1

1

CURS 1 Posibilităţi de utilizare a calculatorului

Motivele pentru această extindere vizibilă a posibilităţilor de utilizare a calculatoarelor sunt mai

ales: � Creşterea explozivă a capacităţii de prelucrare a calculatorului � Scăderea drastică a costurilor de achizitionare şi utilizare � Dezvoltarea sistemelor de operare şi a programelor tot mai apropiate de utilizator � Dezvoltarea de programe tot mai productive � Creşterea standardizării programelor � Dezvoltarea tehnică în continuare, prin legarea în reţea a calculatorarelor.

Domenii de utilizare a calculatorului: � Posibilităţi de utilizare în domeniul activităţilor de producţie; � Posibilităţi de utilizare în învăţământ; � Posibilităţi de utilizare în viaţa zilnică; � Alte posibilităţi de utilizare.

Posibilităţi de utilizare în domeniul activităţilor productive Birotica Prin birotică se inţelege utilizarea calculatoarelor şi programelor în activitatea curentă din birouri, ca şi schimbul de date între colaboratorii externi şi intreprindere. Următoarele probleme pot fi rezovate mult mai uşor apelând la ajutorul calculatorului: � Întocmirea corespondenţei de afaceri; � Întocmirea formularelor de lucru şi a prezentărilor; � Contabilitatea; � Calculul costurilor; � Administrarea clienţilor, adreselor; � Urmărirea termenelor; � Poşta electronică (e-mail) şi multe altele. Administrarea Depozitelor, Aprovizionarea şi Logistica Un sistem modern de aprovizionare şi de administrare a depozitelor este de neconceput în zilele noastre, în cadrul marilor intreprinderi, fără utilizarea calculatoarelor. Sistemele de aprovizionare just-în-time, permit prelucrarea directă în conatbilitate şi în calculul costurilor informaţiilor despre stocuri şi mişcarea lor, scăzând astfel costurile. Producţia Liniile de producţie înalt tehnicizate, aflate în exploatare în industria modernă, sunt, de asemenea, în mare parte comandate de calculatoare. Sarcinile calculatoarelor în acest doemniu ajung de la comanda masinilor şi asigurarea calităţii până la reglarea întregii funcţionări a liniei. Planificarea O importanţă deosebită îi revine tehnologiei informatice în domeniul planificării şi proiectării. Posibilităţile calculatorului în acest domeniu nu se termină nicidecum cu execuţia finală a proiectelor. Avcesta intervine în absolut toate activităţile de planificare şi proiectare, începând de la primele schiţe şi până la activităţile prin care produsul este realizat efectiv. Activităţile de creaţie Calculatorul inlocuieşte acum anumite instrumente muzicale, sitetizând partitura instrumentelor de percuţie sau a altor instrumente şi prelucrând înregistrările făcute în studiouri.

2

2

Criculaţia bănească Două forme speciale de ale circulaţiei băneşti prin intermediul calculatoarelor sunt tele-banking-ul şi net-banking-ul. În aceste situaţii, plăţile se fac la un calculator prin reţeaua telefonică şi prin Internet. Ambele forme de plată amintite mai sus se folosesc tot mai mult, din două motive:

1. standardele de securitate pentru acest fel de tranzacţii sunt din ce în ce mai bune; 2. programele utilizatorului sunt din ce în ce mai uşor de folosit. Totuşi, programele net-

banking, care sunt oferite de bănci, nu pot fi încă folosite de utilizatori fără o şcolarizare prealabilă.

E-commerce Acest termen implică faptul că că tranzacţiile comerciale au loc prin Internet (mărfurile sau serviciile se oferă, se comandă şi se vând prin intermediul Internetului). Chiar şi derularea activităţilor între firme se desfăşoară în acelaşi mod, având avantajul prelucrării directe a comenzilor în sistemul intern de prelucrare a datelor din intreprindere. Degrevarea personalului prin automatizarea unor activităţi cu ajutorul calculatorului Ca exemplu reprezentative în acest domeniu amintim munai casa de marcat cu scanner din supermarket-uri. De fapt, casa de marcat este un calculator care rulează un program ce primeşte datele de intrare de la cititorul (scannerul) de coduri de bare. Codul de bare nu este altceva decât un desen din linii sau bare verticale având grosimi diferite. Fiecare desen corespunde unui anumit cod numeric ce identifică în mod unic un produs. Alte aparate şi instrumente de acest gen sunt: � automatele pentru vânzarea de produse alimentare preambalate; � telefoanele mobile; � sistemele de navigaţie (Ex. GPS- Global Positioning System) � sistemele de achiziţii în timp real; � serviciile la distanţă de orice fel. Teleworking Această noţiune înseamnă să lucrezi la calculator pentru o intreprindere, din afara acesteia, de exemplu de acasă. Angajatul rezolvă sarcinile sale acasă şi transmite rezultatul muncii la firmă cu ajutorul calculatorului. Legătura celor ce lucrează acasă, cu firma lor, poate avea loc în diferite forme. O primă formă este legătura permanentă a furnizorului de servicii cu firma printr-un cablu dedicat (legătură bună, dar coastisitoare). Altă formă presupune ca furnizorul de servicii să transmit simplu , prin legătură telefonică sau e-mail, rezultatele muncii sale (soluţie înceată dar ieftină). Mulţi experţi văd în teleworking tipul de muncă al viitorului. Posibilităţi de utilizare în învăţământ Intrarea calculatorului în învăţământ s-a petrecut în două moduri: 1. s-au dezvoltat tot mai mult căile de instruire pentru specialiştii în calculatoare; 2. calculatorul este din ce în ce mai mult o unealtă indispensabilă în cadrul procesului de

instruire şi perfecţionare, indiferent de nivelul de pregătire. Posibilităţile de utilizare care s-au dezvoltat în acest doemniu în ultimii ani sunt: � utilizarea programelor de învăţare; � utilizarea programelor de prezentare; � utilizarea CD-ROM-urilor ca purtători de informaţii; � folosirea Internetului pentru procurarea de informaţii; � dezvoltarea telelearning-ului, ca o nouă formă de învăţământ.

3

3

Programe de învăţare Este vorba de programele care servesc la fixarea cunoştinţelor şi dobândirea şi testarea aptitudinilor. Gama largă de astfel de programe cuprinde, alături de cursuri de limbi străine, instruire în domeniul tehnologiilor informatice, cursuri de economie etc. Programe de prozentare Acest tip de programe serveşte mai ales pentru a asista învăţământul clasic sau expunerile. Utilizarea unor astfel de programe standard este, chiar şi pentru prezentatorii mediocri, fără probleme şi le permite să prezinte materialele într-un mod mult mai clar. Utilizarea CD-ROM-urilor ca purtători de informaţii Avantajele utilizării CD-ROM-urilor ca purtători de informaţii sunt: 1. simplitatea utilizării lor 2. pe ele se pot stoca diferite tipuri de date: text, imagini, muzică etc; 3. pot stoca o cantitate apreciabilă de date (650MB) 4. conţin funcţii automate de căutare. Procurarea informaţiilor de pe Internet Scopul iniţial al Internetului a fost, alături de cel militar, mai ales cel de natură ştiinţifică. Astăzi se poate afla to ce se doreşte, de la cele mai noi rezultate ale cercetărilor în diferite domenii, până la reţete culinare, ştirile actuale sau buletine meteorologice. Telelearning Aceasta înseamnă ca elevul/studentul îndeplineşte cea mai importantă muncă, instruirea sa, acasă şi este în legătură cu instructorul său numai prin intermediul calculatorului. Telelearning-ul funcţionează pe acelaşi principu ca şi teleworking-ul. Posibilităţi de utilizare în viaţa de zi cu zi Carduri de plastic de orice fel Cele mai importante tipuri de card-urisunt: � Card-urile pentru obţinerea banilor lichizi, ca de exemplu, card-ul Bankomat (vechi şi bun), servesc

numai ca dovadă de legitimare pentru acesul la un cont. în afară de codul necesarpentru acces nu mai conţine alte date.

� Card-urile cu cip, dimpotrică, au deja propriul mecroprocesor care poate memora o anumită cantiate de date. Asemenea card-uri sunt utilizate, de exemplu, pentru bursa electronică.

� Card-urile smart sunt o dezvoltare a cardurilor cu cip, care memorează o cantitate mai mare de date (în comparaţie cu caredurile cip) şi permit o prelucrare simplă a acestor date.

Infoterminale Infoeterminalele nu sunt altceva decât calculatoare instalate fix, care pun la dispoziţie, în locuri publice, o anumită gamă de informaţii. Infoterminalele sunt comandate, de reglă, prin simple atingeri cu degetul ale punctelor dorite pe monitor (touch-screen). Utilizarea Internetului în scopuri personale Cele mai importante posibilităţi de utilizare în scopuri private: � Poşta electronică (e-mail); � Chat (conversaţie pe Internet); � Cumpărături prin Internet (cărţi, călătorii, pizza…); � Procurarea de informaţii (ziare, reviste, timpul probabil online); � Imagini de pe glob (web-începe să transmită imagini live); � Procurarea de muzică (parţial gratuită); � Transmisii de SMS de la PC către telefoane celulalre respectiv recepţia de SMS-uri pe PC.

4

4

Utilizarea programelor standard în scopuri private Editarea corespondenţei pe calculator sau administrarea bugetului (în gospodărie), cu

programele de calcul, are aplicabilitate în domeniul privat. CD-ROM-uri pentru timpul liber Există CD-ROM-uri nu numai pentru instruire şi perfecţionare, ci şi pentru petrecerea timpului liber. În această categorie intră, pe lângă lexicoanele, atlasele şi dicţionarele deja amintite, şi: � Ghiduri turistice; � Cărţi de bucate; � Modele de croşetat; � Horoscoape; � Tipărirea cărţilor de vizită; � Amenajarea locuinţelor; � Grădinărit; � Fitness; � Cărţi de telefon; � Studiouri creative pentru muzică sau grafică şi multe altele. Jocuri Calculatorul devine un instrument exclusiv pentru timpul liber, prin utilizarea jocurilor. În acest domeniu, trebuie amintit despre Plazstation şi Gameboz, care sunt nişte calculatoare dedicate pentru jocuri. Camerele digitale de luat vederi Camerele digitale sunt un model nou de aparate foto, la care imaginile nu mai sunt memorate pe film, ci intr-o memorie electronică, asemănătoare cu memoriile calculatoarelor. Deoarece imaginile sunt memorate electronic, ele pot fi transmise unui calculator fără cheltuieli prea mari. Cu programe adecvate, se poate face şi o prelucrare ulterioară a fotografiilor. În acest mod, se pot îmbunătăţi nu numai rezoluţia şi contrastul, ci chiar se pot micşora burţile sau corecta nasurile. Alte posibilităţi de utilizare Alături de domeniile enumerate, calculatoarele mai au încă numeroase alte domenii în care sunt întrebuinţate: � Medicina (administraţia practicii medicale, cercetare, operaţii) � Ştiinţă (evaluăti statistice, microscopie, calculul modelării) � Transporturi (sisteme de dirijare a transporturilor feroviare, aeriene, navale…) � Comunicaţii (administrarea reţeleor de telefonie, decontări) � Peste tot unde sunt de administrat cantităţi mari de date (biblioteci, asigurări…) SCHEMA POSIBILITĂŢILOR DE UTILIZARE

Posibilităţi de utilizare a calculatorului în:

5

5

II. Tehnologia informatiilor şi afacerile Societate informaţională e socotită o comunitate al cărei bun esenţial, informaţiile, s-au

dezvoltat în mod continuu.

Efectele sociale ale tehnologiei informaţiilor asupra societăţii apar în următoarele domenii: � Efecte asupra domeniului activităţilor productive; � Efecte în învăţământ; � Efecte în domeniul privat; � Efecte prin accesul liber la informaţii; � Efecte asupra mediului înconjurător. Efecte asupra domeniului activităţilor productive ♦ Calificări noi

Pe piaţa muncii se cer mereu noi calificări pentru a acoperi necesarul de personal care îl cer aceste tehnologii noi. Rezolvarea acestor cerinţe este problematica, deoarece sunt pregătiţi să susţină un învăţământ pentru aceste calificări, fie prin finanţare, fie pur şi simplu prin punerea la dispoziţie a unui timp pentru perfecţionare în cadrul prigramului. ♦ Apariţia noilor profesii

Profesiunile din sfera TI au de ani buni cea mai înaltă rată de creştere privind crearea noilor locuri de de muncă şi această situaţie va continua şi în viitor. Deoarece posibilităţile de utilizare a noilor tehnologii nu par să aibă limite, în viitorii ani se vor ivi noi profesii şi se vor crea noi locuri de muncă. Ca exemplu sunt enumerate următoarele profesii: - tehnician de reţea; - administrator de reţea; - screen-designer; - web-designer; - instructor PAD; - creator de software; - operator; - analist-programator.

♦ Dispariţia anumitor profesii Deoarece tehnicile vechi devin inutile se desfiinţează locuri de muncă dispărând profesii. De

exemplu telefonista a fost înlocuită de centrale telefonice automate. Deşi efectul desfiinţării locurilor de muncă este negativ, efectele introducerii tehnologiilor

informatice în tot mai multe domenii sunt pozitive şi în ansamblu societatea are numai de câştigat.

Activităţi productive

Învăţământ Domeniul privat

Alte domenii

-birotica -administrarea depozitelor, aprovizionare, logistică -producţie -planificare -activităţi de creaţie -circulaţie bănească -e-commerce dispozitive comandate de calculator

-programe de învăţare -programe de prezentare -CD-ROM-uri ca purtători de informaţii -procurarea informaţiilor pe Internet

-carduri de plastic -infoterminale -utilizarea privată a Internetului -utilizarea programelor standard în scopuri private CD-ROM-uri pentru timpul liber -camere digitale

-medicină -ştiinţă -transporturi -comunicaţii

6

6

♦ Anularea separării dintre domeniul viţii personale şi cel al muncii

Prin teleworking, se poate ajunge la anularea separării domeniului vieţii personale de cel al muncii. Acest lucru nu este totuşi posibil pentru orice fel de muncă, nu peste tot şi nu intotdeauna, dar pentru multe tipuri de activităţi acest deziderat va fi atins în viitor. ♦ Supravegherea mai uşoară a muncii

Un efect în general negativ al tehnologiilor informatice este faptul că munca persoanelor separate devine mai uşor de supravegheat. Prin posibilităţile de supraveghere directă, în cazul muncii la un calculator aflat în reţea sau prin utlizarea card-urilor cu cip, angajaţii sunt obligaţi să fie mai sinceri în legătură cu randamentul muncii. Efecte în învăţământ În domeniul învăţământului putem aminti următoarele efecte datorate utilizării tehnologiilor informatice: � Noi profesii, ramuri de invăţământ şi direcţii de studiu;

Calificările noi cer un învăţământ nou. De aceea, în domeniul învăţământului şcolar, profesional şi universitar s-a produs o schimbare profundă datorită noilor tehnologii informatice. � Accesul mai simplu la invăţământ

Telelearning-ul permite azi accesul la învăţământ chiar şi pentru aceia care, din motive geografice, familiale sau de sănătate au fost excluşi până acum. � Învăţatul total amuzant

Programele moderne de învăţare oferăfoarte multe avantaje: sunt elaborate în mod remarcabil, într-un spirit cu adevărat didactic şi pedagogic, eliminându-se astfel confuzii. În plus, beneficiază de animaţie, sonorizare şi niciodată nu sunt ursuze. Utilizarea unui astfel de program permite fiecărui individ un progres în studiu în conformitate cu capacităţile sale de asimilare a cunoştinţelor.

Programele de învăţare trebuie să fie văzute ca o completare şi o extindere a formelor clasice. Efecte în domeniul privat � Aspecte sociale

Se vede mai ales în domeniul jocurilor şi pe Internet. Daca petreceţi toată noaptea cu jocuri sau navigând pe Web, aceste luctruri nu numai că micşorează posibilităţile de amuzament nocturn cide regulă provoacă şi toanele aferente în dimineaţa următoare. Pentru acest aspect sunt valabile aceleaşi reguli ca şi pentru televiziune sau alcool. Consumate cu măsură nu prezintă nici o problemă. � Y2K

Una din problemele

7

7

Norton Commander

Norton Commander (NC) este o suprafata de operare pentru MSDOS, folosita pentru a lucra mai comod si mai intuitiv cu comenzile sistemului de operare MS DOS. Ecranul NC se prezinta sub urmatoarea forma: Partea superioara a ecranului este impartita in doua panouri: left panel si right panel. fiecare prezinta continutul unui director pe disc sau discheta, numele directorului fiind scris in partea superioara a panoului. Continuturile panourilor sunt independente unul de altul. Aceasta impartire este foarte utila in operatii cum ar fi: copierea sau mutarea fisierelor, vizualizarea rapida a continutului unui disc. Pentru a diferentia numele de fisiere de numele de directoare, numele directoarelor sunt afisate intotdeauna cu litere mari, iar ale fisierelor cu litere mici. Pe ecran, demarcarea intre numele fisierelor si extensiile lor se face prin spatii, nu prin caracterul punct '.'. Fiecare panou poate prezenta in partea inferioara o bara de stare, care da informatii despre fisierul sau directorul selectat. Panoul activ este cel in care se afla bara de selectare (bara luminoasa). Pentru trecerea dintr-un panou in altul se foloseste tasta Tab. Daca bara de selectare este pozitionata pe numele unui director, trecerea in acest director se face cu tasta Enter sau dublu clic stanga mouse. Trecerea dintr-un director in directorul parinte se face prin Enter pe intrarea '..'. Apasarea tastei Enter pe numele unui fisier executabil va avea ca efect lansarea acestuia in executie. Pentru a preciza fisierele si directoarele asupra carora se face o operatie, acestea se selecteaza cu tasta Insert. pentru selectarea fisierelor dintr-un grup avand caracteristici comune ale numelui, se foloseste tasta + de pe blocul numeric al tastaturii; in zona de dialog care apare pe ecran, se completeaza specificatia generica a grupului. NC are comenzile grupate in meniuri. Bara de meniuri poate fi afisata in partea superioara a ecranului prin apasarea tastei F9. Linia de comanda MS DOS (aflata sub panouri) permite o legatura directa cu interpretorul de comenzi. Comenzile MS DOS se introduc la prompterul afisat. Ultima linie a ecranului NC contine bara de chei; aici sunt prezentate tastele functionale atasate comenzilor frecvent folosite, care astfel pot fi apelate mai rapid. F1 - Help - afiseaza mecanismul de help din NC F2 - Menu - afiseaza meniul utilizatorului unde acesta isi poate introduce programele des folosite, accesandu-le direct din acest meniu, prin nume sau prin intermediul unor combinatii de taste asociate F3 - View - afiseaza continutul fisierului selectat F4 - Edit - permite editarea in fisierul selectat F5 - Copy - copiaza fisierul (fisierele) selectate din panoul curent la o adresa specificata (implicit, la adresa data de celalalt panou) F6 - RenMove - redenumeste sau muta fisierul (fisierele) selectate din panoul curent F7 - Mkdir - creaza un director, ca subdirector al celui curent F8 - Delete - sterge fisierele sau directoarele selectate F9 - PullDn - afiseaza bara de meniuri F10 - Quit - permite iesirea din NC Pentru alte operatii utile, tastele functionale se combina cu tastele Alt sau Ctrl. Alt+F1 - schimbarea discului (driver-ului) in panoul stang Alt+F2 - schimbarea discului in panoul drept Alt+F7 - cautarea unui fisier Ctrl+F9 - imprimarea fisierelor Shift+F4 - crearea unui nou fisier text si deschiderea acestuia pentru editare Ctr+O - permite comutarea intre afisarea si neafisarea panourilor NC; este utila renuntarea la afisare cand se doreste vizualizarea ecranului MS DOS din spatele panourilor. Comenzile sunt continute in meniuri, putand fi accesate daca se afiseaza bara de meniuri. Meniul Left contine comenzi prin care se stabileste continutul panoului stang si forma sub care se afiseaza informatiile din panou. Brief - se refera la informatiile care se afiseaza in panoul stang pentru fiecare fisier: doar numele si extensia Full - afiseaza in panoul stang toate informatiile respectiv nume, extensie, marime, data si ora ultimei actualizari Info - furnizeza in panoul stang informatii despre memoria interna (capacitate, memorie ocupata, memorie libera) si despre starea discului din panoul drept (marime, spatiu ocupat, spatiul liber, numar de fisiere si directoare Tree - afiseaza arborele de directoare al discului din panoul drept, permitand "navigarea" prin structura de directoare si modificarea ei ( creare, stergere de directoare) Quick View - permite o trecere in revista a informatiilor din panoul drept, astfel: pentru fisiere se afiseaza continutul, iar pentru directoare numarul de fisiere si subdirectoare incluse Sortarea fisierelor se poate realiza astfel: Dupa nume - Name - alfabetic de la A la Z Dupa extensie - Extension - alfabetic de la A la Z Dupa data si ora ultimei actualizari - Time - descrescator cele mai recante primele

8

8

Dupa marime - Size - descrescator cale mai mari primele Nesortate - Unsorted - in ordinea in care le afiseaza comanda MS DOS Dir Din meniul Commands alegand comanda Configuration se obtine o fereastra de dialog cu optiuni pentru configurarea mediului NC. - Configurarea ecranului (Screen) permite: alegerea unei alte combinatii de culori pentru elementele ecranului, afisarea permanenta a barei de meniuri, inhibarea afisarii barei de chei, afisarea permanenta a orei curente - Configurarea panourilor (Panel Options) are printre optiuni: vizualizarea fisierelor ascunse (Show Hidden Files), selectarea directoarelor impreuna cu fisierele (Select Directories) Windows ‘95 Windows ’95 este un sistem de operare destinat familiei de calculatoare IBM PC si calculatoarelor compatibile cu acestea Imbunatatiri aduse de sistemul Windows ’95 : -este un sistem de operare; spre deosebire de versiunile Windows anterioare care erau doar o extensie grafica pentru DOS -ofera o interfata grafica intuitiva; pentru a lansa in executie un program sau pentru a controla o componenta hardware, utilizatorul nu mai scrie comenzi, ci actioneaza cu mouse-ul sau cu tastatura asupra unor obiecte grafice aflate pe ecran - este un mediu pe 32 de biti spre deosebire de DOS si Windows 3.1 Facilitati oferite de Windows ’95 : Multitasking- ofera posibilitatea rularii in acelasi timp a mai multor aplicatii Memorie virtuala- este un spatiu de memorie suplimentar simulat pe disc. Necesitatea folosirii acesteia apare cand programele care ruleaza au nevoie de mai multa memorie decat memoria RAM disponibila. Nume lungi de fisiere- este o facilitate nou introdusa. Numele pot avea pana la 255 de caractere. Posibilitatea de lucru in retea si de conectare la Internet. Plug and Play- facilitate care permite instalarea usoara de noi componente hard la un calculator personal. Windows ’95 ajuta mult la instalare chiar si pentru componente hard care nu respecta standardul Plug and Play. Capacitati multimedia performante: ofera posibilitatea de a asculta muzica de pe CD audio, de a viziona clipuri video, de a inregistra fisiere de sunet. Windows ’95 introduce notiunea de dosar (folder) care inlocuieste vechiul termen de director. Lansarea in executie Windows ’95:

Sistemul Windows ’95 se lanseaza automat in executie la deschiderea sau restartarea calculatorului. Ecranul Windows ’95 se numeste suprafata de lucru (desktop). Modul in care arata suprafata de lucru poate fi configurat dupa preferintele utilizatorului, dar indiferent de configurarea aleasa acesta va contine urmatoarele elemente: pictograme (iconite sau icon-uri), bara de aplicatii si cursorul mouse-ului, daca acesta este conectat. Cursorul mouse-ului- Este obiectul grafic care are (de obicei )forma unei sageti albe si care isi schimba pozitia atunci cand miscati mouse-ul. Pictogramele (iconite)- acestea sunt imagini grafice, in general sugestive, atasate fisierelor, dosarelor si aplicatiilor. Pe orice desktop apar doua iconite speciale: My Computer si Recycle Bin. Iconita My Computer este atasata unei aplicatii care permite vizualizarea discurilor sistemului, a setarilor sistemului prin Control Panel si a setarilor imprimantelor prin Printers. Iconita Recycle Bin (cosul de gunoi) este atasata aplicatiei care gestioneaza obiectele sterse: fisiere, dosare, iconite, aplicatii. Bara de aplicatii (Taskbar)- contine butonul Start si butoanele aplicatiilor aflate in executie. De obicei, bara de aplicatii apare in partea inferioara a Desktop-ului, dar pozitia sa poate fi schimbata. Elementele de interfata ale sistemului Windows ’95: Butonul(Push Button): butoanele sunt obiecte de interfata care au asociata o imagine sau un text. Atunci cand sunt apasate indeplinesc o functie. Pentru a apasa un buton indicati butonul, apoi efectuati clic (cu butonul stang al mouse-ului) Meniu (Menu) : un meniu este o lista cu optiuni. Exista urmatoarele conventii : -daca optiunea din meniu are asociat un varf de sageata, atunci ea are atasat un alt meniu numit submeniu -daca optiunea din meniu este urmata de … atunci la activarea ei va apare o fereastra de dialog -daca optiunea nu este urmata de nici un simbol, atunci ea reprezinta numele unei comenzi Fereastra (Window) : ferestrele sunt elemente principale de interfata ale sistemului Windows ’95. exista mai multe tipuri de ferestre. Elementele care pot apare intr-o fereastra sunt:

Linia de titlu- este linia superioara a unei ferestre. Cuprinde titlul acesteia. Butoanele din coltul dreapta-sus al ferestrei: Butonul de minimizare al ferestrei; prin apasarea lui fereastra va fi redusa doar la butonul care apare in linia taskbar; pentru a efectua operatia inversa (de restaurare a unei ferestre in pozitia si la dimensiunile originale) efectuati clic pe butonul asociat acesteia din linia taskbar;

9

9

Butonul de maximizare a ferestrei are ca efect afisarea ferestrei la dimensiunile sale maxime; dupa ce o fereastra este afisata in acest mod, butonul de maximizare este inlocuit cu butonul de restaurare a ferestrei. Acesta afiseaza fereastra cu dimensiunile sale originale; Butonul de inchidere a ferestrei are ca efect inchiderea ferestrei; Bara de defilare verticala- apare in cazul in care fereastra contine informatii care depasesc dimensiunea verticala a ferestrei Bara de defilare orizontala – apare atunci cand o fereastra are informatii care depasesc dimensiunea orizontala a ferestrei; Meniul ferestrei (Control Menu) este activat prin actionarea iconitei aflata in coltul stang al barei de titlu. Meniul ferestrei contine optiuni prin care fereastra poate fi minimizata, maximizata/restaurata, inchisa. Exista mai multe tipuri de ferestre; cele mai inportante sunt : a)Fereastra de dialog: Exista comenzi care necesita precizarea unor parametri inaintea executarii lor. Aceste comenzi au asociate un tip special de fereastra, numita fereastra de dialog, prin care utilizatorul precizeaza parametrii necesari executarii comenzii. b)Fereastra de aplicatie : Fiecarei aplicatii lansate in executie ii este asociata o fereastra de aplicatie. c)Fereastra document : O fereastra de acest tip este asociata unui fisier pentru a fi prelucrat. O fereastra document se deschide pe suprafata unei ferestre de aplicatie. Exista aplicatii care permit deschiderea mai multor ferestre document, la un moment dat. Comutatorul (Check Box) : Un comutator este un obiect grafic,. Asociat unei intrebari cu doua raspunsuri posibile : da si nu. Daca raspunsul la intrebare este da selectati comutatorul ; in caz contrar deselectati-l. La fiecare selectie starea comutatorului trece din starea curenta in cealalta. Selectarea unui comutator se poate face prin una din urmatoarele modalitati: ·Clic asupra comutatorului sau asupra textului asociat ·Apasarea simultana a tastei Alt si a caracterului subliniat din textul asociat comutatorului ·Pozitionarea pe comutator (prin apasarea tastei Tab sau Shift+Tab) si apasarea tastei Enter. Butonul etichetat (tab): Este un element de interfata care apare in ferestrele de dialog pentru a grupa optiuni inrudite. Lista (List) ; O lista contine mai multe elemente din care putem alege unul. Pentru a alege elementul dorit, folositi une din metodele : ·Activati lista apoi folositi tastele sageti ·Efectuati clic asupra elementului dorit Liste ascunsa (Hidden List) : Lista ascunsa, asemanator listei obisnuite, contine mai multe elemente din care se poate selecta unul. Spre deosebire de lista ascunsa are inaltimea doar un rand si este vizibil doar elementul selectat din lista. Pentru a afisa toate elementele unei liste ascunse, aveti urmatoarele posibilitati: ·Prin folosirea mouse-ului : activati cu ajutorul acestuia butonul de desfasurare a listei aflat in partea dreapta a acesteia ·Prin folosirea tastaturii : activati lista ascunsa (folositi tasta Tab), apoi apasati tasta Enter. Dupa ce ati desfasurat o lista ascunsa alegeti elementul dorit in acelasi mod ca pentru o lista obisnuita. Butonul radio (Radio Button) : acestea sunt obiecte de interfata atasate unei liste de optiuni din care doar una poate fi aleasa la un moment dat. Exista trei metode posibile de selectare a unui buton radio : ·Efectuarea unui clic asupra optiunii dorite ·Folosirea tastelor sageti -, ¯ pentru pozitionarea pe optiunea dorita ·Apasarea tastei Alt concomitent cu litera subliniata din optiunea dorita. Inchiderea unei sesiuni Windows ’95: Pentru a iesi din Windows ’95 alegeti comanda Shut Down din meniul Start. Optiunea fiind urmata de ‘…’ va avea ca efect activarea ferestrei de dialog Shut Down Windows. De obicei, fereastra contine trei butoane radio corespunzatoare modurilor posibile de inchidere a sesiunii Windows ’95. Inchiderea propriu-zisa a calculatorului (Shut Down the computer) Repornirea calculatorului (Restart the computer) Repornirea in modul MS DOS (Restart the computer in MS-DOS mode) De asemenea mai exista trei butoane : Yes, No, Help. Optiunea Shut down the computer se alege atunci cand doriti inchiderea calculatorului. Aceasta optiune inchide automat toate aplicatiile afplate in executie, iar daca exista fisiere care nu au fost salvate se deschide o fereastra de dialog in care utilizatorul poate hotari salvarea acestora. Optiunea Restart the computer se foloseste de obicei cand au intervenit probleme ale sisimului in sesiunea de lucru curenta si are ca efect repornirea sistemului Windows. Optiunea Restart the computer in MS-DOS mode se foloseste atunci cand doriti sa rulati programe realizate pentru sistemul de operare MS DOS care necesita controlul total al acestui sistem de operare. Daca doriti sa iesiti din Windows in modul ales, apasati butonul Yes, daca doriti renuntarea la iesirea din Windows apasati butonul No, iar daca doriti afisarea unei ferestre axplicative cu optiunile din aceasta fereastra apasati butonul Help.

