http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/7/73/TIEU_0442.gif

PancreasulEste o glandă voluminoasă, anexată tubului digestiv,(ataşată de Duoden prin

vase, canale excretoare şi embriologic) avănd atăt funcţie endocrină căt şi funcţie exocrină.Origine-2 muguri din epiteliul endodermic duodenal.

Este situat profund în cavitatea abdominală,L1-L2,mulat pe coloană şi pe marile vase retroperitoneal

• Este un organ friabil, rupăndu-se

uşor,profund,vecin,I I cu stomacul,,splina• I se descriu pancreasului un cap,

un col, un corp si o coadă,într-o zona

la 3cm supraumbilical şi coasta 8,în epi

gastru şi coada în hipocondru stăng.

Capul e fixat,ca şi corpul,coada mobilă.

Pancreasul• Organ retroperitoneal cu o greutate de 70-80 gr.după 50ani-• Glanda compusă, tubuloacinoasă,aşezată în cadrul duodenal.• Histologic este format din mai multe tipuri de celule ce vor

elabora atat o secreţie endocrină căt şi exocrină.Glandă numită şi salivară abdominală produce la acini enzimele în granule secretorii(serozimogen) enzime digestive,descărcate

prin exocitoză din apexul celulelor în lumenul ductelor.Ductelemici şi mari secretă cantităţi mari de soluţie de bicarbonat sodic

şi confluează într-un singur canal,numit Wirsung,care se uneşte cu ductul biliar comun(coledoc) formănd ampula lui Vater ce se deschide prin papila duodenală în D2 cu orificiul controlat de sfincterul Oddi.Poate exista şi un duct accesor Santorini cu diverse variante anatomice.20cm,6cmH(cap),2cm gros.

Pancreasul exocrin• Reprezintă masa principală a glandei,97%-99%care dă sucul.• Stroma este formată din lobi,lobuli şi acini asemănători cu ai

glandelor salivare(parotidă)-sferici,ovoizi cu secreţie seroasă,bicarbonatată cu enzime.Capsula periferică e conjunctivă,subţire,slab dezvoltată.

• De la acini pleaca ducte colectoare interlobulare si apoi interlobare care, prin confluare, formeaza ductul principal (Wirsung) si accesor (Santorini);

• Ductul principal Wirsung străbate

pancreasul de la cap la coadă(14-20cm) se

deschide, împreună cu canalul coledoc,

în ampula hepatopancreatică (Vater),o

mică dilataţie conoidă ce proemină în D2

la nivelul papilei duodenale mari.3 sfinctere.

3 sfinctere.Dintre cele 3 sfinctere cel mai mare este al coledocului,apoi cel comun şi cel mai scurt alWirsungului.Sunt independente de muschiul duodenal.

Vascularizaţia pancreasului este foarte bogată,anastomozată,din trunchiul celiac-sple-nică,hepatică,mezenterică.Inervaţia simpatică şi parasimpatică controlează secreţiaFibrele simpatice postggl.sunt din plexul celiac şi mezenteric superior şi vin cu vasele.Parasimpaticul din X stimulează secreţia enzimatică,ecbolică.

COMPOZITIA SUCULUI PANCREATIC• 97% apa + 3% reziduu uscat (2,5% proteine si 0,5% electroliti).

Debitul / 24h = 1.500 – 4.000 ml incolor, apos, fluid, izoton cu plasma; pH 7 – 9, creşte cu rata secreţiei prin NaHCO3.

• Suma de componente hidroelectrolitică+ proteică• compozitia cationică constantă indiferent de rata secretiei – ca

plasma(Na-140,K-6-8,Ca-1,7mEq/l)• compozitia anionică foarte variabilă: repaus 150/10 Cl/HCO3; la

stimulare HCO3 creste la 150,de 5x>ca în plasmă ,Cl scade la 10.Suma e fixăFosfat,sulfat,reduşi.

• bicarbonatul neutralizeaza aciditatea sucului gastric în duoden, conferă pH-ul duodenal necesar enzimelor.În D1pH e acid,apoi↑• compusii organici principali – proteinele: 1 g/l – 30 g/l (vezi

enzimele)peste 20 de proteine;15-100gr în suc P.• 99%-componenta Exocrina/1%-Endocrină în pancreas• 95%-din conţinutul proteic sunt enzimele.

