r

*wr* IFarmacistul - distribuitor de medicamente

Evolufia medicamentului qi a actului farmaceutic

Istoria gtiin{elor medicale gi farmaceutice se impletegte cu evolutiamedicamentului.

Medicamentul a apdrut odatd cu omul, care utiliza diferite forme farmaceutice.din materiile naturale-minerale, vegetale, animale, din mediul inconjurdtor, pentrutr atar ea gi ingrij irea bolnavilor.

Istoria medicamentului qi a actului farmaceutic este divizatd in patru p6r!i:- perioada empiricd, religioasd;- perioadafllozoficd,;- perioadaexperimentald;- perioada qtiin{ifica.

A. Perioada empiricd, religioasdin prezent delinem foarte puline informalii referitoare la metodele de tratament

medicamentos folosite de omul primitiv.Aparilia actului farmaceutic a avut loc in preistorie qi aceasta a fost initial

instinctiv sau empricSe cunoaqte doar faptul, cd in incercdrile de diversifi care a hranei. omul

primitiv a observat cd unele plante aveau insuqiri tamdduitoare, in timp ce altele erauotrdvitoare sau chiar toxice.

insd, pentru omul primitiv, aceste observalii nu au fost suficiente pentru aputea reahza legdtura dintre cauzaunei boli qi mijlocul de vindecare.

Astfel cd' utilizarea plantelor a fost multl vreme legatd de practici magice saureligioase.

Inilial, vindecf,torul era concomitent medic qi farmacist, astfel c6, timp demilenii, medicina gi farmacia au fost contopite intr-o gtiinla qi practica unitara, p6nAcdnd, ca urmare a unei specializdri avansate, s-au separat pe profile aparent distincte.

Oamenii arhaici aveau medicamentele lor, pe care le-au utilizat conqtient gicare conlinea multe leacuri de origine naturald (vegetalS, animald qi minerald ) cum arfi: argila, n[molul, sarea, apele termale sulfuroase.

B. Perioada filozoficdintre anii 1000 i.Hr. qi 900 d.Hr. medicina qi farmacia sunt dominate de

personalitatea unor medici greci, qi apoi romani, astfel ca principalii termeni medicaligi farmaceutici iqi au originea in limba greacd qi latina. Aceqti termeni vechi se afld labaza medicinii qi farmaciei moderne, pentru cd, in Antichitate, qtiinlele s-au aflat subinfluenla greacd gi latind, care sunt la originea limbajului qtiinlific universal (in lumeaVestului).

$coala gtiinlifica qi practica medicald, deci qi cea farmaceuticd, aparlineamedicilor farmacigti numili iatros (,,medic"); ea se desfiqura in locuin{a acestora,numitd iatreion (,,oficina medicali"), iar stocul de medicamente era pdstrat intr-unspa{iu destinat, numit apothi ki (gr. apothiki,,,cdmard,, depozit").

Terapeutica Greciei antice este dominatd de personalitatea lui Hipocrate,considerat,,pdrintele medicinei ".

Operele lui Hipocrate qi ale elevilor sdi au fost adunate in secolul al III-leai.Hr., intr-o colec{ie. numiti Corpus hipocraticum, care cuprindea aproape 300 demedicamente.

Lui Hipocrate ii dator5m formarea primei terminologii medicale coerente,organizatd. intr-un sistem autentic, qi desprinderea medicinei de magie qi vrdjitorie qi

transformarea ei intr-o ramur6 a filozofiei qi qtiinlei.In conceplia hipocratici, acelaqi medicament putea avea efecte deosebite qi se

folosea dupd doud principii - cel al contrariilor, fa![ de simptomele boht (contrariacontrariis curantur) sau cel cu efecte asemdndtoare bolii (similia similibus curantur),principii care stau qi astlzi labaza terapiei medicamentoase - alopatia qi homeopatia.

Dupf, moaftea lui Alexandru cel Mare, in 323 i.Hr., centrul gtiinlelor se vadeplasa din Grecia, la Alexandria qi apoi la Roma.

Cel mai mare medic-farmacist al Antichitalii a fost Claudius Galenus (130-210d.Hr.), ndscut in Asia Micd (Turcia de astdzi); el vine la Roma ca medic al lui MarcusAurelius qi al lui Septimius Severus.

