MORBIDITATE, MORBIDITATE, STUDII EPIDEMIOLOGICESTUDII EPIDEMIOLOGICE

Conf.univ.dr. Georgeta ZanoschiConf.univ.dr. Georgeta Zanoschi

E-mailE-mail: zanoschi: zanoschi.georgeta@yahoo.com.georgeta@yahoo.com

Măsurarea morbidităţiiMăsurarea morbidităţii

Obiective educaţionaleObiective educaţionale Să cunoască la ce serveşte studiul morbidităţiiSă cunoască la ce serveşte studiul morbidităţii Să cunoască principalele tipuri de morbiditateSă cunoască principalele tipuri de morbiditate Să definească incidenţa bolilorSă definească incidenţa bolilor Să măsoare incidenţa bolilorSă măsoare incidenţa bolilor Să definească diferitele tipuri de prevalenţăSă definească diferitele tipuri de prevalenţă Să măsoare prevalenţa bolilorSă măsoare prevalenţa bolilor Să cunoască factorii care pot modifica prevalenţa Să cunoască factorii care pot modifica prevalenţa

bolilorbolilor

STUDIUL MORBIDITĂŢII SE UTILIZEAZĂSTUDIUL MORBIDITĂŢII SE UTILIZEAZĂ

controlul bolilor în comunitate;controlul bolilor în comunitate; planificarea şi implementarea măsurilor de prevenţie;planificarea şi implementarea măsurilor de prevenţie; planificarea îngrijirilor curative;planificarea îngrijirilor curative; analiza factorilor sociali în relaţie cu sănătatea analiza factorilor sociali în relaţie cu sănătatea

populaţiei umane;populaţiei umane; estimarea importanţei economice a bolii; estimarea importanţei economice a bolii; cercetarea etiologiei şi a tabloului clinic al bolii; cercetarea etiologiei şi a tabloului clinic al bolii; comparări internaţionale şi naţionale privind comparări internaţionale şi naţionale privind

propagarea bolii în populaţie.propagarea bolii în populaţie.

SURSA DE INFORMAŢII PENTRU SURSA DE INFORMAŢII PENTRU STUDIUL MORBIDITĂŢIISTUDIUL MORBIDITĂŢII

documentaţia medicală (FO, registru de documentaţia medicală (FO, registru de consultaţii);consultaţii);

registrele de boală (cancer, BCV, malformaţii registrele de boală (cancer, BCV, malformaţii etc.);etc.);

date obţinute prin screening;date obţinute prin screening; date furnizate de diferite tipuri de chestionare;date furnizate de diferite tipuri de chestionare; fişele de declarare a bolilor transmisibile.fişele de declarare a bolilor transmisibile.

MORBIDITATEA SPITALIZATĂMORBIDITATEA SPITALIZATĂ

Morbiditatea spitalizată nu este sugestivă pentru Morbiditatea spitalizată nu este sugestivă pentru morbiditatea din teritoriul arondat spitalului, pentru morbiditatea din teritoriul arondat spitalului, pentru că internările depind de: că internările depind de:

dotarea spitalului; dotarea spitalului; numărul de paturi;numărul de paturi; pregătirea şi comportamentul personalului;pregătirea şi comportamentul personalului; dorinţa bolnavului de a se interna;dorinţa bolnavului de a se interna; în spital ajung frecvent forme grave de boală;în spital ajung frecvent forme grave de boală; se internează şi bolnavii din alte teritorii;se internează şi bolnavii din alte teritorii; frecvenţa mai mare a internărilor la sexul feminin.frecvenţa mai mare a internărilor la sexul feminin.

