curs 06

Structuri de sprijin Structuri de sprijin îîn ingineria geotehnicn ingineria geotehnicăă

note de cursProf. univ. dr. ing. Anghel Stanciu

Cursul nr. 6Evoluția conceptelor de alcătuire a structurilor de sprijin realizate Evoluția conceptelor de alcătuire a structurilor de sprijin realizate iin situn situ

Palplanșe, Palplanșe, BatardouriBatardouri, Pereți , Pereți îngropați, Bareteîngropați, Barete

Master: Inginerie Geotehnică

Palplanșe, Palplanșe, BatardouriBatardouri, Pereți , Pereți îngropați, Bareteîngropați, Barete

Bibliografie:

1. Stanciu A., Lungu I., Fundații I, Editura Tehnică, București, 2006.

1. M. Păunescu, I. Vîță, C. Prioteasa – Pereți mulați și barete, Editura Tehnică, București, 1983.

2. Iacint Manoliu, Fundații și procedee de fundare – Editura Didactică și Pedagogică, București, 1983.

3. M.Păunescu, V. Pop, T. Silion, Geotehnică și fundații - Editura Didactică și Pedagogică, București, 1982.

4. N. Maior, M. Păunescu – Geotehnică și fundații, vol. I, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1967.

CLASIFICAREA SĂPĂTURILOR

a) din punct de vedere al utilizării sprijinirilor: - săpături cu pereți nesprijiniţi;

- săpături cu pereţi sprijiniţi.

b) în funcţie de lăţimea săpăturilor: - săpături în spaţii largi, peste 2,5 m;

- săpături în spaţii înguste, între 1,0 m şi 2,5 m;

- săpături în spaţii foarte înguste, sub 1,0 m.

c) în funcţie de adâncimea săpăturii : - săpături de mică adâncime (≤ 3,00 m)

- excavaţii adânci (>3,00 m); în cazul excavaţiilor adânci în zonele urbane se va folosi normativul NP120-06adânci în zonele urbane se va folosi normativul NP120-06

d) după greutatea întâmpinată la săpare: - săpături în teren slab (nisip, pământ vegetal)- săpături în teren mijlociu (nisip îndesat, pietriş mărunt, argilă nisipoasă, loess umed etc.)- săpături în teren tare (argilă grasă, loess uscat etc.)- săpături în terenuri foarte tari (argilă compactată, marnă compactată, loess compact întărit, pământ îngheţat etc.)

e) după modul de execuţie : - săpături manuale;- săpături mecanizate;- săpături prin explozie.

2

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; Asist. dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ștefan Cioară

IDENTIFICAREA TIPULUI DE PĂMÂNT

PROBA DE PĂMÂNT

GRANULAȚIE FINĂ, PLASTIC SAU CIMENTAT

PĂMÂNT COEZIV SAU CIMENTAT

PESTE 50% DIN GRANULE SUNT VIZIBILE

PĂMÂNT NECOEZIV

qu>150 kPa

FISURAT

SURSE DE VIBRAȚII

150 kPa>qu>50 kPa qu<50 kPa GRANULE ROTUNDE

GRANULE COLȚUROASE

DA

DA

DADA

DA

NUDA

NU

NU

DA

NU

DANUNU DA NU NUNU

SURSE DE VIBRAȚII

STRATIFICAT ȘI ÎNCLINAT

ALTE CONDIȚII CARE AFECTEAZĂ REZISTENȚA

APĂ

TIPUL A

APĂ APĂ APĂ

TIPUL B TIPUL C-60 TIPUL C

STĂ UN TIMP SUFICIENT PENTRU INSTALAREA

SPRIJINIRILOR

STĂ UN TIMP SUFICIENT PENTRU INSTALAREA

SPRIJINIRILOR

APĂAPĂAPĂ

TIPUL BTIPUL C-60TIPUL C

DA

DA

DA

DADADA

NU

NU

NU

NU

DA DA

DA

3


EXCAVAȚII ÎN TIPUL A DE PĂMÂNT

4


EXCAVAȚII ÎN TIPUL B DE PĂMÂNT

EXCAVAȚII ÎN TIPUL C DE PĂMÂNT

5


EXCAVAȚII ÎN TIPUL A, B ȘI C DE PĂMÂNTCU STRUCTURĂ DE SPRIJIN LA PARTEA INFERIOARĂ

6


SUSŢINEREA CU DULAPI SCURŢI ÎNCLINAŢI

Sprijinirea săpăturilor cu dulapi înclinaţi şi cadre desusţinere constituie o metodă convenabilă pentru săpăturiadânci de arie restrânsă.

Dulapii folosiţi nu au în mod obişnuit o lungime mai marede 1,20 m, au capetele ascuţite sau teşite şi sunt menţinuţiînclinaţi în timpul baterii de dulapi grinzi exterioare de ghidaj(fig. a).

Ei sunt înclinaţi spre exterior pentru a permite montareasuccesivă a cadrelor de susţinere lângă partea inferioară afiecărui rând de dulapi, după care, prin spaţiul dintre, grinzilesuccesivă a cadrelor de susţinere lângă partea inferioară afiecărui rând de dulapi, după care, prin spaţiul dintre, grinzileorizontale de ghidaj şi rândul superior de dulapi, se bate rândulurmător de dulapi.

Înainte de a bate rândul următor, spaţiul care urmeazăsă fie ocupat de aceşti dulapi este umplut provizoriu cu undulap îngust aşezat orizontal pe muchie.

După terminarea baterii unui rând de dulapi, elementeleaşezate pe muchie sunt înlocuite aşa cum se arată în fig. b.

7


Ancoraj

Dulapi O alternativă la

SPRIJINIRE VERTICALĂ ANCORATĂ LA PARTEA SUPERIOARĂ

Piloti din lemn

Dulapi orizontali

O alternativă la sistemul berlinez este înlocuirea grinzilor metalice cu piloţi din lemn înfipţi în fundul gropii şi ancoraţi la partea superioară.

8


ELEMENTELE UNEI SPRIJINIRI ÎN SPAȚII LIMITATE ȘI SPAȚII LARGI ȘI SCHEME DE CALCUL

9


SPRIJINIREA EXCAVAŢIILOR ÎN ARGILE VÂRTOASE, NISIPURI ÎNDESATE SAU COEZIVE, SAU ÎN STRATE DE ROCI STÂNCOASE SLABE.

Deşi aceste materiale, stau de obicei în peretevertical perioade apreciabile de timp, totuşi, pentru apreveni cedarea sau tasarea terenului învecinat saupentru a asigura securitatea lucrătorilor, sprijinirea loreste în cele din urmă necesară.

Capacitatea lor de a se menţine un anumit timp fărăsprijinire simplifică mult lucrurile.

