curs-5-personalitatea-elevilor.ppt

35
PSIHOLOGIA EDUCAȚIEI DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC, UVT

Upload: zanica-miron

Post on 11-Nov-2015

92 views

Category:

Documents


10 download

TRANSCRIPT

  • PSIHOLOGIA EDUCAIEI

    DEPARTAMENTUL PENTRU PREGTIREA PERSONALULUI DIDACTIC, UVT

  • PERSONALITATEA ELEVILORCONCEPTUL DE PERSONALITATEPersoana: individul uman concretPersonalitate:- sens comun: nsuire sau calitate pe care o poate avea cineva sau nu- sens tiinific: construcie teoretica: structura organizata ierarhic, cu urmtoarele caracteristici:a) globalitatea: ansamblu de caracteristici care permit identificarea unei persoaneb) coerena: un sistem funcional de elemente interdependente (nu juxtapuse)c) permanena (stabilitatea) temporala: fiina uman, n ciuda transformrilor, are: contiina existentei sale / i / sentimentul continuitii si identitii personale.

  • PERSONALITATEADefiniie dup Allport: organizarea dinamic n cadrul individului a acelor sisteme psihofizice care determina gndirea i comportamentul su caracteristic.Exista doua modele de descriere a personalitii:- al trsturilor valene descriptive . - al factorilor.

  • PERSONALITATEATrasatura psihic: nsuirile (particularitile) relativ stabile ale unei persoane: n plan comportamental: predispoziia de a rspunde n acelai fel la o varietate de stimuli.Mai multe trsturi formeaz structuri (configuraii) specifice: tipurile.Trataturile sunt prototipuri (descriu proprieti tipice sau frecvente in anumite situaii) cutarea unor indici constani i uor observabili asociai manifestrilor de ordin psihologic.

  • PERSONALITATEA / TIPURI CONSTITUIONALEtipologia lui E. KRETSCHMER:- tipul picnic (mic, indesat, maini - picioare - scurte) asociate cu profilul psihologic ciclotimic (vioi, mobil, optimist, sociabil, superficial, practic)- tipul astenic (corp slab, alungit) asociate cu profilul psihologic schizotimic (abstract, interiorizat, meticulos, simtul onoarei, complex inferioritate)- tipul atletic (dezvoltare psihica, fizica, echilibrata)Aceste tipologii sunt semnificative mai ales pentru cazuri patologice.

  • tipologia dupa ALLPORT: structura organizata ierarhic- 2-3 trasaturi cardinale - domina si controleaza- 10-15 trasaturi principale - caracteristice, usor de identificat- sute si mii de trasaturi secundare si de fond

  • FACTOR PSIHIC (DE PERSONALITATE)

    introdus odata cu analiza factoriala in prelucrarea performantelor comportamentale- corelarea semnificatiei a unor performante se explica prin existenta unui factor comun (ex. un rationament tipic)- in varful piramidei factorilor: factorul general (g) (identificat de obicei cu inteligenta)- sistemele de factori difera mult intre ele de la autor la autorAsemanari si deosebiri (intre FP/TP) intre cele doua modele- diferite din punct de vedere al informatiilor de plecare (date de observatie - evaluari psihometrice)- reduc diversitatea initiala a datelor la un numar redus de dimensiuni

  • DESCRIEREA SI EXPLICAREA PERSONALITATII DE PE POZITII TEORETICE DIFERITEExplicatiile sunt constituite in termeni biologici si psihosociali.1.1. Orientarea biologista- subordoneaza orientarea psihocomportamentala: structuri morfofunctionale- supraliciteaza experienta timpurie (pre si post natala) in devenirea ulterioara1.2. Orientarea experimentala- abordeaza procesele de invatare, procesele perceptiei si cele cognitive superioare- Orientarea psihometrica- studiul trasaturilor exprimabile sub forma de lista de atribute- s-au alcatuit instrumente de masura - scale, chestionare, inventare, probe proiective1.3. Orientarea socio - culturala si antropologica- personalitatea poate fi inteleasa numai intr-un anumit context social, cultural si istoric.Personalitatea trebuie abordata din perspectiva sistemica: bio - psiho - sociala.

