curs 2 rentabilitate

Analiza performantelor firmei prin rentabilitate

1

„ Nu sa cheltuiesti, nici sa te zgarcesti la toate peste masura, ci o cumpana buna si

dreapta sa pazesti, ca sa nu te caiesti in umbra.”

Proverb roman


Lumea contemporana devine tot mai mult o realitate de neconceput fara

preocuparea pentru performanta, reusita si succes. Aceaste elemente au devenit motivatia

oricarei firme care incearca sa se inscrie in exigentele economiei de piata si in competitia

mondiala. Analiza performantelor economico-financiare ale firmei se concentreaza si

asupra evidentierii formarii rezultatului, respectiv pe evidentierea structurii lui, tinind

seama de interdependentele dintre elementele constitutive si factorii care au influenta

asupra nivelului acestor performante.

Rentabilitatea poate fi definita ca fiind capacitatea unei firme de a obtine profit prin

utilizarea factorilor de productie si a capitalurilor, indiferent de provenienta acestora.

Putem vorbi despre profit atunci cind are loc devansarea cheltuielilor de catre venituri;

profitul este doar o componenta a rentabilitatii. Iar pentru a caracteriza o firma din punct

de vedere al rentabilitatii, pentru a vedea daca o firma este sau nu rentabila, consideram

ca trebuie studiate trei puncte cheie:

� evolutia activitatii – cresterea, descresterea activitatii economice;

� evolutia cifrei de afaceri, evolutia valorii adaugate;

� evolutia rentabilitatii propriu-zise (profit, rata de rentabilitate, ca indicatori).

Rentabilitatea se afla in strinsa corelatie cu profesionalismul intreprinzatorilor, cu

timpul, mijloacele materiale si financiare investite pentru o activitate economica. Orice

intreprindere trebuie sa asigure remunerarea si reinnoirea capitalului investit, iar acest

fapt se realizeaza numai in conditiile unei suficiente rentabilitati a activitatii sale.

Dividende

Noi imprumuturi Capital investit

(capital propriu

si imprumuturi)

Profit net Active

Cifra de

afaceri

Schema 1.1 Rentabilitatea – sursa de finantare a activitatii firmei

Notiunea de rentabilitate este inseparabila de cea de risc; rentabilitatea presupune

totdeauna o doza de risc: nimic nu este sigur in activitatea unei firme. Si cel mai bun

exemplu in aceasta conexiune este riscul economic. Indiscutabila este variatia

rentabilitatii la diferite evenimente (ca de exemplu o crestere a salariilor sau a costului

materiilor prime), la cota parte a cheltuielilor fixe (de aici interesul pentru analiza


2

punctului mort), la variatia nevoii de fond de rulment in functie de fluctuatia volumului

vanzarilor (trezoreria putand fi perturbata).

Inainte de a analiza rentabilitatea activitatii firmei ar trebui sa ne amintim de afirmatia

lui Alvin Toffler*: pentru a caracteriza “robustetea si profitabilitatea unei intreprinderi,

nu trebuie studiata numai linia de fund, ci si a ceea ce se ascunde indaratul ei – asa

numita calitate a cistigurilor”.

1. Analiza profitului

2. Analiza ratelor de rentabilitate

1. Analiza profitului

1.1 Analiza structurala a profitului

1.2.Analiza factoriala a profitului

1.1 Analiza structurala a profitului

Pentru firmele care aplica reglementarile contabile privind situatiile financiare

individuale conform Ordinului 1802/2014, sursa informationala de baza a rentabilitatii,

contul de profit si pierderi, prezinta cheltuielile si veniturile pornind de la departajarea

activitatii in doua categorii: de exploatare si financiara.

Activitatea de exploatare incorporeaza operatiunile efectuate conform obiectului

de activitate al firmei, fie cu titlu principal, fie cu titlu secundar. Prin indicatorii

caracteristici activitatii de exploatare se exprima volumul activitatii desfasurate de firma.

Activitatea financiara prezinta efectele participatiilor in capitalurile altor firme,

ale relatiei cu societatile bancare precum si alte operatiuni financiare impuse de derularea

activitatii firmei.

Pornind de la premisa ca desfasurarea activitatii de exploatare implica si

presupune activitatea financiara, cele doua activitati formeaza activitatea curenta a

firmei(echivalentul activitatii “ordinare” din sistemul american, respectiv anglo–saxon).