10

10

Elemente de baza ale sistemului Windows ’95:

Comutarea intre aplicatii

In Windows pot fi lansate mai multe aplicatii in acelasi timp. Iconitele aplicatiilor aflate in executie apar in bara taskbar. Doar o aplicatie este activa la un moment dat. Pentru a comuta intre cele doua aplicatii alegeti pe rand din bara taskbar iconita corespunzatoare fiecareia. Desktop a)Plasarea unei iconita pe desktop pe desktop (crearea unei scurtaturi). Prin dublu clic asupra unei iconite se lanseaza in executie aplicatia asociata acesteia. Prin plasarea unei iconite pe desktop obtineti o scurtatura (shortcut) spre aplicatie ceea ce constituie o metoda mai rapida de a lansa in executie aplicatia. Pentru plasarea unei iconite pe desktop procedati in felul urmator : Pozitionati cursorul mouse-ului pe desktop in pozitia in care doriti sa fie plasata iconita si efectuati clic dreapta Alegeti din meniul care se deschide comanda New|Shortcut Se deschide fereastra de dialog Create Shortcut In campul Command line specificati calea spre fisierul executabil dorit sau apasati butonul Browse pentru a gasi fisierul in ierarhia de dosare; Apasati butonul Next; specificati in fereastra de dialog care apare, numele care va fi afisat iconitei Apasati butonul Finish pentru ca iconita sa fie plasata pe desktop. b)Aranjarea iconitelor pe desktop. Plasati mouse-ul pe desktop si apasati butonul drept. Alegeti Arrange Icons care ne va da posibilitatea de a aranja dupa nume, tip, marime, data. Recycle Bin (cosul de gunoi) a fost introdus pentru a evita pierderea documentelor sterse accidental. In momentul in care sunt sterse, fisierele sunt mutate si pastrate intr-un dosar special aflat pe fiecare disc numit Recycled. Utilizatorul are posibilitatea de a stabili marimea cosului prin specificarea procentului din fiecare disc care va putea fi folosit pentru fisiere sterse. Golirea cosului se face la comanda utilizatorului, fie automat, la umplerea cosului. Recuperarea unui fisier sters se face prin deschiderea aplicatiei Recycle Bin, selectarea fisierului dorit, efectuarea unui clic dreapta si alegerea din meniul care apare a optiunii Restore.

Taskbar a.setarea caracteristicilor barei taskbar Apasati butonul Start si alegeti optiunea Settings|Taskbar. Se va deschide fereastra Taskbar Properties. Tag-ul taskbar Options contine urmatoarele comutatoare: Always on top- taskbar va fi intotdeauna vizibila, chiar daca rulati un program pe tot ecranul Auto hide- taskbar nu este vizibila decat atunci cand cursorul mouse-ului ajunge in marginea ecranului unde este plasata aceasta bara; Show small icons in start menu- reduce dimensiunea meniului Start Show Clock- in taskbar va fi afisat un ceas digital care arata ora calculatorulyui. Prin clic asupra ceasului obtineti data curenta, iar prin dublu clic afisati fereastra Date/Time prin care puteti modifica data sau ora calculatorului. b.Mutarea si redimensioanrea barei taskbar. Taskbar poate fi pozitionata pe oricare margine a ecranului. Lungimea barei va fi intotdeauna egala cu lungimea marginii ecranului pe care este plasata. Latimea barei poate fi modificata.

Aplicatia Windows Explorer Lansarea aplicatiei Windows Explorer Aplicatia Windows Explorer este utilitarul cu ajutorul caruia manipulati fisiere si dosare in Windows ’95. se lanseaza in executie prin alegerea din meniul Start a optiunii Programs|Windows Explorer sau efectuarea unui clic dreapta pe butonul Start si alegerea din meniul care apare a optiunii Explore. Panoul din partea stanga a ferestrei Explorer prezinta o structura arborescenta in care este selectat un anumit dosar, iar panoul din dreapta prezinta continutul acestui dosar. In structura arborescenta radacina este reprezentata de masa de lucru care contine calculatorul si cosul de gunoi. My Computer cuprinde unitatile de disc si doua dosare : Control Panel (panoul de control) si Printers ( pentru gestiunea imprimantelor). Recycle Bin nu poate fi sters. Se observa ca My Computer are atasat un ‘-‘ in timp ce unele elemente din lista au atasat cate un ‘+’, iar altele nu au nici un semn atasat. Daca un element are atasat un ‘+ ‘ inseamna ca el contine subdosare invizibile in panoul stang. In aceasta situatie dosarul se numeste dosar neexpandat. Daca un element nu are semn atasat, inseamna ca el nu contine subdosare (dar poate contine fisiere). Daca un element are atasat un ‘-‘ el reprezinta numele unui dosar pentru care sunt afisate in panoul stang toate subdosarele de pe primul nivel pe care le contine. In aceasta situatie se numeste expandat. Optiuni de afisare a dosarelor si fisierelor Puteti schimba modul de afisare a elementelor continute de panoul drept al unei ferestre Explorer. Pentru aceasta efectuati : Alegeti List Alegeti Large Icons pentru a schimba iconitele atasate elementelor din panoul drept in iconite mari

11

11

Alegeti Small Icons pentru a reveni la vechile iconite. Acum acestea vor fi aranjate pe linii si nu pe coloane ca la inceput Alegeti Details si veti obtine pentru fiecare fisier dimensiunea in octeti, tipul sau si data ultimei modificari. Fisierele si dosarele pot fi sortate : Alfabetic dupa numele lor – alegeti Arrange Icons|by Name Dupa tipul lor – alegeti Arrange Icons|by Type In ordine crescatoare a marimii – alegeti Arrange Icons|by Size In ordine descrescatoare a datei crearii - Arrange Icons|by Date Conventii de denumire a fisierelor Windows ’95: Fisierele sunt identificate prin numele lor. In Windows ’95 numele unui fisier poate contine cel mult 255 de caractere ce pot fi : litere, cifre, spatii, virgula, punctul, semnul egal, paranteze. Nu pot aparea caracterele: \ / : * ? “ < > |. Selectarea fisierelor sau a dosarelor Exista situatii in care doriti sa efectuati aceeasi operatie pentru mai multe fisiere deodata. Acestea vor fi mai intai selectate apoi se va aplica o singura data operatia respectiva. Daca ati alea afisarea sub forma de iconite mari efectuati clic drept langa prima iconita pe care doriti sa o selectati, tineti apasat butonul drept si miswcati mouse-ul pana cand inconjurati toate iconitele pe care doriti sa le selectati. Se va deschide un meniu din care puteti selecta operatia pe care doriti sa o aplicati grupului selectat. Daca afisarea este sub forma de lista alegeti una din urmatoarele metode : -pentru selectarea unor fisiere sau dosare care nu sunt vecine : tineti apasata tasta Ctrl si efectuati clic stanga asupra numelor dorite -pentru selectarea unor fisiere sau dosare vecine : efectuati clic stanga asupra primului nume, apasati tasta Shift, apoi efectuati clic stanga asupra ultimului nume ; vor fi selectate toate fisierele si dosarele cuprinse intre acestea. Crearea unui nou dosar Pentru a crea un nou dosar pozitionati mouse-ul in partea stanga a ferestrei Explorer, in locul unde doriti noul dosar, apoi alegeti comanda File|New|Folder sau efectuati clic dreapta pentru a deschide meniul asociat si alegeti New|Folder.

Crearea unui nou fisier Pentru a crea un nou fisier, deschideti dosarul in care doriti sa-l creati, apoi in panoul din dreapta ferestrei Explorer efectuati clic dreapta intr-un loc liber, alegeti din meniul care apare optiunjea New, apoi alegeti tipul noului fisier din lista prezentata de meniu. Lansarea unei aplicatii folosind Windows Explorer Windows Explorer permite lansarea rapida in executie a unei aplicatii prin efectuarea unui dublu clic pe orice fisier care are extensia asociata cu aplicatia respectiva. Afisarea proprietatilor unui fisier Windows ’95 retine pentru fiecare fisier informatii referitoare la atributele fisierului, la data si ora crearii, a ultimei modificari si a ultimei accesari. In plus, Windows ’95 retine o lista cu asocieri intre un anumit tip de extensie si programul cu care vor fi accesate fisierele cu aceasta extensie. Pentru a vizualiza proprietatile unui fisier se deschide fereastra Propreties astfel : selectati fisierul dorit in aplicatia Windows Explorer, efectuati clic dreapta, alegeti din meniul care apare optiunea Properties. In fereastra vor fi afisate urmatoarele informatii despre fisierul selectat ; numele, numele programului asociat, dosarul parinte, marimea, numele fisierului in conventie MS-DOS, data si ora crearii, a ultimei modificari si a ultimei accesari. In aceeasi fereastra se pot seta atributele read-anly, hidden, archive. Cautarea fisirelor Pentru cautarea unui fisier se va alege comanda Tools|Find|Files or Folders. Se deschide o fereastra de dialog in care : Alegeti butonul etichetat Name &Location. In campul Named precizati numele fisierului cautat, din lista Look in alegeti dosarul in care sa se efectueze cautarea, marcati comutatorul Include subfolders pentru a se cauta si in eventualele subdosare ale dosarului precizat. Apasati butonul Find Now. Daca fisierul este gasit obtineti in partea inferioara a ferestrei numele dosarului in care a fost gasit in caz contrr sunteti informat ca fisierul nu a fost gasit. Alegeti tab-ul Advanced. Din lista ascunsa Of type alegeti All Files and Folders pentru a se cauta in toate tipurile de fisiere. In campul Containing text completati cu Windows Explorer. Apasati butonul Find Now. Pentru copierea unor fisiere pe discheta selectati fisierele pe care doriti sa le copiati, efectuati clic dreapta si alegeti din meniul care apare comanda Send To|3.5 Floppy (A). Redenumirea, mutarea, copierea si stergerea fisierelor Redenumirea fisierelor si a dosarelor: Puteti redenumi un fisier sau un dosar prin executarea a doua clicuri cu butonul stang la un interval de o secunda pe nume. Aceasta actiune nu trebuie confundata cu dublu clic. Numele se va selecta si il veti putea schimba. Copierea si mutarea fisierelor :

-prin tragere cu butonul stang al mouse-ului : Se expandeaza structura de dosare din partea stanga a ferestrei Explorer astfel incat dosarul destinatie sa fie vizibil. Se selecteaza fisierul

12

12

sau fisierele sursa si se executa operatia de tragere spre dosarul destinatie. In decursul acestei operatii de tragere dosarul in care vor fi copiate fisierele este prezentat in format video invers. La eliberarea butonului stang al mouse-ului se realizeaza copierea fisierelor. Observatii: Fisierele selectate sunt mutate atunci cand cursorul mouse-ului este cel obisnuit. Fisierele selectate sunt copiate atunci cand cursorul mouse-ului are un +. Alternarea intre cele doua situatii se face prin mentinerea apasata a tastei Shift. Pentru a renunta la operatie in timp ce trageti fisierul apasati tasta Esc. -Prin folosirea comenzilor Copy/Cut si Paste: Gasiti cu ajutorul aplicatiei Windows Explorer fisierul pe care doriti sa-l copiati/mutati si pozitionati mouse-ul pe el. Apasati butonul drept al mouse-ului si alegeti din meniul care apare comanda Copy pentru copiere sau Cut pentru mutare. Pozitionati cursorul mouse-ului in noua pozitie, apasati butonul din dreapta al mouse-ului si selectati comanda Paste. Stergerea fisierelor : O metoda de stergere a unui fisier consta in efectuarea unui clic cu butonul drept al mouse-ului asupra lui si alegerea comenzii Delete din meniul care apare. Se poate efectua stergerea si prin efectuarea unui clic cu butonul stang al mouse-ului asupra fisierului si apasarea tastei Delete. O alta metoda de stergere a unui fisier este prin tragerea lui peste iconita Recycle Bin. In cazul folosirii primelor doua metode apare o fereastra de confirmare a stergerii, in care apasati butonul Yes pentru a se efectua stergerea sau butonul No in caz contrar. Prin actionarea iconitei Date and Time puteti schimba data, ora calculatorului sau fusul orar. Se va afisa fereastra Date/Time Properties. Pentru a modifica data calculatorului:

-alegeti tab-ul Date&Time al ferestrei Date/Time Properties -modificati luna prin alegerea acesteia din lista lunilor; modificati valoarea curenta a anului prin folosirea sagetilor atasate anului; modificatib ziua curenta a lunii prin efectuarea unui clic asupra numarului acesteia. Ceasul digital are 4 elemente: ora, minutele, secundele, simbolul AM sau PM. Pentru modificarea orei calculatorului: -efectuati dublu clic pe elementul ceasului digital care va fi modificat -folositi sageata in sus pentru marirea valorii cu o unitate sau sageata in jos pentru micsorarea valorii cu o unitate Stabilirea tapetului si a modelului fundalului Prin actionarea iconitei Display aveti acces la configurarile ecranului. Se activeaza fereastra Display Properties cu optiunile: -Background -Screen Saver -Appearance -Setings Aici se stabilesc parametrii de configurare a ecranului: culorile, programele de protectie a ecranului, tipurile de litere utilizate in ferestre si rezolutia. Pentru a stabili tapetul si modelul fundalului activati tab-ul Background. Modelele sunt imagini cu doua culori care pot fi afisate pe suprafata de lucru. Acestea pot fi alese din lista Pattern care contine modele predefinite. Dupa ce ati ales un anumit model, este accesibil butonul Edit Pattern. Apasati acest buton pentru a modifica un model sau pentru a crea un nou model. None din lista Pattern inseamna ca nu va fdi afisat nici un model pe Desktop. Pe desktop puteti afisa o imagine numita tapet. Imaginea trebuie sa fie un fisier de tipul harta de biti. In lista Wallpaper sunt afisate imaginile continute de dosarul Windows. Pentru a alege o alta imagine apasati butonul Browse. Tapetele pot fi afisate in doua moduri: Tile (sub forma de mozaic) si Center (centrat). Optiunea Tile se foloseste de obicei in cazul in care ati ales o imagine de dimensiuni mici pentru a fi afisata in mod repetat pe tot ecranul. In cazul in care tapetul este aranjat sub forma de mozaic, modelele nu vor fi vizibile. Alegerea unui program de protectie a ecranului Datorita modului in care sunt construite ecranele, nu se recomanda afisarea unor imagini statice mult timp deoarece in acest caz, in timp, anumite zone ale ecranului vor afisa imagini cetoase. Pentru a preveni acest lucru exista programme de protectie numite screen savers, care sunt de fapt imagini in miscare sau un ecran negru. Un program de protectie se lanseaza automat in executie dupa un anumit interval de timp (stabilit de utilizator) in care nu este apasata nici o tasta, nici actionat mouse-ul. Revenirea in mediu se face prin apasarea unei taste sau prin miscarea mouse-ului. Puteti stabili ca revenirea in mediu sa se poata realiza doar prin folosirea unei parole. Folosind tab-ul Screen saver, se poate alege un program de protectie a ecranului. Editorul de imagini Paint Lansarea in executie se realizeaza din Start| Programs| Accessories| Paint, fie prin dublu-clic pa icon-ul aplicatiei. Elementele ferestrei Paint: Bara cu unelte contine: selectie oarecare, radiera, pipeta, creion, spray, linii drepte, dreptunghiuri cu colturi patrate, elipse, selectie dreptunghi, cana cu vopsea, lupa, pensula, buton pentru text, linii curbe, poligoane oarecare, dreptunghiuri cu colturi rotunjite.

13

13

Diferitele elemente ale ferstrei pot sa apara sau nu in functie de configurarile care se gasesc in meniul View: - bara cu unelte - paleta de culori - bara de stare - bara de unelte pentru text In cazul cand aceste optiuni sunt bifate, elementele respective apar in fereastra aplicatiei Paint. Meniul File din bara meniu contine principalele operatii care se pot executa cu un fisier grafic: deschiderea unei noi suprafete de desenare, deschiderea unui desen pentru modificare, salvarea desenului aflat in lucru, eventual salvare sub alt nume. Pentru a desena trebuie mai intai sa stabilim cu ce culoare vom desena. Pentru aceasta editorul Paint ofera o paleta de culoare din care, cu ajutorul mouse-ului se pot selecta doua culori: una pentru butonul stang, alta pentru butonul drept. Se plaseaza cursorul mouse-ului pe culoarea dorita din paleta de culori si se executa clic cu butonul corespunzator. in zona culorilor de lucru, din stanga paletei de culori se observa doua patratele colorate: unul reprezinta culoarea selectata pentru butonul stang al mouse-ului, celalalt pentru butonul drept. 1.1 Microsoft Word Un procesor de text este un produs soft care permite editarea si prelucrarea textelor. Unul din cele mai folosite procesoare de texte este Microsoft Word. 1.1.1 Lansarea in executie a editorului Word Dupa ce Word ’97 este instalat pe calculator, exista mai multe metode de a-l lansa in executie : Efectuati clic asupra butonului Start Activati comanda Programs| Microsoft Word din meniul Start; se va lansa in executie Word ’97 si se va deschide automat un document nou, numit Document1 1.1.2 Elementele ecranului principal Bara de titlu (Caption Bar)- afiseaza numele programului (Microsoft Word). Bara cu meniuri (Menu Bar)- este situata sub linia de titlu a ferestrei program si contine numele unor meniuri. Fiecare meniu grupeaza o lista de comenzi inrudite. Fereastra documentului (Document Window)- contine un document Word Barele de deplasare (Scroll bars)- apar in partea dreapta si in partea inferioare a documentului. Se folosesc pentru navigarea pe verticala sau pe orizontala prin document. Linia de stare (Status bar)- este linia care apare sub bara de defilare orizontala. Aici apar informatii utile despre document : numarul paginii curente, numarul paginii curente raportat la numarul total de pagini din document, pozitia cursorului. Barele cu unelte (Toolbars)- contin butoane asociate anumite actiuni. De obicei apar doua bare cu unelte : bara cu unelte standard si bara pentru formatare. Prin pozitionarea mouse-ului deasupra unui buton se obtine o eticheta cu numele acestuia. Numele este in engleza si este sugestiv pentru actiunea indeplinita de buton. Pentru a vizualiza alte bare cu unelte, alegeti din meniul View comanda Toolbars si selectati din lista care apare comutatoarele de care aveti nevoie. Prin deselectarea unui comutator, bara de unelte asociata dispare de pe ecran. Riglele apar pe ecran daca este selectata optiunea Ruler din meniul View. Exista doua tipuri de rigle : rigla orizontala si rigla verticala. Ele confera informatii despre dimensiunile hartiei, marginilor, aliniatului curent si ofera posibilitatea de a le schimba. 1.1.3 Inchiderea unei sesiuni de lucru Pentru a iesi din Word, activati comanda File|Exit sau inchideti fereastra aplicatiei. Daca exista documente deschise care nu au fost salvate, se deschid automat ferestre de dialog in care puteti stabili, pentru fiecare din aceste documente, daca vor fi sau nu salvate. In aceste ferestre de dialog alegeti unul din urmatoarele trei butoane : Butonul Yes- pentru salvarea documentului Butonul No- pentru ca documentul sa nu fie salvat Butonul Cancel- pentru anularea iesirii din mediu Crearea unui document nou Un document nou este creat automat de fiecare data cand Word ’97 este lansat in executie. Acest document are in mod implicit numele Document 1. In cazul in care doriti crearea unui document nou si nu sunteti la inceputul sesiunii de lucru Word ’97 procedati in felul urmator: Apasati butonul New din bara cu unelte Standard Alegeti comanda File|New. Se va deschide fereastra de dialog New, unde selectati tab-ul General, alegeti Blank Document si apasati butonul OK.

Salvarea unui document Salvarea unui document inseamna inregistrarea lui in memoria externa. Inainte de a fi salvat, un document exista doar in memoria interna a calculatorului ( care este neremanenta). Un document poate fi salvat folosind una din comenzile File|Save sau File|Save As, fie folosind butonul Save din bara cu unelte Standard.

14

14

Deschiderea unui document Deschiderea unui document este operatia prin care acesta este incarcat din memoria externa in memoria interna. Se foloseste pentru a putea vizualiza un document, pentru a-l putea modifica sau pentru a-l tipari. a)Deschiderea unui fisier dintre fisierele cele mai recent utilizate Este modul cel mai rapid de a deschide un fisier. In meniul File Word pastreaza (implicit) lista ultimelor 4 fisiere la care s-a lucrat. Puteti deschide oricare din acestea prin efectuarea unui clic deasupra lor. b)Deschiderea unui document oarecare Se realizeaza prin folosirea butonului Open din bara cu unelte Standard sau prin folosirea comenzii File|Open. In fereastra de dialog Open precizati urmatoarele: Directorul in care se afla fisierul prin alegerea sa din lista ascunsa Look in Numele fisierului pe care doriti sa-l deschideti Apasati butonul Open sau efectuati dublu clic pe numele fisierului pentru a-l deschide. Inchiderea unui document Operatia se poate realiza prin activarea comenzii File|Close, sau prin inchiderea ferestrei documentului. Daca documentul contine modificari care nu au fost salvate, apare o fereastra de avertizare in care puteti sa alegeti intre salvarea acestora sau ignorarea lor. 2.1. Editarea documentelor

Introducerea textului Atunci cand deschideti un document nou, cursorul de editare se pozitioneaza la inceputul acestuia. Incepeti sa introduceti textul de la tastatura. Word trece automat la linie noua, atunci cand un cuvant nu mai incape in linia curenta. Apasati tasta Enter doar cand doriti sa incepeti un nou paragraf. Alinierea textului nu se face prin folosirea spatiului, deoarece Word foloseste in general fonturi proportionale. Pentru aceste fonturi dimensiunea orizontala a caracterelor nu este egala. De exemplu litera ‘i’ ocupa mai putin spatiu decat litera ‘M ‘. Daca editati un document care nu este nou inainte de a introduce textul, trebuie sa pozitionati cursorul de editare in locul unde doriti sa adaugati textul. Mutarea cursorului Deplasarea cu ajutorul tastelor: Exista cateva taste cu semnificatii cunoscute :

·Tastele sageti : → , ← pentru deplasarea cu un caracter la dreapta respectiv la stanga si ↑ , ↓ pentru deplasarea cu un rand in sus respectiv in jos · Tastele Page Up si Page Down realizeaza defilarea documentului si pozitionarea cursorului cu un ecran mai sus sau mai jos · Tastele Home si End permit deplasarea la inceput si la sfarsit de linie Deplasarea Combinatii de taste La inceputul paginii anterioare: Ctrl+Page up La inceputul paginii urmatoare: Ctrl+Page Down La inceput de document: Ctrl+Home La sfarsit de document: Ctrl+End La cuvantul urmator: Ctrl → La cuvantul anterior: Ctrl ←

Cu un paragraf mai sus: Ctrl ↑

Cu un paragraf mai jos: Ctrl ↓ Deplasarea cu ajutorul barelor de deplasare : Daca pe ecran nu apar barele de deplasare, le puteti face vizibile prin comanda Tools|Options, alegerea tab-ului View si selectarea comutatoarelor Vertical Scroll Bar si Horizontal scroll bar. Prin actionarea asupra acestora se deruleaza documentul, dar nu se modifica pozitia cursorului de editare. Pentru a schimba pozitia acestuia faceti clic in pozitia dorita dupa ce ati realizat derularea documentului. Utilizarea barei de deplasare verticala Folosirea butonului sageata in sus are ca efect defilarea cu o linie spre inceputul documentului. Folosirea butonului sageata in jos are ca efect defilarea cu o linie spre sfarsitul documentului. Clic deasupra cursorului de deplasare are ca efect defilarea cu un ecran in sus, iar clic sub cursorul de deplasare are ca efect defilarea cu un ecran in jos. Prin tragerea cursorului de deplasare derulati documentul in sus sau in jos. In timpul deplasarii apare o eticheta informativa in care este indicat numarul paginii la care s-a ajuns cu derularea. Utilizarea barei de defilare orizontala Butoanele sageata la stanga si sageata la dreapta sunt folosite pentru derularea documentului spre stanga, respectiv spre dreapta, iar actionarea cursorului de deplasare are ca efect deplasarea rapida pe orizontala.

15

15

Selectarea unui text Unul din avantajele aferite de procesoarele de texte este acela ca textul nu trebuie scris de la inceput exact in forma finala. Dupa ce textul a fost scris puteti sa-i modificati pozitia, aspectul (dimensiunea, alinierea, daca sa fie ingrosat- bold, inclinat- italic, subliniat- underline) sau sa-l copiati si in alta parte (a documentului sau in alte documente). Pentru aceasta trebuie ales textul care va fi schimbat. Aceasta operatie se numeste selectare. Selectarea unui text se poate realiza cu ajutorul mouse-ului sau a tastaturii. O metoda mai usoara de selectie obtinem prin folosirea barei de selectie. Aceasta este o linie invizibila prezenta in partea stanga a oricarui document Word. Efectul dorit Mod de realizare Selectarea unui cuvant Dublu-clic oriunde in interiorul cuvantului Selectarea unei fraze Apasati tasta Ctrl si apoi executati clic oriunde in propozitie Selectarea unui paragraph Triplu-clic oriunde in interiorul paragrafului Selectarea unei linii Clic in bara de selectie in dreptul liniei Selectarea mai multor linii Pozitonati cursorul mouse-ului in bara de selectie, apoi

trageti cursorul mouse-ului peste liniile respective Selectarea unui bloc vertical de text Apasati tasta Alt, faceti clic cu mouse-ul apoi trageti mouse-

ul pana ati selectat portiunea dorita Selectarea unui text se poate realiza si cu ajutorul tastaturii. Pentru a selecta o portiune de text cu ajutorul tastaturii, pozitionati cursorul de editare la inceputul taxtului, tineti apasata tasta Shift si in acelasi timp apasati oricare dintre tastele home, End, Page Up, Page Down sau tastele sageti. Pentru a deselecta un text se apasa oricare dintre tastele sageti sau se executa clic oriunde in document. Dupa ce ati selectat un text acesta poate fi sters, mutat sau copiat Stergerea unui text selectat se poate realiza prin : -apasarea tastei Delete -apasarea tastei Backspace -alegerea optiunii Cut din meniul Edit -apasarea butonului Cut din bara de unelte standard Comanda Cut are ca efect pastrarea textului sters in zona de memorie Clipboard. Daca ati sters din greseala un text, nu este nici o problema, puteti oricand anula ultima actiune efectuata. Pentru aceasta se foloseste comanda Edit|Undo sau butonul Undo. Word retine lista ultimelor actiuni efectuate. Aveti acces la acestea prin apasarea sagetii asociate butonului Undo. Daca anulati o actiune din lista, toate operatiile efectuate dupa aceasta se vor anula. Puteti readuce actiunile anulate din gresala prin comanda Edit|Redo sau prin apasarea butonului Redo.

Copierea unui text Daca intr-un document exista informatii care se repeta, acestea vor fi editate o singura data, iar apoi vor fi copiate. Iata o modalitate de a realiza acest lucru: -selectati textul ce urmeaza a fi copiat -activati comanda Edit|Copy, sau apasati butonul Copy din bara cu unelte standard; in urma acestei actiuni pe ecran nu apare nici o schimbare, dar textul se pastreaza in zona de memorie Clpiboard -deplasati cursorul de editare in locul in care doriti sa copiati textul -activati comanda Edit|Paste sau apasati butonul Paste din bara cu unelte standard; continutul zonei Clipboard este copiat in noua pozitie. Pentru a copia textul folosind doar mouse-ul procedati astfel: -selectati textul -mutati cursorul mouse-ului deasupra textului selectat; cursorul isi schimba forma, transformandu-se intr-o sageata -tineti apasata tasta Ctrl in timp ce trageti textul in noua pozitie. Mutarea unui text Daca dupa ce ati scris un text va dati seama ca nu l-ati plasat inlocul potrivit, il puteti muta. Iata pasii necesari : -selectati textul ce urmeaza sa fie mutat -alegeti comanda Edit|cut, sau apasati butonul Cut -deplasati punctul de insertie in locul unde doriti sa mutati textul -alegeti comanda Edit|Paste sau apasati butonul Paste O alta metoda de a muta textul foloseste doar mouse-ul -selectati textul -pozitionati cursorul mouse-ului oriunde deasupra textului selectat -cand cursorul si-a schimbat forma intr-o sageata, apasati butonul stang al mouse-ului si trageti textul selectat in noua pozitie.

16

16

Cautarea si inlocuirea unui text Cautarea unui text se face cu comanda Edit|Find si are ca scop pozitionarea rapida in document. Pot fi cautate cuvinte, caractere netiparibile, text cu un anumit format. Odata ce textul este gasit pot fi facute n=modificari asupra lui. In urma activarii comenzii Edit|Find pe ecran apare fereastra Find and Replace. Stabilirea domeniului de cautare din lista Search se poate realiza prin: -All- cautarea se va efectua in tot documentul -Up- cautare de la pozitia curenta a cursorului pana la inceputul documentului -Down- cautarea se va efectua de la pozitia curenta a cursorului pana la sfarsitul documentului Cautarea unui cuvant intr-un text se poate realiza daca selectati comutatorul Find whole words only ; atunci se cauta doar cuvintele care coincid cu continutul campului Find What, in caz contrar sunt gasite toate cuvbintele care contin textul din campul Find What. In mod implicit sunt gasite toate aparitiile unui text fara a se face distinctie intre majuscule si minuscule. Daca doriti ca textul sa fie tratat diferit in functie de tipul caracterului, selectati comutatorul Match case. Inlocuirea unui text Exista posibilitatea de inlocuire automata a unui text cu altul sau cautarea si inlocuirea pe rand cu confirmare din partea utilizatorului. Pentru a realiza acest lucru se foloseste comanda Edit|Replace. Apare fereastra Find and Replace. Selectati tab-ul Replace. -in campul Find What introduceti textul cautat, iar in campul Replace With introduceti textul de inlociure. -Aveti urmatoarele optiuni oInlocuire automata, fara confirmare, a tuturor aparitiilor textului cautat cu textul de inlocuire; pentru aceasta apasati butonul Replace all oInlocuirea pas cu pas se face prin apasarea butonului Find Next; pentru aparitia gasita a textului cautat apasati butonul Replace pentru a se efectua inlocuirea sau butonul Find Next pentru a trece la urmatoarea aparitie fara a se modifica textul curent -Incheierea procesului de cautare si inlolcuire se face prin apasarea butonului Cancel din fereastra Find and Replace. Inlocuirea unui text se poate realiza si prin folosirea Clipboard-ului. Pentru aceasta, puteti stabili elemente speciale de inlocuire cum ar fi: text mai lung de 255 de caractere, tabele, imagini, text cu formate diferite, care se pot memora temporar in zona de memorie Clipboard: -plasati elementul dorit in clipboard prin comanda Edit|Copy sau apasarea butonului Copy -activati fereastra Replace -pozitionati cursorul in campul Replace With si deschideti meniul Special. Din meniu alegeti Clipboard Contents. Formatarea unui document se poate referi la formatul paginii, la formatul unui paragraf sau la caracteristicile

caracterelor.