În cazul excavării tranşeelor, una din formele celemai simple de sprijinire este cea cu „susţinere deschisă"(dulapii verticali distanţaţi), arătată în figura alăturată.(dulapii verticali distanţaţi), arătată în figura alăturată.

După atingerea fundului săpăturii, între perete şifiecare capăt al grinzii orizontale se fixează un dulap de 5x7,5 cm.

Grinzile se şpraiţuiesc transversal şi ceilalţi dulapi sefixează în dreptul fiecărui şpraiţ, iar dacă este necesar şiîn alte poziţii intermediare.

10


SISTEME DE COFRARE SANŢURI CU CHERESTEA LEMN ŞI CU BRAŢE METALICE

Sistemul de cofrare a şanțurilor cu ajutorul penelorblocatoare este ideal pentru şanţuri de până la 8 metriadâncime în condiţiile în care cerinţele grosimii cherestelei suntrespectate.

Braţele metalice se ancorează şi glisează de-a lungulprofilelor HEB cu care este sprijinit şanţul.

Avantaje:

- sunt uşor de montat şi de demontat

- sunt ieftine

- sunt uşor de depozitat- sunt uşor de depozitat

11


SISTEME DIN ALUMINIU PENTRU SPRIJINIREA ŞANŢURILOR –LITEBOX GERMANIA

• Sistemele din aluminiu sunt uşoare şi pot fi manipulate de două persoane.

• NU este necesară macaraua pentru manipularea lor!

• Sistemele panouri din aluminiu pentru susţinerea şanţurilor sunt modulare şi se pot constitui în diverse formaţiuni pentru sprijinirea de maluri de care aveţi nevoie.maluri de care aveţi nevoie.

• Avantajele cofrajelor din aluminiu pentru sprijinirea șanţurilor:

- ușoare

- ușor de montat

- instalare rapida

- versatilitate

- sigure şi stabile

12


SISTEME DIN ALUMINIU PENTRU SPRIJINIREA ŞANŢURILOR –LITEBOX GERMANIA

Ideale pentru şanțuri până în 3 metri adâncime în mediul urban: instalaţii cablaje, lucrăride canalizare şi de alimentare cu apa, excavaţii, sisteme tranşee, săpături ocazionale etc.

13


SISTEME METALICE PENTRU SPRIJINIREA SĂPĂTURILOR (SCUTURI DE ŞANŢ)

Sistemele metalice sau scuturile de sprijinitsăpăturile sunt alcătuite din două panouri metalicesudate sprijinite cu braţe metalice extensibile.

Aceste scuturi de şanț sunt sisteme modularepentru protecţia malurilor excavate pentru a se evitaprăbuşirea lor.

Panourile pentru sprijinirea şanţurilor suntintegral metalice, greutatea estimativă a unui sistemcomplet este de cca două tone.complet este de cca două tone.

14


PALPLANȘE

Palplanșele sunt alcătuite dintr-o serie de panouri, de obicei metalice, uniteprin interconexiuni, ce sunt înfipte în sol cu ajutorul ciocanelor vibratoare sau percutante pentru aforma o barieră structurală impermeabilă.

AplicațiiPalplanșele sunt folosite de obicei ca ziduri de susținere și baraje de protecție. Din cauza

zgomotului și vibrațiilor ce se produc la instalarea palplanșelor, utilizarea acestora în zone urbane este limitată.

Etapele construcțieiPalplanșele sunt așezate în poziție verticală. Pereții temporari de ghidaj vor asigura ca

palplanșele sunt aliniate și presate corect. După această etapă, pe lungimea palplanșelor se vorpalplanșele sunt aliniate și presate corect. După această etapă, pe lungimea palplanșelor se vorutiliza piling-uri pentru a forma o structură continuă de-a lungul zidului de piling. Palplanșele suntinstalate cu ajutorul ciocanelor percutante. Îndepărtarea lor se face prin extracție.

Palplanșele sunt elemente prefabricate din lemn, metal sau beton armat, înfipte înpământ prin batere sau vibrare, utilizate pentru crearea unor pereți de susținere care, pe lângăcondițiile de rezistență și stabilitate, caracteristice sprijiniților obișnuite, trebuie să îndeplineascăcondiția de impermeabilitate sau etanșeitate. În consecință, spre deosebire de dulapi, palplanșeletrebuie prevăzute cu un sistem de îmbinare între elemente, care să asigure etanșarea prinînchiderea rosturilor.

15


16


PALPLANȘE DIN LEMN

Palplanșele din lemn se execută din brad sau stejar, având forma unor dulapi de 5....10 cmgrosime sau a unor grinzi ecarisate cu grosimi până la 25 cm și lățimi de 20... 30 cm.

La debite mici de apă, când nu se impune etanșare perfectă, se folosi dulapi joantivi saudulapi suprapuși. În celelalte cazuri se utilizează palplanșe prevăzute cu diferite tipuri deîmbinări care să asigure etanșarea, și anume: îmbinare în jumătate de lemn, în coadă derândunică sau cu lambă și uluc. Pentru a se folosi mai bine materialul lemnos sau în lipsagrinzilor de dimensiunile cerute, palplanșele cu lambă și uluc se pot realiza și prin solidarizareacu cuie sau cu buloane a unor dulapi .

17

Palplanșe din dulapiPalplanșe din dulapi

Tipuri de îmbinări la palplanșe de lemnTipuri de îmbinări la palplanșe de lemn


18


Avantajele palplanșelor de lemn sunt: confecționare ușoară, greutate redusă, deci utilajesimple de înfigere și cost redus.

Dezavantajele palplanșelor: lungimi limitate (6 ... 8 m, din care 3 ... 4 m fișa);imposibilitatea recuperării integrale; nu pot fi utilizate în pământuri tari.

Palplanșele se introduc în pământ prin batere sau vibrare. Pentru a evita distrugerea prinbatere, capul palplanșei de lemn se fasonează și se protejează cu inele metalice, la fel ca și capulpiloților de lemn. De asemenea, vârful palplanșei trebuie protejat, dacă palplanșele au destrăbătut pietrișuri sau pământuri ce conțin bolovani sau alte obstacole mari.

Pentru a se ușura înfigerea și a se asigură închiderea rosturilor, palplanșele se teșesc lapartea inferioară pe latura cu lambă. Pe teșitura de la bază se dezvoltă o presiune a pământuluicare apasă palplanșa de cea vecină. Palplanșele se bat cu lamba înainte și cu ulucul culisând pelamba palplanșei anterior bătute; dacă s-ar bate cu ulucul înainte, acesta s-ar putea colmata cupământ. De obicei, palplanșele din lemn se solidarizează câte două, cu scoabe. Pentru a asigurabaterea pe direcția fixată a palplanșelor se introduc, în prealabil, în pământ piloți de lemn, laintervale de 4 ... 4,5 m și în orice caz în colțurile incintei. În vederea baterii, capetele piloților delemn se leagă cu clești sau moaze care servesc la ghidarea palplanșelor.

