curs 1 cetatenia romana

27
CETĂŢENIA ROMÂNĂ CETĂŢENIA ROMÂNĂ - Planul cursului - REPERE DE ORDIN ISTORIC INSTITUŢIA CETĂŢENIEI ROMÂNE ÎN DEZVOLTAREA CONSTITUŢIONALĂ A ROMÂNIEI CETĂŢENIA ROMÂNĂ SUB IMPERIUL LEGII NR. 21 DIN 1 MARTIE 1991 DOBÂNDIREA CETĂŢENIEI ROMÂNE §1. Dobândirea cetăţeniei prin naştere §2. Dobândirea cetăţeniei române prin adopţie §3. Dobândirea cetăţeniei prin acordarea la cerere §4. Redobândirea cetăţeniei române §5. Alte cazuri de dobândire a cetăţeniei PROCEDURA ACORDĂRII CETĂŢENIEI ROMÂNE MODURILE DE PIERDERE A CETĂŢENIEI ROMÂNE §1. Pierderea cetăţeniei prin retragerea cetăţeniei române §2. Pierderea cetăţeniei prin aprobarea renunţării la cetăţenia română §3. Alte cazuri de pierdere a cetăţeniei române PROCEDURA RETRAGERII CETĂŢENIEI ROMÂNE ŞI APROBĂRII RENUNŢĂRII LA CETĂŢENIA ROMÂNĂ DOVADA CETĂŢENIEI ROMÂNE 1 1 Secţiunea 1 Secţiunea a 2-a Secţiunea a 3-a Secţiunea a 4-a Secţiunea a 5-a Secţiunea a 6-a Secţiunea a 7-a Secţiunea a 8-a

Upload: andreea-bancila

Post on 17-Nov-2015

29 views

Category:

Documents


5 download

DESCRIPTION

cetatenia romana

TRANSCRIPT

CETENIA ROMN

CETENIA ROMN- Planul cursului -

REPERE DE ORDIN ISTORIC

INSTITUIA CETENIEI ROMNE N DEZVOLTAREA CONSTITUIONAL A ROMNIEI

CETENIA ROMN SUB IMPERIUL LEGII NR. 21 DIN 1 MARTIE 1991

DOBNDIREA CETENIEI ROMNE

1. Dobndirea ceteniei prin natere

2. Dobndirea ceteniei romne prin adopie3. Dobndirea ceteniei prin acordarea la cerere4. Redobndirea ceteniei romne5. Alte cazuri de dobndire a ceteniei

PROCEDURA ACORDRII CETENIEI ROMNE

MODURILE DE PIERDERE A CETENIEI ROMNE1. Pierderea ceteniei prin retragerea ceteniei romne

2. Pierderea ceteniei prin aprobarea renunrii la cetenia romn3. Alte cazuri de pierdere a ceteniei romne

PROCEDURA RETRAGERII CETENIEI ROMNE I APROBRII RENUNRII LA CETENIA ROMN

DOVADA CETENIEI ROMNE

CETENIA DE ONOARE

AUTORITATEA NAIONAL PENTRU CETENIE

1. Scopul, funciile i atribuiile principale ale ANC2.Organizarea i funcionarea ANC

SECIUNEA 1. REPERE DE ORDIN ISTORICOdat cu constituirea statelor se punea i problema ceteniei. Populaia trebuie s aib o legtur mai direct cu puterea public, aspect care este pus n eviden de instituia ceteniei. nc din timpuri strvechi, puterea public i-a difereniat atitudinea politic i juridic fa de locuitori, dup cum acetia aveau sau nu calitatea de ceteni ai statului respectiv. Putem afirma c mentalitatea Antichitii era xenofob, alimentat de credina c strinii sunt actuali sau virtuali dumani.

n statul-cetate antic se fcea distincia clar ntre ceteni i strini. Grecii erau mprii n atenieni i meteci (cei care locuiesc mpreun cu), dei majoritatea populaiei metece era de origine greac. Metecii nu aveau dreptul de a dobndi bunuri imobile, n faa tribunalelor nu se puteau apra direct, ci numai reprezentani de cetenii care erau i patronii lor, nu aveau drepturi politice. Acetia aveau ns toate obligaiile cetenilor atenieni, inclusiv pe cele de a servi n armat sau pe cele de natur financiar. n ceea ce i privete pe sclavi, acetia nu aveau nici un drept.

Locuitorii statului roman erau mprii n trei categorii: cetenii romani, latinii i peregrinii. Latinii i peregrinii constituiau, n realitatea, categoria necetenilor. Cetenii romani se bucurau de deplintatea drepturilor civile i politice; latinii se bucurau de cea mai mare parte a drepturilor pe care le aveau cetenii, ns nu puteau dobndi jus honorum (dreptul de a candida la o magistratur) i jus militae (dreptul de a servi ntr-o legiune roman); peregrinii constituiau categoria strinilor.

SECIUNEA A 2-A.

INSTITUIA CETENIEI ROMNE N DEZVOLTAREA CONSTITUIONAL A ROMNIEICrearea statului naional romn a dus, nemijlocit la instituirea ceteniei romne ai crei titulari originari au fost cetenii rii Romneti i Moldovei.

Prima reglementare modern a ceteniei a fost nscris n Codul civil din 1864, iar Constituia din 1866 a introdus principiul potrivit cruia teritoriul Romniei nu se poate coloniza cu populaiuni de gint strin, limitnd astfel, posibilitatea dobndirii mpmntenirii numai pentru strinii de rit cretin. mpmntenirea se acorda de puterea legiuitoare (art. 8 din Constituie).