Formatarea caracterelor este determinata de urmatoarele caracteristici: setul de caractere (fontul) din care fac parte, stilul, dimensiunea, culoarea, pozitia in linie, spatiul dintre caractere, modul de subliniere, anumite caracteristici speciale. Toate acestea pot fi stabulite prin intermediul comenzii Format|Font. La lansarea ei este afisata fereastra de dialog Font care are di\oua sectiuni Font si Character Spacing. Orice formatare de caractere va fi aplicata tuturor caracterelor selectate in momentul formatarii. Daca nu s-a facut o selectie prealabila, formatarile vor fi aplicate fie cuvantului din interiorul caruia este poziţionat cursorul de insertie fie textului care va fi tastat dupa formatare. Elementele sectiunii Font sunt: -lista Font este lista fonturilor disponibile si permite selectarea fontului dorit; fontul mai poate fi selectat in bara butoanelor de formatare -lista Font Style: este lista stilurilor disponibile (Bold, Italic, Bold Italic). Oricare din aceste stiluri poate fi aplicat direct in unul din modurile: · prin activarea sau dezactivarea pictogramelor · prin tastarea secventei Ctrl+B respectiv Ctrl+I -lista Style: inaltimea in puncte a caracterelor. Dimensiunea poate fi selectata direct din lista corespunzatoare din bara butoanelor de formatare; aceasta lista contine doar dimensiunile pentru care editorul Word garanteaza tiparirea exacta dar Word garanteaza tiparirea exacta dar pot fi completate si dimensiuni care nu apar in lista -lista Underline: lista stilurilor de subliniere. Lista contine si opţiunea None a carei selectare are ca efect anularea unei sublinieri. Sublinierea cu o singura linie subtire se poate face tastand Ctrl+U sau actionand pictograma din bara butoanelor de formatare -lista Color: lista culorilor de scriere -zona Effects in care pot fi selectate diferite caracteristici speciale prin validarea uneia sau a mai multora din optiunile fara excludere · superscript: caracterele sunt scrise mai sus si mai mici

17

17

· subscript: caracterele vor fi scrise mai mici si mai jos -zona Preview: exemplificarea setarilor facute -butonul de comanda Default: la actionarea lui setarile facute vor deveni implicite pentru documentul curent si pentru documentele noi - butoanele de comanda Ok, Cancel si Help Caracteristicile unei zone de text pot fi aplicate direct si alte zone astfel:

se selecteaza zona de text ale carei caracteristici dorim sa le preluam se actioneaza pictograma din bara butoanelor standard se pozitioneaza cursorul mouse-ului in interiorul cuvantului sau se selecteaza cu mouse-ul textul caruia dorim sa-i aplicam formatul respectiv si clic stanga. Daca dorim aplicarea caracteristicilor respective mai multor zone de text pictograma v atrebui actionata prin dublu clic. In acest caz, operatia se incheie tastand Esc sau actionand din nou pictograma Spatierea caracterelor poate fi controlata prin sectiunea Character Spacing a ferestrei Font. Elementele acestei sectiuni sunt: -lista Spacing: permite stabilirea modului de spatiere a caracterelor si contine optiunile: normal, condensed, expandad. Daca se selecteaza una din optiunile Condensedd sau Expanded gradul de suprapunere sau spatiere este determinat de valoarea completa in campul By corespunzator -lista Position: permite stabilirea pozitiei caracterelor fata de linia orizontala imaginara de la baza textului si contine optiunile: Normal, Raised, Lowered. Daca este selectata una din optiunile Raised sau Lowered, distanta in puncte fata de linia imaginara este determinata de valoarea campului By corespunzator -butonul fara excludere Kerning For Fonts: exista anumite perechi de caractere care, daca spatiul dintre ele este de dimensiune implicita, par prea departate. Daca aceasta optiune este validata, editorul Word modifica automat dimensiunea spatiului dintre aceste caractere in functie de valoarea campului Points and Above atasat optiunii. -Zona Prewiew: exemplificarea setarilor facute Editorul Word permite transformarea automata a literelor mici in majuscule in anumite conditii care pot fi specificate in fereastra de dialog Change afisata la lansarea comenzii Change Case Format. Aceasta fereastra contine urmatoarele optiuni cu excludere: -Sentence case: prima litera a fiecarei propozitii va fi transformata automat in majuscula -Lowercase: literele mici nu vor fi transformate in majuscule -UPPERCASE: toate literele vor fi transformate in majuscule -Title Case: prima litera a fiecarui cuvant va fi transformata in majuscula -tOGGLE cASE: toate literele mici vor fi transformate in majuscule iar majusculele in litere mici. Formatarea paragrafelor Un paragraf poate fi supus unor operatii care sa se reflecte automat asupra intregului text al paragrafului. Caracteristicile care definesc formatul unui paragraf sunt: -alinierea paragrafului in spatiul de text al paginii -indentarea textului la stanga sau la dreapta, adica stabilirea distantei dintre limita spatiului de text al paginii si limita textului -spatierea paragrafului, adica spatiul dinainte sau de dupa paragraf si spatiul dintre liniile paragrafului -stabilirea taburilor in cadrul paragrafului -numerotarea sau marcarea paragrafelor Toate formatarile de paragraf facute se refera la: -paragrafele selectate integral sau partial, daca au fost selectate inainte de formatare -paragraful in care este pozitionat cursorul de insertie, daca nu a fost selectat nici un paragraf -noul paragraf daca nu s-a facut o selectie prealabila si cursorul de insertie este pozitionat la inceputul unui nou paragraf. Alinierea paragrafelor Se refera la modul de distribuire (in cadrul unei linii) a spatiilor suplimentare. Operatia de aliniere se face in sectiunea Indents and Spacing a ferestrei de dialog Paragraph afisata la lansarea comenzii Paragraph format. Modul de aliniere se selecteaza din lista Alignament, care contine optiunile: -Left: toate spatiile suplimentare raman la sfarsitul liniilor -Centered: spatiile suplimentare sunt distribuite in mod egal la inceputul si la sfarsitul liniilor -Right: toate spatiile suplimentare raman la inceputul liniilor -Justified: spatiile suplimentare sunt distribuite printre cuvinte astfel incat nu raman deloc la inceputul si sfarsitul liniilor. Bara butoanelor de formatare contine patru pictograme corespunzatoare celor patru moduri de aliniere, pictograme ce pot fi utilizate direct printr-un clic stanga mouse pe cea dorita. Operatia de aliniere poate fi realizata mai rapid tastand Ctrl+L, Ctrl+E, Ctrl+R si respectiv Ctrl+J. Indentarea paragrafelor Poate fi stabilita in zona Indentation a sectiunii Indents and Spacing. Aceasta zona contine:

18

18

-campul Left: indentarea la stanga -campul Right: indentarea la dreapta -lista Special din care poate fi selectata una din optiunile: First Line- in campul By se va specifica cu cat va incepe mai la stanga prima linie a paragrafului fata de restul liniilor; Handing- in campul By se va specifica cu cat vor incepe mai la stanga liniile paragrafului fata de prima linie a sa; None – prima linie a paragrafului nu este indentata special Indentarea unui paragraf poate fi realizata direct prin intermediul butoanelor ruletei orizontale: butonul din partea de sus a ruletei determina pozitia de inceput a primei linii a paragrafului, cel din jos stanga a ruletei pozitia de inceput a celorlalte linii, iar cel din dreapta ruletei pozitia de sfarsit a liniilor paragrafului. Spatierea paragrafelor Implicit, la introducerea unui text liniile sunt spatiate astfel incat sa existe suficient spatiu pentru cel mai mare element de pe fiecare linie, iar spatiul dintre doua linii succesive din paragrafe diferite nu difera de spatiul dintre doua linii succesive ale aceluiasi paragraf. Deci nu este alocat un spatiu la fel de mare pentru toate liniile; el depinde de dimensiunea caracterelor din linie si eventual de dimensiunea elementelor speciale din acea linie (un desen de exemplu) Spatierea unui paragraf poate fi modificata in zona Spacing a sectiunii Indents and Spacing zona care contine: -campul Before: spatiul suplimentar masurat in puncte, dinaintea paragrafului -campul After: spatiul suplimentar masurat in puncte, de dupa un paragraf -lista Line Spacing; stabileste dimensiunea verticala a unei linii si contine optiunile: Single- dimensiune implicita; 1.5 Lines- dimensiunea o data si jumatate; Double- dimensiune dubla; At Least- cel putin dimensiunea in puncte specificata in campul At- cand caracterele unei linii necesita mai mult spatiu, linia respectiva va avea mai mult spatiu; Exactly – exact dimensiunea in puncte specificata in campul At, adica toate liniile vor avea aceeasi dimensiune chiar daca caracterele uneia necesita mai mult spatiu; Multiple- cand campul At contine numarul n, dimensiunea liniilor va fi de n ori dimensiunea implicita. Numerotarea paginilor Pentru a numerota automat paginile alegem din meniul Insert comanda Page Numbers. Pe ecran se deschide fereastra de dialog Page Numbers in care din lista position alegem pozitia numarului de pagina : top of page – in zona antetului (header) sau Bottom of page in zona recapitulatiei (Footer) in lista Alignament alegem alinierea numarului de pagina : la stanga, la dreapta, centrat, inside (in partea interioara a paginii) sau Outside (in partea exterioara a paginii) Selectand comutatorul Show number on first page numerotarea este vizibila de la prima pagina Daca doriti sa modificati numarul de start al numerotarii sau sa schimbati tipul numerotarii – cu litere, cu cifre romane – atunci apasati butonul Format si selectati optiunea dorita din fereastra deschisa pe ecran. Inchiderea cu salvare a ferestrei se face actionand OK. Stabilirea antetelor Pentru a crea antete si recapitulatii alegeti din meniul View comanda Header and Footer. Pe ecran apare o zona punctata si o bara cu instrumente numita Header and Footer care contine butoane pentru : comutarea intre zona Header si Footer, introducerea datei, a orei, a numarului paginii. Atata timp cat editati antetul textul documentului este inactiv (apare scris cu gri) iar in momentul in care actionati butonul Close din bara cu instrumente Header and Footer textul redevine activ, inactiv fiind antetul. Incadrarea paragrafelor Unele paragrafe pot fi scoase in evedenta prin incadrarea lor sau prin modificarea fondului de scriere. Aceste operatii sunt initiate prin lansarea comenzii Borders ans Shading din meniul Format, actiune ce are ca efect deschiderea ferestrei de dialog Paragraph Borders and Shanding, care contine doua sectiuni -Borders: stabilirea caracteristicilor chenarului -Shading: stabilirea caracteristicilor fondului Elementele sectiunii Borders:

-zona Presets: tipul chenarului care pote fi: None- fara chenar; Box- cadru simplu; Shadow- cadru cu umbra; - zona Border: pot fi definite separat caracteristicile pentru fiecare latura a chenarului, pentru a selecta/deselecta latura sau laturile dorite, se pozitioneaza cursorul mouse-ului pe fiecare in parte si clic stanga. In campul From text se stabileste distanta dintre latura sau laturile selectate si text. - zona Line: caracteristicile laturii sau laturilor selectate in zona Border Daca se doreste anularea laturilor se valideaza optiunea None; in caz contrar se selecteaza stilul laturii din lista Style si culoarea din lista Color. Se poate realiza o bordare rapida a paragrafelor utilizand pictogramele pentru bordare, care pot fi afisate in unul din modurile: -actionarea pictogramei din bara butoanelor de formatare -validarea optiunii Borders din fereastra Toolbars -actionarea butonului de comanda Show Paragraph Borders and Shading; acest buton nu este disponibil daca pictogramele pentru bordare sunt deja afisate In cazul bordarii rapide toate chenarele sunt de culoare neagra si fara umbra.

19

19

Elementele sectiunii Shading:

-zona Fill: contine butoanele de optiune cu excludere: None- fondul de scriere va fi alb; Custom- fondul de scriere va fi colorat. In cazul validarii celei de-a doua optiuni trebuie stabilit: · densitatea modelului- din lista Shading care contine pe langa diferiti coeficienti si optiunile Clear (fondul va fi de culoarea aleasa din lista Background) si Solid (fondul va fi de culoarea aleasa din lista Foreground) · culoarea de desenare a modelului din lista Foreground · culoarea de fond a modelului din lista Background - zona Previw: exemplifica modelul stabilit Alegerea rapida a unui fond de scriere se poate face utilizand lista Shading din bara butoanelor de bordare, in acest caz se va putea lucra doar cu nuante de gri. Marcarea si numerotarea paragrafelor Pentru a marca sau numerota paragrafele selectam textul dorit, alegem din meniul Format comanda Bullets and Numbering ce are ca efect afisarea ferestrei cu acelasi nume. Alegand butonul etichetat Buleted pe ecran sunt vizualizate opt modele de marcare. Pentru a allege unul dintre acestea efectuam clic stanga mouse pe modelul dorit. In cazul in care dorim un alt model decat cel afisat pe ecran selectam unul dintre modele si actionam butonul de comanda Customize iar in noua fereastra afisata actionam butonul bullet ce are ca effect afisarea ferestrei Symbol din care alegem semnul dorit pentru marcarea paragrafelor. Inchiderea cu salvare a ferestrelor afisate se face actionand Ok. Pentru numerotarea paragrafelor alegem butonul etichetat Numbered si alegem tipul de numerotare dorit. Formatarea paginilor Editorul Word realizeaza automat trecerea la o noua pagina atunci cand textul introdus a ocupat intreaga pagina utila. Trecerea la o noua pagina este determinata de inserarea unui marcaj de sfarsit de pagina. Utilizatorul are totusi posibilitatea de a insera un astfel de marcaj, chiar daca textul nu ocupa toate pagina curenta. Pentru inserarea unui marcaj de sfarsit de pagina trebuie lansata comanda Break din meniul Insert, operatie care duce la afisarea ferestrei de dialog Break in care se valideaza optiunea cu excludere Page Break. Cand caracteristicile implicate ale paginii de lucru nu satisfac dorintele utilizatorului acestea pot fi schimbate lansand comanda Page Setup din meniul File. Fereastra de dialog Page Setup afisata la lansarea comenzii contine patru sectiuni in care pot fi setate urmatoarele caracteristici ale paginii. -dimensiunea si orientarea -marginile care determina dimensiunea paginii utile -numerotarea paginilor -organizarea textului in pagina -manevrarea paginii la tiparire Toate cele patru sectiuni ale ferestrei Page Setup contin: -lista Apply To: stabileste carei zone a documentului i se aplica setarile facute; din aceasta lista poate fi selectata una din optiunile Whole Document- setarile vor fi aplicate intregului document; This Point Foreward- setarile vor fi aplicate din pozitia curenta pana la sfarsitul documentului -This Section- setarile vor fi valabile pentru sectiunea curenta; Selected Section- setarile vor fi aplicate sectiunilor selectate -Zona Preview: exemplifica setarile facute -Butonul Default: toate setarile facute vor deveni setari implicite pentru noile documente care vor fi create -Butoanele OK, Cancel si Help Cursorul de insertie poate fi deplasat rapid la inceputul unei pagini parcurgand urmatorii pasi: -se lanseaza comanda Go To din meniul Edit sau se tasteaza secventa Ctrl+G; in consecinta va fi afisata fereastra de dialog Go to -din lista Go to What se selecteaza optiunea Page -in campul Enter Page Number se introduce numarul paginii dorite daca numarul introdus este precedat de semnul + sau -, numarul paginii dorite va fi stabilit relativ la numarul paginii curente -se actioneaza butonul Go to Cursorul de insertie poate fi deplasat rapid la inceputul paginii precedente prin actionarea butonului de comanda Preview care este disponibil numai cand campul enter Page Number este gol. Fereastra de dialog Go to va fi inchisa numai la actionarea butonului de comanda Close. In mod similar, cursorul poate fi deplasat la inceputul unei anumite linii. Pentru aceasta, din lista Go to What trebuie selectata optiunea Line. Campul in care trebuie introdus numarul liniei se va numi Enter Line Number. Stabilirea dimensiunii paginii fixe Dimensiunea paginii fizice poate fi stabilita in sectiunea Paper Size a ferestrei Page Setup . aceasta fereastra contine:

20

20

-lista Paper Size: ea contine mai multe formate predefinite de pagina si optiunea Custom care permite utilizatorului sa stabileasca un format personal de pagina -campurile Width si Height: daca din lista Paper Size a fost ales un format predefinit, acesta campuri vor fi completate automat cu latimea si inaltimea paginii in formatul ales; daca din lista Paper Size a fost selectata optiunea Custom, in aceste campuri se introduc latimea si inaltimea paginii dorite -zona Orientation: determina orientarea paginii si contine optiunile cu excludere: Potrait- pagina va fi orientata normal, adica „in picioare”, Landscape- pagina va avea orientarea unei vederi, adica „culcata” Stabilirea marginilor paginii utile Pentru a imbunatatii aspectul unui document, textul nu se scrie pe intreaga suprafata a paginii, ci sunt lasate niste margini libere; zona destinata textului se numeste spatiul utiln al marginii sau pagina utila. Dimensiunea acestor borduri poate fi stabilita in sectiunea Margins a ferestrei de dialog Page Setup. In primul rand trebuie mentionat daca o foaie va fi imprimata pe ambele parti sau nu. Acest fapt este indicat prin optiunea Mirror Margins. -daca este validata, nu se va considera ca paginile au latura din stanga si din dreapta, ci din interior si exterior, pentru ca de exemplu marginea stanga a primei pagini trebuie sa fie egala cu marginea din dreapta a celei de-a doua pagini -daca nu este validata, se va considera ca toate paginile au aceeasi margine stanga si aceeasi margine dreapta Dimensiunile marginilor neutilizate ale unei pagini pot fi stabilite in campurile: -Top: distanta dintre limita superioara a paginii utile si zona destinata recapitulatiei -Left: marginea din stanga -Right:marginea din dreapta -Gutter: o margine suplimentara in stanga, respectiv in interior, necesara legarii paginilor -Header: distanta de la marginea fizica de sus a paginii la zona rezervata antetului -Footer: distanta de la marginea fizica de jos a paginii la zona destinata recapitulatiilor Organizarea textului in pagina Organizarea textului in pagina se refera la: -aranjarea textului in cazul in care nu ocupa tot spatiul util al paginii -numerotarea paginilor -antetul si recapitulatia paginii -pozitia notelor de sfarsit de sectiune -modul de tratare a marcajelor de sectiune Toate aceste caracteristici pot fi stabilite in sectiunea Layout a ferestrei de dialog Page Setup Alinierea verticala a textului este determinata de optiunea selectata din lista Vertical Alignment; optiunile disponibile sunt: Top – textul va fi afisat in susul paginii; Center – textul va fi afisat la mijlocul paginii; Justified – spatiul dintre linii va fi marit astfel incat sa ocupe intregul spatiu util al paginii. Formatarea cu stiluri Un stil grupeaza toate caracteristicile de scriere ale unui paragraf (alinierea textului, indentarea, taburile, fontul majoritatii caracterelor) sau ale textului selectat (fontul, dimensiunea caracterelor, spatierea caracterelor) Crearea unui stil -prin exemplu (valabil numai pentru stilul unui paragraf): se pozitioneaza cursorul de insertie in interiorul paragrafului respectiv, se selecteaza campul Style din bara butoanelor standard, se completeaza numele stilului si se tasteaza Enter -prin comanda Style din meniul Format la lansarea careia se deschide fereastra de dialog Style. Aici se actioneaza butonul de comanda New si va fi afisata ferestra de dialog New Style care contine: campul Name: numele stilului; campul Based On: in cazul in care noul stil va contine si toate caracteristicile grupate de un stil definit deja, acest camp va contine numele acelui stil -campul style Type: poate avea una din valorile Paragraph sau Character dupa cum noul stil va fi utilizat pentru formatarea unui paragraf sau a unui text selectat -campul Style for Following Paragraph: stilul paragrafelor urmatoare -butonul de comanda Format: la actionarea lui este afisat un meniu cu comenzi ce permit setarea caracteristicilor stilului. Comenzile acestui meniu sunt : Font, Paragraph, Tabs, Border, Language, Frame, Numbering -butonul de comanda Shortcut Key: permite asocierea la stil a unei secvente de taste, astfel incat stilul sa poata fi aplicat prin tastarea secventei respective; la actionarea acestui buton este afisata sectiunea Keyboard a ferestrei de dialog Customize cu observatia ca lista Categories nu este accesibila -zona Preview: exemplificarea setarilor facute -zona Description: descrierea caracteristicilor grupate de stil -butonul de optiune Add to Template: stilul definit va fi adaugat grupului de stiluri atasat documentului curent Note de subsol si de sfarsit Sunt folosite pentru a explica sau a detalia o notiune din document, fara a aglomera textul. O nota de subsol sau de sfarsit este formata din doua parti: 1. o referinta (de obicei un numar dar poate fi si un simbol) care se plaseaza in text in format Superscript, in coltul stanga-sus al textului selectat sau in pozitia cursorului de insertie;

21

21

2.textul explicativ sau de completare, care constituie nota propriu-zisa si se afla, in general, in partea de jos a paginii, la sfarsitul documentului sau al sectiunii, despartita de textul documentului printr-o linie orizontala. Pentru a insera o nota de subsol, trebuiesc parcursi urmatorii pasi: 1.se pozitioneaza cursorul de insertie la sfarsitul cuvantului dorit se selecteaza blocul de text dorit; 2.se lanseaza comanda Footnote and Endnote Insert; 3. in zona Insert se valideaza optiunea cu excludere Footnote 4. in zona Numbering se valideaza una din optiunile cu excludere: - AutoNumber : referinta notei va fi un numar - Custom Mark : referinta notei va fi un simbol introdus de utilizator in campul de text atasat optiunii. Daca utilizatorul doreste folosirea unui simbol dintr-un alt font decat cel utilizat, simbolul respectiv poate fi selectat din fereastra de dialog Symbol deschisa la actionarea butonului de comanda Symbol. 5.Se actioneaza butonul OK Inserarea unei note de sfarsit se face analog; difera doar pasul 3 la care trebuie validata optiunea Endnote din zona Insert. Daca documentul este vizualizat in modul Page layout sau Print Preview, notele de subsol si de sfarsit vor fi vizibile exact in pozitia pe care o ocupa in pagina si trecerea de la nota de subsol sau de sfarsit la textul documentului se face prin simpla apasare a cursorului de insertie cu mouse-ul sau cu tastatura. Daca documentul este vizualizat in unul din modurile Normal sau Outline, notele nu sunt vizibile in spatiul destinat documentului propriu-zis; ele pot fi vizualizate si editate intr-o zona speciala. Aceasta zona este activata automat la inserarea unei note si ulterior poate fi deschisa lansand comanda Footnotes View. Bara care delimiteaza aceasta zona de zona documentului contine o lista ale carei optiuni determina continutul zonei. Cateva din aceste optiuni sunt: -All Footnotes: sunt afisate toate notele de subsol; notele de subsol defileaza odata cu deplasarea in cadrul textului; -All Endnotes: sunt afisate toate notele de sfarsit; notele defileaza odata cu textul; -Footnote Separator: este afisat si poate fi modificat separatorul dintre textul documentului si zona notelor de subsol; -Endnote Separator: este afisat si poate fi modificat separatorul dintre textul documentului si zona notelor de sfarsit; Trecerea de la aceasta zona si zona documentului se poate face pozitionand cursorul de insertie in zona dorita si clic stanga. Zona destinata notelor se inchide la actionarea butonului de comanda Close. O nota de subsol (respectiv de sfarsit) cu caracteristicile implicite poate fi inserata rapid tastand secventa CTRL+ALT+F, respactiv CTRL+ALT+E. Pentru a modifica caracteristicile notelor de subsol atasate unui document, trebuie deschisa sectiunea All Footnote a ferestrei de dialog Note Options prin actionarea butonului de comanda Options din fereastra de dialog Footnote and Endnote. Sectiunea All Footnote contine urmatoarele elemente: -lista Place At : determina pozitia textului notelor de subsol si contine optiunile: Bottom of Page- toate textele notelor de subsol vor fi inserate in josul paginii corespunzatoare; Beneath Text- textul fiecarei note de subsol va fi inserat imediat dupa paragraful care contine referinta notei; - lista Number Format: lista formatelor disponibile pentru referintele notelor de subsol (cifre arabe, cifre romane, litere,…) -campul Start At: valoarea de start a numerotarii notelor de subsol; notele de subsol ale caror referinte sunt simboluri nu sunt luate in considerare la numarare; -zona Numbering : contine optiunile cu excludere: -Continuous: numerotarea este continua in tot documentul -Restart Each Section:-numerotarea reincepe la inceputul fiecarei sectiuni -Restart Each Page:-numerotarea incepe la inceputul fiecarei pagini -Butonul de comanda Convert: este disponibil numai daca documentului I-au fost afisate note de ambele tipuri(de subsol si de sfarsit); la actionarea lui este afisata fereastra de dialog Convert Notes, care contine urmatoarele optiuni cu excludere: -Convert All Footnotes to Endnotes: toate notele de subsol vor fi transformate in note de sfarsit; -Convert All Endnotes to Footnotes: toate notele de sfarsit vor fi transformate in note de subsol -Swap Footnotes and Endnotes: toate notele de subsol vor fi transformate in note de sfarsit si invers; Butoanele de comanda OK,Cancel si Help. Caracteristicile stabilite in sectiunea All Footnote sunt aplicate tuturor notelor de subsol din document. Impartirea textului in coloane Se selecteaza textul dorit si alegem din meniul Format comanda Columns. Pe ecran se deschide fereastra de dialog Columns. Din zona Presets se allege unul dintre modelele predefinite: -one – o singura coloana -two – doua coloane

22

22

-three – trei coloane -left – doua coloane cea din drepta mai lata -right – doua coloane cea din drepata mai ingusta Numarul de coloane poate fi stabilit in campul Number of columns care prin intermediul sagetilor incrementeaza sau decrementeaza numarul de coloane. Pentru a desparti coloanele printr-o linie se selecteaza comutatorul Line Between In zona Width and spacing se stabilesc dimensiunile coloanelor precum si spatiul dintre ele. Daca se selecteaza comutatorul Equal column width atunci latimea coloanelor este stabilita automat. Iesirea cu salvare se face actionand OK. Semne de carte Sunt marcaje care poarta un nume si sunt atasate unei zone din document. Permit pozitionarea rapida in document. Un semn de carte va fi asociat zonei de text selectate sau, daca nu a fost facuta nici o selectie cuvantului in interiorul sau la sfarsitul caruia este pozitionat cursorul. Pentru a asocia un semn de carte alegem din meniul Insert |Bookmark. Pe ecran se deschide fereastra de dialog Bookmark. In campul Bokmark name se introduce numele semnului de carte si se actioneaza butonul de comanda Add. Numele va fi adaugat automat listei atasate campului Bookmark name. Daca exista deja un semn de carte cu numele introdus, utilizatorul este atentionat si are posibilitatea de a anula vechiul semn sau de al redenumi pe cel nou. Lista Bookmark Name va fi ordonata dupa numle semnelor de carte daca in zona Sort by este validata optiunea Name sau dupa pozitia semnelor de carte in document/ optiunea Location. Un semn de carte poate fi sters odata cu unitatea careia i-a fost asociat sau poate fi sters doar semnul de carte selectandu-l din lista Bookmark Name si actionand butonul de comanda Delete. Pentru a ne pozitiona rapid pe un semn de carte se selecteaza numele semnului din lista Bookmark Name si se actioneaza butonul de comanda Goto sau din meniul Edit | Goto si din lista Goto what se selecteaza optiunea Bookmark apoi din lista Enter Bookmerk name fie se selecteaza numele semnului de carte fie se introduce de la tastatura si se actioneaza Goto. Ferestrele se inchid actionand Close. Tabele de cuprins Cuprinsul este lista numelor tuturor partilor, capitolelor, paragrafelor, subparagrafelor si sectiunilor unei lucrari in ordinea paginilor care apar. Un cuprins va fi inserat in pozitia cursorului de insertie; crearea lui trebuie initiata lansand comanda Index and Tables Index si selectand sectiunea Tables of Contents a ferestrei Index and Tables. Pentru a crea un cuprins trebuiesc stabilite urmatoarele: -formatul cuprinsului- selectand una din optiunile listei Formats, similara celei din sectiunea Index; -pe cate nivele sa fie structurat cuprinsul- in campul Show Level -daca sa contina sau nu si numerele paginilor- optiunea Show Page Numbers -daca numerele paginilor (in cazul in care sunt afisate) sa fie scrise imediat dupa text sau aliniate la dreapta- optiunea Right Align Page Numbers. In cel de-al doilea caz, spatiul dintre textul cuprinsului si numerele paginilor este umplut cu caracterul selectat din lista Tab Leader. Setarile facute in sectiunea Table of Contents sunt exemplificate in zona Preview. Un sir de caractere din document este inserat in cuprins cu un anumit nivel in functie de stilul de formatare. Implicit, un cuprins va fi inserat astfel: -pe primul nivel vor fi inserate sirurile de caractere cu stilul predefinit Heading1

-pe al doilea nivel vor fi inserate sirurile de caractere cu stilul predefinit Heading2;etc Pentru a crea un cuprins in functie de stilurile definite de el, utilizatorul trebuie sa indice stilul corespunzator fiecarui nivel al cuprinsului in fereastra de dialog Table of contents Options afisata la actionarea butonului de comanda Options din sectiunea Table of Contents. In aceasta fereastra trebuiesc efectuate urmatoarele operatii: 1.se valideaza optiunea Styles 2.pentru fiecare nivel al cuprinsului se introduce numarul sau in lista Available Styles (care contine toate stilurile pentru formatarea documentului activ) in dreptul stilului dorit pentru acel nivel observatie: pentru fiecare nivel trebuie sa existe un stil definit de utilizator care sa fi fost aplicat in exclusivitate sirurilor de caractere care vor apare in cuprins cu nivelul respectiv 3.se actioneaza butonul de comanda OK Se poate renunta la utilizarea stilurilor definite de utilizator si reveni la stilurile implicite pentru cuprins, actionand butonul de comanda Reset. Un cuprins poate fi actualizat in unul din urmatoarele moduri: 1.se pozitioneaza cursorul de insertie in interiorul cuprinsului si se tasteaza F9; in fereastra de dialog afisata se valideaza una din optiunile cu excludere: -Update Page Numbers Only: actualizeaza doar numerele paginilor -Update Entire Table: actualizeaza intregul cuprins

23

23

2.Se lanseaza comanda Index and Table si se activeaza sectiunea Table of contents; se fac setarile dorite si se actioneaza butonul de comanda OK. In functie de optiunea utilizatorului va fi creat un nou cuprins, va fi inlocuit primul cuprins din document sau va fi abandonata operatia 3.Se utilizeaza comanzile meniului afisat la pozitionarea cursorului mouse-ului in interiorul cuprinsului si clic dreapta. Un cuprins poate fi sters ca orice bloc de text. Moduri de vizualizare a documentelor Editorul Word permite vizualizarea documentelor in mai multe moduri: 1. modul Normal; Este modul de afisare implicit si e cel mai utilizat. Caracterele si paragrafele sunt afisate in forma in care vor fi tiparite, dar nu sunt afisate pe acran elementele speciale care pot fi atasate unui document (antet, recapitulatii, note de subsol, numere de pagina, margini). In general afisarea este simplificata: nu sunt afisate toate caracterele speciale (cum ar fi caracterul de sfarsit de paragraf, caracterul tab,etc), trecerea la pagina noua este semnalata doar de marcajul de sfarsit de pagina, etc. Datorita acestui fapt, deplasarea in cadrul documentului este mai rapida. Acest mod de vizualizare poate fi activat lansand comanda Normal View, tastand secventa de taste ALT+CTRL+N sau actionand pictograma din coltul stanga-jos, deasupra liniei de stare. 2.modul Page Layout

In acest mod, documentul este afisat pe ecran, pagina cu pagina, exact asa cum va fi tiparit (ceea ce constituie un mare avantaj); pot fi vizualizate elementele atasate documentului si caracterele neimprimabile. Dezavantajul acestui mod de vizualizare consta in faptul ca deplasarea in cadrul documentului este ceva mai lenta (dezavantaj inexistent in cazul unor calculatoare performante) Activarea acestui mod de vizualizare se realizeaza lansand comanda Page Layout View, tastand secventa de taste ALT+CTRL+P sau actionand pictograma din coltul din stanga-jos, deasupra liniei de stare. 3.modul Outline

Poate fi activat lansand comanda Outline View, tastand secventa de taste ALT+CTRL+O sau actionand pictograma din coltul stanga-jos, deasupra liniei de stare. In acest mod de vizualizare sunt puse la dispozitia utilizatorului noi comenzi si pictograme care permit o rearanjare rapida si complexa a documentului. Vizualizarea documentelor inainte de tiparire Pentru a putea vizualiza un document exact in forma in care va fi tiparit trebuie activat modul de vizualizare Print Preview prin lansarea comenzii Print Preview File sau prin actionarea pictogramei din bara butoanelor standard. Activarea acestui mod de vizualizare modifica fereastra mediului Word. Inplicit, la activarea modului de vizualizare Print Preview, sunt vizualizate una sau mai multe pagini in intregime si este activa pictograma (numita Magnifier) care permite marirea unei zone din document. Pentru a efectua operatia de marire trebuiesc parcursi pasii: 1.activarea (daca este necesar) a pictogramei Magnifier 2.afisarea paginii care contine zona dorita utilizand butoanele barei verticale de derulare sau tastele Page Up, Page Down; 3.pozitionarea cursorului mouse-ului in zona dorita 4.clic stanga Pictograma Magnifier poate fi activata/dezactivata prin actionarea ei succesiva. Daca zona vizibila a documentului a fost marita si utilizatorul doreste sa revina la forma initiala, trebuie sa activeze pictograma Magnifier, sa pozitioneze cursorul mouse-ului in zona vizibila si clic stanga Textul afisat poate fi scalat si modificand coeficientul de scalare selectat din lista Zoom Control din bara butoanelor a ferestrei de vizualizare Print Preview. Pentru a putea edita un document in modul de vizualizare Print Preview trebuie dezactivata pictograma Magnifier si pozitionat cursorul de insertie cu mouse-ul in pozitia dorita. Alte operatii care pot fi efectuate utilizand pictogramele acestui mod de vizualizare. -stabilirea numarului de pagini vizualizare concomitent: prin actionarea pictogramei pentru o singura pagina sau a pictogarmei pentru mai multe pagini -afisarea/ascunderea ruletei orizontale si a celei verticale prin actionarea pictogramei -extinderea spatiului de afisare prin activarea pictogramei -daca textul scris pe ultima pagina a documentului nu ocupa mult spatiu, editorul Word va incerca sa restranga documentul pentru a reduce numarul de pagini (daca I se cere acest lucru) prin actionarea pictogramei -tiparirea documentului prin actionarea pictogramei Zona din document , vizibila in fereastra Print Preview, poate fi schimbata utilizand barele de rulare. Modul de vizualizare Print Preview va fi abandonat la actionarea butonului de comanda Close. Tiparirea unui document Ocupatia de tiparire a unui document poate fi initiata in unul din modurile: 1.lansarea comenzii Print File 2.actionarea pictogramei din bara butoanelor standard

