curriculum naţional

5/13/2018 Curriculum na ional - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/curriculum-national-55a74dd7878c5 1/48

<Title> Programe şcolare pentru clasele a V-a – a VIII-a, aria curriculară: tehnologii (educaţie tehnologică) </Title><META name="description" content=" "><META name="keywords" content="National Council for Curriculum, Romanian Ministry of Education , national curriculum core curriculum lower secondary curriculum curriculum national trunchi comun curriculum pentru invatamantul secundar inferior , ROM , RMN , T06 ">

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

CONSILIUL NAŢ IONAL PENTRU CURRICULUM

CURRICULUM NAŢIONAL

PROGRAME ŞCOLARE PENTRU

CLASELE a V-a – a VIII-a

ARIA CURRICULAR Ă :

TEHNOLOGII

EDUCAŢ IE TEHNOLOGIC Ă

Bucureşti

1999



Lucrarea apare sub coordonarea:

Dr. Matei Cerkez – Preşedintele Consiliului Naţional pentru Curriculum din cadrulMinisterului Educaţiei Naţionale

Cercetător ştiinţific principal - Institutul de Ştiinţe ale EducaţieiDr. Mihaela Singer – Coordonatorul Grupului de expertiză al Consiliului Naţional pentruCurriculumCercetător ştiinţific principal - Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei

Daniel Oghină – Membru al Grupului de expertiză al Consiliului Naţional pentruCurriculumCercetător ştiinţific - Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei

Dr. Ligia Sarivan – Membru al Grupului de expertiză al Consiliului Naţional pentruCurriculumCercetător ştiinţific principal - Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei

Laura Că piţă – Membru al Grupului de expertiză al Consiliului Naţional pentruCurriculumCercetător ştiinţific principal - Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei

Lucian Ciolan – Membru al Grupului de expertiză al Consiliului Naţional pentruCurriculumPreparator universitar – Universitatea Bucureşti

Firuţa Tacea – Membru al Grupului de expertiză al Consiliului Naţional pentruCurriculumPreparator universitar – Universitatea Bucureşti

Dr. Dan Crocnan – Membru al Grupului de expertiză al Consiliului Naţional pentruCurriculumProfesor – Liceul Teoretic “Miguel Cervantes”

Editor: Consiliul Naţional pentru Curriculum din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale

Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei

Str. Ştirbei Vodă 37, cod 70732, Bucureşti - 1

Telefon/ fax: + 40 1 3103204

e-mail:[email protected]

Tehnoredactare computerizată:

Fotinia Neagu, Elena Parascovici, Vlad Pascu - Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei

Tiparul şi coperta: Editura Cicero



Educa ţ ie tehnologică 3

REFORMA CURRICULAR Ă ŞI PROGRAMELE ŞCOLARE

Parte extrem de importantă a curriculum-ului scris, programele şcolare trec în România

în ultimii ani printr-un proces complex de elaborare şi revizuire în viziune curriculară, care

presupune o proiectare în interacţiunea lor a obiectivelor, conţinuturilor, activităţilor de

învăţare şi a principiilor şi metodelor de evaluare. Elaborarea unor noi programe şcolare în

învăţământul obligatoriu a fost demarată deja în 1994/1995, dar acest lucru s-a f ăcut pe baza

unui plan de învăţământ centralist şi directivist şi în lipsa unei viziuni coerente şi moderne

despre învăţarea şcolar ă şi despre contribuţia diferitelor discipline în dobândirea cunoştinţelor

şi a competenţelor importante pentru elevi. Desigur, procesul elabor ării coerente a

programelor şcolare este unul dificil şi de lungă durată, el presupune o muncă de echipă şi

profesionalizarea reală a autorilor de curriculum. În prezent, putem considera că elaborarea şi revizuirea periodică a programelor şcolare se află pe un parcurs bun, în orice caz

mult mai productiv în sensul unei reforme reale a învăţământului, decât în anii precedenţi.

În prezent, programele şcolare pentru gimnaziu şi liceu sunt elaborate în

concordanţă cu noile planuri-cadru de învăţământ, iar în situaţia multor discipline este

vorba de o adevărată revoluţie didactică în ceea ce priveşte conceperea predării/

învăţării la clasă. Descongestionarea programului elevilor prin descongestionarea

programelor şcolare nu înseamnă un rabat de la calitatea actului educativ şi de la standarde

înalte de performanţă la nivelul învăţării. Dimpotrivă, standardele înalte de calitatetrebuie să direcţioneze permanent politica curriculară şi în sistemul de învăţământ

românesc. Aceste standarde nu trebuie însă exprimate prin munţi de informaţie nerelevantă,

care fac doar obiectul memorizării şi reproducerii sterile. Viziunea curriculară de alcătuire a

programelor şcolare permite tocmai o mai bună orientare a predării/ învăţării în raport cu

obiective de formare care vizează competenţe de nivel superior, de aplicare a

cunoştinţelor şi competenţelor în contexte noi şi de rezolvare de probleme teoretice şi

practice. În loc ca programa să fie una “analitică” în sensul simplist, respectiv o înşiruire de

conţinuturi sub formă de capitole şi lecţii, neracordate la ieşiri foarte concrete în termeni deachiziţii posibile şi necesare ale fiecărui elev, noile proiecţii ale predării/ învăţării prin

programele şcolare poartă amprenta viziunii curriculare. În această viziune, conţinuturile nu

devin deloc neimportante, dar ele sunt văzute în mult mai mare măsur ă decât înainte ca

vehicule de formare a competenţelor intelectuale şi relaţionale de nivel superior, a

atitudinilor şi comportamentelor necesare unui tânăr într-o societate democratică a

timpului nostru.

Noile programe şcolare de gimnaziu şi liceu, aşa cum sunt ele elaborate în prezent sub

coordonarea Consiliului Naţional pentru Curriculum contribuie şi la noi în ţar ă la adâncireacaracterului profesionalizat al elaborărilor curriculare. Diviziunea muncii în diferite

sectoare este de mult o realitate în toate domeniile activităţii umane. Ar fi o iluzie să




continuăm promovarea unor slogane populiste în ceea ce priveşte elaborarea curriculum-ului.

Desigur, consultarea profesorilor, elevilor şi a părinţilor este un exerciţiu democratic profitabil

în orice zonă a educaţiei şi învăţământului, cu atât mai necesar ă în domeniul cheie al educaţiei

şcolare care este curriculum-ul. Trebuie spus însă că în toate ţările civilizate, elaborarea

curriculum-ului - planuri de învăţământ, programe şi manuale şcolare - a devenit de decenii un

domeniu tehnic specializat, un domeniu profesional aparte, aşa cum tinde el să devină înultimii ani şi în România. De altfel, elaborarea noului Curriculum Naţional, inclusiv la nivelul

programelor şcolare, nu este nicidecum un proces închis. El a devenit în ultimii ani din ce în

ce mai mult un proces deschis consultărilor publice şi implicării profesioniste a cadrelor

didactice creative în domeniul curricular. Acest proces a constituit şi constituie un prilej

benefic de exerciţiu intelectual individual şi de grup pentru foarte mulţi profesori şi

învăţători/ institutori din ţară, membri ai grupurilor de lucru pentru diferite discipline.

O programă şcolar ă bună, ca orice altă componentă a curriculum-ului, este până la urmă

rezultatul unui exerciţiu colectiv, desf ăşurat însă sub semnul unui profesionalism specific.

Noile planuri-cadru de învăţământ stimulează de altfel, prin existenţa curriculum-ului la

decizia şcolii, inovaţia curriculară locală la nivelul fiecărui cadru didactic şi la nivelul

fiecărei catedre.

Noul curriculum şcolar, prin conceperea lui ca echilibru între curriculum-ul nucleu şi

curriculum-ul la decizia şcolii contribuie în mod specific la descentralizarea şi

flexibilizarea deciziilor curriculare la nivelul unităţilor şcolare. Programele şcolare sunt în

acelaşi timp, inspiratoare pentru o nouă viziune didactică în elaborarea manualelor

şcolare, care, prin rolul lor de instrument curricular şi didactic, orientează într-o măsur ă

extrem de importantă demersul de predare/ învăţare la clasă, inclusiv evaluarea elevilor şi

stimularea la aceştia a unei motivaţii susţinute pentru învăţare.

Elaborarea curriculum-ului este un proces continuu, de care sunt legate atât perioade

de schimbare profundă, cât şi de stabilitate. În prezent, se apropie la noi încheierea perioadei

de schimbări majore la nivelul curriculum-ului scris şi de intrare într-o fază de stabilitate

necesară implementării profunde a reformei şi producerii de efecte vizibile la nivelul

curriculum-ului efectiv şi realizat.

Curriculum-ul scris nu poate produce efecte profunde decât dacă devine parte a

muncii cotidiene a celor implicaţi în actul educativ. De la liter ă la spiritul unui curriculum

este uneori o cale foarte lungă, care nu poate fi str ă bătută în lipsa formării iniţiale şi

continue adecvate a personalului didactic. Anii imediat următori vor fi cu siguranţă dedicaţi

acestui proces, în care însă existenţa unor documente de calitate cu rol reglator şi orientativ,

precum cele din zona curriculum-ului, este hotărâtoare.

Ministru, Consilier,

Andrei Marga Dakmara Georgescu




CUVÂNT ÎNAINTE

Documentul de faţă cuprinde noile programe şcolare pentru învăţământul gimnazial.

Elaborarea acestora a pornit de la următoarele premise:

! introducerea planului-cadru la nivelul întregului învăţământ obligatoriu (presupunând

existenţa curriculum-ului nucleu şi a celui la decizia şcolii);

! proiectarea conţinuturilor învăţării din perspectiva unui demers centrat pe formarea de

capacităţi şi atitudini, evitându-se memorarea mecanică şi reproducerea de cunoştinţe;

! coerenţa verticală în cadrul curriculum-ului (racordarea la programele pentru învăţământul

primar, precum şi asigurarea continuităţii de la un ciclu curricular la altul şi de la o clasă la

alta);

! coerenţa orizontală (stabilirea unor legături între disciplinele aceleiaşi arii curriculare şi/

sau din arii curriculare diferite);

Programele pentru clasele a V-a – a VIII-a pă strează structura programelor din învăţă mântul

primar. Ele cuprind: obiective cadru , obiective de referin ţă , exemple de activit ăţ i de învăţ are ,

con ţ inuturi şi standarde curriculare de performan ţă.

Obiectivele cadru sunt obiective cu un grad ridicat de generalitate şi complexitate. Ele serefer ă la formarea unor capacităţi şi atitudini specifice disciplinei şi sunt urmărite de-a lungul mai

multor ani de studiu.