Mijlocul prin care un strin putea dobndi cetenia romn era naturalizarea. Art. 7 1 din Constituie stabilea condiiile n care strinul putea dobndi mpmntenirea. nainte de modificarea Constituiei n anul 1879, materia naturalizrii era reglementat de Constituie la modul general, n timp ce Codul Civil era cel care reglementa n detaliu procedura i condiiile ce erau necesare pentru obinerea naturalizrii. Constituia din 1923 a pstrat cadrul modificrilor aduse Constituiei anterioare, proclamnd principiul potrivit cruia deosebirea de credine religioase i confesiuni, de origine etnic i de limb nu constituie o piedic spre a dobndi i exercita drepturile civile i politice. Aprobarea dobndirii ceteniei ia denumirea de naturalizare. Art. 7 din Constituie stabilea c: naturalizarea se acord n mod individual de Consiliul de Minitri, n urma constatrii unei comisiuni, compus din: primul Preedinte i Preedinii Curii de Apel din capitala rii, c solicitantul ndeplinete condiiile legale. Condiiile, ca i procedura prin care se dobndete naturalizarea urmau s fie stabilite de o lege ordinar.

Dispoziiile constituionale au fost completate cu dispoziiile Legii nr. 28 din 24 februarie 1924, care conineau o reglementare mai amnunit a modurilor de dobndire i de pierdere a ceteniei. n ceea ce privete dobndirea ceteniei se stipula principiul ius sangvinis cu distinciile care se fceau ntre copiii legitimi, copiii naturali, copiii legitimai de un romn i copiii gsii pe teritoriul rii. Legea prevedea, de asemenea, c dobndirea ceteniei mai era posibil prin cstoria unei strine cu un cetean romn, prin naturalizare, prin repatriere i prin ncetarea cstoriei unei romnce cu un strin. Competena acordrii ceteniei aparinea Consiliului de Minitri. Pierderea ceteniei romne se putea realiza n urmtoarele cazuri: naturalizarea dobndit n alt ar, legitimarea copilului natural de un strin, cstoria unei romnce cu un strin, primirea unei funcii publice ntr-un stat strin fr autorizaia Guvernului, supunerea fa de o protecie strin i retragerea naturalizrii n caz de rzboi. Retragerea de naturalizare se fcea prin decret regal, dat pe baza jurnalului Consiliului de Minitri (George Alexianu).n anul 1939 s-a adoptat legea cu privire la dobndirea i pierderea naionalitii romne.

ncepnd din 1948, legile s-au referit la instituia ceteniei romne. Astfel, Decretul nr. 125/1948 stabilea dou modaliti de dobndire a ceteniei: de drept i prin ncetenire (art. 3). Pierderea ceteniei se pierdea prin: dobndirea ceteniei unui alt stat i prin retragerea cu titlul de pedeapsa. Cetenia romn se retrgea prin decret al Prezidiului Marii Adunri Naionale, dat n baza deciziei Consiliului de Minitri, la propunerea Ministerului Justiiei.Decretul nr. 33/1952 prevedea c dobndirea ceteniei prin natere se realiza c dac numai un printe este cetean romn i ambii prini triesc n strintate, cetenia copiilor se determin prin acordul prinilor. n ceea ce privete retragerea ceteniei, Decretul prevedea c cetenia putea fi retras prin decret al Prezidiului Marii Adunrii Naionale.Legea nr. 24/1971 prevedea modurile de dobndire i de pierdere a ceteniei romne, modalitile de dovad a ceteniei, precum i principiile generale aplicabile ceteniei. Legea statua n Capitolul I principiile care guvernau instituia ceteniei romne. Se consider c dispoziiile legii amintite au fost unele dintre cele mai moderne reglementri n materie (tefan Deaconu).Dup evenimentele din 1989, Constituiei din 1991, revizuit n 2003 a statuat n art. 5:

Art. 5 din Constituie

(1) Cetenia romn se dobndete, se pstreaz sau se pierde n condiiile prevzute de legea organic.

(2) Cetenia romn nu poate fi retras aceluia care a dobndit-o prin natere.

Dispoziiile constituionale au fost completate cu cele ale Legii nr. 21/1991 publicat n M. Of., Partea I, nr. nr.44 din 1991 cu privire la cetenia romn. Pentru a ine pasul cu evoluiile din cadrul societii legea cadru a ceteniei a suferit o multitudine de modificri i completri.SECIUNEA A 3-A.

CETENIA ROMN SUB IMPERIUL LEGII NR. 21 DIN 1 MARTIE 19911. Noiune. PrincipiiCetenia este definit ca apartenena unei persoane la un anumit stat, ca legtura politic i juridic dintre individ i stat, sau ca o calitate a persoanei. Cetenia exprim un raport politic ntre dou subiecte de drept: statul i persoana fizic, fiecare dintre cele dou subiecte fiind titulare de drepturi i obligaii.Cetenia este legat astfel de o anumit stare a societii, este un rezultat al evoluiei sociale (Dan Claudiu Dnior).

Cetenia romn acea calitatea a persoanei fizice care exprim relaiile politice i juridice dintre persoana fizic i stat, dovedind apartenena sa la statul romn i atribuind persoanei fizice posibilitatea de a fi titularul tuturor drepturilor i ndatoririlor prevzute de Constituie i de legile statului romn.Instituia ceteniei romne este guvernat de urmtoarele principii generale:

Cetenia romn se dobndete pe baza principiului ius sanguinis (dreptul sngelui), ceea ce nseamn c dobndete automat cetenia romn, indiferent de locul naterii sale, copilul ai crui prini, sau numai unul dintre ei este cetean romn.

Cetenia este n exclusivitate o chestiune de stat. Stabilirea modurilor de dobndire sau de pierdere a ceteniei reprezint un atribut inerent, exclusiv i suveran al statului.

Numai cetenii romni sunt titularii tuturor drepturilor prevzute n Constituie i n legi. Cstoria nu produce nici un efect juridic asupra ceteniei soilor, iar schimbarea ceteniei unuia dintre soi nu produce efecte asupra ceteniei romne a celuilalt so. ncheierea, declararea nulitii, anularea sau desfacerea cstoriei ntre un cetean romn i un strin nu produce efecte asupra ceteniei soilor.

Cetenia romn nu poate fi retras aceluia care a dobndit-o prin natere.

