CURS 2

Etimologie În imperiul Roman se folosea un coş împletit pentru

colectarea impozitelor numit „fiscus” Din latina „bulga” (rucsac/portofel) a derivat în

franceza medievală „bouge” (pungă) cu diminutivul „bougette”

În engleza medievală a fost preluat termenul „bougett” (1400-1450) însemnând o pungă de piele.

În prima parte a secolului XVIII, în Anglia, miniştrii duceau la Parlament listele de cheltuieli într-o geantă mare de piele numită buget; ulterior termenul se referea la conţinutul pungii

Geanta de piele folosită în Marea Britanie între 1860 şi 2010 (cu două întreruperi)

Geanta de piele folosită de Gordon Brown între 1997 şi 2007

Scurtă istorieBugetele încep să fie întocmite în Anglia

secolului XVII Începuturile bugetelor moderne sunt asociate

cu Franţa napoleoniană (1803)

Definiţie

Bugetul este un instrument financiar care estimează veniturile şi cheltuielile unei perioade de timp

Conţinutul bugetului Document care conţine veniturile estimate,

plafoanele de cheltuieli, indicatorii de performanţă etc.

Instrument financiar în special prin plafonarea cheltuielilor

Instrument de comunicare către diferiţi receptori: cetăţeni, instituţii publice (prin bugetele aprobate şi remise acestora), organisme internaţionale

Caracteristici: estimare a veniturilor şi cheltuielilor sistemului

bugetar pe un anumit orizont de timp

îmbunătăţirea managementului financiar (cu impact direct asupra disciplinei financiare)

control al tranzacţiilor financiare

planificare a viitoarelor alocări de fonduri

Tipologie (I)După formă: Bugete de intrare (orientate mai mult spre control

fiscal-bugetar, fără a ţine cont de rezultate) Buget forfetar Buget funcţional

Bugete de rezultate (orientate spre management) Buget program Buget bazat pe performanţă

Tipologie (II)După momentul recunoaşterii tranzacţiilor: Buget cash Buget de angajament (accrual)

După tipul veniturilor/cheltuielilor: Buget mixt Buget curent Buget de capital

Bugetul forfetar

Forma cea mai simplă de buget

Constă în alocarea unei singure sumă totale unei instituţii, fără a se preciza destinaţia

Oferă libertate managerială maximă

Nu există un control al banilor şi nu se urmăreşte atingerea unor rezultate

Buget funcţional Este derivat din bugetele forfetarePune accentul pe categoriile de cheltuieli ale unei

instituţii publice fără a ţine cont de responsabilităţile acesteia

Nu este corelat cu rezultateleNu este conectat cu politicile publice Este un rezultat al istoriei, nu al logicii; nu este atât

rezultatul creaţiei, cât al evoluţiei

Exemplu de buget funcţionalCheltuieli SumăCh. de personal 600

Bunuri si servicii 500

Transferuri 300

Investitii 400

Buget programeste construit în jurul unui program definit de

ordonatorul de credite

programele grupează cheltuielile realizate exclusiv pentru implementarea unei politici publice

programul poate fi derulat de mai multe departamente/instituţii publice

programul - este o acţiune sau un ansamblu coerent de acţiuni proiectate pentru a realiza un obiectiv sau un set de obiective definite şi pentru care sunt stabiliţi indicatori de program care să evalueze rezultatele ce vor fi obţinute, în limitele de finanţare aprobate

Conţinutul programului (I): denumirea instituţiei publice răspunzătoare de

realizarea lui; denumirea; prioritatea; finanţatori în parteneriat; o descriere succintă; data de începere a realizării; data de închidere;

Conţinutul programului (II): finanţarea: costurile totale ale programului: costurile eligibile (asigurate din fonduri publice); costurile neeligibile (asigurate din fonduri private); sursele de finanţare; rata de finanţare;

Conţinutul programului (III): rezultate aşteptate; indicatori de rezultate; indicatori de eficienţă.