• ENZIMELE SUCULUI PANCREATIC

Enzimele proteolitice• Principalele proteaze pancreatice sunt: tripsina, chimotripsina şi

carboxipeptidaza. Ele sunt secretate sub formă inactivă de: tripsinogen, chimotripsinogen şi procarboxi-peptidaza. Tripsinogenul este activat specific de enteropeptidaza (enterokinaza) secretată de mucoasa duodenală. – Tripsina rezultată activează tripsinogenul, chimotripsinogenul şi procarboxi-

peptidaza. Tripsina este o endopeptidază ce acţionează în mod specific rupând legăturile peptidice la nivelul radicalului carboxilic al celor doi acizi aminaţi bazici: arginina şi lizina.

– Chimotripsina este o endopeptidază care hidrolizează legăturile peptidice de la nivelul grupărilor carboxilice ale tirozinei, fenilalaninei, triptofanului, metioninei,leu,glu. Prezintă şi proprietatea de a coagula laptele. Ca urmare a acţiunii tripsinei şi chimotripsinei rezultă polipeptide.

– Carboxipeptidaza este o exopeptidază care scurtează polipeptidele cu un aminoacid. Acţionează asupra polipeptidelor cu grupare carboxilică terminală.

– Elastaza, produsă sub formă de proelastază şi activată de către tripsina şi enterokinază, hidrolizează în special legăturile peptidice ale aminoacizilor: alanina, serina, glicina.(alifatici,neutri)

– Ribonucleaza şi deoxiribonucleaza acţionează asupra acizilor ribonucleic şi dezoxiribonucleic, desfăcând legăturile ester-fosfat, rezultând oligonucleotide.

Enzimele lipolitice• Lipaza pancreatică separă prin hidroliză acizii graşi de

glicerol din TG.Rezultă 2MG şi 2 mol AG Sărurile biliare, prin acţiunea de emulsionare a grăsimilor, măresc suprafaţa de contact dintre substrat şi enzimă favorizând acţiunea

lipazei(triacilglicerolhidrolază)pH-8 optim,scade la 6,5(colipaza) • Colesterolesterhidrolaza acţionează în prezenţa sărurilor

biliare scindând colesterolul alimentar esterificat în colesterolliber şi acid gras.Enzimele sunt descărcate-n exces faţă de lipid• Fosfolipaza A2,B descompune fosfolipidele în acizi graşi şi

lizofosfolipide(hidrolizează glicerofosfatidele în poziţia 2,rezultă acid gras şi lizolecitină)pH-7,independent de săruri

biliareEnzime glicolitice

• Sucul pancreatic conţine de asemenea o amilază care este secretată sub formă activă. La fel ca amilaza salivară, hidrolizează moleculele de amidon până la maltoză.

Secretia componentei proteice: se face in celula acinara, enzimele ca la stomac

ca proenzime inactive-(.evitarea autodigestiei+inhibitori)se activeaza la duoden

Modelul sintezei proteice are 6 faze(slide 23):1)sinteza la RER-ribozomi2)(canal Sec61p)->cisterne RER;3)vezicule Golgi-proteine pe versantul cis al aparatului

Golgi.Veziculele noi trec din cisterna in cisterna prin Golgi pina la polul trans matu

rindu-se->vacuole concentrate ce contin proteine secretorii(faza 4).Faza 5 este

faza granulelor de zimogen si in faza 6 vin stimulii si se produce exocitoza(faza 6)

Celulele acinare au receptori pentru secretagogi(slide27,28)Ach,CCK,Gastrina,GRP

si NPY activeaza IP3 si Ca2(mesageri secunzi)care cresc secretia.NT ,VIP ,

Secretina si Noradrenalina(beta Receptori)cresc AMPC si secretia.Insulina ,CCK

si secretina stimuleaza secretia. SS,PYY,GLP-1,PP ,Aminoacizii inhiba secretia .

Secretia componentei apoase:Slide 7-fig 42

Componenta apoasa e produsa de acin dar in principal de celule ductale epiteliale

Sucul pancreatic este aproape izotonic(cu plasma) la orice rata de flux.Natriul si

potasiul sunt similare in SP cu plasma.HCO3 si Clorul sunt anionii majori in S.P.

HCO3-ul variaza de la 70 mEq/L la rate scazute pina la 130 mEq/L la rate mari.

Clorul variaza invers.

