curriculum naŢional · ciplina limba şi literatura română reprezintă un document reglator,...
TRANSCRIPT
1
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA
CURRICULUM NAŢIONAL
ARIA CURRICULARĂLIMBĂ ȘI COMUNICARE
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
Clasele V-IX
Chişinău, 2019
2
Aprobat:- Consiliul Național pentru Curriculum, proces-verbal nr. 22 din 05.07.2019- Ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 906 din 17.07.2019
COORDONATORI:• Angela CUTASEVICI, Secretar de Stat în domeniul educației, MECC • Valentin CRUDU, dr., șef Direcție învățământ general, MECC, coordonator al
managementului curricular • Natalia GRÎU, consultant principal, MECC, coordonator al grupului de lucru
EXPERŢI-COORDONATORI:• Vladimir GUŢU, dr. hab., prof. univ., USM, expert-coordonator general• Ion GUŢU, dr. conf. univ., USM, expert-coordonator pe aria curriculară Limbă şi
comunicare
GRUPUL DE LUCRU:• Ion GUŢU (coordonator), dr. conf. univ., USM• Silvia GOLUBIŢCHI, dr. conf. univ., grad did. superior, US din Tiraspol• Mariana MARIN, dr. conf. univ.• Svetlana NASTAS, dr., grad did. superior, IPLT „Mihai Eminescu”, Chișinău• Livia STATE, grad did. superior, IPLT „Mihai Eminescu”, Chișinău• Tamara TONU, grad did. întâi, IPLT „Aurel David”, s. Bardar, r. Ialoveni• Tatiana VERDEŞ, dr. conf. univ., grad did. superior, LCI „Prometeu-Prim”,
Chișinău
3
PRELIMINARII
Curriculumul la disciplina Limba şi literatura română, alături de manualul școlar, ghi-dul metodologic, softuri educaționale etc. face parte din ansamblul de produse/docu-mente curriculare și reprezintă o componentă esențială a Curriculumului Național.
Elaborat în conformitate cu prevederile Codului Educației al Republicii Moldova (2014), Cadrului de referință al Curriculumului Național (2017), Curriculumului de bază: sistem de competențe pentru învățământul generale (2018), dar și cu Recomandările Parlamentului European şi ale Consiliului Uniunii Europene, privind competențele-cheie din perspectiva învățării pe parcursul întregii vieți (Bruxelles, 2018), Curriculumul la dis-ciplina Limba şi literatura română reprezintă un document reglator, care are în vedere prezentarea interconexă a demersurilor conceptuale, teleologice, conținutale și meto-dologice, accentul fiind pus pe sistemul de competențe ca un nou cadru de referință al finalităților educaționale.
Curriculumul la disciplina Limba și literatura română fundamentează și ghidează ac-tivitatea cadrului didactic, facilitează abordarea creativă a demersurilor de proiectare didactică de lungă durată și de scurtă durată, de realizare propriu-zisă a procesului de predare-învățare-evaluare.
Disciplina Limba şi literatura română, prezentată/valorificată în plan pedagogic în curriculumului dat, are un rol important în formarea/dezvoltarea personalității elevilor, în formarea competențelor necesare pentru învățarea pe tot parcursul vieții și pentru integrarea într-o societate bazată pe cunoaștere.
În procesul de proiectare a Curriculumului la disciplina Limba şi literatura română s-a ținut cont de:
• abordările postmoderne și tendințele dezvoltării curriculare pe plan național și internațional;
• necesitățile de adaptare a curriculumului disciplinar la așteptările societății, la nevoile elevilor, la tradițiile școlii naționale;
• valențele disciplinei în formarea competențelor transversale, transdisciplinare și specifice;
• necesitățile asigurării continuității și conexiunii dintre treptele învățământului general: educația timpurie, învățământul primar, învățământul gimnazial şi învățământul liceal;
• ideile, conceptele, teoriile, paradigmele etc., aferente domeniului educației ling-vistice și literar-artistice (EL-ELA).
Evidenţiem schimbările/dezvoltările realizate:• Reliefarea cadrului valoric/axiologic transdisciplinar în baza profilului absolven-
tului nivelului gimnazial de învățământ ca un nou concept cu valențe semantice de finalitate a sistemului de învățământ, proiectat din premisa unității abordării psiho- și sociocentriste.
• Reformularea competențelor specifice disciplinelor, evidențiind valorile și atitu-dinile specifice predominante în concordanță cu profilul absolventului claselor gimnaziale. Asigurarea conexiunilor inter- și transdisciplinare prin formularea unei competențe specifice de integrare și transfer pentru fiecare disciplină de studiu.
4
• Redefinirea unităților de învățare pornind de la statutul competențelor care de-vin un nou sistem de referință al finalităților de format, conținuturile devenind mijloace de formare a competențelor.
• Asigurarea unei structuri unice a unităților de învățare pe clase, eșalonându-le la majoritatea disciplinelor pe parcursul temporal al anului școlar, fapt ce va facilita activitatea de proiectare didactică eșalonată.
• Revizuirea sistemelor de unități de competențe (sub-competențe) în contextul dinamic al formării competențelor specifice pe unități de învățare, pe clase.
• Eșalonarea sistemelor de finalități preconizate pentru sfârșitul fiecăreia dintre clasele a V-a – a IX-a, care conduc progresiv elevii spre dobândirea competențelor specifice disciplinei la finele treptei gimnaziale de învățământ.
• Promovarea abordărilor curriculare transdisciplinare.• Corelarea abordărilor intra- și interdisciplinare la nivelul conținuturilor pe disci-
pline, pe clase și unități de învățare: sincronizări (limba străină şi limba română), reconfigurări, optimizări, descongestionări judicioase.
• Asigurarea numărului de ore necesar pentru un parcurs eficient de predare-în-vățare-evaluare: dobândirea, înțelegerea, aplicarea, analiza-sinteza achizițiilor; realizarea strategiilor de evaluare.
• Corelarea curriculumului cu procesele de globalizare, internaționalizare, europe-nizare, tehnologizare etc. prin introducerea unor activități de învățare și produse școlare care valorifică TIC – în cheia implementării Strategiei „Moldova Digitală 2020”1;
• Promovarea strategiilor didactice (inter)active, a învățării experiențiale, a ele-mentelor de învățare prin sarcini, prin proiecte, studii de caz, în combinare judi-cioasă cu strategii consacrate pentru vârsta școlară gimnazială.
• Introducerea unei competențe distinctive, dedicată didacticii oralului.• Asigurarea progresiei cognitive, formative și atitudinale a competențelor cu toate
derivatele lor de context, ca exercițiu actual de dezvoltare curriculară novatoare.Curriculumul la disciplina Limba şi literatura română se adresează cadrelor didac-
tice, autorilor de manuale, evaluatorilor, metodicienilor, altor persoane interesate. De menționat, că beneficiarul principal al acestui document este elevul (având un statut specific în acest sens).
1 Strategia Moldova Digitală 2020, publicată: 08.11.2013 înMonitorulOficial Nr. 252-257, art. Nr. 963.
5
I. REPERE CONCEPTUALE
Cu statutul de disciplină școlară obligatorie pentru toate clasele și importantă pentru studiul celorlalte discipline școlare, Limba şi literatura română integrează două do-menii educaționale: educația lingvistică (EL) și educația literar-artistică (ELA), constitu-indu-se astfel ca disciplină școlară de tip integrat, demersul căreia este preponderent educativ, nu instructiv.
Plasând formula tradițională a denumirii disciplinei școlare cu nr. 1 în planurile de învățământ, CLLR este prin definiție un curriculum de educație lingvistică și literar- artistică2. În context, este important a se elucida definirea conceptelor de bază pe care o reproducem în tabelul de mai jos:
2 PÂSLARU, VL. Introducere în teoria educației literar-artistice. București: Sigma, 2013., p.1803 Obiectivele EL/ELA sunt formulate în termeni de competențe comunicative/literare/lectorale (cunoștințe, capacități,
atitudini), pe care urmează să și le formeze elevii pe parcursul școlarității, ajutați fiind de profesor.
Educaţia lingvistică (EL) este domeniul de formare și dezvoltare a compe-tențelor de comunicare cultă, prin cunoașterea sistemelor limbii (fonetic, lexical, gramatical) și angajarea elevului în producerea actelor comunicării.
• Scopul educaţiei lingvistice: formarea unor vorbitori culți ai limbii române și a premiselor pentru cunoaștere și comunicare în orice domeniu al vieții umane.
Educaţia literar-artistică (ELA) este domeniul de formare a cititorului cult de literatură, prin cunoașterea apropriată a unor opere și fenomene literare de valoare și prin angajarea elevului în producerea, redactarea unor texte literare și interpretative.
• Scopul educaţiei literar-artistice: formarea cititorului cult de literatură artistică și a premiselor pentru educația artistic-estetică generală.
Curriculumul la Limba şi literatura română reprezintă documentul conceptual-nor-mativ al disciplinei școlare Limba şi literatura română, în care sunt expuse finalităţile educaţiei lingvistice şi educaţiei literar-artistice (EL/ELA)3 și reperele conceptuale pen-tru proiectarea și desfășurarea independentă a tuturor acțiunilor demersului respectiv, în funcție de condițiile concrete ale procesului educațional, privind:
• adaptarea conținuturilor EL/ELA la competențele specifice și precizarea unităților de competențe formate prin Limba şi literatura română ca disciplină școlară;
• selectarea/combinarea tehnologiilor EL/ELA;• elaborarea, în această bază, a proiectelor didactice de lungă și scurtă durată, ale
altor forme de activitate didactic-educațională;• desfășurarea procesului educațional în baza principiilor EL/ELA, aplicând combi-
națiile/sistemele optime, stabilite individual, de tehnologii specifice EL/ELA;• proiectarea și realizarea evaluării școlare la fazele inițială, curentă și finală.Studiul limbii și literaturii române în gimnaziu este axat pe șase competențe spe-
cifice disciplinei, iar învățarea este centrată pe dimensiunile: cunoştințe, capacități, deprinderi, atitudini și valori ca ansamblu/sistem integrat, ce formează și dezvoltă o competență școlară.
6
Această viziune conceptuală este determinată de definiția competenței școlare promovată prin Codul Educației și Cadrul de Referință al Curriculum-ului Național: Competența şcolară este un sistem integrat de cunoştințe, abilități, atitudini şi valori, dobândite, formate şi dezvoltate prin învățare, a căror mobilizare permite identificarea şi rezolvarea diferitor probleme în diverse contexte şi situații.
Funcțiile curriculumului la disciplina Limba şi literatura română vizează activitățile de predare-învățare-evaluare în diversitatea lor formativă, asigurând interesul perma-nent al elevului pentru performarea sa ca vorbitor și cititor elevat, cult, pentru stimula-rea și dezvoltarea sa ca receptor/producător de mesaje și interpret de texte diverse, ce au o funcționalitate evidentă în contextul actual.
Din perspectiva cadrelor didactice, în conformitate cu principiile literaturii/artei, co-municării și receptării, cu principiile conceptului educațional modern – învățământul formativ – Curriculumul la Limba şi literatura română solicită o nouă atitudine față de elev, pe de o parte,tratându-l ca subiect al propriei formări comunicativ-lingvistice și literar-artistice, și față de materiile predate (sistemele și fenomenele limbii, operele și fenomenele literare), pe de alta, interpretându-le nu numai ca valori imanente, ci și ca valori care sunt produse prin activitatea de învățare, comunicativă și literară a elevilor (valoarea in actu).
De asemenea, documentul oferă profesorilor un cadru flexibil de organizare a mun-cii la clasă, lăsând o marjă considerabilă de libertate nu numai în privința alegerii tex-telor de studiat, ci și a integrării modulelor de conținuturi și a proiectării parcursului didactic-educațional.
Curriculumul la disciplină include și finalități prezentate după fiecare clasă, expri-mate gradual la etapa dată de învățare, care au și funcția de stabilirea obiectivelor de evaluare finală.
Totodată, Curriculumul la disciplina Limba şi literatura română orientează cadrul di-dactic spre organizarea procesului de predare-învățare-evaluare în baza unităților de învățare (unități de competențe – unități de conținuturi – activități de învățare).
Sistemul de competențe în cadrul Curriculumul disciplinar la Limba şi literatura ro-mână este format din:
• Competenţele-cheie/transversale, o categorie curriculară importantă cu un grad înalt de abstractizare și generalizare, ce marchează așteptările societății privind parcur-sul școlar și performanțele generale care pot fi atinse de elevi la încheierea școlarizării. Acestea reflectă atât tendințele din politicile educaționale naționale, precizate în Codul Educației (2014), cât și tendințele politicilor internaționale, stipulate în Recomandările Comisiei Europene (2018). Competențele-cheie/transversale se referă la diferite sfere ale vieții sociale și poartă un caracter pluri-/inter-/transdisciplinar.
• Competenţele specifice disciplinei derivă din competențele-cheie/transversale. Competențele specifice fiecărei discipline școlare se prezintă în curriculumul discipli-nar respectiv și sunt preconizate pentru a fi formate la finele clasei a IX-a. Raportate la Limba şi literatura română, acestea sunt Competențe specifice educației lingvistice şi literare vizate în cadrul celor șase competențe specifice ale disciplinei, a unităților de competențe, a unităților de conținut, a activităților de învățare și a produselor școlare recomandate și se referă, prioritar, la următoarele componente lingvistice și literare: identitatea lingvistică și culturală a elevului în context național, interacțiunile verbale
7
în diverse situații de comunicare orală; lectura și receptarea textelor literare și nonlite-rare prin diverse strategii; producerea textelor scrise de diferit tip și pe suporturi vari-ate; limba ca sistem și normele lingvistice (lexicale, fonetice, gramaticale, semantice); experiențele lingvistice și de lectură în contexte școlare și de viață.
• Competenţele specifice, fiind proiectate pentru tot parcursul claselor gimnaziale, reperează proiectarea de lungă durată la disciplină. Proiectarea didactică anuală a dis-ciplinei se realizează conform datelor din Administrarea disciplinei, ținându-se cont de Repartizarea orientativă a orelor pe unități de conținut.
• Sistemele de unităţi de competenţe proiectate pentru o unitate de învățare sunt prevăzute integral pentru evaluarea de tip cumulativ la finele respectivei unități de în-vățare și selectiv – pentru evaluarea formativă pe parcurs. Aceste sisteme reperează proiectarea didactică a unităților de învățare și proiectarea didactică de scurtă durată. Sistemele de unități de competențe sintetizate la finele fiecărei clase sunt prevăzute pentru evaluarea anuală.
• Unităţile de competenţe, constituente ale competențelor, care facilitează forma-rea competențelor specifice și reprezintă etape în achiziționarea/construirea acestora. Unitățile de competențe sunt structurate și dezvoltate la fiecare disciplină pentru fieca-re dintre clasele a V-a – a IX-a pe parcursul unei unități de învățare/unui an școlar, fiind prezentate în curriculumul disciplinar respectiv.
• Unitatea de învăţare se constituie din trei elemente-cheie în interconexiune per-manentă: unități de competențe, unități de conținuturi, Activități și produse de învățare.
• Unităţile de conţinut se distribuie pe două componente: comunicativă și literară. Componenta comunicativă se constituie din materii pentru învățarea comunicării cu-rente (uzuale) și specifice (științifică, artistică, socială):
a) materii lingvistice, reprezentând sistemele limbii române literare: fonologic, lexi-cal, gramatical, stilistic (practica rațională a limbii);
b) materii ale comunicării, reprezentând fenomene semnificative ale actelor comu-nicării curente și specifice (practica rațională a limbii);
c) materii didactice, reprezentând acte de învățare a actelor comunicative (practica didactic-funcțională a limbii)4
• Activităţile de învăţare şi produsele şcolare recomandate prezintă o listă deschisă de contexte semnificative de manifestare a unităților de competențe proiectate pentru formare/dezvoltare și evaluare în cadrul unității respective de învățare. Cadrul didactic are libertatea și responsabilitatea să valorifice această listă în mod personalizat la nive-lul proiectării și realizării lecțiilor, dar și să o completeze în funcție de specificul clasei concrete de elevi, de resursele disponibile etc.
Denumirea disciplinei în clasele a V-a – a IX-a este Limba şi literatura română.În construcția curriculară școlară actuală pe deplin se justifică prezența unor
competențe centrate pe conexiunile cu viața, într-o manieră transdisciplinară, pentru că acest tip de proiectare vizează, în principal, achizițiile finale sesizabile ale învățării, care, valorificate la modul acțional și racordate la așteptările societății, formează certe trăsături de personalitate.
4 PÂSLARU, VL. Introducere în teoria educației literar-artistice. București: Sigma, 2013., p.186.
8
Într-un asemenea cadru pedagogic, Curriculumul la Limba și literatura română re-prezintă un concept integrator al disciplinei, redimensionat pe un parcurs didactic mo-dern și sistematic. În plus, menționăm că o competență apare ca structură piramidală, având la bază activitățile mai multor discipline școlare. Ea nu se formează la o singură disciplină, la o singură oră sau pe parcursul unui semestru. Dacă privim trama educațio-nală a elevului care vine de la treapta primară cu anumite competențe formate, ne dăm seama că învățarea la treapta gimnazială a limbii și literaturii române îi va dezvolta com-petențe de comunicare și lectorale, iar gradul de dezvoltare a acestora va varia de la un an la altul. Elevul își va completa vocabularul activ, va asimila termenii inerenți demer-sului analitic, va citi și va comenta/interpreta numeroase texte literare și nonliterare.
Totodată,achizițiile de vocabular și de lecturi nu se vor limita la orele de Limba şi literatură română (și Istoria, și Matematica, și Științele contribuie la aceste achiziții) și nu se încheie nici la orele de studiu instituționalizat. În acest cadru, asimilarea unor tehnici de muncă intelectuală, aplicate la orice oră, creează premisele pentru formarea și dezvoltarea competenței de a învăța sau a ști să înveți.
9
II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEIStatutul
disciplinei Aria curriculară Clasa Nr. orelor pe săptămână
Nr. de unităţi de învăţare
Nr. de ore anual
Obligatorie Limbă și comunicare
a V-a 6 10 204a VI-a 6 10 204a VII-a 5 9 170a VIII-a 5 9 170a IX-a 5 9 165
Detalierea orientativă și modalitatea de repartizare a temelor/unităților de conținut pe clase și unități de timp la disciplină, în raport cu conținuturile curriculare, se stabilește prin Reperele metodologice de organizare a procesului educațional la disciplină, apro-bate prin ordin de ministru.
2.1. REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR ÎN RAPORT CU PONDEREA PROCENTUALĂ A COMPETENŢELOR SPECIFICE DISCIPLINEI
Competenţele specifice
Nr. orientativ de ore pe clase
Nr. de ore anualClasaa V-a
Clasaa VI-a
Clasaa VII-a
Clasa a VIII-a
Clasa a IX-a
204 204 170 170 165Competenţa specifică 1. Perceperea identității lingvistice și culturale proprii în context național, manifestând curiozitate și toleranță.
7 7 6 6 6
Competenţa specifică 2. Participarea la inter-acțiuni verbale în diverse situații de comunicare orală, dovedind coeziune și coerență discursivă.
15 15 12 12 12
Competenţa specifică 3. Lectura și receptarea textelor literare și nonliterare prin diverse strate-gii, demonstrând spirit de observație și atitudine creativă.
55 55 44 44 44
Competenţa specifică 4. Producerea textelor scrise de diferit tip, pe suporturi variate, mani-festând creativitate și responsabilitate pentru propria exprimare.
15 15 12 12 12
Competenţa specifică 5. Utilizarea limbii ca sis-tem și a normelor lingvistice (lexicale, fonetice, gramaticale, semantice) în realizarea actelor co-municative, demonstrând corectitudine și auto-control.
55 55 44 44 44
Competenţa specifică 6. Integrarea experiențelor lingvistice și de lectură în contexte școlare și de viață, dând dovadă de atitudine pozitivă și interes.
7 7 6 6 6
10
III. COMPETENŢELE SPECIFICE DISCIPLINEI
Pe parcursul anilor de gimnaziu, competențele vorbitorului și cititorului elevat se convertesc în abilități și aptitudini, trăsături caracteriale și comportamente, reprezen-tări.
În contextul prezentului curriculum, Competențele specifice educației lingvistice și educației literar-artistice reprezintă valorile (caracteristicile) de bază ale culturii comu-nicării și culturii lectorale a educabililor și sunt următoarele:
1. Perceperea identității lingvistice și culturale proprii în context național, manifestând curiozitate și toleranță.
2. Participarea la interacțiuni verbale în diverse situații de comunicare orală, dovedind coeziune și coerență discursivă.
3. Lectura și receptarea textelor literare și nonliterare prin diverse strategii, demon-strând spirit de observație și atitudine creativă.
4. Producerea textelor scrise de diferit tip, pe suporturi variate, manifestând creativita-te și responsabilitate pentru propria exprimare.
