GRADINILE DIN ROMANIA

Gradinile pana in sec. XIX

Romania este:- la interferenta occidentului cu orientul si in domeniul artei gradinilor- exista marturii din perioada dominatiei romane- informatii relativ precise ne parvin din epoca feudala- Transilvania (evolutie legata mai strans de occident) a inregistrat o

dezvoltare mai timpurie a gradinilor- cetati: formatiuni urbane feudale, gradinile cu caracter utilitar, suprafete

mici

Sec. XVI:- gradini decorative de mici dimensiuni pe langa casele: boierilor, nobililor,

mestesugarilor, manastirilor- Alba Iulia – marturii ale existentei unei gradini in terase si decorata cu

flori- in sec. XVII principele Gheorghe Racokzi a intemeiat un parc cu tei si

flori: lalele, narcise- parcuri nobiliare pe langa resedintele rurale: Fagaras, Sân Petru, Ebesfolva- existenta unor gradini decorative la Sibiu – atestate documentar

Sec. XVII:- marturii despre gradinile din celelalte provincii romanesti- Paul din Alep – gradinile de pe langa manastirile: Cozia, Tismana- Gradina cu trandafiri a Mitropoliei din Targoviste- Iasi: gradina palatului domnesc – cu elesteu, gradina cu trandafiri, crini,

garoafe, iasomie de pe dealul Galata- Bucuresti: gradina domneasca de pe malul Dambovitei,- Gradina cu trandafiri si lalele pe malul Colentinei – exista si un mare

pavilion pentru petrecerile boierilor

Sfarsitul sec. XVII:- inflorirea arhitecturii romanesti prin construirea de palate, case de mosie a

dus la creaea parcurilor si gradinilor- Palatul domnesc Bucuresti avea la 1700 doua gradini- Curtea veche si palatul Mogosoaia aveau gradini dupa moda italiana (C.

Brancoveanu)

Sec. XVIII:- Transilvania – domeniile nobiliare, s-a impus stilul francez: parcul din

Avrig (jud. Sibiu) – domeniul Bruckenthal, parcul Bontida (jud. Cluj) – domeniul Banffy, parcul Gornesti (jud. Mures) – domeniul Teleky, parcul Albesti (jud. Brasov) – castelul familiei Holler

- aparitia amenajarilor cu caracter public – Sibiu –langa poarta Heltan, 1738- in cadrul acestora apar si pavilioane pentru distractii: popice, cafenele,

chioscuri pentru muzica- Sibiu – sfarsitul sec. XVIII – amenajarea unei promenade plantate- Influenta engleza – sec. XVIII –unele zone ale parcurilor existente au fost

transformate de maniera engleza, ex. Bontida- Au fost amenajate si gradini noi cu stil englezesc: Transilvania, pe mosiile

Brancovenesti, ............., Cris, Tarnaveni; Moldova: Caiuti, Comanesti; Muntenia – gradina familiei Dudescu – Bucuresti

- sfarsitul sec. XVIII – Bucuresti: oras-gradina (80% din suprafata ocupata de gradini), putine cu caracter organizat, amenajate – gradina palatului Mavrogheni, gradina bisericii Sf. Elefterie (forma dreptunghiulara, rond central, alei radiale), gradina din zona unde e astazi Cercul Militar

Parcul din Avrig (jud. Sibiu) – domeniul Bruckenthal

Parcul din Avrig (jud. Sibiu) – domeniul Bruckenthal

Parcul din Avrig (jud. Sibiu) – domeniul BruckenthalGradinile din sec. XIX:

- dezvoltarea oraselor a impus aparitia spatiilor publice – pentru plimbari si agrement

Transilvania

- Cluj, 1838, s-a infiintat un parc promenada care cuprinde dotari: cafenea, pavilion pentru muzica, bazin de inot, teren de sport, promenada rectilinie cu patru randuri de arbori ce separau circulatia pietonilor de cea a cladirilor,amenajare peisagera in rest

Tara Romaneasca- ansamblul soselei Kiseleff 1833-1840 (Regulamentul Organic) – prima

artera verde a orasului de la podul Mogosoaiei (Calea Victoriei) pana la Padurea Baneasa

