curs 2 cteh

C.Teh. note de curs 2 2014-2015 semestrul 1

1

vladac-uvab.webnode.ro

CONCEPTUL DE CREATIVITATE

Aspecte generale privind conceptul de creativitate Caracterizarea creativitii Produsul creativitii

Originalitatea produsului creativitatii Valoarea social a produsului creativitii

1. Aspecte generale privind conceptul de creativitate

Notiunea de creativitate o fost, initial, consemnata sub alte denumiri: inspiratie, talent,

supradotare, geniu, imaginatie (fantezie creatoare). Dupa studii aprofundate si de lunga

durata din domeniul psihologiei, s-a remarcat faptul ca aceste notiuni reprezinta doar

unele trasaturi psihologice ale persoanei creative.

Inspiraia este o stare psihica de tensiune puternica, cu o durata variabila, in cursul

careia se contureaza in linii generale viitoarea idee sau solutie noua. Atributele esentiale

ale inspiratiei sunt spontaneitatea si vibratia afectiva. Cercetarile din domeniu au aratat

ca inspiratia este doar o etapa a procesului de creatie, dupa cum vom vedea in cursurile

urmatoare.

Talentul este considerat ca o continuare a unei aptitudini naturale sau a unei abilitati, o

treapta superioara de dezvoltare a acesteia. Talentul nu este caracterizat doar prin

efectuarea cu succes a unei activitati, ci si prin capacitatea de a crea opere originale.

Individul dotat cu talent se caracterizeaza printr-o inteligenta deosebita, o puternica

impresionabilitate, o mare exigenta fata de sine dispunand de un puternic spirit

autocritic, care-l face sa fie permanent nemultumit de ceea ce creeaza si doreste

perfectiunea. Ca trasatura distinctiva a talentului este uriasa putere de munca.

Supradotarea sau geniu sunt termeni care se intrepatrund in mare masura. Individul

supradotat este inzestrat cu daruri naturale care ii permit sa faca lucruri deosebite, iar

geniul constituie aptitudinea naturala de a crea ceva cu totul remarcabil.

- Pe la mijlocul secolului XX apar primele rezultate remarcabile in privinta supradotarii. Incepand cu anul 1920 s-a inceput o cercetare vasta asupra copiilor supradotati intelectual cu ajutorul testelor de inteligenta. Initial esantionul a reunit

250000 de elevi cu varsta cuprinsa intre 6 si 12 ani, din care au fost selectati numai cei cu un coieficient de inteligenta >

140. Evolutia subiectilor selectati a fost urmarita intensiv pana in 1957. S-a demonstrat astfel ca, dupa trecerea anilor,

aceste persoane au avut o evolutie profesionala favorabila indiferent de mediul din care faceau parte, majoritatea

ajungand intelectuali de marca, oameni de stiinta sau prosperi oameni de afaceri. In acest fel, s-a facut un mare pas in

psihologie, care a trecut de la spiritul speculativ de abordare la spiritul experimental, mult mai obiectiv si mai realist. Tot

atunci s-a comis si prima mare eroare teoretica si metodologica prin considerarea echivalentei intre creativitate si

inteligenta, declarand testele de inteligenta ca privilegiate in sondarea creativitatii. Astazi insa, se cunoaste ca inteligenta

este numai un factor al creativitatii, iar testele de inteligenta reprezinta o plasa cu ochiurile prea mari care lasa sa treaca

60-70% din indivizii cei mai creativi.


2


Imaginaia este facultatea mintala care elaboreaza o multitudine de asociatii noi prin

compunerea si descompunerea ideilor, prin compinarea si recombinarea lor, realizand

in final ceva nou. Imaginatia se acorda cu alte doua facultati mintale ale individului

creator: judecata si gustul.

Judecata permite combinarea ideilor elaborate de imaginatie, observarea acordului

(validitatii) sau dezacordului dintre ele, reunirea in aceeasi categorie a celor omogene si

respingerea celor discordante. In final se urmareste utilitatea descoperirilor produse

prin puterea imaginatiei.

Gustul este un simt intern care permite delimitarea ideilor considerate frumoase de cele

urate, a celor decente de cele ridicole. Gustul este un supliment la judecata, de factura

estetica, ce confera in primul rand eleganta gandurilor noastre. Este de remarcat ca

imaginatia se aseamana cu gandirea divergenta, iar judecata cu gandirea convergenta.