5. Utilizarea limbii ca sistem și a normelor lingvistice ( ortografice, ortoepice, lexicale, fonetice, semantice, gramaticale) în realizarea actelor comunicative, demonstrând corectitudine și autocontrol.
6. Integrarea experiențelor lingvistice și de lectură în contexte școlare și de viață, dând dovadă de atitudine pozitivă și interes.
11
IV. U
NIT
ĂŢI
DE
ÎNVĂ
ŢAR
ECL
ASA
a V-
aTE
ME
GEN
ERIC
E:Pa
tria
şi li
mba
rom
ână
Copi
lăria
, fam
ilia
Bine
le şi
cur
ajul
Jocu
l şi j
oaca
Nat
ura
Frum
osul
Uni
tăţi
de c
ompe
tenţ
ăU
nită
ţi de
con
ţinut
Activ
ităţi
şi p
rodu
se d
e în
văţa
re1.
1. F
orm
ular
ea a
rgum
ente
lor
desp
re li
mba
rom
ână
ca
limbă
mat
ernă
și c
a lim
bă d
e st
at.
1.2.
Exp
licar
ea c
once
ptul
ui d
e id
entit
ate
etni
că, l
ingv
istică
, cu
ltura
lă.
•Li
mba
rom
ână,
lim
ba
mat
ernă
•Li
mba
rom
ână
și cu
ltura
na
ționa
lă•
Valo
rile
fam
iliei
mel
e
Tem
ă tr
ansd
isci
plin
ară:
Har
ta
cultu
rală
a sa
tulu
i/ora
şulu
i meu
.
Activ
ități:
Exer
ciții
de
argu
men
tare
a n
eces
ității
de
com
unic
are
în li
mba
rom
ână.
Ilust
rare
a pr
in fa
pte
a ap
arte
nenț
ei la
fam
ilie,
com
unita
te, s
tatu
l Rep
ubli-
ca M
oldo
va, E
urop
a.M
onol
og d
espr
e sin
e ca
vor
bito
r al l
imbi
i rom
âne.
Jocu
ri ca
re să
pre
zinte
impo
rtan
ța li
mbi
i pen
tru
dezv
olta
rea
pers
onal
ă.Pr
ezen
tare
a op
ortu
nită
ților
lim
bii r
omân
e et
c.Pr
odus
e: p
agin
a de
jurn
al, p
reze
ntar
e or
ală,
pro
iect
de
grup
inte
rdisc
iplin
ar
etc.
2.1.
Iden
tifica
rea
tem
ei, a
uno
r in
form
ații
esen
țiale
și d
e de
taliu
, inf
orm
ațiil
or e
xplic
ite
și im
plic
ite, î
n di
vers
e tip
uri
de te
xte
oral
e.
2.2.
Util
izare
a re
surs
elor
fono
-re
spira
torii
indi
vidu
ale
în
com
unic
area
ora
lă.
Situ
aţia
de
com
unic
are
•El
emen
tele
com
unic
ării
Dicţ
ia
•Di
cția
, art
a de
a p
ronu
nța
core
ct•
Artic
ular
ea v
ocal
elor
si
cons
oane
lor
Activ
ități:
Extr
ager
ea in
form
ațiil
or e
senț
iale
și id
entifi
care
a co
mpo
nent
elor
situ
ație
i de
com
unic
are,
a st
ărilo
r/em
oțiil
or/s
entim
ente
lor e
miță
toru
lui d
e de
taliu
di
n di
ferit
e m
esaj
e or
ale.
Exer
ciții
de
antr
enar
e a
sune
telo
r în
silab
e, c
uvin
te și
text
e: a
rticu
lare
a vo
cale
lor,
artic
ular
ea c
onso
anel
or.
Exer
sare
a ro
stirii
voc
alel
or la
înce
put,
mijl
oc și
sfâr
șit d
e cu
vânt
.Ex
erci
ții d
e m
ărire
a d
urat
ei in
spira
ției.
Exer
ciții
de
egal
itate
într
e in
spira
ție și
exp
irație
.Fr
ămân
tări
de li
mbă
ca
mijl
oc d
e an
tren
are
a ar
ticul
ație
i.
12
2.3.
Pre
zent
area
ora
lă, p
e ba
za
unor
repe
re d
ate
de p
rofe
sor,
a un
or in
form
ații
și a
unor
id
ei.
Stra
tegi
i de
com
preh
ensi
une
şi
de c
once
pere
a te
xtul
ui o
ral
•Te
mă,
cuv
inte
-che
ie, i
dee/
idei
, inf
orm
ații
gene
rale
și d
e de
taliu
Stra
tegi
i de
ascu
ltare
acti
vă:
•Re
guli
de a
cces
la c
uvân
t: în
trer
uper
i, su
prap
uner
i, lu
area
/pre
dare
a cu
vânt
ului
, aș
tept
area
rând
ului
la c
uvân
t
Recu
noaș
tere
a vo
rbito
rulu
i din
dife
rite
înre
gist
rări
audi
o, fă
cute
de
elev
i, av
ând
drep
t crit
eriu
o id
ee e
nunț
ată
ante
rior d
e ac
esta
.Fo
rmul
area
idei
lor p
rinci
pale
și se
cund
are
dint
r-un
mes
aj o
ral.
Activ
itățil
e de
asc
ulta
re p
ropr
iu-z
isă și
de
fixar
e a
conț
inut
ului
mes
ajul
ui:
com
plet
area
uno
r che
stion
are,
a u
nor g
rile
de o
bser
vare
, exe
rciți
i de
iden
tifica
re a
em
ițăto
rulu
i/rec
epto
rulu
i/con
text
ului
com
unic
ării
etc.
Prod
use:
pre
zent
are
simpl
ă pe
tem
e da
te, p
oves
tirea
, des
crie
rea,
exp
lica-
ția, d
ialo
gul e
tc.
3.1.
Lec
tura
text
ului
lite
rar ș
i no
nlite
rar c
u id
entifi
care
a co
mpo
nent
elor
de
stru
ctur
ă.
3.2.
Con
firm
area
înțe
lege
rii u
nui
text
prin
răsp
uns l
a în
treb
ări
în b
aza
lui.
3.3.
Exp
rimar
ea a
rgum
enta
tă a
pr
oprii
lor s
tări
post
lect
oral
e.
3.4.
Rez
umar
ea u
nui t
ext n
arati
v de
mic
i pro
porț
ii.
3.5.
Rec
unoa
șter
ea fi
guril
or d
e sti
l în
limita
uni
tățil
or d
e co
nțin
ut.
3.6.
Com
para
rea
pers
onaj
elor
lite
-ra
re d
in p
ersp
ectiv
a va
loril
or.
• Ca
rtea
, obi
ect c
ultu
ral.
Stru
ctur
a că
rții
(cop
ertă
, co
tor,
pagi
na d
e tit
lu)
Text
ul li
tera
r/te
xtul
non
liter
ar
Ope
ra e
pică
• Te
xt n
arati
v: n
arat
or, p
erso
-na
j, ac
țiune
, tim
p, sp
ațiu
• Te
ma
și id
eea/
idei
le te
xtul
ui
nara
tiv•
Mom
ente
le su
biec
tulu
i•
Plan
ul si
mpl
u de
idei
• Re
zum
atul
text
ului
nar
ativ
• M
odur
i de
expu
nere
: na
rațiu
nea,
dia
logu
l
Pers
onaj
ul li
tera
r•
Trăs
ătur
i fizic
e și
mor
ale
ale
pers
onaj
ului
• Pe
rson
aje
poziti
ve și
per
sona
-je
neg
ative
în p
oveș
ti
Activ
ități:
Lect
ura
inte
roga
tivă
și ex
pres
ivă
a te
xtul
ui.
Lect
ura
cu v
oce
a te
xtel
or și
a fr
agm
ente
lor d
e te
xte.
Exer
ciții
de
com
preh
ensiu
ne: r
eflec
ții a
supr
a lim
baju
lui ș
i a st
ruct
urii
text
elor
de
tip e
pic,
liric
, dra
mati
c.De
mon
stra
rea
înțe
lege
rii te
xtul
ui p
rin ră
spun
s la
într
ebăr
i.Id
entifi
care
a în
text
a fi
guril
or d
e sti
l.Id
entifi
care
a in
dici
ilor d
e tim
p și
spaț
iu.
Ord
onar
ea se
cven
țelo
r nar
ative
din
tr-u
n te
xt în
ved
erea
rezu
măr
ii ac
estu
ia.
Exer
ciții
de
inte
rpre
tare
: int
erpr
etar
ea li
mba
julu
i figu
rat,
disc
uții
priv
ind
sem
nific
ațiil
e te
xtel
or c
itite
.Ex
erci
ții d
e in
terp
reta
re a
text
ului
.O
rgan
izare
a in
form
ație
i/a te
rmen
ilor î
n cl
uste
ring.
Elab
orar
ea d
e hă
rți a
le n
araț
iuni
i.Le
ctur
a pe
rolu
ri a
dial
ogur
ilor.
Teat
raliz
area
uno
r sec
venț
e na
rativ
e.Jo
c de
rol:
prez
enta
rea
pers
onaj
ului
.M
emor
area
uno
r tex
te li
rice.
Eval
uare
a re
cipr
ocă
a pr
odus
elor
real
izate
.Pr
odus
e: h
arta
con
cept
uală
, pla
nul s
impl
u de
idei
, rez
umat
ul, n
otițe
le d
e le
ctur
ă, p
oste
rul,
agen
da d
e le
ctur
ă, a
prec
iere
a pe
rson
ală,
dra
mati
zare
a et
c.
13
Ope
ra li
rică
• Po
ezia
liric
ă5
• El
emen
te d
e ve
rsifi
cație
: ver
s,
stro
fă, ti
puri
de st
rofe
Figu
ri de
stil
• Ep
itetu
l•
Com
para
ția6
• Pe
rson
ifica
rea
• Re
petiț
ia•
Enum
eraț
iaSp
ecii
liter
are
în c
alita
te d
e te
xt-
supo
rt: g
hici
toar
ea, f
răm
ânta
rea
de li
mbă
, leg
enda
(fau
nă și
flo-
ră),
pove
stea
, sno
ava,
pov
estir
ea4.
1. S
crie
rea
core
ctă,
lizib
ilă a
tex-
telo
r cu
păst
rare
a st
ruct
urii
și a
aspe
ctul
ui în
griji
t.
4.2.
Ara
njar
ea în
pag
ină
a te
xtul
ui
liter
ar și
non
liter
ar.
4.3.
Exp
rimar
ea, î
n sc
ris, a
uno
r in
form
ații,
opi
nii p
entr
u va
rii
text
e.
4.4.
Ela
bora
rea
text
elor
non
liter
a-re
pen
tru
e-co
mun
icar
e.
Reda
ctar
e•
Părț
ile te
xtul
ui sc
ris: i
ntro
du-
cere
, cup
rins,
înch
eier
e•
Adec
vare
a la
tem
ăSc
riere
a re
flexi
vă•
Scris
oare
a•
Felic
itare
aSc
riere
a im
agin
ativă
• Te
xtul
nar
ativ
• Te
xtul
des
crip
tivSc
riere
a fu
ncţio
nală
• M
esaj
ul e
lect
roni
c•
Noti
țele
• O
raru
l acti
vită
ților
etc.
Activ
ități:
Atel
ier d
e sc
riere
.Ex
erci
ții d
e pr
ezen
tare
a te
xtul
ui: s
cris
de m
ână,
com
pute
rizat
ă, a
șeza
re
în p
agin
ă; in
sera
rea
unor
des
ene,
gra
fice,
foto
grafi
i, sc
hem
e.An
aliza
mos
trel
or d
e te
xte.
Disp
uner
ea g
rafic
ă în
pag
ină
a el
emen
telo
r con
stitu
ente
ale
text
ului
/tex
-te
lor d
e di
ferit
e tip
uri.
Elab
orar
ea p
lanu
lui s
impl
u de
idei
.Re
vizu
irea
unor
text
e pe
rson
ale.
Exer
ciții
de
asoc
iere
cor
espu
nzăt
oare
text
-imag
ine/
dese
n, sc
hem
e.Ex
erci
ții d
e re
lata
re a
uno
r exp
erie
nțe
pers
onal
e, n
araț
iuni
ficț
iona
le,
desc
rieri
de o
biec
te.
Elab
orar
ea u
nui p
lan
pers
onal
de
lucr
u, u
rmăr
ind
core
ctar
ea c
ompo
rta-
men
telo
r și a
atit
udin
ilor i
nefic
ient
e sa
u in
adec
vate
.El
abor
area
, în
echi
pă/in
divi
dual
, a u
nor t
exte
non
liter
are
cu a
juto
rul
tehn
olog
iilor
info
rmaț
iona
le.
Auto
eval
uare
a te
xtel
or p
rodu
se.
Eval
uare
a re
cipr
ocă
a te
xtel
or p
rodu
se.
Alte
tipu
ri de
text
e re
com
anda
te p
entr
u ac
tivită
țile
de re
dact
are:
pro
gra-
mul
zile
i, gl
osar
ul.
Prod
use:
text
ul li
tera
r, te
xtul
non
liter
ar, t
extu
l scr
is de
dife
rit ti
p et
c.5
Va fi
pro
iect
ată
la n
ivel
ul le
ctur
ii in
tero
gativ
-inte
rpre
tativ
e: o
bser
vare
, exp
lora
re, i
nter
pret
are
6 ac
tual
izare
14
5.1.
Exp
rimar
ea in
tenț
iilor
de
com
unic
are
prin
ach
iziții
lexi
-ca
le, f
oneti
ce, g
ram
atica
le.
5.2.
Res
pect
area
nor
mel
or li
ng-
visti
ce în
div
erse
situ
ații
de
com
unic
are.
5.3.
Iden
tifica
rea
stra
tegi
ilor d
e în
văța
re a
uton
omă
a lim
bii c
u aj
utor
ul d
icțio
nare
lor.
5.4.
Mon
itoriz
area
pro
prie
i exp
ri-m
ări p
rin ra
port
are
la n
orm
ă.
Elem
ente
de
fone
tică
şi
orto
grafi
e•
Alfa
betu
l lim
bii r
omân
e7
• Ti
puri
de su
nete
. Voc
ală.
Se
miv
ocal
ă. C
onso
ană
• Si
laba
. Des
părț
irea
în si
labe
• Ac
cent
ul•
Mod
ifică
ri în
ort
ogra
fia li
mbi
i ro
mân
e: D
OO
M -2
, 201
0:
scrie
rea
lui „
â” și
„su
nt”
Lexi
cul
• Si
noni
me.
Ant
onim
e.•
Câm
pul l
exic
al. F
amili
a le
xica
lă•
Abat
ere
de la
nor
mă:
cac
ofo-
nia
Mor
folo
gia
• Su
bsta
ntive
com
une,
pro
prii
• Ge
nul ș
i num
ărul
su
bsta
ntivu
lui
• Ca
zuril
e su
bsta
ntivu
lui:
nom
i-na
tiv, a
cuza
tiv, g
eniti
v, da
tiv,
voca
tiv•
Prep
oziți
a. R
egim
ul c
azua
l al
prep
oziți
ei•
Artic
olul
hot
ărât
și n
ehot
ărât
• Ad
jecti
vul.
Acor
dul a
djec
tivu-
lui c
u su
bsta
ntivu
l det
erm
i-na
t. O
rtog
rafia
adj
ectiv
ului
• Ve
rbul
. Num
ăr, p
erso
ană,
m
od și
tim
p•
Mod
urile
per
sona
le:
indi
cativ
ul și
impe
rativ
ul
Activ
ități:
Iden
tifica
rea
elem
ente
lor d
e lim
bă d
intr
-un
text
, la
prim
a ve
dere
.De
finire
a se
nsul
ui d
e ba
ză a
l cuv
ântu
lui u
zual
.Ex
erci
ții d
e uti
lizar
e a
dicț
iona
rulu
i (ex
plic
ativ,
de si
noni
me,
de
anto
nim
e,
de n
eolo
gism
e, d
e ex
pres
ii).
Iden
tifica
rea
info
rmaț
iei n
eces
are
în d
icțio
naru
l ort
ogra
fic.
Exer
ciții
de
recu
noaș
tere
, de
com
plet
are,
de
înlo
cuire
, de
tran
sfor
mar
e.Ex
erci
ții d
e uti
lizar
ea a
decv
ată
a te
rmin
olog
iei l
ingv
istice
.Ex
erci
ții c
u ca
ract
er lu
dic.
Inte
roga
re m
ultip
roce
sual
ă.Co
men
tare
a or
togr
amel
or.
Anal
iza fa
ptel
or d
e lim
bă.
Aplic
area
regu
lilor
stud
iate
la p
rodu
cere
a te
xtul
ui sc
ris.
Atel
ier d
e sc
riere
.At
elie
r de
vorb
ire.
Activ
ități
de u
tiliza
re a
div
erse
lor r
esur
se in
form
ațio
nale
și
com
unic
ațio
nale
pen
tru
core
ctitu
dine
și a
utoc
ontr
ol.
Prod
use:
dic
tare
a de
cuv
inte
, dic
tare
a lib
eră,
dic
tare
a co
men
tată
, dic
ta-
rea
prev
entiv
ă, g
rila
de a
naliz
ă, a
utod
icta
rea.
7 ac
tual
izare
și a
prof
unda
re
15
• M
odur
ile n
eper
sona
le: i
nfini
-tiv
ul, p
artic
ipiu
l•
Verb
ele
auxi
liare
a a
vea,
a
vrea
• Ti
mpu
rile
mod
ului
indi
cativ
: pr
ezen
t, tr
ecut
, viit
or•
Aspe
ctel
e tim
pulu
i tre
cut.
Im-
perfe
ctul
. Per
fect
ul c
ompu
s.•
Pron
umel
e. P
ronu
mel
e pe
r-so
nal.
Pron
umel
e pe
rson
al d
e po
liteț
e. O
rtog
rafia
pro
num
e-lu
i•
Num
eral
ul. N
umer
alul
ca
rdin
al. N
umer
alul
ord
inal
. O
rtog
rafia
num
eral
ului
Sint
axa
• Pr
opoz
iția,
noț
iuni
gen
eral
e•
Func
țiile
sint
actic
e: su
biec
t, pr
edic
at (p
redi
cat v
erba
l),
atrib
ut, c
ompl
emen
t6.
1. Id
entifi
care
a in
form
ațiil
or
esen
țiale
rece
ptat
e di
n co
ti-di
an.
6.2.
Exp
rimar
ea e
xper
ienț
elor
de
lect
ură
prin
text
e re
com
anda
-te
pen
tru
gesti
onar
ea p
ropr
iei
învă
țări.
Com
unic
area
în a
cţiu
ne•
Info
rmaț
ii es
enția
le d
in le
c-tu
ri și
cotid
ian:
mas
s-m
edia
, ev
enim
ente
soci
o-cu
ltura
le
etc.
Lim
baju
l şi l
itera
tura
, a în
văţa
să
înve
ţi•
Text
ul li
tera
r și n
onlit
erar
în
tabe
le și
sche
me
Activ
ități:
Lect
ură,
aud
iere
, vizi
onar
e.Ex
erci
ții d
e id
entifi
care
, ext
rage
re a
info
rmaț
iei n
eces
are:
cuv
inte
lor-
chei
e, id
ei p
rinci
pale
, det
alii.
Sarc
ini d
e pr
oces
are
a in
form
ație
i.In
terp
reta
rea,
dec
odifi
care
a or
gani
zato
rilor
gra
fici:
sem
ne, s
imbo
luri,
fo
rme,
cul
ori e
tc.
Form
ular
ea în
treb
ărilo
r, ră
spun
suril
or în
baz
a or
gani
zato
rilor
gra
fici.
Lect
ura
cu v
oce
a te
xtel
or.
Lect
ura
inde
pend
entă
.
16
Lite
ratu
ra, a
învă
ţa să
fii
• In
tere
se și
pre
ferin
țe d
e le
ctur
ă•
Lite
ratu
ra și
muz
ica
Tem
e tr
ansd
isci
plin
are:
Imag
ini m
uzic
ale
şi lit
erar
e;
Nat
ura
în li
tera
tură
şi m
uzic
ă;
Mam
a în
cân
tec
şi în
lite
ratu
ră;
Lite
ratu
ră, p
ictu
ră şi
muz
ică;
Lim
ba ro
mân
ă câ
ntat
ă et
c.8
Exer
ciții
de
mon
itoriz
are
a pr
oprie
i lec
turi.
Exer
ciții
de
moti
vare
a in
tere
sulu
i pen
tru
lect
uri.
Exer
ciții
de
argu
men
tare
a p
refe
rințe
lor l
itera
re.
Agen
da d
e le
ctur
ă, n
otițe
de
lect
ură,
cai
etul
de
lect
uri.
Disc
uții
de g
rup
și co
nver
sații
.as
upra
lect
urii
parti
cula
re e
tc.