TIPURI DE MORBIDITATETIPURI DE MORBIDITATE Există 4 tipuri de morbiditate:Există 4 tipuri de morbiditate:1) 1) MORBIDITATEA REALĂ MORBIDITATEA REALĂ = toate cazurile de îmbolnăvire = toate cazurile de îmbolnăvire

existente în colectivitate esteexistente în colectivitate este mai maremai mare decât morbiditatea decât morbiditatea diagnosticabilădiagnosticabilă

2)2) MORBIDITATEA DIAGNOSTICABILÂ = MORBIDITATEA DIAGNOSTICABILÂ = se referă la cazurile se referă la cazurile existente în colectivitate, dar tehnicile cunoscute nu permit existente în colectivitate, dar tehnicile cunoscute nu permit stabilirea diagnosticului. Ex. SIDA, a devenit cunoscută după stabilirea diagnosticului. Ex. SIDA, a devenit cunoscută după descoperirea tehnicilor de diagnostic.descoperirea tehnicilor de diagnostic.

3)3) MORBIDITATEA DIAGNOSTICATĂ = MORBIDITATEA DIAGNOSTICATĂ = cuprinde cazurile care pot cuprinde cazurile care pot fi diagnosticate prin tehnicile existente în perioada de referinţă.fi diagnosticate prin tehnicile existente în perioada de referinţă.

4)4) MORBIDITATEA RESIMŢITĂ = MORBIDITATEA RESIMŢITĂ = interesează cele trei sfere şi interesează cele trei sfere şi reprezintă îmbolnăvirile percepute de populaţiereprezintă îmbolnăvirile percepute de populaţie ..

INCIDENŢA (I)INCIDENŢA (I) Incidenţa Incidenţa = fenomenul de masă ce măsoară = fenomenul de masă ce măsoară

frecvenţa de apariţie a cazurilor noi de boală frecvenţa de apariţie a cazurilor noi de boală într-o populaţie definită şi într-o perioadă de într-o populaţie definită şi într-o perioadă de timp (1 an calendaristic). timp (1 an calendaristic). cazurile noi de cazurile noi de îmbolnăvire îmbolnăvire specifică bolilor acute.specifică bolilor acute.

1. 1. Incidenţa generală (anuală, globală).Incidenţa generală (anuală, globală).

1000iulie 1la ia ţPopula

ăboalde noi cazuri ărNum

2.2. Ponderea (structura) cazurilor noi de îmbolnăvire Ponderea (structura) cazurilor noi de îmbolnăvire printr-o anumită printr-o anumită cauză.cauză.

Incidenţa specifică poate fi calculată:Incidenţa specifică poate fi calculată: sexesexe medii de reşedinţămedii de reşedinţă grupe de vârstăgrupe de vârstă cauze de boală (grupe de boli)cauze de boală (grupe de boli)

3.3. Densitatea incidenţei Densitatea incidenţei - viteza de propagare a bolii în populaţie.- viteza de propagare a bolii în populaţie.Unitatea de măsură este reprezentată de Unitatea de măsură este reprezentată de perioada de timp perioada de timp în care fiecare în care fiecare

persoană din populaţia studiată este expusă la risc înainte de apariţia bolii. persoană din populaţia studiată este expusă la risc înainte de apariţia bolii. Perioada de expunere poate fi exprimată în luni, ani sau toată viaţa.Perioada de expunere poate fi exprimată în luni, ani sau toată viaţa.

BCVprineimbolnavir

100xcauzeletoatedenoicazuriNumar

BCVprinavirelnimbodenoiurizacNumardenoicazurilor

)(structuraPonderea

n10x)(observareexpunereanipersoaneNr.

observataperioadadinboaladenoicazuriNr.incidenteiDensitatea

4.4. Incidenţa cumulativăIncidenţa cumulativă

Populaţia la risc = nr. persoane care vor face cu o frecvenţă mai mare boala. Populaţia la risc = nr. persoane care vor face cu o frecvenţă mai mare boala. utilă pentru a compara riscul pentru sănătate în populaţii diferiteutilă pentru a compara riscul pentru sănătate în populaţii diferite Factorii care influenţează incidenţaFactorii care influenţează incidenţa

neglijenţă în înregistrarea datelor;neglijenţă în înregistrarea datelor; accesibilitate;accesibilitate; adresabilitate;adresabilitate; acceptabilitate determinată de raportul existent între atitudinea personalului acceptabilitate determinată de raportul existent între atitudinea personalului