Galenus a dezvoltat mult arta de a vindeca, pun6nd bazele studiului prepaririimedicamentelor. A compus mai mult de 500 de lucr[ri de medicinS; dintre acestea, 14

cdr{i de Ars magna au devenit un indrumar pre{ios sute de ani mai tdrziu, pentruprepararea medicamentelor. Chiar qi in 1550, operele sale complete apireau inca inVenelia.

El rdmdne un precursor al medicinei experimentale moderne, dar este socotit qi

,,pdrinte al farmaciei", iar ca omagiu ,,gtiinla care transform[ drogurile inmedicamente" s-a numit Farmacie galenicd, denumire care s-a pistrat pAnd in zilelenoastre, in larile francofone.

C. Perioada experimentaliIn Evul Mediu, o contribufie insemnatl,la dezvoltarea gtiinfelor medicale qi

farmaceutice au avut-o limba arubd gi alchimiqtii.in aceastd perioad5, celebru este Avicenna (Abu Aii Ibn $ina, Ibn Avicenna,

980-1037) medic Ai farmacist care a asimilat in opera sa tot ce era mai important inmedicina anticd greacd, latin6, bizantind, qi arab6.

Prin expansiunile 1or in Europa, arabii aduc cu ei alchimia qi magia, aldturi denumero ase medi camente, gi infi in [eazd. primel e farmacii.

Sub influenla lor qi in Europa se produce diferenlierea medicinei de farmaciegi constituirea lor in profesiuni separate, bine definite. Astfel c6, in secolele XiI-XIII,qi in Europa medicina devine distinctd de farmacie.

Datoritd atin influenlei limbii arabe, cltt gi dezvoltarii cunogtinlelorfarmaceutice, apar primii farmaciqti laici, numili apothicarius, speciatorius sauconfectionarius ; aldturi de ei, mai gdsim vdnzdtort de mirodenii qi medicamente :

pebrarii, vdnzdtorn de piper, aromatarii, vitnzdtorli de substanfe aromatice.In domeniul farrnaciei, o personalitate marcantd, a Renagterii a fost Paracelsus

(Philippus Aureolus Theophrastus Bombastus von Hohenheim, 1493-1541), care apus bazele extracliei vegetale, elaborAnd procedeele de preparare a tincturilor gi a

metaloterapiei; a introdus pentru prima datd ideea de principiu activ, discutdnd desprenecesitatea cercetdrii chintesenlei din plante.

D. Perioada qtiinlificdin secolul al XV-lea, creqterea populaliei oraqelor, frecven{a epidemiilor,

cererea mare de medicamente, infiinlarea farmaciilor publice, necesitatea introduceriiunor norme unitare in prepararea, manipularea, controlul qi eliberarea medicamentelorau determinat aparilia primelor coduri oficiale, care au fost denumite farmacopei (dela gr. pharmakon, .,remediu, medicament" qi poein,,,a face").

a

Prima farmacopee din lume, realizatd. de farmacistul Jacques Sylvius, esteconsideratd lucrarea Thesaurus Aromatariorum, apdrtta la Milano, in tstz.

Anul 1691 este important pentru aparr1;ra primei edilii a FarmacopeeiUniversale. a lui Nicolas Lemery, farmacist ql

"ni*ist francez, iar in 169g apareDictionnaire Universelle des Drogues Simples.

incepand cu secolul al XVtI-lea, in Europa se impune terminolog ia francezd,datoritd dezvoltdrii impetuoase a tuturor qtiinlelor, inclusiv a medicinei, parisul fiindcentrul medical qi al civilizatiei.

Sunt editate in limba francezd. multe diclionaremedicale, iar limba fuancezd. era utilizatd, afit in vorbire,medicald.

gi tratate, cele mai multec6t gi in qcoala qi practica

Dupd cel de-al doilea rdzboi mondial gi pdna astdzi foarte multi termenimedicali gi farmaceutici sunt derivali din limba eiglezd,, qi in prezent din engleza-americand, care a devenit o limbb universald, ." .-u impus in toate domeniile deactivitate' insd, cu toate acestea cei mai mulli termeni care se referd la diagnostic,chirurgie sau terapie sunt de origine greac6, iar mulfi termeni anatomici provin dinlimba latin5.