Obiectivele de referinţă specifică rezultatele aşteptate ale învăţării şi urmăresc progresia în

achiziţia de competenţe şi cunoştinţe de la un an de studiu la altul.

Pentru realizarea obiectivelor propuse pot fi organizate diferite tipuri de activităţi de învăţare.

Programa ofer ă cel puţin un exemplu de astfel de activităţi pentru fiecare obiectiv de referinţă în

parte. Exemplele de activităţi de învăţare sunt construite astfel încât să pornească de la experienţaconcretă a elevului şi să se integreze unor strategii didactice adecvate contextelor variate de învăţare.

Conţinuturile sunt mijloace prin care se urmăreşte atingerea obiectivelor cadru şi a

obiectivelor de referinţă propuse. Unităţile de conţinut sunt organizate fie tematic, fie în conformitate

cu domeniile constitutive ale diverselor obiecte de studiu.

Standardele curriculare de performanţă sunt criterii de evaluare a calităţii procesului de

învăţare. Ele reprezintă enunţuri sintetice, în măsur ă să indice gradul în care sunt atinse obiectivele

curriculare de către elevi. Standardele curriculare de performanţă asigur ă conexiunea între curriculum

şi evaluare. Pe baza lor vor fi elaborate nivelurile de performanţă, precum şi itemii necesari probelor

de evaluare.




De asemenea, în elaborarea programelor s-au avut în vedere ciclurile curriculare ale

învăţă mântului primar şi gimnazial.

Ciclurile curriculare ale învăţământului primar şi gimnazial sunt prezentate în schema de mai jos:

Vârsta 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15Clasa Gr.

pregăt.I II III IV V VI VII VIII IX

Ciclul

curricular

Achiziţii fundamentale Dezvoltare Observare şiorientare

Ciclul de dezvoltare (clasele a III-a - a VI-a) are ca obiectiv major formarea capacit ăţ ilor de

bază necesare pentru continuarea studiilor . Ciclul de dezvoltare vizează:

• dezvoltarea achiziţiilor lingvistice şi încurajarea folosirii limbii române, a limbii materne şi

a limbilor str ăine pentru exprimarea în situaţii variate de comunicare;

• dezvoltarea unei gândiri structurate şi a competenţei de a aplica în practică rezolvarea de

probleme;

• familiarizarea cu o abordare pluridisciplinar ă a domeniilor cunoaşterii;

• constituirea unui set de valori consonante cu o societate democratică şi pluralistă;

• încurajarea talentului, a experienţei şi a expresiei în diferite forme de artă;

• formarea responsabilităţii pentru propria dezvoltare şi sănătate;

• formarea unei atitudini responsabile faţă de mediu.

Ciclul de observare şi orientare (clasele a VII-a - a IX-a) are ca obiectiv major orientarea în

vederea optimiză rii op ţ iunii şcolare şi profesionale ulterioare. El vizează:

• descoperirea de către elev a propriilor afinităţi, aspiraţii şi valori, în scopul construirii unei

imagini de sine pozitive;

• formarea capacităţii de analiză a setului de competenţe dobândite prin învăţare, în scopul

orientării spre o anumită carier ă profesională;

• dezvoltarea capacităţii de a comunica, inclusiv prin folosirea diferitelor limbaje

specializate;

• dezvoltarea gândirii autonome şi a responsabilităţii faţă de integrarea în mediul social.

Conform planului-cadru aplicat în sistemul de învăţământ începând cu anul şcolar 1999-2000,

programele şcolare conţin curriculum nucleu şi curriculum extins.

Curriculum-ul nucleu corespunde numărului minim de ore de la fiecare disciplină obligatorie prevăzută în planurile-cadru de învăţământ. Drept consecinţă, noile programe şcolare cuprind

obiective de referinţă, conţinuturi şi standarde curriculare de performanţă, obligatorii pentru toate




şcolile şi toţi elevii, asigurându-se astfel egalitatea şanselor în contextul învăţământului public.

Curriculum-ul nucleu reprezintă unicul sistem de referinţă pentru diversele tipuri de evaluări şi

examinări externe (naţionale) şi pentru realizarea standardelor curriculare de performanţă.

Curriculum-ul extins (CE) corespunde diferenţei între numărul minim şi maxim de ore

prevăzute de plaja orar ă. CE presupune parcurgerea în întregime a programei, respectiv asegmentelor obligatorii şi a celor suplimentare, marcate prin asterisc. Se lărgeşte astfel oferta de

învăţare, în ceea ce priveşte cunoştinţele, capacităţile şi atitudinile, până la acoperirea numărului

maxim de ore din plaja orar ă a disciplinei respective. Această variantă de curriculum la decizia şcolii

se poate realiza cu elevii care manifestă interese pentru anumite discipline sau arii curriculare.

Documentul de faţă reflectă organizarea disciplinelor pe arii curriculare, cuprinzând programele

şcolare pentru gimnaziu, în următoarea structur ă:

! Vol. I - ARIA CURRICULAR Ă LIMBĂ ŞI COMUNICARE (Limba şi literatura română,

Limba latină)

! Vol. II - ARIA CURRICULAR Ă LIMBĂ ŞI COMUNICARE (Limba engleză, Limba

franceză). Volumul include şi programele de învăţământ primar.

! Vol. III - ARIA CURRICULAR Ă LIMBĂ ŞI COMUNICARE (Limba germană, Limba

italiană, Limba rusă, Limba spaniolă). Volumul include şi programele de învăţământ

primar.

! Vol. IV - ARIA CURRICULAR Ă MATEMATICA ŞI ŞTIINŢE ALE NATURII

(Matematică)

! Vol. V - ARIA CURRICULAR Ă MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE ALE NATURII (Ştiinţe:

clasele a III-a – a VI-a, Biologie: clasele a V-a – a VI-a, anul şcolar 1999-2000, Fizică:

clasa a VI-a, anul şcolar 1999-2000, Biologie: clasele a VII-a – a VIII-a, Fizică: clasele a

VII-a – a VIII-a, Chimie: clasele a VII-a – a VIII-a)

! Vol. VI - ARIA CURRICULAR Ă OM ŞI SOCIETATE (Istorie, Istoria şi tradiţiile

minorităţilor, Geografie, Cultur ă civică)

! Vol. VII - ARIA CURRICULAR Ă OM ŞI SOCIETATE (Religie)! Vol. VIII - ARIA CURRICULAR Ă ARTE (Educaţie plastică, Educaţie muzicală)

! Vol. IX - ARIA CURRICULAR Ă EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT (Educaţie fizică)

! Vol. X - ARIA CURRICULAR Ă TEHNOLOGII (Educaţie Tehnologică).




EDUCAŢ IE TEHNOLOGIC Ă

Programa şcolară de Educa ţ ie tehnologică a fost

aprobată prin

ORDIN AL MINISTRULUI

Nr . 4237 din 23.08.1999




NOTĂ DE PREZENTARE

În viziunea Curriculum-ului Naţional pentru învăţământul obligatoriu, Educaţia tehnologică

este o disciplină de trunchi comun, componentă a ariei curriculare Tehnologii.

Curriculum de Educaţie tehnologică pentru învăţământul gimnazial urmăreşte cunoaşterea şi

folosirea procedurilor specifice mediului tehnologic, permiţând astfel orientarea profesională şi

inser ţia socială a tinerilor absolvenţi.

În elaborarea curriculum-ului au fost avute în vedere următoarele aspecte:

• Formarea de capacităţi şi atitudini care să conducă la atingerea obiectivelor ciclurilor curriculare (de dezvoltare şi de observare şi orientare)

• Racordarea la programa şcolar ă pentru Abilităţi practice din învăţământul primar şi, în

consecinţă, realizarea coerenţei verticale în interiorul ariei Tehnologii

• Corelarea cu obiectele de studiu din celelalte arii curriculare

• Utilizarea calculatorului, a produselor de soft educaţional specifice diverselor domenii de

activitate pentru şcolile unde au dotarea necesar ă

• Realizarea unor produse cu utilitate practică

• Proiectarea de obiective şi de conţinuturi pe structura plajei orare de 1-2 ore. Astfel

programa şcolar ă prevede componente obligatorii corespunzătoare trunchiului comun din

planul de învăţământ (pentru cazurile în care se optează pentru o or ă pe să ptămână) şi

extinderi, marcate cu asterisc (pentru clasele la care s-au ales două ore pe să ptămână,

respectiv curriculum extins).

Din punct de vedere structural, curriculum-ul este organizat pe module, reprezentând domeniide activitate. Fiecare modul este organizat pornind de la aceleaşi obiective cadru, comune pentru

Educaţia tehnologică în gimnaziu.




METODOLOGIA DE APLICARE A PROGRAMEI

• Modulele se abordează în interdependenţă şi în corespondenţă cu activitatea socială şi

economică.

• Obiectivele de referinţă marcate cu asterisc reprezintă extinderea modulului, profesorul de

Educaţie tehnologică având libertatea de a decide asupra realizării lor.

• Profesorul, fiind managerul clasei de elevi, stabileşte ponderea activităţilor teoretice şi a celor

practice.

• În viziunea noii proiectări curriculare, profesorului de Educaţie tehnologică i se atribuie un

plus de libertate în alegerea metodelor şi tehnicilor didactice.

• Activitatea didactică este orientată spre lucrul în echipă, încurajând iniţiativa şi stimulând

creativitatea.

• În clasa a V-a se vor parcurge modulele: “Spaţiul înconjur ător” şi “Tehnologii şi materiale

lemnoase”; fiecare modul se va studia pe durata unui semestru.

• În clasa a VI-a şi a VII-a se vor alege două module din cele trei propuse; fiecare modul se va

studia pe durata unui semestru.

• În clasa a VIII-a, în semestrul I, se va alege un modul dintre “Energie, electrotehnică şi

electronică” şi “Tehnologia informaţiei”, iar în semestrul al II-lea se va studia modulul

“Domenii profesionale”.