19


Prelucrarea vârfului palplanșelor din lemn

Palplanșe din lemn rotund

Executarea peretelui din palplanșe din lemn: 1-pilot de ghidaj;2- clești; 3-pachet din două palplanșe;4 – pană;5- piloți de lemn; 6- pene; 7- scoabe; 8- distanțier

20


Palplanșe solidarizate cu scoabe: 1- lambă;

2-uluc;

Planșele metalice se utilizează când sunt necesare lungimi mari sau când trebuie străbătutepământuri tari în care palplanșele de lemn nu pot pătrunde.

Aceste palplanșe sunt din profile laminate special, care se deosebesc prin formă, modul dealcătuire a joantelor sau îmbinărilor, astfel se folosesc:

• Palplanșele în formă de U, la care joantele se găsesc pe axa peretelui la fiecare punct deintersecție a axei cu profilul;• Palplanșele cu secțiuni în formă de S, la care joantele se găsesc pe axa peretelui, din două îndouă puncte de intersecție cu profilul;• Palplanșele cu secțiuni în formă de Z, la care joantele se află în afara axei peretelui,

PALPLANȘE METALICE

• Palplanșele cu secțiuni în formă de Z, la care joantele se află în afara axei peretelui,alternând pe o parte și pe alta.

La masa egală și la dispunere identică a materialului de o parte și de alta a planului vertical,pereții realizați cu cele trei tipuri de profile au rigidități diferite, cu ca urmare a poziției joantelor,Astfel, la pereții din palplanșe U, axa principala x’-x’ a fiecărui element este paralelă cu axa x-x aperetelui. Sunt posibile ușoare rotiri relative ale palplanșelor sub efectul presiunii normale pe axax-x, de aceea rigiditatea reala, ținând scama de joante, trebuie diminuată in raport cu rigiditateateoretică.

21


22


Există o mare diversitate de tipuri de joante. Joantele trebuie să fie rezistente, pentru aprelua eforturile de întindere la care sunt supuse în exploatare, să fie etanșe și să asigure oînfigere și extragere ușoară a palplanșelor.

Palplanșele metalice pot atinge lungimi de 30 m.

Tipuri de joante la palplanșe metalice

23

Ghidaje pentru baterea palplanșelor


PALPLANȘE METALICE ÎNAINTE DE INSTALARE

24


TRANSPORTUL PALPLANȘELOR

25


Adaptarea formelor tradiționale pentru crearea

incintelor în conturul cerut de condițiile de amplasament.

26


INTRODUCEREA PALPLANȘELOR

Ulilajele cu braţ telescopic circular suntfolosite pentru instalarea palplanşelor şi aprofilelor H (pentru sistemul de sprijinireBerlinez) cu ajutorul vibratoarelorhidraulice.

27



28



29


PALPLANȘE DIN MATERIALE PLASTICE/COMPOZITE

30


31


IMPERMEABILIZARE ÎMBINĂRILOR

În timpul montării și introducerii în pământ

Pre-tratarea îmbinării

Se face cu materiale care în contact cu apa au creșteri de volum de 100%

32

După introducere și contactul cu apa

Volumul materialului crește cu 100%

Umflarea începe după 6 oreFinalul umflării 24-48 ore


TESTAREA ÎMBINARILOR ETANȘE LA INFILTRAȚII DE APĂ

33


Ca elemente de susținere cu caracter temporar, palplanșele se folosesc la realizarea deincinte sub nivelul apei subterane sau în bazine de apă, incinte la adăpostul cărora, dupăevacuarea apei, să se poată executa în uscat lucrările de săpare, betonare etc.

Palplanșele pot avea însă și numeroase alte utilizări în construcții, de exemplu:• ca elemente de protecție pentru fundația pilelor de poduri față de acțiunea de afuiere la apemari; în acest scop, palplanșele care au servit la crearea incintei pentru executarea fundațieipropriu-zise sunt lăsate în teren, tăindu-se doar partea de deasupra feței superioare a fundației;• ca elemente de îmbunătățire a stabilității unor construcții fundate pe terenuri slabe; astfel, incazul fundației de suprafață din figura, palplanșele, creează o centură care împiedică refulareapământului de sub fundație;

Utilizarea palplanșelor

34


PALPLANȘE DIN BETON ARMAT

Aceste palplanșe sunt elemente prefabricate, de secțiune dreptunghiulară saupătrată, cu lățimi de cel mult 50 ... 60 cm și grosimi de 10 ... 50 cm. Lungimea lor estelimitată la maximum 18... 20 m, din cauza greutății mari care dă dificultăți la batere.Sistemul lor de îmbinare poate fi asemănător celui de la palplanșele din lemn sau sepoate apropia de cel al palplanșelor metalice.

Palplanșe din beton armat

În figură se arată o secțiune printr-o palplanșă din beton armat cu îmbinare înlambă și uluc. Pentru a se reduce frecarea mare care apare în timpul baterii, seobișnuiește a se realiza lamba numai pe treimea inferioară a palplanșei, la parteasuperioară prevăzându-se două uluce. Spațiul dintre uluce se etanșează cu iută șimortar de ciment.

35


36


37


TEHNOLOGII DE INSTALARE PRIN PRESARE

38


LUCRĂRI DE SPRIJINIRE ÎN ZONE PORTUARE

39


STUDIU DE CAZ: PALPLANȘE, CENTURA OTOPENIPentru realizarea excavațiilor necesare execuției radierelor și a elevației la pasajul superior

peste C.F. la Centura Otopeni s-a impus realizarea a două incinte de palplanșe. Palplanșele tipLarssen 601 si 606 au fost introduse in teren prin vibrare cu un utilaj specializat tip LRB 225.Adâncimea de batere a fost de 8 m. Având in vedere încadrarea incintelor intre șoseaua de centurăși calea ferată, lucrarea a trebuit executată rapid și cu minim de influență a vecinătăților.

40


STUDIU DE CAZ: RECONSTRUCȚIA PODULUI ISTORIC PESTE RÂUL TISA

În cadrul proiectului PHARE - CREDO privind " Reconstrucția podului istoric peste râul Tisaîntre Sighet (Romania) și Solotvina (Ucraina)" firma Zublin Romania a contractat lucrările de execuțieincinta cu palplanșe metalice și execuție minipiloți injectați la 5 dintre pilele podului.

41


BATARDOURIBatardourile sunt construcții provizorii, care servesc la crearea incintelor de lucru la

construcțiile ce se execută pe terenuri acoperite cu apă, astfel încât lucrările să se poată executaîn uscat.

Batardourile se pot executa din:� pământ,� lemn,� beton,� oțel� combinații dintre aceste materiale.