Cetenii romni au, de regul, o singur cetenie dar, potrivit legii romne a ceteniei pot dobndi o a doua cetenie. Cetenii Romniei se bucur de protecia statului romn.Reglementarea ceteniei este o problem intern a fiecrui stat.Modurile de dobndire i pierdere a ceteniei romne sunt reglementate prin Legea ceteniei romne nr. 21/1991, republicat n M. Of. nr. 98 din 6 martie 2000, cu modificrile i completrile ulterioare. Romnia a devenit n anul 2005 parte la Convenia European privind cetenia, semnat la Strasbourg n anul 1997. Convenia a statuat o serie de principii i de reguli ce sunt aplicabile statelor care sunt parte la acest document n materia dobndirii i pierderii ceteniei. Convenia stabilete urmtoarele principii:

Fiecare individ are dreptul la o cetenie;

Apatridia trebuie s fie evitat;

Nimeni nu poate fi lipsit n mod arbitrar de cetenia sa;

Nici cstoria, nici desfacerea cstoriei ntre un resortisant al unui stat parte i un strin, nici schimbarea naionalitii unuia din soi n timpul cstoriei nu pot avea efecte de drept asupra ceteniei celuilalt so;

Principiul non discriminrii.SECIUNEA A 4-a.

DOBNDIREA CETENIEI ROMNE

natereCetenia romna se dobndete prin: adopie acordare la cerere

1. Dobndirea ceteniei prin natere

n practica statelor sunt cunoscute dou sisteme de acordare a ceteniei:

1. pe baza principiului ius sangvinis utilizat n Romnia, Frana, Italia, etc.

2. pe baza principiului ius loci (ius soli) utilizat n state precum: SUA, Marea Britanie, etc. Cetenia romn are la baz principiul jus sangvinis. Legea stabilete o serie de reguli cu privire la acordarea ceteniei romne.

Copiii nscui pe teritoriul Romniei, din prini ceteni romni, sunt ceteni romni.Sunt, de asemenea, ceteni romni cei care:

s-au nscut pe teritoriul statului romn, chiar dac numai unul dintre prini este cetean romn; s-au nscut n strintate i ambii prini sau numai unul dintre ei are cetenia romn. copilul gsit pe teritoriul statului romn este considerat cetean romn, pn la proba contrarie, dac nici unul dintre prini nu este cunoscut.

2. Dobndirea ceteniei romne prin adopie

Cetenia romn se dobndete de ctre copilul cetean strin sau fr cetenie prin adopie, dac adoptatorii sunt ceteni romni. n cazul n care adoptatul este major, este necesar consimmntul acestuia.

n cazul n care numai unul dintre adoptatori este cetean romn, cetenia adoptatului minor va fi hotrt, de comun acord, de ctre adoptatori. n situaia n care adoptatorii nu cad de acord, instana judectoreasc competent sa ncuviineze adopia va decide asupra ceteniei minorului, innd seama de interesele acestuia. n cazul copilului care a mplinit vrsta de 14 ani este necesar consimmntul acestuia.

Dac adopia se face de ctre o singur persoan, iar aceasta este cetean romn, minorul dobndete cetenia adoptatorului.

n cazul declarrii nulitii sau anulrii adopiei, copilul care nu a mplinit vrsta de 18 ani este considerat c nu a fost niciodat cetean romn, dac domiciliaz n strintate sau dac prsete ara pentru a domicilia n strintate.

n cazul desfacerii adopiei copilul care nu a mplinit vrsta de 18 ani pierde cetenia romn pe data desfacerii adopiei, dac acesta domiciliaz n strintate sau dac prsete ara pentru a domicilia n strintate.

3. Dobndirea ceteniei prin acordarea la cerereCetenia romna se poate acorda, la cerere, persoanei fr cetenie sau ceteanului strin, dac ndeplinete urmtoarele condiii:

s-a nscut si domiciliaz, la data cererii, pe teritoriul Romniei sau, dei nu s-a nscut pe acest teritoriu, domiciliaz n condiiile legii pe teritoriul statului romn de cel puin 8 ani sau, n cazul n care este cstorit i convieuiete cu un cetean romn, de cel puin 5 ani de la data cstoriei;

dovedete, prin comportament, aciuni i atitudine, loialitate fa de statul romn, nu ntreprinde sau sprijin aciuni mpotriva ordinii de drept sau a securitii naionale i declar c nici n trecut nu a ntreprins asemenea aciuni;

a mplinit vrsta de 18 ani;

are asigurate n Romnia mijloace legale pentru o existen decent, n condiiile stabilite de legislaia privind regimul strinilor;

este cunoscut cu o bun comportare i nu a fost condamnat n ar sau n strintate pentru o infraciune care l face nedemn de a fi cetean romn;

cunoate limba romn i posed noiuni elementare de cultura i civilizaie romneasc, n msur suficient pentru a se integra n viaa social;

cunoate prevederile Constituiei Romniei i imnul naional.

Termenele prevzute mai sus (de 8 ani, respectiv de 5 ani) pot fi reduse pn la jumtate n urmtoarele situaii:

solicitantul este o personalitate recunoscut pe plan internaional;

solicitantul este ceteanul unui stat membru al Uniunii Europene;

solicitantul a dobndit statut de refugiat potrivit prevederilor legale n vigoare; solicitantul a investit n Romnia sume care depesc 1.000.000 de euro.

Dac ceteanul strin sau persoana fr cetenie care a solicitat s i se acorde cetenia romn se afl n afara teritoriului statului romn o perioada mai mare de 6 luni n cursul unui an, anul respectiv nu se ia n calcul la stabilirea perioadei prevzute mai sus.

Copilul nscut din prini ceteni strini sau fr cetenie i care nu a mplinit vrsta de 18 ani dobndete cetenia romn o dat cu prinii si.

n cazul n care numai unul dintre prini dobndete cetenia romna, prinii vor hotr, de comun acord, cu privire la cetenia copilului. n situaia n care prinii nu cad de acord, tribunalul de la domiciliul minorului va decide, innd seama de interesele acestuia. n cazul copilului care a mplinit vrsta de 14 ani este necesar consimmntul acestuia. Copilul dobndete cetenia romna pe aceeai data cu printele sau.

n cazul n care minorul a dobndit cetenia romn n condiiile evideniate n paragrafele de mai sus i nu a fost inclus n certificatul de cetenie al printelui sau nu i s-a eliberat certificat de cetenie, prinii sau, dup caz, printele, ceteni romni, pot solicita transcrierea ori nscrierea n registrele de stare civil romne a certificatelor sau extraselor de stare civil eliberate de autoritile strine n condiiileLegii nr. 119/1996cu privire la actele de stare civil, cu modificrile i completrile ulterioare.