- In 1937 Gordon W.A. introduce pentru prima oara in psihologie termenul de creativitate (creativity), insa acesta reducea notiunea la atitudini, inteligenta sau trasaturi temperamentale. Aceasta abordare l-a orientat catre o observatie corecta si

astazi si anume ca fenomenul creativitatii desemneaza un ansamblu de trasaturi proprii fiecarui individ la un anumit

nivel, iar potentialul creativ existent poate fi actualizat si dezvoltat; - In 1941 Osborn A. Face primele experiente privind brainstorming-ul, metoda cea mai raspandita de stimulare a

creativitatii in conditii de grup; - In 1945 Gordon W.A. vine cu o metoda rivala brainstorming-ului numita sinectica; - Din 1950, in SUA, functioneaza Comisia de Resurse Umane si Perfectionare ce sustine extensiv cercetarea in domeniul

creativitatii. Se acorda o importanta deosebita factorilor gandirii divergente din procesul creatiei; - In 1951 la Universitatea Nebraska a fost organizat primul curs de creativitate tinut de profesorul Crawford R.P, bazat pe o

metoda propie (creata inca din 1931) numita listarea atributelor. - Dupa 1960, creatologia va trece granitele SUA, instalandu-se in toate tarile civilizate de pe mapamond.

+ Franta a avut, la inceput, o atitudine genrala de expectativa. Ea este patria inventicii disciplina care studiaza

sistematic procesul elaborarii inventiilor si conditiile stimularii realizarii de inventii. Astfel s-au preluat o serie

de metode americane si s-au aclimatizat mentalitatii proprii. + Anglia, o tara extrem de productiva, dar incorsetata de conservatorism, a fost victima exodului de inteligenta

(brain-drain). Aici se vor utiliza cateva tehnici de creativitate, insa diferite de cele americane. + In Romania, studiul creativitatii a demarat mai ales dupa 1965 la Universitatea din Cluj, unde, prof. Al.Rosca

realizeaza primele studii si cercetari experimentale. Prof.P.Popescu-Neveanu, Universitatea din Bucuresti,

realizeaza o metoda originala de creativitate de esenta bifocala ce contine vectori si operatii in 1971. In

domeniul creatologiai au fost aduse realizari remarcabile cu caracter practic-aplicativ de catre: M.Roco,

S.Marcus, A.Perju-Liiceanu.

Pe plan global, cele mai importante centre de cercetare in domeniul creativitatii sunt

plasate cu precadere in SUA si Europa astfel:

SUA: Universitatea din California de Sud; Universitatea Barkely (Centrul de cercetari si

evaluare a personalitatii); Centrul de cercetare The creative problem solving group,

Buffalo; Centrul de cercetare Torrance Center of Creative Studies, Georgia; The

Center for Creative Leadership, Greensboro.

Europa: The Manchester Business School, Anglia; Institutul Norvegian de

Management, Oslo, Norvegia; Consiliul Suedez pentru Management si Probleme ale

Activitatii Productive, Suedia; Centrul de Proiectare a Inovarii Industriale, Delft, Olanda;

Institutul de cercetare Batell, Frankfurt, Germania.


3


2. Caracterizarea creativitii

Se considera a fi creativ daca se creaza ceva nou, original si adecvat realitatii

contemporane. Adesea, in literatura de specialitate, mai ales cea tehnico-stiintifica,

alaturi de creatie se vehiculeaza termeni ca: inventie, inovatie, descoperire.

Invenia presupune rezolvarea sau realizarea tehnica dintr-un domeniul al cunoasterii

care prezinta noutate si progres fata de stadiul cunoscut pana atunci.

Inovaia reprezinta rezolvarea unei probleme de tehnica sau de organizare a muncii cu

scopul inbunatatirii activitatii, perfectionarii tehnice sau rationalizarii solutiilor

aplicate.

Descoperirea seminfica dezvaluirea unor legi sau fenomene care guverneaza

intotdeauna realitatea inconjuratoare.

Intre acesti termeni exista o diferenta de nivel: inventia trece inaintea inovatiei, iar

descoperirea este cel mai inalt plasata intre cele trei.