- aparitia gradinilor publice: 1844 – gradina Kiseleff –arh. Carl Friederich Meyer, gradinar Franz Hörer (ambii din Viena) – stil peisager :denivelare, alei sinuoase, grupari pitoresti ale vegetatiei

Parcul Kiseleff – Bucuresti Parcul Kiseleff - Bucuresti

- Meyer+Hörer – gradini pentru conacele Magurele, ............., Filipestii de Padure, toate in stil peisager

- prima mare amenajare pentru plimbare, odihna, agrement este gradina Cismigiu, dupa principiile amenajarilor peisagere, arh. Meyer 1850; caracteristici:

- prezenta lacului - modelarea reliefului - axa principala de vedere

- grupari de vegetatie lemnoasa - traseul sinuos al aleilor - grija pentru estetica peisajului anvergura si problemele amplasamentului: - asanare teren mlastinos - construirea lacului - deplasarea a mari cantitati de pamant - procurarea arborilor

- reamenajarea gradini Cismigiu de catre arh. Rebhun- 1860 – prima gradina botanica din Bucuresti, gradinar Ulrich Hoffman- 1885 – actuala Gradina Botanica- Infiintarea Gradinii Icoanei

Gradina Cismigiu – Bucuresti Gradina Cismigiu - Bucuresti

Gradina Cismigiu – Bucuresti Gradina Cismigiu – Bucuresti

Gradina Botanica – Bucuresti Gradina Botanica - Bucuresti

Craiova:- Gradina logofatului Bibescu – gradinar german: zone decorative cu alei

geometrice, banci, pavilioane, sere, culturi diverse- la 1853 devine gradina publica – 125 ha

Braila:- infiintarea unei gradini publice cu traseu peisager- parcul „La Monument” – stil mixt

Parcul „La Monument” – Braila Parcul „La Monument” - Braila

Iasi:

- inceputul sec. XIX – amenajarea Gradinii Copou- gradina domneasca a lui Mihail Sturza - ............ Socolei- domnia lui Ghica – 1852 – promenada de pe dealul Copou: fasii plantate

late de 50m, imbinarea traseului aleilor pietonale serpuite cu traseul central al trasurilor

- 1859 – Gradina palatului Domnesc: - compozitie avansata a vremii - terase si scari monumentale - axe compozitionale rectilinii - rezolvari peisagere: lac, grupari libere ale

vegetatiei, alei sinuoase

Gradina Copou – Iasi Gradina Copou - Iasi

Brasov:- promenada – Aleea de sub Tampa

Sibiu, 1857:- parcurile Sub arini, Dumbrava

Parcul Dumbrava Sibiului Parcul Dumbrava Sibiului

Timisoara, 1858: - primul parc al orasului – Regina Maria (Parcul Tineretului)

- parcul Scudier – 1870, actualul parc Central- promenada catre Teatrul National

Gradinile din prima jumatate a sec. XX

Craiova: - parcul Bibescu, azi parcul Romanescu – arh. Eduard Redont- transformarea unui mic curs de apa intr-o succesiune de lacuri cu nivele

diferite: insule, cascade, anrocamente artificiale, poduri, grupuri pitoresti de chiparosi de balta si salcii

- trasee unduitoare ale aleilor- amenajari arhitecturale: chioscuri, castel de apa, case pentru paznici si

gradinari, hipodrom, terenuri de sport- arh. E. Redont a studiat si un plan de ansamblu pentru inverzirea Craiovei

– inel de bulevarde plantate- a amenajat parcul-padure de pe Valea Jiului denumit Lunca Moflenilor

Parcul Bibescu (azi Romanescu) – Craiova Parcul Bibescu (azi Romanescu) – Craiova

Parcul Bibescu (azi Romanescu) – Craiova Parcul Bibescu (azi Romanescu) - Craiova

BucurestiArh. E. Redont, 1906:

- parcul Carol I fost Libertatii- acesta era parcul unde se va organiza Expozitia Internationala de la

Bucuresti 1906- planul general al expozitiei facut de arh. St. Burcus- parc de 30ha – stil mixt: aleea principala – element ordonator cu

aliniamente de arbori, partere de flori, compozitia conducea spre un lac, de aici se dezvolta un sistem peisager cu:

- privelisti fermecatoare - amenajari romantice - grota artificiala - parau printre roci - turn-ruina - poteci rustice

- E. Redont – Gradina Ioanid, Bdul. DaciaArh. Fr. Rebhun:

- reamenajarea Gradinii Cismigiu

- crearea parterelor flancate de aliniamente de tei - crearea rondului roman - crearea gradinii cu trandafiri - transformarea gradinii in stil mixt

- reamenajarea Parcului Kiseleff- parcul Palatului Cotroceni

Arh. Rebhun si arh. Octav Doicescu:- realizarea parcului National –partea sudica si estica a parcului Herastrau

Arh. Rebhun:- Buzau – Parcul Crangul- Iasi – Parcul Expozitiei, reamenajarea Gradinii Copou

Parcul Herastrau – Bucuresti Parcul Herastrau – Bucuresti

Parcul Herastrau – Bucuresti Parcul Herastrau – Bucuresti

Cluj - Gradina Botanica 1923Timisoara:

- Parcul Tiselor- Parcul Padurea Verde- reamenajarea parcului Scudier

Sinaia – reamenajarea parcului Castelului Peles – arh. Rebhun

Gradina Botanica din Cluj Gradina Botanica din Cluj

Ramnicu Valcea – Parcul ZavoiulGradini in Turnu Severin – proiect arh. RebhunCurtea de Arges - proiect arh. Rebhun

Gradina Botanica din Cluj Gradina Botanica din Cluj

Parcurile din a doua jumatate a sec. XX:

- dupa al doilea razboi mondial realizarea parcurilor si gradinilor a stagnat

- instaurarea regimului comunist: refacerea economiei, trecerea la sistemul planificat

- lucrari de plantare fara planuri studiate – lipsa cadre de specialitate

In 1952, obiective de perspectiva in domeniul spatiilor verzi:

- reconstruirea si amenajarea parcurilor si gradinilor existente- crearea de parcuri noi- crearea de gradini si scuaruri- cresterea numarului de parcuri si terenuri pentru educatie

fizica si sport

- plantarea magistralelor, bulevardelor si strazilor- legarea spatiilor verzi ale localitatilor in sistem unitar si

continuu- locuri de joaca pentru copii- locuri de recreere pentru: tineret, adulti, batrani- infiintarea gradinilor botanice si zoologice in cat mai multe

orase- delimitarea unei centuri de paduri de recreere in jurul

principalelor centre populate- colective de arhitecti si ingineri horticultori pentru noile

amenajari1953:

- parcul sportiv 23 august – Bucuresti (70 ha), infiintat pentru Festivalul Mondial al Tineretului si Studentilor

Parcul 23 August – Bucuresti Parcul 23 August - Bucuresti

- noi gradini in cartiere bucurestene: Giulesti, Cosbuc, Tolbuhin

- reamenajarea si amplificarea parcului Herastrau- infiintarea Gradinilor Circului de Stat- Parcul Expozitiei- Parcul Tineretului

- Parcurile noilor cartiere: Titan, Balta Alba, Drumul Taberei, Pantelimon, Colentina, Crangasi proiectate in special de Proiect Bucuresti, colectiv arh. Valentin Donose

- demolarea unor intregi cartiere , transformari edilitare ample, nou centru civic – au dus la aparitia unor teritorii destinate parcurilor si gradinilor, ex.: Piata Unirii, Izvor, Vacaresti

- numai gradina Unirii are amenajarea finalizata- au luat fiinta in toata tara: scuaruri, gradini publice, spatii

verzi ale ansamblurilor de locuinte, artere plantate

- dezvoltarea statiunilor de odihna si tratament si a zonelor istorice si de agrement a determinat: extinderea spatiilor verzi, amenajarea parcurilor existente

- amenajarea: siturilor naturale, paduri pentru agrement, crearea rezervatiilor si parcurilor naturale