Copilul care a mplinit vrsta de 14 ani poate formula n nume propriu cererea de transcriere sau nscriere a certificatului ori extrasului de natere. n acest caz, dovada ceteniei minorului se face cu cartea de identitate sau paaportul emis/emis de autoritile romne printelui ori cu certificatul de cetenie.

4. Redobndirea ceteniei romne

Cetenia romn se poate acorda i persoanelor care au pierdut aceast cetenie, precum i descendenilor acestora pn la gradul 2 inclusiv i care cer redobndirea ei, cu pstrarea ceteniei strine i stabilirea domiciliului n ar sau cu meninerea acestuia n strintate, dac ndeplinesc n mod corespunztor condiiile prevzute la art. 8 alin. 1 lit. b), c), d) i e) din legea ceteniei. Aceste dispoziii se aplic i apatrizilor foti ceteni romni i descendenilor acestora pn la gradul 2 inclusiv.

Redobndirea ceteniei de ctre unul dintre soi nu are nicio consecin asupra ceteniei celuilalt so. Soul cetean strin sau fr cetenie al persoanei care redobndete cetenia romn poate cere acordarea ceteniei romne n condiiile legii.5. Alte cazuri de dobndire a cetenieiPotrivit art. 10^1 din legea ceteniei, persoanele care au dobndit cetenia romn prin natere sau prin adopie i care au pierdut-o din motive neimputabile lor sau aceast cetenie le-a fost ridicat fr voia lor, precum i descendenii acestora pn la gradul III, la cerere, pot redobndi sau li se poate acorda cetenia romn, cu posibilitatea pstrrii ceteniei strine i stabilirea domiciliului n ar sau cu meninerea acestuia n strintate, dac ndeplinesc condiiile prevzute la art. 8 alin. 1 lit. b), c) i e).ncepnd cu 1 ianuarie 2010, n vederea nregistrrii cererilor de redobndire sau acordare a ceteniei romne, formulate n temeiul dispoziiilor art. 10^1 din Legea ceteniei, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, se vor nfiina birouri teritoriale n subordinea Direciei pentru cetenie din cadrul Ministerului Justiiei i Libertilor Ceteneti.SECIUNEA A 5-A.

PROCEDURA ACORDRII CETENIEI ROMNEAprobarea cererilor de acordare ori de redobndire a ceteniei romne se face prin ordin al preedintelui Autoritii Naionale pentru Cetenie, pe baza propunerilor Comisiei pentru cetenie.

Cererea de acordare sau, dup caz, de redobndire a ceteniei romne se formuleaz n limba romn, se adreseaz Comisiei pentru cetenie i se depune personal sau, n cazuri temeinic justificate, prin mandatar cu procur special i autentic la sediul Ministerului Justiiei, Direcia cetenie, i este nsoit de acte care dovedesc ndeplinirea condiiilor prevzute de legea ceteniei.

Cererea de acordare sau, dup caz, de redobndire a ceteniei romne se formuleaz n limba romn, se adreseaz Comisiei pentru cetenie i se depune personal sau, n cazuri temeinic justificate, prin mandatar cu procur special i autentic la sediul Autoritii Naionale pentru Cetenie, fiind nsoit de acte care dovedesc ndeplinirea condiiilor prevzute lege pentru a dobndi cetenia romn. Cererile de redobndire sau de acordare a ceteniei romne ntemeiate pe dispoziiile art. 10 alin. 1 i art. 10^1 din legea ceteniei pot fi depuse i la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale Romniei. n cazul n care cererile au fost depuse la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale Romniei, acestea vor fi trimise de ndat Comisiei pentru cetenie din cadrul Autoritii Naionale pentru Cetenie. Comisia pentru cetenie verific ndeplinirea condiiilor prevzute de lege pentru acordarea, redobndirea, retragerea sau renunarea la cetenia romn. Membrii Comisiei i preedintele acesteia se numesc prin ordin al ministrului justiiei, pentru un mandat de 2 ani, i pot fi revocai pe toat durata mandatului prin ordin al ministrului justiiei. Comisia are activitate permanent, este format dintr-un preedinte i din 20 de membri, personal din cadrul Autoritii Naionale pentru Cetenie. Lucrrile Comisiei nu sunt publice, se desfoar n prezena a cel puin 5 membri i sunt prezidate de preedinte, iar n lipsa acestuia, de ctre un membru desemnat de acesta.

ndeplinirea sau, dup caz, nendeplinirea condiiilor prevzute de lege pentru acordarea ori redobndirea ceteniei romne se constat printr-un raport motivat, care se adopt de Comisie cu votul majoritii celor prezeni. n caz de paritate, votul preedintelui Comisiei sau al nlocuitorului acestuia este decisiv.

Cererea de acordare sau de redobndire a ceteniei este nregistrat la secretariatul tehnic al Comisiei. n cazul n care constat lipsa unor documente necesare soluionrii cererii, preedintele Comisiei solicit, prin rezoluie, completarea dosarului. n cazul n care, n termen de cel mult 6 luni de la primirea solicitrii, nu sunt transmise actele necesare, cererea se va respinge ca nesusinut.