medical şi pacienţi;medical şi pacienţi; apariţia de noi FR sau FP (factori de protecţie);apariţia de noi FR sau FP (factori de protecţie); modificarea stilului de viaţă;modificarea stilului de viaţă; migraţia populaţiei;migraţia populaţiei; evoluţia în timp a bolii;evoluţia în timp a bolii; modificări în clasificarea bolilor;modificări în clasificarea bolilor; modificări în structura pe grupe de vârstă şi sexe a populaţiei modificări în structura pe grupe de vârstă şi sexe a populaţiei eficacitatea tratamentelor sau a programelor de intervenţie;eficacitatea tratamentelor sau a programelor de intervenţie; disponibilitatea serviciilor de sănătate;disponibilitatea serviciilor de sănătate;

1.000x

studiuluiinceputullarisclapopulatiadinboalafarapersoanedeNr.

respectivaperioadadineimbolnavirdenoicazuriNr.

cumulativaIncidenta

PREVALENTA (P)PREVALENTA (P) P P = frecvenţa = frecvenţa cazurilor cazurilor de boală existente (noi + vechi) într-o populaţie definita la de boală existente (noi + vechi) într-o populaţie definita la

un moment dat - un moment dat - P de moment - P de moment - sau într-o perioadă de timp - sau într-o perioadă de timp - P de perioada.P de perioada. Dacă incidenţa se referă la Dacă incidenţa se referă la apariţia bolii, apariţia bolii, prevalenta se referă la prevalenta se referă la prezenţa bolii prezenţa bolii în în

populaţie, măsoară „povara" bolii în populaţie.populaţie, măsoară „povara" bolii în populaţie. Prevalenta este un indicator specific studiului morbidităţii prin boli cronice.Prevalenta este un indicator specific studiului morbidităţii prin boli cronice. Unitatea de observaţie = cazul nou şi vechi de îmbolnăvire şi nu bolnavul.Unitatea de observaţie = cazul nou şi vechi de îmbolnăvire şi nu bolnavul. Caz vechi = caz de boală diagnosticat şi cunoscut în serviciile de sănătate.Caz vechi = caz de boală diagnosticat şi cunoscut în serviciile de sănătate. Prevalenta de momentPrevalenta de moment Arată situaţia la un moment dat, indiferent de data debutului bolii. Arată situaţia la un moment dat, indiferent de data debutului bolii.

Prevalenta generală şi specificăPrevalenta generală şi specifică => cumulează toate cazurile de îmbolnăvire=> cumulează toate cazurile de îmbolnăvire => supramorbiditate feminină;=> supramorbiditate feminină; => prevalenta din rural > urban.=> prevalenta din rural > urban.

100xte)(investigaexaminatepersoaneNr.

datmomentunlaexistentevechinoicazuriNr.momentdePrevalenta

Morbiditatea spitalizatăMorbiditatea spitalizată =>se referă la persoanele internate.=>se referă la persoanele internate. => nu este sugestivă pentru morbiditatea din teritoriul arondat spitalului pentru că => nu este sugestivă pentru morbiditatea din teritoriul arondat spitalului pentru că

internările depind de:internările depind de: dotarea dotarea spitalului, spitalului, numărul de paturinumărul de paturi dorinţa bolnavului de a se internadorinţa bolnavului de a se interna pregătirea şi comportamentul personalului medicalpregătirea şi comportamentul personalului medical în spital se internează şi bolnavii din alte teritoriiîn spital se internează şi bolnavii din alte teritorii în spital ajung cel mai frecvent, formele grave de boală frecvenţă mai mare a în spital ajung cel mai frecvent, formele grave de boală frecvenţă mai mare a

internărilor la persoanele de sex feminin.internărilor la persoanele de sex feminin. Utilizarea numai a morbidităţii spitalizate pentru caracterizarea unei populaţii Utilizarea numai a morbidităţii spitalizate pentru caracterizarea unei populaţii

conduce la rezultate eronate, cunoscute sub numele de „paralogismul lui Berkson".conduce la rezultate eronate, cunoscute sub numele de „paralogismul lui Berkson".

Morbiditatea individuală (pe contingente)Morbiditatea individuală (pe contingente) - unitatea de observaţie - unitatea de observaţie este persoana bolnavă care poate prezenta una sau mai multe boli.este persoana bolnavă care poate prezenta una sau mai multe boli.