Din cauza complexitatii fenomenului creatiei este greu de gasit o definitie unanim

recunoscuta pentru creativitate, deoarece fiecare autor pune accent pe dimensiuni

diferite. Nenumarate denumiri metaforice exprima conceptiile diversilor autori asupra

creativitatii: inteligenta fluida (R.B.Cattell), gandire divergenta (J.Guillford), gandire

laterala (E.de Bono), rezolvare specifica de probleme (J.Bruner), imaginatie creatoare

(Th.Ribot), imaginatie constructiva (A.Osborn), gandire autonoma (Fr.Bartleit),

dispozitia generala a personalitatii spre nou (P.Popescu-Neveanu).

Creativitatea este un concept destul de vag definit. In acceptiunea omului obisnuit,

creativitatea este legata de inventii tehnologice sau descoperiri stiintifice, de creatii

artistice, de comunicare interumana, de comportamente personale sau de miscari

sociale. Ea semnifica: adaptare, imaginatie, originalitate, perseverenta, talent, libertate

interioara, distantare fata de lucrurile deja cunoscute.

In anii '60 s-a realizat un studiu comparativ privind definitiile date creativitatii, avand

la dispozitie nu mai putin de 600 de enunturi. Prin acest studiu s-aa identificat trei

perspective in care este abordata creativitatea: ca produs, ca proces, ca trstur de

personalitate.

In continuare se vor face referiri asupra creativitatii ca produs al creatiei, iar analiza

creativitatii ca proces si ca trasatura de personalitate sa va realiza in cursurile

urmatoare.


4


3. Produsul creaiei

Produsul creatiei este cel mai cunoscut si mai palpabil criteriu de apreciere a

creativitatii. Produsul creatiei se exprima fie in ceva material cum ar fi: un obiect, o

inventie, un proiect, un obiect de arta, fie in ceva imaterial (intelectual sau cultural) cum

ar fi: o teorie, un principiu, o formula, o interpretare.

Insusirile definitorii ale produsului creativ sunt: originalitatea si valoarea sociala.

3.1. Originalitatea produsului creaiei

Originalitatea produsului creatiei se manifesta prin: noutate, imprevizibilitate, surpriza,

unicitate.

Noutatea se refera la faptul ca produsul creatiei apare cronologic pentru prima data.

Daca produsul este un nou exemplar dintr-o serie deja existenta, acesta nu este

caracterizat de noutate.

- Becul cu incandescenta a fost inventat de Thomas A. Edison si a aparut prima data in 1879.

Exista situatii in care, la intervale scurte de timp, o descoperire este realizata de

persoane diferite. Drepturile de proprietate intelectuala impun ca produsul creatiei sa

fie inregistrat pentru a fi consemnata paternitatea lui. Cererile de inventii se

inregistreaza la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM). Lucrarile stiintifice se

dateaza prin publicarea in reviste sau volume ale conferintelor stiintifice, etc. Cu toate

acestea, exista si greseli ale atribuirii unei descoperiri.

- Insulina a fost descoperita in 1921 de N.Paulescu. Acesta n-a primit premiul Nobel, acesta fiindu-le acordat canadienilor G.Banting si H.Best in urma publicarii descoperii cu 10 luni mai tarziu.

Imprevizibilitatea inseamna ca produsul creatiei este rezultatul unor procese logice

neobisnuite.

- Inventarea primei sigurante fuzibile calibrate a constituit un produs creativ cu atribute de noutate si imprevizibilitate. Insa, realizarea sigurantei fuzibile calibtare nominale constituie un produs nou, dar nu imprevizibil.

Surpriza se refera la faptul ca produsul creatiei surprinde prin caracterul sau

neasteptat, la care nimeni nu s-ar fi gandit. Surpriza se refera la produsele creatiei din

domenii diverse: tehnica, stiinta, arta.

- Descoperirea facuta in baie de Arhimede, care avea de determinat cantitatea de aur si de argint dintr-un corp de forma neregulata. Regele Siracuzei il insarcinase sa faca aceasta determinare pentru a stii pretul unei coroane pe care o

comandase. Binenteles, coroana nu putea fi demontata. Arhimede si-a dat seama ca volumul coroanei poate fi determinat

prin imersarea acesteia intr-un vas cu apa. Surpriza descoperii l-a facut sa exclame Evirka (Am gasit! in limba greaca).

Unicitatea se refera la faptul ca procesul creatiei nu poate fi asemanat cu cu nimic

anterior. Unicitatea este o garantie a originalitatii produsului creativ, mai ales in arta.