FAZA ACINARA- FLUID IZOTON

Impreuna cu proteinele este secretat un fluid izotonic plasma-like,bogat in NaCl

care solva si “spala” proteinele bogate acinare.Pasul important este secretia de Cl

la nivel apical(slide26)prin canalele de Clor6Cl.(AMPC si Ca activate).Clorul

face lumenul mai negativ(potential transepitelial) ceea ce atrage Na si H2O para-

celular in lumen(6Na+).Se asigura izotonia(NaCl).HCO3 trece prin acelasi canal

anionic apical si provine din acidul carbonic( CO2 anhidrat de A.C.cu apa).Calea

paracelulara este cation- selectiva +apa prin jonctiuni strinse,insotind Clorul secretat.

Apa trece paracelular si transcelular prin aquaporine apical si bazolateral.

La polul bazolateral mecanismele de transport realizeaza secretia in celula:

1).Pompa Na/K genereaza gradient de Natriu care energizeaza triplul cotransport Na

K/Cl care este electroneutral.Intrarea de K+prin ATP-aza Na/K si 2) - cotransportorul

triplu este reglata de 3) canale de K+.Cele 3 mecanisme sustin intrarea bazala deCl

Efectul net al transportului acinar este productia fluidului izotonic NaCl-.care este

cam 25% din secretia totala pancreatica.Secretia acinara de fluid ,ca si proteica-

Slide 28)este activata de :X,ACH,GASTRINA,CCK,GRP.

• FAZA ACINARA - FLUID IZOTON

• SECRETIA ACINARA PROTEICA

• FAZA CANALICULARA

Functia celulelor ductului este de a secreta un fluid bogat in HCO3 care alcalini-

zeaza si hidrateaza secretia primara acinara(slide 31)Pasul initial 1-FIG 42-6 e

reprezentat de TAS-schimbul Clor in/HCO3 out.Schimbatorul apartine unei familii numite:SLC26 care secretă HCO3 în lumen contra Clor.Clorul se reciclează spre lumen prin alte 2 tipuri de canale de clor:CFTR si ORCC.(vezi slide-ul 31 )Sursa

ductală de Clor este 1)acinară-secreţia primară izotonă şi 2)reciclarea Clorului în duct

HCO3-ul intracelular care iese la schimb cu Clorul provine din 2 surse:

1)Cotransport bazolateral HCO3+Na electrogenic cu raport 2/1;

2)Generarea HCO3 din acidul carbonic în celule (calea A.C din CO2 si apa sau OH-)

H+-ul ce se acumulează în celulă este eliminat bazo-lateral tot prin 2 mecanisme:

1)Antiportul H+out/Na in(dublu energizat)

2)Pompa de H+ .Pompa se activeaza la stimularea neuro-humorala(secretina)

Celulele ductului pancreatic realizeaza 75% din secretia pancreatica.Celulele ductale au receptori pt: 1)Secretina 2)ACH 3)GRP 4)CCK(?) care stimuleaza S.P.si substanta P, SS care inhiba secretia.Vezi reglarea S.P.

Secreţia de bicarbonat (110-140mEq/l) în celulele ductale şi centroacinare este fa-

cilitată de potenţialul transepitelial negativ în lumen (5-9 mV).Este un proces activ

dependent de energie şi de pompa Na/K bazolaterală.dar şi de anhidraza carbonică

Ea cuplează CO2-ul cu apa,dă acidul carbonic ce va furniza HCO3 pt.antiport cu Clor

Canalul de clor e codificat de o genă de pe cromozomul 7ce suferă deleţie de 3 per.baze

FAZA CEFALICAEste precedata de o faza interdigestiva (fasting)=repaos in care nu este

alimentatie sau digestie si secretia pancreatica e ritmata de motilitatea bazala.Secretia pancreatica e redusa,minimala(ca si gastrica,biliara) mai ales in fazele I(slide 20)In fazele II si III motilitatea creste ,creste usor si secretia de suc P.si en-zime secretia fiind maximala in faza III.(10-20% din nivelul de la stimulare)Faza IV este ultima de repaos ,de declin.Secretia este reglata de SNPS,CCK ↑ si SNS ↓

Faza cefalica plus gastrica si intestinala sunt coordonate sa maximizeze eficienta.• 25% din SP – reflexa, nervoasa. Are o faza psihica (cond) – miros, vaz,auz

gand = secretie salivara si gastrica (pranz fictiv).vagala. Alta faza (necond) – deglutitie, masticatie – stimulare vagala (fibre pancreatice X). Sucul pancreatic

• este ecbolic, multe enzime (vagotomia aboleste faza),dar cantitativ mai redus.

