curs 5- micro

17
Aplicatii ale modelului alegerii optime de consum: 1. determinarea cererii brute si nete de bunuri 2. alegerea intertemporala abordare grafică abordare analitică

Upload: andrei-vio

Post on 17-Feb-2016

245 views

Category:

Documents


3 download

DESCRIPTION

Curs t y7ybn7b7yh7yh7h7h7hy

TRANSCRIPT

Page 1: Curs 5- Micro

Aplicatii ale modelului alegerii optime de consum: 1. determinarea cererii brute si nete de bunuri

2. alegerea intertemporala

abordare grafică abordare analitică

Page 2: Curs 5- Micro

Definirea cererii brute și nete de bunuri

Să presupunem că utilizatorul porneşte, în consumul său, de la o dotare iniţială cu bunuri, notată simbolic:

(d1,d2)în care : d1 - dotarea iniţială din bunul 1

d2 - dotarea iniţială din bunul 2

Cererea brută - cantitatea totală consumată dintr-un bun. Cererea netă - diferenţa dintre cererea brută şi dotarea iniţială cu bunuri a consumatorului

Deci: (x1,x2) - cererea brută(x1 - d1, x2 - d2) - cererea netă

Page 3: Curs 5- Micro

Definirea cererii brute și nete de bunuri

Ecuaţia bugetară pentru cazul existenţei dotării iniţiale cu bunuri:p1x1 + p2x2 = p1d1 + p2d2

saup1(x1 - d1) + p2(x2 - d2) = 0

• Dacă totalul cantităţii consumate dintr-un bun depăşeşte dotarea iniţială cu bunul respectiv - consumatorul este un cumpărător net al bunului respectiv, determinând cerere netă pentru acesta

• Dacă, însă, dotarea iniţială depăşeşte consumul total al unui bun, consumatorul este un vânzător net al bunului respectiv, determinând oferta netă pentru acesta.

Page 4: Curs 5- Micro

cumpărător net vs. vânzător net

Page 5: Curs 5- Micro

modificarea cantitativă a dotării iniţiale cu bunuri

Dacă dotarea iniţială creşte, p1d'1 + p2d'2 > p1d1 + p2d2

venitul ce poate fi obţinut de consumator prin comercializarea acesteia sporeşte, situaţia consumatorului îmbunătăţindu-se prin lărgirea posibilităţilor sale de consum

• cererea pentru fiecare bun va evolua crescător sau descrescător, după cum bunul respectiv este normal sau inferior

Page 6: Curs 5- Micro

Modificarea prețurilor de piață ale bunurilor

situația vânzătorului netpreţul bunului 1 scade =>dreapta bugetului se aplatizează, rotindu-se în jurul setului (d1,d2), deoarece dotarea iniţială este întotdeauna disponibilă

• dacă consumatorul decide să-şi păstreze calitatea de vânzător, starea sa se va înrăutăţi, noua sa opţiune aflându-se în cadrul vechiului set bugetar

• dacă, însă, decide să cumpere, în

loc să vândă, este dificil de prevăzut în ce sens va evolua situaţia sa

situația cumpărătorului netdacă preţul bunului scade, nu se poate afirma cu certitudine dacă acesta va utiliza mai mult sau mai puţin din bunul respectiv, dar sigur el nu-şi va schimba calitatea de cumpărător

• el va acţiona pe porţiunea de pe noua dreaptă a bugetului numai spre dreapta faţă de setul dotării iniţiale, îmbunătăţindu-şi astfel situaţia.

Page 7: Curs 5- Micro

MODELUL OPŢIUNII DE CONSUM ÎN TIMP – ALEGEREA INTERTEMPORALĂ

a. se analizează consumul unui bun în două perioade distincte, preţul consumului în ambele perioade fiind egal cu unitatea, deoarece ambele consumuri sunt exprimate valoric (c1, c2 - consumurile în perioada 1, respectiv 2, p1=p2=1)

b. veniturile consumatorului în fiecare din cele două perioade de timp se cunosc şi sunt simbolic notate cu: m1 - venitul în prima perioadă; m2 - venitul în a doua perioadă

c. presupunem, iniţial, că singura modalitate de a transfera banii dintr-o perioadă în alta este aceea de a-i economisi fără a încasa dobândă (r=0, unde r este rata nominală a dobânzii practicate în economie)

d. se presupune, de asemenea, că utilizatorul nu poate lua bani cu împrumut în prima perioadă, deci poate cheltui maximum venitul m1 al primei perioade.