Exer
ciții
de
real
izare
a c
ompa
rație
i lite
ratu
rii c
u m
uzic
a.
Prod
use:
age
nda
de le
ctur
ă, h
arta
con
cept
uală
, tes
tul d
e le
ctur
ă, d
iscuț
ia
de g
rup,
pro
iect
ul in
divi
dual
, pro
iect
ul d
e gr
up.
La sf
ârşi
tul c
lase
i a V
-a, e
levu
l poa
te:
• de
oseb
i con
cept
ul d
e id
entit
ate
etni
că, l
ingv
istică
, cul
tura
lă;
• m
anife
sta
aten
ție și
con
cent
rare
în p
roce
sul a
scul
tării
în d
iver
se si
tuaț
ii de
com
unic
are;
• pr
eciza
com
pone
ntel
e de
stru
ctur
ă a
text
ului
lite
rar ș
i non
liter
ar;
• re
zum
a un
text
lite
rar d
e m
ici p
ropo
rții;
• co
mpa
ra d
ouă
și m
ai m
ulte
per
sona
jele
lite
rare
din
per
spec
tiva
valo
rilor
;•
elab
ora
text
e sc
urte
;•
aplic
a re
guli
orto
grafi
ce și
ort
oepi
ce în
util
izare
a st
ruct
urilo
r fon
etice
, lex
ical
e și
gram
atica
le;
• re
cuno
aște
stru
ctur
ile m
orfo
logi
ce și
sint
actic
e pe
ntru
exp
rimar
ea in
tenț
iei d
e co
mun
icar
e;•
utiliz
a di
cțio
naru
l exp
licati
v și
dicț
iona
rul o
rtog
rafic
în e
xprim
area
ora
lă și
scris
ă a
inte
nțiil
or d
e co
mun
icar
e;•
dem
onst
ra e
xper
ienț
e lin
gvisti
ce și
de
lect
ură
în c
onte
xtul
disc
iplin
elor
școl
are,
man
ifest
ând
atitu
dini
spec
ifice
pre
dom
inan
te:
• cu
riozit
ate
și to
lera
nță;
• co
eziu
ne și
coe
renț
ă di
scur
sivă;
• sp
irit d
e ob
serv
ație
și c
reati
vita
te a
rtisti
că/li
tera
ră;
• re
spon
sabi
litat
e pe
ntru
pro
pria
exp
rimar
e și
auto
cont
rol;
• id
ei p
erso
nale
și c
ompo
rtam
ente
lite
rar-a
rtisti
ce;
• ati
tudi
ne p
oziti
vă și
inte
res p
entr
u va
loril
e le
ctur
ii.8
Not
ă. P
rofe
soru
l îm
preu
nă c
u el
evii
aleg
sau
prop
un g
ener
icel
e.
17
CLAS
A a
VI-a
TEM
E G
ENER
ICE:
Patr
ia şi
lim
ba ro
mân
ă, li
mba
mat
ernă
Popo
rul ş
i naţ
iune
aO
mul
, nat
ura
şi u
nive
rsul
Înţe
lepc
iune
a şi
feric
irea
Trad
iţiile
nea
mul
ui m
euPr
iete
nia
Uni
tăţi
de c
ompe
tenţ
ăU
nită
ţi de
con
ţinut
Activ
ităţi
şi p
rodu
se d
e în
văţa
re1.
1. R
elat
area
des
pre
sine
ca
repr
ezen
tant
al c
omun
i-tă
ții v
orbi
toril
or d
e lim
ba
rom
ână.
1.2.
Aso
cier
ea e
xper
ienț
elor
de
via
ță și
de
lect
ură
cu e
lem
ente
spec
ifice
al
e cu
lturii
loca
le și
na
ționa
le.
• Li
mba
rom
ână,
lim
bă e
urop
eană
• El
emen
te d
e cu
ltură
loca
lă și
na
ționa
lă•
Sărb
ător
i naț
iona
le
Tem
e tr
ansd
isci
plin
are:
Lim
ba
rom
ână
în E
urop
a. O
bice
iuri
şi tr
adiți
i naț
iona
le
Activ
ități:
Exer
ciții
de
prez
enta
re a
impo
rtan
ței l
imbi
i pen
tru
dezv
olta
rea
pers
onal
ă.Ex
curs
ia te
mati
că d
espr
e cu
ltura
loca
lă și
jurn
alul
de
impr
esii.
Exer
ciții
de
argu
men
tare
a n
eces
ității
de
com
unic
are
în li
mba
rom
ână.
Ilust
rare
a pr
in fa
pte
a ap
arte
nenț
ei la
fam
ilie,
com
unita
te, s
tatu
l Rep
ubli-
ca M
oldo
va, E
urop
a.Le
ctur
a un
or zi
are
edita
te în
lim
ba ro
mân
ă în
com
unită
ți di
n Eu
ropa
.Vi
ziona
rea
de fi
lme
docu
men
tare
car
e pr
ezin
tă a
spec
te a
le u
nor t
radi
ții,
din
dife
rite
zone
cul
tura
le.
Real
izare
a un
or p
reze
ntăr
i ref
erito
are
la tr
adiți
i și o
bice
iuri
din
cultu
ra
loca
lă și
naț
iona
lă.
Ilust
rare
a m
odul
ui în
car
e se
des
fășo
ară
sărb
ător
ile n
ațio
nale
.Pr
odus
e: le
aflet
ul/b
ucle
tul t
emati
c, a
lbum
ul fo
to d
igita
l sau
impr
imat
etc
.2.
1. S
inte
tizar
ea in
form
ațiil
or,
a in
tenț
iilor
și a
titud
inilo
r co
mun
icăr
ii di
n di
vers
e tip
uri d
e te
xte
oral
e.
2.2.
Util
izare
a co
rect
ă a
re-
surs
elor
fono
-res
pira
torii
in
divi
dual
e în
com
unic
a-re
a or
ală.
Situ
aţia
de
com
unic
are
• Si
tuaț
ia d
e co
mun
icar
e: T
ipur
i și
form
e de
com
unic
are
Dicţ
ia
• Ar
ticul
area
cuv
inte
lor c
u di
ftong
i și
trift
ongi
• Ri
tmul
și v
olum
ul v
oci
Activ
ități:
Exer
ciții
de
orga
niza
re, s
inte
tizar
e a
info
rmaț
iilor
.Fi
xare
a co
nțin
utul
ui m
esaj
elor
aud
iate
cu
ajut
orul
div
erse
lor i
nstr
umen
te:
ches
tiona
re, g
rile
etc.
Form
ular
ea id
eilo
r prin
cipa
le d
intr
-un
mes
aj tr
ansm
is de
căt
re u
n pr
iete
n/co
leg.
Exer
ciții
de
iden
tifica
re a
mec
anism
elor
de
dezv
olta
re in
divi
dual
ă a
artic
u-la
ției,
dicț
iei.
Trai
ning
voc
al-r
espi
rato
r: ex
erci
ții d
e an
tren
are
a tim
brul
ui v
ocal
.
18
2.3.
Ade
cvar
ea n
orm
elor
de
etich
etă
verb
ală
la d
iferi-
te si
tuaț
ii de
com
unic
are
oral
ă.
Stra
tegi
i de
conc
eper
e şi
de
com
preh
ensi
une
a te
xtul
ui o
ral
• Pa
rafr
azar
e, in
form
ații
expl
icite
și
impl
icite
, rez
umar
e
Stra
tegi
i de
ascu
ltare
acti
vă:
• În
treb
ările
des
chise
și în
chise
.•
Regu
lile
„de
aur”
ale
asc
ultă
rii
Tem
atici
reco
man
date
pen
tru
proi
ectu
l de
grup
: Put
erea
vor
birii
/Ex
erci
ții d
e di
cție
etc
.
Exer
ciții
de
rosti
re a
text
ului
, res
pect
ând
pauz
ele,
con
form
ded
ucții
lor
cont
extu
ale.
Exer
ciții
pen
tru
ritm
ul și
vol
umul
voc
ii et
c.Pr
odus
e: d
iscur
sul,
prez
enta
rea
pe te
mă,
dia
logu
l, gr
ile d
e ev
alua
re a
te
xtel
or o
rale
, înr
egist
rare
a au
dio/
vide
o cu
exe
rciți
i de
dicț
ie, p
reze
ntar
ea
scen
ică
etc.
3.1.
Con
firm
area
înțe
lege
rii
text
ului
lite
rar ș
i non
lite-
rar p
rin p
rism
a co
mpo
-ne
ntel
or d
e st
ruct
ură.
3.2.
Dem
onst
rare
a în
țele
gerii
te
xtul
ui p
rin fo
rmul
are
de
într
ebăr
i în
baza
lui.
3.3.
Exp
rimar
ea a
rgum
enta
tă
a pr
oprii
lor s
tări
post
lec-
tora
le.
3.4.
Rez
umar
ea te
xtul
ui în
ba
za p
lanu
lui d
ezvo
ltat
de id
ei.
3.5.
Rec
unoa
șter
ea fi
guril
or
de sti
l în
limita
uni
tățil
or
de c
onțin
ut.
• Ca
rtea
, obi
ect c
ultu
ral.
Stru
c-tu
ra c
ărții
: cup
rinsu
l, su
bsol
ul,
pref
ața,
pos
tfața
Text
ul li
tera
r/te
xtul
non
liter
ar
Ope
ra e
pică
• N
araț
iune
a la
per
soan
a I ș
i la
pers
oana
a II
I-a•
Tem
a, id
eea
prin
cipa
lă și
idei
le
secu
ndar
e•
Mom
ente
le su
biec
tulu
i9
• Pl
anul
dez
volta
t de
idei
• Re
zum
atul
text
ului
epi
c10
• M
odur
i de
expu
nere
: nar
ațiu
nea,
di
alog
ul11
• De
scrie
rea
Pers
onaj
ul li
tera
r•
Pers
onaj
e pr
inci
pale
și p
erso
naje
se
cund
are
Activ
ități:
Lect
ura
inte
roga
tivă
și ex
pres
ivă
a te
xtul
ui.
Exer
ciții
de
com
preh
ensiu
ne: r
eflec
ții a
supr
a lim
baju
lui ș
i a st
ruct
urii
text
elor
de
tip e
pic,
liric
, dra
mati
c.De
mon
stra
rea
înțe
lege
rii te
xtul
ui p
rin fo
rmul
are
și ră
spun
s la
într
ebăr
i.Id
entifi
care
a cu
vint
elor
-che
ie d
in d
iferit
e te
xte.
Recu
noaș
tere
a re
pere
lor s
pația
le şi
tem
pora
le d
in d
iver
se te
xte.
Iden
tifica
rea
în te
xt a
figu
rilor
de
stil.
Recu
noaș
tere
a m
odur
ilor d
e ex
pune
re u
tiliza
te în
tr-u
n te
xt n
arati
v.Po
vesti
rea
subi
ectu
lui u
nei o
pere
epi
ce, ț
inân
d co
nt d
e m
omen
tele
su
biec
tulu
i.Id
entifi
care
a id
eilo
r prin
cipa
le și
secu
ndar
e di
n te
xt.
Alcă
tuire
a pl
anul
ui d
e id
ei p
rin e
nunț
uri p
ropr
ii (in
form
ative
și
inte
roga
tive)
.Po
vesti
rea
în b
aza
imag
inilo
r (be
nzi d
esen
ate)
.Ex
erci
ții d
e in
terp
reta
re: i
nter
pret
area
lim
baju
lui fi
gura
t, di
scuț
ii pr
ivin
d se
mni
ficaț
iile
text
elor
citi
te.
Extr
ager
ea d
intr
-un
text
a e
lem
ente
lor s
peci
fice,
pen
tru
a su
sțin
e o
opin
ie
refe
ritoa
re la
info
rmaț
ia a
simila
tă.
Exer
ciții
de
inte
rpre
tare
și a
prop
riere
a v
alor
ii im
anen
te a
ope
rei.
Însc
enar
ea u
nor f
abul
e.9
actu
aliza
re10
act
ualiz
are
11 a
ctua
lizar
e
19
3.6.
Sta
bilir
ea u
nor a
finită
ți,
la n
ivel
de
tem
atică
, înt
re
două
text
e lit
erar
e.
Ope
ra li
rică12
• Po
ezia
liric
ă•
Eul l
iric
• El
emen
te d
e ve
rsifi
cație
: tipu
ri de
rim
ă
Figu
ri de
stil
• Ep
itetu
l•
Com
para
ția13
• In
vers
iune
a•
Hipe
rbol
a
Spec
ii lit
erar
e în
cal
itate
de
te
xt-s
upor
t: le
gend
a, b
asm
ul,
schi
ța, f
abul
a, p
oves
tirea
, pro
verb
e și
zicăt
ori,
past
elul
.
Lect
ura
pe ro
luri
a di
alog
urilo
r din
text
ul n
arati
v.Id
entifi
care
a tip
ului
de
rimă
a di
vers
elor
liric
e.Ev
alua
rea
în g
rup
a pr
odus
elor
ela
bora
te.
Prod
use:
har
ta c
once
ptua
lă, r
ezum
atul
, pla
nul d
ezvo
ltat d
e id
ei, a
gend
a de
lect
ură,
noti
țele
de
lect
ură,
test
ul d
e în
țele
gere
a te
xtul
ui, c
hesti
onar
ul
în b
aza
text
ului
, pov
estir
ea d
upă
imag
ini,
post
erul
, afiș
ul d
e pr
ezen
tare
a
oper
ei li
tera
re e
tc.
4.1.
Scrie
rea
core
ctă,
lizib
ilă
și st
ruct
urar
ea te
xtul
ui
liter
ar și
non
liter
ar.
4.2.
Aşe
zare
a gr
afic
ă în
pa
gină
a te
xtul
ui li
tera
r și
nonl
itera
r.
4.3.
Exp
rimar
ea, î
n sc
ris, a
un
or in
form
ații,
opi
nii,
idei
, sen
timen
te p
entr
u di
vers
e tip
uri d
e te
xte.
4.4.
Ela
bora
rea
text
elor
no
nlite
rare
pen
tru
e-co
mun
icar
e.
Reda
ctar
e•
Etap
ele
scrie
rii•
Rezu
mat
ulSc
riere
a re
flexi
vă•
Text
ul re
flexi
v•
Text
ul a
rgum
enta
tiv14
Sc
riere
a im
agin
ativă
• Te
xtul
nar
ativ
• Te
xtul
des
crip
tiv15
• Te
xtul
cu
dial
ogSc
riere
a fu
ncţio
nală
• Fe
licita
rea
elec
tron
ică
• In
stru
cțiu
nea
• Re
țeta
etc.
Activ
ități:
Atel
ier d
e sc
riere
.Ex
erci
ții d
e re
cuno
aște
re a
tipu
rilor
de
text
e sc
rise.
Exer
ciții
de
inte
grar
e a
părț
ilor t
extu
lui.
Activ
ități
de re
dact
are
a ci
orne
i și a
lucr
ării
pe b
aza
plan
ului
.Ex
erci
ții d
e ad
ecva
re a
mes
ajul
ui la
situ
ația
și sc
opul
de
com
unic
are,
prin
se
lect
area
uno
r cuv
inte
.Ex
erci
ții d
e as
ocie
re a
uno
r tex
te c
u o
serie
de
diag
ram
e, ta
bele
, gra
fice
date
etc
.Co
nstr
uire
a di
alog
ului
, util
izând
form
ulel
e da
te.
Exer
ciții
de
conc
eper
e, re
aliza
re a
unu
i tex
t pe
o te
mă
dată
.Pr
oduc
erea
de
enun
țuri
și te
xte
de d
imen
siuni
mic
i, cu
util
izare
a m
ijloa
celo
r exp
resiv
e al
e lim
bii.
Desc
riere
a un
ui lo
c, a
une
i fiin
țe re
ale
și/sa
u im
agin
are,
a u
nui o
biec
t re
al/im
agin
ar.
Exer
ciții
de
form
ular
e a
mes
ajul
ui sc
ris.
12 V
a fi
proi
ecta
tă la
niv
elul
lect
urii
inte
roga
tiv-in
terp
reta
tive:
obs
erva
re, e
xplo
rare
, int
erpr
etar
e13
act
ualiz
are
și ap
rofu
ndar
e14
arg
umen
tare
sim
plă
15 c
adru
nat
ural
20
Exer
ciții
de
tran
sfor
mar
e/re
scrie
re a
uno
r tex
te d
upă
crite
rii d
ate.
Scrie
rea
rezu
mat
ului
.Ex
erci
ții p
entr
u ge
nera
rea
idei
lor c
are
urm
ează
a fi
incl
use
într
-un
text
re
dact
at în
cla
să sa
u ac
asă.
Scrie
rea,
în e
chip
ă sa
u in
divi
dual
, a u
nor n
araț
iuni
, ple
când
de
la c
uvin
te/
pers
onaj
e da
te.
Reda
ctar
ea u
nui t
ext p
e ba
za in
form
ațiil
or o
ferit
e de
gra
fice,
tabe
le,
diag
ram
e.Al
te ti
puri
de te
xte
reco
man
date
pen
tru
activ
itățil
e de
reda
ctar
e:
invi
tația
, știr
ea, a
fișul
.Pr
odus
e: re
zum
at, t
ext n
arati
v, te
xt d
escr
iptiv
, tex
t cu
dial
og, f
elic
itare
el
ectr
onic
ă, re
țetă
, ins
truc
țiune
etc
.5.
1. A
plic
area
stru
ctur
ilor
lexi
cale
, fon
etice
, gra
-m
atica
le și
sem
antic
e în
di
vers
e sit
uații
de
com
u-ni
care
.
5.2.
Res
pect
area
nor
mel
or
lingv
istice
în d
iver
se
situa
ții d
e co
mun
icar
e.
5.3.
Org
aniza
rea
stra
tegi
ilor
de în
văța
re a
uton
o-m
ă a
limbi
i cu
ajut
orul
di
cțio
nare
lor.
5.4.
Mon
itoriz
area
pro
prie
i ex
prim
ări p
rin ra
port
are
la n
orm
ă.
Elem
ente
de
fone
tică
şi o
rtog
rafie
• Co
resp
onde
nța
sune
t – li
teră
• Di
ftong
, trift
ong,
hia
t•
Sila
ba (a
ctua
lizar
e)•
Desp
ărțir
ea în
sila
be•
Mod
ifică
ri în
ort
ogra
fia li
mbi
i ro-
mân
e: D
OO
M-2
, 201
0: a
ccen
tul
• Le
xicu
l•
Sino
nim
e. A
nton
ime.
• O
mon
ime
• Cu
vint
e po
lisem
antic
e•
Abat
ere
de la
nor
mă:
ple
onas
-m
ul, b
arba
rism
ele
Mor
folo
gia
• Su
bsta
ntivu
l. Lo
cuțiu
nea
subs
tan-
tival
ă. O
rtog
rafia
subs
tanti
vulu
i•
Artic
olul
gen
itiva
l•
Adje
ctivu
l. Gr
adel
e de
co
mpa
rație
. Arti
colu
l de
mon
stra
tiv. A
cord
ul
adje
ctivu
lui c
u su
bsta
ntivu
l
Activ
ități:
Exer
ciții
de
iden
tifica
re a
gre
șelil
or d
e se
man
tică,
fone
tică
și or
togr
afie
în
mes
ajel
e or
ale,
scris
e, e
lect
roni
ce.
Exer
ciții
de
lect
urar
e si
inte
rpre
tare
a a
rtico
lelo
r lex
icog
rafic
e.Ex
erci
ții d
e uti
lizar
e a
dicț
iona
rulu
i (ex
plic
ativ,
de si
noni
me,
de
anto
nim
e,
de n
eolo
gism
e, d
e ex
pres
ii).
Iden
tifica
rea
sens
urilo
r cuv
inte
lor n
ecun
oscu
te.
Exer
ciții
de
prec
izare
a si
noni
mel
or, a
ant
onim
elor
, a o
mon
imel
or u
nor
cuvi
nte.
Exer
ciții
de
iden
tifica
re a
păr
ților
de
vorb
ire.
Exer
ciții
de
iden
tifica
re a
păr
ților
de
prop
oziți
e.Co
men
tare
a or
togr
amel
or.
Aplic
area
cun
oștin
țelo
r dob
ândi
te p
rin jo
curi/
rebu
suri.
Exer
ciții
de
anal
iză g
ram
atica
lă, c
onfo
rm a
lgor
itmul
ui d
at.
Exer
ciții
de
inte
grar
e a
cuvi
ntel
or e
xplic
ate
în c
onte
xte
conc
rete
.At
elie
r de
scrie
re.
Atel
ier d
e vo
rbire
.Ac
tivită
ți de
util
izare
a d
iver
selo
r res
urse
info
rmaț
iona
le și
co
mun
icaț
iona
le p
entr
u co
recti
tudi
ne și
aut
ocon
trol
.
21
• Ve
rbul
. Mod
ul in
dica
tiv. A
spec
tele
tim
pulu
i tre
cut.