La termenul stabilit n vederea dezbaterii cererii, Comisia verific ndeplinirea condiiilor necesare acordrii sau redobndirii ceteniei, cu excepia condiiilor prevzute la art. 8 alin. 1 lit. f) i g) din legea ceteniei. n cazul n care Comisia constat necesitatea audierii unor persoane care ar putea da informaii utile n vederea soluionrii cererii, dispune citarea acestora, stabilind un nou termen.

n cazul n care sunt ntrunite condiiile pentru acordarea ceteniei romne, Comisia stabilete, ntr-un termen ce nu va depi 6 luni, programarea persoanei la interviul organizat pentru verificarea condiiilor prevzute de art. 8 alin. 1 lit. f) i g).

n cazul n care nu sunt ndeplinite condiiile cerute de lege pentru acordarea ori redobndirea ceteniei, precum i n cazul nepromovrii interviului ori al neprezentrii, n mod nejustificat, la susinerea acestuia, Comisia, printr-un raport motivat, propune preedintelui Autoritii Naionale pentru Cetenie respingerea cererii. O nou cerere de acordare sau de redobndire a ceteniei romne se poate depune dup 6 luni de la respingerea cererii anterioare.Dac solicitantul este declarat admis la interviu, Comisia va ntocmi un raport n care va meniona ntrunirea condiiilor legale pentru acordarea sau, dup caz, redobndirea ceteniei. Raportul nsoit de cererea de acordare ori de redobndire a ceteniei va fi naintat preedintelui Autoritii Naionale pentru Cetenie

Preedintele Autoritii Naionale pentru Cetenie, constatnd ndeplinite condiiile prevzute de prezenta lege, emite ordinul de acordare sau de redobndire a ceteniei romne, dup caz. Ordinul de acordare sau de redobndire a ceteniei romne se comunic solicitantului, prin scrisoare recomandat cu confirmare de primire, de ndat, de la data emiterii ordinului. n cazul n care constat nendeplinirea condiiilor prevzute de lege, preedintele Autoritii Naionale pentru Cetenie respinge, prin ordin, cererea de acordare sau de redobndire a ceteniei.

Ordinul preedintelui Autoritii Naionale pentru Cetenie de acordare sau de redobndire a ceteniei romne, respectiv ordinul de respingere a cererii de acordare sau de redobndire a ceteniei romne se comunic, de ndat, solicitantului, prin scrisoare recomandat cu confirmare de primire. Ordinul de respingere a cererii de acordare sau redobndire a ceteniei romne poate fi atacat, n termen de 15 zile de la data comunicrii, la Curtea de Apel Bucureti, Secia contencios administrativ. Hotrrea curii de apel este definitiv i poate fi supus recursului la secia de contencios administrativ a naltei Curi de Casaie i Justiie.

Cetenia romn se acord sau se redobndete la data depunerii jurmntului de credin.

n termen de 3 luni de la data comunicrii ordinului preedintelui Autoritii Naionale pentru Cetenie de acordare sau redobndire a ceteniei romne, persoanele crora li s-a acordat sau care au redobndit cetenia romn vor depune jurmntul de credin fa de Romnia. Jurmntul de credin se depune n edin solemn n faa ministrului justiiei i a preedintelui Autoritii Naionale pentru Cetenie sau a unuia dintre cei 2 vicepreedini ai autoritii delegai n acest sens i are urmtorul coninut:

Jur s fiu devotat patriei i poporului romn, s apr drepturile i interesele naionale, s respect Constituia i legile Romniei.Dup depunerea jurmntului, Comisia elibereaz certificatul de cetenie romn, care va fi ntocmit n dou exemplare, semnate de preedintele Autoritii Naionale pentru Cetenie, dintre care un exemplar va fi nmnat titularului.n situaia n care copiii minori dobndesc cetenia romn odat cu prinii sau cu unul dintre ei, acetia vor fi nscrii n certificatul de cetenie al prinilor i nu depun jurmntul.

n cazul n care copilul devine major n timpul procesului de soluionare a cererii i pn la data dobndirii de ctre prini a ceteniei romne, acesta va depune jurmntul i i se va elibera certificat de cetenie distinct.

n cazul n care copilul devine major n timpul procesului de soluionare a cererii i pn la data dobndirii de ctre prini a ceteniei romne, Comisia, la sesizarea persoanei interesate, va analiza cazul, putnd decide n legtur cu depunerea de ctre acesta a jurmntului i cu eliberarea unui certificat de cetenie separat pentru copilul devenit major.

Nedepunerea, din motive imputabile persoanei care a obinut cetenia romn, a jurmntului de credin, atrage ncetarea efectelor ordinului de acordare sau de redobndire a ceteniei romne fa de persoana n cauz.Persoana care decedeaz naintea depunerii jurmntului de credin fa de Romnia este recunoscut ca fiind cetean romn, la cererea succesorilor si legali, de la data emiterii ordinului preedintelui Autoritii Naionale pentru Cetenie de acordare sau de redobndire a ceteniei romne, urmnd a fi eliberat certificatul de cetenie de ctre Comisie. Cererea poate fi depus n termen de un an de la data decesului titularului cererii de acordare sau de redobndire a ceteniei romne.

Persoana care nu poate depune jurmntul de credin fa de Romnia din cauza unui handicap permanent sau a unei boli cronice obine cetenia romn de la data emiterii ordinului preedintelui Autoritii Naionale pentru Cetenie de acordare sau, dup caz, de redobndire a ceteniei romne, pe baza cererii i a nscrisurilor medicale, transmise n acest sens, personal sau prin reprezentantul legal ori convenional cu mandat special, pn la data finalizrii procedurii de acordare sau, dup caz, de redobndire a ceteniei. Cererea adresat Comisiei privind eliberarea certificatului de cetenie poate fi formulat n termen de un an de la data lurii la cunotin a termenului de depunere a jurmntului de credin. Nedepunerea cererii n termenul de un an atrage ncetarea efectelor ordinului preedintelui Autoritii Naionale pentru Cetenie de acordare sau de redobndire a ceteniei romne are sau, dup caz, de redobndire a ceteniei.

SECIUNEA A 6-A.