Farmacistul - distribuitor de medicamente

in trecut, farmacistul iqi exercita profesia in oficind, unde prepara gi eliberamedicamente magistrale qi oficinale.

In cartea sa Histoire de la pharmacie et l'industrie pharmaceutique, patriceBoussel definea actul farmaceutic ca fiind: ,, Arta farmacistului de a qti sd adune, sdconserve materiile prime sau drogurile simple, sd le dea formele necesare, sE leamestece, astfel incAt sd compund remediul prescris de medic. Sd cunoscd miile deproduse de origine minerald, vegetald sau animald, sd le procure in momentul dorit qisd le pdstreze in cele mai bune condi{ii pentru a nu se altera; sd le dea formeconvenabile pentru prepararea sau administrarea de medicamente , elimin6nd pA4ileinerte sau inutile. De asemenea, sd prepare pulberi, sucuri, ceaiuri, mucilagii, emulsii,tincturi, alcoolaturi, vinuri medicinale, uleiuri medicinale, hidrolate, aie distilate,alcoolate, extracte, siropuri, paste, geluri, zaharuri granulate, tablete, pastile, melite,pilule, boluri poliuni, pomade, unguente, emplastre, supozitoare, catapiasme, loliuni,colire, gargarisme, injecfii, dentifrice, rinimente, fumigalii ......,. sd poata fi preparatecdt mai exact, lindnd seama de condiliile fizice cele'mai favorabile amestecdrii,reacliilor dintre ele, nu este o artd.? Farmacistul de altddatd era numit artist.,,

prezent, semni fi caliile cuv6ntu lui fa r m a cre sunt :

arta de a prepara medicamente;a doua parte a medicinei, care se ocup6 cu alegerea, prepararea, asociereaqi eliberarea medicamentelor;

eliberarea qi evaluarea terapeuticd a medicamentelor;

ansamblu deconservalea.

sedlul contactelor cu pacientul : unitatea sanitard unde se prepard,conservd qi se elibereazd,medicamente gi produse parafarmaceutice.

in1)

2)

3)

4)

stiinta multidiscipliqard complexd, care bazAdu-se pe uncunoqtinle qtiin{ifice gi tehnice, studiazd prepararea, controlul,

De la inceputul acestui secol qi pind astdzi, profesiunea de farmacist a evoluatqi s-a diversificat mult.

La ora actual6, farmacistul de pe intreg globul prepard din ce in ce mai puJine

medicamente in oficind, cele mai multe realizAndu-se in industria de medicamente.Actul farmaceutic insf, a evoluat: in oficind, farmacistul a devenit un distribuitor de

medicamente qi sfEtuitor al pacientului care aldturi de medic, are un rol important inmen{inerea slnatalii publice.

Acest ro1 competent este asigurat viitorului farmacist prin pregatirea sa inspecialitatea de Farmacie generald. Totodat[, el este pregdtit pentru a deveni specialistgi in alte domenii: industria de medicamente, laborator farmaceutic (farmacist analist,competente: biochimie, controlul medicamentului, chimie sanitard, toxicologie),farmacie clinicS, plante medicinale, management gi marketing farmaceutic.

Farmacistul este omul medicamentului, care va prepara, va controla, vadepozita Ei va eliberaprodusul care il vo pe pacient.

Farmacistul din farmacia cu circuit deschis - "Farmacistul de oficinii -

profesionistul din sdndtale pe care cetdlenii tl vad cel mai des" - este responsabilpentru medicamenteie pe care le elibereazd" dupd standardele profesionale, care au

for!6 de lege. El opereazd intr-un cadru strict legal qi moral, iar prin jurdmdntul depusla absolvire este obligat sd pdstreze secretul profesional.

Farmacistul din farmacia de spital, este autorizat sd. elibereze medicamentenumai pentru secliile spitalului. In acelagi timp, in colaborare cu medicul, farmacistuleste gi un sfrtuitor al pacientului, prin acordarea de informalii qi consultanla privindmedicamentele.