Originalitatea poate fi apreciata in doua moduri: subiectiv (cand anumite persoane cu


5


competenta intr-un domeniu evalueaza produsul respectiv) si obiectiv (cand se cauta

unicitatea unui raspuns in cadrul unei multitudini de raspunsuri sau cand se stabileste

slaba frecventa la nivelul unei populatii statistice). Se accepta faptul ca un raspuns unic

sau regasit extrem de rar este considerat original.

3.2. Valoarea social a produsului creaiei

Valoarea social este un criteriu important, introdus pentru ca nu orice creatie

originala este si de valoare. Pot fi creatii originale, dar rupte de realitate, aberante.

Creatiile ce pot aparea in timpul viselor consumatorilor de droguri, productiile

bolnavilor mintali pot fi caracterizate de o imaginatie debordanda, dar fara posibilitatea

transpunerii in practica deaorece incalca niste reguli obiective clare.

Un produs util este adecvat realitatii si raspunde unei nevoi practice. Nicio clipa sa nu

uitam latura practica a problemei, avertizeaza inventatorul T.A.Edison.

Rezultatul activitatii unui inventator poate fi o inventie deosebita sau mai multe inventii

mai putin semnificative. Ar fi nepotrivita subaprecierea rolului inventiilor

nesemnificative.

- Aparitia celor 35-40 de inventii foarte importante ale lui T.A.Edison a fost favorizata de cele peste 1900 de inventii mai putin semnificative si a celor peste 7000 de tentative esuate de inventii.

Deseori o inventie semnificativa este o veriga lipsa dintr-un lant, care cuprinde domenii

intregi. Ca exemplu se poate evidentia inventarea laserului, care a produs o revolutie

intreaga in diferite domenii: prelucrari de precizie ale materialelor (debitare sau

depunere), masuratori, comunicatii, medicina, stocari de date.

In jurul anilor '60 a aparut o ierarhizare a creativitatii pe cinci trepte de importanta, de

la stadiul cel mai scazut, la cel mai inalt:

Creativitatea expresiv se manifesta liber si spontan in desenele sau constructiile

copiilor. Nu se pune problema, la acest nivel, de valoarea sociala sau originalitate. Este

un mijloc excelent de a cultiva aptitudinile creatoare ce se vor manifesta ulterior.

Creativitatea productiv se refera la realizarea de obiecte, specifica muncilor

obisnuite. Un mestesugar produce obiecte a caror forma se realizeaza conform unei

traditii, unei tehnici consacrate, aportul personal fiind redus. Este specifica

tehnicienilor, care produc lucruri, dar nu originale.

Creativitatea inventiv este accesibila unei minoritati foarte importante. Este vorba de

inventatori, acele persoane ce reusesc sa aduca ameliorari semnificative sculelor,

aparatelor, teoriilor controversate. Intr-o tara dezvoltata, cum este Japonia, se

inregistreaza anual 100 000 de brevete de inventii, ceea ce asigura un progres vizibil al

productiei.


6


Creativitatea inovativ o regasim la un nr. restrans de oameni caracterizati de cele mai

multe ori ca fiind talente. Ei realizeaza opere a caror originalitate este remarcata cel

putin pe plan national.

Creativitatea emergent este palierul cel mai inalt al creativitatii, specific geniului, a

omului care aduce schimbari radicale, revolutionare intr-un domeniu si a carui

personalitate se impune de-a lungul mai multor generatii (Copernic, Einstein, Freud).

Clasificarea prezentata mai sus este cea mai des citata ierarhizare din lucrarile de

creatologie publicate pe plan global.

In 1999, J.R.Sternberg a propus o noua perspectiva asupra nivelurilor creativitatii, in

ceea ce el a numit modelul propulsiei pentru tipurile de contributii creative. Este o

clasificare descriptiva a opt tipuri de produse creative, in functie de contributia lor la

dezvoltarea unui anumit domeniu de creatie.

Replica respecta modelul domeniului in forma existenta, dar cu contributie creativa

minima. Un produs de succes pe piata este copiat de alti producatori, adica este clonat,

cu variatii minore.

Redefinirea se concretizeaza prin contributia creativa revazuta dintr-o alta perspectiva

a statutului curent al domeniului.

- Pasta electronica (e-mail) este o alta perspectiva a schimbului de informatii prin scrisori (serviciul de posta). Introducerea postei electronice a influientat imens comunicarea dintre oameni.