42


Batardou în raul Ohio (USA) lânga Olmsted,în martie 1999, pentru a demara lucrările la barajul de pe acelasi râu

BATARDOURI DIN PĂMÂNT

Batardourile din pământ sunt umpluturi (diguri) din pământ de formatrapezoidală.

43


Avantaje: materialul din care se executa se găsește pe șantier și nu costă decât extragerea

Batardouri cu perete de palplanșe

Batardouri cu fața spre apă din argilă

Avantaje: materialul din care se executa se găsește pe șantier și nu costă decât extragerealui; nu necesită utilaje speciale de execuție; se execută repede, având o tehnologie de execuțiesimplă; întreținerea și reparația lui se face relativ ușor.

Dezavantaje: volumul de pământ necesar pentru execuție crește cu pătratul înălțimii și laînălțimi de peste 1-1,5m costul lor depășește pe cel al altor sisteme de batardouri; datorităînclinării reduse a taluzelor , ampriza (baza) digurilor crește mult la batardourile înalte.

44


BATARDOURI DIN PALPLANȘE

Batardourile din palplanse sunt pereti simpli sau dubli din lemn sau metal careinconjoară incinta de lucru.

45


46


BATARDOURI DIN PALPLANȘE METALICE

47


Batardou pentru demararea lucrărilor barajului Montgomery (USA) în 2003

48


BARAJUL MASSINGIR / MOZAMBIC

Barajul Massingir - situat pe râul Olifants - a fost construit în anii 70 pentru a asigura apanecesară irigațiilor în zona Lower Limpopo Valley (90,000 ha), împotriva intruziunii saline, pentru aproduce energie si a neutraliza influenta inundatiilor.

Contractul cu DSD NOELL - ca parte a proiectului de reabilitare - a inclus renovarea șiinstalarea porților de descărcare inclusiv sistemele hidraulice de acționare, batardourile și grinzilede manevră pentru baraj :

1) 6 stavile segment (deschidere 18 și înălțime 11 m); 6 seturi de acționari hidaulice ;2) batardouri din 10 elemente cu o lățime de 19 m;3) o grindă de manevră inclusiv macaraua portal.Lucrările au fost executate în perioada 2004-2006.

49


50


PEREȚI ÎNGROPAȚI

Pereții îngropați sunt pereți executați prin forare care pot îndeplini rol de elemente desusținere, de elemente portante ale unor construcții subterane sau de ecrane de etanșare.

Pereții îngropați trebuie să îndeplinească condiții de rezistență și de etanșare. Spredeosebire însă de pereții de palplanșe, pereții îngropați nu pot fi recuperați și refolosiți.

Din punctul de vedere al alcătuirii constructive, pereții îngropați pot fi formați din panouri

sau din piloți forați.

PEREȚI ÎNGROPAȚI DIN PANOURI

Pereții îngropați sunt formați, de obicei, din panouri - tranșei de formăPereții îngropați sunt formați, de obicei, din panouri - tranșei de formădreptunghiulară, cu lungimi care depind de utilajul de săpare, precum șide poziția în cadrul peretelui. Stabilitatea pereților tranșeei în cursul săpăriieste asigurată prin introducerea unui noroi de foraj. Acesta reprezintă osuspensie de argilă, cu densitatea de 1,03 g/cm3, obținută prin amestecul între apă și o argilăbogată în montmorillonit, numită bentonită. Suspensia de argilă se infiltrează prin pereții șifundul tranșeei, colmatând pe o anumită distanță porii pământului.

51


Prin acest strat de pământ argilizat, puțin permeabil, poate trece doar apa, în timp ceparticulele de argilă se acumulează la fața stratului, formând un înveliș denumit turtă. Stratulargilizat împreună cu turta alcătuiesc un ecran. Prezenței acestui ecran și a presiunii hidrostatice asuspensiei asupra pereților i se atribuie menținerea la verticală a pereților tranșeei în orice fel depământuri dacă, bineînțeles, sunt respectate condițiile de calitate ale suspensiei.

Pereții îngropați din panouri se pot clasifica în funcție de materialul din care sunt alcătuițiprecum și în funcție de modul cum este dispus materialul, atât pe verticală, cât și în lungulperetelui.

După natura materialului din aceeași secțiune verticală, pereții îngropați, din panouri se potclasifica în: pereți omogeni și pereți compuși.

Pereții omogeni sunt cei la care atât materialul cât și funcția pe care o îndeplinesc (desusținere sau de etanșare) sunt identice în lungul aceleiași verticale.susținere sau de etanșare) sunt identice în lungul aceleiași verticale.

În funcție de materialul din care sunt alcătuiți, pereții omogeni se clasifică în:� pereți turnați sau mulați, la care corpul peretelui este in întregime realizat din beton turnatpe loc;� pereți de tip mixt, cu elemente prefabricate din beton armat sau beton precomprimat larosturi și cu beton monolit;� pereți prefabricați alcătuiți în întregime din elemente prefabricate.

52


PEREȚI MULAȚI

Reprezintă pereți lungi și adânci amplasați sub nivelul terenului din beton armat turnat. Grosimeaperetelui mulat poate fi de 50 cm până la 120 cm și adâncimea variază între 15 m și 60 m.AplicațiiPereții mulați sunt folosiți în cazul excavațiilor adânci pentru a acorda rezistență și pentru aimpermeabiliza. Aceștia pot fi instalați în proximitatea structurilor deja existente fără a influențaîn nici un fel structura fundației. Un exemplu de folosire a pereților mulați este în cazul zonelorurbane aglomerate, cu scopul de a furniza un sistem de retenție adecvat.Pereții mulați se numesc barete când sunt folosiți ca fundație, similar piloților.Etapele construcțieiPereții mulați sunt construiți de la nivelul terenului, prima etapa fiind excavarea unei gropi dePereții mulați sunt construiți de la nivelul terenului, prima etapa fiind excavarea unei gropi defundație întinsă și adâncă. După ce excavarea este finalizată, un schelet de susținere este introdusîn groapa de fundație după care urmează turnarea betonului prin pâlnie fixă de jos în sus. Pentrua preveni prăbușirea pereților excavației până ce betonul va fi turnat, groapa de fundație esteumplută cu noroi bentonitic care se fixează de pereți și susține materialul pământului.O tolă de etanșare este poziționată la îmbinarea fiecărui panou pentru a evita pătrunderea apei.Tolele de etanșare sunt confecționate din PVC și sunt integrate în îmbinări în timpul turnăriibetonului.

53


Procesele tehnologice întâlnite la realizarea unui perete îngropat din panouri sunt:� executarea tranșeei și a grinzilor de ghidaj;� excavarea panourilor;� coborârea în tranșeea excavată a carcaselor de armătură;� betonarea panourilor;� tratarea rosturilor dintre panouri.