Perfe
ctul
sim
plu.
Mai
m
ult c
a pe
rfect
ul•
Mod
urile
per
sona
le: c
onju
nctiv
ul și
co
ndiți
onal
ul•
Mod
urile
nep
erso
nale
(ger
unziu
, su-
pin)
• Va
loril
e m
orfo
logi
ce a
le v
erbu
lui a
fi:
pred
icati
v, au
xilia
r, co
pula
tiv•
Locu
țiune
a ve
rbal
ă•
Ort
ogra
fia v
erbu
lui
• Pr
onum
ele.
Pro
num
ele
pers
onal
• Pr
onum
ele
refle
xiv
• Pr
onum
ele
pose
siv
• Pr
onum
ele
dem
onst
rativ
•
Pron
umel
e de
întă
rire
• Ad
jecti
vele
pro
nom
inal
e: p
oses
ive,
de
mon
stra
tive,
de
întă
rire
• O
rtog
rafia
pro
num
elui
• N
umer
alul
. Tip
uri d
e nu
mer
al. N
ume-
ralu
l fra
cțio
nar.
Ort
ogra
fia n
umer
alul
ui•
Adve
rbul
. Tip
uri d
e ad
verb
e: d
e m
od,
de lo
c, d
e tim
p. O
rtog
rafia
adv
erbu
lui
• Pr
epoz
iția.
Loc
uțiu
nea
prep
oziți
onal
ă•
Sint
axa
• Pr
opoz
iția.
Cla
sifica
rea
prop
oziți
ilor:
afirm
ative
/neg
ative
; enu
nția
tive/
inte
-ro
gativ
e; si
mpl
e/de
zvol
tate
• Fu
ncții
le si
ntac
tice:
subi
ect,
pred
icat
ve
rbal
, pre
dica
t nom
inal
, atr
ibut
ad-
jecti
val,
atrib
ut su
bsta
ntiva
l, co
mpl
e-m
entu
l circ
umst
anția
l de
loc,
de
timp,
de
mod
Prod
use:
dic
tare
a de
cuv
inte
, dic
tare
a lib
eră,
dic
tare
a co
men
tată
, di
ctar
ea p
reve
ntivă
, aut
odic
tare
a, a
naliz
a gr
amati
cală
, tes
t doc
imo-
logi
c, te
ste
de v
ocab
ular
etc
.
22
6.1.
Org
aniza
rea
info
rmaț
iilor
es
enția
le re
cept
ate
din
cotid
ian.
6.2.
Pre
zent
area
ex
perie
nțel
or d
e le
ctur
ă în
con
text
e șc
olar
e.
Com
unic
area
în a
cţiu
ne•
Rezu
mat
ul u
nui e
veni
men
t soc
io-
cultu
ral r
eflec
tat î
n m
ass-
med
ia
Lim
ba şi
lite
ratu
ra, a
învă
ţa să
înve
ţi•
Dive
rsita
tea
orga
niza
toril
or g
rafic
i de
prez
enta
re a
unu
i tex
t
Lite
ratu
ra, a
învă
ţa să
fii
• Ra
ftul d
e lit
erat
ură
artis
tică
în b
iblio
te-
ca p
erso
nală
• Li
tera
tura
și p
ictu
ra
Tem
e tr
ansd
isci
plin
are16
:Lum
ea în
vizi
-un
ea m
ea şi
a a
ltora
; Chi
pul m
amei
în
pict
ură
şi lit
erat
ură;
Lum
ea c
u oc
hii m
ei;
Cite
sc şi
pic
tez;
Gal
eria
de
lect
uri p
icta
te
Activ
ități:
Reda
ctar
ea re
zum
atul
ui.
Sele
ctar
ea și
disc
erne
rea
info
rmaț
iilor
rele
vant
e di
n or
gani
zato
ri gr
afici
pen
tru
tem
ele
stud
iate
.Ex
erci
ții d
e or
dona
re a
info
rmaț
iei p
rin tr
ansf
erul
din
text
în ta
bel,
sche
mă,
dia
gram
ă și
inve
rs.
Reac
ția c
itito
rulu
i.Le
ctur
a cu
voc
e a
text
elor
.Ex
erci
ții d
e m
onito
rizar
e a
prop
riei l
ectu
ri.Ex
erci
ții d
e m
otiva
re a
inte
resu
lui p
entr
u le
ctur
i.Ex
erci
ții d
e ar
gum
enta
re a
pre
ferin
țelo
r lite
rare
.Ex
erci
ții d
e re
aliza
re a
com
para
ției d
intr
e lit
erat
ură
și pi
ctur
ă.Di
scuț
ii de
gru
p și
conv
ersa
ții a
supr
a le
ctur
ii pa
rticu
lare
etc
.In
stru
men
tele
web
2.0
(ani
mot
o, b
iteab
le, v
oki,
stor
yjum
per,
blab
beriz
e et
c.).
Prod
use:
har
ta c
once
ptua
lă, e
xpun
erea
, rez
umat
ul o
ral,
rezu
mat
ul
scris
, pre
zent
area
cu
supo
rt v
izual
, age
nda
de le
ctur
ă et
c.La
sfâr
şitu
l cla
sei a
VI-a
, ele
vul p
oate
:•
rela
ta d
espr
e sin
e ca
repr
ezen
tant
al c
omun
ității
vor
bito
rilor
de
limba
rom
ână;
• pr
ezen
ta in
form
ații,
idei
, sen
timen
te și
pun
cte
de v
eder
e în
text
e or
ale;
• de
mon
stra
înțe
lege
rea
unui
text
lite
rar ș
i non
liter
ar p
rin fo
rmul
are
de în
treb
ări î
n ba
za lu
i;•
rezu
ma
un te
xt în
baz
a pl
anul
ui d
ezvo
ltat d
e id
ei;
• co
mpa
ra d
ouă
și m
ai m
ulte
text
e cu
ace
eași
tem
;•
elab
ora
text
e re
flexi
ve, f
uncț
iona
le, i
mag
inati
ve;
• ap
lica
stru
ctur
ile le
xica
le, f
oneti
ce, g
ram
atica
le și
sem
antic
e pe
ntru
înțe
lege
re în
dife
rite
situa
ții d
e co
mun
icar
e;•
com
para
pro
pria
exp
rimar
e și
expr
imar
ea c
elor
lalți
în c
omun
icar
ea o
rală
și sc
risă;
• ap
lica
regu
lile
orto
grafi
ce, o
rtoe
pice
, de
punc
tuaț
ie, g
ram
atica
le, a
nor
mei
sem
antic
e în
real
izare
a in
tenț
iilor
de
com
unic
are;
• se
lect
a și
disc
erne
info
rmaț
ii re
leva
nte
la te
ma
în v
arii
cont
exte
,
man
ifest
ând
atitu
dini
spec
ifice
pre
dom
inan
te:
• cu
riozit
ate
și to
lera
nță;
• co
eziu
ne și
coe
renț
ă di
scur
sivă;
• sp
irit d
e ob
serv
ație
și c
reati
vita
te a
rtisti
că/li
tera
ră;
• re
spon
sabi
litat
e pe
ntru
pro
pria
exp
rimar
e și
auto
cont
rol;
• id
ei p
erso
nale
și c
ompo
rtam
ente
lite
rar-a
rtisti
ce;
• ati
tudi
ne p
oziti
vă și
inte
res p
entr
u va
loril
e le
ctur
ii.16
Not
ă. P
rofe
soru
l îm
preu
nă c
u el
evii
aleg
sau
prop
un g
ener
icel
e.
23
CLAS
A a
VII-a
TEM
E G
ENER
ICE:
Patr
ia şi
lim
ba ro
mân
ăŞc
oala
– sp
aţiu
al d
even
irii
Oam
eni ş
i des
tine
Adol
esce
nţa
şi p
riete
nia
Mor
ala
com
ună
şi c
ea c
reşti
năAr
tele
Drep
tate
aU
nită
ţi de
com
pete
nţă
Uni
tăţi
de c
onţin
utAc
tivită
ţi şi
pro
duse
de
învă
ţare
1.1.
Pre
zent
area
opi
niilo
r des
pre
apar
tene
nța
la is
toria
, cu
ltura
, lim
ba și
lite
ratu
ra
rom
ână.
1.2.
Rel
atar
ea d
espr
e sin
e ca
re
prez
enta
nt a
l cul
turii
na
ționa
le.
• U
nici
tate
a lim
bii r
omân
e ac
asă
și în
lum
e•
Cultu
ra n
ațio
nală
, cul
tura
bun
ei
veci
nătă
ți. C
onta
cte
cultu
rale
• Pe
rson
alită
țile
neam
ului
Tem
e tr
ansd
isci
plin
are:
Lim
ba ro
mân
ă în
lo
calit
atea
mea
(lex
ic, f
raze
olog
ie, d
iale
cte
etc.
) Dia
log
cultu
ral
Activ
ități:
Exer
ciții
de
prez
enta
re a
impo
rtan
ței l
imbi
i pen
tru
dezv
olta
rea
pers
onal
ă.M
onol
og d
espr
e sin
e ca
vor
bito
r al l
imbi
i rom
âne.
Prez
enta
rea
opor
tuni
tățil
or li
mbi
i rom
âne.
Ilu
stra
rea
prin
fapt
e a
apar
tene
nței
la fa
mili
e, c
omun
itate
, st
atul
Rep
ublic
a M
oldo
va, E
urop
a.Le
ctur
a un
or te
xte
din
liter
atur
a cu
ltă și
/sau
text
e di
n fo
lclo
rul
copi
ilor d
in d
iferit
e zo
ne c
ultu
rale
, pen
tru
a ilu
stra
tem
a co
pi-
lărie
i, a
călă
torie
i ini
țiatic
e, a
cun
oașt
erii.
Prod
use:
pro
iect
ul d
e gr
up/in
divi
dual
, pro
iect
ul d
e ce
rcet
are
ghid
ată;
vizi
ta c
ultu
rală
.2.
1. U
tiliza
rea
varia
telo
r str
ateg
ii de
asc
ulta
re a
ctivă
și n
ego-
cier
e în
div
erse
situ
ații
de
com
unic
are
oral
ă.
2.2.
Com
bina
rea
elem
ente
lor
dicț
iuni
i (ar
ticul
ația
, em
isia,
re
spira
ția, v
ocea
) în
dive
rse
cont
exte
de
com
unic
are.
Situ
aţia
de
com
unic
are
• De
prin
deri
de c
omun
icar
e: a
titud
ine,
in
fluen
țe, î
ncre
dere
, em
patie
Dicţ
ia
• Vi
teza
vor
birii
– te
mpo
-ritm
ul•
Com
bina
rea
elem
ente
lor d
icțiu
nii:
artic
ulaț
ia, e
misi
a, re
spira
ția, v
ocea
Activ
ități:
Exer
ciții
de
citir
e a
limba
julu
i non
verb
al.
Inte
rpre
tare
a ge
stur
ilor,
atitu
dini
lor.
Exer
ciții
de
core
ctar
e a
unor
def
ecte
de
dicț
ie sp
ecifi
ce.
Joc
de ro
l pe
o te
mă
dată
, urm
at d
e di
scuț
ii pr
ivin
d in
tenț
iile
de c
omun
icar
e, e
moț
iile
și ati
tudi
nile
com
unic
ative
etc
.Le
ctur
a cu
voc
e ta
re.
Exer
ciții
de
antr
enar
e a
dicț
iei,
aplic
ând
tehn
icile
vor
birii
sc
enic
e.
24
2.3.
Pre
zent
area
doc
umen
tată
a
unor
info
rmaț
ii, id
ei,
senti
men
te și
pun
cte
de
vede
re în
text
e or
ale.
Stra
tegi
i de
conc
eper
e şi
de
com
preh
ensi
une
a te
xtul
ui o
ral
• Cl
asifi
care
, ref
orm
ular
e, re
peta
re,
cone
ctor
i pra
gmati
ci; d
istinc
ția d
intr
e fa
pt și
opi
nie
Stra
tegi
i de
ascu
ltare
acti
vă•
Ecou
l și t
ăcer
ea
Tem
atici
reco
man
date
pen
tru
Proi
ect d
e gr
up: T
ehni
ci d
e co
mun
icar
e no
nver
bală
. Pr
imii
paşi
în c
ontr
olul
em
oțiil
or. C
omun
ica-
rea
pers
uasiv
ă et
c.
Conv
ersa
ții e
uristi
ce d
espr
e co
ncep
erea
și c
ompr
ehen
siune
a te
xtel
or o
rale
.Tr
aini
ng d
e ex
ersa
re a
div
erse
lor t
empo
uri d
e vo
rbire
în
func
ție d
e st
ările
psio
-em
oțio
nale
reda
te.
Audi
erea
uno
r pre
zent
ări ș
i lua
rea
de n
otițe
, rea
lizân
d as
ocie
ri în
tre
ceea
ce
știe
și ce
ea c
e afl
ă no
u in
terlo
cuto
rul,
priv
itor l
a o
tem
ă.Pa
rafr
azar
ea u
nui m
esaj
din
tr-u
n te
xt o
ral.
Prod
use:
pre
zent
area
, int
ervi
ul, d
iscuț
ia c
u do
i sau
mai
mul
ți in
terlo
cuto
ri, c
onve
rsaț
ia în
regi
stra
tă e
tc.
3.1.
Exp
licar
ea re
lație
i din
tre
com
pone
ntel
e de
stru
ctur
ă a
text
ului
.
3.2.
For
mul
area
mes
ajul
ui
text
ului
lite
rar.
3.3.
Exp
rimar
ea a
rgum
enta
tă a
pr
oprii
lor s
tări
post
lect
oral
e.
3.4.
Iden
tifica
rea
valo
rilor
lite
rar-
artis
tice
pe p
arcu
rsul
lect
urii.
3.5.
Rez
umar
ea u
nui t
ext n
arati
v cu
ele
men
te d
escr
iptiv
e.
3.6.
Com
enta
rea
figur
ilor d
e sti
l în
baz
a pa
ram
etril
or p
ropu
și.
• Ca
rtea
, obi
ect c
ultu
ral.
Din
istor
ia c
ărții
Text
ul li
tera
r/te
xtul
non
liter
ar
Ope
ra e
pică
• O
pera
epi
că: a
utor
, nar
ator
, per
sona
j•
Plan
ul si
mpl
u și
dezv
olta
t de
idei
17
• Re
zum
atul
text
ului
epi
c cu
ele
men
te
desc
riptiv
e•
Mod
uri d
e ex
pune
re: n
araț
iune
a,
dial
ogul
, des
crie
rea18
• M
onol
ogul
Pers
onaj
ul li
tera
r•
Clas
ifica
rea
pers
onaj
elor
•
Cara
cter
izare
a pe
rson
ajul
ui li
tera
r
Activ
ități:
Lect
ura
anal
itică
a te
xtul
ui.
Iden
tifica
rea
și ex
plic
area
noț
iuni
lor s
tudi
ate.
Stra
tegi
i de
com
preh
ensiu
ne: r
eflec
ții a
supr
a lim
baju
lui ș
i a
stru
ctur
ii te
xtel
or d
e tip
epi
c, li
ric.
Extr
ager
ea in
form
ațiil
or e
senț
iale
și d
e de
taliu
din
tr-u
n te
xt
stud
iat.
Exer
ciții
de
inte
roga
re re
cipr
ocă.
Activ
izare
a ex
perie
nței
est
etice
și d
e vi
ață
în p
roce
sul
inte
rpre
tării
text
ului
lite
rar.
Sele
ctar
ea și
disc
erne
rea
info
rmaț
iilor
rele
vant
e pe
ntru
te
mel
e st
udia
te.
Stra
tegi
i de
inte
rpre
tare
: int
erpr
etar
ea li
mba
julu
i figu
rat,
disc
uții
priv
ind
sem
nific
ațiil
e te
xtel
or c
itite
.Re
prez
enta
rea
grafi
că a
lini
ilor d
e su
biec
t în
text
ul e
pic.
Exer
ciții
de
dife
renț
iere
într
e o
oper
ă ep
ică
și o
oper
ă lir
ică.
Exer
ciții
de
clas
ifica
re a
per
sona
jelo
r.Ex
erci
ți de
tran
sfor
mar
e/co
mpl
etar
e a
text
ului
.
16 a
ctua
lizar
e17
act
ualiz
are
25
3.7.
Sta
bilir
ea u
nor a
finită
ți, la
ni
vel d
e m
esaj
și te
mati
că,
într
e do
uă sa
u m
ai m
ulte
te
xte
liter
are.
Ope
ra li
rică19
• Po
ezia
liric
ă •
Vers
ifica
ția, m
ăsur
a, ri
tmul
: tro
heul
, ia
mbu
l
Figu
ri de
stil
• M
etaf
ora
• An
titez
a•
Para
lelis
mul
sint
actic
Spec
ii lit
erar
e în
cal
itate
de
text
supo
rt:
lege
nda;
bas
mul
cul
t, pa
rabo
la, n
uvel
a,
pove
stire
a, ro
man
ul, a
foris
mel
e, d
oina
po
pula
ră, i
mnu
l.
Exer
ciții
de
justi
ficar
e a
unor
pun
cte
de v
eder
e pe
tem
e di
ferit
e.Ex
erci
ții d
e uti
lizar
e a
nara
țiuni
i și d
escr
ierii
în si
tuaț
ii co
tidie
-ne
de
com
unic
are.
Exer
ciții
de
desc
riere
a u
nor o
biec
te.
Prod
use:
pla
nul s
impl
u și
dezv
olta
t de
idei
, age
nda
de le
ctu-
ră, h
arta
text
ului
, gril
a de
aut
oeva
luar
e, p
oste
rul,
apre
cier
ea
pers
onal
ă, re
vist
ă or
ală.
4.1.
Scr
iere
a re
gula
rităț
ilor
stru
ctur
ii te
xtua
le a
di
vers
elor
tipu
ri.
4.2.
Disp
uner
ea în
pag
ină
a te
xtul
ui li
tera
r și n
onlit
erar
.
4.3.
For
mul
area
, în
scris
, a u
nor
idei
, arg
umen
te, o
pini
i în
text
ele
prop
rii.
4.4.
Red
acta
rea
text
elor
în W
ord
cu re
spec
tare
a st
ruct
urii
și a
sem
nelo
r de
punc
tuaț
ie.
Reda
ctar
e•
Succ
esiu
nea
etap
elor
într
-un
text
• Te
xtul
reda
ctat
de
mân
ă și
com
pute
rizat
Scrie
rea
refle
xivă
• Te
xtul
arg
umen
tativ
20
Scrie
rea
imag
inati
vă•
Text
ul n
arati
v - d
escr
iptiv
21
• Te
xtul
cu
dial
og•
Text
ul e
xplic
ativ
Scrie
rea
met
alite
rară
• Co
men
tare
a un
or se
cven
țe d
e te
xtSc
riere
a fu
ncţio
nală
• An
unțu
l.•
Com
plet
area
form
ular
elor
tipi
zate
: pe
supo
rt ti
părit
și/s
au o
nlin
e et
c.
Activ
ități:
Atel
ier d
e sc
riere
.Re
scrie
rea
text
ului
.Ex
erci
ții d
e re
cuno
aște
re a
tipu
rilor
de
text
e sc
rise
în e
-com
u-ni
care
.Ad
ecva
rea
text
ului
scris
la d
iver
se si
tuaț
ii de
com
unic
are.
Exer
ciții
de
delim
itare
a e
tape
lor d
e sc
riere
Elab
orar
ea u
nui t
ext a
rgum
enta
tiv p
rin re
spec
tare
a co
nven
țiilo
r.Ex
erci
ții d
e el
abor
are
a te
xtel
or în
func
ție d
e sit
uația
de
com
u-ni
care
.Ex
erci
ții d
e co
men
tare
a u
nor p
asaj
e di
n te
xtel
e ci
tite.
Exer
ciții
de
desc
riere
a lo
calit
ății,
a iti
nera
rulu
i.Ex
erci
ții d
e sc
riere
a id
eilo
r, le
ctur
are
a im
agin
ilor.
Reda
ctar
ea u
nor c
ompu
neri
nara
tive
și de
scrip
tive,
pe
dive
rse
tem
e.
19 V
a fi
proi
ecta
tă la
niv
elul
lect
urii
inte
roga
tiv-in
terp
reta
tive:
obs
erva
re, e
xplo
rare
, int
erpr
etar
e20
arg
umen
tare
a un
ui p
unct
de
vede
re21
de
loca
litat
e, tr
aseu
, itin
erar
26
Scrie
rea
unui
text
cu
înce
put/
cu sf
ârșit
dat
, int
egrâ
nd se
cven
țe
nara
tive
în te
xte
dial
ogat
e sa
u se
cven
țe d
escr
iptiv
e în
text
e na
rativ
e.Di
spun
erea
gra
fică
în p
agin
ă a
elem
ente
lor c
onsti
tuen
te a
le
text
ului
/tex
telo
r de
dife
rite
tipur
i.Ex
erci
ții d
e co
mpl
etar
e a
form
ular
elor
.Co
men
tare
a sc
risă
a se
cven
țelo
r din
text
ele
stud
iate
.Ex
erci
ții d
e el
abor
are
a te
xtel
or d
e tip
exp
licati
v, fu
ncțio
nal
pent
ru d
iver
se si
tuaț
ii.El
abor
area
lucr
ărilo
r în
varia
ntă
elec
tron
ică.