Modul 1 Modul 2 Modul 3 ………. Modul n

REPARTIZAREA MODULELOR PE CLASE

CLASADENUMIREA MODULELOR

V ORGANIZAREASPAŢ IULUI

ÎNCONJUR Ă TOR

TEHNOLOGII Ş I MATERIALE LEMNOASE

Se vor alege două module din cele trei propuse

VI GASTRONOMIE TEHNOLOGII AGRICOLE

TEHNOLOGII Ş I MATERIALE TEXTILE Ş I

DE

PIEL Ă RIE

Se vor alege două module din cele trei propuse

VII

LIMBAJ GRAFIC

TEHNOLOGII Ş I MATERIALE METALICE

TRANSPORTURI

Se va alege unul dintre primele două module; modulul 3 se studiaz ă obligatoriu în

semestrul al II-lea

VIII ENERGIE ELECTROTEHNIC Ă

ELECTRONIC Ă

TEHNOLOGIA INFORMAŢ IEI

DOMENII PROFESIONALE

PROGRAMA PENTRU

EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ Obiective cadru

Obiective dereferinţă







OBIECTIVE CADRU

1. Înţelegerea dezvoltării tehnicii şi a implicaţiilor ei asupra mediului

şi a societăţii

2. Dezvoltarea capacităţii de proiectare, executare, evaluare şi utilizarea produselor

3. Valorificarea termenilor de specialitate în comunicare

4. Dezvoltarea capacităţii de cooperare în scopul realizării unui produs



Educa ţ ie tehnologică – Clasa a V-a 17

CLASA A - V-A

Modulul: ORGANIZAREA SPAŢIULUI ÎNCONJUR ĂTOR

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Înţelegerea dezvoltării tehnicii şi a implicaţiilor ei asupra mediului şi a societăţii

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare La sfâr şitul clasei a V-a elevul va ficapabil:

Pe parcursul clasei a V-a se recomand ă urmă toarele activit ăţ i:

1.1 să descrie modalităţile tradiţionale deamenajare a spaţiului înconjur ător

- discuţii şi explicaţii cu privire la evoluţia te-ritoriilor locuite de oameni;

1.2 să identifice şi să denumească spaţiiledintr-o locuinţă şi din construcţiile ceadă postesc instituţii din comunitate

- identificarea locuinţelor, a construcţiilor cudestinaţie specifică în fotografii, albume,reviste etc.; investigare directă a spaţiilor din locuinţe şi construcţii ce adă postesc

instituţii din societate; *1.3 să identifice sursele de poluare, care pot afecta calitatea vie ţ ii, şi să propună metode de combatere a acestora

- explorare dirijat ă şi independent ă a me-diului;

- vizitarea localit ăţ ii pentru identificarea surselor de poluare;

*1.4 să compare modalit ăţ ile de amenajare a spa ţ iului înconjur ă tor specifice mediu-lui rural şi celui urban

- vizitarea unor localit ăţ i urbane şi rurale;- identificarea diferen ţ elor dintre sistemele de

amenajare teritorial ă specifice unei locali-t ăţ i rurale şi cele ale unei localit ăţ i urbane;

- organizarea unor activit ăţ i pentru prote- jarea mediului înconjur ă tor.

2. Dezvoltarea capacităţii de proiectare, executare, evaluare şi utilizare a produselorObiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfâr şitul clasei a V-a elevul va ficapabil:


2.1 să proiecteze şi să realizeze produsesimple

- exerciţii de reprezentare grafică a planurilor de încă peri şi clădiri şi de realizare a ma-chetelor;

- activităţi de realizare a proiectelor şi de re-alizare a produselor (individual sau în grup);

2.2 să identifice disfuncţionalităţile ergono-mice existente în mediul înconjur ător

apropiat

- investigare directă a spaţiilor dintr-o locu-inţă şi dintr-o şcoală;

*2.3 să realizeze proiecte de amenajare er- gonomică a locuin ţ ei şi a şcolii

- activit ăţ i (individuale sau în grup) de ela-borare a unor proiecte de amenajare ergo-nomică ;

- jocuri didactice, concursuri cu temă (ex.:Casa ideal ă , Casa viitorului, Ş coala viitoru-lui, Col ţ ul verde din locuin ţ a mea);

- activit ăţ i practice de utilizare a unor produse de soft.







3.1 să utilizeze corect simbolurile şi termi-nologia specifică domeniului Organiza-

rea spaţiului înconjurător

- exerciţii de selectare a termenilor şi a simbolurilor specifice domeniului, din diferite

enunţuri şi imagini prezentate;3.2 să sesizeze legătura dintre text şi ima-

ginile care îl însoţesc şi să selectezeinformaţiile esenţiale din imaginile pre-zentate

- exerciţii de aprofundare a textului cu aju-torul imaginilor;

- exerciţii de decodificare a imaginilor cu aju-torul textelor care le însoţesc;

*3.3 să valorifice într-un mesaj propriutermenii şi simbolurile învăţ ate

- exerci ţ ii de redactare a unor mesaje (încuvinte sau simboluri) pe baza unui suport vizual;

- exerci ţ ii de realizare a unor mesaje propriicu diver şi termeni ştiin ţ ifici şi simboluri.




4.1 să-şi asume responsabilităţi în activi-tăţile de grup şi să execute în cadrulgrupului sarcinile care îi revin

- identificarea conţinutului activităţilor ce ur-mează să se desf ăşoare;

- dezbateri pe tema fixării rolurilor în echipă,în funcţie de interesele şi aptitudinile indivi-duale;

- discuţii privind abordarea problemelor ceapar pe parcursul desf ăşur ării activităţilor.

CONŢINUTURI

! Evoluţia în timp a sistemelor de organizare teritorială;

! Elemente de sistematizare: reţeaua de transporturi, reţeaua energetică, reţeaua de comunicaţii,

reţeaua de apă, reţeaua de canalizare, spaţii verzi;

! Construcţii de locuinţe: destinaţie, interioare, confort ambiental, planuri de locuinţe;

! Construcţii ce adă postesc instituţii din societate:

- şcoala: alcătuire constructivă, dotări, planul şcolii, planul clasei;

- alte instituţii din sistemul: sanitar, cultural, administrativ; *rolul social al acestor institu ţ ii;

! Încadrarea geografică a localităţii; condiţiile socio–economice care duc la apariţia şi

dezvoltarea locuinţelor, construcţiilor sociale şi culturale; * proiecte de amenajare

ergonomică a locuin ţ ei şi a şcolii;




Modulul: TEHNOLOGII ŞI MATERIALE LEMNOASE





1.1 să identifice domeniile tradiţionale(manufacturiere) de prelucrare alemnului

- documentare şi discuţii individuale şi de grup;- vizite la muzee etnografice;- comparaţii între domeniile manufacturiere şi

tehnologiile moderne de prelucrare a lem-nului;

- dezbateri privind importanţa apariţiei unor anumite produse din lemn (ex.: roata etc.);

1.2 să recunoască principalele specii delemn şi să determine domeniile de uti-lizare ale acestora

- demonstraţii pe mostre de lemn a proprie-tăţilor acestuia;

- colecţionarea de mostre din diferite specii delemn, grupate după proprietăţile descoperitede elevi;

- confecţionarea unor obiecte simple din lemn;*1.3 să deducă efecte ale inova ţ iilor şi ale

descoperirilor, din domeniul tehnologiilor lemnului, asupra vie ţ ii omului

- identificarea inova ţ iilor şi descoperirilor (roat ă , vase şi ustensile de bucă t ă rie, cufere,

stâlpi etc.) prezentate în fotografii, albume,reviste etc.;

- observare independent ă a unor obiecte vechidin lemn (ro ţ i, linguri, elemente de mobilier

etc.) şi compararea acestora cu produseleindustriei moderne.

2. Dezvoltarea capacităţii de proiectare, executare, evaluare şi utilizare a produselor



2.1 să întocmească proiecte simple pentrurealizarea produselor din lemn

- elaborarea de proiecte de execuţie;

2.2 să execute operaţiile tehnologice de prelucrare a materialelor lemnoaserespectând normele de protecţia mun-cii

- exerciţii de selectare şi de utilizare a sculelor,dispozitivelor şi verificatoarelor specifice o-

peraţiilor de pregătire şi prelucrare a ma-terialului lemnos;

- activităţi practice de realizare a produselor din material lemnos;

2.3 să analizeze produsele realizate după criterii funcţionale şi estetice

- exerciţii de evaluare a produselor executate;- efectuare de exerciţii de măsurare şi ve-

rificare a produselor;- analizarea produselor şi elaborarea de lucr ări

de reclamă în vederea valorificării lor;*2.4 să identifice procedee de valorificare

a rebuturilor şi a obiectelor scoasedin uz

- activit ăţ i practice de recuperare şi reutilizarea materialului lemnos;

*2.5 să execute îmbină ri ale diferitelor repere din lemn - activit ăţ i practice de executare a îmbină rilor

diferitelor repere din lemn;*2.8 să utilizeze soft-uri educa ţ ionale spe-

cifice domeniului- activit ăţ i practice de utilizare a calcula-

torului şi a unor produse de soft.







3.1 să utilizeze corect simbolurile şi ter-minologia specifică domeniului Teh-

nologii şi materiale lemnoase

- exerciţii de selectare a termenilor şi a simbolurilor specifice domeniului, din diferite

enunţuri şi imagini prezentate;3.2 să valorifice într-un mesaj propriu

termenii şi simbolurile învăţ ate- exerci ţ ii de redactare a unor mesaje (în

cuvinte sau simboluri) pe baza unui suport vizual;





4.1 să execute operaţiile care îi revin încadrul unui proces tehnologic simplu

- stabilirea ordinii executării operaţiilor teh-nologice;

- dezbateri pe tema fixării rolurilor în echipă,în funcţie de interesele şi aptitudinile indi-viduale;

- exprimarea unor aprecieri faţă de activităţileindividuale şi cele ale colegilor de echipă.

CONŢINUTURI

! Materiale lemnoase: originea lemnului, specii de lemn, structura materialului lemnos,

defecte şi dăunători, proprietăţi caracteristice; tipuri de semifabricate lemnoase; domenii

de utilizare;

! Măsurarea şi verificarea produselor conform SI;

! Operaţii de pregătire, de prelucrare şi * finisare a semifabricatelor din lemn;

! *Opera ţ ii de îmbinare a componentelor produselor din lemn;

! *Soft-uri educa ţ ionale în domeniul prelucr ă rii şi utiliză rii produselor din material

lemnos.