Page 8: Curs 5- Micro

ALEGEREA INTERTEMPORALĂ

Ecuaţia bugetară va fi de forma:

c1 + c2 = m1 + m2

Dreapta bugetului şi setul bugetar sunt prezentate în figura alăturată

Aşa cum rezultă şi din figură, cu cât se consumă mai puţin în prima perioadă, cu atât se va putea consuma mai mult în a doua perioadă. 8

Page 9: Curs 5- Micro

ALEGEREA INTERTEMPORALĂ

9

e. presupunem acum că persoana poate da sau lua cu împrumut sume de bani, la o rată nominală a dobânzii r0.

 I. dacă persoana economiseşte în prima perioadă c1<m1, consumul viitor va fi:

 c2 = m2 + (m1 - c1) + r(m1 - c1) = m2 + (1+ r)(m1 - c1) 

deci ecuţia bugetară va fi de forma: 

c1(1+ r) + c2 = m1(1+ r) + m2

 II. dacă persoana ia cu împrumut bani în prima perioadă c1>m1, consumul viitor va fi:

 c2 = m2 - r(c1 - m1) = m2 + (1+ r)(m1 - c1) 

deci ecuaţia bugetară va fi de forma: 

c1(1+ r) + c2 = m1(1+ r) + m2

 În prima situaţie, consumatorul are calitatea de creditor, iar în cea de-a doua, de debitor.

Page 10: Curs 5- Micro

ALEGEREA INTERTEMPORALĂEcuaţia bugetară ce derivă din restricţiile monetare ale consumatorului în timp se poate exprima în două forme, în funcţie de momentul de referinţă utilizat:

a. în termenii valorii viitoare a inzestrarii monetare si a consumurilor:c1(1+ r) + c2 = m1(1+ r) + m2

b. în termenii valorii prezente a inzestrarii monetare si a consumurilor:

Valoarea prezentă a unei dotări (înzestrări) monetare în două perioade este suma de bani în perioada I care ar genera acelaşi set bugetar ca şi dotarea respectivă în perioada a II-a.

Page 11: Curs 5- Micro

DREAPTA BUGETULUI IN MODELUL ALEGERII INTERTEMPORALE

• valoarea prezentă este chiar intersecţia cu abscisa, cea care măsoară consumul maxim posibil al primei perioade

• intersecţia cu ordonata a dreptei bugetului, determinată de ecuaţia bugetară (în oricare din cele două forme ale sale) reprezintă dotarea monetară în termenii valorii viitoare.

Page 12: Curs 5- Micro

ALEGEREA OPTIMĂ IN MODELUL DE CONSUM IN TIMP

• dacă setul alegerii optime în timp (c1

*, c2*)

se află, pe dreapta bugetului, în partea dreaptă faţă de setul dotării monetare în cele două perioade, consumatorul este debitor

• dacă setul de optim este la stânga punctului corespunzător dotării monetare, consumatorul se comportă ca un creditor

Page 13: Curs 5- Micro

Influenţa ratei dobânzii asupra comportamentului consumatorului

Consumatorul va alege între a fi debitor sau creditor, funcţie de evoluţia ratei nominale a dobânzii, depinzând însă şi de calitatea pe care a avut-o iniţial.

• dacă rata nominală a dobânzii creşte, în situaţia în care consumatorul era creditor iniţial, el va decide să rămână creditor în continuare, îmbunătăţindu-şi astfel situaţia

• dacă rata dobânzii scade, iar calitatea iniţială a consumatorului era de debitor, el va dori să-şi păstreze această calitate, situaţia lui îmbunătăţindu-se

• în situaţia creşterii ratei dobânzii, păstrarea calităţii de debitor va duce la înrăutăţirea situaţiei consumatorului, gradul lui de satisfacţie diminuându-se

Page 14: Curs 5- Micro

Aplicaţie rezolvată…….

Un consumator consumă două tipuri de bunuri x şi y. Funcţia cererii bunului x este de forma:

Ştiind că, venitul este 1500 u.m., px = 2 u.m., py = 1 u.m., să se determine variaţia cererii bunului x şi modificările generate de efectul de venit şi substituţie dacă preţul bunului x creşte cu 1 u.m.

Page 15: Curs 5- Micro

Rezolvare:…….

m = 1500 u.m. px = 2 u.m. py = 1 u.m.

Cererea iniţială este: În situaţia în care atunci cererea finală pentru bunul x va fi:

Rezultă că modificarea totală a cererii bunului x va fi de 2 bucăţi.

Page 16: Curs 5- Micro

Influenţa efectului de substituţie asupra modificării cererii bunului x se determină astfel::……. a. calculăm modificarea venitului astfel încât consumatorul să poată consuma la acelaşi nivel:

b. modificarea cererii generată de efectul de substituţie va fi:

Page 17: Curs 5- Micro

Influenţa efectului de substituţie asupra modificării cererii bunului x se determină astfel::……. c. efectul de venit:

Rezultă că, modificarea globală a cererii bunului x va fi:

x este bun normal.