MODURILE DE PIERDERE A CETENIEI ROMNE retragerea ceteniei romne

Cetenia romna se pierde prin: aprobarea renunrii la cetenia

romn

n alte cazuri prevzute de lege

1. Pierderea ceteniei prin retragerea ceteniei romne

Cetenia romna se poate retrage persoanei care:

aflat in strintate, svrete fapte deosebit de grave prin care vtma interesele statului romn sau lezeaz prestigiul Romniei;

aflat in strintate, se nroleaz n forele armate ale unui stat cu care Romnia a rupt relaiile diplomatice sau cu care este n stare de rzboi;

a obinut cetenia romna prin mijloace frauduloase.

este cunoscut ca avnd legturi cu grupri teroriste sau le-a sprijinit, sub orice forma, ori a svrit alte fapte care pun n pericol sigurana naional.Cetenia romna nu poate fi retras persoanei care a dobndit-o prin natere.

Retragerea ceteniei romne nu produce efecte asupra ceteniei soului sau copiilor persoanei creia i s-a retras cetenia.

2. Pierderea ceteniei prin aprobarea renunrii la cetenia romn

Pentru motive temeinice se poate aproba renunarea la cetenia romna persoanei care a mplinit vrsta de 18 ani si care:

nu este nvinuit sau inculpat ntr-o cauz penal ori nu are de executat o pedeapsa penal;

nu este urmrit pentru debite ctre stat, persoane fizice sau juridice din ar sau, avnd astfel de debite, le achit ori prezint garanii corespunztoare pentru achitarea lor;

a dobndit ori a solicitat i are asigurarea c va dobndi o alt cetenie.

Pierderea ceteniei romne prin aprobarea renunrii nu produce nici un efect asupra ceteniei soului sau copiilor minori. Cu toate acestea, n cazul n care ambii prini obin aprobarea renunrii la cetenia romn, iar copilul minor se afl mpreun cu ei n strintate ori prsete mpreun cu ei ara, minorul pierde cetenia romn odat cu prinii si, iar dac acetia au pierdut cetenia romna la date diferite, pe ultima dintre aceste date. Copilul minor care, pentru a domicilia n strintate, prsete ara dup ce ambii prini au pierdut cetenia romn pierde cetenia romn pe data plecrii sale din ar. Aceste dispoziii se aplic i n cazul n care numai unul dintre prini este cunoscut sau este n via.

Copilul minor, ncredinat prin hotrre judectoreasc printelui care are domiciliul n strintate i care renun la cetenie, pierde cetenia romn pe aceeai dat cu printele cruia i-a fost ncredinat i la care locuiete, cu condiia obinerii acordului celuilalt printe, cetean romn. Copilului care a mplinit vrsta de 14 ani i se cere consimmntul.

3. Alte cazuri de pierdere a ceteniei romne

Copilul minor, cetean romn, adoptat de un cetean strin, pierde cetenia romna, dac, la cererea adoptatorului sau, dup caz, a adoptatorilor, dobndete cetenia acestora in condiiile prevzute de legea strin. Minorului care a mplinit vrsta de 14 ani i se cere consimmntul. Data pierderii ceteniei romne este data dobndirii de ctre minor a ceteniei adoptatorului.

n cazul declarrii nulitii sau anulrii adopiei, copilul care nu a mplinit vrsta de 18 ani este considerat ca nu a pierdut niciodat cetenia romna. n cazul declarrii nulitii sau anulrii adopiei, copilul care nu a mplinit vrsta de 18 ani este considerat ca nu a pierdut niciodat cetenia romn.

Cetenia romn se pierde i n cazul n care filiaia s-a stabilit numai fa de un printe cetean strin, cellalt printe rmnnd necunoscut. Data pierderii ceteniei romne n aceste condiiile este data stabilirii filiaiei copilului.SECIUNEA A 7-A.

PROCEDURA RETRAGERII CETENIEI ROMNE I APROBRII RENUNRII LA CETENIA ROMNCererea de renunare la cetenia romn, nsoit de actele doveditoare se depune la secretariatul tehnic al Comisiei sau la misiunile diplomatice ori oficiile consulare ale Romniei din ara n care solicitantul i are domiciliul sau reedina. n cazul n care constat lipsa documentelor necesare soluionrii cererii, preedintele Comisiei solicit, prin rezoluie, completarea dosarului. n cazul n care, n termen de cel mult 6 luni de la comunicare, nu sunt transmise actele necesare, cererea va fi respins ca nesusinut. n cazul n care dosarul cuprinde toate documentele necesare soluionrii cererii de renunare la cetenia romn, preedintele Comisiei, prin rezoluie, dispune solicitarea de relaii de la orice autoriti cu privire la ndeplinirea condiiilor legale privind retragerea ceteniei romne..Preedintele Autoritii Naionale pentru Cetenie dispune, prin ordin, aprobarea sau, dup caz, respingerea cererii de renunare la cetenia romn, pe baza raportului Comisiei, prin care aceasta constat ndeplinirea sau nendeplinirea condiiilor legale.

Ordinul de respingere a cererii de renunare la cetenia romn poate fi atacat, n termen de 15 zile de la data comunicrii, la Curtea de Apel Bucureti. Hotrrea Curii de Apel este definitiv i este supus recursului la Secia de contencios administrativ a naltei Curi de Casaie i Justiie.

Pierderea ceteniei romne prin renunare are loc la data eliberrii adeverinei de renunare la cetenia romn. Dovada renunrii la cetenia romn se face cu adeverin eliberat de secretariatul Comisiei, pentru persoanele cu domiciliul n Romnia, ori de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale Romniei, pentru persoanele cu domiciliul sau reedina n strintate, n baza ordinul preedintelui Autoritii Naionale pentru Cetenie.

Pierderea ceteniei romne prin retragere are loc la data publicrii n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, a ordinului preedintelui Autoritii Naionale pentru cetenie de aprobare a retragerii ceteniei romne.

SECIUNEA A 8-A. DOVADA CETENIEI ROMNE

Dovada ceteniei romne se face cu:

cartea de identitate/buletinul de identitate;

paaportul;

certificatul de cetenie.Cetenia copilului pn la vrsta de 14 ani se dovedete cu certificatul su de natere, nsoit de buletinul ori cartea de identitate, dup caz, sau paaportul oricruia dintre prini. n cazul n care copilul este nscris n paaportul unuia dintre prini sau, dup caz, n buletinul de identitate, dovada ceteniei se face cu oricare dintre aceste acte.

n caz de nevoie misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale Romniei elibereaz, la cerere, dovezi de cetenie pentru cetenii romni aflai n strintate.