P = fenomen de masă al tuturor cazurilor de îmbolnăvire înregistrate în populaţieP = fenomen de masă al tuturor cazurilor de îmbolnăvire înregistrate în populaţie - Prevalenţa de moment- Prevalenţa de moment - Prevalenţa de perioadă- Prevalenţa de perioadă

100xte)(investigaexaminatepersoaneNr.

eimbolnavirdecazuritotalNr.perioadadePrevalenta

Unitatea statistică = cazul noUnitatea statistică = cazul nouu + vechi şi nu bolnavul + vechi şi nu bolnavul Prevalenţa este specifică pentru studiul morbidităţii pentru bolile cronicePrevalenţa este specifică pentru studiul morbidităţii pentru bolile cronice Prevalenţa arată volumul de morbiditatePrevalenţa arată volumul de morbiditate PP

imigrarea bolnavilor (vin)imigrarea bolnavilor (vin) mortalitatea mortalitatea letalitatea letalitatea plecare de persoane sănătoaseplecare de persoane sănătoase nr. cazuri noi în teritoriunr. cazuri noi în teritoriu nr. mic de vindecărinr. mic de vindecări durata mare a boliidurata mare a bolii

PP emigrare (pleacă)emigrare (pleacă) mortalitatea mortalitatea letalitatea letalitatea sosire de persoane sănătoasesosire de persoane sănătoase puţine cazuri noi în teritoriupuţine cazuri noi în teritoriu prin deces (populaţie îmbătrânită)prin deces (populaţie îmbătrânită)

Prevalenţa se raportează la 100 persoane examinate şi nu la 100 persoane Prevalenţa se raportează la 100 persoane examinate şi nu la 100 persoane din teritoriudin teritoriu

Prevalenţa = Incidenţa x Durata boliiPrevalenţa = Incidenţa x Durata bolii

ECHILIBRUL EPIDEMIOLOGIC INCIDENŢĂ - ECHILIBRUL EPIDEMIOLOGIC INCIDENŢĂ - PREVALENŢĂ.PREVALENŢĂ.

Prevalenţa depinde de: incidenţă şi durata boliiPrevalenţa depinde de: incidenţă şi durata bolii P = I x ΔtP = I x Δt

0

10

20

30

40

50

60

70

80

1992 1994 1996 1998 2000 2002

Incidenţa crescutăPrevalenţa scăzută apare în:rata de fatalitate este crescută datorită creşterii virulenţei bolii. creşterea selectivă a emigrării cazurilor (pleacă bolnavii cronici din teritoriu)aplicarea tratamentelor cu eficacitate crescută, ce duc la vindecare şi la o scurtare a duratei bolii (prevalenţa este scăzută)

0

100

200

300

400

500

600

1992 1994 1996 1998 2000 2002

Incidenţa constantăPrevalenţa crescută apare în următoarele situaţii.organism cu rezistenţă scăzută.vindecare scăzută (în bolile cronice, pentru că prevalenţa creşte, adică apar cazuri noi şi vechi mai multe în teritoriu.durata bolii este crescută datorită utilizării de medicamente cu eficacitate scăzută.sosirea în teritoriu a cazurilor noi.

0

10

20

30

40

50

60

70

80

1992 1994 1996 1998 2000 2002

Incidenţa este ca un arc de cerc, prevalenţa scade.O astfel de situaţie apare atunci când:durata bolii este foarte scurtă (pentru a explica aspectul incidenţei, de arc de cerc.

durata bolii este foarte scurtă (pentru a explica aspectul incidenţei, de arc de cerc.

rata de mortalitate este crescută (sunt decese multe pentru că dispar cazurile vechi).

Prevalenţa este utilizată în:Prevalenţa este utilizată în: Prevalenţa se utilizează în:Prevalenţa se utilizează în: evaluarea nevoilor de îngrijiri de sănătate.evaluarea nevoilor de îngrijiri de sănătate. planificarea serviciilor de sănătateplanificarea serviciilor de sănătate formularea programelor de sănătate.formularea programelor de sănătate.