24

24

3.actionarea pictogramei din fereastra de vizualizare Print Preview 4.tastarea secventei CTRL+P Daca tiparirea este initiata in unul din modurile 1 sau 4, atunci va fi afisata fereastra de dialog Print care contine: -campul Printer: nu poate fi modificat si indica imprimanta la care va executa tiparirea -lista Print What: stabileste ce se va tipari si contine optiunile: Document- documentul; Summary Info- informatii asupra documentului; Annotation- adnotarile atasate documentului; Styles- descrierea stilurilor utilizate in document; Key Assignments- informatii despre macro-urile din modelul atasat documentului (nume, secventa asociata de atste, descriere) si lista secventelor de atste asociate de utilizator la diferite comenzi -campul Copies: numarul de copii care vor fi tiparite -zona Page Range: stabileste ce se va tipari. Daca din lista Print What a fost selectata optiunea Document, sunt disponibile toate optiunile cu excludere ale zonei Page Range: -All- intregul document -Current Page: pagina in care este pozitionat cursorul de insertie -Selection: blocul de text selectat -Pages: paginile enumerate in campul atasat. De exemplu, pentru a tipari paginile 2,3,4,7,9. In camp trebuie introdus 2-4,7,9 sau 2,3,4,7,9 -lista Print: stabileste ce tip de pagini vor fi tiparite si contine optiunile: All Pages In Range- toate paginile documentului stabilite de optiunea selectata din zona Page Range; Old Pages- doar paginile inpare; Even Pages- doar paginile pare; -optiunea fara excludere Print to File: tiparirea nu se va executa la imprimanta ci intr-un fisier cu extensia .prn ale carui nume si cale la stabileste utilizatorul in fereastra de dialog Print To File afisata in urma actionarii butonului de comanda OK. Fisierul creat poate fi listat din DOS sau NC. -Optiunea fara excludere Create Copies: editorul organizeaza paginile in exemplar in intregime, apoi prima pagina a celui de-al doilea exemplar…; -Butonul de comanda Printer: seterea imprimantei -Butonul de comanda OK,Cancel si Help Inserarea tabelelor in document Crearea unui tabel Un tabel poate fi creat in unul din urmatoarele trei moduri: 1.scheletul tabelului este creat in od asistat, utilizand schema predefinita Tabel Wizard. In acest mod, caracteristicile tabelului sunt stabilite in mod interactiv, printr-un dialog intre utilizator si editorul Word. Acest dialog poate fi initializat in unul din modurile: -din lista template a ferestrei de dialog New afisata la lansarea comenzii New File, se selecteaza schema Tabel Wizard si se actioneaza butonul de comanda OK. Procedand astfel, tabelul creat va fi inserat la inceputul unui nou document -se actioneaza butonul de comanda Wizard din fereastra de dialog Insert Table; tabelul va fi inserat in documentul activ in pozitia cursorului de insertie Dezavantajul utilizarii schemei Tabel Wizard consta in faptul ca structura tabelului creat poate avea doar unul din cele sase formate predefinite puse la dispozitia utilizatorului. 2.Este introdus, mai intai,continutul tabelului intr-un anumit format netabelar si apoi este transformat in tabel; structura tabelului este construita automat. Pentru a crea un tabel in acest mod trebuiesc parcursi urmatorii pasi: -se selecteaza textul care va fi transformat in tabel -se deschide fereastra de dialog Convert Text to Table prin lansarea comenzii Convert Text to Table Table -in campul Number of Columns se introduce numarul de coloane al tabelului -in campul Column Width se introduce latimea coloanelor. In acest camp poate fi introdus un numar care va reprezenta dimensiunea coloanelor (masurata in caractere), sau poate fi introdusa valoarea Auto; in acest caz, latimea coloanelor va fi stabilita automat astfel incat latimea tabelului sa fie egala cu latimea paginii utile -se valideaza una din optiunile cu excludere din zona Separate Text At. La construirea tabelului, continutul unei celule se va considera delimitat de delimitatorul stabilit in zona Separate Text At. Daca in aceasta zona a fost validata optiunea Other, continutul unei celule va fi determinat de caracterul introdus in campul atasat acestei optiuni -se actioneaza butonul OK Tabelul creat va fi un tabel simplu, cu toate coloanele de aceeasi latime si toate celulele sale vor avea aceleasi caracteristici. Acest mod de creare a unui tabel este rar folosit, in general atunci cand hotararea de a insera un tabel este luata dupa ce a fost introdus in text exact unde trebuia. Operatia de convertire poate fi efectuata in sens invers, adica un tabel sa fie transformat in text, parcurgand urmatorii pasi: -se selecteaza tabelul -se lanseaza comanda Convert Text to Table Table -in fereastra de dialog afisata, se valideaza una din optiunile cu excludere din zona Separate Text With, care indica caracterul ce va delimita continutul celulelor vecine

25

25

-se actioneaza butonul de comanda OK 3.crearea structurii tabelului si apoi introducerea continutului sau. Acest mod de creare a unui tabel este cel mai des utilizat. Structura unui tabel va fi inserata in pozitia cursorului de insertie si poate fi creata fie actionand pictograma din bara butoanelor standard si apoi, in lista afisata, utilizand mouse-ul se dilimiteaza dimensiunile tabelului; fie lansand comanda Insert Table Table. Lansarea acestei comenzi are ca efect afisarea ferestrei de dialog Insert Table in care trebuiesc stabilite urmatoarele caracteristici ale tabelului: -numarul de coloane ale tabelului - in campul Number of Columns -numarul de linii ale tabelului- in campul Number of Rows -latimea coloanelor- in campul Column Width care este similar celui din fereastra Convert Text to Table

Selectarea celulelor Pentru a efectua o operatie asupra unui grup de celule, acestea trebuiesc selectate. Un grup de celule poate fi selectat prin intermediul tastaturii tinand apasata tasta SHIFT si utilizand secventale: -o celula- se pozitioneaza cursorul mouse-ului in partea stanga a celulei astfel incat cursorul sa se transforme intr-o sageata orientata spre N-E si clic stanga -un grup nde celule- se pozitioneaza cursorul mouse-ului in partea stanga a primei celule a grupului si, tinand apasat butonul stang al mouse-ului, se deplaseaza cursorul la ultima celula a grupului, apoi se deplaseaza cursorul la ulima celula a grupului, apoi se elibereaza butonul mouse-ului -o linie- ca o linie de text -mai multe linii- similar cu selectarea mai multor linii de taxt -o coloana- se pozitioneaza cursorul mouse-ului in partea de sus a coloanei astefel incat cursorul sa se transforme intr-o sageata orientata in jos si clic stanga -mai multe coloane- se pozitioneaza cursorul mouse-ului in partea de sus a primei coloanei astefel incat cursorul sa se transforme intr-o sageata orientata in jos si, tinand apasat butonul stang al mouse-ului, se deplaseaza cursorul pana la ultima coloana, apoi se4 elibereaza butonul mouse-ului. Pentru selectarea de celule pot fi utilizate si comenzi din meniul Table astfel: -pentru linia curenta- comanda Select Row -pentru coloana curenta- comanda Select Column -pentru intregul tabel- comanda Select Tabel sau secventa de taste ALT+NUM5 Introducerea textului in tabel Intr-un tabel textul se introduce celula cu celula; deci, inainte de a introduce textul, trebuie pozitionat cursorul de insertie in celula dorita Cu mouse-ul, deplasarea cursorului se face simplu: se pozitioneaza cursorul mouse-ului in celula dorita si clic stanga. Utilizand tastatura, cursorul de insertie poate fi deplasat astfel: -Tab- celula urmatoare; daca nu exista celula urmatoare, va fi adaugata automat o noua linie - shift+Tab- celula anterioara; daca nu exista, cursorul nu se deplaseaza - taste sageti- deplaseaza cursorul conform editarii obisnuite - alt+Home- prima celula a liniei curente -alt+End- ultima celula a liniei curente -alt+Page Up- prima celula a coloanei curente - Alt+Page Down- ultima celula a coloanei curente Introducerea si editarea continutului unei celule se face obisnuit, fara a modifica latimea celulei; daca este necesar este modificata automat inaltimea celulei si a intregii linii care contine celula

Stergerea/inserarea de celule La selectarea uneia sau a mai multor celule si actionarea tastei Delete va fi sters doar continutul celulelor. Pentru a sterge celula curenta sau un grup de celule selectate trebuie lansata comanda Delete Cells Table, validata una din optiunile cu excludere din fereastra de dialog Delete Cells afisata si actionat butonul de comanda OK Dupa stergerea unor celule, nu poate ramane spatiu gol in interiorul tabelului. Optiunile ferestrei Delete Cells determina modul in care este rezolvata aceasta problema: -daca se valideaza optiunea Shift Cells Left, toate celulele din dreapta celor sterse vor fi deplasate spre stanga si liniile respective vor avea mai putine celule -daca se valideaza optiunea Shift Cells Up, toate celulele de sub cele sterse vor fi deplasate in sus, dar coloanele respective vor fi completate cu celule goale astfel incat sa aiba aceeasi dimensiune cu restul coloanelor -daca se valideaza optiunea Delete Entire Row, vor fo sterse in intregime liniile care contin celulele selectate, iar liniile inferioare lor vor fi deplasate in sus -daca se valideaza optiunea Delete Entire Column, vor fi sterse in intregime coloanele care contin celule selectate, iar coloanele din dreapta lor vor fi deplasate spre stanga. Linia curenta sau liniile selectate pot fi sterse directe lansand comanda Delete Rows Table . coloanele selectate vor fi sterse dierect la alansarea comenzii Delete Columns Table; aceasta comanda este disponibila numai daca a fost selectata in intregime cel putin o coloana.

26

26

Un numar de celule fara continut, egal cu cel al celulelor selectate va fi inserat in tabel lansand comanda Insert

Cells Table; aceasta comanda va fi disponibila numai daca este selectata cal putin o celula. Grupul de celule inserate va avea aceeasi structura cu cea a grupului selectat; modul in care va fi reorganizata structura tabelului dupa inserarea unor celule este determinat de optiunea validata in fereastra de dialog Insert Cells. Optiunile din aceasta fereastra sunt: -Shift Cells Right: niole celule vor fi inserate pe aceleasi linii cu cele selectate, exact inaintea celor selectate, iar toate celulele din dreapta lor vor fi deplasate spre dreapta. Liniile respective vor avea alta dimensiune decat celelalte -Shift Cells Down: noile celule vor fi inserate pe aceleasi coloane cu cele selectate, exact inaintea lor, iar toate celulele inferioare vor fi deplasate in jos. Celorlalte coloane ale tabelului li se vor adauga la sfarsit celule fara continut astfel incat coloanele sa aiba aceeasi dimensiune -Insert Entire Row: exact deasupra selectiei, vor fi inserate un numar de linii egal cu cel dat de celulele selectate -Insert Entire Column: exact inaintea selectiei, vor fi inserate un numar de coloane egal cu cel de celule selectate Daca sunt selectate in intregime mai multe linii, la lansarea comenzii Insert Rows Table vor fi inserate inaintea lor acelasi numar de linii goale. Daca sunt selectate in intregime mai multe coloane, la lansarea comenzii Insert Columns Table vor fi inserate inaintea lor acelasi numar de coloane goale. Laturile despartitoare dintre doua sau mai multe celule vecine, de pe aceeasi linie pot fi eliminate astfel incat celulele respective sa se transforme intr-una singura astfel: -se selecteaza celulele -se lanseaza comanda Merge Cells Table Celula curenta poate fi divizata- prin inserrea de laturi verticale- in doua sau mai multe celule astfel: -se lanseaza comanda Split Cells Table -in campul de text al ferestrei de dialog afisate se completeaza numarul de celule dorit In mod similar pot fi divizate concomitent toate celulele selectate. Intregul tabel poate fi divizat prin inserarea unui marcaj de sfarsit de paragraf, in doua tabele delimitate de un pqragraf gol, astfel: -se pozitioneaza cursorul de insertie in linia in fata careia va fi inserat marcajul de sfarsit de paragraf -se lanseaza comanda Split Cells Table Formatarea automata a tabelelor Editotul Word pune la dispozitia utilizatorului mai multe formate predefinite pentru tabele, formate ce definesc caracteristicile intregului tabel. Aceste formate pot fi utilizate pentru a formata: 1.un tabel deja creat: se pozitioneaza cursorul de insertie in tabel si se lanseaza comanda Tabel AutoFormat Table 2.un nou tabel: se actioneaza butonul de comanda AutoFormat din fereastra de dialog Inset=rt Table In ambele cazuri va fi afisata fereastra de dialog Table AutoFormat care contine: -lista Formats:lista formatelor predefinite -zona Preview: contine o exemplificare a formatului ales -zona Formats to Apply: un format predefinit defineste atat caracteristicile structurii tabelului cat si cele ale continutului; tabelului ii pot fi aplicate numai o parte din caracteristici stabilite. Prin validarea/invalidarea optiunilor din zona Formats to Apply utilizatorul comunica editorului caracteristicile care vor fi aplicate tabelului sau. Optiunile din aceasta zona si efectele validarii lor sunt: -Borders: va fi aplicat formatul chenarelor celulelor -Shading:va fi aplicat formatul fondului celulelor -Font: va fi aplicat formatul caracterelor -Color: va fi aplicata culoarea de scriere -Auto Fit: dimensiunile coloanelor vor fi determinate de continutul tabelului -zona Apply Special Formats To: in general in cadrul formatelor predefinite sunt stabilite caracteristici speciale pentru prima si ultima linie si pentru prima si ultima coloana. Aceste caracteristici vor fi aplicate numai daca sunt validate optiunile corespunzatoare din zona Apply Special Formats To -butoanele de comanda OK,Cancel si Help. Sortarea continutului unui tabel Dupa introducerea continutului unui tabel, liniile sale pot fi reorganizate astfel incat celulele unei coloane sa fie ordonate. Daca primele linii ale tabelului contin capul de tabel, pozitia lor nu trebuie schimbata la ordonare; acest fapt poate fi semnalat editorului de catre utilizator astfel: -se selecteaza liniile care formeaza capul de tabel -se lanseaza comanda Headings Table Pentru a ordona liniile unui tabel, trebuiesc parcursi urmatorii pasi. 1.se pozitioneaza cursorul de insertie in interiorul tabelului 2.se deschide fereastra de dialog Sort lansand comanda Sort Table 3.in prima lista a zonei Sort By se selecteaza numele sau numarul coloanei dupa care se face ordonarea

27

27

4.din lista Type a zonei Sort By se selecteaza tipul entitatii dupa care se face ordonarea. Tipurile disponibile sunt: -text- ordonare alfabetica -number- ordonare numerica dupa primul numar localizat in fiecare celula (restul continutului este neglijat) -date-ordonare calendaristica dupa prima data din fiecare celula (restul continutului este neglijat; daca nu exista, se considera data curenta) 5.in zona Sort By se valideaza una din optiunile Ascending sau Descending pentru ca ordonarea sda fie crescatoare, respectiv descrescatoare 6.daca in coloana dupa care se face ordonarea exista doua linii sau mai multe celule cu aceleasi valori de sortare, criteriile de ordonare a liniilor respective pot fi stabilite parcurgand pasii 3-6 pentru zona Then By 7.daca nu au fost marcate linii pentru capul de tabel, trebuie validata una din optiunile zonei My List Has. Daca prima linie a tabelului nu trebuie sortata se valideaza optiunea Header Row; in caz contrar se valideaza optiunea No Header Row 8.se actioneaza butonul OK Editarea expresiilor matematice Pentru a initializa editorul de ecuatii in vederea creerii unei noi ecuatii trebuiesc parcursi urmatorii pasi: 1.se pozitioneaza cursorul de insertie in document, in pozitia in care va fi inserata ecuatia 2.se lanseaza comanda Object Insert 3.in fereastra Insert deschisa se activeaza sectiunea Create New 4.din lista Object Type se selecteaza optiunea Microsoft Equation 5.se actioneaza butonul de comanda OK sau dublu clic pe optiune Editorul de ecuatii poate fi initializat in vederea editarii unei ecuatii create anterior pozitionand cursorul mouse-ului pe ecuatia respectiva si dublu-clic. Parasirea editorului de ecuatii si activarea documentului se realizeaza pozitionand cursorul mouse-ului in spatiul util al documentului si clic stanga Butoanele pentru simboluri sunt:

- operatorii relationali(=,<,…+ - simboluri speciale pentru alinierea ecuatiilor si pentru spatierea caracterelor dintr-o ecuatie. Tot aceasta lista mai contine si caracterele "puncte-puncte" pe diferite directii, care pot fi utilizate, de exemplu, pentru reprezentarea unor matrici cu numar neprecizat de elemente: - simbolurile atasate unor variabile sau altor elemente(simbolul pentru forta, opus,prim) - operatori aditivi sau multiplicativi (+*…) - diferite tipuri de sageti si indicatoare - operatori logici si existentiali - operatori utilizati in teoria multimilor - simboluri si operatori care nu au putut fi incadrati in alte categorii - litere mici grecesti uzuale - majuscule grecesti uzuale Butoanele pentru ansamble sunt:

- diferite seturi de paranteze - fractii si radicali - ansamble cu sau fara baza, dar cu exponent si/sau indice - diferite tipuri de sume - diferite tipuri de integrale - ansamble subliniate sau barate(pentru limite,componente…) - sageti etichetate(pentru convergente, functii cu proprietati…) - diferite tipuri de produse si ansamble pentru operatii cu multimi - diferite tipuri de matrici si vectori Spatierea elementelor unei ecuatii se realizeaza astfel:

-se selecteaza elementul dorit -tinand apasata tasta CTRL se actioneaza tastele sageti pentru a deplasa elementul in directia dorita. La fiecare actionare a unei sageti pentru a deplasa elementul in directia dorita. La fiecare actionare a unei taste sageata, elementul va fi deplasat cu un pixel in directia data de sageata. Este bine ca, dupa repozitionarea unui element, intreaga ecuatie sa fie redesenata lansand comanda Redraw View sau tastand secventa CTRL+D Spatierea mai poate fi realizata tastand secventa: -complet fara spatiu SHIFT+SPACEBAR -spatiu de 1 pt CTRL+ALT+SPACEBAR

28

28

-spatiu de one-sixth em CTRL+SPACEBAR -spatiu de one-third em CTRL+SHIFT+SPACEBAR unde 1 em are dimensiunea caracterului "m" Valorile prestabilite pentru distantele dintre casete care compun o ecuatie pot fi modificate in fereastra de dialog Spacing afisata la alnsarea comenzii Spacing Format Aceasta fereastra contine: -lista distantelor dintre elemente care pot apare intr-o ecuatie si valorile prestabilite corespunzatoare. Aceste valori pot fi modificate dar trebuie specificata unitatea de masura cm,inch, puncte sau % (daca unitatea de masura este %, aceasta se calculeaza la dimensiunea Full) -o zona in care este indicata distanta selectata in lista -butonul de comanda Apply: la actionarea acestui buton sunt utilizate noile valori ale distantelor. Noile distante vor fi aplicate tuturor ecuatiilor din zona de editare a editorului ede ecuatii; celelalte ecuatii inserate in document nu sunt afectate -butonul de comanda Default: la actionarea acestui buton se revine la valorile implicite asociate distantelor -butoanele de comanda OK,Cancel si Help Stilurile elementelor unei ecuatii Editorul de ecuatii considera ca elementele care pot apare intr-o ecuatie se clasifica in: -numere- number -matrici-matrix -simboluri-symbol -nume de variabile-variabile -nume de functii-function-L.C.Greek -litere grecesti mici si mari-U.C.Greek -text-text Implicit editorul de ecuatii stabileste automat stilul fiecarui element introdus intr-o ecuatie astfel: -daca se insereaza un caracter utilizand butonul pentru litere grecesti mici, se aplica stilul L.C.Greek -daca se insereaza un caracter utilizand butonul pentru litere grecesti mari, se aplica stilul U.C.Greek -daca se insereaza o matrice sau un vector utilizand butonul pentru matrici, se aplica stilul Matrix -daca se insereaza un caracter utilizand unul din celelalte butoane din bara ecuation,se aplica stilul Symbol -daca se introduc numere de la tastatura, se aplica stilul Number Caracteristicile stilurilor predefinite pot fi modificate in fereastra de dialog Styles afisata la lansarea comenzii Define Style Aceasta fereastra contine lista stilurilor enumerate anterior, asupra fiecarui stil pot fi efectuate urmatoarele modificari: -se alege un alt set de caractere din lista Font atasata stilului dorit -daca se valideaza optiunea Bold corespunzatoare, caracterele cu stilul care se modifica vor fi scrise ingrosat -daca se valideaza optiunea Italic corespunzatoare, caracterele cu stilul care se modifica vor fi scrise inclinat Unele ecuatii contin si text. Implicit orice sir de caractere introdus de la tastatura este considerat nume de variabila sau de functie. Inainte de a introduce un sir de caractere care sa fie considerat text, trebuie lansata comanda de tip optiune Text Style sau tastata secventa CTRL+SHIFT+E. Dupa validarea acestei comenzi, toate caracterele introduse de la tastatura vor fi considerate de tip text pana la alegerea unui alt stil sau pana la revenirea la modul implicit. Daca intr-un text este inserat un simbol prin intermediul barei Equation, acel simbol va avea stilul predefinit corespunzator lui, dar in continuare va fi aplicat tot stilul Text. Modul implicit de formatare automata a unei ecuatii se activeaza lansand comanda de tip optiune Math Style sau actionand secventa CTRL+SHIFT+=. Unui element al unei ecuatii i se poate aplica si un alt stil decat cel asociat implicit. daca este activat un alt stil, acesta va fi aplicat elementelor selectate sau caracterelor introduse incepand din pozitia cursorului de insertie, pana la o noua schimabare a stilului. Pentru a aplica un stil diferit de cele predefinite, trebuiesc parcursi urmatorii pasi: 1.se pozitioneaza cursorul de insertie in pozitia dorita sau se selecteaza elementele dorite; 2.se deschide fereastra de dialog Other Style lansand comanda Other Style; 3.se selecteaza setul de caractere dorit din lista Fonts 4.daca utilizatorul doreste, se valideaza optiunea Bold si/sau optiunea Italic

Dimensionarea elementelor unei ecuatii Implicit, fiecare element al unei ecuatii are o dimensiune predefinita care depinde de functia casetei care il contine si de tipul elementului (adica elementul va avea o anumita dimensiune daca este continut de o caseta pentru exponent si a fost introdus cu unul din butoanele barei Equation, si o alta dimensiune daca este continut de o caseta pentru argumentul unui ansamblu). Dimensiunile predefinite sunt: -Full: pentru nume de variabile, nume de functii, numere, text. -Subscript/Superscript: pentru exponenti, indici, limite de sume, limite de integrale, etichete de sageti etc.

29

29

-Symbol: pentru caractere introduse utilizand butoanele barei Equation, atat butoanele pentru simboluri cat si cele pentru ansamble. -Sub-Symbol: pentru caracterele mentionate la dimensiunea Symbol. Care sunt introduse intr-o caseta pentru un exponent, un indice, olimita,…. -Sub-Subscript/Superscript:pentru caracterele mentionate la dimensiunea Subscript/Superscript care fac parte dintr-un ansamblu continut de o caseta de dimensiune Subscript/Superscript. Valorile asociate acestor dimensiuni pot fi modificate in fereastra de dialog Sizes afisata la lansarea comenzii Define Size. Aceasta fereastra contine: -lista dimensiunilor predefinite si, pentru fiecare dimensiune, valoarea ei masurata in cm, inch, puncte sau %; valoarea unei dimensiuni poate fi modificata -zona in care este indicat elementul la care se refera dimensiunea selectata din lista; - butonul de comanda Apply: la actionarea acestui buton sunt aplicate noile valori asociate dimensiunilor predefinite. Noile dimensiuni vor fi aplicate tuturor ecuatiilor din zona de editare a editorului de ecuatii; celelalte ecuatii inserate in document nu vor fi afectate -butonul de comnda Default: la actionarea acestui buton se revine la valorile implicite asociate dimensiunilor predefinite -butoanele de comanda OK,Cancel si Help Fiecarei dimensiuni predefinite ii corespunde o comanda de tip optiune in meniul Size, astfel incat utilizatorul poate schimba dimensiunea implicita a unui element selectand elementul respectiv si olansand comanda cu numele dimensiunii dorite. In plus, utilizatorul poate stabili ca un element sa aiba o anumita dimensiune, diferita de toate cele predefinite, lansand comanda Other Size si completand valoarea dorita in campul de text al ferestrei afisate.

Alinierea ecuatiilor Uneori zona de editare a editorului de ecuatii contine o lista verticala (stiva) de elemente; de exemplu un sistem de ecuatii: Obs: o stiva nu este neaparat construita direct in caseta de baza; chiar si in exemplul anterior, caseta de baza este compusa din pentru acolada si caseta pentru argumentul acoladei , care contine stiva formata din cele doua ecuatii. Pentru a crea o stiva, se introduce primul element si se tasteaza Enter; sub primul element va fi inserata o noua caseta, se introduce al doilea element si se tasteaza Enter. Pentru a alinia elementele unei stive, se pozitioneaza cursorul de insertie in una din casetele stivei sau se selecteaza una din casetele stivei si apoi se stabileste alinierea lansand o comanda a meniului Format, sau tastand o secventa de taste conform listei: Left-CTRL+SHIFT+L-aliniere la stanga Right-CTRL+SHIFT+R- aliniere la dreapta Center-CTRL+SHIFT+C- aliniere centrata Efectuarea de calcule Editorul Word permite utilizatorului sa introduca in celule unui tabel nu o valoare numerica, ci formula de calcul care are ca rezultat acea valoare. De fapt, in urma utilizarii unei formule de calcul este generat un camp, iar in atbel este afisat rezultatul campului. Pentru a utiliza aceasta facilitate, trebuiesc parcursi urmatorii pasi: 1.se pozitioneaza cursorul in celula dorita 2.se deschide fereastra de dialog Formula lansand comanda Formula Table 3.daca campul Formula nu este gol si continutul sau nu convine utilizatorului, se sterge si se introduce caracterul "=". Orice formula trebuie sa inceapa cu caracterul "=" 4.se selecteaza numele functiei dorite din lista Paste Function; numele va fi introdus in campul Formula, urmat de paranteze (numele functiei poate fi introdus si de la tastatura) 5.intre paranteze se introduce lista sau intervalul de celule pentru continuturile carora se aplica formula de calcul 6.din lista Number Format se selecteaza formatul numeric care va fi aplicat rezultatului. Daca nu se selecteaza nici o optiune din aceasta lista, formatul rezultatului este determinat de formatul numerelor care sunt luate in calcul 7.se actioneaza butonul de comanda OK Liniile unui tabel sunt numerotate in ordine incepand de la 1, iar coloanele unui tabel sunt denumite in ordine alfabetica incepand de la A(sau a) La efectuarea pasului 5 trebuiesc respectate urmatoarele reguli: Ce se introduce intre paranteze Asupra caror celule va fi plicata formula LEFT - toate celulele din stanga celei curente, de pe linia respectiva RIGHT - toate celulele din dreapta celei curente, de pe linia respectiva ABOVE

30

30

-Toate celulele de deasupra celei curente,de pe coloana respectiva Un interval de celule; limitele intervalului trebuie despartite prin ":" Toate celulele din dreptunghiul determinat de celulele specificate la limite ale intervalului O lista de nume de celule despartite prin virgula =PRODUCT(A2,B3,C4) Toate celulele enumerate in lista; pentru exemplul dat se va calcula produsul continuturilor celulelor:a2,b3,c4 Utilizarea instrumentului WordArt Pentru a crea o caseta cu text artistic, aplicatia WordArt se lanseaza din meniul Format, comanda Picture de unde alegem WordArt. La lansarea aplicatiei WordArt, in fereastra de lucru a documentului se produc urmatoarele modificari -barele butoanelor sunt ascunse si este afisata bara ce contine butoanele specifice aplicatiei; -documentul este vizibil dar inactiv -in pozitia cursorului de insertie este inserata o caseta care contine textul artistic -dupa alegerea modelului este afisata fereastra edit WordArt Text in care se editeaza textul artistic in locul Enter Your Text Here Crearea si inserarea elementelor grafice Editorul Word incorporeaza un utilitar special pentru realizarea de imagini grafice simple. Bara Drawing care contine pictogramele necesare realizarii elementelor grafice, poate fi afisata/ascunsa in unul din urmatoarele doua moduri: 1.prin actionarea pictogramei din bara butoanelor standard 2.prin validarea/invalidarea optiunii Drawing din lista Toolbars a ferestrei de dialog Toolbars Desenarea obiectelor grafice Linie- se actioneaza pictograma Line; se pozitioneaza cursorul mouse-ului in pozitia unuia din capetele liniei; tinand apasat butonul stang al mouse-ului, se deplaseaza cursorul pana in pozitia celuilalt capat, se elibereaza butonul mouse-ului Dreptunghi- se actioneaza pictograma Rectangle; se pozitioneaza cursorul mouse-ului in pozitia unuia din varfurile dreptunghiului; tinand apasat butonul stang al mouse-ului, se deplaseaza cursorul pana in pozitia varfului opus; se elibereaza butonul mouse-ului Elipsa- elipsele sunt incadrate in dreptunghiuri ale caror laturi nu sunt vizibile. Se actioneaza pictograma Ellipse; se pozitioneaza cursorul mouse-ului in pozitia unuia din varfurile dreptunghiului circumscris si, tinand apasat butonul stang al mouse-ului se deplaseaza cursorul pana in pozitia varfului opus; se elibereaza butonul mouse-ului. Arc de elipsa- pot fi desenate doar sferturi de elipsa; acestea sunt incadrate intr-un dreptunghi ale carui laturi nu sunt vizibile. Se actioneaza pictograma Arc si se pozitioneaza ca la desenarea unei elipse Forma neregulata- se actioneaza pictograma Freeform;se pozitioneaza cursorul mouse-ului in pozitia primului varf si clic stanga; apoi se pozitioneaza cursorul mouse-ului in pozitia primului varf si clic stanga; apoi se pozitioneaza cursorul mouse-ului in pozitia celui de-al doilea varf si clic stanga (latura determinata de cele doua verfuri va fi trasata automat). Desenarea poligonului se incheie in unul din ur matoarele moduri: -se pozitioneaza cursiorul mouse-ului in pozitia ultimului varf si dublu-clic; latura determinata de primul si ultimul varf va fi trasata automat dat nu va fi vizibila -se pozitioneaza cursorul mouseului exact in pozitia primului varf si clic stanga.

31

31

CURS 2 Ce este un calculator?

Prin calculator se intelege, de regula, un dispozitiv cu care se prelucreaza electronic date.