SECIUNEA A 9-A.

CETENIA DE ONOARECetenia romn cu titlu de cetenie de onoare se poate acorda unor strini pentru servicii deosebite aduse rii i naiunii romne, la propunerea Guvernului, fr nici o alt formalitate, de ctre Parlamentul Romniei. Persoanele care au dobndit cetenia de onoare se bucur de toate drepturile civile i politice recunoscute cetenilor romni, cu excepia dreptului de a alege i de a fi ales i de a ocupa o funcie public.

SECIUNEA A 10-A.

AUTORITATEA NAIONAL PENTRU CETENIE Avnd n vedere obligaia Comisiei pentru cetenie de a respecta termenele legale pentru soluionarea cererilor n materie de cetenie, dat fiind necesitatea unei reorganizri administrativ-instituionale n scopul eficientizrii activitii acestei Comisii i innd seama de importana crerii unei instituii autonome, cu competene depline n materie de cetenie, Guvernul a adoptat Ordonana de Urgen nr. nr. 5 din 5 februarie 2010, publicat n M. Of. nr. 93 din 10 februarie 2010prin care a stabilit regulile privind nfiinarea, organizarea si funcionarea Autoritii Naionale pentru Cetenie.Autoritatea Naional pentru Cetenie este o instituie public de interes naional, cu personalitate juridic, aflat n subordinea Ministerului Justiiei. n cadrul Autoritii funcioneaz Comisia pentru cetenie, potrivit prevederilorLegii ceteniei romne nr. 21/1991, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare.1. Scopul, funciile i atribuiile principale ale Autoritii

Autoritatea asigur aplicarea procedurii legale de acordare, redobndire, renunare i retragere a ceteniei romne.

1.1. Funciile Autoritii Naionale pentru Cetenie

Autoritatea are urmtoarele funcii principale:

ndeplinete prevederile legale cu privire la acordarea, redobndirea, renunarea i retragerea ceteniei romne;

desfoar, prin structurile de specialitate, activitate de consiliere cu privire la problemele n materie de cetenie, precum i cu privire la drepturile i obligaiile ce decurg din calitatea de cetean european, n condiiile regulamentului de organizare i funcionare stabilit prin ordin al ministrului justiiei;

propune Ministerului Justiiei i particip la elaborarea proiectelor de acte normative care vizeaz domeniul su de activitate

1.2. Atribuiile Autoritii Naionale pentru CetenieAutoritatea are, n desfurarea activitii, urmtoarele atribuii principale:

asigur condiiile necesare pentru desfurarea activitii Comisiei pentru cetenie;

ine evidena cererilor de acordare, redobndire, renunare i retragere a ceteniei romne, alctuind dosare pentru fiecare caz n parte;

asigur secretariatul Comisiei pentru cetenie;

pstreaz i organizeaz arhiva Comisiei pentru cetenie;

ntocmete proiectele de ordine ale preedintelui Autoritii privind acordarea, redobndirea, retragerea i renunarea la cetenia romn, precum i proiectele de ordine de respingere a acestor cereri;

redacteaz certificatele de cetenie i ndeplinete procedura de rectificare a acestora;

asigur solemnitatea depunerii jurmntului de credin fa de Romnia i pstreaz evidena persoanelor care au depus jurmntul de credin;

colaboreaz cu autoriti ale administraiei publice centrale i cu instituii internaionale cu atribuii n domeniul ceteniei, fiind abilitat s ncheie protocoale de colaborare;

comunic, la cerere, autoritilor administraiei publice centrale datele referitoare la persoanele care au dobndit, au redobndit sau au pierdut cetenia romn, potrivit legii;

rspunde solicitrilor cu privire la problemele cu care a fost sesizat, dac intr n sfera sa de competen;

informeaz cu caracter general publicul cu privire la drepturile cetenilor romni, inclusiv cele care decurg din calitatea de cetean european;

asigur participarea personalului la programe de formare i perfecionare profesional, n limita bugetului aprobat;

realizeaz orice alte obiective corespunztoare domeniului de activitate al Autoritii, n limita bugetului aprobat i a planului de activiti.

2.Organizarea i funcionarea Autoritii Naionale pentru Cetenie2.1. Conducerea ANC

Autoritatea este condus de un preedinte, cu rang de secretar de stat, ajutat de doi vicepreedini, cu rang de subsecretar de stat.

Preedintele i vicepreedinii Autoritii sunt numii i eliberai din funcie prin decizie a primului-ministru. Numirea se realizeaz pentru un mandat cu durata de 4 ani, cu posibilitatea rennoirii o singur dat.

Preedintele conduce ntreaga activitate a Autoritii, pe care o reprezint n relaiile cu autoritile administraiei publice, cu instituiile publice centrale i locale, cu persoanele juridice i fizice romne sau strine, precum i n justiie. n exercitarea atribuiilor sale, preedintele emite ordine, decizii i instruciuni, n condiiile legii.

Preedintele are dreptul de a delega atribuii, cu excepia celei de emitere a ordinului pentru acordarea, redobndirea, retragerea sau renunarea la cetenie, care nu poate fi delegat. n caz de imposibilitate de exercitare a funciei de ctre preedinte, ordinul pentru acordarea, redobndirea, retragerea sau renunarea la cetenie va putea fi emis numai de ministrul justiiei. Starea de imposibilitate a exercitrii funciei se constat prin ordin al ministrului justiiei, la sesizarea preedintelui sau a unuia dintre vicepreedinii Autoritii.

Vicepreedinii conduc i rspund de activitatea structurilor pe care le coordoneaz. Vicepreedinii Autoritii ndeplinesc atribuiile preedintelui n caz de imposibilitate temporar de exercitare a funciei de ctre acesta.

Calitatea de preedinte sau de vicepreedinte al Autoritii este incompatibil cu orice alt funcie public sau privat, cu excepia funciilor didactice din nvmntul superior, precum i a celor de instruire din cadrul instituiilor de formare profesional.