Educa ţ ie tehnologică – Clasa a VI-a 21

CLASA A VI-A

Modulul: GASTRONOMIE




Pe parcursul clasei a VI-a se recomand ă urmă toarele activit ăţ i:

1.1 să identifice preparate tradiţionale spe-cifice diferitelor zone ale ţării

- identificarea unor preparate tradiţionale, spe-cifice diferitelor zone ale ţării prezentate încăr ţi, reviste etc.;

1.2 să descrie principalele tehnologii de preparare şi conservare a alimentelor

- demonstrarea principalelor metode de pre-lucrare, conservare a alimentelor şi explicaţii

pe tema normelor de igienă şi de protecţia

muncii;1.3 să analizeze semnificaţia modului deambalare a produselor alimentare şi să interpreteze informaţiile de pe amba-laje

- citirea şi explicarea informaţiilor de pe am- balajele produselor alimentare;

*1.4 să demonstreze importan ţ a unei ali-menta ţ ii corecte, în func ţ ie de vârst ă ,anotimp, activit ăţ i desf ăşurate, starede să nă tate

- discu ţ ii dirijate cu privire la alimenta ţ iacorect ă , în func ţ ie de vârst ă , anotimp, ac-tivit ăţ i desf ăşurate, stare de să nă tate;

*1.5 să analizeze alimenta ţ ia unui popor în func ţ ie de condi ţ iile geografice, clima-tice

- discu ţ ii dirijate cu privire la influen ţ a con-di ţ iilor geografice, climatice, de vârst ă ,influen ţ a tradi ţ iilor şi religiilor asupraalimenta ţ iei zilnice a unui popor;

- studiul documentelor.


Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare La sfâr şitul clasei a VI-a elevul va ficapabil:


2.1 să stabilească un meniu şi să deco-reze masa pentru diferite ocazii

- activităţi de decorare a mesei pentru diferiteocazii (zile onomastice, sărbători religioase,vizite speciale etc.);

- proiecte de stabilire a meniului pentru diferite

ocazii;2.2 să realizeze diferite preparate culinare,respectând reţetele şi normele deigienă, utilizând corect aparatura dindotarea bucătăriei (laboratorul degastronomie)

- activităţi practice de preparare a unor produsesimple, lucrând individual sau în grup;

2.3 să aprecieze calitatea diferitelor pro-duse culinare

- exerciţii de apreciere a produselor executate,după diferite criterii (miros, aspect, gust, cu-loare etc.);

*2.4 să stabilească modalit ăţ ile de depozitare a produselor alimentare

- discu ţ ie dirijat ă cu privire la posibilit ăţ ile dedepozitare a produselor alimentare cum-

pă rate sau realizate în bucă t ă rie;*2.5 să execute diferite elemente decora-

tive din material textil, carton, lemn, pentru mese festive

- exerci ţ ii de realizare a diferitelor elementedecorative din material textil, carton, lemn,

pentru mese festive;




*2.6 să utilizeze produse de soft edu-ca ţ ional specific domeniului

- activit ăţ i practice de utilizarea calculatorului şi a unor produse de soft.




3.1 să utilizeze corect simbolurile şi ter-minologia specifică domeniului Gas-tronomie

- exerciţii de selectare a termenilor şi a simbolurilor specifice domeniului din diferiteenunţuri şi imagini prezentate;



- exerci ţ ii de realizare a unor mesaje propriicu diver şi termeni ştiin ţ ifici şi simboluri;


Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfâr şitul clasei a VI-a elevul va ficapabil: Pe parcursul clasei a VI-a se recomand ă urmă toarele activit ăţ i:4.1 să organizeze munca în echipă şi să-şi

asume responsabilităţile în cadrul grupului

- dezbateri pe tema fixării rolurilor în echipă,în funcţie de activitatea desf ăşurată, precumşi de interesele şi aptitudinile individuale;

- discuţii de abordare a problemelor ce apar pe parcursul desf ăşur ării activităţilor;

- aprecierea activităţilor individuale şi a celor realizate de colegii de echipă.

CONŢINUTURI

! Consideraţii asupra alimentaţiei populaţiilor de-a lungul timpului;

! Bucătăria: vase şi ustensile; dispozitive şi aparate; factori de confort în bucătărie; aranjarea şi

decorarea mesei;

! Criterii de selectare a produselor alimentare: ambalajul produselor, informaţiile de pe

ambalaje, caracteristicile organoleptice;

! Grupe de alimente: carnea şi derivatele ei; laptele şi produsele lactate; gr ăsimi alimentare;

cerealele şi derivatele lor; ouă; legumele şi fructele; produsele zaharoase; condimente; băuturi

nealcoolice;

! * Prepararea, depozitarea şi conservarea alimentelor: prepararea la rece, prepararea la

cald; conservarea alimentelor ;

! Meniul: criterii de întocmire a unui meniu; meniuri pentru diferite ocazii; meniuri pentru toate

anotimpurile; realizarea de meniuri pentru situaţii deosebite - activitate fizică sau intelectuală

intensă, convalescenţă, anemie;

! * Rela ţ ii dintre alimenta ţ ia corect ă şi condi ţ iile geografice, climaterice, stare de să nă tate,

vârst ă , anotimp, activit ăţ i desf ăşurate. Tehnologii noi de preparare a alimentelor; tehnologii

tradi ţ ionale de preparare a alimentelor - specifice zonei;




! *Metode de promovare şi comercializare a produselor culinare. Texte tehnice specifice

domeniului gastronomic;

! *Soft-uri educa ţ ionale.




Modulul: TEHNOLOGII AGRICOLE





1.1 să analizeze influenţa factorilor demediu asupra creşterii animalelor şiasupra culturii plantelor

- exerciţii de asociere a factorilor de mediu cu plantele şi animalele specifice anumitor zoneagricole;

1.2 să analizeze relaţia dintre tehno-logiile agricole şi maşinile şi utilajelespecifice acestora

- exerciţii de identificare a maşinilor şiutilajelor specifice tehnologiilor agricole;

*1.3 să compare tehnicile agricole tra-di ţ ionale şi moderne

- dezbatere, studiu de caz;

*1.4 să identifice speciile de plante şianimale specifice unei anumite zoneagricole

- discu ţ ii dirijate privind speciile de plante şianimale din zona geografică locuit ă ;

- identificarea speciilor de plante şi animale cuajutorul albumelor, filmelor didactice,diapozitivelor etc.




2.1 să realizeze diferite lucr ări din teh-

nologiile de cultivare a plantelor şi/sau de creştere a animalelor

- discuţii dirijate şi documentare individuală

privind domeniile de utilizare a produselor agricole;- exerciţii de ordonare logică a etapelor unui

proces tehnologic şi de selectare a teh-nologiilor adecvate pentru diferite grupe de

plante şi/ sau animale;*2.2 să întocmească proiecte simple de

ad ă posturi, pentru diferite specii deanimale

- exerci ţ ii de realizare, în grup sau individual,a unor proiecte de ad ă posturi pentru diferite

specii de animale;2.3 să analizeze produsul obţinut în

funcţie de calitate, cantitate, estetică - observare a produsului obţinut;- efectuarea unor determinări cantitative;

2.4 să respecte normele de protecţiamuncii în desf ăşurarea diferitelor lucr ări agricole

- studiu de caz cu privire la respectareanormelor de protecţia muncii în desf ăşurareadiferitelor activităţi agricole;

*2.5 să realizeze produse agricole spe-cifice zonei geografice în care seafl ă şcoala

- activit ăţ i practice de cultivare a plantelor şide cre ştere a animalelor la şcoal ă şi acasă ;

*2.6 să identifice solu ţ ii de valorificare şidepozitare a produselor agricole

- activit ăţ i practice de valorificare şi depozitare a produselor agricole;

*2.7 să utilizeze soft-uri educa ţ ionale specifice domeniului agricol

- simul ă ri cu ajutorul soft-urilor educa ţ ionale;







3.1 să descrie o lucrare agricolă utilizândtermenii de specialitate

- exerciţii de selectare a semnelor şi a simbolurilor specifice domeniului, din diferite

enunţuri şi imagini prezentate;- jocuri de rol: inginerul, fermierul etc.*3.2 să valorifice într-un mesaj propriu







4.1 să pregătească materialele şi uneltelenecesare realizării lucr ărilor agricole

- identificarea conţinutului activităţilor de grupce urmează să se desf ăşoare;

- repartizarea metodelor şi uneltelor în funcţiede sarcinile asumate;

4.2 să organizeze munca în echipă şi să execute în cadrul grupei sarcinile ceîi revin

- dezbateri pe tema fixării rolurilor în echipă,în funcţie de interesele şi aptitudinile in-dividuale;

- discuţii de abordare a problemelor ce apar pe parcursul desf ăşur ării activităţilor.

CONŢINUTURI

! Tehnologii agricole specifice zonei în care locuieşte elevul;

! Creşterea animalelor: importanţă, rase, factori de mediu, îngrijire, furajare, adă posturi pentru

animale, valorificare şi depozitare a produselor obţinute de la animale.

! Creşterea plantelor: importanţă, factori de mediu (sol, lumină, căldur ă, apă, săruri minerale),

tehnologia de cultur ă (rotaţie, pregătirea terenului pentru semănat sau plantat, semănatul sau

plantarea, lucr ări de îngrijire, recoltare, condiţionare), valorificare, depozitare;

! *Valorificarea şi depozitarea produselor agricole şi a reziduurilor ;

! Succesiunea culturilor prezentate în scheme, tabele;! *Soft-uri educa ţ ionale în domeniul agricol .

Notă: Se va pune accent pe acele tehnologii agricole specifice zonei în care se află şcoala.




Modulul: TEHNOLOGII ŞI MATERIALE TEXTILE ŞI DE PIELĂRIE


1. Înţelegerea dezvoltării tehnicii şi a implicaţiilor ei asupra mediului şi a societăţiiObiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfâr şitul clasei a VI-a elevul va ficapabil:


1.1 să compare modalităţile de prelucrarea materialelor textile şi de pielărie îndiferite perioade istorice

- observaţii şi consultarea unor enciclopediitehnice, atlase etc.

- jocuri de rol;1.2 să caracterizeze elementele de îm-

br ăcăminte şi încălţăminte în diferitezone geografice

- vizite la muzee etnografice;- prezentare de modă;

*1.3 să analizeze tehnici de realizare şi

ornamentare a produselor de îm-br ă că minte şi încă l ţă minte cu spe-cific local

- identificarea elementelor specifice legate de

portul zonal.




2.1 să realizeze produse simple din fire,din materiale textile şi din pielărieselectând materiile prime în funcţiede produs

- activităţi, individuale sau în grup, de realizarea produselor simple din fire, din materialetextile şi de pielărie;

- exerciţii de grupare a materialelor în funcţiede proprietăţi şi de utilizări;

2.2 să evalueze produsele de îmbr ă-căminte şi încălţăminte pe baza cri-teriilor funcţionale şi estetice

- exerci ţ ii de evaluare şi studiu de caz privind func ţ ionalitatea şi estetica produselor deîmbr ă că minte şi încă l ţă minte;

*2.3 să realizeze proiecte de orna-mentare, privind forma şi coloristica

produselor de îmbr ă că minte şiîncă l ţă minte

- activit ăţ i de elaborare a unor proiecte dedecorare a produselor de îmbr ă că minte şiîncă l ţă minte;

*2.4 să utilizeze soft-uri educa ţ ionale specifice domeniului

- activit ăţ i practice de utilizare a unor produsede soft.