Cheltuieli de intreţinere a drumurilorIndicatori de performanţă

Sumă

Ordine publica Pompieri   PoliţieSubtotal

$2,000,000$2,000,000$4,000,000

Recreaţie Parcuri şi agrement BiblioteciSubtotal

$1,000,000$1,000,000$2,000,000

TOTAL $6,000,000

Exemplu de buget program

După Schaeffer Michael - Municipal Budgeting, The World Bank, 2000

Exemple programe

Educaţia universitară şi postuniversitară în România (fişier PDF 2002/2005/2008/2013) – sursă www.mfinante.ro

To reduce the health, social and economic burden of communicable diseases (fişier PDF) – sursă www.who.int

Buget bazat pe performanţă

Asigură legătura dintre resursele alocate şi performanţa mangerială

Performanţa este monitorizată atât prin planuri strategice (pe termen mediu, de regulă ani), cât şi prin planuri anuale de performanţă

Notă: În special în SUA, la mijlocul secolului XX au fost dezvolatate bugete bazate pe performanţă, însă acestea nu mai fac parte din practica bugetară curentă. Bugetele bazate pe performanţe prezentate mai sus sunt catalogate ca făcând parte din „New Performance Budgeting”

Tipuri de bugete de performanţă

Tip Legătura între informaţiile de performanţă şi finanţare

Scopul principal în procesul bugetar

Formal Nicio legătură Responsabilitate Informativ Legătură indirectă slabă Planificare şi/sau responsabilitate Direct Legătură directă puternică Alocarea resurselor şi

responsabilitate Sursa: Prelucrare după OECD (2007) Performance Budgeting in OECD Countries, OECD Paris

Activitati Output Cost unitar (dolar/unitate)

Numar Cheltuieli (dolar)

Colectarea deseurilor

Kilograme colectate

15 4 000 60 000

Eliberare autorizatii

Cereri prelucrate 10 2 000 20 000

Inspectare zone Număr vizite 60 1 000 60 000

Administrare n/a n/a n/a 60 000

Exemplu de buget de performanţă

După After Leo Sommaripa - Jordan Budget Manual, 2012

Cheltuieli de întreţinere a drumurilorIndicatori de performanţă

Sumă

Asfaltare drumuri Mile de asfaltat: 10 mile Cost unitar: $400,000 $4,000,000

Întreţinere drumuri Mile de întreţinut: 5 mile Cost unitar: $150,000 $750,000

COST TOTAL întreţinere drumuri $4,750,000

Exemplu de buget de performanţă

După Schaeffer Michael - Municipal Budgeting, The World Bank, 2000

Buget cash

Numit şi sistem de gestiune sau sistem bazat pe numerar

Înregistrarea veniturilor şi cheltuielilor în conturile anului în care se operează, indiferent de perioada la care se referă

Trezoreria are deschis câte un singur cont pentru fiecare indicator bugetar

Buget de angajament

Numit şi sistem de evidenţă bugetară accrual sau sistem de exerciţiu bugetar

recunoaşte veniturile la momentul când activitatea generatoare de venit a avut loc, înregistrându-le în conturile anului respectiv

Trezoreria are deschis în paralel mai multe conturi pentru fiecare indicator bugetar (câte unul pentru fiecare an bugetar trecut sau viitor pentru care se încasează venituri/se fac plăţi)

Buget mixt

Buget care cuprinde atât venituri/cheltuieli curente cât şi venituri/cheltuieli de capital

Buget curent

Vizează veniturile/cheltuielile repetitive din buget, în special cele care vizează activitatea curentă/de bază a administraţiei publice

Veniturile sunt bazate pe impozite, contribuţii şi taxeCheltuielile urmăresc asigurarea furnizării

serviciilor, plata salariilor şi a contribuțiilor sociale corespunzătoare, achiziționarea de echipamente cu durata scurtă de folosire, reparații curente, serviciul datoriei publice pe termen lung (principal și dobândă)

Buget de capital

Este axat pe finanţarea de proiecte de investiţii pe termen lung (drumuri, conducte, școli, puncte de tratare a apei)

Bugetul de capital vizează obiective cu implementare multianuală şi cu valori foarte mari (pentru care finanţarea poate fi asigurată şi din resurse împrumutate)

Veniturile de capital pot fi: transferuri de capital, excedente din anii precedenţi, venituri din vânzarea unor active (inclusiv privatizări), împrumuturi

Cheltuielile de capital pot fi: achiziţii de mijloace fixe, reparaţii capitale, transferuri de capital către alte niveluri ale administraţiei, restituiri de împrumuturi contractate pentru investiţii, aport la capitalul social al firmelor de stat

Tipuri de bugetizari

Bugetizarea de jos în sus / de sus în jos Bugetizarea duală Bugetizare pe sexe Bugetizare participativa