2.2. Organizarea ANC

Activitatea ANC se desfoar n baza unui Regulamentul de organizare i funcionare ale Autoritii.

Autoritatea dispune de un aparat administrativ propriu, organizat la nivel de direcii, servicii, birouri i birouri teritoriale. Numrul maxim de posturi la nivelul Autoritii pentru anul 2010 este de 126. Dup data de 1 ianuarie 2010, acest numr poate fi majorat sau diminuat, prin hotrre a Guvernului, n funcie de necesitile Autoritii, prin reorganizarea acesteia.

Personalul Autoritii este format din personal de specialitate juridic asimilat judectorilor i procurorilor n condiiileLegii nr. 303/2004privind statutul judectorilor i procurorilor, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, funcionari publici, funcionari publici cu statut special reglementat deLegea nr. 293/2004privind Statutul funcionarilor publici cu statut special din Administraia Naional a Penitenciarelor, republicat, personal din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, personal din Ministerul Administraiei i Internelor i personal contractual.

( MEMOCetenia este definit ca apartenena unei persoane la un anumit stat, ca legtura politic i juridic dintre individ i stat, sau ca o calitate a persoanei. Cetenia exprim un raport politic ntre dou subiecte de drept: statul i persoana fizic, fiecare dintre cele dou subiecte fiind titulare de drepturi i obligaii. Cetenia romn se acord pe baza principiului ius sangvinis i nu poate fi retras celui care a dobndit-o prin natere. Legea ceteniei nr. 21/1991, cu modificrile i completrile ulterioare, statueaz ca moduri de dobndire a ceteniei romne urmtoarele procedee: prin natere, prin adopie, la cerere, prin redobndire. Cetenia romn se poate pierde prin retragere, prin renunare la cetenie, precum i n alte cazuri prevzute de lege. Aplicarea procedurii legale de acordare, redobndire, renunare i retragere a ceteniei romne se realizeaz de ctre Autoritatea Naional pentru cetenie.( CUVINTE-CHEIE

Cetenie apartenena unei persoane fizice la un stat.Cetenie de onoare se acord unor strini pentru servicii deosebite aduse rii i naiunii romne de ctre Parlamentul Romniei, la propunerea Guvernului.Autoritatea Naional pentru Cetenie - este o instituie public de interes naional, cu personalitate juridic, aflat n subordinea Ministerului Justiiei, care asigur aplicarea procedurii legale de acordare, redobndire, renunare i retragere a ceteniei romne.

( BIBLIOGRAFIE

TRATATE. MONOGRAFII. CURSURI UNIVERSITARE Lucrri de referin1. DNIOR, Dan Claudiu, Drept constituional i instituii politice. Vol. I. Teoria general. Tratat, Ed. Ch. Beck, Bucureti, 2007.

2. DRGANU, Tudor, Drept constituional i instituii politice. Vol I i Vol. II, Ed. Lumina Lex, Bucureti, 1998.3. DELEANU, Ion, Instituii i proceduri constituionale n dreptul romn i n dreptul comparat, Ed. C.H. Beck, Bucureti, 2006.4. IONESCU, Cristian, Tratat de drept constituional contemporan, ediia a 2-a, Ed. C.H. Beck, Bucureti, 2008.

5. MURARU, Ioan, TNSESCU, Elena Simina, Drept constituional i instituii politice, Vol. I, ediia a 13-a, Ed. C.H. Beck, Bucureti, 2008.6. MURARU, Ioan, TNSESCU, Elena Simina (coord.), Constituia Romniei. Comentariu pe articole, Ed. C.H. Beck, Bucureti, 2008.7. VRABIE, Genoveva, BLAN, Marius, Organizarea politico-etatic a Romniei, Ed. Institutul European, Iai, 2004.

Lucrri de specialitate1. CONSTANTINESCU Mihai, DELEANU, Ion, IORGOVAN, Antonie, MURARU, Ioan, VASILESCU, Florin, VIDA, Ioan, Constituia Romniei. Comentat i adnotat, Ed. Regia Autonom Monitorul Oficial, Bucureti, 1992.

2. DNIOR, Dan Claudiu, Constituia Romniei comentat. Titlul I. Principii generale, Ed. Universul Juridic, Bucureti, 2009. 3. IANCU, Gheorghe, Drept constituional i instituii politice. Vol. I, Ed. C.H. Beck, Bucureti, 2010.

4. MURARU, Ioan, TNSESCU, Elena Simina, IANCU, Gheorghe, DEACONU, tefan, CUC, Mihai Horia, Cetenia european, Ed. All Beck, Bucureti, 2003.

5. SELEJAN-GUAN, Bianca, Drept constituional i instituii politice, Ed. a 2-a, revzut i adugit, Ed Hamangiu, Bucureti, 2008. ARTICOLE. STUDII DE SPECIALITATE1. ANGHEL, Ion, Ratificarea Conveniei europene asupra ceteniei prin Legea nr. 396/2002 i consecinele acesteia n legtur cu legea nr. 21/1991 a ceteniei romne, Revista Dreptul, nr. 12/2002, pp. 12-26. LEGISLAIE1. Legea nr. 21/1991 privind cetenia romn, publicat n M. Of., Partea I, nr.44 din 1991, cu modificrile i completrile ulterioare.

2. Legea nr. 396/2002 pentru ratificarea Conveniei europene asupra ceteniei, adoptat la Strasbourg la 6 noiembrie 1997 publicat n M. Of., Partea I, nr. 490 din 9 iulie 2002.3. Ordonana de Urgen nr. 5 din 5 februarie 2010, publicat n M. Of., Partea I, nr. 93 din 10 februarie 2010privind nfiinarea, organizarea si funcionarea Autoritii Naionale pentru Cetenie.

Seciunea a 10-a

Seciunea a 9-a

Seciunea a 8-a

1

Seciunea a 7-a

Seciunea a 6-a

Seciunea a 5-a

Seciunea a 4-a

Seciunea a 3-a

Seciunea a 2-a

Seciunea 1

PAGE 5