3.1 să utilizeze corect simbolurile şi ter-minologia specifică domeniului Teh-nologii şi materiale textile şi depielărie

- exerciţii de selectare a termenilor şi a simbolurilor specifice domeniului din diferiteenunţuri şi imagini prezentate;





- exerci ţ ii de redactare a unor documenteutilizând diver şi termeni ştiin ţ ifici şi sim-boluri;

- investiga ţ ii utilizând diver şi termeni ştiin ţ ifici specifici domeniului;

- exerci ţ ii de realizare a unor mesaje propriiutilizând diver şi termeni ştiin ţ ifici şi sim-boluri.




4.1 să-şi asume responsabilităţi în acti-vităţile de grup şi să execute încadrul grupului sarcinile care îi revin

- exerciţii de formulare a problemelor pe osarcină de lucru individuală sau în echipă;dezbateri pe tema fixării rolurilor în echipă, înfuncţie de interesele şi aptitudinile indivi-duale;

- aprecierea activităţilor individuale şi a celor realizate de colegii de echipă;

*4.2 să propună alternative cu privire lamodul de rezolvare a sarcinilor înechipă

- analizarea şi compararea unor variante delucru în echipă .

CONŢINUTURI

! Evoluţia îmbr ăcămintei şi încălţămintei;

! Materiale textile şi de pielărie: clasificare, caracteristici şi proprietăţi; domenii de utilizare;

! Funcţiile îmbr ăcămintei şi încălţămintei; confort fiziologic;

! *Moda îmbr ă că mintei şi încă l ţă mintei;

! Procese tehnologice de prelucrare a resurselor textile;

! Procese tehnologice de prelucrare a pieilor şi blănurilor;

! * Rela ţ ia dintre îmbr ă că minte, încă l ţă minte şi condi ţ iile geografice, climatice, sex, vârst ă ,

confort pentru activitate, mod ă , tradi ţ ii populare;

! Tehnologii de prelucrare a materialelor textile şi de pielărie (modalităţi);

! *Valorificarea şi comercializarea produselor de îmbr ă că minte şi încă l ţă minte.



Educa ţ ie tehnologică – Clasa a VII-a 28

CLASA A VII-A

Modulul: LIMBAJ GRAFIC



Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare La sfâr şitul clasei a VII-a elevul va ficapabil:

Pe parcursul clasei a VII-a se recomand ă urmă toarele activit ăţ i:

1.1 să identifice simboluri şi semne gra-fice convenţionale specifice diferi-telor domenii de activitate

- exerciţii de interpretare a simbolurilor şisemnelor grafice specifice diferitelor domeniide activitate;

- identificarea diferitelor aspecte ale comuni-cării prin limbaj grafic (forme geometrice,scheme etc.);

1.2 să evidenţieze semnificaţia culorilor în tehnică - studiu de caz privind utilizarea culorilor întehnică şi identificarea culorii dominante îndiferite industrii;

- studiul cataloagelor şi al prospectelor pro-duselor industriale pentru identificarea cu-lorilor specifice;

*1.3 să eviden ţ ieze coresponden ţ a dintrecorpurile geometrice şi obiecte dinmediul înconjur ă tor

- exerci ţ ii de recunoa ştere şi identificare acorpurilor geometrice în obiectele din mediul înconjur ă tor;

1.4 să interpreteze schema de funcţio-nare şi utilizare a unui produs uzualsimplu

- exerciţii de descifrare a instrucţiunilor graficede utilizare a unor produse uzuale (jucării,

produse alimentare, aparatur ă electro-casnică etc.).


Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare La sfâr şitul clasei a VII-a elevul va fi capabil:


2.1 să realizeze schiţe pentru produsesimple

- activităţi practice de executare a schiţei unui produs realizat individual sau în grup;

2.2 să reprezinte grafic elementele şifigurile geometrice aplicând tehni-

cile adecvate

- exerciţii de construcţii grafice folosind teh-nici de reprezentare corespunzătoare;

- rezolvarea unor probleme de geometrie pecale grafică;2.3 să execute desenul tehnic al unui

obiect respectând convenţiile în vi-goare

- lucr ări de executare a unor produse grafice cuinstrumente şi formate de lucru identificate;

- lucr ări practice de proiectare a unor produseimaginate de elevi (insigne, embleme, fe-licitări, decoraţii etc.);

2.4 să realizeze produse grafice specificediferitelor domenii de activitate, util-izând simboluri şi semne graficecaracteristice

- exerciţii de elaborare a produselor graficespecifice unor domenii de activitate, pe bazasimbolurilor şi semnelor grafice (schemeelectrice, hăr ţi, planuri de interioare);

- realizarea unor expoziţii cu lucr ări realizatede elevi;


- activit ăţ i practice de utilizare a unor soft-urieduca ţ ionale.







3.1 să utilizeze corect simbolurile şiterminologia specifică domeniului

Limbaj grafic

- exerciţii de selectare a termenilor şi simbolurilor specifice domeniului prezentate în

diferite enunţuri şi imagini;- interpretarea unei imagini;- aplicarea scrierii standardizate;

*3.2 să transpună o idee proprie într-ocompozi ţ ie de elemente grafice

- exerci ţ ii de asociere a unor idei, mesaje cuimagini corespondente;

3.3 să organizeze informaţiile în scheme,diagrame, grafice, tabele

- exerciţii de organizare a informaţiilor înscheme, diagrame, grafice, tabele (ex: rea-lizarea unui calendar, evoluţia propriilor noteîn timp etc.).




4.1 să execute păr ţi din lucr ări graficecolective


- formularea unor teme de lucru în grup;*4.2 să coopereze pentru a realiza

leg ă tura între concep ţ ie şi execu ţ ie- discu ţ ii privind modul de abordare a

problemelor ce apar pe parcursul realiză rii proiectelor.

CONŢINUTURI

! Grafica şi comunicarea: evoluţie, simboluri, semne convenţionale, norme şi convenţii,

scrierea standardizată, culoarea în tehnică.

! Desen geometric: formate, tipuri de linii, instrumente; construcţii grafice; drepte paralele şi

perpendiculare, unghiuri, poligoane, cercul, împăr ţirea elementelor geometrice, racordări,

curbe geometrice plane;

! Noţiuni de desen tehnic: dispunerea şi alegerea proiecţiilor; elemente de execuţie a schiţei;

elemente de cotare;

! Desen proiectiv: sistemul de proiecţie ortogonală, triedrul de proiecţie, epura figurilor şi a

corpurilor geometrice;

! Compoziţii de elemente grafice;

! Scheme de funcţionare şi utilizare a unui produs;

! *Soft-uri educa ţ ionale specifice.




Modulul: TEHNOLOGII ŞI MATERIALE METALICE





1.1 să identifice principalele etape îndezvoltarea tehnicii de prelucrare amaterialelor metalice;

- analiza unor ilustraţii, texte de specialitate,diapozitive, albume etc.

- identificarea inovaţiilor, descoperirilor dindomeniul tehnicii populare, prezentate înilustrate, albume, diapozitive etc.

1.2 să descrie operaţiile tehnologice de pregătire şi de prelucrare a materi-alelor metalice

- alegerea sculelor, dispozitivelor verificatoa-relor şi a utilajelor potrivite pentru realizareadiferitelor operaţii tehnologice;

*1.3 să eviden ţ ieze avantajele utiliză riitehnologiilor noi, neconven ţ ionalede prelucrare a materialelor me-talice

- prezentarea unor ma şini unelte de prelucrarea materialelor metalice;

- prezentarea unor tehnologii neconven ţ ionalede prelucrare a materialelor metalice;

*1.4 să identifice efecte ale tehnologiilor de prelucrare a metalelor asupramediului înconjur ă tor

- discutarea efectelor tehnologiilor de pre-lucrare a metalelor asupra mediului în-conjur ă tor;

- micro-proiecte de combatere a efectelor negative.




2.1 să execute operaţii tehnologice de prelucrare a materialelor metalicerespectând normele de protecţiamuncii

- exerciţii de ordonare logică a operaţiilor tehnologice necesare obţinerii unui produsdin material metalic;

- dezbateri pe teme de protecţia muncii şi prevenirea incendiilor;

2.2 să efectueze măsur ători şi verificăriale produselor realizate

- exerciţii de măsurare şi verificare a obiectelor existente ca material didactic;

- exerciţii de apreciere a produselor executate pe baza unor criterii de calitate;

*2.3 să identifice posibilit ăţ i de valorificare a produselor realizate

- prezent ă ri ale produselor sub formă dereclame comerciale, expozi ţ ii etc.

*2.4 să identifice solu ţ ii de valorificare arebuturilor şi a obiectelor scoase dinuz

- conversa ţ ii pe tema posibilit ăţ ilor de va-lorificare a rebuturilor şi a materialelor metalice reziduale;

*2.5 să utilizeze soft-uri educa ţ ionale dindomeniul prelucr ă rii materialelor metalice

- activit ăţ i practice de utilizarea unor produsede soft.







3.1 să utilizeze corect simbolurile şitermenii specifici domeniului Pre-

lucrării metalelor

- exerciţii de selectare a termenilor şi asimbolurilor specifice domeniului din diferite

enunţuri şi imagini prezentate;*3.2 să valorifice într-un mesaj propriu



- exerci ţ ii de redactare a unor mesaje propriiutilizând diver şi termeni ştiin ţ ifici şi sim-boluri.




4.1 să planifice etapele activităţilor degrup în funcţie de procesul tehno-logic



- dezbateri pe tema fixării rolurilor în echipă,în funcţie de interesele şi aptitudinile in-dividuale;

- discuţii de abordare a problemelor ce apar pe parcursul desf ăşur ării activităţilor.

CONŢINUTURI

! Materiale metalice: tehnologii de obţinere, proprietăţi, utilizări;! Metode de măsurare şi verificare a produselor metalice;

! Operaţii de pregătire, de prelucrare şi de * finisare;

! *Tehnologii neconven ţ ionale de prelucrare a materialelor metalice;

! *Soft-uri educa ţ ionale.