54


1. Excavarea primului panou

2. Excavarea panoului de mijloc

3. Instalarea carcasei de armare

4. Betonare cu conducta Tremie

REALIZAREA TRANȘEEI ȘI A GRINZILOR DE GHIDAJ

Tranșeea de ghidaj are un rol deosebit de important în tehnologia de execuție a perețilorturnați, funcțiunile ei principale fiind următoarele:

• materializarea pe traseul de lucru a profilului tranșeei propriu-zise;• ghidarea echipamentului de săpare la introducerea acestuia pentru săparea șanțului;• asigurarea stabilității terenului în zona superioară a șanțului excavat;Elementul de bază al tranșeei de ghidaj îl constituie grinzile de ghidare, care căptușesc

tranșeea, în acest mod tranșeea îndeplinindu-și rolul, care materializează cu precizia necesarăprofilul șanțului, ghidează echipamentul de săpat fără a se deteriora, se opun împingerilorprovocate de apăsarea naturală a terenului, precum și de cea provocată de presiunea pe sol autilajelor și de asemenea previn eroziunea solului datorită circulației noroiului de foraj.

Pentru realizarea tranșeei de ghidaj se execută săparea șanțului trasat cu ocazia pichetării ladimensiunile din proiect. Această operație se execută mecanizat cu un excavator cu capacitatea

Pentru realizarea tranșeei de ghidaj se execută săparea șanțului trasat cu ocazia pichetării ladimensiunile din proiect. Această operație se execută mecanizat cu un excavator cu capacitateacupei în general de până la 0,60 m3.Șanțul inițial cu secțiunea transversală trapezoidală areadâncimi variabile, funcție mai ales de gradul de tasare al terenului inițial și cu lățimea șanțuluipentru peretele turnat.

Grinzile de ghidaj se execută de o parte și de alta a tranșeei, având rol de ghidare a uneltelorde săpat, de protejare a pereților tranșeei la partea superioară, de susținere temporară acarcaselor de armătură și a mijloacelor de betonare și de materializare pe teren a traseuluiperetelui.

Grinzile de ghidaj pot fi din beton armat monolit sau prefabricat. Grinzile prefabricate au, deobicei, secțiuni în formă de L sau U și se solidarizează prin sudarea unor plăcuțe metaliceprevăzute de la turnare la capetele grinzilor.

55


Tipuri de grinzi de ghidaj (amplasare în șanțul inițial): a — grinzi cornier; b — grinzi U.

Grinzi de ghidaj prefabricate (amplasare în șanțul inițial).

56


În anumite cazuri secțiunea transversală a șanțului se prezintă ca în figura de maijos, această situație fiind întâlnită în cazul grinzilor turnate direct pe teren în cofraje.

În anumite situații, se execută și politura săpăturii; de asemenea, pentru cazurileîn care traseul tranșeei de ghidaj prezintă unghiuri în plan (conform traseuluiperetelui turnat) se utilizează, pe anumite porțiuni săparea și politura manuală.

57


58


EXCAVAREA PANOURILORPereții îngropați se obțin prin alăturarea panourilor în lungul traseului prevăzut prin proiect.

Modul de dispunere a panourilor sau panotarea, dimensiunile în plan ale acestora, succesiuneaexecuției se stabilesc prin proiect, în funcție de particularitățile lucrării, de instalațiile de excavarefolosite etc.

59


În cazul excavării cu instalația Else, pereții rezultă din panouri consecutive la care se

realizează integral ciclul tehnologic săpare-coborârea carcasei de armătură-betonare.

În cazul excavării cu instalația de tip Kelly sau C.l.S. Soletanche, panourile se pot executa

unul după celălalt sau pe sărite. Se deosebesc, din acest punct de vedere, trei tipuri de panouri:

primar, secundar și mixt.

Pentru exemplificare, în figura de mai jos se arată etapele de execuție cu o instalație tip

Kelly a unui perete mulat, alcătuit din panouri primare și panouri secundare:

I – excavarea panourilor primare și plasarea la extremitățile acestora a tuburilor de resort;

II – lansarea carcasei de armătură în panourile primare ;II – lansarea carcasei de armătură în panourile primare ;

III – betonarea panourilor primare

IV – extragerea tuburilor de rost

V – săparea panourilor secundare, reglarea cu unealta de săpat a pereților semicirculari

dintre panourile secundare și cele primare;

VI - Lansarea carcasei de armătură în panourile secundare;

VII - betonarea panourilor secundare.

60


Etapele de execuție ale unui perete mulat alcătuit din panouri primare și panouri secundare

61


Etapele de execuție ale unui perete mulat alcătuit din panouri primare și panouri de tip mixt

62


1) Excavarea panourilor cu instalații tip Kelly. Caracteristic tuturor instalațiilor careutilizează procedeul cunoscut sub denumirea Kelly este utilizarea unei prăjini grele, la capătulcăreia se montează o cupă-graifăr (benă) acționată hidraulic. Prăjina se atașează la un excavator,macara etc, este acționată de troliul acestui utilaj și culisează în interiorul unui ghidaj rigid desecțiune pătrată. În țara noastră s-au folosit instalații de acest fel produse de firmele Soletanche,Casagrande, Poclain.

63


64


În figura de mai jos este arătată o instalație tip Kelly, echipată cu un graifăr hidraulic produsîn țara noastră. Graifărul este prevăzut cu două fălci a căror închidere și deschidere este comandatăhidraulic prin intermediul a două verine, iar ridicarea și coborârea, cu două cabluri aleexcavatorului, legate de cupa-graifăr și de un punct de pe prăjină, în vederea forării, se aducegraifărul cu fălcile deschise deasupra grinzilor de ghidare și se introduce ușor în tranșee, evitându-se producerea de valuri mari in noroi, care ar putea dăuna pereților tranșeei.

Echipament de săpat cu graifăr hidraulic E.S.G.H. 20 - 30 produs de

G.C.C.F.

65


Cu instalații tip Kelly se pot excava tranșei de 0,60 ... 0,80 ... 1,00 m grosime, la adâncimicare pot atinge 35 m. Lungimea minimă a unui panou este egală cu deschiderea maximă afălcilor graifărului care, în funcție de echipament, variază între 2,20 și 2,80 m. Lungimea maximăa panoului nu este indicat să depășească 8,00 m.

În figura alăturată se arată, spre exemplificare,execuția unui panou de 7,0 m lungime, cu utilajulromânesc E.S.G.H .

La început se sapă două puțuri la extremitățilepanoului, cu o lungime 2,80 m fiecare. Între puțurirămâne miez de pământ numit merlon, care seexcavează la sfârșit. În cursul săpării, stabilitateainstalației, al cărui centru de greutate este ridicatinstalației, al cărui centru de greutate este ridicatdatorită prăjinii foarte lungi, este asigurată prinreacțiunea opusă de pământul aflat sub fălcilegraifărului. Dacă această reacțiune nu este uniformă,există pericolul de rotire și răsturnare a instalației. Lasăparea puțurilor în succesiune, una din fălci arrămâne în pământ, iar cealaltă ar intra inevitabil îngolul puțului anterior săpat, situație care trebuieevitată.