Util
izare
a pr
ogra
mel
or d
e ve
rifica
re a
ort
ogra
fiei.
Reda
ctar
ea st
ruct
urat
ă a
unui
text
.Ex
erci
ții d
e re
dact
are
com
pute
rizat
ă.Al
te ti
puri
de te
xte
reco
man
date
pen
tru
activ
itățil
e de
re
dact
are:
cer
erea
, anu
nțul
de
recl
amă,
invi
tația
, reț
eta,
ști
rea.
Prod
use:
text
ul a
rgum
enta
tiv, a
nunț
, tex
tul n
arati
v-de
scrip
tiv,
text
ul c
u di
alog
, tex
tul e
xplic
ativ
etc.
5.1.
Cor
elar
ea st
ruct
urilo
r le
xica
le și
sem
antic
e cu
cel
e sin
tacti
ce și
mor
folo
gice
în
div
erse
situ
ații
de
com
unic
are.
5.2.
Apl
icar
ea n
orm
elor
lin
gvisti
ce în
div
erse
situ
ații
de c
omun
icar
e.
5.3.
Exp
lora
rea
stra
tegi
ilor d
e în
văța
re a
uton
omă
a lim
bii
cu a
juto
rul d
icțio
nare
lor.
Ort
ogra
fie şi
ort
oepi
eM
odifi
cări
în o
rtog
rafia
lim
bii r
omân
e:
DOO
M -2
, 201
0: sc
riere
a și
pron
unța
rea
cuvi
ntel
or d
e or
igin
e st
răin
ăLe
xicu
l•
Paro
nim
e•
Mijl
oace
inte
rne
de îm
bogă
țire
a vo
cabu
laru
lui:
deriv
area
, com
pune
rea
• Câ
mpu
l der
ivati
v•
Tipu
ri de
dic
ționa
re. S
erii
de d
icțio
nare
al
e lim
bii r
omân
e•
Abat
ere
de la
nor
mă:
cal
chie
rea
Activ
ități:
Expl
icar
ea c
uvin
telo
r prin
inte
rmed
iul d
icțio
nare
lor.
Exer
ciții
de
scrie
re si
de
pron
unța
re a
cuv
inte
lor d
e or
igin
e st
răin
ă.Ex
erci
ții d
e uti
lizar
e a
dicț
iona
rulu
i (ex
plic
ativ,
de si
noni
me,
de
anto
nim
e, d
e ne
olog
isme,
de
expr
esii
și lo
cuțiu
ni, d
e pa
roni
-m
e).
Iden
tifica
rea
cate
gorii
lor g
ram
atica
le a
le p
ărțil
or d
e vo
rbire
.Ex
erci
ții d
e re
cuno
aște
re a
păr
ților
de
prop
oziți
e.Co
nstr
uire
a en
unțu
rilor
în p
aram
etrii
daț
i.Co
nstr
uire
a en
unțu
rilor
cu
unită
țile
date
.In
terp
reta
rea/
com
enta
rea/
anal
iza fa
ptel
or d
e lim
bă d
in te
xtul
da
t.
27
5.4.
Ges
tiona
rea
prop
riei
expr
imăr
i prin
rapo
rtar
e la
no
rmă.
Mor
folo
gia
• Ad
jecti
vul.
Locu
țiune
a ad
jecti
vală
• Fu
ncții
le si
ntac
tice
ale
adje
ctivu
lui
• Ve
rbul
22. L
ocuț
iune
a ve
rbal
ă•
Verb
ele
pers
onal
e. V
erbe
le im
pers
onal
e•
Func
țiile
sint
actic
e al
e ve
rbul
ui•
Pron
umel
e şi
adje
ctive
le p
rono
min
ale
• Pr
onum
ele
dem
onst
rativ
și a
djec
tivul
pr
onom
inal
dem
onst
rativ
• Pr
onum
ele
inte
roga
tiv și
adj
ectiv
ul
pron
omin
al in
tero
gativ
• Pr
onum
ele
rela
tiv și
adj
ectiv
ul
pron
omin
al re
lativ
• Pr
onum
ele
neho
tărâ
t și a
djec
tivul
pr
onom
inal
neh
otăr
ât•
Pron
umel
e ne
gativ
. Adj
ectiv
ul
pron
omin
al n
egati
v•
Ort
ogra
fia p
ronu
mel
ui•
Func
țiile
sint
actic
e al
e pr
onum
elui
• N
umer
alul
. Num
eral
ul m
ultip
licati
v, di
strib
utiv,
adve
rbia
l, co
lecti
v. O
rtog
rafia
nu
mer
alul
ui•
Func
țiile
sint
actic
e al
e nu
mer
alul
ui•
Adve
rbul
. Gra
dele
de
com
para
ție a
le
adve
rbul
ui. F
uncț
iile
sinta
ctice
ale
ad
verb
ului
• Co
njun
cția
. Loc
uțiu
nea
conj
uncț
iona
lă.
Ort
ogra
fia c
onju
ncție
i•
Inte
rjecț
ia. F
uncț
iile
sinta
ctice
ale
in
terje
cție
i•
Prep
oziți
ile în
gen
itiv
și da
tiv
Com
enta
rea
scris
ă a
dife
renț
elor
sem
antic
e în
tre
cuvi
ntel
e în
rudi
te.
Atel
ier d
e sc
riere
.At
elie
r de
vorb
ire.
Activ
ități
de u
tiliza
re a
div
erse
lor r
esur
se in
form
ațio
nale
și
com
unic
ațio
nale
pen
tru
core
ctitu
dine
și a
utoc
ontr
ol.
Prod
use:
dic
tare
a (e
xplic
ativă
, com
enta
tă),
test
ul d
e or
togr
a-fie
, tes
tul d
e vo
cabu
lar,
prez
enta
rea
oral
ă, lu
crar
ea d
e cr
eație
, po
rtof
oliu
l, pr
oiec
tul d
e gr
up e
tc.
22 a
ctua
lizar
e
28
Sint
axa
• Fr
aza.
Pro
poziț
ia, e
nunț
ul, f
raza
• Su
biec
tul23
• Pr
edic
atul
nom
inal
. Alte
ver
be
copu
lativ
e24
• At
ribut
ul. A
trib
utul
pro
nom
inal
. Atr
ibut
ul
verb
al. A
trib
utul
adv
erbi
al. A
trib
utul
ex
prim
at p
rin in
terje
cție
• Co
mpl
emen
tul c
ircum
stan
țial d
e ca
uză
• Co
mpl
emen
tul c
ircum
stan
țial d
e sc
op
• To
pica
în p
ropo
ziție
. Nor
me
de
punc
tuaț
ie6.
1. P
reze
ntar
ea in
form
ațiil
or
esen
țiale
rece
ptat
e di
n co
ti-di
an p
rin re
surs
e di
gita
le.
6.2.
Val
orifi
care
a ex
perie
nțel
or
de le
ctur
ă în
con
text
e șc
olar
e și
de v
iață
.
Com
unic
area
în a
cţiu
ne•
Info
rmaț
ii di
n le
ctur
i și m
ediu
l soc
io-c
ul-
tura
l.
Lim
baju
l şi l
itera
tura
, a în
văţa
să în
veţi
• Te
xtul
în o
rgan
izato
ri gr
afici
Lite
ratu
ra, a
învă
ţa să
fii
• Pr
efer
ințe
și a
titud
ini a
le c
itito
rulu
i•
Lite
ratu
ra și
art
ele:
teat
ru, p
ictu
ră, d
ans,
m
uzic
ă
Tem
e tr
ansd
isci
plin
are25
: Lum
ea şi
art
ele.
Lu
mea
ca
un te
atru
. Lite
ratu
ra şi
teat
rul.
Mag
ia a
rtel
or e
tc.
Activ
ități:
Prez
enta
rea
succ
intă
a u
nui t
ext.
Sele
ctar
ea in
form
ație
i pen
tru
orga
niza
tori
grafi
ci.
Disc
erne
rea
info
rmaț
iei.
Acce
sare
a la
oră
și in
divi
dual
a o
rgan
izato
rilor
gra
fici î
n W
ord,
PP
t etc
.Le
ctur
a ex
pres
ivă
a te
xtel
or li
tera
re.
Exer
ciții
de
mon
itoriz
area
pro
prie
i lec
turi.
Exer
ciții
de
moti
vare
a in
tere
sulu
i pen
tru
lect
uri.
Exer
ciții
de
argu
men
tare
a p
refe
rințe
lor l
itera
re.
Org
aniza
rea
unor
disc
uții
priv
ind
ordo
nare
a și
iera
rhiza
rea
info
rmaț
iilor
obț
inut
e pr
in le
ctur
ă.Re
acția
citi
toru
lui.
Exer
ciții
de
form
ular
e a
într
ebăr
ilor s
i răs
puns
urilo
r.Ab
orda
rea
unor
pra
ctici
cul
tura
le p
recu
m p
oves
tea/
pove
stire
a, p
rin a
ctivi
tăți
de le
ctur
ă co
ntinu
ate
cu v
izion
area
un
or tr
ansp
uner
i ale
pov
eștii
în c
inem
atog
rafie
, în
teat
ru, î
n ar
ta g
rafic
ă.
Prod
use:
apr
ecie
rea
pers
onal
ă, a
gend
a de
lect
ură,
alo
cuțiu
-ne
a, ju
rnal
ul, p
agin
a de
jurn
al, j
urna
lul r
eflex
iv, p
roie
ctul
.23
act
ualiz
are
24 a
dev
eni,
a aj
unge
, a ie
și, a
se fa
ce, a
păr
ea, a
răm
âne,
a în
sem
na
25 N
otă.
Pro
feso
rul î
mpr
eună
cu
elev
ii al
eg sa
u pr
opun
gen
eric
ele.
29
La sf
ârşi
tul c
lase
i a V
II-a,
ele
vul p
oate
:•
rela
ta d
espr
e sin
e ca
repr
ezen
tant
al c
ultu
rii n
ațio
nale
;•
prez
enta
disc
ursu
ri co
eren
te și
coe
zive
în fa
ța u
nui p
ublic
cun
oscu
t;•
rezu
ma
un te
xt n
arati
v cu
ele
men
te d
escr
iptiv
e;•
form
ula
mes
ajul
text
ului
lite
rar;
• co
men
ta fi
guri
de sti
l în
baza
par
amet
rilor
pro
puși;
• co
mpa
ra d
ouă
sau
mai
mul
te te
xte
din
pers
pecti
vă v
alor
ică;
• el
abor
a te
xte
refle
xive
, fun
cțio
nale
, im
agin
ative
;•
aplic
a re
gulil
e or
togr
afice
și o
rtoe
pice
în c
omun
icar
ea o
rală
și sc
risă
prin
rapo
rtar
e la
nor
mă;
• co
rela
stru
ctur
ile le
xica
le și
sem
antic
e cu
cel
e sin
tacti
ce și
mor
folo
gice
în d
iver
se si
tuaț
ii de
com
unic
are;
• ex
prim
a in
tenț
iile
de c
omun
icar
e pr
in v
alor
ifica
rea
com
pete
nțel
or li
ngvi
stice
și a
gân
dirii
logi
ce;
• ap
lica
info
rmaț
ia d
in c
omun
icar
ea c
otidi
ană
și le
ctur
i în
cont
exte
le d
iscip
linel
or șc
olar
e,
man
ifest
ând
atitu
dini
spec
ifice
pre
dom
inan
te:
• cu
riozit
ate
și to
lera
nță;
• co
eziu
ne și
coe
renț
ă di
scur
sivă;
• sp
irit d
e ob
serv
ație
și c
reati
vita
te a
rtisti
că/li
tera
ră;
• re
spon
sabi
litat
e pe
ntru
pro
pria
exp
rimar
e și
auto
cont
rol;
• id
ei p
erso
nale
și c
ompo
rtam
ente
lite
rar-a
rtisti
ce;
• ati
tudi
ne p
oziti
vă și
inte
res p
entr
u va
loril
e le
ctur
ii.
30
CLAS
A a
VIII-
aTE
ME
GEN
ERIC
E:Pa
tria
şi li
mba
rom
ână
Eu şi
soci
etat
ea
Real
itate
şi v
isAv
entu
ra şi
căl
ător
iaSa
cru
şi p
rofa
nPr
iete
nia
şi d
rago
stea
Adev
ărul
Uni
tăţi
de c
ompe
tenţ
ăU
nită
ţi de
con
ţinut
Activ
ităţi
şi p
rodu
se d
e în
văţa
re1.
1. S
usțin
erea
dia
logu
rilor
des
-pr
e sit
uația
act
uală
a li
mbi
i ro
mân
e.
1.2.
Arg
umen
tare
a in
tere
sulu
i pe
ntru
isto
ria, c
ultu
ra, l
imba
și
liter
atur
a ro
mân
ă.
• Li
mba
rom
ână
azi
• Co
mun
itate
a vo
rbito
rilor
de
limbă
ro
mân
ă de
pre
tutin
deni
• Va
lori
națio
nale
și e
urop
ene.
Con
tact
e cu
ltura
le
Tem
e tr
ansd
isci
plin
are:
Val
ori n
ațio
nale
şi
euro
pene
. Cun
oaşt
erea
cul
turii
eur
open
e.
Desc
hide
re sp
re şc
oala
eur
opea
nă
Activ
ități:
Exer
ciții
de
argu
men
tare
a n
eces
ității
de
com
unic
are
în li
mba
ro
mân
ă.Ex
erci
ții d
e pr
ezen
tare
a im
port
anțe
i lim
bii p
entr
u de
zvol
tare
a pe
rson
ală.
Lect
ura
unor
ziar
e ed
itate
în li
mba
rom
ână
în c
omun
ități
din
Euro
pa.
Prez
enta
rea
opor
tuni
tățil
or li
mbi
i rom
âne.
Ilust
rare
a pr
in fa
pte
a ap
arte
nenț
ei la
fam
ilie,
com
unita
te,
stat
ul R
epub
lica
Mol
dova
, Eur
opa.
Exer
ciții
de
inte
grar
e ati
tudi
nală
în si
stem
ul d
e va
lori
națio
nale
.Ex
erci
ții d
e cu
ltiva
re a
iden
tităț
ii na
ționa
l-cul
tura
le, a
in
tere
sulu
i pen
tru
valo
rile
alto
r pop
oare
, a to
lera
nței
față
de
valo
rile
din
alte
ritat
e.Pr
odus
e: g
hidu
l/pos
teru
l/pag
ina
web
, alb
umul
foto
, jur
nalu
l de
vizi
tă c
ultu
rală
, jur
nalu
l de
călă
torie
.
31
2.1.
Exp
rimar
ea u
nui p
unct
de
vede
re p
ropr
iu p
rivin
d o
prez
enta
re o
rală
pe
o te
mă.
2.2.
Util
izare
a m
etod
elor
de
inte
rpre
tare
fono
-ver
bo-
mot
or în
div
erse
con
text
e de
co
mun
icar
e.
2.3.
Rea
lizar
ea u
nei p
reze
ntăr
i or
ale
mul
timod
ale
în fa
ța
unui
pub
lic c
unos
cut.
Situ
aţia
de
com
unic
are
• Ar
gum
enta
rea
în c
omun
icar
ea o
rală
Dicţ
ia
• Te
hnic
i de
resp
irație
și c
ontr
olul
em
oțiil
or
• Di
scur
sul.
Rosti
rea
text
ului
, ada
ptat
la
cont
ext
• Co
ordo
nare
a di
cție
i cu
mișc
area
Stra
tegi
i de
conc
eper
e şi
de
com
preh
ensi
une
a te
xtul
ui o
ral
• Pr
ezen
tare
a or
ală
mul
timod
ală
Stra
tegi
i de
ascu
ltare
acti
vă•
Neg
ocie
rea
info
rmaț
iei
Tem
atici
reco
man
date
pen
tru
Proi
ect d
e gr
up:
Argu
men
tare
a de
succ
es; G
estio
nare
a tim
pulu
i în
cadr
ul p
reze
ntăr
ii et
c.
Activ
ități:
Exer
ciții
de
perc
eper
e a
prop
riilo
r em
oții.
Stud
ii de
caz
: teh
nici
de
resp
irație
și c
ontr
ol a
l em
oțiil
or.
Aplic
area
tehn
icilo
r apa
ratu
lui f
ono-
resp
irato
r în
reda
rea
text
ului
.Ex
erci
ții d
e an
tren
are
a di
vers
elor
tehn
ici a
le a
para
tulu
i ver
bo-
mot
or.
Activ
itățil
e de
pre
-asc
ulta
re/a
scul
tare
pro
priu
-zisă
și a
ctivi
tăți
de p
ost-a
scul
tare
etc
.Co
men
tare
a fil
mel
or d
ocum
enta
re te
mati
ce.
Jocu
ri de
exp
rimar
e a
opin
iilor
per
sona
le.
Prez
entă
ri m
ultim
odal
e: p
reze
ntar
e de
plia
nt/p
oste
r/pr
odus
ed
ucaț
iona
l etc
.Ex
erci
ții d
e an
tren
are
a re
dării
stăr
ilor p
sihoe
moț
iona
le c
on-
text
uale
.Jo
c de
rol:
anal
iza c
ritică
con
stru
ctivă
etc
. Pr
odus
e: d
iscur
sul d
e ar
gum
enta
re, d
iscur
sul n
egoc
iere
, dez
-ba
tere
a.
3.1.
Lec
tura
text
ului
lite
rar
și no
nlite
rar p
rin p
rism
a co
mpo
nent
elor
de
stru
ctur
ă.
3.2.
Rap
orta
rea
emoț
iona
l-af
ectiv
ă la
mes
ajul
text
ului
le
ctur
at.
3.3.
Inte
rpre
tare
a m
esaj
ului
ope
-re
i lite
rare
.
• Ca
rtea
, obi
ect c
ultu
ral.
Bibl
iote
ca
virt
uală
/ele
ctro
nică
• Că
rțile
aud
io
Text
ul li
tera
r/te
xtul
non
liter
arO
pera
epi
că•
Cron
otop
ul•
Mes
ajul
ope
rei l
itera
re•
Moti
vul l
itera
r•
Genu
ri și
spec
ii lit
erar
e
Activ
ități:
Lect
ura
anal
itică
a te
xtul
ui.
Com
enta
rea
pote
nția
lulu
i exp
resiv
al d
iferit
elor
uni
tăți
lexi
cale
.Ex
erci
ții d
e de
finire
a st
ărilo
r pos
tlect
oral
e26.
Exer
ciții
de
iden
tifica
re a
mes
ajul
ui e
xprim
at în
con
cord
anță
cu
star
ea e
moti
vă p
ropr
ie.
Stra
tegi
i de
com
preh
ensiu
ne: r
eflec
ții a
supr
a lim
baju
lui ș
i a
stru
ctur
ii te
xtel
or d
e tip
epi
c, li
ric.
Dete
rmin
area
val
oric
ă pr
in c
ontr
ibuț
ia o
pere
i lite
rare
la sc
him
-ba
rea
atitu
dini
i faț
ă de
lum
e.26
Va
fi pr
oiec
tată
la n
ivel
ul le
ctur
ii in
tero
gativ
-inte
rpre
tativ
e: o
bser
vare
, exp
lora
re, i
nter
pret
are
32
3.4.
Rez
umar
ea te
xtul
ui li
tera
r și
știin
țific.
3.5.
Com
enta
rea
mijl
oace
lor
expr
esiv
e al
e te
xtul
ui.
3.6.
Disti
nger
ea tr
ăsăt
urilo
r sp
ecifi
ce a
le te
xtul
ui li
tera
r și
nonl
itera
r.
3.7.
Sta
bilir
ea u
nor a
finită
ți, la
ni
vel d
e m
esaj
și te
mati
că,
într
e do
uă sa
u m
ai m
ulte
op
ere
liter
are.