Modulul: TRANSPORTURI





1.1 să prezinte principalele etape în evo-luţia mijloacelor de transport

- discuţii în vederea identificării etapelor dezvoltării tehnicii în transporturi;

- vizite la muzee tehnice, unităţi de profil,expoziţii;

- identificarea în fotografii, diapozitive, albumeetc. a mijloacelor de transport folosite îndiferite situaţii şi perioade istorice;

1.2 să identifice păr ţi componente ale principalelor mijloace de transport

- identificarea elementelor şi a păr ţilor componente ale mijloacelor de transport prezen-tate în ilustrate, albume, reviste etc.

*1.3 să descrie mijloacele de transport cedeservesc localitatea în care locu-ie şte

- studiu de caz privind mijloacele de transport ce deservesc localitatea în care locuie şte;

*1.4 să propună solu ţ ii de protejare amediului de efectele poluante pro-duse de mijloacele de transport

- elaborarea unor proiecte pentru evitareaefectelor poluante produse de mijloacele detransport.


Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfâr şitul clasei a VII-a elevul va fi capabil:


2.1 să întocmească schiţe simple ale păr ţilor componente ale unui mijlocde transport

- exerciţii de realizare a schiţelor pentru păr ţilecomponente ale unui mijloc de transport;

2.2 să identifice modalităţi de valori-ficare a pieselor scoase din uz

- activităţi practice de recuperare şi reutilizarea pieselor scoase din uz;

*2.3 să identifice şi să remedieze defec ţ iunile simple ale unor mijloacede transport

- activit ăţ i practice de depistare şi remediere adefectelor (ex.: biciclet ă );

*2.4 să utilizeze soft-uri educa ţ ionale dindomeniul transporturilor

- activit ăţ i practice de utilizarea unor produsede soft.


Obiective de referinţă Exemple de activit ăţ i de învăţ are

La sfâr şitul clasei a VII-a elevul va fi capabil:


3.1 să descifreze simbolurile şi termeniide specialitate utilizaţi în domeniulTransporturilor

- exerciţii de selectare a semnelor şi a simbolurilor specifice domeniului din diferiteenunţuri şi imagini prezentate;


- exerci ţ ii de redactare a unor mesaje (încuvinte sau simboluri) pe baza unui suport;

- exerci ţ ii de redactare a unor mesaje proprii

utilizând diver şi termeni ştiin ţ ifici şi sim-boluri.







4.1 să identifice nevoile individuale şicolective privind utilizarea

mijloacelor de transport

- propunerea unor trasee şi a unor mijloace detransport în comun în funcţie de nevoile

elevilor din şcoală.

CONŢINUTURI

! Mijloace de transport – clasificare, prezentare: terestre – auto, feroviare; de apă - vapoare,

submarine; aerospaţiale - de spaţiu aerian terestru, de spaţiu extraterestru;

! Evoluţia mijloacelor de transport în timp (locomotiva cu aburi, trenuri de mare viteză

acţionate electric; mijloace de transport ecologice).



Educa ţ ie tehnologică – Clasa a VIII-a 34

CLASA A VIII-A

Modulul: ENERGIE, ELECTROTEHNICĂ, ELECTRONICĂ



Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare La sfâr şitul clasei a VIII-a elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VIII-a se recomand ă urmă toarele activit ăţ i:

1.1 să identifice componentele circui-telor electrice şi electronice

- analiza unor modele de componente electriceşi electronice;

- exerciţii de recunoaştere şi de alegere acomponentelor unui circuit;

1.2 să recunoască principalele etape deevoluţie a tehnicii în obţinereaenergiei

- identificarea etapelor dezvoltării tehnicii deobţinere a energiei cu ajutorul ilustraţiilor,textelor de specialitate, diapozitivelor, albu-melor etc.;

- identificarea metodelor de obţinere şi utilizarea energiei industriale prezentate în ilustraţii,texte de specialitate, diapozitive, albume etc.;

- vizite la muzee ale tehnicii;1.3 să identifice principalele domenii de

utilizare a energiei precum şi surselede obţinere a acestora

- dezbatere privind importanţa surselor necon-venţionale de producere a energiei;

- explorare pentru a identifica tehnologii tra-diţionale şi moderne care utilizează energiaapei, a vântului, a soarelui;

- studiu de caz pentru prezentarea utilizării

moderne a diferitelor forme de energie des-tinate aceluiaşi scop;*1.4 să analizeze rela ţ ia dintre prin-

cipalele materiale utilizate în elec-trotehnică şi electronică şi proprie-t ăţ ile acestora

- experien ţ e pentru determinarea unor propriet ăţ i ale principalelor materiale utilizate înelectrotehnică şi electronică ;

- colec ţ ionarea de mostre din diferite materialeutilizate în electrotehnică şi electronică ;

*1.5 să analizeze efectele tehnologiilor de producere a energiei asupra mediu-lui înconjur ă tor

- dezbateri pe micro-grupuri privind influen ţ atehnologiilor de producere a energiei asupramediului înconjur ă tor.




2.1 să întocmească schiţe pentru circuiteelectrice, electronice şi energetice

- elaborarea de proiecte de execuţie şi activităţi practice de realizare a produselor;

2.2 să identifice şi să remedieze defec-ţiunile simple ale unor consumatorielectrici şi electronici personali

- exerciţii de depistare şi de remediere adefectelor;

- exerciţii practice de legare în circuit a unor elemente active şi pasive;

- aplicaţii la aparate electromecanice;




2.3 să execute operaţiile tehnologice,respectând normele de protecţiamuncii

- exerciţii de măsurare a parametrilor electriciîn circuite înainte şi după efectuarea ope-raţiilor de întreţinere şi compararea rezul-tatelor;

- dezbateri pe teme de protecţia muncii şi prevenirea incendiilor;

2.4 să promoveze imaginea produselor realizate şi să identifice posibilităţide valorificare a acestora

- prezentări ale produselor sub forma recla-melor comerciale, expoziţii;

*2.5 să identifice solu ţ ii de valorificare arebuturilor şi a obiectelor scoase dinuz

- activit ăţ i practice de recuperare şi reutilizarea rebuturilor şi a obiectelor scoase din uz;


- activit ăţ i de utilizare de soft-uri.


Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare La sfâr şitul clasei a VIII-a elevul va

fi capabil:

Pe parcursul clasei a VIII-a se recomand ă

urmă toarele activit ăţ i:3.1 să utilizeze corect termenii tehnici şi

simbolurile specifice domeniul E-nergiei, Electrotehnică, Electro-nică

- exerciţii de selectare a termenilor şi simbolurilor specifice domeniului, din diferiteenunţuri şi imagini prezentate;

- exerciţii de decodificare a schemelor electriceşi electrotehnice;



- exerci ţ ii de redactare a unor mesaje propriiutilizând diver şi termeni ştiin ţ ifici şi sim-

boluri.4. Dezvoltarea capacităţii de cooperare în scopul realizării unui produs





- dezbateri pe tema fixării rolurilor în echipă,în funcţie de interesele şi aptitudinile indivi-duale;

- exerciţii de autoevaluare a propriilor activităţi

şi produse.

CONŢINUTURI

! Surse de energie utilizate de om: surse de energie primar ă, tehnologii tradiţionale bazate pe

utilizarea energiei primare (prese, pive, teascuri, mori de vânt, mori hidraulice, vâltori, poduri

plutitoare pe cablu);

! Transformarea energiei: energia electrică - producerea, transportul şi distribuţia energiei

electrice; domenii de utilizare a energiei electrice;

! Materiale utilizate în electrotehnică şi electronică: materiale conductoare, izolatoare,semiconductoare;




! Contacte electrice-materiale utilizate la confecţionarea contactelor electrice, tipuri de contacte

electrice;

! Elemente de circuit – pasive: rezistoare, bobine, condensatoare; active: surse de tensiune,

diode, tranzistoare;

! *Corpuri de iluminat - l ă mpi incandescente, l ă mpi fluorescente;

! Aparate electrice de conectare şi protecţie - întrerupătoare, prize cu fişe, siguranţe;

! Scule utilizate în electrotehnică şi electronică (şurubelniţe, cleşti, ciocane/ pistoale de lipit,

creioane de tensiune);

! Circuite electrice simple: tehnologia de montaj a componentelor unui circuit electric compus

din lămpi, aparate de conectare şi aparate de protecţie; realizarea unei scheme reprezentate în

limbaj grafic;

! Circuite electronice simple: tehnologia de montaj a circuitelor electronice - legarea

componentelor active şi pasive în circuit; realizarea schemei unui circuit electronic,reprezentată în limbaj grafic;

! Defecte ale circuitelor electrice şi electronice şi remedierea lor;

! Forme de energii neconvenţionale;

! *Lucr ă ri de remediere a unor defecte simple în circuite electrotehnice şi electronice;

! *Produse de soft educa ţ ional pentru reprezentarea circuitelor electrice şi electronice.




Modulul: TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI


1. Înţelegerea dezvoltării tehnicii şi a implicaţiilor tehnologiei informaţiei asupra mediului şi asocietăţii



1.1 să explice semnificaţia informaţiei îndiverse contexte sociale

- discuţii purtate pe teme care reflectă noţiuneade informaţie pe bază de exemple din viaţaelevilor;

- exemplificarea contextelor sociale în careinformaţia contribuie la ameliorarea stan-dardelor şi la luarea deciziilor;

- punerea în evidenţă a unor situaţii practice încare informaţiile trebuie stocate în vederea

prelucr ării, modalităţile de păstrare necesitândreprezentarea acestora sub o formă concretă;

- selectarea elementelor necesare realizării unuianumit obiectiv având în vedere urmările

posibilelor erori;1.2 să dea exemple de efecte sociale,

economice şi morale ale utilizăriitehnologiei informaţiei

- discutarea impactului social, economic şimoral al utilizării tehnologiei informaţiei;

- enumerarea unor domenii în care sunt folositeinstrumente de tehnologia informaţiei;

- studiu de caz, investigaţie pentru sesizarea

aspectului calitativ al muncii de prelucrareautomată a datelor;- discuţii privind avantajele şi dezavantajele

care apar ca urmare a utilizării tehnologiei in-formaţiei;

1.3 să enumere aspecte din cadrul altor discipline în care se pot utilizainstrumente de tehnologia infor-maţiei

- exerciţii de identificare a oportunităţiiutilizării tehnologiei informaţiei pentru îm-

bogăţirea cunoştinţelor şi mărirea eficienţeiactivităţilor întâlnite în cadrul altor discipline;

*1.4 să utilizeze instrumentele tehnologieiinforma ţ iei şi comunica ţ iilor pentrurealizarea unor aplica ţ ii

- redactarea unei scrisori, expedierea ei prin po şta electronică ;

- utilizarea editorului de text, a foilor decalcul, a aplica ţ iilor tip baze de date, a

Internet-ului pentru activit ăţ i întâlnite încadrul altor discipline;

- exemplificarea folosirii facilit ăţ ilor de au-todocumentare specifice (help) puse la dis-

pozi ţ ie de mediul de lucru;*1.5 să cunoască legisla ţ ia în vigoare cu

privire la dreptul de autor al produselor soft şi modalit ăţ ile de protec ţ ie a datelor

- discutarea articolelor incluse în legeacopyright-ului şi a semnifica ţ iilor acestora.