Farmacistul in industria de medicamente are urmdtoarele roluri:a) in primul r6nd, farmacigtii sunt specialiqti care dt4eazd, serviciile de

produclie: secliile de fabricare qi condilionare - ambalare a

medicamentelor;b) au rol important in serviciile de cercetare gi dezvoltare de noi

medicamente, ale cdror obiective sunt ameliorarea eficacitAlii,inocuitalii Ei stabilitatii acestora. Cercetarea se poate orienta spredescoperirea de noi forme farmaceutice cu o biodisponibilitate maisigurd a substanlei active, spre o cunoaqtere mai completi a

substanlelor auxiliare, la elaborarea unor metode de fabricare, de inalt[tehnologie sau de control al formelor farmaceutice;

c) un alt domeniu de activitate a farmacistului il constitue serviciile de

aprovizionare qi depozitare. servicii suport, vitale ?n cercetarea gi

dezvoltarea farmaceuticd;d) farmacistul se poate orienta gi spre documentarea bibliografica,

statisticf, gi chiar informatic[, discipline care , au invadat" peisajulcercetdrii qi dezvoltdrii farmaceutice;

e) la fel de bine, farmacistul se poate orienta spre domeniul comercial:distribuire de medicamente sau pe teren, campanie publicitard. Dotatcu o solida formalie profesionald, farmacistul poate s[ profeseze nunumai in domeniul preparirii, controlului qi distribuirii de

medicamente ci qi pe teren, in campanie publicitard. Multiplicareaschimburilor intre firmele de medicamente gi importanla crescdndd arelaliilor cu corpul medical qi cu publicul reclamd intervenlia unorpersoane calificate, pentru a comunica qi explica faptul cd: ,,

medicamentele de mdine vor ajuta nu numai oferind ani vie{ii ci gi

via!6 anilorl"

Farmacia este gi o profesie a Artei de a Vindeca, de formalie universitard,liberal5, independenta qi sociald, care se exercitd in regim salarial qi/sau independentIn timpul exercitdrii acestei profesii, farmacistul nu este un fupJjOnotpubliL

Deoarece aceastd profesie se adreseaz[ direct pacientului, farmacistul trebuiesd dovedeascd profesionalism, devotament, corectitudine, disponibilitate qi respectfa!6 de persoana care i se adreseazd,, penlru oblinerea serviciilor farmaceuticenecesare.

Aceste activitati reprezintd principiile deontologice, care stau la bazaexercitarii profesiei de farmacist.

Farmacistul = specialist in domeniul medicamentului, titular al unei diplome,absolvent al facultSlii de farmacie, cu studii de 5 ani, persoand autorizatd. in asigurareaasistenlei cu medicamente: prepararealfabncarea, depozitarea, controlul qi eliberareade medicamente bolnavului.

Farmacia - unitate sanitari

Farmacia este institulia sanitard, in care se realizeazd prepararea,cons ervar e a, eliberare a me dicamentelor S i neme dicamentelor (produs e farmac eutic e

de uz uman, produse igieno-cosmetice, produse tehnico-medicale Si dietetice).

Dupd specificul activitalii, farmaciile sunt:

farmacii publice (circuit deschis, comunitare) wbane sau rurale, care asigurdasistenla in ambulatoriu a populaliei cu produse medicamentoase, igienico-cosmetice, dispozitive medicale, produse parafarmaceutice, medicamente de

uz veterinar.

farmacii de circuit tnchis (de spital) care asigurd asistenla cu produsemedicamentoase de uz uman a bolnavilor internali in unitdlile sanitare, publicesau private, aflate in structura Ministerului San5talii qi Familiei, a altorministere cu relea sanitard proprie qi a altor institulii sau asocialii.

Principalele obiective ale activititii farmaceutice:

Eliberarea medicamentelor de orice naturd qi sub orice formd, a celorlalteproduse farmaceuti ce, tehnico-medicale, parafarmaceutice, suplimente alimentareqi alimente cu destinalie speciald, produse de puericultura autorizate gi/sauinregistrate de M.S conform cu dispoziliile in vigoare.

Prepararea medicamentelor magistrale qi oficinale sau a altor produse desdndtate, in conformitate cu prevederile legale.

Informarea gi consilierea pacienlilor privind utilizarea corect[ qi ralional5 amedicamentelor qi a altor produse de sf,ndtate gi a unor servicii de ingrijireigienico - cosmetice, stabilite prin ordin al ministrului sandtdlii.

Urmirirea efectelor medicamentelor in timpul tratamentului.