Probleme:- lipsa unui nivel corespunzator al realizarilor tehnice- lipsa de performanta a mijloacelor tehnice utilizate si numar

redus- lucru in asalt- nerespectarea tehnologiilor- nerespectarea planurilor de executie- reducerea cheltuielilor- utilizarea muncii „voluntare”- calitatea slaba a materialelor- neglijenta intretinerii

Dupa 1990:- o stagnare a activitatii de amenajare a spatiilor verzi- avansarea degradarii gradinilor, parcurilor si spatiilor verzi- reviriment in domeniul privat: locuinte, sedii de firma, hoteluri- crearea Gradinii Botanice din Galati-

Gradina Botanica – Galati Gradina Botanica – Galati

Gradina Botanica – Galati Gradina Botanica – Galati

PRINCIPII GENERALE DE PROIECTARE A PEISAJELOR

Scopul arhitecturii peisagere: crearea spatiilor organizate ale ambiantei fizice naturale care sa permita o integrare armonioasa a activitatilor umane.J. O. Simons, 1967: peisajele trebuie proiectate in viziunea imbunatatirii relatiilor om-oras, om-circulatie, om-om, om-natura in contextul evolutiei societatii (economica, sociala, culturala, ecologica).Pentru indeplinirea acestor deziderate proiectarea peisajelor trebuie sa se supuna rigorii unor principii:

PRINCIPII FUNCTIONALE

Pentru stabilirea folosintelor adecvate este necesara:- compatibilitatea functiunilor proiectate cu amplasamentul, ex:

- nu amplasez un parc de relaxare si odihna langa o uzina- in acest context amenajez plantatii de protectie la zgomot si poluare- in spatiul ingust dintre strazi de mare trafic: se amenajeaza spatii verzi

de protectie, cu functii estetice, ameliorarea climatului urban, nu se va amenaja un loc de joaca pentru copii

- satisfacerea necesitatilor functionale - concordanta organizarii spatiale cu functiunile:

- aranjamentul rational al partilor componente- alegerea si dispunerea logica a dotarilor

Ex.: spatiile verzi stradale trebuie sa satisfaca functional:- protejarea circulatiei pietonale de cea carosabila- fluenta fluxurilor pietonale si carosabile- acces lesnicios la imobile- subdivizarea traficului: pietoni, piste ciclabile, piste carorabile- functii ecologice- functii estetice- conceperea ansamblului : strada-cladiri, circulatie-mobilier stradal,

vegetatie-plantatii ca un peisaj urban unitar

- solutia peisagistica se bazeaza pe:- alegerea si pozitionarea tipurilor de plantatii- stabilirea inaltimii si formelor- dispunerea in plan- aranjamentul spatiilor deschise: peluze, arii de circulatie auto si pietonala- alegerea materialelor adecvate

- alegerea formelor, dimensiunilor si culorilor- relevarea detaliilor de amenajare si aranjare- evitarea generarii conflictelor intre functiuni

- concordanta organizarii cu functiunile trebuie analizata si elaborata functie de:- psihologia si modul de viata al comunitatii

- asteptarile si dezideratele comunitatii - amenajarile peisagere trebuie sa ofere:

- confort- relaxare- placere- frumusete-

PRINCIPII ESTETICE – COMPOZITIONALE

- corelarea aspectelor estetice cu cele functionale- atentie asupra aspectelor vizuale percepute in raport cu utilizarile functionale alea menajarilor spatiale- cadrul urban construit si amenajarile peisagere trebuie sa creeze o ambianta bazata pe: frumusete, ordine - ambianta se realizeaza prin:- respectarea proportiilor in plan si spatiu

- principiile ierarhizarii spatiilor- utilizarea principiilor de compozitie: simetrica, asimetrica, geometrica,

libera- concordanta stilistica a elementelor de construire a peisajului- contrastul formelor, volumelor si culorilor- unitatea compozitionala incluzand si realizarea elementelor de detalii

Londra Londra

PRINCIPII ECOLOGICE

-proiectarea ecologica –se adreseaza vietii, opereaza cu elemente naturale (plantele poseda o viata proprie)-coservarea mediului ambiant-protejarea si ameliorarea peisajelor existente-asigurarea conditiilor naturale adecvate crearii noilor peisaje