DALYDALYanii de viaţă ajustaţi (corectaţi) după incapacitateanii de viaţă ajustaţi (corectaţi) după incapacitate

măsoară povara globală a bolii în populaţiemăsoară povara globală a bolii în populaţie

anii de viaţă pierduţi prin deces prematuranii de viaţă pierduţi prin deces prematur anii trăiţi în incapacitateanii trăiţi în incapacitate un DALY reprezintă un an de viaţă sănătoasă pierdut.un DALY reprezintă un an de viaţă sănătoasă pierdut. ia în consideraţie doar două caracteristici:ia în consideraţie doar două caracteristici:

vârstavârsta SexulSexul

ca predicţii pentru anul 2020 la ca predicţii pentru anul 2020 la nivel mondialnivel mondial se aşteaptă ca primele cauze se aşteaptă ca primele cauze ale poverii bolii să fie determinate de:ale poverii bolii să fie determinate de:

boala ischemicăboala ischemică depresie unipolarădepresie unipolară accidente de traficaccidente de trafic boli cerebro-vasculareboli cerebro-vasculare BPOCBPOC infecţii ale tractului respirator inferiorinfecţii ale tractului respirator inferior TBCTBC afecţiuni cauzate de războaieafecţiuni cauzate de războaie

în Româniaîn România primele cauze care determină povara primele cauze care determină povara bolii sunt:bolii sunt: bolile aparatului cardiovascularbolile aparatului cardiovascular tumori malignetumori maligne tulburări mentale şi de comportamenttulburări mentale şi de comportament accidente, traumatisme, otrăviriaccidente, traumatisme, otrăviri bolile SNCbolile SNC bolile aparatului digestivbolile aparatului digestiv bolile aparatului respiratorbolile aparatului respirator bolile infecţioasebolile infecţioase malformaţii congenitalemalformaţii congenitale

Raportul OMS privind starea de sănătate în anul 2002 identifică cei mai Raportul OMS privind starea de sănătate în anul 2002 identifică cei mai importanţi factori de risc, în număr de 10, existenţi la nivel global şi regional, importanţi factori de risc, în număr de 10, existenţi la nivel global şi regional, în funcţie de povara bolii pe care o determină, evaluată prinîn funcţie de povara bolii pe care o determină, evaluată prin DALYDALY, , PYLLPYLL

comportamentul sexual cu risccomportamentul sexual cu risc HTAHTA fumatulfumatul consumul excesiv de alcoolconsumul excesiv de alcool lipsa apei potabile în regiunelipsa apei potabile în regiune lipsa igienei sau a sanitaţiei de bazălipsa igienei sau a sanitaţiei de bază deficitul de fierdeficitul de fier poluarea mediului datorită arderii combustibilului solidpoluarea mediului datorită arderii combustibilului solid colesterolul crescutcolesterolul crescut oobezitateabezitatea

Pentru ţările puternic dezvoltate, primii factori de risc sunt:Pentru ţările puternic dezvoltate, primii factori de risc sunt: fumatulfumatul HTAHTA consumul de alcoolconsumul de alcool colesterolul crescutcolesterolul crescut

iar în ierarhia DALY, primele cauze sunt:iar în ierarhia DALY, primele cauze sunt: boala coronarianăboala coronariană depresia unipolarădepresia unipolară bolile cebolile cerrebro-vasculareebro-vasculare alcoolismulalcoolismul

Pentru ţările mediu dezvoltate, primii factori de risc sunt:Pentru ţările mediu dezvoltate, primii factori de risc sunt: consumul de alcoolconsumul de alcool HTAHTA fumatul fumatul subnutriţiasubnutriţia obezitateaobezitatea

iar în ierarhia DALY, primele cauze sunt:iar în ierarhia DALY, primele cauze sunt: tulburările depresive unipolaretulburările depresive unipolare bolile cerebro-vascularebolile cerebro-vasculare infecţii respiratoriiinfecţii respiratorii traumatisme datorate accidentelor rutieretraumatisme datorate accidentelor rutiere