Dupa capacitatea de lucru se disting urmatoarele tipuri de dispozitive: - SUPERCALCULATOARE: sunt calculatoare care poseda o capacitate de calcul enorma. Se folosesc in cercetare (domeniu militar, mediu), simulari. - CALCULATOR MARE (MAINFRAME): se folosesc pentru administrarea colectiilor mari de date. Exemplu: asigurari, banci. - CALCULATOR PERSONAL (PC): se intelege un calculator independent, capabil sa lucreze singur. PC-ul nu dispune de 'inteligenta' unui calculator central, ci dispune numai de propria capacitate de calcul. - STATIE DE LUCRU (WORKSTATION): calculator independent cu capacitate de calcul proprie legat printr-o retea la un calculator central (server). - HOME-COMPUTER: calculator pe cale de disparitie, folosit pentru jocuri.

Un terminal 'neinteligent' este conectat la un calculator mare (MAINFRAME) si cu ajutorul lui se acceseaza colectiile de date. Un terminal 'inteligent' este conectat la un server şi are propria capacitate de prelucrare.

Tipurile constructive de PC: - DESKTOP: carcasa mica si compacta monitorul sta pe carcasa; - TOWER: carcasa este ingusta si inalta (variante: minitower, hightower), se seaza de obicei sub birou; - LAPTOP, NOTEBOOK: calculatoare mobile, mai usoare. Sunt foarte scumpe si se folosesc doar in cazurile in care mobilitatea este necesara.

Mobilitatea acestor tipuri de PC se datoreaza urmatorilor factori: - sursa independenta de alimentare cu curent electric (baterii sau acumulatoare); - componente usoare si mici ex afisajul lcd; - tastatura integrata si inlocuitor de mouse integrat. - HANDHOLD (PALMTOP, ORGANIZER) - se utilizeaza pentru administrarea agendelor si transmisiilor de date. Folosite mai mult de amatori.

Prelucrarea datelor se face dupa principiul IPE: Intrare -> Prelucrare-> iEsire. Datele (informatiile) sunt introduse in calculator, unde se prelucreaza, fiind apoi extrase si prezentate utilizatorului.

Din punctul de vedere al functionarii, partile componente ale unui calculator se pot clasifica în urmatorul mod: - dispozitive de intrare - pentru introducerea datelor in calculator; - unitatea centrala - pentru prelucrarea datelor; - suporturi de memorie externa - pentru a stoca datele pe o anumita durata in scopul refolosirii lor ulterioare. Partile componente ale unui calculator sun numite hardware ('tot ce se vede/pe ce se poate pune mana'). Programele constituie software-ul. Un calculator complet este format intotdeauna din ambele componente.

Datele sunt introduse prin dispozitivele de intrare: tastatura, mouse, scanner, joystick, lightpen, trackball, touchscreen, microfilm. Unitatea centrala prelucreaza date şi are doua componente principale:

32

32

-procesor -memorie interna

Datele sunt redate folosind dispozitive de iesire: monitor, imprimanta, plotter, difuzoare. Datele sunt memorate intr-o memorie externa (purtator de informatii): hard disk, discheta, CD, discheta zip, banda magnetica, DVD.

Datele sun informatii care pot fi prelucrate de un calculator. Datele pot aparea in mai multe forme:

- text (date alfanumerice); - numere (date numerice); - ilustratii (grafica); - sunet (sounds); - film (video).

Datele digitale sunt informatiile cu care lucreaza calculatorul. La acest fel de date exista numai doua stari (ex: alb sau negru, nu exista stari intermediare: nuante de gri). Datele analogice sunt informatiile pe care le cunoastem din lumea reala. Asemenea date nu pot avea numai doua stari, ci este posibila o multime de stari intermediare.

Desi aparent calculatoarele executa operatii extrem de complicate, ele recunosc, in realitate, numai doua stari: 'trece curentul' sau 'nu trece curentul'.

Pentru calculator exista numai doua indicii: 'curent' sau 'nici un curent', unu sau zero. Deoarece exista numai doua posibilitati avem un sistem binar, elementele acestuia fiind numite binary digits sau bits.

Bitul (0 sau 1) este, pentru calculator, cea mai mica unitate de informatie. Informatiile se reprezinta in pachete de 8 biti. Un asemenea pachet se numeste byte. Un byte se atribuie unui caracter.

Multiplii byte-ului sunt: 1 Kilobyte (Kb)=1024 byte 1 Megabyte (Mb)=1024 Kb 1 Gigabyte (Gb)=1024 Mb 1 Terabyte (Tb)=1024 Gb

În functie de natura datelor memorate se ocupa mai multa sau mai putina memorie, astfel: - textele ocupa foarte putin spatiu de memorie; - textul formatat (aranjat frumos in pagina) necesita mai mult spatiu; - imaginile necesita mai mult spatiu mai ales daca sunt animate; - programele instalate pe calculator ocupa mai mult spatiu; - cel mai mult spatiu ocupa inregistrarile video.

Un camp de date este o unitate de informatie semnificativa. O integistrare este un grup de campuri de date şi care este tratata ca o unitate. Toate datele sunt memorate sub forma de fisier pe un suport de memorie. Fisierele pot contine datele sub forma de text, numere, imagini, sunet, etc. Fisierele se creeaza intotdeauna cu ajutorul unui program. In afara de aceasta, fiecare fisier trebuie sa aiba un nume distinct.

Folderele sunt spatii in care fisierele sunt stocate si, prin urmare, pot fi ordonate. La ordonarea datelor se foloseste o structura ierarhica, in care exista foldere subordonate. Folderele se mai numesc si directoare.

33

33

Partea Hardware

Hardware-ul cuprinde 2 parti: - unitatea centrala - periferice – care contine: - dispozitive de intrare - dispozitive de iesire - medii de memorare

Un PC complet consta, de regula, din urmatoarele componente hardware: carcasa cu sursa de alimentare si intreruptoare.

In carcasa se afla: placa de baza cu unitatea centrala (procesor, memorie interna), ventilatorul pentru racire, cablajul, memoria externa (hard disk, unitate floppy si unitate de cd rom), placa grafica, alte placi.

La unitatea centrala sunt conectate: tastatura, mouse, monitor, imprimanta, difuzoare si eventual modem.

Unitatea centrala este inima oricarui PC, deoarece aici are loc prelucrarea datelor. Placa de baza este realizata dintr-o placa de material plastic, pe care, alaturi de unitatea centrala de prelucrare, se afla toate dispozitivele care o leaga pe aceasta de celelalte parti componente ale sistemului.

Unitatea centrala contine cel putin 3 parti: procesorul, memoria de lucru, controlerul de intrare/iesire (I/O - Control) cu sistemul de magistrale (bus - uri)

Procesorul – prelucreaza datele. El interpreteaza comenzile şi le executa. Viteza cu care procesorul prelucreaza datele depinde in general de doi factori: - frecventa de tact (data in mhz): aceasta arata cati pasi de lucru (tacturi) poate sa faca procesorul pe secunda - latimea registrului: aceasta arata cati biti prelucreaza intr-un tact (pas) calculatorul. Cu cat este mai mare registrul cu atat mai rapid este procesorul. Memoria interna (de lucru) are doua parti: - memoria volatila RAM (Random Access Memory) - memoria nevolatila ROM (Read Only Memory)

Memoria ROM contine informatii de care cpu are nevoie pentru propria administrare. In ROM exista memorate secvente pe care calculatorul le ruleaza in timpul procedurii de start.

În sectiunea RAM a memoriei interne sunt memorate temporar toate partile de program si datele pana in momentul in care cpu are nevoie de ele pentru rezolvarea problemelor.

Cu cat memoria de lucru este mai mare cu atat mai rapid este PC-ul. Controlerul de intrare/iesire are urmatoarele sarcini:

- transportul datelor în interiorul unitatii centrale; - comanda legaturilor cu perifericele.

Interfetele sunt placi care fac legatura intre placa de baza si periferice. Interfetele pot fi de mai multe tipuri:

- interfete paralele: transmit simultan un bite. La aceasta interfata se leaga de obicei

Imprimanta - interfete seriale: bitii unui bite se transmit unul dupa altul. La aceasta se pot conecta diferite dispozitive: modem, alt calculator etc. - interfete USB (Universal Serial Bus): se pot conecta toate tipurile de dispozitive periferice.

34

34

Dispozitive periferice de intrare Tastatura – cel mai important dispozitiv de intraresi permite introducerea textelor. Mose-ul – s-a dezvoltat ca dispozitiv de intrare în paralel cu interfetele grafice pentru utilizatori. Se deosebesc doua tipuri de mouse-uri: - mouse mecanic: acesta are in partea inferioara o bila care se poate roti. - mouse optic: acesta inregistreaza miscarea prin intermediul unei fotocelule Track ball-ul seamana cu un mouse la care bila rulanta se misca cu degetele. Touch screen-ul este un monitor care reactioneaza la atingere. Prin atingerea usoara a unei pictograme de pe suprafata ecranului va fi executata comanda corespunzatoare. Scanner-ul serveste la transformarea imaginilor, cum sunt fotografiile, schitele si chiar a textelor scrise pe hartie, in format digital. Imaginile scanate pot fi prelucrate de catre PC. Exista urmatoarele tipuri de scanner: - scanner de birou asemanator cu un copiator - scanner de mana: acest aparat trebuie sa fie tras cu mana cu o miscare lina si uniforma pe deasupra originalului Microfonul este utilizat, pe langa prelucrarea sunetului, si in domeniile: - telefonie prin internet - intrari verbale Dispozitive periferice de iesire Monitorul – este dispozitivul standard de iesire.

Din punct de vedere constructiv, exista urmatoarele tipuri de monitoare: - monitor cu tub catodic: cel mai folosit tip - monitor cu cristale lichide (lcd-liquid crystal display): foarte scump.

Calitatea unui monitor este determinata de urmatoarele proprietati: - marime (dimensiunea diagonalei) - rezolutia (masurata in pixeli): cu cat este mai inalta rezolutia cu atat mai clara este imaginea - frecventa cadrelor (masurata in hertz): cu cat este mai inalta frecventa cadrelor, cu atat mai stabila este imaginea; - aspectul ergonomic: se refera, mai ales, la radiatia monitorului. Imprimanta – se foloseste pentru a obtine rezultatele pe hartie. Cele mai utilizate tipuri de imprimante sunt: Imprimanta cu pini are urmatoarele proprietati: - caracterele tiparite se formeaza din puncte separate alaturate, care sunt imprimate pe hartie cu niste ace mici; - este necesara hartie speciala (fara fire); - este ieftina, dar neplacut de zgomotoasa. Imprimanta cu jet de cerneala are urmatoarele proprietati: - punctele separate ale imaginii se obtin prin stropire cu cerneala prin intermediul unor duze; - necesita hartie normala pentru masina de scris; - mai scumpa decat imprimanta cu pini, dar mai ieftina decat cea cu laser; - calitatea depinde de rezolutie si de capacitatea de colorare. Imprimanta cu laser are urmatoarele proprietati: - lucreaza cu toner (asemanator cu un copiator); - foloseste hartie normala pentru masina de scris; - este modelul cel mai scump, mai ales imprimanta color;

35

35

- executa cele mai bune imagini tiparite, este mai rapida decat imprimanta cu jet de cerneala si aproape fara zgomot. Plotter-ul deseneaza cu un creion direct pe hartie, si este folosit in special la tiparirea planurilor si adesenelor de constructii. Memoria externa Hard disk-ul este un dispozitiv cu capacitate de memorare mare pentru stocarea datelor. Calitatea unui hard disk este determinata de marimea spatiului de stocare, pe de o parte, iar pe de alta parte de viteza de acces. CD-urile sunt suporturi de memorie externa cu capacitate mai mare de 600mb. Exista doua tipuri de cd-uri imprimabile: - CD-R: care poate fi imprimat doar o data; -CD-RW: care poate fi imprimat de mai multe ori. Unitatea de disc este fie un aparat de sine statator, in afara calculatorului, legat prin cablu si interfata, fie o unitate fixa, incorporata in carcasa calculatorului. In timp ce discurile flexibile ale unei unitati ZIP pot memora intre 100 mb si 250 mb, modelul JAZ ajunge pana la 1gb. DVD-ul este asemanator cu cd-ul diferenta fiind capacitatea de memorare. La DVD capacitatea de memorare este uriasa (pe o parte pana la 8,5gb, iar pe ambele parti pana la 17gb).

Pentru a mari capacitatea de procesare a calculatorului, se pot conecta la placa de baza placi de extensie. Exista trei feluri de placi: ISA, PCI, AGP.

Placile de extensie sunt de mai multe categorii, in functie de sarcina pe care trebuie sa o indeplineasca. Cele mai folosite sunt: - placa grafica - este necesara pentru afisarea pe ecranul monitorului a datelor de iesire. - placa audio - se foloseste pentru sunete. - placa modem - leaga calculatorul de reteaua telefonica. -placa video - se foloseste pentru a vedea pe monito imagini video. - placa de retea - pentru a lega mai multe calculatoare intr-o retea de lucru.

MICROSOFT EXCEL

Fereastra EXCEL In cadrul ferestrei Excel identificam de sus in jos, urmatoarele elemente: Bara pentru titlu- afiseaza numele produsului ("Microsoft Excel"); la extremitatea ei din stanga este plasat butonul de control, iar la cea din dreapta, butoanele pentru micsorarea si marirea ferestrei si butonul pentru inchiderea acesteia. Alaturi de numele produsului este afisat si numele documentului activ(de exemplu Book 1) Bara pentru meniuri- contine numele meniurilor disponibile in contextul de la un moment dat Barele cu scule- sunt alcatuite din butoane pe care le folosim pentru executia rapida si usoara a anumitor comenzi. Barele cu scule pot fi plasate orizontal, sub bara pentru meniuri si in partea inferioara a ferestrei Excel, iar vertical la extremitatile din stanga si din dreapta ale ferestrei Excel Bara pentru formule- plasata sub barele cu scule din partea superioara a ferestrei Excel, este compusa din:

Caseta pentru nume- unde este afisata referinta celulei active sau numele domeniului de celule selectat. Caseta poseda un buton pentru extindere intr-o lista de nume

Butonul Cancel- cu care se anuleaza introducerea efectuata Butonul Enter- cu care se confirma introducerea efectuata Butonul Function Wizard- cu care putem sa apelam Function Wizard, pentru introducerea functiilor in

bara pentru formule Zona pentru formule- unde se introduc datele sau formulele

Bara de stare- este afisata in partea de jos a ferestrei Excel si contine: in partea stanga texte explicative privitoare la comanda selectata sau actiunea in curs, iar in partea dreapta casetele cu rezultatul produs de facilitatea AutoCalculate, cu informatii de stare si mod de lucru Fereastra pentru documente- cea mai mare parte a ecranului este alocata ferestrei pentru documente. Aceasta fereastra poseda toate caracteristicile ferestrelor Windows '95 si asupra ei pot fi efectuate operatiile de comutare

36

36

intre ferestre, defilare a continutului, dimensionare, mutare, minimizare si inchidere, specifice ferestrelor. Dintre elementele ferestrei pentru documente mentionam:

Bara pentru titlu- afiseaza numele documentului si are la extremitati aceleasi elemente ca si bara pentru titlu a produsului.

Bara pentru defilare- sunt afisate in partea dreapta (vertical) si in partea din dreapta-jos (orizontal0 a ferestrei. Ele sunt prevazute cu butoane pentru defilare (la extremitati) si cu un cursor pentru defilare proportional cu continutul documentului, plasat pe bara, intre butoane. Toate aceste elemente permit vizualizarea unor portiuni dintr-un document ce nu poate fi afisat in totalitate, in fereastra.

Etichetele pentru foi- sunt plasate in partea din stanga-jos a ferestrei documentului si sunt folosite pentru identificarea si selectarea foilor unei mape

Butoanele pentru defilarea foilor- plasate la extremitatea din stanga-jos a ferestrei documentului sunt folosite pentru deplasarea printre foile mapei

Indicatorul mouse-ului- de obicei are aspectul unei sageti, dar in functie de facilitatea Excel pe care o folosim , poate lua si alte forme, ca de exemplu un reper masiv in forma de cruce, un reticul "fir de par" in forma de cruce, un reper in forma de palma etc.

Introducerea datelor intr-o celula Celula este cea mai mica unitate adresabila a unei foi de calcul. Ea poate fi adresata prin identificatorul

de coloana (litera) si identificatorul de linie (numar). Prin indicator de celula activa se intelege un chenar ingrosat care apare in jurul unei celule. In coltul din dreapta jos a chenarului se gaseste un mic dreptunghi. Acest dreptunghi este denumit maner de umplere. Indicatorul arata locatia acuala de prelucrare in cadrul foii de calcul: tot ceea ce se tasteaza va fi introdus in celula respectiva numita celula activa.

In momentul in care se deschide o noua foaie de calcul, indicatorul de celula activa este pozitionat pe celula A1. Intr-o foaie de calcul exista 65536 linii si 256 de coloane.

Intr-o celula pot fi introduse date de diferite tipuri: texte, numere, date calendaristice, ore, constante logice, formule si functii. Un text se aliniaza la marginea din atamga a celulei, un numar, o ora sau o data calendaristica se aliniaza la marginea din dreapta a celulei. Constantele logice True si False sunt centrate. Aceste alinieri pot fi modificate prin formatarea celulelor. Daca se doreste ca un numar sa fie interpretat ca si cum ar fi un text obisnuit, in fata numarului se va introduce caracterul '. dupa ce in celula activa a fost introdusa o informatie, se va actiona fie tasta Enter, fie se va efectua clic de mouse pe o alta celula

Daca intr-o celula se introduce un text care depaseste latimea celulei, acest text va acoperi celula sau celulele din dreapta celulei respective. Taxtul anterior ramane afisat pana cand se vor introduce diferite date in celula acoperita. In acest caz textul va fi afisat trunchiat, insa informatia respectiva nu s-a pierdut, ci este doar ilizibil. Daca se efectueaza clic pe o celula de acest fel, intregul text al celulei va fi afisat pe bara de formule. Daca intr-o celula se introduce un numar care depaseste latimea celulei, numarul va fi afisat sub forma stiintifica.

Deplasarea indicatorului de celula activa si defilarea foii de calcul

Locatia de destinatie Tasta sau combinatia de taste O celula la dreapta Tab sau sageata la dreapta Cu o celula la stanga Shift+Tab sau sageata la stanga Cu o celula mai jos Enter sau sageata in jos Cu o celula mai sus Shift+Enter sau sageata in sus Cu un ecran mai jos Pege Down Cu un ecran mai sus Page Up Cu un ecran spre dreapta Alt+Page Down Cu un ecran spre stanga Alt+Page Up Prima celula a liniei actuale Home Coltul stanga sus a foii de calcul Ctrl+Home Coltul dreapta jos a zonei cu date Ctrl+End

Foaia de calcul poate fi defilata cu cele doua bare de defilare situate in marginile din dreapta si de jos a ferestrei. Daca barele nu sunt vizibile, atunci se alege meniul Tools, comanda Options, fisa View, dupa care se vor activa optiunile Vertical Scroll Bar si Horizontal Scroll Bar. Butoanele cu sageti situate la extremitatile barelor de defilare permit o defilare lenta. Prin aplicarea unui clic pe aceste butoane se va obtine o defilare in sus sau in jos cu o linie spre stanga sau spre dreapta cu o coloana.

Defilarea foii de calcul poate fi realizata si cu ajutorul tastaturii.

Pentru a defila foaia Se actioneaza Cu o linie in sus Sageata in sus Cu o linie in jos Sageata in jos Cu o coloana la stanga Sageata la stanga

37

37

Cu o coloana la dreapta Sageata la dreapta Cu un ecran mai sus Page Up Cu un ecran mai jos Page Down Cu un ecuan spre stanga Ctrl+Page Up Cu un ecran spre dreapta Ctrl+Page Down

Editarea datelor unei celule

Stergerea continutului unei celule poate fi realizata prin selectarea celulei si actionarea tastei Delete.

Stergerea continutului celulei selectate poate fi realizata si prin apasarea tastei Backspace. In acest caz insa, imediat dupa stergere, se va trece automat in regimul de editare: in celula selectata va fi afisat punctul de inserare si se poate trece direct la introducerea noilor date. Stergerea continutului unei celule poate fi realizata si cu ajutorul mouse-ului. In acest scop, dupa selectarea celulei, se pozitioneaza cursorul de mouse pe manerul de umplere (coltul dindreapta jos al celulei). Cursorul obisnuit de mouse se transforma intr-un semn plus. In aceasta stare se efectueaza o operatie de tragere spre interiorul celulei. In momentul elibararii butonului de mouse continutul celulei va fi sters.

Continutul unei celule poate fi restabilit printr-un clic pe butonul de comanda Undo din bara de unelte standard sau din meniul Edit se va alege comanda Undo. Modificarea continutului unei celule poate fi realizata si cu ajutorul barei de formule. Daca bara de formule nu este afisata, atunci se va alege meniul View si se va actiona optiunea Formula Bar. Dupa ce a fost selectata celula care se editeaza, se efectueaza un clic pe bara de formule. Punctul de insertie va fi afisat pe bara de formule, ceea ce inseamna ca s-a trecut in regimul de editare; in linia de stare se afiseaza textul Edit. Toate modificarile efectuate pe bara de formule vor fi afisate si in interiorul celulei. Validarea modificarilor efectuate se realizeaza prin actionarea butonului Enter al barei de formule sau prin actionarea tastei Enter. Abandonarea editarilor efectuate se realizeaza prin actionarea butonului Cancel al barei de formule sau prin actionarea tastei ESC.

Trecerea in modul de editare se poate realiza si prin efectuarea unui dublu clic pe celula care urmeaza sa fie editata. O alta modalitate este selectarea celulei si actionarea tastei F2. In aceste cazuri editarea continutului celulei se realizeaza in interiorul celulei.

In procesul de editare uneiori este mai eficienta suprascrierea unui text existent. In aceste cazuri se va folosi regimul de suprascriere. Acest regim poate fi declansat prin actionarea tastei Insert. In linia de stare va apare textul OVR. Dupa ce se introduce noul text, se va actiona din nou tasta Insert, sau se va face clic pe o celula arbitrara. In felul acesta se restabileste regimul standard de inserare.

Pentru efectuarea operatiei de mutare: 1. Se selecteaza caracterele care urmeaza sa fie mutate. 2. Se muta caracterele selectate. In acest scop fie se da comanda Cut (meniul Edit), fie se actioneaza

combinatia de taste Ctrl+X, fie se da comanda Cut din bara cu unelte standard. Caracterele selectate sunt indepartate din celula si sunt depuse in clipboard.

3. In interiorul celulei se deplaseaza punctul de insertie la locatia de destinatie. Se poate selecta chiar si o alta celula cu date, in care se trece in regim de editare si se pozitioneaza punctul de insertie la locatia de destinatie.

4. Se copiaza textul din clipboard. In acest scop fie se da comanda Paste (meniul Edit), fie se actioneaza combinatia de taste Ctrl+V, fie se da comanda Paste din bara de unelte standard. Caracterele copiate vor fi inserate la locatia de destinatie. Pentru efectuarea operatiei de copiere:

1. Se selecteaza caracterele care urmeaza sa fie copiate 2. Se copiaza caracterele selectate in clipboard. In acest scop fie se da comanda Copy (meniul Edit), fie se

actioneaza combinatia de taste Ctrl+C, fie se da comanda Copy din bara de unelte standard. Caracterele selectate sunt copiate si depuse pe masa de montaj.

3. In interiorul celulei se deplaseaza punctul de insertie la locatioa de destinatie. Se poate selecta chiar si o alta celula cu date, in care se trece in regim de editare si se pozitioneaza punctul de insertie la locatia de destinatie.

4. Se copiaza textul din masa de montaj. In acest scop fie se da comanda Paste (meniul Edit), fie se actioneaza combinatia de taste Ctrl+V, fie ca se da comanda Paste din bara de unelte standard. Caracterele copiate vor fi inserate la locatia de destinatie.

Selectarea unei celule sau a unei regiuni de celule

Inainte de a efectua o operatie de mutare, copiere, stergere, inserare, formatare sau orice alta activitate

prin care se modifica informatiile continute in celule, celulele implicate in operatia respectiva trebuie sa fie selectate. Celulele selectate vor fi supraluminate (adica vor fi afisate cu un fond negru), cu exceptia unei singura celule, care reprezinta celula activa a selectiei. Celula activa a selectiei este afisata cu un fond alb. Selectarea regiunilor poate fi realizata fie cu ajutorul mouse-ului, fie cu ajutorul tastaturii. O selectie deja realizata poate fi

38

38

anulata. In acest scop fie se efectueaza un clic in afara regiunii selectate, fie se actionaeza o tasta cu sageata pentru deplasarea indicatorului de celula activa.

Selectarea regiunilor cu ajutorul mouse-ului poate fi realizata astfel: Pentru a selecta Se actioneaza astfel O singura celula Se efectueaza un clic pe celula respectiva O regiune compacta de celule Se efectueaza un clic pe prima celula din regiune (o celula cere este

situata intr-un varf al dreptunghiului aferent regiunii). Se tine apasat butonul stang al mouse-ului si se trage mouse-ul peste celulele care urmeaza sa fie selectate, dupa care se elibereaza butonul

Regiune necompacta de celule Se selecteaza prima regiune sau o celula. Se apasa tasta Ctrl si se tine apasata. In continuare se selecteaza urmatoarele regiuni.

O regiune de mare dimensiune Se selecteaza prima celula din regiune (o celula care este situata intr-un varf al dreptunghiului aferent regiunii). Se apasa tasta Shift si se tine apasata. In continuare se efectueaza un clic pe celula diametral opusa primei celule. Pentru a ajunge la aceasta celula eventual vor fi folosite barele de defilare a foii de calcul

O linie Se efectueaza un clic pe identificatorul (numarul) liniei O coloana Se efectueaza un clic pe identificatorul (litera) coloanei Linii sau coloane adiacente Se selecteaza prima linie sau prima coloana, se apasa tasta Shift si se tine

apasata. In continuare se selecteaza ultima linie sau ultima coloana Linii sau coloane neadiacente Se selecteaza prima linie sau coloana, se apasa tasta Ctrl si se tine apasata.

In continuare se selecteaza celelalte linii sau coloane Toate celulele unei foi de calcul Se efectueaza un clic pe butonul Select All (dreptunghiul gri din coltul

stanga sus al unei foi de calcul, unde se intalnesc antetele de linii si de coloane).

Selectia regiunilor cu ajutorul tastaturii poate fi realizata astfel: Pentru a selecta Se actioneaza combinatia de taste Linia actuala Shift+bara de spatiu Coloana actuala Ctrl+bara de spatiu Intreaga foaie de calcul Ctrl+Shitf+bara de spatiu Selectarea blocului curent de date Ctrl+Shift+* Mutarea si copierea datelor Cu ajutorul comenzilor din meniuri :

1. Se selecteaza celula sau regiunea sursa care urmeaza sa fie mutata sau copiata. 2. Din meniul Edit se da comanda Cut (mutare) sau Copy (copiere) Variante :

- se actioneaza combinatia de taste Ctrl+X sau Ctrl+C ; - in bara cu unelte standard se efectueaza un clic pe butonul Cut sau Copy - se actioneaza butonul drept al mouse-ului si din meniul local afisat se alege comanda Cut sau Copy. In urma

acestei comenzi in jurul regiunii sursa va apare un chenar cu linii intrerupte. 3. Se pozitioneaza indicatorul de celule pe celula din coltul stanga sus a regiunii de destinatie. O alta varianta este selectarea regiunii de destinatie. In acest caz insa forma si dimensiunea regiunii de destinatie nu este respectata, programul Excel va afisa o fereastra de dialog in care se comunica faptul ca dimensiunea si forma celor doua regiuni nu sunt identice, astfel ca operatia de inserare nu va fi realizata 4. Din meniul Edit se da comanda Paste Variante :

- se actioneaza combinatia de taste Ctrl+V - in bara cu unelte standard se efectueaza un clic pe butonul de comanda Paste - se actioneaza butonul drept al mouse-ului si din meniul local afisat se alege comanda Paste Stergerea datelor

1. Se selecteaza celula sau regiunea de celule 2. Se deschide meniul Edit si se alege submeniul Clear. Se afiseaza lista comenzilor aferente submeniului 3. Se alege comanda de stergere utilizata

- All – steregerea continutului, formatarilor si a comentariilor - Formats – stergerea formatarilor - Contents – steregerea continutului - Comments – steregerea comentariilor

39

39

Operatia de stergere a continutului poate fi realizata rapid astfel : se selecteaza celula sau regiunea de celule si se actioneaza tasta Del. O alta modalitate consta in efectuarea unui clic cu butonul drept al mouse-ului pe selectie si alegerea din meniul local afisat a comenzii Clear Contents. Inserarea datelor Prin inserarea datelor se intelege mutarea sau copierea continutului unei celule sau a unei regiuni de celule care deja contin diferite date intr-o regiune de destinatie a foii de calcul care de asemenea deja contine diferite date. In regiunea de destinatie vor fi create celule noi, iar unele celule cu date din regiunea de destinatie vor fi deplasate (la dreapta sau innjos). Operatia de inserare poate fi realizata fie cu ajutorul comenzilor din meniu, fie cu ajutorul mouse-ului.

1. Se selecteaza regiunea care urmeaza sa fie mutata sau copiata (regiunea sursa) 2. Din meniul Edit se da comanda Cut (pentru mutare) sau Copy (pentru copiere) Variante ;

- se actioneaza combinatia de taste Ctrl+Xsau Ctrl+C - din bara cu unelte standard de da comanda Cut sau Copy - se actioneaza butonul drept al mouse-ului si din meniul local afisat se alege comanda Cut sau Copy. In urma acestei comenzi in jurul regiunii selectate apare un chenar cu linii intrerupte.

3. Se pozitioneaza indicatorul de celule la locatia de destinatie. 4. Din meniul Insert se da comanda Cut Cells ( in cazul mutarii ) sau Copied Cells ( in cazul copierii). In

urma acestei actiuni se afiseaza o fereastra de dialog intitulata Insert Paste 5. pentru deplasarea celulelor existente spre dreapta se alege optiunea Shift cells Right. Pentru deplasarea

celulelor existente in jos se alege optiunea Shift cells Down 6. Se da comanda OK Selectia foilor de calcul

- Pentru selectarea unei singure foi de calcul se va executa un clic pe eticheta foii - Pentru a selecta mai multe foi de calcul vecine, se efectueaza un clic pe eticheta primei foi de calcul din grup, se apasa tasta Shift si se tine apasata, dupa care se executa un clic pe eticheta ultimei foi de calcul. - Pentru a selecta mei multe foi de calcul care nu se invecineaza se efectueaza un clic pe eticheta primei foi de calcul, se apasa tasta Ctrl si se tine apasata, dupa cre se executa un clic pe eticheta fiecarei foi de calcul - Pentru selectarea tuturor foilor de calcul ale unei agende de lucru se va efectua un clic dreapta mouse pe eticheta unei foi. Se afiseaza un meniu local din care se alege comanda select All Sheets.

Redenumirea unei foi de calcul

1. Se efectueaza un dublu clic stanga mouse pe eticheta foii respective Variante :

- se efectueaza un clic cu butonul drept pe eticheta foii respective. Din meniul local se alege comanda Rename. - Se activeaza foaia care se redenumeste si din meniul Format submeniul Sheet se alege comanda Rename.

2. in continuare se tasteaza noul nume al foii (peste numele avut anterior) si se actioneaza tasta Enter. Stergerea unei foi de calcul

1. Se selecteaza foaia sau foile de calcul care vor fi sterse 2. Se activeaza meniul local (se efectueaza un clic cu butonul drept al mouse-ului) si se alege comanda

Delete. Variante : - Selectarea meniului Edit si alegerea comenzii Delete Sheet. Pe ecran apare o fereastra de dialog de confirmare. 3. Programul Excel comunica faptul ca foaia sau foile de calcul selectate vor fi sterse definitiv, deci ele nu

mai pot fi restabilite. Daca se da comanda OK, se realizeaza operatia de stergere, iar in cazul comenzii Cancel operatia este anulata.