Rezultatul exploatarii, generat de decalajul dintre veniturile din exploatare si

cheltuielile aferente activitatii de exploatare, exprima de fapt rentabilitatea firmei

independent de politica financiara si fiscala. Aceasta forma de exprimare a rentabilitatii

pune in evidenta efectul activitatii de exploatare, luind in considerare cheltuielile de

productie, de comercializare si administrative, precum si riscurile corespunzatoare.

Pentru firmele ce desfasoara activitate productiva, de prestari de servicii sau comerciala,

de regula dimensiunea si sensul pozitiv sau negativ al rezultatului net este dat de

dimensiunea si sensul rezultatului din exploatare. Incorporarea in veniturile si cheltuielile

de exploatare a fostelor categorii de venituri si cheltuieli considerate „extraordinare” a

impus scindarea rezultatului din exploatare in rezultat aferent cifrei de afaceri si rezultat

aferent altor activitati de exploatare, cu scopul de a evidentia contributia fiecarei forme

de rezultat enuntate la constituirea rezultatului din exploatare.

AACAl RRR +=exp

* Toffler A. - Puterea in miscare, Editura Antet, Bucuresti, 1995


3

Unde:

NCANCA CHCAR −=

exex CVAA AAR −=

NCA = cifra de afaceri neta; N

CACH = cheltuieli aferente cifrei de afaceri nete

exVA =alte venituri din exploatare; exCA =alte cheltuieli de exploatare

CAR = rezultat aferent cifrei de afaceri ; AAR = rezultat din alte activitati de exploatare

Practic, reducerea rezultatului din exploatare la cele doua componente (rezultat

aferent cifrei de afaceri si rezultat din alte activitati de exploatare) este efectul

inregistrarii atit a veniturilor cit si a cheltuielilor aferente productiei stocate respectiv

productiei realizate de entitate pentru scopurile sale proprii la nivelul pretului de

productie, rezultatul acestor ultime activitati fiind nul.

Cifra de afaceri neta

Venituri aferente productiei in curs de executie

Venituri aferente productiei realizate de entitate pentru

scopurile sale proprii si capitalizata

Rezultat

aferent

cifrei de

afaceri

Total venituri

din

exploatare

Alte venituri din exploatare

Cheltuieli aferente cifrei de afaceri

Cheltuieli aferente productiei in curs de executie

Cheltuieli aferente productiei realizate de entitate

pentru scopurile sale proprii si capitalizata

Rezultat

din alte

activitati

de

exploatare

Total

cheltuieli de

exploatare

Alte cheltuieli din exploatare

Cifra de afaceri este componenta de baza a veniturilor din exploatare. O situatie

considerata normala pentru firma presupune inregistrarea de profit corespunzator cifrei de

afaceri. Rezultatul exploatarii este pozitiv sau negativ in functie de evolutia rezultatului

aferent cifrei de afaceri. Daca o firma inregistreaza pierdere corespunzatoare cifrei de

afaceri, se impune o analiza riguroasa a cauzelor care au condus la aceasta situatie; este

incalcata regula de baza a existentei sale, ratiunea de a vinde in scopul realizarii de profit.

Continuitatea activitatii unei astfel de firme este pusa sub semnul intrebarii.

Rezultatul financiar este dat de diferenta dintre veniturile financiare si

cheltuielile financiare. Daca rezultatul exploatarii este efectul combinarii sau

transformarii factorilor de productie in bunuri, rezultatul financiar este efectul modificarii


4

valorii instrumentelor financiare detinute de intreprindere, al gradului de indatorare al

intreprinderii, al politicii de gestionare a excedentului de resurse financiare ale

intreprinderii. Cum efortul financiar pe care il face o firma are ca scop stimularea

activitatii de exploatare, in cazul in care din activitatea financiara se degaja pierdere, o

situatie normala ar caracteriza firma daca rezultatul exploatarii ar asigura acoperirea

acesteia.

Atit rezultatul exploatarii cit si rezultatul financiar sunt componente ale

rezultatului corespunzator activitatii curente desfasurate de firma, rezultat prezentat sub

denumirea de rezultatul curent sau rezultat brut. Ca si la celelalte doua forme de rezultat

prezentate, marimea rezultatului curent nu se afla sub incidenta politicii fiscale.