66


Zid din diafragme : grosime de: 0.6m, 0.8m, 1m si 1.2m thick; 78,000m2Amplasament: Nishimatsu Lum Chang Joint Venture.

67


22)) ExcavareaExcavarea panourilorpanourilor cucu instalațiainstalația ElseElse.. Această instalație lucrează după principiulexcavatorului lingură dreaptă, cupa descriind atât o mișcare de translație pe verticală, princoborârea de-a lungul unui catarg masiv și greu, cât și o mișcare de rotație în jurul unui punct desprijin (fig. 8.31). Instalația Else, folosind grinzile de ghidaj drept căi de rulare, se așează cucatargul mobil la capătul panoului de executat, săparea realizându-se prin retragere. Cupa ghidatăde catarg coboară în lungul acestuia până când un bolț cu care este prevăzută intră intr-un locașspecial de pe catarg.

În continuare, cupa în poziție cu dinții îndreptați în jos, coboară împreună cu catargulși se înfige în pământ. Acționat hidraulic, catargul apasă asupra cupei care se umple cu pământ.Cupa este apoi adusă în poziție orizontală și este ridicată cu ajutorul catargului mobil deasupraterenului, la înălțimea necesară pentru ca, prin deschiderea unui capac de fund (după ce înprealabil s-a lăsat să se scurgă în tranșee noroiul), să se descarce într-o benă transportoare. Benacu pământul săpat este ridicată pe un plan înclinat pentru a se descărca într-un mijloc decu pământul săpat este ridicată pe un plan înclinat pentru a se descărca într-un mijloc detransport, și apoi se îndepărtează de sub cupă. Ciclul de săpare se reia până ce se ajunge la cotastabilită .

Lungimea pe care se poate săpa într-o repriză, dictată de amplitudinea mișcării cupei,este de maximum 3,80 m. La repriza următoare, instalația se retrage atât încât să se asiguresăparea restului panoului, catargul mobil încastrându-se cu extremitatea inferioară pe fundultranșeei deja săpate. În mod obișnuit, lungimea panoului se fixează la 5 ... 7 m, ceea ce reprezintădoua reprize de săpare.

68


Fig. 8.31. Săparea cu instalația Else:1 — cupă; 2 — catarg; 3 — troliu ; 4 — benă transportoare pe plan înclinat

69


70


33)) ExcaExcavavarearea panourilorpanourilor cucu instalațiainstalația CC..ll..SS..

SoletancheSoletanche.. Instalația produsă de firma Soletanche

din Franța utilizează circulația inversă a suspensiei:suspensia de argilă, amestecată cu materialul săpat(detritusul) sunt absorbite prin tija instalației; dupăîndepărtarea părților grosiere, o pompă de noroiretrimite suspensia în tranșee. Unealta de săpat, care sefixează la capătul tijei se adaptează în funcție de naturastratului, forajul putând fi, după caz, percutant saurotativ. La terminarea forării, fundul tranșeii se curățăprin circulația noroiului.

Excavarea unui panou cu instalația C.l.S. Soletancheîncepe prin executarea la una din extremități a unui puț

Fig. 8.32. Săparea cu instalația C.l.S.Soletanche:

1 — motor: 2 — troliu: 3 —pompă de noroi ;

4 — tijă de foraj și de absorbție; 5 — sapă de

foraj; 6— noroi bentonitic.

începe prin executarea la una din extremități a unui puțavând diametrul egal cu grosimea panoului. Apoi,instalația se deplasează pe grinzile de ghidaj folositedrept căi de rulare, ca și în cazul instalației Else, și seforează un al doilea puț la cealaltă extremitate. Excavareamerlonului dintre cele două puțuri se face în straturisuccesive de 30 ... 50 cm grosime prin rabotare peorizontală, adică prin deplasarea înainte și înapoi aforezei (fig 8.32).

71


72


Cu instalația C.l.S. Soletanche se pot executa pereți cu grosimi de 0,40 ... 1,00 m,până la adâncimi de 50 m, în orice fel de terenuri, inclusiv in terenuri tari și foarte tari.În aceste condiții, instalația C.l.S. poate fi folosită in combinație cu instalații de tip Kellysau Else, atunci când este necesară încastrarea peretelui într-o rocă compactă.

73


74


Panourile pereților mulați se armează cu carcasemetalice alcătuite din bare longitudinale și transversale,sub forma a două plase paralele legate intre ele prinetrieri și bare înclinate.

Carcasa este prevăzută cu distanțieri, alcătuiți deobicei din cilindri de beton montați pe cele două fețe alecarcasei prin intermediul unor bare scurte din oțel-beton,așezate la 1,5...2 m distanță pe cele două direcții și ieșiți

ARMAREA ȘI BETONAREA PANOURILOR.

așezate la 1,5...2 m distanță pe cele două direcții și ieșițiîn afara armăturii cu 7...8 cm. Carcasa de armătură esteprevăzută la partea superioară cu bare de agățare și seintroduce în tranșee cu ajutorul unei macarale.

75


76


STUDIU DE CAZ: INFRASTRUCTURĂ COMPLEX PALAS IAȘILa șantierul PALAS Iași s-au executat consolidări prin sprijinire versanți utilizând pereți

mulați (lățime 60 și 80 cm cu lungimi de până la 30 m) și piloți (Φ 660 și 900 mm cu lungimi depână la 30 m), incinte etanșe din pereți mulați (lățime 60 cm și lungimi de până la 25 m), fundațiiindirecte prin intermediul piloților de Φ 660 și 900 mm cu lungimi de până la 30m.

De asemenea, s-au executat încercări de probă pe piloți atât pentru verificarea tehnologieiși determinarea capacității portante, cât și încercări de control pe piloții din fundație.

77


78


79


PEREȚI ÎNGROPAȚI DIN PILOȚI FORAȚI

Pereții îngropați din panouri au față de pereții îngropați din piloți avantajul unui cost maiscăzut, a unor durate de execuție mult mai reduse. Totuși, sunt situații când pereții din panouri nupot fi folosiți și, în mod excepțional, trebuie să se recurgă la pereți din piloți. Astfel, dacă verificareastabilității pereților panoului în faza de săpare arată că stabilitatea nu este asigurată, chiar dacă seadoptă lungimea minimă de panou (situație care poate apare atunci când pereții se execută înimediata vecinătate a unor fundații cu încărcări mari), sau dacă în cuprinsul stratificației seîntâlnesc mâluri în stare curgătoare sau nisipuri antrenate de curentul de apă (chișaiuri), se recurgela piloți forați cu tubaj recuperabil. De asemenea, dacă peretele este astfel amplasat încât accesulinstalației de excavare a panourilor este împiedicat sau nu poate fi asigurat gabaritul de lucru alacestora, piloții forați reprezintă o alternativă viabilă.