Inserarea unei noi foi de calcul 1. Se selecteaza foaia de calcul inaintea careia se insereaza noua foaie de calcul 2. Din meniul Insert se alege comanda Worksheet. Noua foaie de calcul se va bza pe modelul actual

40

40

Ascunderea foilor de calcul Din meniul Format se alege submeniul Sheet, comanda Hide. In urma acestei actiuni etichetele foilor de calcul selectate nu vor fi afisate in partea inferioara a ecranului, dar ele raman in memorie, si constituie parte integranta a agendei de lucru. O foaie de calcul ascunsa anterior poate fi reafisata prin alegerea din meniul Format, submeniul sheet a comenzii Unhide. Aceasta comanda poate fi data numai atunci cand agenda de lucru contine foi de calcul ascunse. In urma acestei comenzi se afiseaza o fereastra de dialog intitulata Unhide. Introducerea si editarea formulelor

Datele introduse in celulele unei agende pot fi prelucrate. Pentru efectuarea diferitelor operatii vor fi folosite diferite formule. Formulele de regula se compun din : - valori - referinte de celule - referinte de functii - operatori Pentru gruparea elementelor (modificarea prioritatii operatorilor) se folosesc perechi de paranteze rotunde. Fiecare formula trebuie inceputa cu semnul egal. Formulele pot fi introduse in doua moduri : - prin introducere directa de la tastatura - prin selectia adreselor celulelor Introducerea unei formule de la tastatura

1. Se selecteaza celula in care se doreste sa apara rezultatul livrat de formula 2. Se tasteaza semnul egal. In linia de stare se afiseaza textul Enter, prin care se comunica faptul ca

regimul actual este cel de editare 3. Se introduc de la tastatura componentele formulei. Formula va fi afisata pe bara de formule 4. pentru inchiderea formulei se va apasa tasta Enter. Rezultatul va fi calculat si afisat in celula selectata.

Daca se apasa tasta Esc atunci operatia de introducere a formulei va fi abandonata. Introducerea unei formule prin selectarea adreselor celulelor :

1. Se selecteaza celula in care se doreste sa apara rezultatul livrat de formula 2. Se tasteaza semnul egal 3. Se efectueaza un clic pe celula a carei adresa trebuie sa para in formula. Adresa celulei se va afisa

automat pe bara de formule. In linia de stare se afiseaza textul Point, prin care se indica faptul ca regimul actual este cel de indicare de celule.

4. se introduce de la tastatura un operator prin care se indica urmatoarea operatie care urmeaza sa fie efectuata. Operatorul va fi afisat pe bara de formule. In linia de stare se reafiseaza textul Enter, adica noua stare este cea de editare.

5. se repeta pasii 3 si 4 pana cand formula este completa 6. pentru inchiderea formulei se va apasa Enter. Rezultatul va fi calculat si afisat in celula selectata. Daca

se apasa tasta Esc atunci operatia de introducere a formulei va fi abandonata. Adaugarea comentariilor la celule

1. Se selecteaza celule la care se doreste adaugarea unui comentariu 2. Din meniul Insert se alege comanda Comment. Se afiseaza o cutie de text, in care in prima linie apare

numele utilizatorului. 3. In cutia de text se tasteaza continutul comentariului 4. Dupa introducerea textului se va efectua un clic de mouse in exteriorul cutiei de comentariu. Cutia se

inchide, iar in coltul dreapta sus al celulei comentate apare un triunghi rosu. Prin mutarea cursorului de mouse pe o astfel de celula comentariul atasat celulei va fi afisat automat. Daca se deplaseaza cursorul de mouse la o alta celula, comentariul afisat anterior va fi inchis. Editarea unui comentariu atasat unei celule :

1. Se selecteaza celula care contine comentariul care se modifica 2. Din meniul Insert se selecteaza comanda Edit Comment

Stergerea unui comentariu atasat unei celule : 1. Se selecteaza celula care contine comentariul care se sterge

41

41

2. Din meniul Edit se alege submeniul Clear si se selecteaza comanda Comments. Se mentioneaza, ca daca se selecteaza o celula si se apasa tasta Delete sau Backspace, programul Excel va sterge continutul celulei, nu si comentariul si formatarile atasate celulei.

Functii Functiile sunt formule complexe care efectueaza o serie de operatii asupra unei multimi de valori date. Natura operatiilor efectuate depinde de numele functiei utilizate. Forma generala a unui appel de functie este : = NumeFunctie(argument1, argument2,…,argumentN) Argumentele sunt separate cu caracterul virgula. Unele functii nu au argument. In acest caz forma generala a unui appel de functie este : = NumeFunctie () Tipul si numerul argumentelor utilizate depinde de numele functiei. Argumentele care pot fi utilizate sunt :

- constante - referinte de celule - referinte de regiuni de celule Inserarea functiilor

1. Se selecteaza celula in care se doreste inserarea functiei 2. Din meniul Insert se da comanda Function. O alta varianta este efectuarea unui clic pe butonul de

comanda de inserare de functie (Paste Function). Acest buton apare in bara cu unelte standard. Se afiseaza o fereastra de dialog intitulata Paste Function

3. Din lista etichetata Function category se selecteaza categoria functiei care urmeaza sa fie inserata. Categoriile care pot fi selectate sunt :

- functiile utilizate cel mai recent - toate functiile - functiile financiare - functiile referitoare la date calendaristice si timp - functiile matematice si trignometrice - functiile statistice - functiile de cautare si de referentiere - functiile de gestiune a bazelor de date - functiile de tratare a textelor - functiile logice - functiile de informare

4. Din lista etichetata Function Name se selecteaza numele functiei care se insereaza. Descrierea succinta a functiei este afisata in partea inferioara a ferestrei de dialog

5. Programul Excel afiseaza o noua fereastra de dialog. Aspectul acestei ferestre depinde de tipul functiei selectate. In aceasta fereastra vor fi introduse argumentele utilizate de functie (valori, celule sau regiuni de celule)

6. Dupa introducerea tuturor argumentelor se va da comanda OK. Programul Excel va insera in celula selectata functia, argumentele si va afisa rezultatul.

Optiunea de calculare automata Optiunea AutoCalculate a programului Excel permite efectuarea anumitor verificari referitoare la continutul unor celule. Se poate cere afisarea automata in linia de stare a sumei, mediei sau a altor caracteristici ale unei regiuni de celule. Pentru activarea acestei optiuni se selecteaza regiunea de celule care urmeaza sa fie verificata si se efectueaza un clic cu butonul drept al mouse-ului pe linia de stare. Se afiseaza un meniu local care permite selectarea functiei care va fi inlocuita. Functiile utilizabile sunt urmatoarele :

- Average – media elementelor selectate - Count – numarul celulelor nevide - Count Nums – numarul celulelor care contin numere - Max – maximul elementelor selectate - Min – minimul elementelor selectate - Sum – suma elementelor selectate - None- in linia de stare nu se afiseaza nici o informatie

42

42

Verificarea formulelor si a functiilor

Formulele si functiile utilizate in foaia de calcul fac referinte la diferite celule. Aceste referinte uneori sunt destul de complicate, astfel ca urmarirea lor poate fi anevoioasa. Pentru a le verifica totusi alegem din meniul Tools submeniul Auditing, comanda Show Auditing Toolbar. Pe ecran se afiseaza bara cu unelte destinata verificarii formulelor si funtiilor, care are urmatoarele butoane : Trace Precedents – indicarea acelor celule, la care formula sau functia din celula actuala face referinte. Celula actuala va fi legata cu sageti de celulele precedente. Remove Precedent Arrows – stergerea sagetilor care indica celulele ascendente de nivel cel mai inalt corespunzator celulei active Trace Precedents – indicarea acelor celule, care lucreaza cu informatia din celula activa. Remove Dependent Arrows – stergerea sagetilor care indica celulele descendente de nivel cel mai inalt corespunzator celulei active. Remove All Arrows – stergerea tuturor sagetilor de indicare a interdependentelor Trace Error – indicarea celulei sau celulelor care cauzeaza eroarea in celula selectata. Aceasta comanda poate fi utilizata numai atunci, cand celula selectata contine o valoare care indica o eroare : #DIV/0 ! – impartire cu zero #REF ! – referinta invalida la o celula #VALUE ! – tipul valorii este neacceptat #NUM ! – numar neacceptat de functie sau formula #NAME ? – utilizarea unui nume care nu a fost recunoscut de programul Excel #N/A – alte erori Eroarea codificata prin simbolul ##### indica faptul, ca a fost utilizata o formula sau o functie care produce un rezultat atat de mare, incat nu incape in celula respectiva. Eroarea este necritica : latimea celulei trebuie majorata. New Comment – atasarea unui comentariu celulei actuale

Diagrame Datele numerice depuse in celulele unei foi de calcul pot fi reprezentate grafic cu ajutorul diagramelor.

Diagramele sunt inlantuite la datele din care au fost create: ori de cate ori se actualizeaza datele numerice din foaia de calcul, diagrama aferenta datelor se va actualiza automat. Datele numerice utilizate in diagrama nu in mod obligatoriu trebuie sa fie situate in celule vecine : pot fi utilizate si regiuni neadiacente.

Pentru crearea unei diagrame care este inlantuita la foaia actuala de calcul sau care este creata pe o foaie separata de calcul :

1. Se selecteaza acele celule care contin datele care urmeaza sa fie reprezentate in diagrama. Daca se doreste ca in diagrama sa fie afisate etichete de linii si de coloane, atunci in selectie trebuiesc incluse si celulele, care contin etichetele respective. 2. din meniul Insert se alege comanda Chart sau se face un clic pe simbolul grafic Chart Wizard (situat in bara cu unelte standard). In urma acestei actiuni se lanseaza in executie « vrajitorul de diagrame », care in patru pasi va genera diagrama aferenta datelor 3. In ferestrele de dialog corespunzatoare celor patru pasi vor fi stabilite optiunile folosite la generarea diagramei. Trecerea de la un pas la pasul urmator se realizeaza prin actionarea butonului de comanda Next. Pentru a reveni la pasul anterior se va actiona butonul de comanda Back. Daca se da comanda Finish, atunci se trece direct la desenarea diagramei, in care sunt utilizate anumite valori implicite Pasul 1: Selectarea tipului de diagrama (standard definit de utilizator sau incorporat) Pasul 2: Specificarea celulelor foii de calcul care contin si etichetele care vor fi afisate in diagrama Pasul 3: Cuplarea sau decluplarea diferitelor optiuni standard (pentru titluri, axe, linii de grila, legende,

etichete de date) care se vor aplica la tipul selectat de diagrama. Pasul 4: Locatia diagramei (diagrama poate fi incapsulata sub forma unui obiect in foaia actuala sau

poate fi afisata pe o foaie separata de calcul) Sortarea datelor

Programul Excel pune la dispozitia utilizatorului diferite comenzi prin care se poate efectua sortarea

articolelor unei baze de date. Sortarea poate fi realizata in ordine crescatoare sau descrescatoare, pe baza informatiilor continute in campurile selectate ale bazei de date. Pot fi utilizate cel mult trei criterii de sortare. Pentru sortarea articolelor bazei de date se selecteaza o celula din interiorul bazei de date si din meniul Data se alege comanda Sort. Aceasta comanda afiseaza o fereastra de dialog intitulata Sort care permite stabilirea criteriilor de sortare precum si stabilirea optiunilor de sortare. Lansarea in executie a procesului de sortare se realizeaza prin intermediul butonului de comnda OK. Daca, din gresala a fost realizata o operatie de sortare nedorita ea poate fi anulata prin selectarea comenzii Undo Sort din meniul edit.

43

43

Din lista ascunsa Sort by se selecteaza numele primului camp dupa care se va efectua procesul de sortare. Tipul de sortare corespunzator primului camp se alege cu ajutorul butoanelor radio Ascending sau Descending. Dupa stabilirea primului cirteriu se poate cere daca este necesara, stabilirea a inca doua criterii de sortare. In acest scop se vor stabili numele campurilor auxiliare utilizate in procesul de sortare precum si ordinea de sortare.

Daca se utilizeaza butonul radio header row, atunci prima linie a bazei de date este exclusa din procesul de sortare. In cazul selectarii butonului radio No header row baza de date nu contine o linie de antet, astfel ca prima linie a bazei de date va fi inclusa in procesul de sortare. Formatarea liniilor si a coloanelor Comenzile de formatare a liniilor se refera la modificarea inaltimii liniilor, restabilirea inaltimii liniilor la inaltimea standard si la ascunderea/ reafisarea liniilor. Toate aceste comenzi sunt aplicabile la o linie selectata sau la un numar de linii selectate. Comenzile sunt accesibile din meniul Format, submeniul Row. Pentru modificarea inaltimii liniilor cu ajutorul comenzilor :

1. Se selecteaza linia sau liniile pentru care se modifica inaltimea. Pentru a schimba inaltimea unei singure linii se poate selecta o celula arbitrara a liniei.

2. din meniul Format se alege submeniul Row, comanda Hieght. Se afiseaza o fereastra de dialog. 3. in linia Roe Height se introduce noua inaltime in puncte. Valoarea implicita a inaltimii liniilor este

12.75 puncte, unde 1 ‘’=72 puncte=2,54cm 4. se da comanda OK.

Pentru modificarea inaltimii liniilor cu ajutorul mouse-ului :

1. Pentru a schimba inaltimea unei singure linii se trece la pasul 2. in cazul mai multor linii se executa un clic si se trage cursorul mouse-ului peste titlurile de linii (numerele) care vor fi modificate ; apoi se elibereaza butonul mouse-ului.

2. se muta cursorul de mouse pe linia orizontala de baza a chenarului liniei. 3. se apasa butonul de mouse si se tine apasat. Deasupra cursorului de mouse modificat se afiseaza

inaltimea actuala a liniei 4. se tine apasat butonul si se trage chenarul. In timpul tragerii se afiseaza inaltimea actuala. 5. in momentul eliberarii butonului inaltimea liniei va fi modificata

Inaltimea liniilor poate fi modificata si cu ajutorul comenzii Autofit. In acest caz inaltimea liniei selectate va fi modificata la o valoare minima necesara pentru a cuprinde cea mai inalta introducere de date din linia respectiva. Daca ultirior se modifica continutul celulelor liniei, atunci trebuie din nou lansata in executie comanda Autofit. Comanda Hide permite ascunderea liniei sau liniilor selectate. Aceasta operatie se realizeaza prin modificarea inaltimii liniei la zero puncte. Continutul celulelor liniei ascunse nu se pierde, ci devine doar invizibil. Comanda Unhide permite reafisarea liniilor care au fost ascunse anterior cu ajutorul comenzii Hide. Pentru a reafisa liniile ascunse, se va selecta o regiune care cuprinde si liniile ascunse, dupa care se va da comanda Unhide. Comenzile de formatare a coloanelor se refera la modificarea latimii coloanelor, la modificarea latimii coloanelor adaptata la latimea celei mai lungi introduceri de date depusa in celulele coloanei, la ascunderea/reafisarea coloanelor si la restabilirea latimii coloanelor la latimea standard. Toate aceste comenzi sunt aplicabile la o coloana selectata sau la un numar de coloane selectate. Comenzile sunt accesibile din meniul Format, submeniul Column Pentru modificarea latimii coloanelor cu ajutorul comenzilor

1. Se selecteaza coloana sau coloanele pentru care se modifica latimea. Pentru a schimba latimea unei singure coloane se poate selecta o celula arbitrara a coloanei.

2. din meniul Format se alege submeniul Column, comanda Width. Se afiseaza o fereastra de dialog. 3. in linia Column Width se introduce noua latime. Unitatea utilizata este numarul de caractere in

fontulArial de dimensiune 10 puncte. Valoarea implicita a latimii este 8,43 caractere. 4. se da comanda OK

Pentru modificarea latimii coloanelor cu ajutorul mouse-ului : 1. Pentru a schimba latimea unei singure coloane se trece la pasul 2. In cazul mai multor coloane se

executa un clic si se trage cursorul mouse-ului peste titlurile de coloane (litere) care vor fi modificate ; apoi se elibereaza butonul de mouse

2. se muta cursorul de mouse pe linia verticala din dreapta chenarului coloanei. 3. se apasa buronul de mouse si se tine apasat. Deasupra cursorului de mouse modificat se afiseaza latimea

actuala a coloanei. 4. se tine apasat butonul si se trage chenrul. In timpul tragerii sunt afisate latimile actuale. 5. in momentul eliberarii butonului estemodificata latimea coloanei.

Latimea coloanei poate fi modificata si cu ajutorul comenzii Autofit Selection. In acest caz latimea coloanei selectate va fi modificata la o valoare minima necesara pentru a cuprinde latimea celei mai late introduceri de

44

44

date in coloana respectiva. Daca ulterior se modifica continutul celulelor coloanei, atunci din nou trebuie lansata in executie comanda AutofitSelection. Comanda Hide permite ascunderea coloanei sau a coloanelor selectate. Aceasta operatie se realizeaza prin modificarea latimii coloanei la zero caractere. Continutul celulelor coloanei ascunse nu se pierde, ci devine doar invizibil. Comanda Unhide permite reafisarea coloanelor care au fost ascunse anterior cu ajutorul comenzii hide. Pentru a reafisa coloanele ascunse, se va selecta o regiune care cuprinde si coloanele ascunse, dupa care se va da comanda Unhide. Comanda Standard Width modifica latimea standard a coloanelor unei foi de calcul. Comanda se refera doar la acele coloane, pentru care nu a fost deja aplicata o comanda de modificare de latime. Formatarea celulelor Prin formatare vom intelege atribuirea diferitelor caracteristici referitoare la aspectul exterior al celulelor, liniilor si coloanelor. Pot fi stabilite, printre altele, urmatoarele caracteristici : - dimensiunea celulelor - modul de afisare a numerelor - fontul aplicat pentru afisarea datelor Unele formatari efectuate implicit de programul Excel depind de configurari regionale : - simbolul monetar utilizat - modul de afisare a datelor calendaristice si a orelor - caracterul folosit pentru separarea partii intregi de partea zecimala a unui numar. Toate comenzile de formatare de celule sau de regiune de celule sunt accesibile prin intermediul meniului Format, comanda Cells.

45

45

FOX PRO pentru WINDOWS

Lansarea in executie a programului se face printr-un dublu clic pe iconul corespunzator al Fox Pro-ului, sau din start-Programs-Fox Pro for Windows si clic pe aceasta optiune.

Initial fereastra contine la partea superioara a acesteia, imediat sub titlu, meniul sistem, prin care utilizatorul poate introduce comenzile sale in mod interactiv. Comenzile pentru lucrul cu acest meniu pot fi de doua feluri: fie cele specifice platformei grafice Windows, fie cele specifice variantei sub Dos a FoxPro-ului.

Un alt element al mediului FpxPro este fereastra de comenzi. Aceasta permite utilizatorului sa introduca comenzi FoxPro in vederea executiei immediate. Alaturi de meniul sistem, fereastra de comenzi pune la dispozitie utilizatorului un alt mod de a transmite comenzile sale FoxPro-ului. Fereastra de comenzi poate fi manipulata ca orice alta fereastra Windows.

Ecranul FoxPro, care este de fapt zona utilizator a ferestrei Microsoft FoxPro, reprezinta zona de afisare a informatiilor de catre sistemul FoxPro, ca rezultat al comenzilor transmise de utilizator. Pentru a vedea intregul continut al ecranului FoxPro, inclusiv portiunea de sub fereastra de comenzi, se poate ascunde aceasta fereastra, se poate transforma intr-o icoana sau se poate inchide, reafisarea ei realizandu-se prin alegerea optiunii Command de sub submeniul Window.

Alaturi de aceste trei elemente ale interfetei FoxPro-ului, care sunt vizibile pe ecran imediat dupa pornirea aplicatiei, comunicarea dintre utilizator si sistem mai implica si alte elemente, cum ar fi ferestrele sistem si obiectele de control.

Ferestrele sistem sunt deschise de FoxPro ca urmare a unor comenzi ale utilizatorului, in vederea realizarii comunicarii dintre cei doi, utilizator si SGBD(sistem de gestiune a bazelor de date). Ferestrele sistem pot contine mesaje, obiecte de control si chiar meniuri asociate, si sunt manipulate ca oricare alta fereastra Windows.

Comunicarea propriu-zisa dintre utilizator si sistem se realizeaza prin intermediul obiectelor de control, care pot fi folosite la: - introducerea de diferite texte, cu diferite semnificatii (cum ar fi nume de fisiere, continutul unor campuri, diferite valori numerice) - selectarea unor optiuni din mai multe variante posibile - activarea sau dezactivarea unor comutatoare, optiuni Obiectele de control sunt de urmatoarele tipuri: - campuri, regiuni, zone de editare, insotite eventual de butoane de incrementare/decrementare (pentru campuri numerice) - liste - liste ascunse - comutatoare - declansatoare - butoane radio Pentru crearea unui nou fisier de un anumit tip, alegem din meniul File optiunea New. Se deschide fereastra de dialog New care contine urmatoarele obiecte de control: - un grup de butoane radio, numit File type, a caror principala caracteristica este aceea ca permite selectarea unei anumite variante din mai multe posibile; activarea unuia dintre butoanele radio ale unui grup determina dezactivarea vechiului buton radio activat - doua declansatoare, numite New si Cancel. Modul de lucru cu aceste obiecte de control, folosind tastatura sau mouse-ul, ca dispozitiv de intrare este urmatorul. Folosind tastatura:

In cadrul unei ferestre, trecerea de la un obiect de control la altul se face prin intermediul tastei Tab(inainte) sau a combinatiei Shift+Tab(inapoi)

Pentru a completa un camp de editare, se selecteaza acesta prin actionari repetate ale tastei Tab (sau Shift+Tab) dupa cere se completeaza respectivul camp folosind tastatura.

Campurile de editare numerice pot fi eventual insotite de butoane de incrementare-decrementare prin sageti verticale ^ si v. actionarea tastei directionale sageata in sus, cand cursorul sa afla in campul de editare numeric, determina incrementarea valorii curente din camp cu o unitate. Acelasi efect este dat si de actionarea tastei directionale sageata in jos, cu deosebirea ca actionarea sa are ca efect decrementarea valorii curente din campul de editare, cu o unitate.

Selectarea unui element din lista de face prin selectarea listei respective urmata de selectarea elementului dorit, prin actionari ale tastelor directionale.

Lista ascunsa trebuie, de asemenea, selectata inainte de a putea alege elementul curant al acesteia. Dupa selectare se apasa tasta Space pentru afisarea elementelor listei si, cu ajutorul tastelor directionale se selecteaza elementul dorit. Urmeaza actionarea tastei Enter, elementul selectat devenind cel curent, lista fiind ascunsa in acelasi timp.

46

46

Comutatoarele, dupa selectare, se activeaza sau dezactiveaza folosind tasta Space sau Enter (fiecare actionare a acestei taste trece comutatorul in starea complementara)

Pentru activarea unui buton radio dintr-un grup, se selecteaza mai intai grupul respectiv, folosind tasta Tab sau Shift+Tab apoi se selecteaza butonul radio din cadrul grupului, cu ajutorul tastelor directionale si, in final se apasa tasta Enter sau Space pentru a activa butonul radio dorit. Folosind mouse-ul

Campurile de editare se completeaza cu ajutorul tastaturii, dupa ce in prealabil s-a pozitionat cursorul in respectivul camp, printr-un clic simplu in interiorul acestuia.

In cazul campurilor de editare numerice, insotite de butoane de incrementare-decrementare, se pot incrementa, respectiv decrementa, valorile din aceste campuri prin cate un clic pe butoanele respective.

Selectarea unui element dintr-o lista se face printr-un clic pe elementul dorit. Se folosesc eventual barele de defilare, daca elementul care se doreste a fi selectat nu se afla printre cele afisate curent in cadrul listei.

Pentru afisarea listelor ascunse se realizeaza un clic simplu pe elementul curent selectat (sau pe butonul din dreapta acestuia). Selectarea elementului dorit se face de asemenea printr-un clic simplu pe acesta, folosindu-se eventual barele de defilara. Activarea si, respectiv, dezactivarea comutatoarelor, activarea butoanelor radio sau actionarea declansatoarelor, este realizata printr-un clic pe respectivul element.

Fereastra Open este folosita pentru specificarea numelui unui fisier ce urmeaza a fi deschis. Ea contine urmatoarele butoane de control: - un camp de editare, File Name, in care poate fi introdus, caracter cu caracter, de la tastatura, numele fisierului de deschis - doua lista, una sub campul de editare iar cealalta in partea dreapta a ferestrei (numita Directory), care permit selectarea unui fisier si respectiv a unui director dintr-o multime inita, afisata total sau partial pe ecran - doua lista ascunse, numite List Files of Type si Drive, prin intermediul carora se permite selectarea tipului de fisiere, respectiv a unitatii de disc; diferenta dintre listele simple si ascunse este aceea ca la cele de al doilea tip, in starea neselectat, este afisat pe ecran doar elementul curent, restul listei fiind afisat numai ;la trecerea in starea selectat, cand se alege un alt element; in cazul listelor simple starea neselectat si cea selectat nu difera din punctul de vedere al numarului de elemente afisate pe ecran dat - patru comutatoare, numite All Files, Read Only, Enviroment si Exclusive, fiecare dintre acestea indicand prezenta sau absenta unei anumite proprietati, simbolizeaza prin numele comutatorului respectiv; prezenta proprietatii este indicata printr-un X in interiorul patratelului asociat comutatorului, iar in lipsa acesteia patratelul va fi gol (starea dezactivat) - trei declansatoare New,Open si Cancel, in partea dreapta a ferestrei, a caror actionare determina declansarea unor anumite operatii, sugerata prin numele fiecaruia in parte.

Parasirea FoxPro-ului poate fi realizata prin: - inchiderea ferestrei asociate acestui sistem, Microsoft FoxPro, prin alegerea optiunii Close de pe meniul asociat ferestrei, sau printr-un clic dublu pe butonul de inchidere; - alegerea optiunii Exit din submeniul File al meniului sistem FoxPro - prin actionarea combinatiei Alt+F4 Tipuri de date

Un tip de date reprezinta o caracteristica a datelor prin care se stabileste ce operatii se pot executa asupra lor, modul de codificare a datelor in memoria calculatorului, semnificatia acestor date. Exemple de tipuri de date: numeric, logic, sir de carectere, etc. Tipul logic

Este caracteristic datelor ce nu pot lua decat doua valori "adevarat" sau "fals". O expresie de tip logic reprezinta o combinatie de operanzi si operatori, construita dupa anumite reguli sintactice, a carei evaluare va avea ca rezultat o valoare logica.

Operanzii ce intra in componenta expresiilor logice sunt de urmatoarele tipuri: - campuri de tip logic ale unei baze de date - functii ce returneaza valori logice - variabile de tip logic - alte expresii logice

Operatorii logici, in ordinea prioritatii de evaluare, sunt sintetizati in urmatorul tabel:

Operator Semnificatie (,) Grupeaza expresiile !,NOT Negatie logica AND Si logic OR Sau logic

47

47

Tipul numeric

Cu toate ca limbajul FoxPro este un limbaj orientat pe lucrul cu baze de date si nu unul orientat pe calcule matematice stiintifice, tipul numeric este implementat astfel incat sa permita realizarea majoritatii operatiilor matematice intalnite in practica.

Operanzii numerici care intervin in expresii pot fi: - Campuri numerice ale unei baze de date - Functii care returneaza valori numerice - Variabile de tip numeric - Constante numerice Operatorii care se aplica unor operanzi numerici, avand ca rezultate tot valori numerice, in ordinea prioritatilor de evaluare:

Operator Semnificatie (,) Grupeaza expresiile **,^ Ridicare la putere *,/,% Inmultire,impartire, modulo(restul impartirii) +,- Adunare, scadere

Intre doua expresii numerice se pot aplica, de asemenea, operatori relationali, obtinandu-se astfel expresii logice. Acesti operatori sunt prezentati in urmatorul tabel:

Operator Semnificatie < Mai mic decat > Mai mare decat = Egal cu <>,#,!= Diferit de <= Mai mic sau egal cu >= Mai mare sau egal cu

Tipul sir de caractere

Un sir de caractere reprezinta o multime ordonata de caractere care se trateaza ca un tot unitar. Intr-un sir de caractere, ordinea acestoras fiind esentiala, fiecarui caracter I se va putea asocia un numar reprezentand pozitia acestuia in cadrul sirului (primul caracter va avea pozitia 1, al doilea va avea pozitia 2 etc.)

Numarul caracterelor dintr-un sir reprezinta lungimea sirului. Un subsir al sirului dat reprezinta o portiune din sir, incepand de la o pozitie specificata di de lungime data. Constantele de tip sir de caractere se specifica prin multimea caracterelor care le compun, incadrate intre apostrofuri simple sau duble (la ambele capete trebuie sa am acelasi tip de apostrof). De exemplu 'salut' si "salut" reprezinta acelasi sir de caractere. Pentru a include unul din cele doua delimitatoare intr-un sir de caractere, multimea caracterelor ce alcatuiesc sirul va fi incadrata intre delimitatorul de celalalt tip decat cel din sir. Astfel constructiile "10'(zece minute)" si '10"(zece secunde)' sunt corecte.

O constructie de tip sir de caractere reprezinta o combinatie de operanzi si operatori, realizata dupa anumite reguli, a carei evaluare va avea ca rezultat un sir de caractere. Operanzii care intra in corespondenta acestor tipuri de expresii pot fi: - campuri de tip sir de caractere ale unei baze de date - functii ce returneaza siruri de caractere - variabile de tip sir de caractere - constante de tip sir de caractere

Asupra sirurilor de caractere se aplica doua tipuri de operatori: - operatori de concatenare - operatori de comparare sau relationali Operatorii de concatenare sunt doi la numar si anume: - operatorul de concatenare simplu "+" - operatorul de concatenare special,"-" Tipul data calendaristica Expresiile de tip data calenndaristica pot contine: - campuri de acest tip ale unei baze de date - functii ce returneaza valori de tip data calendaristica - variabile de tip data calendaristica - constante de tip data calendaristica

48

48

O constanta de tip data calendaristica se specifica prin luna , ziua si anul corespunzator, separate prin caracterul '/' si incadrate intre paranteze acolade. Ordine de specificare a zilei, lunii si anului, modul de scriere a anului (cu doua sau patru cifre0 cat si separatorul dintre cele trei componente ale datei sunt controlate de comenzi. Implicit anul se specifica prin cifre, ordinea implicita este luna/zi/an, iar separatorul implicit este '/', adica format american de data calendaristica. Tipul memo si tipul general

Aceste tipuri de date reprezinta o facilitate foarte puternica a FoxPro-ului dand posibilitatea controlului la nivel inferior al diverselor date cum ar fi drivere de imprimanta, de ecran, diverse texte cu lungime variabila, imagini.

Tipul memo este asemanator tipului sir de caractere. Astfel ,unele functii care se aplica sirurilor de caractere pot fi aplicate si datelor de tip memo (exemplu $, len(),at(),substr() etc.) Crearea bazelor de date

Pentru a crea aceasta baza de date se alege optiunea New a submeniului File, aceasta determinand deschiderea ferestrei cu acelasi nume: New

Din grupul de butoane radio din partea stanga a ferestrei se selecteaza butonul radio Table/DBF, indicand ca fisierul ce se va crea va fi o baza de date. Urmeaza actionarea declansatorului New, operatie ce va determina deschiderea unei noi ferestre, numita Table Structure, in care se va specifica structura bazei de date (tabelului).

Fereastra contine in partea centrala o lista formata la randul ei din sase coloane, fiecare linie a listei descriind un camp, iar fiecare coloana o caracteristica a campului.