• Te
me,
subi
ecte
, mes
aje
ale
text
ului
lite
rar
• Re
zum
atul
text
ului
epi
c cu
ele
men
te
desc
riptiv
e 27
Pers
onaj
ul li
tera
r•
Clas
ifica
rea
pers
onaj
elor
28
• Ca
ract
eriza
rea
pers
onaj
ului
lite
rar
Ope
ra li
rică
• Po
ezia
liric
ă •
Vers
ul c
lasic
Figu
ri de
stil
• M
etaf
ora
• Ex
clam
ația
reto
rică
• In
tero
gația
reto
rică
• In
voca
ția re
toric
ă•
Aleg
oria
Spec
ii lit
erar
e în
cal
itate
de
text
-sup
ort:
lege
nda
istor
ică,
fabu
la, p
oves
tirea
, nuv
ela,
po
emul
ero
ic, r
oman
ul fa
ntas
tic, d
oina
cul
tă Id
entifi
care
a și
expl
icar
ea n
oțiu
nilo
r stu
diat
e.Ex
trag
erea
info
rmaț
iilor
ese
nția
le și
de
deta
liu d
intr
-un
text
st
udia
t.Co
men
tare
a un
or fr
agm
ente
de
text
.Co
mpl
etar
ea și
inte
rpre
tare
a un
ei g
rile
de a
utoe
valu
are
priv
ind
înțe
lege
rea
mes
ajul
ui u
nui t
ext l
itera
r și n
onlit
erar
.St
rate
gii d
e in
terp
reta
re: i
nter
pret
area
lim
baju
lui fi
gura
t, di
scuț
ii pr
ivin
d se
mni
ficaț
iile
text
elor
citi
te.
Inte
rpre
tare
a te
xtul
ui li
ric.
Exer
ciții
de
inte
roga
re re
cipr
ocă.
Repr
ezen
tare
a gr
afică
a li
niilo
r de
subi
ect î
n te
xtul
epi
c.Ex
erci
ții d
e di
fere
nție
re în
tre
o op
eră
epic
ă și
o op
eră
liric
ă.Ex
erci
ții d
e cl
asifi
care
a p
erso
naje
lor.
Exer
ciți
de tr
ansf
orm
are/
com
plet
are
a te
xtul
ui.
Exer
ciții
de
justi
ficar
e a
unor
pun
cte
de v
eder
e pe
tem
e di
feri-
te.
Exer
ciții
de
utiliz
are
a na
rațiu
nii ș
i des
crie
rii în
situ
ații
cotid
iene
de
com
unic
are.
Activ
izare
a ex
perie
nței
est
etice
și d
e vi
ață
în p
roce
sul i
nter
pre-
tării
text
ului
lite
rar.
Prod
use:
age
nda
cu n
otițe
par
alel
e, a
gend
a de
lect
ură,
noti
țele
de
lect
ură,
rezu
mat
ul, a
prec
iere
a pe
rson
ală,
pos
teru
l etc
.4.
1. U
tiliza
rea
efici
entă
a sc
risul
ui
prin
stru
ctur
area
cor
ectă
și
este
tică
a te
xtel
or.
4.2.
Pla
sare
a gr
afică
în p
agin
ă a
text
ului
lite
rar ș
i non
liter
ar.
Reda
ctar
e•
Vorb
irea
dire
ctă
și vo
rbire
a in
dire
ctă
• Eti
ca re
dact
ării:
orig
inal
itate
aSc
riere
a re
flexi
vă•
Refle
cția
Scrie
rea
imag
inati
vă•
Text
ul d
escr
iptiv
29
• Te
xtul
cu
dial
og
Activ
ități:
Atel
ier d
e sc
riere
.Tr
ansf
orm
area
vor
birii
dire
cte
în v
orbi
re in
dire
ctă
și in
vers
.Ex
erci
ții d
e st
ruct
urar
e a
unui
text
în se
cven
țe d
istinc
te în
fu
ncție
de
desti
nata
r.Di
scrim
inar
ea/s
truc
tura
rea
idei
lor p
rinci
pale
și se
cund
are
pent
ru e
labo
rare
a te
xtul
ui.
Exer
ciții
de
folo
sire
a di
vers
elor
surs
e pe
ntru
real
izare
a un
ei
lucr
ări c
ompl
exe,
cor
elân
d in
form
ația
sele
ctat
ă cu
idei
le u
nui
plan
per
sona
l rea
lizat
ant
erio
r.27
act
ualiz
are
28 a
ctua
lizar
e29
de
inte
rior,
de o
biec
te
33
4.3.
Refl
ecta
rea,
în sc
ris, a
exp
e-rie
nțel
or, i
deilo
r, ju
decă
ților
, op
iniil
or, a
rgum
ente
lor p
rin
man
ifest
area
flex
ibili
tății
, or
igin
alită
ții în
text
ele
pro-
prii.
4.4.
Ela
bora
rea
text
elor
în fo
rmat
el
ectr
onic
prin
resp
ecta
rea
stru
ctur
ii și
a se
mne
lor d
e or
togr
afie
și pu
nctu
ație
.
Scrie
rea
met
alite
rară
• Es
eul
• Co
men
tare
a un
or se
cven
țe d
e te
xtSc
riere
a fu
ncţio
nală
• Fo
rum
ul d
e di
scuț
ie•
Invi
tația
etc.
Exer
ciții
de
iden
tifica
re și
com
para
re a
com
port
amen
te-lo
r și
a ati
tudi
nilo
r man
ifest
ate
de d
ouă
pers
oane
în p
roce
sul
reda
ctăr
ii un
ui te
xt.
Cons
trui
rea
dial
ogul
ui, u
tilizâ
nd fo
rmul
ele
date
.Ex
erci
ții d
e ap
licar
e a
norm
elor
de
utiliz
are
a ci
tatu
lui î
ntr-o
lu
crar
e.În
tocm
irea
unui
pla
n pe
rson
al a
l acti
vită
ților
.Re
aliza
rea
unor
pos
tere
, pro
iect
e fo
losin
d te
hnol
ogia
mod
ernă
.Pr
oduc
erea
text
elor
de
dim
ensiu
ni m
edii
(1,5
-2 p
agin
i), c
u uti
lizar
ea m
ijloa
celo
r exp
resiv
e in
dica
te.
Elab
orar
ea lu
crăr
ilor î
n va
riant
ă el
ectr
onic
ă.Re
dact
area
stru
ctur
ată
a te
xtel
or, p
e se
cven
țe d
istinc
te.
Tran
sfor
mar
ea te
xtel
or n
onlit
erar
e în
text
e lit
erar
e.Re
dact
area
text
elor
cu
blan
curi
(cu
sem
nele
de
punc
tuaț
ie
omise
).Al
te ti
puri
de te
xte
reco
man
date
pen
tru
activ
itățil
e de
re
dact
are:
cer
erea
, anu
nțul
de
recl
amă,
invi
tația
, afiș
ul, r
ețet
a,
știre
a.Pr
odus
e: p
oste
rul e
labo
rat,
text
ul re
flexi
v, te
xt im
agin
ativ,
text
ul m
etal
itera
r, te
xtul
func
ționa
l etc
.5.
1. V
alor
ifica
rea
achi
zițiil
or li
ng-
visti
ce în
real
izare
a ac
telo
r co
mun
icat
ive.
5.2.
Util
izare
a au
tono
mă
a no
rmel
or li
mbi
i lite
rare
în
div
erse
situ
ații
de
com
unic
are.
5.3.
Util
izare
a st
rate
giilo
r de
învă
țare
aut
onom
ă a
limbi
i cu
aju
toru
l dic
ționa
relo
r.
Ort
ogra
fia•
Mod
ifică
ri în
ort
ogra
fia li
mbi
i rom
âne:
DO
OM
-2, 2
010:
abr
evie
rile
Lexi
cul
•Le
xicu
l. Se
riile
sino
nim
ice
•M
ijloa
ce in
tern
e de
îmbo
gățir
e a
voca
bu-
laru
lui:
conv
ersiu
nea,
abr
evie
rea
•M
ijloa
ce e
xter
ne d
e îm
bogă
țire
a vo
ca-
bula
rulu
i: îm
prum
utur
i lex
ical
e•
Mijl
oace
le e
xpre
sive
ale
limbi
i•
Îmbi
nări
liber
e de
cuv
inte
, loc
uțiu
ni,
expr
esii
fraz
eolo
gice
Activ
ități:
Iden
tifica
rea
sens
urilo
r cuv
inte
lor n
ecun
oscu
te, u
tilizâ
nd d
iver
-se
dic
ționa
re.
Exer
ciții
de
iden
tifica
re a
păr
ților
de
prop
oziți
e.Ex
erci
ții d
e id
entifi
care
a c
ateg
oriil
or g
ram
atica
le a
le p
ărțil
or
de v
orbi
re.
Exer
ciții
de
utiliz
are
a di
cțio
nare
lor.
Exer
ciții
de
subs
titui
re și
tran
sfor
mar
e.U
tiliza
rea
adec
vată
a te
rmin
olog
iei l
ingv
istice
.Ex
erci
ții d
e în
tocm
ire a
list
elor
cu
cele
mai
frec
vent
e gr
eșel
i în
expr
imar
ea sc
risă
și or
ală
cu e
num
erar
ea re
gulil
or c
e ar
treb
ui
aplic
ate.
34
5.4.
Mon
itoriz
area
exp
rimăr
ii pr
oprii
și a
cel
orla
lți p
rin
rapo
rtar
e la
nor
mă.
•M
onos
emia
și p
olise
mia
. Sen
sul p
ropr
iu/
figur
at; f
unda
men
tal/s
ecun
dar;
lexi
cal/
gram
atica
l. U
nită
țile
fraz
eolo
gice
•Di
cțio
naru
l enc
iclo
pedi
c Di
cțio
naru
l de
locu
țiuni
și e
xpre
sii•
Abat
ere
de la
nor
mă:
taut
olog
ia
Mor
folo
gia
•Su
bsta
ntivu
l şi a
rtico
lul s
ubst
antiv
al:
actu
aliza
re.
•Ve
rbul
. Ver
be tr
anziti
ve și
intr
anziti
ve•
Diat
ezel
e ve
rbul
ui: a
ctivă
, pas
ivă,
refle
xi-
vă•
Cons
truc
ții im
pers
onal
e•
Cons
truc
ții c
u pr
onum
e re
flexi
ve•
Ort
ogra
fia fo
rmel
or in
vers
ate
ale
verb
u-lu
i•
Pron
umel
e şi
adje
ctive
le p
rono
min
ale.
Ac
tual
izare
•N
umer
alul
. Tip
uri d
e nu
mer
al•
Num
eral
ul c
olec
tiv. N
umer
alul
adv
erbi
al.
Ort
ogra
fia n
umer
alul
ui•
Adve
rbul
. Loc
uțiu
nea
adve
rbia
lă•
Ort
ogra
fia a
dver
bulu
iSi
ntax
a•
Rela
țiile
sint
actic
e în
pro
poziț
ie și
fraz
ă:
coor
dona
rea,
subo
rdon
area
•Fr
aza.
Pro
poziț
ia p
rinci
pală
/sec
unda
ră/
rege
ntă.
Ele
men
tele
de
rela
ție în
fraz
ă•
Subi
ect s
impl
u/m
ultip
lu; e
xprim
at/n
eex-
prim
at•
Acor
dul p
redi
catu
lui c
u su
biec
tul
Exer
ciții
de
reco
nstit
uire
a u
nor t
exte
trad
use
prin
tr-u
n tr
ans-
lato
r aut
omat
, fol
osin
d cu
noști
nțel
e do
bând
ite, p
rin ra
port
are
la n
orm
ă.Co
men
tare
a fa
ptel
or d
e lim
bă o
bser
vate
/ate
stat
e.Co
men
tare
a or
togr
amel
or.
Inte
grar
ea c
uvin
telo
r exp
licat
e în
con
text
e co
ncre
te.
Com
enta
rea/
aplic
area
nor
mel
or d
e pu
nctu
ație
.Ex
erci
ții d
e lu
cru
cu d
icțio
naru
l (ex
plic
ativ,
enci
clop
edic
, de
ex-
pres
ii și
locu
țiuni
, de
prov
erbe
, de
max
ime,
de
cita
te, o
rtog
ra-
fic/d
e cu
vint
e co
mpu
se/d
e gr
eșel
i/de
dific
ultă
ți).
Atel
ier d
e sc
riere
.At
elie
r de
vorb
ire.
Activ
ități
de u
tiliza
re a
div
erse
lor r
esur
se in
form
ațio
nale
și
com
unic
ațio
nale
pen
tru
core
ctitu
dine
și a
utoc
ontr
ol.
Prod
use:
test
ul d
e vo
cabu
lar,
prez
enta
rea
oral
ă/sc
risă,
test
ul
de o
rtog
rafie
, por
tofo
liul,
proi
ectu
l ind
ivid
ual,
proi
ectu
l de
grup
.
35
•Cu
vint
e/co
nstr
ucții
/pro
poziț
ii in
cide
nte.
N
orm
e de
pun
ctua
ție•
Cons
truc
ții e
liptic
e•
Apoz
iția.
Nor
me
de p
unct
uație
la
apoz
iție
•Ad
resa
rea.
Nor
me
de p
unct
uație
la a
dre-
sare
•
Com
plem
entu
l de
agen
t. •
Com
plem
entu
l circ
umst
anția
l con
dițio
nal
•Co
mpl
emen
tul c
ircum
stan
țial c
once
siv6.
1. S
truc
tura
rea
idei
lor
rece
ptat
e di
n co
tidia
n,
într
-un
mes
aj, p
rin re
surs
e di
gita
le.
6.2.
Ges
tiona
rea
expe
rienț
elor
de
lect
ură
în c
onte
xte
şcol
are
şi de
via
ţă.
Com
unic
area
în a
cţiu
ne•
Refle
cții
desp
re u
n ev
enim
ent s
ocio
-cul
-tu
ral
Lim
baju
l şi l
itera
tura
, a în
văţa
să în
veţi
•Te
xtul
în p
reze
ntăr
i ele
ctro
nice
Lite
ratu
ra, a
învă
ţa să
fii
•Le
ctur
a și
cole
cția
de
cărț
i•
Lite
ratu
ra și
cun
oașt
erea
de
sine
•Li
tera
tura
și g
eogr
afia
Tem
e tr
ansd
isci
plin
are30
: Căl
ător
i şi c
ălăt
o-rii
; Dia
logu
ri cu
ltura
le; A
vent
ura
şi că
lăto
ria;
Fere
astr
ă sp
re lu
me
etc.
Activ
ități:
Disc
erne
rea
info
rmaț
iei.
Acum
ular
ea d
e id
ei.
Sele
ctar
ea in
form
ație
i pen
tru
orga
niza
tori
grafi
ci.
Acce
sare
a la
oră
și in
divi
dual
a o
rgan
izato
rilor
gra
fici î
n W
ord,
PP
t etc
.Le
ctur
a ex
pres
ivă
a te
xtel
or li
tera
re.
Exer
ciții
de
resp
ecta
re a
pau
zelo
r, a
acce
ntel
or în
text
ul c
itit.
Activ
ități
de a
ntre
nare
a d
icțiu
nii,
de m
odel
are
a in
tona
ției.
Lect
ura
indi
vidu
ală.
Exer
ciții
de
mon
itoriz
are
a pr
oprie
i lec
turi.
Ex
erci
ții d
e m
otiva
re a
inte
resu
lui p
entr
u le
ctur
i.Ex
erci
ții d
e ar
gum
enta
re a
pre
ferin
țelo
r lite
rare
.Jo
curi
de si
mul
are.
Prod
use:
inte
rviu
l, de
zbat
erea
, ese
ul re
flexi
v, te
xtul
arg
umen
-ta
tiv, p
reze
ntar
ea c
u su
port
dig
ital,
proi
ectu
l de
grup
/indi
vidu
-al
, age
nda
de le
ctur
ă.
30 N
otă.
Pro
feso
rul î
mpr
eună
cu
elev
ii al
eg sa
u pr
opun
gen
eric
ele.
36
La sf
ârşi
tul c
lase
i a V
III-a
, ele
vul p
oate
:•
rela
ta d
espr
e sin
e ca
repr
ezen
tant
al e
tnie
i;•
adap
ta n
orm
e de
etic
hetă
ver
bală
în d
iferit
e sit
uații
de
com
unic
are
oral
ă;•
disti
nge
trăs
ătur
ile sp
ecifi
ce a
le te
xtul
ui li
tera
r și n
onlit
erar
;•
rezu
ma
un te
xt ști
ințifi
c;•
com
enta
mijl
oace
le e
xpre
sive
ale
unui
text
lite
rar;
• el
abor
a te
xte
refle
xive
, fun
cțio
nale
, im
agin
ative
pe
dife
rite
supo
rtur
i;•
elab
ora
prop
riul a
ct d
e co
mun
icar
e pr
in ra
port
are
la n
orm
ă fo
netic
ă, le
xica
lă, g
ram
atica
lă;
• uti
liza
dicț
iona
rul î
n ac
tivită
ți de
învă
țare
la to
ate
disc
iplin
ele
școl
are;
• st
ruct
ura
un d
iscur
s cu
ajut
orul
tehn
olog
iilor
dig
itale
;•
gesti
ona
expe
rienț
e de
lect
ură
în c
onte
xte
școl
are
și de
via
ță,
man
ifest
ând
atitu
dini
spec
ifice
pre
dom
inan
te:
• cu
riozit
ate
și to
lera
nță;
• co
eziu
ne și
coe
renț
ă di
scur
sivă;
• sp
irit d
e ob
serv
ație
și c
reati
vita
te a
rtisti
că/li
tera
ră;
• re
spon
sabi
litat
e pe
ntru
pro
pria
exp
rimar
e și
auto
cont
rol;
• id
ei p
erso
nale
și c
ompo
rtam
ente
lite
rar-a
rtisti
ce;
• ati
tudi
ne p
oziti
vă și
inte
res p
entr
u va
loril
e le
ctur
ii.
37
CLAS
A a
IX-a
TEM
E G
ENER
ICE:
Patr
ia şi
lim
ba ro
mân
ăG
hida
rea
în c
arie
răAr
tistu
l şi A
rs p
oetic
aFr
umus
eţea
dra
gost
eiEti
c şi
est
etic
Tim
pul ş
i ist
oria
Cosm
osul
Uni
vers
ulLi
bert
atea
Uni
tăţi
de c
ompe
tenţ
ăU
nită
ţi de
con
ţinut
Activ
ităţi
şi p
rodu
se d
e în
văţa
re1.
1. R
elat
area
des
pre
sine
ca
vorb
itor d
e lim
bă ro
mân
a și
limbi
stră
ine.
1.2.
Exp
rimar
ea a
part
enen
ței
lingv
istice
și e
tnoc
ultu
rale
.
1.3.
Apr
ecie
rea
valo
rilor
na
ționa
le d
in p
ersp
ectiv
a lim
bii,
a pa
trim
oniu
lui ș
i a
apar
tene
nței
etn
ocul
tura
le.
• Li
mba
rom
ână,
feno
men
în e
volu
ție.
Cara
cter
ul la
tin a
l lim
bii r
omân
e•
Pașa
port
ul li
ngvi
stic
al u
nui e
lev
• Pa
trim
oniu
l cul
tura
l naț
iona
l•
Pers
onal
itățil
e ne
amul
ui
Tem
e tr
ansd
isci
plin
are:
Per
sona
lităț
ile n
ea-
mul
ui, o
amen
i ai C
etăț
ii; V
alor
i naț
iona
le
într
-o v
itrin
ă a
lum
ii
Activ
ități:
Exer
ciții
de
argu
men
tare
a la
tinită
ții li
mbi
i rom
âne
Exer
ciții
de
prez
enta
re a
impo
rtan
ței l
imbi
i pen
tru
dezv
olta
rea
pers
onal
ă.Pr
ezen
tare
a op
ortu
nită
ților
lim
bii r
omân
e.Ex
erci
ții d
e in
tegr
are
atitu
dina
lă în
sist
emul
de
valo
ri na
ționa
le.
Exer
ciții
de
culti
vare
a id
entit
ății
națio
nal-c
ultu
rale
, a
inte
resu
lui p
entr
u va
loril
e al
tor p
opoa
re, a
tole
ranț
ei fa
ță d
e va
loril
e di
n al
terit
ate.
Expo
ziția
tem
atică
(bio
bibl
iogr
afică
, virt
uală
).Pr
odus
e: p
așap
ortu
l lin
gvisti
c, p
roie
ctul
de
grup
, exp
oziți
a te
mati
că.
2.1.
Exp
rimar
ea a
rgum
enta
tă a
un
ui p
unct
de
vede
re p
ropr
iu
priv
ind
repr
ezen
tare
a ac
elei
ași t
eme
în d
iver
se
text
e or
ale.
Situ
aţia
de
com
unic
are
• N
egoc
iere
a. S
tilur
i și t
ehni
ci d
e ne
goci
ere
Dicţ
ia•
Gest
ul și
mim
ica
în a
cțiu
nea
verb
ală
• Ți
nuta
în ti
mpu
l com
unic
ării
Activ
ități:
Trai
ning
voc
al-r
espi
rato
r.Ex
erci
ții d
e co
ordo
nare
a d
icție
i cu
mișc
area
.Pr
ezen
tare
ora
lă; P
reze
ntar
ea si
mul
tană
, în
două
lim
baje
–
verb
al și
gra
fic –
a u
nui s
ingu
r obi
ect (
cart
e, p
erso
naj,
țară
, et
c.).