2. Utilizarea surselor informaţionale şi a mijloacelor de procesare în scopul preluării,prelucrării şi prezentării informaţiei



2.1 să identifice mijloace tehnice de

preluare, prelucrare şi transmitere ainformaţiei

- selectarea informaţiilor necesare realizării

unei aplicaţii având în vedere consecinţeleerorilor posibile; prezentarea mijloacelor tehnice de preluare, prelucrare şi transmitere ainformaţiei (telefon, copiator, aparate defotografiat, televizor etc.);

- exemplificarea unor aplicaţii care, în lipsaechipamentelor tehnologice, nu s-ar putearealiza la nivelul cerinţelor actuale;

*2.2 să descrie modul de utilizare amijloacelor tehnice de preluare, pre-lucrare şi de transmitere a infor-ma ţ iei

- familiarizarea cu modul de utilizare aaparatelor de tehnologie modernă , iden-tificarea modului în care acestea influen ţ ează via ţ a;

2.3 să pregătească informaţia în vederea prelucr ării ei şi să distingă tipuri dedate

- diverse exemplificări de prelucrare a datelor în care să se evidenţieze diferenţa dintredatele de intrare şi cele de ieşire - date careurmează să fie prelucrate, date rezultate din

procesul de prelucrare (sondaje de opinie,chestionare, tabele, grafice, sinteze etc.);

- clasificarea informaţiilor în vederea prelu-cr ărilor;

*2.4 să aleag ă cele mai potrivite că i şiaplica ţ ii pentru ob ţ inerea şi/ sautransmitere a datelor

- interpretarea, analiza şi afi şarea informa ţ ieiverificând corectitudinea acesteia;

2.5 să efectueze operaţii specifice pro-cesului prelucr ării manuale de date

- realizarea unor prelucr ări manuale de dateurmărind finalităţile, formele şi etapelefiecărei aplicaţii;

2.6 să aplice criterii practice, etice şiestetice în realizarea unor aplicaţii

- compararea diferitelor produse (texte, desene)realizate de elevi în funcţie de forma,conţinutul şi utilitatea acestora.




3.1 să recunoască semnificaţia şi sfera deutilizare a unor termeni din domeniulTehnologiei informaţiei

-

realizarea unor clase de noţiuni asociatedomeniilor de utilizare a tehnologiei infor-maţiei;

3.2 să utilizeze corect principalele simboluri, prescurtări şi concepte dindomeniului informatic

- găsirea unor sinonime pentru termenii despecialitate asimilaţi care să probeze înţe-legerea acestora;

- analiza etimologiei cuvintelor noi;- *crearea unui vocabular de termeni de

specialitate.




4. Dezvoltarea capacităţii de cooperare în scopul realizării unei aplicaţii



4.1 să participe la munca în echipă şi să-şi asume diferite roluri în cadrulgrupului;

- identificarea conţinuturilor activităţii ce ur-mează să se desf ăşoare;

- dezbateri pe tema fixării rolurilor în echipă înfuncţie de interesele şi aptitudinile indivi-duale;

- formularea unor probleme simple care să poată fi realizate în grupuri de elevi pe bazaunor discuţii preliminare şi analiza problemei;

- discuţii de abordare a problemelor care apar pe parcursul desf ăşur ării activităţilor;

- verificarea înţelegerii rezolvării unei probleme în ansamblul ei de către toţi membrii

grupului;4.2 să-şi susţină propriul punct de vedere

în dezbateri;- prezentarea şi dezbaterea aplicaţiilor rea-

lizate;- discuţii purtate între elevi, exprimarea şi

ascultarea părerilor fiecăruia.

CONŢINUTURI

1. Prelucrarea informaţiei (noţiuni generale)

1.1. Informaţii, date, rezultate (texte, imagini, sunete, coduri)

1.2. Prelucr ări manuale (tabel de date, sondaj de opinie, chestionar, statistici,

histograme, foi de calcul)

1.3. * Prelucr ă ri automate (memorare, multiplicare, transmitere, că utare, sortare,

prelucr ă ri matematice, statistice şi logice, tehnoredactare, proiectare)

2. Mijloace tehnice ale tehnologiei informaţiei (prezentare şi *mod de utilizare)

2.1. Calculatorul de buzunar

2.2. Fotocopiatorul

2.3. Telefonul

2.4. Aparate audio-video (radio, televizor, aparatur ă audio)2.5. Fax, telex

2.6. Aparate cu telecomandă, video

2.7. Bancomate, căr ţi de credit

2.8. Reclame electronice, afişaje

3. Calculatorul electronic, instrument de largă utilitate în prelucrarea automată a

datelor

3.1. Prezentare generală

3.2. Măsuri de protecţie a muncii în timpul lucrului cu calculatorul

3.3. *editare de texte, *desenare, *grafică , *jocuri




3.4. *Aplica ţ ii de soft didactic (pachet special pentru disciplinele E.T.)

*4. Istoric

4.1. Sisteme de numera ţ ie (arab, roman etc.)

4.2. Ma şina de calcul a lui Blaise Pascal şi aritmometrul lui Leibniz

4.3. Proiectul lui Babbage, r ă zboiul de ţ esut al lui Jaquard

4.4. Evolu ţ ia sistemelor de calcul

*5. Informatica şi societatea

5.1. Influen ţ e ale înaltei tehnologii asupra societ ăţ ii şi a vie ţ ii de zi cu zi

5.2. Protec ţ ia datelor (viru şi, antiviru şi, conturi, drepturi etc.)

5.3. Probleme de etică

5.4. Activit ăţ i de lucru în echipă




Modulul: DOMENII PROFESIONALE


1. Înţelegerea dezvoltării tehnicii şi a implicaţiilor ei asupra mediului şi a societăţiiObiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfâr şitul clasei a VIII-a elevul va ficapabil:


1.1 să enumere familiile ocupaţionale dindomeniul tehnologic

- investigarea domeniilor vieţii particulare, de producţie şi servicii generatoare de profesiişi meserii tehnologice;

1.2 să înţeleagă impactul tehnologiei asupra evoluţiei profesiunilor

- observarea evoluţiei unor domenii pro-fesionale revoluţionare în tehnologie;

1.3 să cunoască principalele atribuţii ale personalului angajat în domenii teh-

nologice

- enumerarea principalelor responsabilităţi aleunui muncitor, maistru, tehnician, operator,

proiectant, programator etc.2. Orientarea profesională în raport cu evoluţia tehnologiilor şi cu dinamica pieţei muncii

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare La sfâr şitul clasei a VIII-a elevul va ficapabil:


2.1 să formuleze o opţiune pentru viitoa-rea meserie în concordanţă cu pro-

priile interese şi aptitudini

- completarea unor grile de aptitudini şi as- piraţii care să contureze un posibil profil profesional;

*2.2 să coreleze op ţ iunile profesionale cunevoile şi resursele zonei geografice

- cunoa şterea meseriilor şi a profesiilor mair ă spândite în mediul în care se desf ăşoar ă activitatea didactică ;

- discu ţ ii cu reprezentan ţ i ai agen ţ ilor eco-nomici din zonă .




3.1 să utilizeze termeni specifici diferi-telor domenii profesionale în testările

pentru obţinerea unui loc de muncă

- simulări de interviuri;- discuţii cu agenţi economici;- elaborare de CV-uri;

*3.2 să valorifice într-un mesaj propriu

termenii şi simbolurile învăţ ate

- exerci ţ ii de redactare a unor mesaje (în

cuvinte sau simboluri) pe baza unui suport vizual.




4.1 să selecteze şi să organizeze infor-maţiile relevante pentru practicareadiferitelor meserii

- organizarea unor echipe care să întocmească “fişe ale postului” pe baza consultăriidocumentelor şi a observaţiilor efectuate;

- vizionarea unor materiale înregistrate înîntreprinderi.




CONŢINUTURI

! Familii ocupaţionale din diverse domenii de activitate;

! Definirea termenilor specifici (domeniu, meserie, profesie);

! Meserii şi profesii specifice diferitelor zone geografice;

! Meserii şi profesii noi;

! * Istoricul şi evolu ţ ia meseriilor din domeniul tehnologic.




STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

OBIECTIVE CADRU STANDARDE

1. Înţelegerea dezvoltării tehnicii şi aimplicaţiilor ei asupra mediului şi a

societăţii

S.1 Descrierea principalelor caracteristici aletehnicii şi tehnologiei în diferite perioade istorice

S.2 Identificarea unor consecinţe ale diferitelor tehnologii asupra mediului natural şi socialS.3 Corelarea evoluţiilor din domeniul tehno-logiilor cu dinamica pieţei muncii

2. Dezvoltarea capacităţii de proiectare,executare, utilizare şi evaluare a pro-duselor

S.4 Utilizarea convenţiilor, standardelor şi nor-melor specifice diferitelor domenii de activitateS.5 Respectarea etapelor tehnologice în realizareaunui produs simpluS.6 Evaluarea calităţii produselor după criteriifuncţionale şi estetice

3. Valorificarea termenilor de specialitateîn comunicare

S.7 Utilizarea adecvată a limbajului specific di-verselor domenii tehnologice în contexte variate decomunicare

4. Dezvoltarea capacităţii de cooperare înscopul realizării unui produs

S.8 Distribuirea unor roluri şi executarea unor sarcini în realizarea unui produs în echipă, res-

pectând etapele procesului tehnologic




STRUCTURILE INSTITU Ţ IONALE CARE AU CONTRIBUIT LA REALIZAREA

PROGRAMELOR Ş COLARE

CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM

GRUPUL DE LUCRU PENTRU EXPERTIZĂ DE SPECIALITATE ALCONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM

GRUPUL DE LUCRU

Coordonator: cerc. şt. pr. Rodica Constantin, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei

Clasa a V-a

1. Prof. Florentina Maria Brandibur - Liceul “Gh. Şincai”, Bucureşti2. Cerc. şt. pr. Rodica Constantin - Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei

3. Prof. Liliana Cristina Enescu - Şcoala 92, Bucureşti

4. Prof. Elena Pătraşcu - Şcoala 162, Bucureşti

5. Dr. ing. Mariana Stoica - Universitatea de Construcţii, Bucureşti

Clasa a VI-a

6. Prof. Florentina Maria Brandibur - Liceul “Gh. Şincai”, Bucureşti

7. Cerc. şt. pr. Rodica Constantin - Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei

8. Prof. Daniela Grigore Ionescu - Liceul Teoretic, Titu

9. Prof. Natalia Lazăr - Şcoala 150, Bucureşti

10. Prof. Maria Marin - Grupul şcolar agricol, Bucureşti

11. Prof. Victoria Steliana Oaidă - Şcoala 206, Bucureşti

12. Prof. Gabriela Sburlan - Şcoala 166, Bucureşti


Clasa a VII-a

14. Prof. Leontina Berbente - Grupul şcolar “Petru Maior”, Bucureşti



17. Prof. Liliana Adina Dumitru - Şcoala 5, Bucureşti

18. Prof. Nicoleta Gongu - Şcoala 130, Bucureşti





Clasa a VIII-a



22. Prof. Liliana Adina Dumitru - Şcoala 5, Bucureşti

23. Prof. Niculina Frevonia Enache - Grup şcolar Mecanică Fină, Bucureşti

24. Prof. Dan Grigoriu - Colegiul Naţional “Tudor Vianu”, Bucureşti

25. Prof. Clara Ionescu - Liceul de informatică, Cluj-Napoca

26. Prof. Daniela Lica - Liceul “I.L.Caragiale”, Ploieşti

27. Prof. Cristina Daniela Luca - Şcoala generală, com. Băcia, Deva

28. Prof. Rodica Pintea - Liceul “Gr. Moisil”, Bucureşti


30. Prof. Anca Voicu, inspector de specialitate informatică - Ministerul Educaţiei Naţionale

COMISIA NAŢIONALĂ DE EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ

1. Prof. Ştefan Aranyos - Inspectoratul Şcolar Judeţean Braşov

2. Prof. Ionel Cont - Grupul şcolar CFR, Cluj-Napoca

3. Prof. Petre Deju - Grupul şcolar forestier, Piatra Neamţ

4. Prof. Margareta Dima - Grupul şcolar minier, Petroşani

5. Prof. Constantin Gorun - Ministerul Educaţiei Naţionale, Bucureşti

6. Prof. Dănuţ Paul Ionescu - Ministerul Educaţiei Naţionale, Bucureşti7. Prof. univ. dr. ing. Vistrian Mătieş - Ministerul Educaţiei Naţionale, Bucureşti

8. Prof. Sliviu-Cristian Mirescu - Ministerul Educaţiei Naţionale, Bucureşti

9. Prof. Doru Nichifor - Grupul şcolar Energetic, Timişoara

10. Prof. Angela Pană - Grupul şcolar Agricol, Slobozia

11. Prof. Paul Rinderu - Ministerul Educaţiei Naţionale, Bucureşti

12. Prof. Madlen Şerban - Ministerul Educaţiei Naţionale, Bucureşti

13. Prof. Mihai Stroe - Grupul şcolar Metalurgic, Tulcea

14. Prof. Anca Voicu - Ministerul Educaţiei Naţionale, Bucureşti




CUPRINS

Reforma curriculară şi programele şcolare ................................................................ 3

Cuvânt înainte ................................................................................................................ 5

Educaţie tehnologică

Notă de prezentare.......................................................................................................... 11

Obiective cadru .............................................................................................................. 15

Clasa a V-a

Modulele:

Organizarea spaţiului înconjur ător................................................................................. 17Tehnologii şi materiale lemnoase .................................................................................. 19

Clasa a VI-a

Modulele:

Gastronomie ................................................................................................................... 21

Tehnologii agricole ........................................................................................................ 24

Tehnologii şi materiale textile şi de pielărie .................................................................. 26

Clasa a VII-a

Modulele:

Limbaj grafic .................................................................................................................. 28

Tehnologii şi materiale metalice .................................................................................... 30

Transporturi .................................................................................................................... 32

Clasa a VIII-a

Modulele:

Energie, electrotehnică, electronică ............................................................................... 34

Tehnologia informaţiei ................................................................................................... 37Domenii profesionale .................................................................................................... 41

Standarde curriculare de performanţă ............................................................................ 43

Structurile instituţionale care au contribuit la realizarea programelor şcolare.............. 45

Cuprins ........................................................................................................................... 47

curriculum naţional

Documents

CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM · Debutul şcolarităţii la 6 ani a determinat reconfigurarea demersului didactic din perspective multiple: la nivelul curriculum-ului şcolar,

REGULAMENT DE ORDINE INTERIOARĂ ANUL ȘCOLAR 2017-2018 actualizat 2017-1.pdf · prin Curriculum naţional. Curriculum naţional este ansamblul coerent al planurilor-cadru de

MAТЕМАТИКА...1 MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA CURRICULUM NAŢIONAL ARIA CURRICULARĂ MATEMATICĂ ȘI ȘTIINȚE MAТЕМАТИКА 2 Aprobat:

MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA INSTITUTUL … · 2 Aprobat în cadrul şedinţei Consiliului Naţional pentru Curriculum al Ministerului Educaţiei, proces-verbal nr

columna.org.mdcolumna.org.md/libro/curriculum/2019/str_gh_l_2019.docx · Web viewpentru învățământul liceal, ediţia 2019, este parte integrantă a Curriculumului naţional pentru

Curriculum vitae Europass - JOSAjosa.ro/cv/ro/Valerica_Cimpoca.pdf · Dispozitive Optoelectronice . Numele şi adresa angajatorului : Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare

LIMBA FRANCEZA, FILIERA TEHNOLOGICA · Web viewMINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII. CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM. CENTRUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI

Curriculum (clasele V IX)...2 Aprobat: - la şedinţa Consiliului Naţional pentru Curriculum, proces verbal nr.10 din 21 aprilie 2010; - prin ordinul Ministerului Educaţiei nr. 245

Probă scrisă la MATEMATICĂ – Proba D EXAMENUL DE ... · bacalaureat 2009-matematicĂ Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării Centrul Naţional pentru Curriculum şi

atelieruldematematica.files.wordpress.com...Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar BACALAUREAT

BACALAUREAT 2008 - MATEMATICAMinisterul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar BACALAUREAT 2008-MATEMATICĂ

MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII ŞI INOVĂRIIctas.ro/curriculum/Curriculum - clasa a IX-a - Mecanica.doc · Web viewMINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII ŞI INOVĂRII CENTRUL NAŢIONAL

EXAMENUL DE BACALAUREAT – 2008 · Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului – Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar EXAMENUL

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovăriiscoala.orgfree.com/sub I.pdf · Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în

CURRICULUM ŞCOLAR ISTORIE IX-XII.pdf · MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM CURRICULUM ŞCOLAR pentru ISTORIE CLASA a IX-a ALTERNATIVA EDUCAŢIONALĂ

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII · Prezentul Curriculum este parte componentă a Curriculumului naţional pentru educaţie timpurie , a Concepţiei naţionale de studiere

PROGRAMUL NAŢIONAL DEZVOLTAREA COMPETENŢELOR … · Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar TEMA 1 Componentele Curriculumului Naţional

Programa M1 - profesorjitaruionel.com · Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar BACALAUREAT

CURRICULUM NAŢIONAL - gov.md · Curriculumul la disciplina Biologie reprezintă un ansamblu de acțiuni planificate,ori - entate spre eficientizarea procesului de învățământ

PROCESUL PENAL (asistenţii judiciari) - inj.md · INSTITUTUL NAŢIONAL AL JUSTIŢEI PROCESUL PENAL (asistenţii judiciari) CURRICULUM FORMATOR: Adrian CERBU, magistru în drept…

EVALUARE NAŢIONALĂ – 2010 Prob la LIMBA ŞI LITERATURA ... · Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul

CURRICULUM NAŢIONAL PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL · PDF file• severă, gravă, profundă; • asociată. 2. Deficienţe de auz • hipoacuzie de percepţie uşoară; • hipoacuzie

Curriculum Vitae - Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu€¦ · Agamemnon Dandanache – în Scrisoarea de I.L. Caragiale, regia Horaţiu Mălăiele, Teatrul Naţional Bucureşti,

GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT,,MIHAI EMINESCU’’ STR ... · Promovarea imaginii unităţii de învăţământ pe plan local, naţional şi internaţional. CURRICULUM PROGRAMUL

MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA - …columna.org.md/libro/curriculum/geografie_g.pdf · - la şedinţa Consiliului Naţional pentru Curriculum, ... autorilor de manuale

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării Centrul ... · Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul

CURRICULUM · 2018-11-08 · ministerul educaŢiei naȚionale centrul naŢional de dezvoltare a ÎnvĂŢĂmÂntului profesional Şi tehnic anexa nr. la omen nr. din 2018 curriculum

Locul Fizicii în curriculum şcolar Prof. Cristian Miu Colegiul Naţional “Ion Minulescu” Slatina

CURRICULUM NAŢIONAL · 2 Aprobat: – Consiliul Național pentru Curriculum, proces-verbal nr. 22 din 05.07.2019 – Ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr

CURRICULUM PENTRU DISCIPLINA OPŢIONALĂ · 2 CZU 27-47(073.3) S 67 Aprobat în şedinţa Consiliului Naţional pentru Curriculum (proces-verbal nr. 9 din 08.06.2016; Ordinul ME nr

LITERATURA UNIVERSALĂ - mecc.gov.md · 1 Aprobat la Consiliul Naţional pentru Curriculum (Proces verbal nr.22 din 05.07.2019) PRELIMINARII Curriculum la disciplina literatura universală

CURRICULUM NAŢIONAL · tipuri de celule și țesuturi. III. Celula, unitate morfofuncțională a organismelor Compoziția chimică a celulei: substanțe anorganice (apă, săruri

Curriculum vitae Europass - umfcd.ro · 6. A VII-lea Congres Naţional cu participare internaţională a UNAS, Bucureşti, 9-12 oct,2003- A VII-lea Congres Naţional cu participare

MATEMATICĂ - mecc.gov.md · 2 Aprobat la Consiliul Naţional pentru Curriculum (proces-verbal nr. 22 din 05.07.2019) PRELIMINARII Curriculumul la disciplina Matematică, alături

Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova Proiectulcolumna.org.md/libro/curriculum/ghid_bio_l.pdf · 2013. 7. 9. · Aprobat la ședinţa Consiliului Naţional pentru Curriculum,