Când etanșarea nu este obligatorie, iar terenul este alcătuit din pământuri puțin permeabile,Când etanșarea nu este obligatorie, iar terenul este alcătuit din pământuri puțin permeabile,peretele îngropat se poate realiza din piloți joantivi. În funcție de destinația peretelui și desolicitări, piloții joantivi pot fi din beton simplu sau din beton armat. Ei se pot executa la rând, unuldupă celălalt, când sunt armați sau pe sărite, la început piloții impari (primari) ar apoi cei pari(secundari), când sunt nearmați.

La pereții la care se impun condiții de etanșare, se folosesc piloți secanți. Piloții secanți seexecută numai pe sărite. Dacă este necesară armarea peretelui, se armează doar piloții secundari.

80


ETAPELE DE REALIZARE A PEREŢILOR DIN PILOŢI

81


piloți joantivi

82

piloți secanți


83


84


Utilajele tip Salzgitter sunt reprezentative pentru execuția de foraje, fiind realizate în douăvariante: BB6 și BB10.

Tipul BB6 este constituit din mașina de bază, un excavator pe șenile prevăzută în spate cu unalimentator hidraulic. La brațul excavatorului este montat un catarg de forare prevăzut cu niștescripeți peste care trece un cablu terminat cu o bară telescopică. Această bară telescopică treceprintr-un dispozitiv fixat rigid de catarg, servind la suspendarea tijei care se rotește. Catargul esteprins la săgeata excavatorului cu ajutorul unui dispozitiv hidraulic special.

Acest tip de utilaj se poate echipa cu diferiteburghiuri, spirale și lingură care se poate deschide,executând foraje cu diametrul de 0,80 m.

Tipul BB10 este identic cu BB6, cu deosebirea căîn locul prăjinii de forare se găsește un turn deforare, putând executa foraje de 32 m adâncime, cu

Instalație de foraj tip BB6: 1 — catarg de forare; 2 — scripete de ghidaj pentru cablu;

3 — tijă telescopică de tip Kelly; 4 — lanțul de acționare a cupei rotative; 5 — sistem de susținere a cupei; 6 — dispozitiv hidraulic de susținere a catargului; 7 — cuplaj; 8 — cupă de foraj; 9 — utilaj

de bază; 10 — sistem hidraulic de alimentare.

forare, putând executa foraje de 32 m adâncime, cudiametrul de 1,50 m.

Ambele tipuri sunt autodeplasabile.

85


86


Utilajele de forare pot funcționa prin rotire-batere sau batere-rotire. Utilajele care executăexcavația prin batere și forare funcționează pe principiul sfărâmării, formare de noroi și pompare,amintindu-se în acest sens sistemul CIS-58 (cu circulația inversă a suspensiei).

Utilajul este constituit dintr-un schelet pe care sunt montate cele două părți principale: frezași instalația de recirculare a noroiului bentonitic. Mobilitatea întregului sistem este asiguratăprintr-un sistem de deplasare pe șină.

Schema de funcționare a instalației de recirculare a noroiului bentonitic tip CIS 58:1 - pompă de aspirație; 2 - conductă de aspirațe; 3 - pompă; 4 - pompă de vid; 5 - conductă de noroi; 6 -

noroi bentonitic; 7 - hidrociclon; 8 - jgheab; 9 - lungimea tranșeei.

Schela de foraj susține un sistem de tije de forare care se termină cu un cap de dizlocare.Acestui sistem i se asociază o pompă de noroi. Noroiul bentonitic extras de pompă ajunge încurățitor, care este compus din: ciur vibrator, rezervoare și decantor, centrifugă și un număr dehidrocicloane de curățire a nămolului.

87


Noroiul bentonitic în circuitul său se amestecă cu pământul dezlocuit cu sapa de forare pecare îl antrenează conducându-1 în sistemul de curățire.

Amestecul este dirijat pe ciurul vibrator, pentru separarea particulelor grosiere. Granulelefine se separă de noroiul bentonitic cu ajutorul hidrociclonului și după ce noroiul devine curat, sereintroduce în groapa de foraj.

Hidrociclonul este un dispozitiv care funcționează pe principiul centrifugal, fiind folosit lasepararea particulelor solide din noroiul bentonitic. Are o parte cilindrică prevăzută cu un orificiude introducere a noroiului poluat și un altul pentru evacuarea noroiului curățit. A doua porțiuneeste o suprafață conică, prevăzută cu o țeava centrală verticală și cu un orificiu pentruîndepărtarea detritusului (partea solidă); nămolul curat se evacuează prin țeava centralăverticală.

Sistemul cu mai multe freze. Pe baza principiului forării prin circulație inversă funcționează șiinstalația cu cap de frezare cu mai multe freze acționate de motoare submersibile (realizate îninstalația cu cap de frezare cu mai multe freze acționate de motoare submersibile (realizate înJaponia sub denumirea de foreză pentru șanțuri adânci tip BWN-5580).

Avansarea capului de frezare se execută prin greutatea proprie a acestuia; frezele suntacționate, două câte două în sensuri opuse pentru a preveni tendința de răsucire a capului cufreze.

Instalația cu cap cu freze are o productivitate mare, lucrează practic la orice adâncime șidatorită unei operații moderne de control și dirijare, cât și datorită cuțitelor laterale, permiteobținerea unei geometrii deosebit de precise a panoului excavat.

Din descrierea construcției și funcționării instalațiilor de execuție a șanțurilor pentru perețiturnați prin foraje se poate deduce că acestea prezintă avantajele unor adâncimi nelimitate delucru (în accepțiunea necesităților pentru execuția pereților turnați), posibilități de lucru înte-renuri dure, precum și a unor toleranțe strânse a cotelor șanțului.

88


Instalația de foraj cu freze multiple.

Modul de lucru al instalației de săpat cu freze multiple

89


Instalații de săpare prin forare cu ax vertical cu cuțite. Cu aceste utilaje pămîntul este săpatcu un mecanism de foraj care lucrează prin rotirea unei tije, săparea realizându-se cu ajutorulunor cuțite fixate pe tija de foraj. Dintre aceste utilaje amintim următoarele:1) Instalația tip Salzgitter cum ar fi S 300; S 200; SF 20; SF 30.2) Instalația PS 150 a rezultat din experimentările făcute cu S 300 rezultând astfel o instalație debatere și pompare. Instalația este constituită dintr-un șasiu deplasabil pe role, pe care seinstalează pompa de noroi. Pe același șasiu este dispus un stativ cu posibilitate de mișcare în planvertical și de care este prinsă tija de foraj cu un dispozitiv de suspendare. Freza sfarmă terenul, iarprin tub este aspirat împreună cu noroiul bentonitic de o pompă și refulat într-un bazin desedimentare.