38
2.2.
Util
izare
a efi
cien
tă a
m
etod
elor
de
inte
rpre
tare
fo
no-v
erbo
-mot
or în
div
erse
co
ntex
te d
e co
mun
icar
e.
2.3.
Rea
lizar
ea p
reze
ntăr
ilor
oral
e m
ultim
odal
e în
fața
un
ui p
ublic
nec
unos
cut.
Stra
tegi
i efic
ient
e de
con
cepe
re şi
de
com
preh
ensi
une
a te
xtul
ui o
ral
• Ac
cent
ul lo
gic
Stra
tegi
i efic
ient
e de
asc
ulta
re a
ctivă
• As
culta
rea
activ
ă și
nego
cier
ea
info
rmaț
iei
Tem
atici
reco
man
date
pen
tru
proi
ect
de g
rup:
Etic
hete
ver
bale
şi n
onve
rbal
e (n
ațio
nale
şi in
tern
ațio
nale
) etc
.
Exer
ciții
de
antr
enar
e a
ținut
ei c
orec
te în
tim
pul c
omun
icăr
ii.Ex
erci
ții d
e sc
him
bare
și a
ntre
nare
a a
ccen
tulu
i log
ic.
Dezb
ater
i; Fo
rum
de
disc
uții,
cha
t etc
.Ex
poziț
ia te
mati
că (b
iobi
blio
grafi
că, v
irtua
lă) e
tc.
Exer
ciții
de
dife
renț
iere
a in
form
ație
i de
inte
nția
de
com
unic
are
și de
atit
udin
ea c
omun
icati
vă p
e ba
za u
rmăr
irii
unei
secv
ențe
din
tr-o
ecr
aniza
re e
tc.
Prod
use:
exp
oziți
a (fo
to, v
ideo
), de
zbat
erea
, pre
zent
area
au
dio/
vide
o în
regi
stra
tă e
tc.
3.1.
Util
izare
a el
emen
telo
r din
te
rmin
olog
ia li
ngvi
stică
și
teor
ia li
tera
ră în
rece
ptar
ea
text
ului
art
istic
.
3.2.
Val
orifi
care
a lim
baju
lui
artis
tic p
rin a
rgum
enta
rea
prop
riilo
r stă
ri po
stle
ctor
ale.
3.3.
Apr
ecie
rea
valo
rilor
pro
-m
ovat
e în
text
ul li
tera
r prin
op
eraț
iona
lizar
ea e
lem
ente
- e
lem
ente
-lo
r de
teor
ie li
tera
ră.
3.4.
Rez
umar
ea u
nui f
ragm
ent/
alin
eat d
e te
xt în
lim
ita
unui
num
ăr d
eter
min
at d
e cu
vint
e.
• Ca
rtea
, mijl
oc d
e co
mun
icar
e. P
ublic
ațiil
e pe
riodi
ce
Text
ul li
tera
r/te
xtul
non
liter
ar•
Folc
loru
l și l
itera
tură
pop
ular
ă•
Lite
ratu
ra p
opul
ară
și lit
erat
ură
cultă
Ope
ra e
pică
• Va
loril
e te
xtul
ui e
pic
Ope
ra d
ram
atică
• Te
xtul
dra
mati
c
Pers
onaj
ul li
tera
r•
Pers
onaj
e re
prez
enta
tive
din
dife
rite
oper
e lit
erar
e•
Pers
onaj
ul li
tera
r și p
erso
nalit
atea
ist
oric
ă•
Cara
cter
izare
a pe
rson
ajul
ui li
tera
r
Activ
ități:
Stra
tegi
i de
com
preh
ensiu
ne: r
eflec
ții a
supr
a lim
baju
lui ș
i a
stru
ctur
ii te
xtel
or d
e tip
epi
c, li
ric, d
ram
atic.
Exer
ciții
de
iden
tifica
re a
spec
ificu
lui t
extu
lui f
olcl
oric
.Pr
ezen
tare
a cu
pre
cizie
a se
ntim
entu
lui î
n fa
za p
ostle
ctur
ă.Id
entifi
care
a va
loril
or li
tera
r-arti
stice
pe
parc
ursu
l lec
turii
.de
codi
ficar
e ad
ecva
tă a
con
otaț
iilor
ca
sem
n de
finito
riu în
în
țele
gere
a m
esaj
ului
ope
rei l
itera
re.
Activ
izare
a ex
perie
nței
est
etice
și d
e vi
ață
în p
roce
sul
inte
rpre
tării
text
ului
lite
rar
Iden
tifica
rea/
inte
rpre
tare
a in
dici
ilor d
e cr
onot
op.
Stra
tegi
i de
inte
rpre
tare
: int
erpr
etar
ea li
mba
julu
i figu
rat,
disc
uții
priv
ind
sem
nific
ațiil
e te
xtel
or c
itite
.Ex
erci
ții d
e ar
gum
enta
re a
unu
i pun
ct d
e ve
dere
form
ulat
în
baza
text
ului
stud
iat.
Inte
rpre
tare
a te
xtul
ui li
ric p
rin a
gend
a în
trei
păr
ți/ju
rnal
ul
trip
lu.
Însc
enar
ea fr
agm
ente
lor d
e te
xt d
ram
atic.
Evid
enție
rea
argu
men
telo
r cu
priv
ire la
însc
riere
a op
erei
lit
erar
e în
sist
emul
de
valo
ri pe
rson
al (a
l ele
vulu
i).
39
3.5.
Com
para
rea
pers
onaj
elor
re
prez
enta
tive
din
dife
rite
oper
e lit
erar
e.
3.6.
Rap
orta
rea
text
elor
lite
rare
și
nonl
itera
re la
pro
priil
e ex
perie
nțe
de v
iață
și d
e le
ctur
ă.
3.7.
Sta
bilir
ea u
nor a
finită
ți, la
ni
vel d
e m
esaj
și te
mati
că,
într
e do
uă sa
u m
ai m
ulte
op
ere
liter
are.
Ope
ra li
rică31
• Po
ezia
liric
ă•
Vers
ul li
ber
Figu
ri de
stil
• M
etaf
ora
• An
afor
a•
Epifo
ra•
Alite
rația
• As
onan
ța•
Sim
bolu
l
Spec
ii lit
erar
e în
cal
itate
de
text
-sup
ort:
pove
stire
a, n
uvel
a, b
alad
a, b
alad
a cu
ltă,
poem
ul e
roic
, oda
, rom
anul
, com
edia
Tras
area
pun
ctel
or d
e ve
dere
cu
refe
rință
la in
fluen
ța
mes
ajul
ui o
pere
i lite
rare
asu
pra
viziu
nii p
ropr
ii de
spre
lum
e.De
term
inar
ea v
alor
ică
prin
con
trib
uția
ope
rei l
itera
re la
sc
him
bare
a ati
tudi
nii f
ață
de lu
me.
Org
aniza
rea
unor
disc
uții
priv
ind
ordo
nare
a și
iera
rhiza
rea
info
rmaț
iilor
obț
inut
e pr
in le
ctur
ă.Pr
odus
e: a
gend
a de
lect
ură,
apr
ecie
rea
pers
onal
ă, sc
enar
iul
de șe
zăto
are,
sond
ajul
de
opin
ie în
soțit
de
com
enta
rii; c
lipul
vi
deo/
trai
leru
l în
baza
text
ului
stud
iat,
cart
ea e
lect
roni
că.
4.1.
Util
izare
a efi
cien
tă a
scris
ului
pr
in st
ruct
urar
ea c
orec
tă și
es
tetic
ă a
text
elor
.
4.2.
Pla
sare
a gr
afică
în p
agin
ă a
text
ului
lite
rar ș
i non
liter
ar.
4.3.
Refl
ecta
rea,
în sc
ris, a
exp
e-rie
nțel
or, i
deilo
r, ju
decă
ților
, op
iniil
or, a
rgum
ente
lor p
rin
man
ifest
area
flex
ibili
tății
, or
igin
alită
ții în
text
ele
pro-
prii.
Scrie
rea
refle
xivă
• Te
xtul
arg
umen
tativ
• Es
eul
Scrie
rea
imag
inati
vă•
Text
ul d
escr
iptiv
32
• Po
rtre
tul
Scrie
rea
met
alite
rară
• Co
men
tare
a un
ui te
xt li
ric•
Com
enta
rea
unui
frag
men
t de
text
epi
c•
Rezu
mat
ul te
xtul
ui li
tera
rSc
riere
a fu
ncţio
nală
• Ce
rere
• CV
-ul
• Sc
risoa
rea33
etc.
Activ
ități:
Atel
ier d
e sc
riere
.Di
scrim
inar
ea/s
truc
tura
rea
idei
lor p
rinci
pale
și se
cund
are
pen-
tru
elab
orar
ea te
xtul
ui.
Alcă
tuire
a pl
anul
ui d
e id
ei a
l ese
ului
, urm
ând
un a
lgor
itm.
Anal
iza m
ostr
elor
de
text
e fu
ncțio
nale
.Di
spun
erea
gra
fică
în p
agin
ă a
elem
ente
lor c
onsti
tuen
te a
le
text
ului
/tex
telo
r de
dife
rite
tipur
i. El
abor
area
CV-
ului
.Ex
erci
ții d
e st
ruct
urar
e a
unui
text
în se
cven
țe d
istinc
te în
fu
ncție
de
desti
nata
r.Ex
erci
ții d
e fo
losir
e a
dive
rsel
or su
rse
pent
ru re
aliza
rea
unei
lu
crăr
i com
plex
e, c
orel
ând
info
rmaț
ia se
lect
ată
cu id
eile
unu
i pl
an p
erso
nal r
ealiz
at a
nter
ior.
Exer
ciții
de
scrie
re a
unu
i tex
t cu
asam
blar
ea u
nor g
rafic
e,
tabe
le, d
iagr
ame.
Rela
ționa
rea
prop
oziți
ilor p
rin c
onec
tori.
31 V
a fi
proi
ecta
tă la
niv
elul
lect
urii
inte
roga
tiv-in
terp
reta
tive:
obs
erva
re, e
xplo
rare
, int
erpr
etar
e32
de
activ
ități
33 d
e m
otiva
re, d
e re
cuno
știnț
ă
40
4.4.
Ela
bora
rea
text
elor
în fo
rmat
el
ectr
onic
prin
resp
ecta
rea
stru
ctur
ii și
a se
mne
lor d
e or
togr
afie
și pu
nctu
ație
.
Exer
ciții
de
elab
orar
e a
unui
text
de
tip o
pini
e/ar
gum
enta
tiv
desp
re u
n te
xt li
tera
r/ev
enim
ent p
etre
cut î
n vi
ața
clas
ei sa
u un
co
nflic
t ide
ntific
at în
tr-u
n te
xt re
com
anda
t de
prof
esor
.Ex
erci
ții d
e el
abor
are
a un
ui te
xtel
or fu
ncțio
nale
pen
tru
dive
rse
situa
ții.
Reda
ctar
ea d
e ca
ract
eriză
ri a
unor
per
sona
je.
Exer
ciții
de
reda
ctar
e a
unor
lucr
ări,
prin
men
ționa
rea
surs
elor
de
info
rmar
e/do
cum
enta
re.
Eval
uare
a pr
oprii
lor c
ompo
rtam
ente
și a
titud
ini p
rin ra
port
are
la u
n m
odel
dat
.Pr
ezen
tare
a un
ui te
xt, v
alor
ificâ
nd te
hnol
ogia
mod
ernă
și u
tili-
zare
a in
tern
etul
ui în
tr-o
man
ieră
resp
onsa
bilă
.Re
dact
area
rezu
mat
ului
.Ap
licar
ea a
lgor
itmilo
r de
elab
orar
e a
com
enta
riulu
i.Pr
oduc
erea
text
elor
de
dim
ensiu
ni m
edii
(1,5
-2 p
agin
i), c
u uti
lizar
ea m
ijloa
celo
r exp
resiv
e al
e lim
bii.
Elab
orar
ea lu
crăr
ilor î
n va
riant
ă el
ectr
onic
ă.Su
sțin
erea
cor
espo
nden
ței.
Util
izare
a pr
ogra
mel
or d
e do
cum
enta
re și
ver
ifica
re.
Alte
tipu
ri de
text
e re
com
anda
te p
entr
u ac
tivită
țile
de re
dac-
tare
: anu
nțul
pub
licita
r, ar
ticol
ul d
e pr
esă;
foru
mul
de
disc
uții;
ju
rnal
de
călă
torie
; spo
tul p
ublic
itar;
repo
rtaj
ul; c
onsp
ectu
l; re
cenz
ia e
tc.
Prod
use:
text
ul m
etal
itera
r, te
xtul
refle
xiv,
text
ul im
agin
ativ,
text
ul fu
ncțio
nal.
5.1.
Apl
icar
ea a
chizi
țiilo
r lin
g-vi
stice
în re
aliza
rea
acte
lor
com
unic
ative
.
5.2.
Arg
umen
tare
a re
lație
i din
tre
norm
ă, a
bate
re și
uz î
n di
ver-
se si
tuaț
ii de
com
unic
are.
Ort
ogra
fia şi
pun
ctua
ţia•
Mod
ifică
ri în
ort
ogra
fia li
mbi
i rom
âne:
DO
OM
-2, 2
010:
scrie
rea
cu li
teră
mic
ă sa
u m
are
• N
orm
ele
de p
unct
uație
ale
lim
bii r
omân
e
Activ
ități:
Iden
tifica
rea
sens
urilo
r cuv
inte
lor n
ecun
oscu
te, u
tilizâ
nd
dive
rse
dicț
iona
re.
Lect
ura
artic
olel
or le
xico
grafi
ce.
Inte
grar
ea c
uvin
telo
r exp
licat
e în
con
text
e co
ncre
te.
Exer
ciții
de
iden
tifica
re și
ana
liză
a pă
rțilo
r de
vorb
ire.
41
5.3.
Inte
grar
ea d
iver
selo
r str
a-te
giilo
r de
învă
țare
aut
o-no
mă
a lim
bii c
u aj
utor
ul
dicț
iona
relo
r.
5.4.
Eva
luar
ea e
xprim
ării
prop
rii
și a
celo
rlalți
prin
rapo
rtar
e la
nor
mă.
5.5.
Val
orifi
care
a po
tenț
ialu
lui
expr
esiv
al p
ărțil
or d
e vo
rbire
în
text
ele
stud
iate
.
Lexi
cul
• Li
mba
lite
rară
/pop
ular
ă; li
mba
vor
bi-
tă/s
crisă
. Nor
mel
e or
togr
afice
și d
e pu
nctu
ație
ale
lim
bii r
omân
e•
Voca
bula
rul l
imbi
i rom
âne
• St
ruct
ura
voca
bula
rulu
i•
Voca
bula
rul f
unda
men
tal ș
i mas
a vo
ca-
bula
rulu
i. M
odifi
cări
ale
voca
bula
rulu
i•
Serii
le si
noni
mic
e•
Mijl
oace
de
îmbo
gățir
e a
voca
bula
rulu
i: in
tern
e și
exte
rne.
Priv
ire d
e an
sam
blu.
Ex
pres
ii fr
azeo
logi
ce•
Circ
ulaț
ia c
uvin
telo
r în
timp.
Arh
aism
ele.
N
eolo
gism
ele.
Cuv
inte
le m
oște
nite
și
cuvi
ntel
e îm
prum
utat
e•
Stilu
rile
func
ționa
le a
le li
mbi
i. Ab
ater
e de
la n
orm
ă: a
naco
lutu
lM
orfo
logi
a●
Părț
ile d
e vo
rbire
: priv
ire d
e an
sam
blu
● Va
loril
e sti
listic
e al
e pă
rțilo
r de
vorb
ireSi
ntax
a•
Părț
ile d
e pr
opoz
iție.
Priv
ire d
e an
sam
blu
• Fr
aza.
Coo
rdon
area
și su
bord
onar
ea•
Subo
rdon
area
prin
con
junc
ții su
bord
ona-
toar
e, p
rin p
ronu
me
și ad
verb
e re
lativ
e•
Subi
ectu
l. Pr
opoz
iția
subo
rdon
ată
su-
biec
tivă
• Pr
edic
atul
ver
bal.
Pred
icat
ul n
omin
al.
Prop
oziți
a su
bord
onat
ă pr
edic
ativă
• At
ribut
ul. P
ropo
ziția
subo
rdon
ată
subo
r-do
nata
atr
ibuti
vă
Iden
tifica
rea
elem
ente
lor d
e lim
bă în
text
ele
artis
tice,
ști
ințifi
ce și
pub
licisti
ce.
Exer
ciții
de
iden
tifica
re/d
elim
itare
a p
ropo
zițiil
or în
fraz
ă.Ap
licar
ea re
gulil
or st
udia
te la
pro
duce
rea
text
ului
scris
.Ex
erci
ții d
e re
prez
enta
re g
rafic
ă a
rela
ției d
intr
e pr
opoz
iții î
n ca
drul
fraz
ei.
Com
enta
rea
orto
gram
elor
și a
sem
nelo
r de
punc
tuaț
ia.
Anal
iza fa
ptel
or d
e lim
bă.
Util
izare
a ad
ecva
tă a
term
inol
ogie
i lin
gvisti
ce.
Atel
ier d
e sc
riere
.At
elie
r de
vorb
ire.
Activ
ități
de u
tiliza
re a
div
erse
lor r
esur
se in
form
ațio
nale
și
com
unic
ațio
nale
pen
tru
core
ctitu
dine
și a
utoc
ontr
ol.
Prod
use:
test
ul d
e vo
cabu
lar,
test
ul d
e or
togr
afie,
test
ul d
e pu
nctu
ație
, pro
iect
ul d
e gr
up, p
roie
ctul
indi
vidu
al, p
orto
foliu
l, pr
ezen
tare
a or
ală/
pe d
iferit
e su
port
uri,
dict
area
.
42
• Co
mpl
emen
tele
nec
ircum
stan
țiale
: di-
rect
și in
dire
ct. P
ropo
ziția
subo
rdon
ată
com
pleti
vă d
irect
ă. P
ropo
ziția
subo
rdo-
nată
com
pleti
vă in
dire
ctă
• Co
mpl
emen
tele
circ
umst
anția
le: d
e lo
c, d
e tim
p, d
e m
od, d
e ca
uză,
de
scop
, con
dițio
nal,
conc
esiv,
con
secu
tiv.
Subo
rdon
atel
e ci
rcum
stan
țiale
: de
loc,
de
tim
p, d
e m
od, d
e ca
uză,
de
scop
, co
ndiți
onal
ă, c
once
sivă,
con
secu
tivă
• N
orm
e de
pun
ctua
ție în
fraz
a cu
pr
opoz
iții s
ubor
dona
te6.
1. P
reze
ntar
ea id
eilo
r rec
epta
te
din
cotid
ian,
într
-un
disc
urs.
6.2.
Inte
grar
ea e
xper
ienț
elor
de
lect
ură
în c
onte
xte
școl
are
și de
via
ță.
Com
unic
area
în a
cţiu
ne•
Disc
urs d
espr
e un
eve
nim
ent s
ocio
-cul
-tu
ral
Lim
baju
l şi l
itera
tura
, a în
văţa
să în
veţi
•Li
mba
jul ș
i lite
ratu
ra în
inte
rnet
Lite
ratu
ra, a
învă
ţa să
fii
•In
tere
se și
atit
udin
i de
lect
ură
•Ex
perie
nțe
de le
ctur
ă di
n vi
ața
unor
pe
rson
alită
ți•
Lite
ratu
ra și
isto
ria
Tem
e tr
ansd
isci
plin
are34
: Tim
pul.
Trad
ițiile
nea
mul
ui m
eu.
Patr
iotis
mul
. Răz
boiu
l. Li
bert
atea
. Dre
pta-
tea.
Per
sona
lităț
ile n
eam
ului
. Asp
irații
le.
Activ
ități:
Sele
ctar
ea in
form
ație
i Disc
erne
rea
info
rmaț
iei.
Reda
ctar
ea d
iscur
sulu
i.Ac
cesa
rea
la o
ră și
indi
vidu
al a
surs
elor
dig
itale
.Le
ctur
a ex
pres
ivă
a te
xtel
or li
tera
re.
Exer
ciții
de
mon
itoriz
are
a pr
oprie
i lec
turi
Exer
ciții
de
moti
vare
a in
tere
sulu
i pen
tru
lect
uri.
Exer
ciții
de
argu
men
tare
a p
refe
rințe
lor l
itera
re.
Exer
ciții
pra
ctice
pen
tru
apro
fund
area
tehn
icilo
r de
lect
ură.
Lect
ura
ghid
ată.
Lect
ura
inte
roga
tivă
a te
xtel
or.
Lect
ura
inde
pend
entă
a te
xtel
or d
e pr
opor
ții.
Disc
uții
asup
ra le
ctur
ilor.