Coloanele listei au urmatoarele semnificatii: - prima coloana, care nu poarta nici un nume, este folosita la schimbarea ordinii de spatiere a campurilor in baza de date; pentru mutarea unui camp in alta pozitie se actioneaza butonul din aceasta coloana si, cu butonul stang al mouse-ului apasat, se muta campul odata cu cursorul in noua pozitie, dupa care se elibereaza butonul mouse-ului; prin intermediul tastaturii, aceeasi operatie se realizeaza cu ajutorul combinatiilor Ctrl+sageata in sus si Ctrl+sageata in jos - cea de-a doua coloana, numita Tag, se foloseste la stabilirea unor criterii de ordonare a datelor din bazele de date - in a treia coloana, care poarta numele Name, se specifica denumirea campurilor bazei de date - a patra coloana, Type, este folosita la specificarea tipului fiecarui camp in parte; ea contine liste ascunse cu urmatoarele elemente: Character sir de caractere Numeric numeric Float numeric Date data calendaristica Logical logic, boolean Memo memo General general Picture imagine - coloana a cincea, numita Width, va indica lungimea campurilor, in caractere; se poate folosi atat ca un camp de editare cat si prin intermediul butoanelor de incrementare/decrementare - coloana Dec, se foloseste in cazul campurilor numerice (numerc si Float) pentru specificarea numarului de cifre de dupa punctul zecimal

Observatie: lungimea campurilor numerice (coloana Width) include si numarul de cifre (coloana Dec) de dupa punctul zecimal si punctul zecimal propriu-zis (1 caracter)

De asemenea, unele tipuri de campuri nu necesita completarea coloanelor 5 si 6, ele avand lungimi predefinite:

Date 8 caractere Logical 1 carecter Memo 10 caractere General 10 caractere Fereastra Table Structure mai contine doua declansatoare, in sectiunea Fields prin care se insereaza un camp

nou deasupra campului curent (Insert) sau se sterge campul curent (Delete) Dupa terminarea lucrului in aceasta fereastra, se actioneaza declansatorul pentru continuare sau Cancel

pentru renuntare la operatia de creare a bazei de date. Actionarea declansatorului OK, semnificand continuarea operatiei de creare a bazei de date, determina

deschiderea unei noi ferestre, Save As, folosita la specificarea numelui fisierului in care se va depune aceasta baza de date, cat si a locului acestuia (discul si ditectorul).

49

49

Numele fisierului va fi introdus in campul de editare Save Table As: sau se va alege din lista de sub acesta. Fisierul va fi depus pe discul selectat in lista ascunsa Drive:, in directorul selectat din lista Directory.

In acest moment operatia de creare a bazei de date s-a incheiat. Totusi sistemul mai afiseaza o fereastra de dialog prin care suntem intrebati daca dorim sa introducem date in baza de date nou creata (Input data record now?). un raspuns afirmativ (Yes) va deschide o fereastra de adaugare, iar unul negativ (No) va preda controlul ferestrei de comenzi.

Adaugarea de noi date in baza de date Adaugarea de inregistrari la o baza de date este o operatie curenta, ea realizandu-se ori de cate ori se incarca

noi date in aceasta. Mai intai trebuie deschisa baza de date la care se adauga noi inregistrari, dupa care se procedeaza astfel: - se alege optiunea Append a submeniului Record, pe ecran fiind deschisa o fereastra de adaugare - campurile sunt puse unele sub altele, iar inregistrarile, de asemenea unele sub altele, sunt separate prin cate o linie punctata - se completeaza fiecare camp in parte, inregistrare dupa inregistrare; completarea campurilor Memo se face in ferestre distincte deschise prin actionarea combinatiei Ctrl+Page down si inchise, dupa introducerea intregului continut, cu ajutorul combinatiei Ctrl+Enter; campurile logice se completeaza cu "F" pentru fals si "T" pentru adevarat - dupa completarea ultimului camp al ultimei inregistrari ce se doreste a fi adaugata la baza de date, se actioneaza combinatia Ctrl+End care inchide fereastra de adaugare si salveaza noile inregistrari adaugate sau se inchide simplu fereastra de adaugare ca orice alta fereastra Windows. Modificarea si vizualizarea continutului unei baze de date

Odata introduse date intr-o baza de date, acestea pot fi vizualizate si modificate cu ajutorul facilitatilor oferite de FoxPro. Pentru aceasta se alege optiunea Browse a submeniului database, deschizandu-se o fereastra in care va fi afisat, spre modificare, continutul bazei de date, sub forma de tabel: campurile sunt coloane iar inregistrarile sunt linii.

Deplasarea din camp in camp se face cu ajutorul tastelor tab si Shift+Tab iar din inregistrare in inregistrare, folosind tastele directionale sageata in sus si sageata in jos.

Odata deschisa fereastra Browse, la meniul sistem este adaugat un nou submeniu 9numit de asemenea browse) prin care se pot efectua diferite operatii in aceasta fereastra cum ar fi: - schimbarea modului de afisare a campurilor (unul langa altul sau unul sub altul) - afisarea sau inhibarea liniilor despartitoare dintre campuri si inregistrari - schimbarea dimensiunilor de afisare a campurilor, a ordinii de afisare a acestora - schimbarea fontului de afisare a textului in fereastra Browse

La deschiderea ferestrei Browse pentru vizualizarea sau modificarea continutului unei baze de date, campurile sunt afisate unele langa altele iar inregistrarile unele sub altele. Acest mod de afisare, sub forma unui tabel, se numeste Browse. Un alt mod de afisare este cel numit Change, in care atat inregistrarile cat si campurile sunt afisate unele sub altele. Trecerea de la un mod de afisare la altul se face prin alegerea optiunii Change si, respectiv, Browse din submeniul Browse al meniului sistem.

Afisarea sau inhibarea afisarii liniilor separatoare ale campurilor si inregistrarilor in cadrul ferestrei Browse se face prin intermediul optiunii Grid a submeniului Browse.

Modul de afisare a textului in interiorul ferestrei Browse este stabilit in fereastra Font deschisa la alegerea optiunii Font a submeniului Browse. In aceasta fereastra pot fi modificate: fontul folosit, stilul si dimensiunea acestuia.

Inchiderea ferestrei Browse se realizeaza fie prin combinatia Ctrl+End, fie prin metode specifice ferestrelor platformei grafice Windows.

Stergerea datelor din baza de date. Accesul la datele din bezele de date Ca si celelalte tipuri de prelucrari aplicate asupra datelor din bazele de date stergerea lucreaza tot la nivel de

inregistrare. In FoxPro exista doua tipuri de stergere: - stergere logica- prin care inregistrarile nu sunt strese propriu-zis din bazele de date ci sunt doar marcate pentru stergere (se pozitioneaza cate un ijndicator pentru fiecare inregistrare stearsa din baza de date). Comenzile FoxPro care lucreaza cu inregistrarile bazei de date, inainte de prelucrarea unei inregistrari, testeaza marcatorul de stergere al acesteia si, daca acesta este pozitionat, considera ca inregistrarea nu exista in baza de date respectiva - stergerea fizica- prin acest tip de stergere inregistrarile disparand fizic din baza de date, fara posibilitatea de refacere.

Stergerea logica a inregistrarilor se realizeaza prin intermediul ferestrei Delete care se deschide la alegerea optiunii Delete a submeniului Record. In aceasta fereastra se specifica inregistrarile care vor fi sterse prin

50

50

clauzele Scope, For si While dupa care se actioneaza declansatorul Delete. Operatia se refera la baza de adte curenta.

Stergerea fizica a unor inregistrari din baze de date se realizeaza in doua etape: - se marcheaza pentru stergere (se sterg logic) inregistrarile dorite; - se comanda stergerea fizica a inregistrarilor marcate anterior prin alegerea optiunii Pack a submeniului Database. Odata sterse fizic, inregistrarile nu mai pot fi refacute.

Rechemarea inregistrarilor marcate anterior pentru stergere poate fi obtinuta astfel: - se alege optiunea Recall a submeniului Record pentru deschiderea ferestrei Recall - se specifica conditiile de selectie a inregistrarilor de rechemat cu ajutorul clauzelor Scope, For si While - se actioneaza declansatorul Recall Conditiile de accesare a campurilor bazei de date active, adica lista de campuri active si inactive ale bazei de date, se stabilesc dupa cum urmeaza: - se deschide fereastra Setup prin alegerea optiunii cu acelasi nume a submeniului Database - se actioneaza declansatorul Fields pentru deschiderea ferestrei Field Picker - din lista All Fields se selecteaza campurile active care vor fi transferate in lista Selected Fields prin actionarea declansatorului Move - trecerea in sens invers din lista Selected Fields in lista All Fields este echivalenta cu eliminarea campurilor respective si se realizeaza cu ajutorul declansatorului Remove - declansatoarele All si Remove All au aceeasi semnificatie cu Move si Remove, cu deosebirea ca ele se refera la toate campurile, nu numai la cel selectat - se actioneaza declansatorul OK pentru revenirea in fereastra Setup, care se inchide prin actionarea declansatorului Ok al acesteia. Ordonarea datelor din bazele de date In FoxPro exista doua metode principale de ordonare a bezelor de date: - sortarea unei baze de date- care presupune crearea unei baze de date, in care sunt depuse aceleasi inregistrari, dar in ordinea dorita - indexarea unei baze de date- caz in care se creeaza un nou fisier, numit fisier index, in care se memoreaza doar ordinea inregistrarilor bazei de date. Sortarea bazelor de date

Sortarea unei baze de date se realizeaza cu ajutorul optiunii Sort a submeniului Database, la a carei alegere se deschide pe ecran fereastra Sort.

Baza de date care se va sorta se alege prin intermediul listei ascunse From Table. Partea superioara a ferastrei este folosita la specificarea cheii de ordonare care, in acest caz, se numeste

cheie de sortare. In aceasta parte, in stanga, se gaseste lista All Fields din care se vor alege campurile care vor alcatiu cheia de sortare, iar in partea dreapta se afla lista Sort Order, in care se vor introduce campurile selectate din lista All Fields.

Alcatuirea cheii de sortare se face astfel: - se atabileste primul criteriu de sortare, aceasta insemnand stabilirea modului de ordonare a inregistrarilor dupa acest criteriu (crescator sau descrescator) si a primului camp care va fi folosit la compararea inregistrarilor - pentru aceasta se alege unul din butoanele radio Ascending sau Descending in functie de modul de sortare dupa primul camp (crescator sau, respectiv, descrescator) - in cazul cand primul camp al cheii de sortare este de tip sir de caractere se poate activa comutatorul Ignore Case pentru a face compararea campului independenta de tipul caracterelor (majuscule sau litere mici) - se selecteaza ca prim camp al cheii de sortare unul din campurile bazei de date, prin intermediul listei All Fields - se actioneaza declansatorul Move care determina adaugarea campului selectat la lista Sort Order si dezactivarea respectivelui camp din lista All Fields pentru a nu mai permite reselectarea acestuia; in stanga campului selectat, in lista Sort Order vom observa o sageata indicand modul de sortare:

- sageata in sus pentru crescator - sageata in jos pentru descrescator

si un buton care permite rearanjarea campurilor din lista Sort Order - se procedeaza analog pentru urmatoarele campuri care alcatuiesc cheia de sortare (se selecteaza modul de sortare si se alege campul dorit)

Dupa stabilirea cheii de sortare se trece la specificarea conditiilor de selectie a inregistrarilor care se vor copia in noua baza de date, prin intermediul sectiunii Input a ferestrei, prin comutatoarele Scope, For si While.

Noua baza de date care va contine inregistrarile in ordinea dorita va fi specificata prin intermediul sectiunii Output. Este posibil ca in noua baza de date sa nu se mai copieze toate campurile bazei de date care se sorteaza, ci numai o parte dintre acestea, care se vor selecta in fereastra deschisa prin activarea comutatorului Fields.

51

51

Numele bazei de date, al fisierului care va memora datele bazei de date sortate se va specifica in fereastra Save As deschisa prin actionarea declansatorului cu acelasi nume.

Dupa ce toate aceste operatii au fost executate se poate trece la ordonarea propriu-zisa a bazei de date prin actionarea declansatorului implicit OK sau se poate renunta la aceasta prin actionarea declansatorului Cancel.

Indexarea bazelor de date Indexarea unei baze de date reprezinta o metoda moderna si performanta de acces la inregistrari, intr-o

anumita ordine, data de un anumit criteriu de ordonare. Spre deosebire de sortare, la care continutul bazei de date este copiat intr-o noua baza de date in ordinea dorita, obtinand astfel o dublare a informatiilor pe disc si deci o risipa de spatiu de memorare, indexarea presupune de asemenea crearea unui nou fisier asociat bazei de date, ducand astfel la o relativa economie de spatiu de memorare comparativ cu metoda anterioara.

Cheia de ordonare in cazul indexarii se numeste cheie de indexare, ea calculandu-se pentru fiecare inregistrare a bazei de date si folosindu-se la compararea inregistrarilor acesteia. In fisierul indexat asociat bazei de date se va memora pentru fiecare inregistrare valoarea cheii de indexare si numarul de ordine al inregistrarii. Accesul la datele dintr-o baza de date indexata se face prin intermediul fisierului index asociat.

Fisierul index actioneaza ca un filtru asupra bazei de date, inregistrarile neordonate fizic fiind vazute logic in ordinea dorita.

Pentru stabilirea unei anumite ordini a inregistrarilor unei baze de date prin metoda indexarii, se parcurg urmatoarele etape: - se deschide baza de date - se indexeaza baza de date, aceasta insemnand stabilirea cheii de indexare si a altor optiuni relativ la modul de indexare si crearea fisierului index asociat Odata creat fisierul index, pentru a lucra cu o baza de date indexata se procedeaza astfel: - se deschide baza de date - se deschid fisierele index asociate acesteia (create anterior), fie automat, de FoxPro, fie manual, de utilizator - din mai multe criterii de ordonare, chei de indexare, asociate simultan unei baze de date, se selecteaza acea cheie care va da ordinea inregistrarilor, numita cheie de indexare activa - se executa operatiile dorite asupra bazei de date indexate - se inchide baza de date si odata cu aceasta, in mod automat, si fisierele index asociate Fisierele index ce se asociaza unei baze de date pot fi de doua tipuri: - fisiere index simple (avand extensia .IDX), care contin o singura cheie de indexare si deci un criteriu de ordonare - fisiere index compuse (cu extensia .CDX), in care se memoreaza mai multe criterii de ordonare, fiecaruia dintre acestea asociindu-I-se un nume, cu titliu generic de "eticheta index"

Unei baze de date I se pot asocia mai multe fisiere index, atat simple cat si compuse. La un anumit moment de timp ordinea de accesare a inregistrarilor bazei de date este data de un fisier index simplu, cel activ, sau de o singura eticheta index dintr-un fisier compus, numita eticheta index activa.

Indexarea unei baze de date se face alegand optiunea New a submeniului File si selectand butonul radio Index, in fereastra asociata acestei optiuni. Dupa actionarea declansatorului New se va deschide ferestra Index.

Cheia de indexare se construieste fie alegand campuri ale bazei de date din lista Fields, fie cu ajutorul Constructorului de expresii pornit la actionarea declansatorului Index Key din dreapta acestei liste. Tipul de indexare crescatoare sau descrescatoare se indica prin intermediul butoanelor radio Ascending si respectiv, Descending.

Numele fisierului index si directorul unde va fi depozitat acesta se introduc fie prin intermediul ferestrei Save As, deschisa lqa actionarea declansatorului cu acelasi nume, fie manual prin introducerea numelui si caii complete in regiunea de editare text din dreapta acestui declansator.

Deci pentru crearea unui fisier index se vor parcurge urmatoarele etape: - mai intai se stabileste tipul fisierului Index (simplu sau compus, structural sau nestructural, compact sau necompact) - apoi se stabileste numele acestui fisier si locul in care acesta va fi depozitat pe disc (pentru fisiere index simple si pentru fisiere index compuse nestructurale) - apoi se stabileste cheia de indexare - in cazul fisierelor index compuse se introduce in campul de editare Tag Name denumirea etichetei index ce se va crea - se specifica apoi tipul indexarii (crescatoare sau descrescatoare, unica sau multipla), cat si filtru index - in final se actioneaza declansatorul implicit OK

Crearea unui fisier index pentru o baza de date nu presupune neaparatca acesta este deschis odata cu baza da date decat in cazul fisierelor index compuse structurale. In celelalte cazuri, dupa deschiderea unei baze de date este necesara si deschiderea fisierelor index asociate, aceasta operatie realizandu-se astfel: - se alege optiunea Open a submeniului File obtinand pe ecan fereastra Open - din lista ascunsa List Files of Type se alege elementul Index, indicand ca vom deschide un fisier index pentru baza de date curenta

52

52

- cu ajutorul listelor ascunse Drive si Directory ai al listei din partea stanga a ferestrei se stabileste directorul de unde se preia fisierul index - din lista din partea stanga-sus a ferestrei se alege fisierul care se va deschide si apoi se actioneaza declansatorul implicit Open - se repeta operatiile anterioare pentru toate fisierele index asociate bazei de date active

Pentru a stabili care fisier index simplu este activ sau care eticheta index a unui fisier index compus este activa se foloseste optiunea Setup a submeniului Database. Aceasta optiune are asociata fereastra Setup.

Sectiunile indexes si Index controleaza modul de indexare a bazei de date active. In lista Indexes sunt afisate toate fisierele index simple si toate etichetele index deschise pentru baza de date activa. Pentru a adauga la aceasta lista un nou element (fisier index simplu sau eticheta index) se actioneaza declansatorul Add si infereastra deschisa se alege fisierul index respectiv.

Declansatorul Modify se foloseste pentru a modifica cheia de indexare a unui fisier index simplu sau a unei etichete selectate anterior din lista Indexes. Inchiderea unui fisier index se face prin actionarea declansatorului Remove, dupa selectarea din lista Indexes a fisierului index de inchis.

Actionarea declansatorului No Order face ca accesarea inregistrarilor bazei de date sa se faca in ordinea fizica a acestora, fara folosirea vreunui fisier index asociat bazei de date.

Stabilirea fisierului index simplu sau a etichetei care va da ordinea de accesare a inregistrarilor se va face prin selectarea acestuia din lista Indexes a acestei ferestre si actionarea declansatorului Set order. Fereastra se paraseste prin actionarea declansatorului implicit OK. Odata cu inchiderea unei baze de date de inchid si toate fisierele index asociate acesteia, indiferent de tipul lor.

Campurile Memo Accesul la continutul memo se face in felul urmator:

- se selecteaza inregistrarea dorita si se citesc datele din campul memo respectiv, din baza de date - cu ajutorul acestor date se gaseste locul de depozitare a continutului campului memo, in fisierul memo asociat - se citeste din fisierul memo, de la pozitia determinata anterior, continutul campului memo Incarcarea unor date intr-un camp memo, la o anumita inregistrare, se face parcurgand urmatoarele etape: - se gaseste un spatiu liber in fisierul memo asociat bazei de date, suficient pentru memorarea tuturor datelor, si se incarca aceste date in spatiul respectiv - se completeaza in baza de date, la inregistrarea dorita, in campul memo respectiv, toate datele necesare localizarii in fisierul memo a continutului campului.

Incarcarea unor date intr-un camp memo se poate face fie de utilizator, introducandu-se caracter cu caracter intr-o fereastra de editare, fie prin citirea acestora dintr-un fisiere sau din memoria calculatorului.

Prima metoda de realizeaza in felul urmator: - se deschide o fereastra de editare pentru modificarea continutului bazei de date, sau pentru adaugarea de noi inregistrari, folosind comenzile Change, Edit, Browse,Append etc. - se pozitioneaza cursorul in campul memo respectiv, al inregistrarii dorite, dupa care se apasa combinatia de taste Ctrl+PgDn. Folosind mouse-ul, se pozitioneaza cursorul acestuia pe campul respectiv dupa care se apasa butonul stang al mouse-ului, de doua ori, consecutiv, la un interval scurt de timp - ca efect al acestei actiuni, pe ecran apare o fereastra de editare in care utilizatorul are posibilitatea de a introduce, folosind tastatura, continutul campului respectiv - dupa terminarea editarii campului memo se iese din fereastra de editare folosind combinatia de taste Ctrl+W, combinatie care realizeaza si salvarea modificarilor in baza de date, sai prin apasarea tastei Escape, care nu salveaza modificarile aduse campului memo - dupa inchiderea ferestrei de editare a campului memo, se revine in fereastra Change (Browse,Append, etc.)

O alta modalitate de a incarca un camp memo dintr-o baza de date este data de comanda Append Memo. Aceasta comanda incarca continutul unui fisier intr-un camp memo specificat. Comanda are urmatoarea sintaxa: Append Memo <camp memo> From <fisier> [Overwrite]

Continutul intregului fisier, cu numele <fisier>, se adauga la sfarsitul campului memo <camp memo>. Daca se include optiunea Overwrite, continutul fisierului nu va fi adaugat la sfarsitul campului memo, ci va fi copiat pesta acesta, vechiul continut al campului pierzandu-se. Generatorul de rapoarte La crearea unui raport trebuie sa se specifice bazele de date din care sunt extrase informatiile, precum si structura raportului (nivele de totalizare, criterii de ordonare etc.) In FoxPro rapoartele pot fi create prin doua metode: - prin programare- acestea contin instructiuni de afisare a informatiilor continute in baze de date; dezavantajul acestei metode consta in faptul ca pentru a finaliza aspectul grafic al raportului este necesara realizarea multor modificari in progarm; in plus, trebuie cunoscut limbajul de programare FoxPro

53

53

- a doua metoda, mai accesibila, se bazeaza pe folosirea generatorului de rapoarte Folosirea generatorului presupune realizarea urmatoarelor operatii pentru realizarea unui raport: - se porneste Generatorul, deschizand astfel fereastra de configurare; crearea raportului este mult usurata de faptul ca fereastra este impartita in benzi orizontale, de dimensiune variabila, care reprezinta in mod generic sectiuni ale raportului - in interiorul benzilor se definesc obiecte specifice generatorului de rapoarte: obiecte grafice, text, obiecte camp si obiecte camp calculate - odata creat raportul, acesta se poate tipari folosind optiunea Report din submeniul Database sau cea cu acelasi nume din submeniul Run pornirea Generatorului de rapoarte in scopul crearii unui raport nou se face folosind optiunea New din submeniul File. Deschiderea ferestrei de configurare in scopul modificarii unui raport creat se face cu ajutorul optiunii Open din submeniul File. Structura ferestrei de configurare a raportului

Dupa ce a fost pornit Generatorul de rapoarte in scopul realizarii unui raport nou, in fereastra de configurare se pot observa trei benzi: Page Header, Detail si Page Footer. Numele acestora sunt vizibile in bara care margineste inferior fiecare banda. In afara de aceste banzi, in functie de optiunile utilizatorului, in rapoarte pot fi incluse inca patru tipuri de benzi: Title, Group Header, Group Footer si Summary. Daca raportul este strucurat pe coloane, in fereastra de configurare vor aparea benzile Column Header si Column Footer. Dimensiunea verticala a unei benzi poate fi modificata actionand cu mouse-ul asupra butonului aflat in marginea stanga a ferestrei de configurare, la nivelul barei inferioare a fiecarei benzi.

Caracteristicile si modul de utilizare a benzilor sunt urmatoarele: - Title (bara titlu de raport)- corespunde titlului raportului si continutul ei apare o singura data in partea superioara a raportului; - Column Header (bara superioara de coloana)- continutul acesteia va aparea la partea superioara a fiecarei coloane - Page Header (banda superioara de pagina)- continutul acesteia va aparea la partea superioara a fiecarei pagini a raportului - Group Header (banda superioara de grup)- continutul acestei benzi apare la partea superioara a fiecarui grup - Detail (banda de detalii)- contine informatiile de fond ale raportului - Group Footer (banda inferioara de grup)- in cazurile in care informatiile continute in raport au fost grupate, continutul acestei benzi va aparea in partea inferioara a fiecarui grup - Column Footer (banda inferioara de coloana)- continutul benzii va aparea in partea inferioara a fiecarei coloane - Page Footer (banda inferioara de pagina)- informatiile continute in aceasta banda apar in partea inferioara a fiecarei pagini a raportului - Summary (banda rezumat)- continutul acestei benzi este afisat o singura data la sfarsitul raportului.

In scopul introducerii in raport a unei benzi de raport sau a unei benzi rezumat, se alege optiunea Title/Summary din submeniul Report, deschizand astfel pe ecran fereastra de dialog cu acelasi nume. Pentru a introduce o banda titlu de raport se alege comutatorul Title Band din sectiunea Report Title. In mod analog, pentru banda rezumat se alege comutatorul Summary Band. Daca a fost ales unul dintre comutatoarele New Page, inainte de tiparirea unei benzi se trece la pagina noua.

54

54

Internet

Internet-ul reprezinta un sistem informational care

1. utilizeaza in mod unitar acelasi spatiu de adrese bazat pe IP (Internet Protocol) sau pe viitoarele sale extensii

2. este capabil sa asigure comunicarea prin suita de protocoale TCP/IP (Transmission Control Protocol/Internet Protocol) sau prin viitoarele sale extensii

3. ofera acces, public sau privat, la serviciile de comunicatii de nivel inalt Internet-ul a evoluat mult in cele 3 decenii de existenta. A fost conceput in era time-sharing-ului, dar s-a dezvoltat in era calculatoarelor personale, a tehnologiilor client server si a retelelor de calculatoare. Cum te conectezi la Internet? A fi conectat la Internet inseamna a avea acces la un calculator gazda care este nod al retelei Internet si are adresa Internet. Cand esti conectat la Internet ai acces la toate facilitatile retelei si poti comunica cu orice alt calculator din retea. Exista mai multe posibilitati de conectare la Internet:

a) a) Conexiune permanenta Calculatorul este conectat permanent la Internet prin linie telefonica dedicata, dar un simplu utilizator nu isi poate permite o astfel de conexiune, cheltuielile fiind justificate doar pentru institutii care lucreaza intend cu informatii din retea. b) b) Conectare temporara prin linie telefonica In acest caz trebuie sa dispui de un modem, de programe speciale de comunicatie si sa apelezi la serviciile unei firme specializate in furnizarea de servicii Internet (ISP-Internet Service Provider). Un ISP este o firma care are calculatoare de mare capacitate conectate la Internet prin linii telefonice dedicate, canale radio sau canale satelit si care ofera clientilor, in schimbul unei taxe, servicii de conectare la Internet. In functie de optiunile clientului, furnizorul de servicii Internet poate oferi:

• conexiune de tip posta electronica, care ofera posibilitatea de a utiliza posta electronica; • conexiune full-acces (acces total), care ofera acces la toate facilitatile Internet • cont cu shell, care ofera acces la toate facilitatile Internet, oferind in plus si posibilitatea de a executa comenzi in modul linie de comanda. Dezavantajul acestui tip de conectare fata de conectarea full-acces este ca in acest caz calculatorul tau nu e legat la Internet, el functioneaza ca un simplu terminal, executand programele de pe calculatorul gazda.(sunteti limitati la soft-ul existent pe calculatorul gazda)

Indiferent de modul de conectare adoptat, administratorul de sistem trebuie sa creeze utilizatorului un cont. Contul este identificat printr-un nume si este protejat de o parola. Servicii Internet

1. Poste electronica (e-mail) este facilitatea prin care puteti trimite si puteti primi mesaje de la orice

utilizator al retelei Internet. Mesajele pot contine numai text, dar se pot atasa si alte tipuri de informatii (imagini, muzica arhive)

2. WWW (World Wide Web) este, probabil cel mai utilizat si mai atractiv serviciu si va permite sa consultati informatiile de pe Internet prin intermediul unui sistem urias de documente legate intre ele (hipertexte). Consultarea informatiilor WWW se numeste navigare si se realizeaza cu ajutorul unor programe speciale, numite browser-e.

3. Talk este o facilitate care nepermite sa discutam in direct cu un alt utilizator al retelei, de oriunde de pe planeta. Conditia este ca in momentul in care lansam un apel talk, persoana sa fie conectat si sa accepte discutia. Ecranul va fi impartit in doua zone, o zona in care introducem mesajele noastre si o zona in care putem putem citi mesajele interlocutorului.

4. Chat este o forma mai complexa de talk, foarte des utilizata, in care pot participa la discutie mai multe persoane etc.

Crearea unei conexiuni in Windows’95

Dupa instalarea corecta a modemului si instalarea protocolului TCP/IP, va trebui sa deschideti o conesiune catre serverul pe care aveti cont. Pentru aceasta actionati clic stanga mouse pe butonul Start, apoi din meniul afisat selectati optiunea Programs|Accessories, apoi lansati in executie aplicatia Dial-Up Networking. O alta varianta de a lansa in executie Dial-Up Networking este prin dublu clic pe icon-ul aplicatiei My Computer. Daca

55

55

aplicatia Dial-Up Networking nu apare, lansati in executie aplicatia Add/Remove Programs din grupul de aplicatii Control Panel, pentru a instala aceasta componenta a sistemului de operare. Pentru a crea o noua conexiune, actionati printr-un dublu clic icon-ul Make New Conection. Va fi lansat in executie un wizard, care va va ghida, pas cu pas, in configurarea conexiunii. Vi se solicita in primul rand un nume pentru aceasta noua conexiune, apoi trebuie sa specificati modemul prin care se va realiza conectarea. Actionand eventual butonul Configure..., puteti reconfigura modemul, daca este necsar. Actionand butonul de comanda Next, veti vizualiza o noua fereastra de dialog in care vi se solicita numarul de telfon corespunzator liniei telefonice utilizate de serverul la care va conectati. Tara in care sunati, respectiv codul orasului au implicit valorile setate la configurarea modemului, dar le puteti modifica, daca doriti. Actionand butonul de comanda Finish, marcati sfarsitul operatiei de creare a unei noi conexiuni. Dupa terminarea configurarii, in fereastra Dial-Up Networking a aparut un nou icon corespunzator conexiunii create. Pentru a va conecta folosind aceasta conexiune, actionati printr-un dublu clic pe icon. Va aparea o ferastra de dialog care va solicita alte informatii necesare pentru conectare (numele contului si parola). Daca utilizati mai multe conturi, creati o conexiune pentru fiecare, denumindu-le suggestiv pe fiecare. Ferastra Dial-Up Networking va contine icon-urile tuturor conexiunilor create.

Se lanseaza in executie din START→PROGRAMS→MICROSOFT EXCEL Este o aplicatie bazata pe calcul tabelar (documentele sunt sub forma de tabel), iar extensia fisierelor este *.XLS.

STRUCTURA FERESTREI Fereastra este asemanatoare cu cea a aplicatiei Microsoft Word.

56

56

1. bara de titlu contine numele aplicatiei (Microsoft Excel), numele

fisierului si cele trei butoane standard (Minimize, Maximize/Restore, Close).

2. bara de meniuri contine meniurile: File, Edit, View, Insert, Format, Tools, Data, Window, Help.

3. Bara cu instrumente standad contine aceleasi optiuni de baza. 4. Bara de formatare contine urmatoarele casete/butoane:

a) FONT contine fontul de scriere din celula curenta b) FONTSIZE contine dimensiunea caracterelor c) B, I, U – Bold, Italic, Underline d) Butoanel pentru aliniere (Align left, Center, Align Right) e) Merge and Center – concateneaza mai multe cellule si aliniaza

continutul celulei in centru f) Currency Style – stabileste formatul celulei de tip unitate monetara g) Percent Style - stabileste formatul celulei de tip procent h) Comma style – afiseaza cifrele separate prin virgula i) Increase Decimal – mareste numarul de zecimale din celula curenta j) Decrease Decimal – micsoreaza numarul de zecimale din celula

curenta (prin rotunjire) k) Increase/ Decrease Indent – mareste/micsoreaza indentarea

(aliniatul in celula) l) Borders – stabileste chenarul celulelor m) Fill Color – stabileste culoarea de umplere a celulelor n) Font Color – Stabileste culoarea de scriere a caracterelor

5. Bara de formule contine optiunile:

a) Caseta Name box - caseta de nume care contine adresa celulei

curenta (Ex. A1) Adresa unei celule este data de Numele coloanei (A, B, C…) si

numarul liniei (1,2,…,65536) b) Insert Function – insereaze o functie de calcul in celula curenta c) Formula Bar – contine informatia din celula curenta sau formula de

calcul din celula. 6. zona de lucru – un tabel 7. bara cu urmatoarele butoane:

- merge pe prima foaie de calcul - merge pe foaia anterioara

a

a b c d e f g h i j k l m n

b a c

57

57

- merge pe urmatoarea foaie de calcul - merge pe ultima foaie de calcul

- butoane pentru foilea de calcul existete (implicit sunt 3

denumite Sheet1, Sheet2, Sheet3) - bara derulanta pentru deplasarea în foaia de calcul.