  • TEMPERAMENTUL - DIMENSIUNEA ENERGETICO - DINAMICA A PERSONALITATII

    Prima clasificare: Hipocrate si Galenus- macrocosmosul se reflecta in microcosmos (teorie readusa in actualitate)- natura: 4 elemente fundamentale - amestecul umorilor (hormones) determina temperamentul:sanguin:sangemelancolic:bila neagracoleric:bila galbenaflegmatic:flegma

  • PAVLOV: RAPORTUL DINTRE TIPUL DE TEMPERAMENT SI ACTIVITATEA NERVOASA SUPERIOARA insusirile sistemului nervos:forta (energia):rezistenta la solicitari a sistemului nervosmobilitatea:viteza de consum si regenerarea neuronuluiechilibrul:existand intre excitatie si inhibitietemperamentele:puternic neechilibrat:colericputernic echilibrat mobil:sangvinicputernic echilibrat:flegmaticslab:melancolic

  • TIPURI CLASICE DE TEMPERAMENTcoleric:emotiv, irascibil, tendinta de exagerare, foarte expresiv- sangvinic:ritmicitate si echilibru, buna dispozitie, adaptabilitate,. nestatornicie- flegmatic:imperturbabil, inexpresiv, lent, greu adaptabil, putin comunicativ- melancolic:lent si inexpresiv, fara forta si vigoare, emotiv, sensibil, neincrezator

  • SCOALA CARACTERIOLOGICA FRANCEZAopt tipuri temperamentale obtinute prin combinarea a trei factori:- emotivitatea (E) non - emotivitatea (nE); activitatea (A) non - activitatea (nA); (rasunetul): primaritate (P) secundaritate (S); prezent - trecut1) emotivi inactivi:nervos (E. nA. P.)reactioneaza rapidsentimental (E. nA. S)reactioneaza lent2) emotivi activi:coleric (E. A. P.)pasionat (E. A. S)3) neemotivi activi:sangvinic (nE. A. P.)flegmatic (nE. A. S)4) neemotivi inactivi:amorfi (nE. nA. P.)apatici (nE. nA. S)Concluzie: Temperamentele (ereditare):- premise in procesul devenirii socio - morale a fiintei- nu sunt in relatie cu aptitudinile si nu pot fi valorizate moral.

  • CARACTERUL

    etimologie: tipar, pecete (greaca veche) - referitor la om: sisteme de trasaturi si stil de viata- doua dimensiuni fundamentale:axiologica, orientativ - valoricaexecutiva, voluntara (auto - controlul)Definitie: este un subsistem relational - valoric si de autoreglaj al personalitatii, care se exprima printr-un ansamblu de atitudini - valori (atitudini stabile)

  • ATITUDINEAmodalitate de raportare fata de anumite aspecte ale realitatiiimplica reactii afective, comportamentale, cognitivecand aceste reactii sunt intr-un deplin acord - atitudini stabileIn structura caracterului distingem trei grupe fundamentale de atitudini:atitudinea fata de sine insusi (modestie, demnitate, orgoliu etc.)atitudinea fata de ceilalti, fata de societate (altruism, umanism, patriotism etc.)atitudinea fata de munca

  • TRASATURILE DE PERSONALITATE diagnosticate cu ajutorul cu ajutorul chestionarelor care intra in structura caracterului expresia atitudinilor pe care persoana le are fata de ea insasiNu exista un sistem de trasaturi unanim acceptat.Exemplu: Cattell, utilizand analiza factoriala, a elaborat un chestionar (16 PF), cu care putem evalua 16 factori de personalitateScarile Inventarului de Personalitate California (CPI) - H.G. Gough:1. dominanta - factori specifici liderului, tenacitate, initiativa2. acceptare de sine - simtul valorii personale3. independenta libertatea deciziei4. empatie - capacitatea de a intelege o alta persoana ca si cum ai fi ea5. responsabilitate - caracter onest, constiincios6. socializare - nivel de maturitate, spirit de echitate sociala7. autocontrol - absenta impulsivitatii, a egocentrismului8. toleranta - convingeri si atitudini sociale fara prejudecati9. realizare de sine prin conformism (conformismul vazut ca un comportament pozitiv)10. realizare de sine prin independenta (autonomia vazuta ca un comportament pozitiv)