- Introducerea de catre H.Ford a benzii de fabricatie in constructia de automobile, dupa ce a vazut procesul de transare, in etape succesive, a carnii, pe o banda intr-o macelarie.

Progresul este deplasarea prin salt a domeniului de creatie in sensul in care se deplasa

deja, iar contributia poate fi aplicata, iar evolutia domeniului urmandu-si drumul.

- Initial, becul lui Edison avea filamentul din bunbac imprecnat carbonizat, balonul vidat, randamentul luminos destul de

mic, iar durata de functionare de doar 40 de ore. Odata inventat, becul lui Edison a fost bine receptat de mediul social. Au

urmat un numar mare de inovatii realizate de multi alti inventatori, care au dezvoltat acest domeniu. Unele dintre cele

mai importante inovatii au fost legate de realizarea filamentului din wolfram (dupa anul 1900) sau de introducesrea in

balonul de sticla a unui amestec de gaze inerte, care au crescut considerabil performantele becului.

Noutatea prematur este o contributie care ajunge mai departe decat este pregatita

societatea sa o recepteze si sa o dezvolte. Trebuie mentionat faptul ca multe din

descoperirile din trecut n-au fost aplicate sau intelese pentru ca depaseau cu mult

epoca.

- Copernic a descris in 1512 modelul heliocentric al sistemului solar care n-a fost acceptat si inteles decat dupa sfarsitul secolului al XVII-lea, odata cu aparitia lucrarilor lui I.Newton asupra matematicii ceresti. Abia atunci, modelul a fost admis

de majoritatea ganditorilor europeni. - E.Galois descopera in anul 1830 teoria grupurilor. Lucrarea scrisa de acesta in care se demonstreaza intreaga teorie a fost

respinsa de Academia Franceza, fiind considerata lucrare neinteligibila. Algebra moderna (in deosebi domeniul

matricelor) dezvoltata dupa jumatatea sec.XX se bazeaza extensiv pe teoria elaborata de Galois.


7


Redirecionarea este deplasarea unui domeniu de creatie intr-o directie noua si

diferita, influentandu-se natura activitatilor in mod esential.

- Introducerea de catre H.Ford a liniei de asamblare in constructia de automobile a avut un impact si asupra celorlalte domenii industriale, trecandu-se de la productia de serie mica la productia de seria mare si masa. Au fost influentate

natura fortei de munca si economiile tarilor lumii si s-a ajuns la introducerea de tehnici corelate cum sunt automatizarile

industriale.

Reconstrucia inseamna a deplasa domeniul inapoi la punctul anterior ultimei

deplasari, astfel incat sa se deplaseze din nou, dar intr-o alta directie.

- La inceputul sec.XX, N.Bohr s-a intors la modelele mai vechi ale structurii sistemului solar, realizand astfel modelul atomului asa cum il stim noi astazi. Tot el a adaptat teoria cuantica la studiul structurii atomice.

Reiniierea este nivelul de creativitate prin care domeniul este deplasat prin salt intr-

un punct diferit si neatins, ca apoi din acel punct sa urmeze o dezvoltare continua.

- Domeniul dispozitivelor electronice cuprindea ,prin anul 1906, tuburile electronice. Saltul imens al domeniului a fost dat de descoperirea tranzistorului (1947). Prin utilizarea tranzistoarelor, dezvoltarea domeniului a fost continua, conducand

ulterior la aparitia circuitelor integrate.

Integrarea reprezinta impulsionarea domeniului prin asocierea a doua sau mai multe

contributii din trecut, care pana atunci fusesera considerate distincte sau chiar opuse.

- Functionarea laserului se bazeaza pe amplificarea luminii de catre un mediu, numit mediu activ. La crearea lui s-au utilizat surse de lumina cu descarcare (contributie din trecut) si fenomenul de amplificare a luminii (opus fenomenului

natural de absorbtie a luminii de catre un mediu).

In cadrul fiecarui tip de produs creativ pot exista diferente cantitative. Un progres poate

constitui un pas mic inainte sau, dimpotriva, un salt important. O reinitiere poate sa un

alt start unui intreg domeniu sau doar unei mici parti din acel domeniu. In plus, o

anumita contributie poate face parte din mai multe categorii (linia de fabricatie a lui

H.Ford, constituie, in acelasi timp, o redefinire si o redirectionare).

curs 2 cteh

Documents