Pentru ţările subdezvoltate, primii factori de risc sunt:Pentru ţările subdezvoltate, primii factori de risc sunt: subnutriţiasubnutriţia comportament sexual cu risccomportament sexual cu risc lipsa apei potabile şi a igieneilipsa apei potabile şi a igienei poluarea cu particule solidepoluarea cu particule solide

iar în ierarhia DALY, primele cauze sunt:iar în ierarhia DALY, primele cauze sunt: infecţia HIV/SIDAinfecţia HIV/SIDA infecţii ale tractului respirator inferiorinfecţii ale tractului respirator inferior boala diareicăboala diareică bolile copilărieibolile copilăriei

Organizaţia Mondială a Sănătăţii defineşte Organizaţia Mondială a Sănătăţii defineşte următorii termeni care exprimă următorii termeni care exprimă consecinţele bolii:consecinţele bolii:

deficienţa ("impairment", deficienţa ("impairment", "déficience") "déficience") - - "este devierea de la "este devierea de la normalitate prin orice pierdere sau normalitate prin orice pierdere sau anormalitate a structurii sau funcţiei anormalitate a structurii sau funcţiei anatomice, fiziologice şi psihologice"anatomice, fiziologice şi psihologice"

incapacitatea ("disability", incapacitatea ("disability", "incapacité"): "incapacité"): "este orice restricţie sau lipsa posibilităţii de "este orice restricţie sau lipsa posibilităţii de a desfăşura o activitate într-o manieră a desfăşura o activitate într-o manieră considerată ca fiind normală pentru un considerată ca fiind normală pentru un individ. Incapacitatea reprezintă o deviere individ. Incapacitatea reprezintă o deviere de la normele performanţei obişnuite a de la normele performanţei obişnuite a individului, caracterizată prin deficienţe ale individului, caracterizată prin deficienţe ale comportamentului sau activităţilor comportamentului sau activităţilor considerate ca fiind socialmente considerate ca fiind socialmente corespunzătoare "corespunzătoare "

handicap ("handicap", handicap ("handicap", "désavantage"): "désavantage"): "este "este o inegalitate socio-profesională a unei o inegalitate socio-profesională a unei persoane, care limitează îndeplinirea rolului persoane, care limitează îndeplinirea rolului acesteia în societate (în funcţie de vârstă, acesteia în societate (în funcţie de vârstă, sex, categorie socio-profesională, nivel de sex, categorie socio-profesională, nivel de educaţie)." Dezavantajul trebuie evaluat în educaţie)." Dezavantajul trebuie evaluat în funcţie de normele sau performanţele socio-funcţie de normele sau performanţele socio-culturale, astfel că o persoană poate fi culturale, astfel că o persoană poate fi considerată ca fiind cu handicap întru-un considerată ca fiind cu handicap întru-un anumit grup anumit grup socio-cultural, socio-cultural, dar nu şi în alt dar nu şi în alt grup.grup.

Raportul asupra dezvoltării globale (Banca Raportul asupra dezvoltării globale (Banca Mondială, 1993), foloseşte indicatorul GBD-Mondială, 1993), foloseşte indicatorul GBD-Global Burden of Disease - exprimat prin Global Burden of Disease - exprimat prin ponderea globală a bolii. Acest indicator a ponderea globală a bolii. Acest indicator a fost calculat pentru principalele regiuni fost calculat pentru principalele regiuni economice ale lumii, inclusiv fostele ţări economice ale lumii, inclusiv fostele ţări socialiste din Europa. GBD a fost dezvoltat socialiste din Europa. GBD a fost dezvoltat în colaborare cu OMS, pentru a cuantifica în colaborare cu OMS, pentru a cuantifica pierderile din durata de viaţă datorate pierderile din durata de viaţă datorate îmbolnăvirilor, măsurate în „ani de viaţă îmbolnăvirilor, măsurate în „ani de viaţă pierduţi”.pierduţi”.