Calculul rezultatului brut la nivel de firma se poate realiza si prin scaderea din

veniturile totale a cheltuielilor totale (exclusiv cheltuiala cu impozitul pe profit).

( - )Venituri totale Cheltuieli totale Rezultat brut

Schema 1.2 Mod de formare a rezultatului brut in viziunea normelor romanesti

Rezultatul brut al exercitiului masoara rentabilitatea globala a activitatii firmei,

este sinteza capacitatii firmei de a-si folosi eficient resursele.

Daca se ia in calcul impactul fiscalitatii asupra rezultatului brut, se determina

rezultatul net al exercitiului. Rezultatul net al exercitiului exprima excedentul sau

deficitul de resurse asigurat prin capacitatea firmei de gestionare a capitalurilor in cadrul

activitatii desfasurate.

Rnet = Rbrut – Ip

Unde:

Ip= impozit pe profit si Ip = Rim*Ci

Rim = rezultat impozabil (fiscal) si Rim = Rbrut-Vni+Chned-Pfiscal

Vni=venituri neimpozabile fiscal; Chned= cheltuieli nedeductibile fiscal

Pfiscal= pierdere fiscala reportata

Sesizam in formulele de calcul mai sus prezentate dubla influenta, in sensuri

diferite, a modificarii rezultatului brut asupra rezultatului net. Cresterea/scaderea

profitului brut atrage cresterea/scaderea rezultatului net ca expresie a rentabilitatii si in

acelasi timp scaderea/cresterea rezultatului net prin prisma fiscalitatii. De aici se naste

marea dilema a intreprinzatorului: accept un profit brut ca rezultat al activitatii in conditii

de fiscalitate excesiva sau recurg la “cosmetizarea “ profitului brut pentru a nu afecta

lichiditatea prin suportarea unui impozit pe profit suficient de mare? Decizia nu se lasa

asteptata, este marcata de interesele startegice pe termen lung.

Gradul de remunerare al investitorilor, marimea resurselor lasate la dispozitia

firmei in scopul dezvoltarii, sunt influentate in mod direct de dimensiunea rezultatului net

al exercitiului. Interesul asupra unei forme sau alta a rezultatului activitatii firmei difera

in functie de specificul utilizatorului informatiei. O societate bancara va fi interesata de

dimensiunea rezultatului curent al activitatii ajustat cu cheltuielile cu dobinzile, statul are

interes pentru rezultatul brut iar investitorii urmaresc evolutia rezultatului net.


5

Utilizatori ai

informatiei Interes manifestat pentru:

Sistem bancar

Rezultat brut, exclusiv cheltuielile cu

dobinzile

Stat Rezultat brut

Rezultat fiscal

Investitor Rezultat net

Schema 1.3 Forme ale rezultatului activitatii intreprinderii si utilizatorii informatiilor

privind dimensiunea inregistrata de rezultat

Sinoptic, formarea rentabilitatii absolute pe categorii de activitati se prezinta astfel:

Activitatea

de

exploatare

Rezultat din

exploatare

Rezultat

curent (brut)

Activitatea

financiara

Rezultat

financiar

Rezultat

net

Impozit pe

profit

( - )

Venituri

financiare

( - )

Cheltuieli

financiare

Venituri din

exploatare

( - )

( + )Cheltuieli din

exploatare

Schema 1.4 Forme ale rentabilitatii absolute in functie de natura activitatii

Sensul si dimensiunea rezultatului net sunt date de gradul de acoperire a

rezultatului financiar de catre rezultatul exploatarii, de dimensiunea si sensul rezultatului

curent*. Situatia ideala, ce caracterizeaza “sanatatea financiara” a firmei, presupune un

rezultat al exploatarii pozitiv si, in acelasi timp un rezultat financiar pozitiv. Iar daca in

* Andronic B.C – Performanta firmei, Ed Polirom, Bucuresti, 2000


6

acest caz exista si o durata medie de incasare a creantelor inferioara duratei medii de

plata a obligatiilor, atunci cu siguranta se poate discuta despre starea de performanta a

firmei.

R E > 0

R F > 0

R C > 0

Schema 1.5 Starea de “sanatate financiara” a firmei

Situatia frecvent intilnita, considerata normala pentru firme, presupune un rezultat

al exploatarii pozitiv, suficient pentru a acoperi pierderea din activitatea financiara.