Schema de funcționare a

instalației PS-150:

Instalație de săpat

tranșee și forare tipinstalației PS-150:

l — cârlig de suspendare; 2 — conductă de vid; 3 — pompă de noroi; 4 — dispozitiv de manevrare pe verticală; 5 — tijă de forare; 6 — bazin de decantare; 7 — conductă de aspirație a noroiului.

tranșee și forare tip

TITANIA:

1 - turlă de foraj; 2 - platformă de susținere a utilajului; 3 - cale de rulare; 4 - sensul de mișcare a tijei; 5 - tijă de foraj; 6 – cuțite de foraj amplasate circular; 7- cap de forare

90


INSTALAȚIE DE SĂPAT CU CUPE MULTIPLEConstructorii polonezi au realizat și brevetat o instalație cu lanț și cupe multiple de săpat

șanțuri în flux continuu și în prezența noroiului de foraj. Performanțele ei sînt însă modeste și nuse consideră că prezintă un interes major. Cu ea se realizează șanțuri cu lățimi de 0,80÷1,00m,adâncimea maximă realizată fiind de 4,50m.

Instalație de forare și săpare a tranșeei tip SF-30:

1- sistem de curățire a noroiului bentonitic; 2 -platformă rotitoare; 3 - direcție de deplasare; 4 - pompă de noroi; 5 - tijă de foraj aspirație; 6- foraj de de pornire; 7 - cap de foraj; 8 - dispozitiv de suspendare a cupei; 9 - tijă pentru fixarea cupei; 10-șină de ghidare a

tijei; 11 – conductă de aspirație; 12 - poziția cupei înainte de coborire; 13 - sistem de ghidare și de aspirație; 14 - tijă de fixare a ghidajului cupei; 15- conductă de aspirație; 16 - supapă de aspirație; 17 - cablu de ghidaj; 18 - articulații hidraulice; 19 - instalație

hidraulică pentru deplasarea pe verticală a sistemului de aspirație; 20 - cupă in poziție de lucru; 21 - granulele mai mici decât 100 mm cad înapoi; 22 - priza de aspirație a materialului fin pentru evacuare; 23 - golirea cupei; 24 - ridicarea tijejor; 25 - jgheab de golire.

91


INSTALAȚIA BENOTO

92


93


94


IMOBIL BIROURI 2S+P+10E STR. DELEA NOUĂ NR.2, BUCUREȘTI

Acest obiectiv se situează vis-a-vis de Biserica Delea Nouă laintersecția Străzii Matei Basarab cu Str. Delea Nouă și CaleaCălărașilor.

Necesitând o excavație a incintei până la cota - 8,45m(datorită celor două niveluri subterane), s-a ales varianta realizăriiincintei cu pereți îngropați din piloți secanți cu diametrul 620mm(pe zona vecinătății cu blocurile S+P+10E) și pereți îngropați dinpanouri tip Kelly pe restul perimetrului incintei.

La partea superioară a peretelui îngropat se execută grinda decoronament cu secțiunea 60cm x 130cm pe tot conturul incintei.

Datorită nivelului hidrostatic mult mai ridicat decât cota finalăDatorită nivelului hidrostatic mult mai ridicat decât cota finalăde săpătură a fost realizat și un sistem de epuizment format dinpatru puțuri echipate cu filtre și pompe submersate.

Pentru sprijinirea peretelui îngropat s-a optat pentrurealizarea unui sistem pe două niveluri de șpraițuire metalică cu țevi600x10mm.

95


96


PERETE ÎNGROPAT DIN PILOȚI SECANȚI

97


98


99


SPRIJINIRE BERLINEZA

Sprijinirea Berlineză este o lucrare provizorie desprijinire a incintelor sau a taluzurilor, care poate fifolosită numai în condițiile în care nivelul hidrostatic segăseste sub cota finală de excavație cu cel puțin 50cm.

100


Sprijinirea Berlineză se realizează prin:- executarea unor foraje cu diametrele intre 133 mm÷660mm la un interax dat, in care se introduc profile laminate tip IPN/ IPE de diferite dimensiuni si se injectează/ betonează numai sub cota finală de excavație;- odată cu executarea excavațiilor se introduc între profilele laminate scânduri/ dulapi de lemn până la cota finală de excavație;- rigidizarea profilele la partea superioara se realizează cu un profil laminat tip U, pe post de grindă de coronament.

În urma calculelor, funcție de vecinătăți și de adâncimea excavației se pot adăuga unul sau mai multe nivele de ancorare injectate sau șpraițuiri metalice.

101


Studiu de caz: Reamenajare si extindere Imobil - Sos. Kiseleff nr.25, Bucuresti

Lucrările la acest obiectiv constau în realizareaunei sprijiniri provizorii a excavației până la cota defundare -8,45m.

Datorită nivelului hidrostatic coborât soluțiaoptimă tehnico-economic de sprijinire aleasă este"Sprijinire Berlineză" .

Datorită adâncimii mari de excavare a fostadoptată "Sprijinirea Berlineză" in doua etape.

- Etapa I, realizarea unei sprijiniri berlineze dinminipiloți cu lungimea L = 5,50m și armați cu un profilI 12 la interax de 1,00m pe tot perimetrul.I 12 la interax de 1,00m pe tot perimetrul.

- După excavarea la 2,00m grosime șiintroducerea dulapilor cu grosimea b = 48mm întreprofile, se trece la Etapa a II-a de realizare a sprijiniriiberlineze de la cota -2,00m cu piloți diametrul400mm, cu lungimea L = 12,00m și armați cu unprofil I 20 la interax de 0,80m pe tot perimetrul.

102


BUCUREȘTI - BUSINESS PARK

În amplasamentul obiectivului de construcțieBucurești Business Park, pentru realizareaexcavațiilor și respectiv a fundațiilor viitoareistructuri, s-a impus realizarea unei incinte deminipiloți și coloane injectate.

Micropiloții de diametru 180 mm și lungimide 7 m au fost armați cu profile metalice tip I 16dispuși pe două rânduri. La partea superioara intreprofilele metalice s-au montat dulapi, realizându-seastfel sprijinirea berlineză. De asemenea la nivelulmicropiloților secundari s-a montat o filată 2 U18micropiloților secundari s-a montat o filată 2 U18de solidarizare.

Pentru consolidarea terenului din spatelemicropiloților s-au executat coloane injectate dediametru echivalent 1000 mm si lungimi de 7 marmate cu cate o bara tip PC.

103


BARETE

104


105


CONSOLIDAREA ALUNECĂRILOR

106



107



108



109



110


111


112


113


RAMBLEU ALUNECAT – ÎNLOCUIRE ZID DE SPRIJIN CU BARETE

114


115


116


117


118


119


curs 06

Documents