  • TRASATURILE DE CARACTER SE CRISTALIZEAZA IN ADOLESCENTA.Personalitatea unui elev:- comportamente conventionale ('masca')- situatiile neobisnuite reactii ce exprima nucleul autentic si stabil al personalitatii in formareEducatorii trebuie sa:- asume responsabilitati formative- creeze situatii pentru ca elevii sa-si cunoasca atat limitele (firesti), cat si resursele, uneori diferite unele de altele- conduca la formarea unei imagini de sine echilibrate si a demnitatii, respectului fata de sine si ceilalti

  • FORMAREA ATITUDINILORimplica metode si tehnici specifice:- metode indirecte:invatarea bazata pe imitatie, exemple, modelare- metode indirecte: comunicarea de tip persuasiv utilizarea pedepselor si a recompenselor

  • MODIFICAREA COMPORTAMENTULUI PRIN SISTEMUL DE INTARIRI SI PEDEPSE

    mecanismul conditionarii operante (scoala comportamentala): legea efectului:comportamentele urmate consecvent de recompense tendinta de a fi repetatecomportamentele urmate consecvent de pedeapsa tendinta de a nu se repeta

  • MODIFICAREA COMPORTAMENTULUI PRIN SISTEMUL DE INTARIRI SI PEDEPSE

    SKINNER: daca un comportament este urmat de un anume eveniment . efect si se manifesta cu o frecventa mai mare, vorbim despre un comportament intaritIntarirea:- pozitiva: comportamentul este urmat de consecinte pozitive- negativa: comportamentul NU este urmat de consecinte negativeAlte doua tipuri de consecinte:- comportamentul descreste in frecventa pentru ca:- este urmat de un eveniment aversiv (pedeapsa)- este urmat de omiterea unei recompense asteptateModificarea comportamentului:- este influentata de momentul furnizarii pedepselor si a recompenselor:- comportamentul cel mai apropiat in timp de pedeapsa (recompensa) este invatat cel mai bine

  • CONSIDERATII PSIHOPEDAGOGICE1. cunoasterea rezultatelor - rezultate intermediare = factori recompensativi2. fixarea obiectivelor (stabilire de obiective intermediare in caz de scop indepartat)3. utilitatea recompenselor si pedepselor prin internalizare:- recompensa:motivatie pozitiva- pedeapsa:motivatie negativa- recompensa:externa motivatie extrinseca interna: motivatie intrinseca

  • ROLUL EXPECTANTELOR IN DEZVOLTAREA PERSONALITATIIExpectanta: - probabilitatea subiectiva sau ipoteza implicita - explicita privind aparitia unui rezultat, voluntar sau nu - rezultatul unor procese de conditionare sau a unei invatari bazate pe observatiea) Auto-eficienta- credinta cuiva de a indeplini o sarcina specifica- pozitia realista cu privire la nivelul de reusita al unei actiuni eficienta crescuta expectatia succesului perseverenta succesb) Expectantele de rol- intarirea unui comportament este anticipata, vine din viitor- individul invata urmand un model care cere expectanta succesului- se evidentiaza rolul auto - reglator al expectantilorc) Predictia ce se autoimplineste (fenomenul Pygmalion)- in contextul observator - actor: asteptarile credibile ale observatorului vor suscita un comportament anume din partea actoruluiex. profesorul care are expectatii inalte fata de anumiti elevi (generate de factori diversi) abordeaza diferentiat acesti elevi (climatul, feed - back, intrari, iesiri) fapt ce duce la constientizarea si valorificarea resurselor in aceste conditii, optimismul pedagogic este o conditie necesara a succesului.

  • APTITUDINILE I REUITA COLARAptitudinile sunt caracteristici individuale relativ stabile, rezultand dintr-o suprainvatare sau determinate genetic si identificate prin reusita in activitate (Doron si Parot, 1999). Zlate (2000, p.56) defineste aptitudinile ca "un complex de procese si insusiri psihice, individuale structurate intr-un mod original, care permite efectuarea cu succes a anumitor activitati".