-elemente-pastrarea trasaturilor naturale importante, mentinerea zonelor de interes si valoare ale peisajului cu scopul –valorificarii compozitionale

-valorificarii importantei ecologice-factori majoriai amenajarii peisagistice: solul, subsolul, apele, conditii climatice, tipul vegetatiei, cunoasterea comportamentului ecologic al plantelor –satisfacerea cerintelor vitale

-relatii reciproce-ritm de crestere-transformari in timp-longevitate

PRINCIPII TEHNICE

- problemele tehnice specifice ale proiectarii de peisagistica trebuie sa genereze rezolvari:- adecvate compozitiei – vizual, functional- corecte din punct de vedere ecologic-

Ex.: - modelarea reliefului, crearea lacurilor, deviere curs apa necesita solutii tehnice:- stabilizare pante- consolidare maluri- impermeabilizare maluri- asigurare debit de curgere compatibil cu caracterul peisajului, conditiile

naturale.- necesita studierea si implementarea conditionarilor rezultate din aspectele

vizuale, ex.: nu pot face un lac pe o panta, taluzul ma impiedica sa-l vad de la baza pantei, nu pot pune vegetatie pe taluz pentru ca poate cu radacinile sa-l distruga

- proiectarea circulatiilor: alei, drumuri, scari, poduri- solutii tehnice ce satisfac siguranta deplasarii: pante, dimensiuni,

materiale, ziduri de sprijin- satisfac cerinte estetice si vizuale armonizate cu peisajul

- instalatiile tehnice- nu trebuie sa deranjeze vizual- sa nu fie surse de zgomot (ex.: statii de pompare pentru fantani)- aspect ecologic – influenta instalatiilor subterane asupra sistemului

radacinilor plantelor

Botanical Gardens, Birmingham, Alabama La Villette - Paris

PRINCIPII ECONOMICE

- valorificarea maxima a posibilitatilor oferite de teren- adoptarea functiunilor in raport cu terenul- stabilirea dotarilor in raport cu terenul- utilizarea materialelor adecvate

- adoptarea solutiilor peisagistice functie de posibilitatile financiare ale beneficiarului- limitarea costurilor prin proiectarea peisagistica, ex.:

- modelarea terenului respecta in mare parte configuratia initiala a acestuia- pozitia unui lac in concavitati deja existente- dimensionarea judicioasa a aleilor- constructii decorative in numar mic- materiale putin costisitoare – la plantatii se utilizeaza puieti fara baloti de

pamant- reducerea cheltuielilor de intretinere: mecanizarea intretinerii peluzelor,

decoruri florale simple, limitarea modelarii prin tundere

PRINCIPII CULTURAL-ISTORICE

- in siturile istorice si culturale (de patrimoniu) ambianta peisagistica trebuie sa respecte si sa conserve aceste valori prin:

- abordarea compozitionala- solutii tehnice adecvate

Ex. la proiectarea plantatiilor se va avea in vedere:- incadrarea armonioasa a constructiilor- accente volumetrice- perspective si vederi catre anumite elemente de arhitectura- evolutia in timp a arborilor si efectele fizice ale acestora asupra

constructiilor- evitarea amplasarii arborilor mari in vecinatatea cladirilor, fundatiilor

ruinelor si zidurilor istorice- circulatia va avea in vedere conservarea vegetatiei venerabile din siturile

istorice - interventii in parcuri si gradini cu valoare istorica se vor face cu:

- pastrarea conceptiei si caracterului initial- analiza planurilor si documentatiilor initiale- interventiile: restaurare, noi plantari, corectii ale vegetatiei, defrisari,

introducerea de noi functiuni si dotari trebuie realizate in acord cu aceste documentatii si pe baza consultarii cu specialisti in domeniu (in cadrul Comisiei Nationale pentru Protectia Monumentelor si Siturilor Istorice existe subcomisia Parcuri si Gradini Istorice)

- caracterul specific al uni sit exprima traditii de cultura si civilizatie, ex.:- o zona rurala bucovineana, maramureseana- piata urbana medievala

- interventia in aceste zone implica tratari peisagere care sa:- respecte situl- se armonizeze cu trasaturile definitorii ale sitului