R F< 0

R C > 0

R E > 0

Schema 1.6 Starea „normala” a firmei

Daca nu se asigura o continuitate a desfasurarii activitatii in conditiile mentionate

sau daca se “forteaza” politica de investitii, atunci situatia firmei poate deveni

vulnerabila.

Exista posibilitatea ca firma sa asigure din activitatea de exploatare profit dar nu

suficient pentru a acoperi pierderea financiara (sa o numim situatie “strategica”).

R E > 0

R F < 0

R C < 0

Schema 1.7 Starea „strategica” a firmei

Se pot confrunta cu un rezultat al exploatarii pozitiv dar nu suficient pentru

acoperirea pierderii financiare firmele aflate in faza de “lansare” a activitatii sau cele

care in scopul extinderii activitatii, au avut o politica de investitii agresiva (finantata prin

credite) cu efecte in timp.

Daca desfasurarea activitatii de exploatare implica pierdere iar activitatea

financiara mareste pierderea din exploatare, firma se afla intr-o stare “critica”. Se

impune analiza cauzelor care au condus la aceasta situatie si totodata a capacitatii

acesteia de a asigura continuitatea activitatii sale.


7

R E < 0

R F < 0

R C < 0

Schema 1.8 Starea „critica” a firmei

Realizarea unui rezultat curent pozitiv pe baza profitului financiar, in conditiile

unei pierderi din activitatea de exploatare, este caracteristic pentru societatile financiare.

Este o situatie considerata “exceptie”, intilnita si la firmele ce fac parte dintr-un grup,

care isi abandoneaza activitatea de baza si devin surse de finantare pentru celelalte.

R C > 0

R E < 0

R F > 0

Schema 1.9 Starea „exceptie” a firmei

Cazul in care se inregistreaza pierdere din activitatea de exploatare, profit

financiar dar pierdere curenta, este specific firmelor care isi desfasoara activitatea intr-un

mediu concurential puternic, cu mari cheltuieli de exploatare dar fara dificultati in

recuperarea creantelor, cu termene de plata a obligatiilor mai mari.

R C < 0

R E < 0

R F > 0

Schema 1.10 Starea de „dificultate” a firmei

Prin analiza dinamica si structurala a veniturilor si cheltuielilor firmei, se

confirma cele doua posibilitati de asigurare a rentabilitatii: cresterea veniturilor si

reducerea cheltuielilor. Iata ca in contextul rentabilizarii activitatii firmei, un rol esential

este detinut de coordonarea consumului de resurse. Grupind cheltuielile unei firme cu

activitate de productie in cheltuieli cu materii prime si materiale, cheltuieli de stocare,

cheltuieli cu personalul, alte cheltuieli de productie si cheltuieli financiare, rentabilizarea

activitatii firmei este intretinuta prin urmatoarele masuri (in ceea ce priveste coordonarea

elementelor de natura cheltuielilor)1:

1 Niculescu M. – Diagnostic economic, Editura Economica, Bucuresti, 2003


8

E lem ente principale de cheltuieli M axim izarea rentabilitatii prin:

Surse de aprovizionare la cel m ai bun pret

C ontracte de aprovizionare cu preturi prestabilite

C resterea puterii de negociere cu furnizorii

R educerea consum ului factorilor de productie

Securitatea si ritm icitatea aprovizionarilor

C heltu ieli de stocare, depozitare O ptim izarea stocurilor active si de siguranta

A ccelerarea vitezei de rotatie a stocurilor

Politica judicioasa de recrutare a personalului

C heltu ieli cu personalul Sistem de rem unerare si stim ulare m ateriala si m orala

C resterea nivelului de pregatire profesionala

S tandardizarea diferitelor com ponente

A lte cheltu ieli de productie A utonom izarea ciclului de productie

Substituirea si com binarea factorilor de productie

G estionarea eficienta a lichiditatilor

C heltu ieli financiare A ccelerarea duratei m edii de incasare a creantelor

Politica de indatorare bazata pe cresterea eficientei activitatii

C heltuieli cu m aterii prim e, m ateriale

Schema 1.11 Structura cheltuielilor si orientarea strategica a firmei in vederea

maximizarii rentabilitatii

Standardele Internationale de Raportare Financiara prezinta in componenta situatiilor

financiare anuale, alaturi de situatia pozitiei financiare, a modificarilor capitalurilor

proprii, a fluxurilor de trezorerie si a notelor explicative si <situatia rezultatului global

aferent perioadei>. Astfel, conform IAS 1, situatia rezultatului global trebuie sa includa

cel putin2:

a) Veniturile;

b) Costurile de finantare;

c) Partea din profit sau pierdere aferent(a) entitatilor asociate si asocierilor in

participatie, contabilizata prin metoda punerii in echivalenta;

d) Cheltuielile cu impozitul;

e) O suma unica cuprinzind totalul:

- profitului si pierderii postimpozitare din activitatile intrerupte; si

- cistigului sau pierderii postimpozitare recunoscut(a) la evaluare la valoarea justa

minus costurile generate de vinzare sau de cedarea activelor sau grupului

(grupurilor) destinate cedarii care constituie activitatea intrerupta;

f) profitul sau pierderea;

g) fiecare componenta a altor elemente ale rezultatului global clasificate in functie

de natura (cu exceptia celor de la litera h)

h) partea celorlalte elemente ale rezultatului global al entitatilor asociate si al

asocierilor in participatie contabilizata folosind metoda punerii in echivalenta; si

i) rezultatul global.

Prezentarea rezultatului global conform IAS 1 poate avea in vedere gruparea

veniturilor si a cheltuielilor fie dupa natura lor fie dupa functii. Insa firmele care aleg

2 Ghid de tinere a contabilitatii si de elaborare a situatiilor financiare individuale in conformitate cu IFRS-

urile la societatile comerciale ale caror valori mobiliare sunt admise la tranzactionare pe o piata

reglementata, Editura CECCAR, Bucuresti, pag 303


9

abordarea dupa functii, sunt obligate sa prezinte informatii suplimentare despre natura

cheltuielilor, inclusiv cheltuieli de amortizare, depreciere si cheltuieli cu beneficiile

angajatiilor. Criteriul diferit folosit in gruparea veniturilor si a cheltuielilor genereaza

particularitati in analiza structurala pina la nivelul rezultatului brut. Din rezultatul brut se

elimina sarcina fiscala si se adauga categoria de <alte elemente ale rezultatului global>

pentru a se obtine rezultatul global al exercitiului:

Formarea rezultatului global conform IAS 1

Venturi si cheltuieli dupa natura lor Venituri si cheltuieli dupa functii

Venituri Venituri

Alte venituri Costul vinzarilor

Variatia stocurilor Profit brut din vinzare

Productia imobilizata Alte venituri

Consumuri de materii prime si materiale Costuri de distributie

Cheltuieli cu beneficiile angajatilor Cheltuieli administrative

Cheltuieli privind amortizarea si deprecierea Alte cheltuieli

Alte cheltuieli

Profit inaintea impozitarii

Impozit pe profit

Profit net

Alte elemente ale rezultatului global

modificari in rezervele din reevaluarea activelor

cistiguri si pierderi din masurarea activelor financiare evaluate la valoarea justa

cistiguri si pierderi din instrumente de acoperire a riscului de cash-flow

cistiguri si pierderi din conversia situatiilor financiare ale unei operatiuni in

strainatate

cistiguri si pierderi actuariale aferente beneficiilor planurilor de pensii

Efectele altor elemente ale rezultatului global asupra impozitului pe profit

Alte elemente ale rezultatului global la valoarea neta de impozit

Rezultatul global al exercitiului

Profit atribuibil:

actionarilor/asociatilor

intereselor fara control

Rezultat global atribuibil:

actionarilor/asociatilor

intereselor fara control

Rezultat pe actiune:

de baza

diluat

Schema 1.12 Structura rezultatului global al exercitiului

Datorita dificultatilor ce apar in separarea sarcinii fiscale pentru rezultatul inainte de

impozitare si pentru alte elemente ale rezultatului global, in practica se recurge la calculul


10

impozitului pe profit pe total activitate desfasurata de firma si atribuirea acestuia

rezultatului inainte de impozitare. In consecinta, putem structura rezultatul global al

exercitiului astel:

ERGNGE ARR +=

Unde:

GER =rezultatul global al exercitiului

NR =rezultatul net

ERGA =alte elemente de natura rezultatului global

curs 2 rentabilitate

Documents