Bugetizarea de jos în sus: proces bugetar fără restricții care constă în colectarea propunerilor de

cheltuieli de la ordonatorii de credite (O.C.) avand in vedere extrapolarea alocaţiilor bugetare din anul curent

negociere bilaterala (O.C. - Ministerul Finanțelor) pentru fixarea creșterii cheltuielilor la un nivel rezonabil

cheltuielile totale sunt consolidate și comparate cu veniturile proiectate

deficitul excesiv: se reiau etapele

Bugetizarea de sus în jos:

Ministerul Finanţelor repartizează fiecărui ordonator de credite un plafon de cheltuieli în care trebuie să se încadreze; plafonul individual se determină astfel încât diferenţa între venituri şi cheltuieli să se încadreze în ţinta de deficit dorită

Instituţiile subordonate îşi croiesc bugetele în limita sumelor primite

Această metodă permite un control mai ruguros al deficitului

Bugetizare duală

Presupune aprobarea separată a bugetului curent faţă de bugetul de investiţii

Permite o gestiune separată, mai riguroasă, a resurselor alocate investiţiilor (resurse provenite adesea din împrumuturi sau donatori internaţionali); permite implementarea mai facilă a unor reguli de disciplină fiscal-bugetară cum ar fi „regula de aur”

Bugetizare pe sexe Are în vedere o construitre a politicilor publice în

funcţie de diferenţele existente între sexe

Permite o restructurare a veniturilor şi cheltuielilor astfel încât să reducă inechităţile social-economice între femei şi bărbaţi

Bugetizare participativă

incurajeaza guvernarea incluzivă și responsabilăa fost implementat în diferite forme, în multe țări în

curs de dezvoltare din întreaga lumecetățenii au posibilitatea de a dobândi cunoștințe de

prima mână a operațiunilor guvernamentale, să influenţeze politicile guvernamentale şi să tragă guvernul la răspundere

exista riscul de a fi utilizate de grupuri de interese

Recomandari bibliografice: Irene Rubin, Input Budgeting versus Output Budgeting in Shah Anwar (ed.) – Local Budgeting, The World Bank, 2007 Lee Robert D. Jr, Ronald W Johnson and Philip G. Joyce – Public Budgeting Systems (19th edition), Johns & Bartlett, 2013 Frank Howard – Public Financial Management, Taylor&Francis, 2006 Schaeffer Michael - Municipal Budgeting, The World Bank, 2000Fozzard Adrian (2001) The Basic Budgeting Problem: Approaches to Resource

Allocation in the Public Sector and their Implications for Pro-Poor Budgeting, Overseas Development Institute Government of Kenya (2011) Programme Based Budgeting Manual, Government of Kenya Helmuth Utz şi Kuno Schedler (2008) More room to manoeuvre – better performance? Investigating the meaning of lump-sum budgeting for public

managers Kehm Barbara M. (2012) To Be or Not To Be? The Impacts of the Excellence Initiative on the German System of Higher Education in Cezary

Kościelniak and Jarosław Makowski (eds.) Freedom. Equality. University, Civic Institute Kim John M. (2006) From Line-item to Program Budgeting. Global Lessons and the Korean Case, Korea Institute of Public Finance şi The World

Bank Lazăr Dan Tudor şi Adrian Mihai Inceu (2004) Bugetul funcţional (line – item budget) şi metoda Buget Bază Zero (Zero Base Budgeting – ZBB),

Revista Transilvană de Ştiinţe Administrative vol. 2 (11) Nemeth Laszlo (2012) Local Government Budgeting in Hungary Assessment of Quantitative Techniques for Local Business Tax Forecasting in

Cities with County Status, Central European University Robinson Mark (2011) Performance Budgeting, CLEAR Training Materials Schedler Kuno (2003) Local and regional public management reforms in Switzerland, Public Administration vol. 81 (2) Simola Hannu, Risto Rinne, Janne Varjo, Hannele Pitkänen şi Jaakko Kauko (2009) Quality Assurance and Evaluation (QAE) in Finnish

compulsory schooling – a national model or just unintended effects of radical decentralisation?, Journal of Education Policy vol. 24(2) Simson Rebecca, Natasha Sharma şi Imran Aziz (2011) A guide to public financial management literature for practitioners in developing

countries, Overseas Development Institute Trebby James P. şi Relmond P. van Daniker (1986) Relationship of Budgetinf and Accounting: Implication for Public Policy, Journal of Applied

Business Research Wildavsky Aaron (2001) Budgeting and Governing, Transaction Publishers, New Brunswick, New Jersey