  • APTITUDINILE INTELECTUALE

    Leontiev: insusire generala care determina efectuarea cu succes a unei anumite activitati:- definitie incorecta: nu ia in calcul alti factori care ar putea facilita succesulRelatia dintre aptitudini si capacitati:- capacitatea psihica - posibilitatea individului de a efectua cu succes o anumita activitateeste legata de: momentul prezent si experienta in domeniu- aptitudinile se recunosc dupa:usurinta invatarii a unor aspecte absolut noiusurinta si calitatea executiei sarciniipermit realizarea unor diferentieri intre indiviziDefinitie: insusiri ale persoanei care, in ansamblul lor, explica diferentele constatate intre oameni in privinta posibilitatii de a-si insusi anumite cunostinte, priceperi si deprinderi

  • APTITUDINILE INTELECTUALEW. Stern face diferenta intre dispozitiile:- de inzestrare - aptitudinile - capabil de a dobandi experienta intr-un domeniu- de orientare - vointa, afectivitatea - stimuleaza sau blocheaza actiuneaCorelare nivel inteligenta cu:- realizarea diferitelor capacitati - mers, vorbit etc.- viteza de habituare cu stimuli noiExista:- o componenta innascuta mai putin evidenta- influente de mediu consecinte privind cristalizarea aptitudinilor

  • APTITUDINILE INTELECTUALEClasificare:1) aptitudini simple:- generale - prezente in toate domeniile- de grup - realizarea unui grup de activitati- specifice - domeniu restrans2) aptitudini complexe - aptitudini ample, de tip profesional- aptitudine tehnica, muzicala, matematica

  • APTITUDINILE GENERALE: INTELIGENTA

    1.1. Definirea inteligentei- singura aptitudine generala admisa- calitatile functionale ale sistemului nervos (viteza de operare, volum de informatii tratate) constituie baza fiziologica a inteligentei- aptitudine generala care contribuie la formarea capacitatilor si la adaptarea cognitiva a individului in situatii noi1.2. Istoricul masurarii inteligentei- acum 2.000 ani - imparatii chinezi testau performantele inaltilor functionari- examinarile studentilor de la Universitatea din Bologna - 1219Trebuie facuta diferenta intre:- testele de aptitudini - urmaresc potentialitatile - capacitate de a invata- testele de performanta - o lucrare de control, de exempluAlfred Binet - primul test de inteligenta, la origine test pentru identificarea copiilor cu dificultati in scoala- 1905 - Scala metrica a inteligentei- introduce conceptul de varsta mintala - poate fi diferita de varsta cronologica

  • APTITUDINILE GENERALE: INTELIGENTAL. Wilhelm Stern . formula de calcul a coeficientului de inteligentaC.I. = 100CI = 100 - dezvoltare normalaCI = 70 - inteligenta redusaCI = 130 - inteligenta dezvoltataLimitele testelor de inteligenta- inteligenta nu este masurabila in mod direct (se masoara comportamentele)- nu pot face predictii in diferite domenii de viata- QI nu are o valoare absoluta

  • APTITUDINILE DE GRUP SI APTITUDINILE COMPLEXE

    Aptitudinile de grup - sapte admise1) Factorul verbal V - capacitatea de a intelege rapid sensul cuvintelor- evaluat prin probe de tip vocabular (lista de cuvinte) si de tip fraze (serii de fraze)2) Factorul de fluiditate verbala W expresia unei functii verbo - motorii- capacitatea de expresie (testata dupa exprimarea in scris)3) Factorul numeric N: - usurinta in operare cu numere- diferit de aptitudinile pentru matematica (aptitudine complexa) sau capacitatea de rezolvare a problemelor (inteligenta generala)4) Factorul perceptiv P - legat de capacitatile neurosenzoriale- posibilitatea de a percepe obiectele in mod rapid si detailat5) Factorul de reprezentare spatiala S- posibilitatea de a imagina obiecte in coordonate bi- si tridimensionale- de a opera deplasari si transformari in plan mintal6) Factorul de dexteritate manuala M- aptitudinea de a manui obiecte - caracteristica psihomotorie7) Factor de rationament R - inteligenta