Pentru deplasarea intre foile de calcul se pot folosi butoanele prezentate anterior, sau

se da click pe foaia de calcul dorita. 8. bara de stare.

OPERATII CU FISIERE 1. Crearea unui document (doua variante)

a) se da click pe NEW de pe bara Standard b) FILE→NEW se deschide o caseta de dialog din care se aluge BLANK

DOCUMENT

2. Salvare unui document (doua variante)

a) click pe SAVE de pe bara Standard b) FILE→SAVE (AS) se deschide o caseta de dialog

1. în zona SAVE ÎN selectam unitatea de disc pe care vrem sa salvam 2. se deschide folder-ul în care dorim sa salvam (sub zona SAVE ÎN) 3. în zona FILE NAME scriem numele fisierului 4. se da click pe SAVE sau se da ENTER

Obs. Pentru anularea unei operatii incepute se da CANCEL. 3. Deschiderea unui document (doua variante)

58

58

a) click pe OPEN de pe bara Standard b) FILE →OPEN În ambele cazuri se deschide o caseta de dialog:

1. în zona LOOK ÎN selectez unitatea pe care se afla fisierul şi deschid folderul dorit.

2. Se da click pe fisier şi apoi pe OPEN sau ENTER.

DEPLASAREA INTR-O FOAIE DE CALCUL

1. cu sagetile de deplasare ne mutam o celula (sus, jos, stanga, dreapta) 2. HOME – pozitioneaza cursorul la inceputul liniei 3. CTRL+HOME – deplaseaza cursorul la inceputul foii de calcul 4. PAGE UP, PAGE DOWN – deplaseaza cursorul cu un ecran în sus sau în jos

INTRODUCEREA DATELOR ÎN CELULE

1) manual – se introduce informatia de la tastatura şi apoi se da ENTER 2) automat – informatia din celule se completeaza automat be baza unei

formule. OPERATII CU FOILE DE CALCUL

1) INSERAREA UNEI FOI DE CALCUL

- selectam foaia de calcul inaintea careia dorim sa inseram noua foaie de calcul

- INSERT→WORKSHEET

59

59

2) REDEDNUMIREA UNEI FOI DE CALCUL - selectam foaia de calcul pe care

dorim sa o redenumim - FORMAT →SHEET→

RENAME sau se da click pe numele foii de calcul

- Se scrie noul nume şi se da ENTER

3) ASCUNDEREA FOILOR DE CALCUL

- selectam foaia de calcul - FORMAT→SHEET→HIDE

4) AFISAREA FOILOR DE CALCUL ASCUNSE

- FORMA →SHEET→UNHIDE – se deschide o caseta de dialog - Selectam foaia dorita - OK

5) MUTAREA SAU COPIEREA FOILOR DE CALCUL

a. selectam foaia de calcul dorita b. EDIT →MOVE OR COPY SHEET

se deschide o caseta de dialog - în zona TO BOOK se alege

fisierul în care se va copia(muta) foaia de calcul

- în zona BEFORE SHEET selectam foaia de calcul inaintea careia dorim sa aducem foaia

- optiunea MOVE TO END pune foaia la sfarsitul fisierului - optiunea CREATE A COPY permite realizarea unei copii dupa

foaia de calcul selectata c. OK

6) STERGEREA FOILOR DE CALCUL

- selectam foaia de calcul - EDIT →DELETE SHEET

60

60

LUCRUL CU MAI MULTE CELULE ODATA Pentru a putea cu mai multe celule odata se pot folosi:

- listele de celule – enumeram adresele celulelor (Ex: A3, C4, D12…) - domeniile (blocurile) de celule

Un domeniu este o zona continua de celule selectate. Un domeniu de celule se specifica astfel: initai se scrie adresa celulei dintr-unul din colturi (Ex: stanga sus) apoi doua puncte (: sau ..) apoi adresa celulei din coltul opus(Ex: dreapta jos). INTRODUCEREA FORMULELOR ÎN CELULA

1. selectam celula dorita 2. se introduce semnul egal ‘=’ şi apoi formula dorita. Formulele se pot introduce cu ajutorul operatorilor matematici: + - adunare, - - scadere, * - inmultire, / - impartire, ^ - ridicare la putere; sau cu ajutorul functiilor predefinite.

FUNCTII MATEMATICE ELEMENTARE

1) AVERAGE(D1; D2; …) – calculeaza media aritmetica dintre valorile din celulele domeniilor precizate Ex: AVERAGE(A3..B5;A6:D9)

2) SUM(D1;D2;…) – calculeaza suma valorilor din celulele domeniilor precizate 3) PRODUCT(D1;D2;…) – calculeaza produsul valorilor din celulele

domeniilor precizate 4) Count(D1;D2;…) – returneaza numarul de celule din domeniile specificate 5) MIN(D1;D2;…) – returneaza valoarea minima dintre valorile celulelor din

domeniile specificate 6) MAX(D1;D2;…) – returneaza valoarea maxima dintre valorile celulelor din

domeniile specificate

SORTAREA DATELOR

61

61

1. selectam informatiile dorite 2. DATA→SORT se deschide o

caseta de dialog - in zona SORT BY selectam

primul criteriu de ordonare (coloana)

- in zonele THEN BY selectam al doilea si al treilea criteriu de ordonare (coloanele respective)

- in zona MY LIST HAS se va selecta:

- HEADER ROW – daca am selectat si capul de tabel - NO HEADER ROW – daca nu am selectat si capul de table.

- OK

FORMATAREA CELULELOR

1) selectam celulele dorite 2) FORMAT→CELLS se deschide o caseta de dialog cu mai multe sectiuni:

a) NUMBER – selectam tipul informatiei din cellule

b) ALIGNMENT

- in zona TEXT ALIGNMENT – selectam alinierea in celule HORIZONTAL (alinierea pe orizontala) sau VERTICAL (alinierea pe verticala) - in zona ORIENTATION – selectam orientarea de scriere (gradul de inclinare a textului)

62

62

- in zona TEXTCONTROL avem urmatoarele optiuni: - WRAP TEXT – mareste celula pe verticala pentru a incape textul in celula pe mai multe randuri - SHRINK TO FIT – taie textul care nu incape in celula - MERGE CELLS – concateneaza celulele selectate

c) FONT – selectam fontul de scriere - FONT STYLE – stilul (Bold, Italic sau combinatii) - SIZE – alegem dimensiunile caracterelor - EFFECTS – STRIKETHROUGH – scrie textul taiat cu o linie pe orizontala -SUPERSCRIPT – scrie puterile - SUBSCRIPT – scrie indicii

d) BORDER – selectam locurile unde vor apare liniile celulelor e) PATTERNS – selectam culoarea si modelul de umplere a celulelor f) PROTECTION – se foloseste pentru a bloca sau ascunde celulele selectate

63

63

GENERAREA GRAFICELOR

1) selectam celulele pentru care se va genera graficul 2) din meniul INSERT → CHART sau se da click pe butonul

CHART WIZARD de pe bara cu instrumente STANDARD si se va deschide o caseta de dialog cu 4 pasi.

PASUL 1 – se alege tipul graficului si se da NEXT

PASUL 2 – se scrie domeniul pentru care se traseaza graficul (daca acesta nu a fost selectat la pasul 1))

64

64

PASUL 3 – specificam diferite optiuni pentru grafic

- TITLE – se specifica titlul graficului si al axelor de coordinate (X,Y,Z ) - AXES – selectam optiunile pentru axele de coordinate - GRDILINES – se selecteaza optiunile pentru liniile ajutatoare din grafic - LEGEND – specificam pozitia legendei - DATALABELS – specificam optiunile pentru etichetele informatiilor - DATA TABLE – se afiseaza sau nu tabelul

PASUL 4 – specificam locul unde va apare graficul - AS NEW SHEET – pune graficul intr-o noua foaie de calcul - AS OBJECT IN – pune graficul in foaia de calcul selectata. FINISH

65

65

Se lanseaza în executie din START→PROGRAMS→MICROSOFT WORD. Aceasta aplicatie creeaza fisiere cu extensia *.DOC (documente)

STRUCTURA FERESTREI

0

1

2

3

4

5

6

66

66

0. bara de titlu: contine numele documentului deschis, numele aplicatiei, cele trei butoane standard (CLOSE, MINIMIZE, MAXIMIZE)

1. bara de meniuri: FILE, EDIT, VIEW, INSERT, FORMAT, TOOLS, TABLE, WINDOW, HELP

2. bara standard: contine butoane scurtatura pentru principalele operatii din meniuri (ex: NEW, OPEN, SAVE, PRINT, PRINT PREVIEW, CUT, COPY, PASTE, UNDO, REDO)

3. Bara de formatare contine: caseta de stiluri (STYLE), caseta de fonturi (FONT), caseta de dimensiune (FONT SIZE), BOLD (B) – scris ingrosat, ITALIC (I) – scris inclinat, UNDERLINE (U) – scris subliniat, aliniere la stanga (ALIGN LEFT), aliniere la centru (CENTER), aliniere la dreapta (ALIGN RIGHT), aliniere completa (JUSTIFY), spatiul dintre liniile de text (LINE SPACING), crearea listelor numerotate (NUMBERING), crearea listelor marcate (BULLETS), marirea aliniatului (INCREASE INDENT), micsorarea aliniatului (DECREASE INDENT), stabilirea chenarelor (OUTSIDE BORDERS), culoarea caracterelor (FONTCOLOR)

4. Rigla (verticala, orizontala) 5. Zona de lucru (continutul documentului) 6. Bara de stare contine: numarul de pagini, numarul paginii curente, pozitia

cursorului de inserare.

OPERATII CU DOCUMENTE 4. Crearea unui document (doua variante)

c) se da click pe NEW de pe bara Standard d) FILE→NEW se deschide o caseta de dialog din care se alege BLANK

DOCUMENT

5. Salvare unui document (doua variante)

c) click pe SAVE de pe bara Standard d) FILE→SAVE (AS) se deschide o caseta de dialog

67

67

5. în zona SAVE IN selectam unitatea de disc pe care vrem sa salvam 6. se deschide folder-ul în care dorim sa salvam (sub zona SAVE IN) 7. în zona FILE NAME scriem numele fisierului 8. se da click pe SAVE sau se da ENTER

Obs. Pentru anularea unei operatii incepute se da CANCEL. 6. Deschiderea unui document (doua variante)

c) click pe OPEN de pe bara Standard d) FILE →OPEN În ambele cazuri se deschide o caseta de dialog:

1. în zona LOOK IN selectez unitatea pe care se afla fisierul şi deschid folderul dorit.

2. Se da click pe fisier şi apoi pe OPEN sau ENTER.

REGULI DE EDITARE CORECTA

� Inainte de semnele de punctuatie NU se lasa spatiu; � Se pune spatiu dupa semnele de puctuatie; � Aliniatul la un paragraf se pune cu TAB; � la sfarsitul unui rand NU se da ENTER, ci doar la sfarsitul paragrafului.

DEPLASAREA ÎN DOCUMENT

� sagetile →←↑↓ (un rand sau un caracter) � Home – la inceputul randului � End – la sfarsitul randului � Page Up, Page Down – un ecran în sus sau în jos

68

68

� CTRL+→← - un cuvant la stanga sau la dreapta � CTRL+↑↓ - un paragraf în sus sau în jos � CTRL+Home – la inceputul documentului � CTRL+End – la sfarsitul documentului � CTRL+Page Up, Page Down – o pagina în sus sau în jos

SELECTAREA BLOCURILOR DE TEXT

� Un cuvant – dublu click în cuvant; � Un paragraf – triplu click în paragraf; � O linie de text – se pozitioneaza cursorul mouse-ului în stanga liniei pana

devine sageata la dreapta şi se da click; � Tot documentul – CTRL+A.

COPIEREA BLOCURILOR DE TEXT

1. Selectam blocul de text; 2. A)EDIT→COPY

B) click pe COPY de pe bara Standard; C) click dreapta pe textul selectat şi se alege COPY; D) combinatia CTRL+C;

3. se pozitioneaza cursorul unde se doreste inserarea textului 4. A)EDIT→PASTE

B) click pe PASTE de pe bara Standard; C) click dreapta pe textul selectat şi se alege PASTE; D) combinatia CTRL+V;

MUTAREA BLOCURILOR DE TEXT

1. Selectam blocul de text; 2. A)EDIT→CUT

B) click pe CUT de pe bara Standard; C) click dreapta pe textul selectat şi se alege CUT; D) combinatia CTRL+X;

3. Pozitionam cursorul 4. A)EDIT→PASTE

B) click pe PASTE de pe bara Standard; C) click dreapta pe textul selectat şi se alege PASTE; D) combinatia CTRL+V;

69

69

STERGEREA BLOCURILOR DE TEXT

1. Selectam blocul de text; 2. Se da DELETE sau BACKSPACE.

MODIFICAREA FONTULUI UNUI BLOC DE TEXT

1. Selectam blocul de text 2. Din caseta de fonturi selectam FONT-ul dorit iar din FONTSIZE selectam

dimesiunea.

STABILIREA MARGINILOR PAGINII

Din FILE→PAGE SETUP se deschide o caseta de dialog cu trei sectiuni: MARGINS – se stabilesc marginile paginii

1. TOP – marginea de sus 2. BOTTOM – marginea de jos 3. LEFT – marginea stanga 4. RIGHT – marginea dreapta 5. GUTTER – se fofoseste pentru a rezerva spatiu suplimentar necesar

legarii foilor. 6. GUTTER POSITION – pozitia spatiului (stanga, sus) 7. ORIENTATION – orientarea foii

a) PORTRAIT – verticala b) LANDSCAPE – orizontala

70

70

PAPER – se selecteaza tipul foii de hartie LAYOUT – se fac setarile pentru antet (header) şi subsol (footer)

1. HEADERS AND FOOTERS - HEADER – pentru antet - FOOTER – pentru subsol - DIFFERENT ODD AND EVEN – pentru antet şi subsol diferit pe pagini pare de pagini impare. - DIFFERENT FIRST PAGE – antet şi subsol diferit pe prima pagina de

restul paginilor. 2. VERTICAL ALLIGNMENT – alinierea pe verticala

A) TOP- incepe alinierea de sus B) CENTER – aliniat raportat la centru paginii pe verticala; C) JUSTIFIED – aliniere completa (şi la margiena de sus şi la cea de

jos)

NUMEROTAREA PAGINILOR

INSERT →PAGENUMBERS

– se deschide o caseta de dialog:

1. în zona POSITIONS selectam locul unde sa apara numarul a) BOTTOM OF PAGE (FOOTER)– jos (Subsol)

71

71

b) TOP OF PAGE (HEADER) – sus (Antet) 2. ALIGNMENT – alinierea numarului

a) LEFT – stanga b) RIGHT – dreapta c) CENTER- centru d) INSIDE – partea interioara e) OUTSIDE – partea exterioara

3. SHOW NUMBER ON FIRST PAGE – se selecteaza daca dorim sa afisam numarul paginii şi pe prima pagina

4. Butonul FORMAT – se formateaza numerotarea:

a. NUMBER FORMAT – tipul numerotarii (1,2,3…; a,b,c…; i,ii,iii…)

b. START AT – valoare de la care

sa inceapa numerotarea.

ANTETE ŞI SUBSOLURI

Pentru a edita un antet sau subsol se alege: VIEW→HEADER AND FOOTER

şi se va deschide editarea antetului de la pagina curenta. Pentru a edita în subsol se apasa ↓.

Într-un antet sau subsol se pot insera texte, imagini, nr de pagina (butonul

INSERT PAGE NUMBER), nr total de pagini din document (butonul INSERT NUMBER OF PAGES), se poate stabili formatul numerotarii (butonul

INSERT NUMBER OF PAGES

INSERT PAGE NUMBER

FORMAT PAGE NUMBER

INSERT DATE

INSERT TIME

PAGE SETUP

SHOW/HIDE DOCUMENT TEXT

SAME AS PREVIEW

SWITCH BETWEEN HEADER AND FOOTER

SHOW PREVIOUS

SHOW NEXT

72

72

FORMAT PAGE NUMBER), data curenta (butonul INSERT DATE), ora curenta (butonul INSER TIME). Alte butoane de pe bara cu instrumente: PAGE SETUP – deschide fereastra la sectiunea LAYOUT SHOW/HIDE DOCUMENT TEXT – afiseaza/ascunde textul documentului. SAME AS PREVIEW – stabileste acelasi antet sau subsol ca cel anterior. SWITCH BETWEEN HEADER AND FOOTER – muta cursorul din antet în subsol sau invers. SHOW PREVIOUS – pozitioneaza cursorul în antetul sau subsolul anterior. SHOW NEXT – pozitioneaza cursorul în antetul sau subsolul urmator. CLOSE – inchide modul de editare al antetului sau subsolului.

FORMATAREA PARAGRAFELOR

1. selectam paragraful 2. FORMAT →

PARAGRAPH… se deschide o caseta de dialog:

A) La sectiunea GENERAL – ALIGNMENT – alinierea paragrafului (LEFT, RIGHT, CENTER, JUSTIFY) B) La sectiunea INDENTATION – spatiul de unde incepe şi unde se termina (LEFT – de unde incepe paragraful, RIGHT – unde se termina paragraful, SPECIAL – cazuri speciale: FIRST LINE- pentru prima linie) C) La sectiunea SPACING –

spatiul dintre paragrafe: BEFORE – inainte, AFTER – dupa. D) La sectiunea LINE SPACING – pt a specifica dmensiunea spatiului dintre

liniile paragrafului.

73

73

LISTE NUMEROTATE ŞI MARCATE

Din meniul FORMAT →BULLETS AND NUMBERING – se deschide o

caseta de dialog cu patru sectiuni: 1) BULLETED – pentru crearea listelor marcate; 2) NUMBERED – pentru crearea listelor numerotate; 3) OUTLINE NUMBERED – liste multinivel; 4) LIST STYLES – alte tipuri.

SCRIEREA PE COLOANE

1. daca dorim sa scriem intreg textul pe coloane se stabileste de la inceput numarul de coloane şi dimensiunea; 2. daca dorim sa scriem doar un paragraf (parte din document), se scrie paragaraful (partea), se selecteaza, şi abia dupa aceea se formateaza pe coloane. Formatarea pe coloane (doua posibilitati): � click pe butonul COLUMNS de pe bara standard, tinem click apasat şi

tragem peste numarul de coloane dorit. (maxim 6) � din meniul FORMAT →COLUMNS se deschide o caseta de dialog:

74

74

1. din zona PRESETS – selectam unul din formatele predefinite. 2. NUMBER OF COLUMNS – selectam numarul de coloane. 3. EQUAL COLUMNS WIDTH – se selecteaza aceasta optiune atunci când

avem nevoie de coloane egale. 4. WIDTH AND SPACING – stabilim dmensiunea coloanelor şi a psatiului

dintre coloane. 5. LINE BETWEEN – selectam optiunea când avem nevoie de linie intre

coloane.

INCADRAREA PARAGRAFELOR ÎN CHENAR

1. Selectam paragraful. 2. FORMAT →BORDERS AND SHADING… se deschide o caseta de dialog:

� Sectiunea BORDERS– chenarul paragrafului

1. TING – stabilim tipul chenarului: A) E – fara chenar B) – chenar dreptunghiular C) DOW – chenar umbrit D) – tridimensional

75

75

E) TOM – chenar personalizat. 2. STYLE – tipul liniei 3. COLOR – culoarea chenarului 4. WIDTH – grosime liniei

� Sectiunea PAGE BORDER – chenarul paginii 1. contine sectiunea ART – din care se poate alege unul din formatele de

chenare.

INSERAREA SIMBOLURI SPECIALE

1. pozitionam cursorul 2. din meniul INSERT→SYMBOL (se deschide o caseta de dialog) 3. la sectiune a FONT se alege fontul dorit 4. se selecteaza simbolul şi apoi click pe INSERT 5. la sfarsit se da CANCEL.

INSERAREA DATEI ŞI OREI CURENTE

1. pozitionam cursorul 2. INSERT→DATE AND

TIME 3. Selectam data sau ora 4. OK

76

76

INSERAREA IMAGINILOR ÎN DOCUMENT

1. pozitionam cursorul 2. INSERT → PICTURE → CLIP

ART…(insereaza imagini din colectia pe care o contine)

INSERT→PICTURE→FROM FILE (insereaza o imagine care se afla pe disk)

MODIFICAREA TIPULUI CARACTERELOR

1. selectam blocul de text 2. din meniul FORMAT→CHANGE

CASE se deschide o caseta de dialog dina cer selectam:

A) SENTENCE CASE – tip propozitie – prima litera mare restul mici B) LOWERCASE – litere mici

C) UPPER CASE – litere mari D) TITLE CASE – fiecare cuvant cu prima litera mare reastul mici E) TOGGLECASE – inverselaza literele mari cu litere mici.

TIPARIREA LA IMPRIMANTA

77

77

1. Din meniul FILE→PRINT (se deschide o caseta de dialog) 2. În zona PRINTER se selecteaza imprimanta dorita şi proprietatile acesteia. 3. În zona NUMBER OF COPIES selectam numarul de exemplare dorite. 4. În zona PAGE RANGE selectam paginile ce se vor tipari:

A) ALL – toate paginile documentului B) CURRENT PAGE – pagina curenta C) PAGES – specificam paginile dorite (ex:2-5, sau 2,5,9)

5. OK

CAUTAREA ŞI INLOCUIRE SIRURILOR DE CARACTERE

1. Din meniul EDIT→FIND se deschide o caseta de dialog: a) în zona FIND WHAT se scrie sirul cautat şi apoi click pe FIND NEXT.

2. Butonul

MORE contine

mai multe

optiuni:

78

78

a) SEARCH – selectam directia de cautare

1. UP – de la pozitia cursorului la inceputul documentului 2. DOWN - de la pozitia cursorului la sfarsitul documentului 3. ALL – în tot documentul.

b) MATCH CASE – cauta numai sirurile de caractere care au acelasi tip de caractere cu subsirul cautat

c) FIND WHOLE WORDS ONLY – cauta cuvinte intregi d) USE WILDCARDS – foloseste caractere speciale e) SOUNDS LIKE – cauta siruri de caractere care se pronunta la fel cu sirul

cautat f) FIND ALL WORD FORMS – toate tipurile de siruri.

INLOCUIREA SIRURILOR DE CARACTERE

1. EDIT → REPLACE 2. În zona FIND WHAT scriem sirul pe care il vom înlocui 3. În zona REPLACE WITH – scriem sirul cu care inlocuim.

4. Click FIND NEXT. Butonul REPLACE – se activeaza când sirul a fost gasit şi se foloseste pentru a inlocui sirul de caractere cautat cu cel dorit. Butonul REPLACE ALL inlocuieste toate aparitiile sirului cautat.

INSERAREA TABELELOR ÎN DOCUMENT

79

79

1. Pozitionam cursorul 2. Din meniul TABLE→INSERT→TABLE se deschide caseta de dialog:

a) NUMBER OF COLUMNS – dam nr. de coloane b) NUMBER OF ROWS – nr. de linii

3. OK

DEPLASAREA ÎN INTERIORUL TABELELOR TAB – în urmatoarea celula SHIFT+TAB – celula anterioara

INSERAREA DE NOI LINII

1. pozitionam cursorul pe linia inainteacareia (dupa care) dorim sa inseram 2. TABLE →INSERT→ROW ABOVE (linie deasupra)

TABLE →INSERT→ROW BELOW (linie sub) Adaugarea de noi linii la sfarsitul tabelului: se da TAB în ultima celula.

INSERAREA COLOANELOR

1. Pozitionam cursorul în coloana langa care adaugam 2. TABLE →INSERT→COLUMN TO THE LEFT (coloana la stanga)

TABLE →INSERT→COLUMN TO THE RIGHT (coloana la dreapta)

SELECTAREA LINIILOR ŞI COLOANELOR

VARIANTA 1 Pozitionam cursorul în stanga liniei pana când devine sageata la dreapta

se tine click apasat şi se trage peste liniile dorite.

80

80

Se pozitioneaza cursorul deasupra coloanei pana devine sageata în jos, se tine click apasat şi set trage la stanga sau la dreapta.

VARIANTA 2 1. Se pozitioneaza cursorul de inserare în

linia sau coloana dorita 2. TABLE → SELECT→ COLUMNS

(coloana) TABLE → SELECT→ROW (linie) TABLE→SELECT→TABLE (tabelul)

STERGEREA LINIILOR SAU COLOANELOR

1. Selectam liniile sau coloanele dorite 2. TABLE → DELETE→TABLE

(sterge tabelul) TABLE → DELETE→ COLUMNS (sterge coloanele) TABLE → DELETE→ ROWS (sterge liniile selectate) TABLE → DELETE→ CELLS

(celulele selectate) Obs. Prima linie a atbelului se numeste CAP DE TABEL sau HEADER ROW

Meniul TABLE (continuare) 1. MERGE CELLS – concateneaza mai multe celule 2. SPLIT CELL – imparte o celula în mai multe 3. SPLIT TABLE – imparte tabelul în doua de la pozitia cursorului. 4. TABLE AUTOFORMAT – permite stabilirea unui format predefinit pentru tabelul curent. La sfarsit se da APPLY. 5. AUTOFIT – fixare automata a textului in celule 6. CONVERT – transforma din text in table si din table in text. 7. SORT – sorteaza tabelul dupa mai multe criterii 8. FORMULA – introduce formule de calcul in celule

MODIFICAREA INALTIMII LINIILOR

81

81

Se pozitioneaza cursorul pe linia dorita pana devine sageata dubla, se tine click apasat şi se trage în sus sau în jos.

MODIFICAREA LATIMII COLOANELOR

Se pozitioneaza cursorul pe linia verticala din dreptul coloanei dorite pana când cursorul devine sageata duble, se tine click apasat şi se trage în drepta sau în stanga.

SORTAREA DATELOR DIN TABEL

1. Selectam tabelul 2. TABLE → SORT – se

deschide o caseta de dialog a) SORT BY – selectam (primul criteriu) coloana dupa care sa face

ordonarea 1. TYPE – tipul coloanei 2. ASCENDING – sortare crescatoare

3. DESCENDING – sortare descrescatoare b) THEN BY – selectam (al doilea şi al treilea criteriu) coloana dupa care sa

face ordonarea 1. TYPE – tipul coloanei 2. ASCENDING – sortare crescatoare 3. DESCENDING – sortare descrescatoare

c) MY LIST HAS – HEADER ROW – daca am selectat capul de tabel - NO HEADER ROW - daca nu am selectat capul de tabel

3. OK Pentru a lucra cu tabele se pot folosi şi obtiunile de pe bara cu instrumente

TABLES AND BORDERS. Aceasta se activeaza cu click dreapta pe bara de meniuri si contine urmatoarele optiuni:

82

82

1. DRAW TABLE – se foloseste pentru a trasa linii în tabel. 2. ERASER – sterge linii din tabel. 3. LINE STYLE – slectam tipul liniei cu care se traseaza chenarul 4. LINE WEIGHT – selectam grosimea liniei 5. BORDER COLOR – slelctam culoarea chenarului 6. OUTSIDE BORDER – selectam tipul chenarului 7. SHADING COLOR – se stabileste culoarea de umplere a celulelor 8. INSERT TABLE – insereaza un tabel 9. MERGE CELLS – concateneaza celulele 10. SPLIT CELL – imparte celulele 11. ALIGN TOP LEFT – selectam alinierea în celule 12. DISTRIBUTE ROWS EVENLY – egalizeaza liniile selectate 13. DISTRIBUTE COLUMNS EVENLY – egalizeaza coloanele 14. TABLE AUTOFORMAT – stabileste un format predefinit 15. CHANGE TEXT DIRECTION – schimba directia de scriere în celule 16. SORT ASCENDING – sorteaza crescator dupa coloana curenta 17. SORT DESCENDING – sorteaza descrescator dupa coloana curenta 18. AUTOSUM – calculeaza suma in coloana curenta şi pune valoarea în celula curenta.

EFECTUAREA CALCULELOR IN TABELE

1. Pozitionam cursorul in celula dorita 2. Din meniul TABLE→FORMULA se deschide o caseta de dialog 3. In zona FORMULA se introduce semnul ‘=’si apoi formula de

calcul 4. In zona NUMBER FORMAT se alege tipul numerelor. 5. OK

Pentru calculul formulelor se pot folosi formulele scrise cu operatorii

matematice (+(adunare), -()scadere, /(impartire), *(inmultire)) si functiile ce le gasiti in zona PASTE FUNCTION. Cele mai folosite fuctii sunt:

♠ AVERAGE() – calculeaza media aritmetica a valorilor din paranteze ♠ PRODUCT() – calculeaza produsul valorilor din paranteze ♠ SUM() – calculeaza suma valorilor dintre paranteze

Valorile intre paranteze se pot specifica cu virgula sau punct si virgule (ex. 23,567,87675) sau folosind urmatoarele cuvinte cheie:

83

83

� ABOVE – se refera la valorile de deasupra celulei curente � BELOW – se refera la celulele de sub celula curenta � LEFT – se refera la celulele din stanga celulei curente � RIGHT – se refera la celulele de dreapta celulei curente

CAPTAREA SI INSERAREA IMAGINILOR

1. Se deschide imaginea dorita 2. Se apasa tasta PRINT SCREEN 3. Se deschide aplicatia PAINT (START→ PROGRAMS→

ACCESSORIES→ PAINT) 4. EDIT→PASTE 5. Se prelucreaza imaginea (se modifica, se selecteaza) 6. EDIT→COPY 7. Se revine in Microsoft Word (intai se inchide aplicatia PAINT cu sau fara

salvare) si se pozitioneaza cursorul 8. EDIT →PASTE

BARA CU INSTRUMENTE DRAWING

Se activeaza astfel: click dreapta pe bara de meniuri si din meniu se alege DRAWING. Daca bara de instrumente este activata atunci se va dezactiva, iar daca nu este activate se va active si va fi afisata pe ecran.

1) SELECT OBJECTS – pentru selectarea obiectelor din desen 2) AUTOSHAPES – introduce diferite forme 3) LINE – traseaza linii (se tine click apasat de unde incepe si se trage

mouse-l pana unde se termina) 4) ARROW – traseaza sageti 5) RECTANGLE – traseaza dreptunghiuri 6) OVAL – traseaza elipse si cercuri 7) INSERT WORD ART – introduce text personalizat (artistic) 8) INSERT CLIPART – insereaza o imagine din colectie 9) INSTERT PICTURE – insereaza o imagine dintr-un fisier de pe disk 10) FILL COLOR – pentru umplerea suprafetelor selectate cu o culoare

selectata 11) LINE COLOR – coloreaza liniile selectale cu o culoarea aleasa

SELECT OBJECTS

LINE

ARRAOW RECTANGLE

OVAL TEXT BOX

WORD ART

INSERT DIAGRAM OR ORGANISATION CHART

INSERT CLIP ART

INSERT PICTURE

FILL COLOR

LINE COLOR

FONT COLOR

LINE STYLE DASH STYLE

ARROW STYLE

SHADOW STYLE

3-D STYLE

84

84

12) FONT COLOR – se alege culoarea fontului pentru scriere 13) LINE STYLE – se alege tipul liniilor (selectate sau ce se vor trasa) 14) DASH STYLE – se alege tipul liniilor punctuate 15) ARROW STYLE – se laege tipul sagetii 16) SHADOW STYLE – se alege tipul umbrei 17) 3-D STYLE – se alege una din figurile tridimensionale pentru desenul

selectat.