• Faza cefalica nu depinde de eliberarea gastrinei si CCK dar este mediata de

• Stimularea receptorilor muscarinici de la nivel acinar(slide 22)

• Si de stimularea receptorilor muscarinici M3 ductali(mai putini) –slide 22

• Este si o componenta hidrelatica ,fluid alcalinizant dat de vag.

FAZA INTERDIGESTIVA

FAZA GASTRICA Alimente in stomac (10%-20% SP) mecanisme neuroumorala.

1)Distensia peretelui gastric –> reflexe X-X si gastropancreatice –>se stimuleaza celule Antrale – se secreta SP, volum mic, enzime multe.(suc ecbolic)

2)Peptide specifice,albumoze primare,secundare + AA –> antru –se stimu-

leaza celulele G(open celule) –> gastrina G17 little–> celule Acinare (rec. CCKA –> enzime – SP ecbolic).

3)Vag (NMDX) – SNEnteric – celula G antrala (GRP) – gastrina – rec CCKA.

4)Vag – ACH – M3 acin –> suc Pancreatic Ecbolic

5)Vag – ACH – M3 duct –> suc Pancreatic cu NaHCO3+H2O = hidrelatic

La unele specii gastrina/CCKB Receptori nu sunt in celulele acinare P.pot

actiona prin receptori CCKA. Importanta gastrinei pt.pancreas la om e ???

Faza gastrica a SP nu e foarte importanta pt. pancreas insa este pt stomac !

FAZA INTESTINALA• Chim in regiunea proximala a I.S(duoden) – 65% SP;Raspuns major prin

3 mecanisme neuroumorale stimulatoare1)Secretina 2)CCK 3)reflexe X-X enteropancreatice

• 1)Secretina-are 27aa,preproH;Familia Se-Glucagon-VIP-GIP• HCl (pH < 4,5)acizii biliari,lipide->celule S duod.– > secretina,-> sange –

celule duct –> secretie apa si NaHCO3 (efect hidrelatic)->pH duodenal creste(f.back– de reglaj)Secretina face feedback - ph-ul duodenal.Asa:

• Protejaza Duodenul de HCl(ulcer)si da ph pt. enzimele suc P –ph > 7• La stomac stimuleaza Pepsina si inhiba HCl si motilitatea Gastrica.• Scade tonus S.E.I,si inhiba eliberarea de Gastrina• Contracta pilorul,scade evacuarea Gastrica;Este STOPAT la pH neutru.• Creste Fluxul biliarefect coleretic: Flux biliar mare:NaCL,NaHCO3,apa• Inhiba motilitatea intestinului subtire dar creste secretia alcalina a lui.• Scade secretia de glucagon(are 14 aa.comuni din 27!cu Glucagonul)• Stimuleaza eliberarea de insulina,Potenteaza efectele CCK.• ;Hcl+NaHCO3=Nacl+H2Co3 Stimularea enzimatica redusa(slide 24)

FAZA INTESTINALA (2)Mecanismul CCK-PZ(5AA terminali)

• CCK-PZ:Celule I din D,J,I,se elibereaza la 1)pH>5 si la• 2)Aa(met,fen)tripeptide,4pp,polipp,peptone;3)Lipidele: AG cu

>10C- 18 C(cu catena lunga)+MG in D1,2;• 33 aa sau 33 aa,familia Ga-CCK;CCK-58 si 8-active,12;• CCK stimuleaza celulele acinare sa secrete enzime,adica• creste secretia ecbolica(ca X) ;dar potenteaza Secretina

• CCK are efecte trofice pe pancreas;receptorCCKA e >B• creste motilitatea tractului biliar si secretia biliara,V.B+• Relaxeaza sfincterul Oddi,SEI;Inhiba evacuarea gastrica• Inhiba secretia acida gastrica,creste tonusul piloric;>• Stimuleaza motilitatea Intestinala si tranzitul .• In creier regleaza satietatea ,anxietatea, LCR si singe.• Creste eliberarea de:INS,SS,GIP,PP,calcitonina.Un prinz mai bogat caloric da un raspuns mai mare secretor

Patologii asociate

1. Pancreatita acuta2. Pancreatita cronica3. Mucoviscidoza (fibroza chistica a

pancreasului) 4. Tumorile pancreasului exocrin 

Pancreatita acuta necrotico-hemoragica

Citosteatonecroza intr-o pancreatita acuta

Mucoviscidoza (fibroza chistica a pancreasului), ducte dilatate chistic pline cu un material proteinaceu

telescopat

Adenocarcinom mucinos pancreatic (coada pancreasului, metastaze hepatice prezente,

F, 28 ani)