curs 11 dimensiunea psihosociala a grupurilor scolare

8/19/2019 Curs 11 Dimensiunea Psihosociala a Grupurilor Scolare

http://slidepdf.com/reader/full/curs-11-dimensiunea-psihosociala-a-grupurilor-scolare 1/20

PSIHOLOGIA EDUCA IEIȚ



DIMENSIUNEA PSIHOSOCIALĂ AGRUPURILOR ŞCOLARE Unul dintre grupurile cele mai semnifcative din viata

copilului este clasa de elevi . = satisace cel mai binecateva dintre motivele undamentale ale conduiteiumane : nevoia de afliere, de altul , nevoia departicipare, nevoia de protectie, de securitate.

Acest grup se perpetueaza de-a lungul catorva ani si areo imensa inuenta asupra membrilor sai, alcatuind "creuzetul" in care se contureaza personalitatea.

Clasa de elevi este un grup de munca specifc, compus

dintr-un numar de membri egali intre ei elevii! si dintr-un animator proesorul, ale caror raporturi suntreglemente ofcial de tipul sarcinii si de normele deunctionare eculau, #$$%, p. &$'!.



ORAGNIZARE/FUNC IIȚ

Ca orice grup social, clasa de elevi are o

structura de grup,

retele de comunicare,

unctii de grup

dinamica specifca.

(rin unctiile de grup ale clasei de elevi

de socializare,

de invatare sociala

de integrare = aceasta se afrma ca " laboratorul in care se insusesc si see)perimenteaza conduitele asteptate de societate" *late, &+%#$$!.



CARACTERISTICI ALECLASEI CA GRUP SOCIAL

CLASA = grup primar = caracteristici generale :

a. interactiunea directa, nemijlocita, fata in fata a membrilor /

b. prezenta scopurilor si a motivelor care sustin actiunea

grupului/ c. se creeaza o structura a grupului alcatuita dintr-o retea de

statusuri si roluri ale indivizilor in grup/

d. e)istenta unui sistem de norme norme e)plicite si norme

implicite!/ e. se defneste si printr-un grad de coeziune 0eon 1estinger

&+'%&+++! - coeziunea este rezultatul tuturor ortelor care iidetermina pe indivizi sa ramana in grup!.



AUTOCONFIRMAREAPROFE IILOR ”ÎN CLASĂ”Ț

ACP = ”telepatie socială” conceptul self-fullling prophecy ! a ost consacrat 2n c2mpul

disciplinei 2n urma volumului de reerin34 al lui 5.6. 7erton:ocial !heory and ocial tructure &+8+&+9!

tendin"a actorilor sociali rezultată #n urma unei deniri false asitua"iei de a se conforma prescrip"iilor scenariului construit lanivelul imaginarului colectiv, valid#nd, astfel, noul #n"eles atri$uitac"iunilor %i model#nd conte&tul conform determinantelor sale'

()*+++) - Autoconfrmarea proe3iilor se poate defni catendin"a actorilor sociali rezultată #n urma unei deniri false asitua"iei de a se conforma prescrip"iilor scenariului construit lanivelul imaginarului colectiv, valid#nd, astfel, noul #n"eles atri$uitac"iunilor %i model#nd conte&tul conform determinantelor sale'

7erton, &+8+&+9, p. 8%%!



FENOMENUL PYGMALION SAU EFECTUL OGLINDEI

IDENTITARE

5osental, ;acobson, &+9! e)pectan3ele generoase de rol 2mbun4t43esc

nemi<locit perorman3a celuilalt> ?@ ma).B$!.

Aşteptările „sursei”

Comportamentul sursei îndreptat către „ţintă”

Comportamentul „ţintei” îndreptat către „sursă”



EFECTUL PYGMALION

. Daad Ei 1. Dernieri &++&!:aEtept4rile ini3iale ale proesorilor

legate de elevii sau studen3ii c4rora lise adreseaz4 modeleaz4 semnifcative)presivitatea lor discursiv4 Eirela3ional4.

F. ;amieson &++$#$$%!: @nuen3ele nusunt 2ns4 doar 2ntr-o singur4 direc3ie Gdinspre proesor c4tre elev G, cibilaterale.



EFECTUL PYGMALION

Hunt 2ns4 situa3ii c2nd aEtept4rile reunitepentru perorman34 ale proesorului Ei

elevului se 2nt2mpl4 s4 nu se poten3eze, cis4 se inibe reciproc. C2nd mereu seaEteapt4 perorman3a ma)im4 de la elev,acesta 2nclin4 s4 dezvolte o atitudinean)ioas4, c4ci imaginea eEecului poten3ialfe el Ei minor! devine un actor perturbatorimportant, deturn2ndu-i aten3ia de la sarcinape care o eectueaz4 Ei diminu2nd petermen mediu perorman3a sa global4*anna et al', &+%'!.



RAPORTAREA STEREOTIPĂ LA„CELĂLALT”. PREJUDECATA ”ÎN

CLASĂ” Prejudecata se poate defni ca atitudinea în generalnegativă îndreptată înspre membrii unui grup,întemeiată pe simpla apartenenţă a „subiecţilor ţintă“la acel grup.

(rivit4 conceptual, pre<udecata este deci o no"iunerela"ională, care pune 2n leg4tur4 o inorma3ie categorial4 cedesemneaz4 caracteristicile grupului! cu o inorma3ieparticularizat4 specifc4 subiectului care devine obiectulpre<udec43ii!, postul2nd c4 trăsăturile categoriei, 2n generalnegative, construite pe criteriul dieren3ierii, sunt proiectateasupra subiectului individual, 2n absen3a, cel mai adesea, aconrunt4rii cu realitatea celui din urm4 set de tr4s4turi celparticularizat! Daron, DIrne, &++%, p. &+'!.