„„Disability adjusted life year” (DALY) Disability adjusted life year” (DALY) este o unitate folosită pentru a măsura atât este o unitate folosită pentru a măsura atât ponderea globală a bolii, cât şi eficacitatea ponderea globală a bolii, cât şi eficacitatea intervenţiei, aşa cum rezultă din reducerea intervenţiei, aşa cum rezultă din reducerea consecinţelor bolii. Exprimarea se face în consecinţelor bolii. Exprimarea se face în valoarea prezentă a anilor viitori de viaţă valoarea prezentă a anilor viitori de viaţă sănătoasă care sunt pierduţi ca urmare a sănătoasă care sunt pierduţi ca urmare a deceselor premature sau a îmbolnăvirilor deceselor premature sau a îmbolnăvirilor survenite într-un an anume.survenite într-un an anume.

Indicatori de înrăutăţire, incapacitate şi Indicatori de înrăutăţire, incapacitate şi handicaphandicap

Clasificarea Internaţională a indicatorilor de Clasificarea Internaţională a indicatorilor de afectare a incapacităţii şi handicapului ca suma afectare a incapacităţii şi handicapului ca suma efectelor anatomice, fiziologice şi biologice efectelor anatomice, fiziologice şi biologice ale bolii. ale bolii.

IncapacitateaIncapacitatea este definită ca impactul bolii este definită ca impactul bolii asupra capacităţii de a îndeplini diverse acţiuni asupra capacităţii de a îndeplini diverse acţiuni în mod corespunzător condiţiei umane. în mod corespunzător condiţiei umane.

HandicapurileHandicapurile sunt impactele primelor două sunt impactele primelor două categorii asupra rolurilor individului în categorii asupra rolurilor individului în societate şi sunt specifice la nivel individual.societate şi sunt specifice la nivel individual.

Clasificarea dimensiunilor incapacităţii Clasificarea dimensiunilor incapacităţii include:include: locomoţia, atingerea şi întinderea, locomoţia, atingerea şi întinderea, dexteritatea, văzul, auzul, capacitatea de dexteritatea, văzul, auzul, capacitatea de autoîngrijire, comunicarea, autoîngrijire, comunicarea, comportamentul şi funcţia intelectuală. comportamentul şi funcţia intelectuală.

Dimensiunile handicapuluiDimensiunile handicapului acoperă acoperă funcţiile de supravieţuire: orientare, funcţiile de supravieţuire: orientare, independenţă fizică, mobilitate, ocupaţie, independenţă fizică, mobilitate, ocupaţie, integrare socială şi autosusţinerea integrare socială şi autosusţinerea economică.economică.

Metodele de măsurareMetodele de măsurare şi apreciere a şi apreciere a incapacităţii şi handicapuluiincapacităţii şi handicapului au fost descrise, de au fost descrise, de către Ibrahim (1980). către Ibrahim (1980).

Acesta consideră necesară adăugarea unui Acesta consideră necesară adăugarea unui indice de securitate clasificării OMS. Modelul indice de securitate clasificării OMS. Modelul său IDH (impairement-disability- handicap) ia său IDH (impairement-disability- handicap) ia în considerare efectele pe cinci niveluri:în considerare efectele pe cinci niveluri: nivel biologic;nivel biologic; nivel anatomic/fiziologic;nivel anatomic/fiziologic; nivel de incapacitate; nivel de incapacitate; nivel de handicap;nivel de handicap; ponderea globală a bolii.ponderea globală a bolii.

Relaţia dintre boală şiRelaţia dintre boală şi handicaphandicap (O.M.S) (O.M.S)

Acest concept permite în unele boli elaborarea de măsuri preventive (de exemplu vaccinarea anti rubeolă a gravidelor evită apariţia cataractei congenitale la făt, consecinţă definită ca un handicap).