  • APTITUDINILE DE GRUP SI APTITUDINILE COMPLEXEAptitudini complexe- dupa domenii de activitate1) Aptitudini tehnice- posibilitatea de utiliza masini si aparate, de a intelege functionarea lor- implica:factori perceptivi, de reprezentare spatiala, dexteritate manualainteligenta generala- interesul pentru asemenea activitati- diferenta intre sexe, data de presiuni sociale catre asumarea rolului de gen

  • APTITUDINILE DE GRUP SI APTITUDINILE COMPLEXE2) Aptitudini stiintifice- inteligenta cel putin normala- creativitate absolut necesarastiintele naturii - factorul perceptiv P, factorul de reprezentare spatiala Smatematica - factorul numeric Nfilosofie, filologie - factorul verbal V3) Aptitudinile artistice- cel mai vizibil aspectul innascut - se manifesta fie precoce, fie la o varsta matura- aptitudini muzicale, arte plastice, literare, arta dramatica

  • COPIII DOTATI INTELECTUAL SI CARACTERISTICILE LOR

    Incercari de definireLewis Terman . depistarea copiilor supradotati cu teste de inteligenta- Scala Stanford - Binet: Qi = 130 - dotati, 140 - supradotati, 170 - genii- testele nu pot fi considerate criterii uniceRemy Chauvin: foloseste termenii talentat, creativ- face distinctia intre:copilul dotat intelectual: inteligenta ridicata, gandire convergentacopilul inalt creativ: creativitate, gandire divergenta- testele de inteligenta omit evaluarea gandirii creatoareGardner: propune evaluarea competentei in sapte sfere distincte:- domeniul lingvistic, muzical, logico - matematic, spatio - vizual, kinestezic, social, intrapersonalDotarea intelectuala:- existenta unor aptitudini ridicate in unul sau mai multe domenii, care pot sau nu sa se manifeste- sunt determinate de factori ereditari, dar- sunt afirmate in conditii adecvate de mediu

  • COPIII DOTATI INTELECTUAL SI CARACTERISTICILE LORIdentificarea copiilor dotati in scoalaL.H. Terman:- modifica scala metrica de inteligenta a lui Binet, definind 9 itemi, folositi si astaziG. Hildreth: 65 aspecte grupate in sase categorii distincte - calitati intelectuale, capacitatea de manipulare a limbajului, calitati scolare, aptitudini si talente speciale, caracter, nivel de dezvoltare- evitarea 'autoindeplinirii profetiei'

  • COPIII DOTATI INTELECTUAL SI CARACTERISTICILE LORCaracteristicile elevilor dotati si talentati- nu formeaza un grup omogen- exista un stereotip al copilului supradotat (exceland in toate domeniile);cei ce nu se conformeaza raman neidentificatiGalagher ii caracterizeaza prin indemanarea de a absorbi concepte abstracte, de a le organiza mai eficient si de a le aplica mai adecvat decat colegii de generatieExista doua feluri de comportament al elevilor supradotati:- elevi ideali, modele de buna purtare gandire convergenta- copii problema, plictisiti, non-conformisti gandire divergenta

  • COPIII DOTATI INTELECTUAL SI CARACTERISTICILE LORInstructia accelerata: pro si contra copiii dotati: 'proba de foc' pentru profesor- solutia: instructia accelerata (sa sara una-doua clase, sa comprime materia etc.)Argumente:- evitarea plictiselii prin munca de nivel apropiat- aparitia unor atitudini pozitive fata de scoala prin captarea interesuluiContra-argumente:- acceleratia duce la senzatie de elitism- efectele acceleratiei asupra aspectelor emotionale si sociale sunt contradictorii- copiii mai putin talentati pierd modelul oferit

  • COPIII DOTATI INTELECTUAL SI CARACTERISTICILE LOR1) oferirea unui material imbogatit pe orizontala (mai mult material de acelasi nivel) si pe verticala (material cu nivel mai avansat)2) realizarea de studii individuale3) incurajarea lecturilor suplimentare - surse de inspiratie pentru viitorul acestor copii: biografii si autobiografii ale celebritatilor4) stimularea aparitiei de hobby-uri5) mentorat prin corespondenta