RAPORTAREA STEREOTIPĂ LA„CELĂLALT”. PREJUDECATA ”ÎN

CLASĂ” Defniție: Prejudecata = atitudinea în generalnegativă îndreptată înspre membrii unui grup,întemeiată pe simpla apartenenţă a „subiecţilorţintă“ la acel grup.

(rivit4 conceptual, pre<udecata este deci o no"iunerela"ională, care pune 2n leg4tur4 o inorma3iecategorial4 ce desemneaz4 caracteristicile grupului!cu o inorma3ie particularizat4 specifc4 subiectuluicare devine obiectul pre<udec43ii!, postul2nd c4

tr4s4turile categoriei, 2n general negative, construitepe criteriul dieren3ierii, sunt proiectate asuprasubiectului individual, 2n absen3a, cel mai adesea, aconrunt4rii cu realitatea celui din urm4 set detr4s4turi cel particularizat! Daron, Dranscombe,DIrne, #$$+!



PREJUDECATA — ÎNTRECONCEPT ŞI REALITATE

SOCIALĂ Caracteristici.

reprezintă o atitudine opera"ională ce permite ogestionare mai facilă a informa"iei din mediulsocial.

prejudecata, asemeni stereotipului generic, este puternic #ncărcată de afectivitate'

scurtături cognitive cognitive shortcuts/ Jilbert,Ki)on, &++&!

(5 = strategie salvatoare #n gestiunea efortuluicognitiv comple& = activarea stereotipurilorconduce la o creEtere a perorman3ei 2n sarcinirealizate simultan 7acrae, 7ilne, Dodenausen,&++8!.




SOCIALĂ 7acrae, 7ilne, Dodenausen, &++8 creier (C

----------------------------------------------------------------------

7icroprocesor KFF 5A7




SOCIALĂ Htereotipurile pre<udec43ile = tactici de salvarea energiei cognitive ciar Ei 2n cazul 2n caresubiec3ii nu sunt conEtien3i de prezen3a lor =persistente = mijloc natural de gestiune a

cogni"iilor, o economie cognitivă. cu c2t mai recvent sunt olosite categoriile care

alc4tuiesc pre<udecata, cu at2t mai accesibil4devine aceasta Ei invers, prejudecă"ile activ#ndu-

se automat Htagnor et al, &++#/ Kiggins, &++9!.Ln studiul lui 0. 0epore Ei 5. DroMn &++%!

reîntărirea prejudecăţilor prin suprimareagîndurilor stereotipe: cercet4rea lui C. 7acraeEi colaboratorii &++8! NsOineadN.



TEMEIURILE PREJUDECĂŢII Conictul intergrupuri ca surs4 a pre<udec43ii

pleac4 de la premisele cuprinse 2n teoriacon0ictelor realiste Coser, &+'9&+#, &+9/Dobo, &+, (ruitt, #$$'! conorm c4reia

resursele sociale Ei simbolice puse 2n <oc 2ntr-unconte)t determinat pozi3ii sociale, bunuri,putere Ei inuen34, memorie social4 onorant4!sunt limitate spre deosebire de con0ictelee&presive, unde c2Etigurile sunt iluzorii, iar miza,

instrumental4.



TEMEIURILEPREJUDECĂŢII

„The obber!s Cave“ "#periment - M.Sheri Ei colaboratorii &+9&&+! P agles>5attlers>

competiQia escaladeaz4 2n conict: soluQia =scopuri supraordonate$

pote!a contactului" con#iție insufcientă



TEMEIURILE PREJUDECĂŢII RF@S:

concuren3a pentru resurse sociale Ei simbolice limitate 2ntre grupurise transorm4, dac4 nu este controlat4, 2ntr-un conict intergrupuricu consecin3e grave pentru climatul social local/

la bazele acestui conict se a4 g2ndirea stereotip4 Ei activareapre<udec43ilor sub orma discrimin4rilor/

sporirea contactului intergrupuri nu este o condi3ie necesar4 Eisufcient4 a reducerii imaginilor negative Ei a ac3iunilor manieste 2ndauna celuilalt>/ conictul, odat4 ini3iat, determin4 mai degrab4 oaccentuare a pre<udec43ilor Ei discrimin4rilor dec2t o diminuare a lor/

pentru a dep4Ei starea de tensiune intergrupuri trebuie identifcat Gde regul4 de c4tre o entitate independent4 G un scop supraordonat

care s4 r4spund4 intereselor bilaterale Ei care s4 anga<eze colectivambele tabere ce se aaser4 p2n4 atunci 2n conruntare.

înlocuită o strategie conictuală, pentru atingerea unorscopuri e#clusive, cu o strategie cooperantă, pentruatingerea unor ţinte inclusive$



TESTUL SOCIOMETRIC – INDICATOR AL RELAŢIILOR ÎN CADRUL CLASEI

DE ELEVI $estele sociometrice sunt utilizate pentrustudierea colectivelor de elevi, investiga3i cagrupuri cu structur4 proprie Ti cu rețeleatitu#inale reciproce =investigarea naturii,

confgura3iei Ei intensit43ii rela3iilorinterpersonale din cadrul unui grup precum Eia enomenelor care apar pe baza acestora: decomunicare, de colaborare, de inuen3are, etc.

(rin intermediul utiliz4rii RH se pot ob3ine datereeritoare la rela3iile preeren3iale din cadrulgrupului precum Ei la stadiul concret destructurare al acestora.



TESTUL SOCIOMETRIC



TESTUL SOCIOMETRIC @ndicatori:



SOCIOGRAMA CLASEI

curs 11 dimensiunea psihosociala a grupurilor scolare

Documents