STUDII EPIDEMIOLOGICESTUDII EPIDEMIOLOGICE

Obiective educaţionale:Obiective educaţionale:- - proiectarea unui studiu de cohortă şi case-controlproiectarea unui studiu de cohortă şi case-control- - măsurarea şi interpretarea riscurilor în studiile de măsurarea şi interpretarea riscurilor în studiile de cohortă şi case-controlcohortă şi case-control- - analiza şi interpretarea rezultatelor unui studiu de analiza şi interpretarea rezultatelor unui studiu de cohortă şi case-controlcohortă şi case-control

Clasificarea studiilor se face în funcţie de Clasificarea studiilor se face în funcţie de modalitatea de selecţie a subiecţilormodalitatea de selecţie a subiecţilor în funcţie de expunere – studii de cohortăîn funcţie de expunere – studii de cohortă în funcţie de rezultate – studii case-controlîn funcţie de rezultate – studii case-control

ANCHETE DE COHORTA (generaţie)ANCHETE DE COHORTA (generaţie) AVANTAJEAVANTAJE

1.1. Se poate urmări direct modul de acţiune a FR pe parcursul studiuluiSe poate urmări direct modul de acţiune a FR pe parcursul studiului2.2. Permit măsurarea directă a RR şi RA.Permit măsurarea directă a RR şi RA.3.3. Există puţine riscuri dExistă puţine riscuri dee concluzii false. concluzii false.4.4. Expuşii şi nonexpuşii la factorul investigat sunt selecţionaţi înainte Expuşii şi nonexpuşii la factorul investigat sunt selecţionaţi înainte

de a se cunoaşte efectul, deci măsurarea riscului nu este influenţată de a se cunoaşte efectul, deci măsurarea riscului nu este influenţată de prezenţa bolde prezenţa boliiii

DEZAVANTAJEDEZAVANTAJE1.1. Durata mare (de ani) a studiuluiDurata mare (de ani) a studiului2.2. Necesită loturi mari de subiecţi pentru studiu.Necesită loturi mari de subiecţi pentru studiu.3.3. Pot apare modificări în timp ale lotului:Pot apare modificări în timp ale lotului:

prin plecarea persoanelorprin plecarea persoanelor prin deceseprin decese refuză să colaborezerefuză să colaboreze loturile vor fi diferite structural şi numeric, nu se mai pot obţine loturile vor fi diferite structural şi numeric, nu se mai pot obţine

rezultaterezultate4.4. Modificări în timp ale criteriilor de diagnostic.Modificări în timp ale criteriilor de diagnostic.5.5. În clasificarea şi definiţia boliÎn clasificarea şi definiţia boliii..6.6. Sunt dificil de realizat. Sunt dificil de realizat. 7.7. Costul mare.Costul mare.

ANCHETE RETROSPECTIVE CASE - CONTROLANCHETE RETROSPECTIVE CASE - CONTROL AVANTAJEAVANTAJE

1.1. Durata mică a studiului (cât mă uit în FO sau în fişele de deces)Durata mică a studiului (cât mă uit în FO sau în fişele de deces)2.2. Numărul mic de subiecţi necesari pentru studiu.Numărul mic de subiecţi necesari pentru studiu.3.3. Cost scăzut.Cost scăzut.4.4. Sunt aplicabile în boli rare.Sunt aplicabile în boli rare.5.5. Permit analiza concomitentă a mai multor factori. Permit analiza concomitentă a mai multor factori. 6.6. Permit repetarea studiului.Permit repetarea studiului.

DEZAVANTAJEDEZAVANTAJE1.1. Non-răspunsul care poate ţine de dorinţa persoanelor anchetate de a Non-răspunsul care poate ţine de dorinţa persoanelor anchetate de a

colabora sau nu, de memoria lor.colabora sau nu, de memoria lor.2.2. Documentele medicale pot fi incomplete.Documentele medicale pot fi incomplete.3.3. Ancheta se adresează persoanelor în viaţă, ori tocmai decedaţii de boala Ancheta se adresează persoanelor în viaţă, ori tocmai decedaţii de boala

studiată au avut probabil forme mai grave ale bolii.studiată au avut probabil forme mai grave ale bolii.4.4. Constituirea unui Constituirea unui LLM corespunzător este de obicei foarte dificilă. M corespunzător este de obicei foarte dificilă. 5.5. Permite numai estimarea RRPermite numai estimarea RR6.6. Erorile sistematice şi nesistematice apar mult mai frecvent decât în Erorile sistematice şi nesistematice apar mult mai frecvent decât în

anchetele prospective (cohortă).anchetele prospective (cohortă).