Localul farmaciei

Farmacia trebuie sd aibd un aspect exterior profesional gi caracteristic, sd fieugor vizibilS qi identificabild.

Farmacia va fi amplasat[ numai la parterul clddirilor, cu acces liber qi directdin strad6, intr-un spaliu dedicat numai activit5tii de farmacie. Farmaciile cu

circuit deschis din cadrul unitdlilor sanitare, qi complexelor comerciale pot fiamplasate cel mult la etajul 1.

accesibilitatea tuturor pacienfilor potenliali, inch-rsiv a persoililelor in virsl;i. cr-l

colrii sau cu hanclicap.

suficiente de securitate atdt in ceea ce priveqte personalul, c6t qi medicamentele,mai ales in timpul serviciului de noapte.

cadrul optim de comunicare cu pacientul.

compartimentarea spa{iului farmaciei se va face, astfel incdt sd asigure fluenlaactivitalii in vederea creqterii randamentului.

Farmacia de circuit deschis in mediul urban con{ine incdperile urmdtoare:

) Oficina- reprezintd farmacia propriu - zisd, incd;;erea in care are acces publicul qi

unde farmacistul vine in contact direct cu pacientul (sdndtos sau bolnav);- are o supralati cle rninimum 16 m2 gi este compartimentul in care se

reahzeazd eliberarea produselor medicamentoase (magistrale, oficinale qi industriale),a produselor igienico-cosmetice, a produselor parafarmaceutice; precum gi a

dispozi ti velor mccl ic,ale:

- trebuie amenajatd specific pentru a favorrza eliberarea medicamentelor: inqficind, aran-iarea medicamentelor se realizeazd in locuri rezervate, la care au acces

numai -farmac i { tii s i c ol ab or at or il or I or ;- dotarea cu mobilier a oficinei cuprinde mese de oficinf,, dulapuri, rafturi gi

vitrine destinate pdstrarii gi prezentdrii medicamentelor, produselor igienico-cosmetice qi produselor parafarmaceutice.

Deoarece medicamentul nu este considerat ca orice marfr, nici oficina nutrebuie consideratd ca un loc de comer! clasic. Medicamentele nu trebuie expuse invitrine exterioare, pentru a nu se face publicitate qi pentru a evita sd se serveascdclienlii singuri. Eliberarea produselor medicamentoase cdtre populafie se face numaicu amdnuntul, fiind interzisd autoservirea.

intrucAt pacientul are dreptul de a comunica confidenlial cu farmacistul, infarmacie se impune crearea unui spaliu special, separat de restul oficinei, destinatdisculici conl'identiale cu pacit-rntr-rl.

fiind dotatd cu mobilierul qi ustensilele necesare desfdgurdrii acestei activit5li.Receptura trebr-rie s[ aib,l un loc special zrmenajat pentru masa de ana]izi.

forme farmaceutice (oficinale Ei elaborate), care vor fi divizate qi condilionate inambalaje corespunz[toare. Laboratorul va fi utilat in conformitate cu specificulactivitatii desfbqurate . in cazul, in care spafiul destinat recepturii este suficient de

mare, se poate otgantza qi laboratorul in aceeaqi incdpere.

care se preparA forme farmaceutice oftalmice precum qi alte preparate care se aplicdpe pldgi, arsuri sau pe pielea sugarilor gi care trebuie sd fie sterile.

laboratorului, in care este instalat aparatul pentru ohiinerea apei rlistilate ;i ?n care ilrLlloc Ai colectarea acesteia. Suprafala acestui compartiment trebuie s[ fie de cel pu]in 2x2m.

procluselor medicamentoase" a produselor igienico-cosmetice gi a dispozitivelormeclicale. Separat se vor organiza spatii destinate depozitarii substantelorfbrmaceutice, substanfelor inflamabile gi ambalajelor cle uz farmace:utic aflate instocul farmaciei. Depozitarea medicamentelor se face pe grupe terapeutice, formefarmaceutice, caracteristici fizico-chimice qi in ordinea seriilor de fabricalie. Cele cudat6limitd de valabilitate vor fi depozitate separat.

incdperile lbrmaciei vor li astl'el amplasate' astfel incdt sd e.xiste leglturifrmctionale ?ntre ele.