curs 2

5
Curs 2 - Walter Lippmann si Dewey W.LIPPMANN journalist, critic media si filozof , preocupat de stiintele politice. 2 lucrari importante: Opinia publica (1922)-primul studio complex despre opinia publica.El crede ca oamenii isi formeaza fictiuni pe care le aplica in lumea reala. “Oamenii traiescin aceeasi lume, dar gandesc si simt in lumi diferite”. “Opinia publică” reprezintă încercarea lui Lippmann de a se elibera pe sine şi pe alţii de umbrele de pe zid, adică acele realităţi care nu pot suprinde tot adevărul existent pentru că sunt blocate de diversele forme de dezinformare. The phantom public (1925) unde este dezvoltata problema democratiei,el definind publicul ca o “fantoma” incapabila sa influenteze activitatea guvernelor. Imaginile din mintea noastra reprezinta o realitate secundara, o reflectare individuala a lumii reale.Sunt harti mentale.Reprezinta o reconstruire a realitatii pe baza unor idei,unor credinte sau atitudini. Se face referire la ideia de pseudo-mediu, de contrafacere a realităţii, dar şi la “imaginile din mintea noastră”, ce se raportează la reprezentarea lumii în care acţionează oamenii, reprezentare ce poate fi adevărată, falsă sau o combinaţie între cele două.

Upload: ma-ryan

Post on 13-Sep-2015

232 views

Category:

Documents


6 download

DESCRIPTION

cc

TRANSCRIPT

Curs 2 - Walter Lippmann si DeweyW.LIPPMANN journalist, critic media si filozof , preocupat de stiintele politice. 2 lucrari importante:Opinia publica (1922)-primul studio complex despre opinia publica.El crede ca oamenii isi formeaza fictiuni pe care le aplica in lumea reala. Oamenii traiescin aceeasi lume, dar gandesc si simt in lumi diferite. Opinia public reprezint ncercarea lui Lippmann de a se elibera pe sine i pe alii de umbrele de pe zid, adic acele realiti care nu pot suprinde tot adevrul existent pentru c sunt blocate de diversele forme de dezinformare.The phantom public (1925) unde este dezvoltata problema democratiei,el definind publicul ca o fantoma incapabila sa influenteze activitatea guvernelor. Imaginile din mintea noastra reprezinta o realitate secundara, o reflectare individuala a lumii reale.Sunt harti mentale.Reprezinta o reconstruire a realitatii pe baza unor idei,unor credinte sau atitudini. Se face referire la ideia de pseudo-mediu, de contrafacere a realitii, dar i la imaginile din mintea noastr, ce se raporteaz la reprezentarea lumii n care acioneaz oamenii, reprezentare ce poate fi adevrat, fals sau o combinaie ntre cele dou.Pseudo-mediul, aa cum spune Lippmann, este alctuit din natur uman i condiii, artnd felul n care este imaginat lumea, determinnd n orice moment i modul n care vor reaciona oamenii, efortul depus de acetia ns nu i reuitele lor. Astfel, mediul nevzut ne este adus la cunotin prin cuvinte ns nici mcar un maestru nu ar putea scrie astfel nct toi oamenii s neleg exact ceea ce vrea el s spun. Iar unele persoane ce au scopuri clare maliioase tiu exact care sunt cuvintele potrivite pentru a deforma raionarea populaiei. Aa cum este cazul limbii de lemn. De altfel, mediul cu care au de-a face opiniile publice este refractat n multe feluri, iar limitrile asupra accesului la acest mediu deformeaz claritatea i corectitudinea percepiei. Aa cum imaginea dintr-o oglind este deformat, la fel se ntmpl i cu adevrul care de cele mai multe ori nu ajunge la receptor n starea lui pur.

Ce este propaganda?dar ce este propaganda daca nu efortul de a schimba imaginea la care raspund oamenii, de a inlocui un model social cu un altul?Ce este opinia publica?Imaginile din mintea fiintelor umane, imagini despre sine, despre altii, despre necesitatile, scopurile si relatiile lor sunt opiniile lor publice. Acele imagini care sunt inraurite de catre grupuri de oameni sau de catre indivizi care actioneaza in numele unor grupuri constituie Opinia Publica cu majusculeStereotipuri=Structuri mentale care selecteaza si stocheaza informatia, prefigurand raspunsuri.mai intai definim si apoi vedemNoi, oamenii, spune Lippmann nu vedem mai nti i definim apoi, ci nti definim i apoi vedem ceea ce nseamn c de foarte multe ori, chiar propria opinie ne este fabricat sau cumprat. Astfel, noi nu observm ceea ce ochii notri nu sunt obinuii s ia n considerare, iar uneori suntem impresionai de acele fapte care se potrivesc cu filosofia noastr, cu experien de pn acum. Exemple actualeStereotipuri hardBancuri. Tipuri de bancuriFilme (ex. Native Americans, Stereotipuride gen)Stereotipuri softPublicitate (ex. Brand de tara)Filme De ce folosim stereotipuri1. Din nevoia de orientare2. Din nevoia de economie3. Din nevoia de clasificare

Lippmann despre Presa*Opinie critica: contribuie la aparitia si permanentizarea unor boli ale opiniei publice*Rolul presei: de a organiza pentru societate informatiile, de a orienta perceptia sociala a diverselor fenomene=> responsabilitate imensa*Versiunea reporterului este construita pe baza propriilor imagini din minte si sub presiunea intereselor proprii si a intereselor trusturilor de presa.*Walter Lippmann face distincia dintre adevr i tire, funcia tirilor fiind aceea de a semnala un eveniment, iar aceea a adevrului de a aduce la lumin faptele ascunse. tirile depind de stereotipuri, de standardizare. Astfel, stereotipurile preced utilizarea raiunii i impun un anume caracter datelor primite de la simuri nainte ca datele s ajung la inteligen. Abordarea sociologic susine c stereotipurile sunt prezente n cultur noastr, iar cea psihologic suine c stereotipurile reflect impulsuri interne, prejudeci i frustrri. Dei Lippmann le consider defectuoase, abandonarea lor ar sraci via oamenilor.Recenzia Opiniei Publice: https://blogdescris.wordpress.com/2014/11/23/recenzie-opinia-publica-de-walter-lippmann/

John Dewey Unul dintre parintii intemeietori ai pragmatismului american (alaturide Charles Sanders Peirce si William James) Subiecte preferate: democratie, educatie, umanism, activism politic sisocial etc. Carti importante:The Public and Its Problems(1927)The Eclipse of the Public Considerat premergator sau chiar membru al Scolii de la Chicago Idea central a creatiei lui dewey este cea de formare a marii comunitati,de trecere de la marea societate la marea comunitate. El descopera comunicarea prin efortul de a intelege,de a explica de a oferi solutii la diverse probleme sociale. Atunci cand vorbeste despre comunicare are in vedere ambele sensuri ale ei: comunicarea ca transmitere si comunicarea ca ritual(comunicarea este un process de impartasire a experientei,pana la momentul in care aceasta devine bun comun.) Dewey despre presaSustine ca lipsa resurselor mediatice duce la nevoia de experti.Rolul social al expertului:viziune iluministaOptimizarea comunicarii intre experti si public mai ales prin intermediul presei.Publicul in eclipsa=Publicul pasiv,amorf,lipsit de substanta.