplăcută de incomoditate

• Transpiraţie abundentă care determină starea de discomfort

• Poziţia incomodă determină contracturi musculare prelungite, dureroase pentru pacient

29

- Intervenţiile asistentei -Pacient cu discomfort

OBIECTIV

Pacientul să beneficieze de confort fizic şi psihic

INTERVENŢIILE ASISTENTEI, AUTONOME ŞI DELEGATE

• discută cu pacientul pentru a identifica cauzele discomfortului (teamă etc}

• favorizează odihna pacientului, prin suprimarea surselor care-i pot determina discomfortul şi iritabilitatea

• creează senzaţia de bine pacientului, prin discuţiile purtate

• facilitează contactul cu alţi pacienţi, cu membrii familiei• aplică tehnici de îngrijire curentă, necesare obţinerii

stării de satisfacţie

• observă şl notează schimbările

30

4. Oboseala: stare de epuizarenervoasă şi musculară

Manifestări de dependenţă

• Faţa

• Ochii

• Pulsul

• Tensiunea arterială

• Somnul

• Aspectul tegumentelor

• Starea psihică

• Greutatea corpului

• Astenie

• Palidă, exprimă tristeţea- încercănaţi, • privirea înceţoşată

• Rar. lent, slab bătut

• Tendinţa de scădere a valorii normale

• Somnolenţă diurnă • Palide, transpiraţii reci • Plictiseală, apatie • Scăderea ponderala

• Scăderea forţei 31

-Intervenţiile asistentei –Pacient cu oboseală

OBIECTIVE

•Pacientul săfie odihnit cutonusul fizicşi psihic bunîn decursde zile

INTERVENŢIILE ASISTENTEI, AUTONOME Şl DELEGATE

•identifica cauza oboselii•ajută pacientul să-şi planifice activităţile cotidiene•observă dacă perioadele de odihnă corespund necesităţilor organismului•stimulează încrederea pacientului în torţele proprii şi în cei care îl îngrijesc•învaţă pacientul cum să execute tehnici de relaxare•ajută la aplicarea corectă a acestora•observă si notează funcţiile vitale şl vegetative, perioada somn-odihnă, comportamentul pacientului•administrează medicaţia indicată de medic•observă efectul acesteia

32

33