Prod
use:
disc
ursu
les
eul s
truc
tura
t, pr
ezen
tare
a cu
supo
rt m
ultim
odal
.
34 N
otă.
Pro
feso
rul î
mpr
eună
cu
elev
ii al
eg sa
u pr
opun
gen
eric
ele.
43
La sf
ârşi
tul c
lase
i a IX
-a, e
levu
l poa
te:
• pe
rcep
e ad
ecva
t ide
ntita
tea
lingv
istică
și c
ultu
rală
pro
prie
în c
onte
xt n
ațio
nal;
• pa
rtici
pa la
inte
racț
iuni
ver
bale
în d
iver
se si
tuaț
ii de
com
unic
are
oral
ă;•
lect
ura
și re
cept
a te
xte
liter
are
și no
nlite
rare
prin
div
erse
stra
tegi
i;•
prod
uce
text
e sc
rise
de d
iferit
tip,
pe
supo
rtur
i var
iate
;•
utiliz
a lim
ba c
a sis
tem
și n
orm
e lin
gvisti
ce (l
exic
ale,
fone
tice,
gra
mati
cale
, sem
antic
e) în
real
izare
a ac
telo
r com
unic
ative
;•
inte
gra
expe
rienț
e lin
gvisti
ce și
de
lect
ură
în c
onte
xte
școl
are
și de
via
ță,
man
ifest
ând
atitu
dini
spec
ifice
pre
dom
inan
te:
• cu
riozit
ate
și to
lera
nță;
• co
eziu
ne și
coe
renț
ă di
scur
sivă;
• sp
irit d
e ob
serv
ație
și c
reati
vita
te a
rtisti
că/li
tera
ră;
• re
spon
sabi
litat
e pe
ntru
pro
pria
exp
rimar
e și
auto
cont
rol;
• id
ei p
erso
nale
și c
ompo
rtam
ente
lite
rar-a
rtisti
ce;
• ati
tudi
ne p
oziti
vă și
inte
res p
entr
u va
loril
e le
ctur
ii.
44
V. TEXTE RECOMANDATE
5.1. Pentru autorii de manuale şi pentru profesori
Textul literar, abordat ca o unitate comunicativă și ca un model de comunicare artis-tică, precum și textul nonliterar, privit ca o sursă de informare, vor contribui la edifica-rea și structurarea competenței de comunicare a elevilor, reclamată atât de competen-ța-cheie comunicarea în limba de instruire,35 cât și de competențele specifice ale altor discipline de studiu.
Un aspect al integrării se manifestă în cercetarea textului literar ca fapt de limbaj, ca unitate comunicativă, înainte ca acesta să fie examinat ca o țesătură de semne, idei și imagini.
Textele literare și nonliterare selectate de autorii de manuale și de către profesori vor reflecta și exigențele noilor educații, ca valori pedagogice importante ale secolului al XXI.
La alegerea textului literar se va ține cont de următoarele principii specifice ELA36:Selectarea/structurarea conținuturilor educației literare (EL) se realizează în baza
anumitor:a) adecvării la teleologia și tehnologia ELA;b) valorii artistice certificate: valoarea națională/universală a operei/creației scriito-
rului;c) convergenței/coerenței în promovarea valorilor fundamentale ale humanitasu-
lui, valorilor naționale și în formarea axiologică a elevilor;d) valorificării de către operă a surselor folclorice și mitologice naționale (aplicare
selectivă);e) adecvării la interesele de lectură ale elevilor și asigurării zonei proxime de dezvol-
tare literară;f) diversității poetice (tematice, de gen, stilistice etc.);g) instrumentării riguroase a activității de lectură a elevilor;h) plinătății axiologice: coerenței valorilor fundamentale (Adevărul, Binele, Frumo-
sul, Dreptatea, Libertatea), valorilor specifice creației artistice (estetice, morale, religioase, teoretice), coerenței valorilor contextuale;
i) plinătății și coerenței sistemului de elemente ale limbajului poetic: forma, struc-tura, figurile de stil, versificația;
j) convergenței/coerenței cu structura sistemului de activitate lectorală a elevilor;k) accesibilității sau adecvării structurii conținuturilor la structura actelor de recep-
tare poetică a elevilor;l) concentric – liniar și istorismului;
35 Deși Cadrul european de referință racordează prima competență la limba maternă, considerăm că, într-o Europă multietnică și plurilingvă, aceasta ar trebui să se numească, mai exact, comunicarea în limba de instruire. Nici pentru elevii din Republica Moldova nu se pune semnul egalității între limba maternă și limba de instruire. Mai mult, există, indubitabil, numeroase situații în care elevii crescuți în familii bilingve nici nu au posibilitatea să comunice, în mediul școlar, în limbile lor materne, cu atât mai mult, să fie instruite în respectivele limbi.
36 PÂSLARU, VL. Introducere în teoria educației literar-artistice. București: Sigma, 2013., p.188
45
m) coerenței cu conținuturile educației lingvistice și artistic-estetice (educației muzi-cale, artistico-plastice etc.);
n) coerenței și continuității în raport cu structura sistemului național de învățământ.Principiile de selectare a textelor literare pentru studiu și lectură în clasele
a V-a – a IX-a oferă deschideri în special pentru realizarea educației pentru valori, educației pentru cetățenie, educației pentru democrație, educației personale şi sociale, educației globale, educației pentru dezvoltare, educației pentru mediu/ecologice, educației pentru pace şi toleranță, educației pentru toți şi pentru fiecare, educației pentru comu-nicare şi mass-media, educației pentru viața de familie.37
NB! Textele poartă caracter de recomandare. În procesul proiectării didactice și valo-rificarea sensului didactic propriu-zis, vor fi selectate 3-5 texte literare din 2-3 autori, ur-mărind realizarea unităților de competență, formarea valorilor și atitudinilor adecvate prin ilustrarea concretă a secvențelor de conținut pentru fiecare clasă. Recomandăm ca alegerea textelor să fie făcută conform criteriului axiologic, al accesibilității și al resurse-lor educaționale, în funcție de competențele specifice urmărite în procesul de predare/învățare/evaluare, excluzând repetarea textelor, de la clasă la clasă, cu excepția actua-lizării unora.
Profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să abordeze în mod aplica-tiv (fără definirea conceptelor) noțiunile de teorie literară, pentru asigurarea compre-hensiunii și pentru argumentarea interpretării.
Mitul, legenda, basmul, parabola, literatură populară
Biblia povestită copiilor
Proverbele
Ghicitori
Legendele florei şi ale faunei
Petre Ispirescu Legende sau basmele românilor
Alexandru Mitru Legendele Olimpului
Ion Creangă Poveşti
Ioan Slavici Zâna Zorilor, Doi feți cu stea în frunte
Florin Bican Și v-am spus povestea aşa
Adina Popescu O istorie secretă a Ţării Vampirilor
Mircea Cărtărescu Enciclopedia zmeilorAurelian Silvestru Fărâme de suflet
PragulEusebiu Camilar Povestiri eroice
Dimitrie Bolintineanu Legende istorice
Nina Cassian Povestea celor doi tigri Ninigra şi Aligru
Marta Cosmin volumul Croitorul de poveşti
37 ibidem p.186
46
Ioana Nicolae Aventurile lui Arik, Arik şi mercenarii, Ferbonia, Vertijia
Monica Pillat Corabia timpului
Ana Alfianu Val şi cetatea sufletelor
Cornel Vlaiconi Domnul Papuzek
Simona Antonescu Regina Maria şi Marea Unire (din seria Istoria povestită copiilor)
Radu Vancu Regele PiticuțBalada şi poemul eroic
Balade populare româneşti: Miorița, Monastirea Argeşului, Soare-le şi Luna, Toma Alimoş, Balada lui Constantin Brâncoveanul etc.
Vasile Alecsandri Dan, căpitan de plai, Noapte Sfântului Andrii, Dumbrava Roşie etc.George Coșbuc Moartea lui Fulger, Paşa Hassan, Nunta Zamfirei, Moartea lui
Gelu etc.Spiridon Vangheli Șalul verde
Proza scurtă
Ion Luca Caragiale Momente şi schițe
Vasile Alecsandri Vasile Porojan
Geo Bogza Basm
Ion Creangă Povestiri
Emil Gârleanu Din lumea celor care nu cuvântă
Tudor Arghezi Cartea cu jucării
Ioan Al. Brătescu-Voinești Puiul
M. Gh. Cibotaru Lupul (Mița)Ion Druță Daruri, Balada celor cinci motănaşi, Toiagul păstoriei, Povestea
furnicii, Horodişte, Samariteanca, Ultima lună de toamnăGeorge Meniuc Delfinul, Caloian
Ionel Teodoreanu Ulița copilăriei, În casa bunicilor
Nicolae Dabija Pe urmele lui Orfeu
Adina Popescu 8 povestiri de pe Calea Moşilor
Vasile Voiculescu Ciobănilă
Mircea Sântimbreanu Recreația mare
Spiridon Vangheli Copii în cătuşele Siberiei, Crăița, Școala vieții
Claudia Partole Floarea iubirii
Antoine de Saint-Exupéry Micul prinț
Romanul
Constantin Chiriță Cireşarii
Ionel Teodoreanu La Medeleni
47
Radu Tudoran Toate pânzele sus!
Mihail Drumeș Elevul Dima dintr-a şaptea
Ovidiu Verdeș Muzici şi faze
Aureliu Busuioc Când bunelul era nepot, Lătrând la lună
Ion Druță Clopotnița
Nicolae Esinencu Doc
Nicolae Dabija Tema pentru acasă
Claudia Partole Rebela
Marcel Gherman Universuri paralele, Cer albastru deasupra Arcadiei
Simona Popescu Exuvii
Liliana Corobca Kinderland
Ioana Pârvulescu Inocenții
Filip Florian Toate bufnițele
Mishel Brule Băiatul care voia să doarmă
Patrick Skene Catling Povestea băiatului care transformă în ciocolată tot ce atinge
Jack London Colț Alb
J.K. Rowling Harry Potter (serie)
Daniel Defoe Robinson Crusoe
Louis Sacha Tabăra
R.J. Palacio Minunea
Gary Paulsen Toporişca
Alexandre Dumas Cei trei muşchetari
Al. Beleaev Capul profesorului Dowell
Jules Verne Copiii căpitanului Grant, Insula misterioasă, Un căpitan de 15 ani
Charles Dickens Poveste de Crăciun, Marile speranțe
Rui Zink Cititorul din peşteră
Genul liric
Vasile Alecsandri Iarna, Oaspeții primăverii, Sfârşit de toamnă etc.Mihai Eminescu Criticilor mei, Ce te legeni, Revedere, Povestea codrului, Crăiasa
din poveşti, Sara pe deal etc.Alexei Mateevici Limba noastră, Cântecul zorilor
George Coșbuc Cântec, Mama, La oglindă, Iarna pe uliță etc.
George Topârceanu Text reprezentativ contextului tematic, la alegereGrigore Vieru Cuvântul mama, Cântec de leagăn pentru mama, Cămăşile, For-
mular, Legământ, În limba ta, Eminescu, Reaprindeți candela, etc.
48
Vasile Romanciuc Arbore în toamnă târzie, Albina, Omul de piatră, Doi iezi, Copilă-ria, De parcă te ascultă Eminescu
Nicolae Dabija Poeme pentru totdeauna
Nina Cassian Text reprezentativ contextului tematic, la alegere
Ion Vatamanu Text reprezentativ contextului tematic, la alegere
Aureliu Busuioc Bătrânul poet etc.
Arcadie Suceveanu Text reprezentativ, la alegere
Genul dramatic
Vasile Alecsandri Chirița în Iaşi sau Două fete ş-o neneacă
Ion Băieșu Preşul sau Crimă pe palier
Dumitru Matcovschi Text reprezentativ contextului tematic, la alegereMatei Vișniec Omul de zăpadă care voia să întâlnească soarele, Extraterestrul
care îşi doreşte ca amintire o pijama
5.2. Texte pentru memorizare
Se recomandă ca elevii să memorizeze următoarele tipuri de texte literare:• Clasa a V-a: 2 poezii lirice, un fragment de text epic (1/2 pagină);• Clasa a VI-a: 2 poezii lirice, 1 fabulă;• Clasa a VII-a: 3 poezii lirice, un fragment de poem eroic (1/2 pagină);• Clasa a VIII-a: 3 poezii lirice, un fragment de text dramatic (un rol într-un dialog);• Clasa a IX-a: câte o poezie lirică sau fragment de text epic la fiecare temă literară.
5.3. Teme literare generice pentru realizarea unităţilor de învăţare
Curriculumul prevede abordarea conținuturilor în progresie tematică. Universul tematic al conținuturilor ELA vor viza următoarele tipuri de valori:
• valori fundamentale ale humanitas-ului: Adevărul, Binele, Frumosul, Dreptatea, Libertatea;
• valori specifice creației artistice: estetice, morale, religioase, teoretice;38
• valori contextuale: valorile imanente și valorile in actu ale operelor literare.39
Fiecare temă dintre acestea constituie centrul proiectării pe unități de învățare te-matică, fiecare unitate abordând integrat toate domeniile de conținut (Comunicare ora-lă, Lectură, Redactare, Elemente de construcție a comunicării, Elemente de intercultura-litate) și vizând toate competențele specifice.
38 SURDU, AL., Pentamorfoza artei. București: Editura Academiei Române, 199339 PÂSLARU, VL. Introducere în teoria educației literar-artistice. București: Sigma, 2013., p.186 și SURDU, AL.,
Pentamorfoza artei. București: Editura Academiei Române, 1993
49
VI. REPERE METODOLOGICE DE PREDARE-ÎNVĂȚARE-EVALUARE
6.1. Repere de desfăşurare a demersului didactic
Privită ca disciplină de studiu și – concomitent – ca limbă de instruire (de școlari-zare), Limba și literatura română este desemnată drept prioritară, dar și responsabilă pentru formarea competențelor de comunicare necesare elevului atât la studierea ce-lorlalte discipline, cât și în activitatea sa ulterioară. „Comunicarea în limba maternă este abilitatea de a exprima și de a interpreta concepte, gânduri, sentimente, fapte și opinii, atât în formă scrisă, cât și orală (ascultare, vorbire, citire și scriere), și de a interacționa lingvistic adecvat și creativ, în diverse contexte sociale și culturale: în educație și forma-re, la muncă, acasă și în timpul liber.” (Cadrul european comun de referință pentru limbi)
Activitățile de învățare pentru formarea competențelor specifice disciplinei trebuie să urmeze o progresie clară de la simplu la complex pe măsură ce se trece la o altă clasă la alta.
Actuala ediție orientează cadrele didactice spre realizarea activităților specifice componentelor: lingvistică, interrelațională, estetică și culturală. Astfel, activitățile din componenta lingvistică fundamentează competența de comunicare: sprijină procesul de înțelegere și de învățare formală, informală și nonformală, dă sens existenței socio-culturale a fiecărui individ și susține conștiința identității. Activitățile din Componenta interrelațională vizează formarea comportamentului comunicativ, fapt ce contribuie la inserția socială adecvată, asigurând învățarea pe toată durata vieții. Activitățile din Componenta estetică şi culturală urmărește descoperirea contextului cultural local și a patrimoniului național și universal și contribuie, în mod direct, la dezvoltarea personală a elevului, prin lectura literaturii și a altor tipuri de creație artistică.
Principiile didactice care trebuie să ghideze procesul de predare-învăţare-evaluare sunt:
• accentuarea caracterului interactiv al însușirii limbii, având în vedere abordarea limbii ca „limbă în funcțiune”, în variantele ei orale și scrise, ca instrument al ex-primării și al autoexprimării;
• stimularea gândirii logice și creative prin studiul limbii, în vederea formării unei personalități autonome, capabile să-și prezinte păreri, să accepte diversitatea de idei și de opinii;
• accentuarea proceselor de construcție a sensului global în receptarea textelor literare și nonliterare;
• abordarea, ca noțiuni-ancoră, a conceptelor de gramatică, având rol orientativ în exersarea contextuală a limbii, înțelegerea acestora având rolul de a susține gândirea metalingvistică, de a orienta mecanismele de autocorectare și de a mo-tiva preocuparea pentru exprimarea corectă, controlată și eficientă, adaptată la specificul situației de comunicare;
• abordarea conceptelor de teorie literară ca noțiuni-ancoră, cu rol structurant în înțelegerea și în interpretarea textelor, conștientizarea importanței acestora
50
în dezvoltarea elevului ca cititor și în formarea interesului său pentru cultura națională și europeană;
• centrarea demersurilor didactice pe învățarea activă și pe evaluare continuă; • proiectarea activităților didactice centrate pe dezvoltarea integrată a
competențelor-cheie; • transpunerea activităților școlare în medii sociolingvistice reale, in contexte non-
formale si informale și re-crearea unor „realități exterioare” în clasă.
Sugestiile metodologice lasă suficientă libertate profesorilor de specialitate, dar ele conturează și concepția învățării limbii și literaturii române în gimnaziu, care deschide spre inter- și trans-disciplinaritate, spre o perspectivă dinamică asupra studiului, cu ac-cent sporit pe dezvoltarea competențelor și nu pe asimilarea unor cunoștințe, spre o abordare holistică, astfel încât elevii să înțeleagă legăturile dintre domeniile de conținut ale disciplinei și interdependența dezvoltării competențelor; de asemenea strategiile didactice selectate de profesor trebuie să fie descriptive și interactive, adică să ofere o deschidere largă spre varietățile limbii, spre uzul comun al acesteia, și spre diversitatea de genuri literare și nonliterare din literatura și media actuale.
Autorii de manuale trebuie să uzeze de beneficiile perspectivei cognitiviste și con-structiviste în studiul limbii și literaturii române, astfel ca profesorii să știe cum pot implica elevii în propria învățare, cea prin descoperire. La selectarea conținuturilor care permit dezvoltarea competențelor specifice, profesorii și autorii de manuale vor urmări aceeași progresie dinspre conținuturile mai simple spre cele mai complexe în fiecare domeniu de conținut specific limbii și literaturii române: vorbirea, redactarea, lectura, limba. Activităților didactice și conținuturile lingvistice și literare trebuie să reflecte, în mare măsură, noutățile din fiecare domeniu de conținut: cercetări lingvistice recente, apariții editoriale în cadrul literaturii pentru copii și adolescenți etc.
6.2. Tipologia şi formele de organizare a lecţiilor de Limba şi literatura română
Tipuri de lecții după criteriul competenței, cu specificarea materiei specifice disci-plinei:
• lecție de formare a capacităților de achiziţionare a cunoștințelor (comunicative, lingvistice, literare, lectorale);
• lecție de formare a capacităților de înţelegere a cunoștințelor cunoștințelor (co-municative, lingvistice, literare, lectorale);
• lecție de formare a capacităților de aplicare a cunoștințelor cunoștințelor (comu-nicative, lingvistice, literare, lectorale);
• lecție de formare a capacităților de analiză-sinteză a cunoștințelor cunoștințelor (comunicative, lingvistice, literare, lectorale);
• lecție de formare a capacităților de evaluare a cunoștințelor;• lecție mixtă La nivelul gimnazial, disciplina Limba şi literatura română, abordată integrat, se con-
cretizează/materializează în tipuri de lecție: • lecții de receptare/interpretare a textului (literar/nonliterar); • lecții de comunicare orală;
51
• lecții de gramatică și cultivare a vorbirii; • lecții de producere a textelor scrise;etc.Profesorul are libertatea de a alege forme de organizare a lecției: • ateliere de vorbire, discuție, scriere, creație, dezbatere; • atelier inter-transdisciplinar;• masă rotundă;• joc de rol (proces judiciar, ecranizare) etc.
6.3. Strategii didactice recomandate40
Pentru activități care urmăresc exprimarea identităţii lingvistice şi culturale proprii (competenţa 1):
• Activitățile vor viza compararea unor texte diverse, jocuri, vizionare de film/spec-tacole, teatru, redactarea unor narațiuni personale, a unor jurnale de călătorie, realiza-rea unor bloguri de promovare a locului de origine, dramatizarea, interviul etc.
Pentru activități centrate pe receptarea mesajului oral şi producerea de mesaj oral (competenţa 2)
• Activităţile de pre-ascultare vor viza strategii ce pregătesc și facilitează receptarea textului (anticiparea temei, diminuarea dificultăților lingvistice, semantice, referențiale etc.).
• Activităţile de ascultare propriu-zisă vor viza strategii de ascultare activă și de fi-xare a conținutului mesajului (completarea unor chestionare, a unor grile de observare, exerciții de identificare a emițătorului/receptorului/contextului comunicării etc.).
• Activităţile de post-ascultare vor viza strategii de reflecție (identificarea intenției de comunicare, congruența verbal-paraverbal-nonverbal, jocuri de rol, exerciții de tip povestire, descriere etc.).
• Activităţile de pre-producere a mesajului oral vor viza strategii de stabilire a conținutului mesajului și a intenției de comunicare în funcție de contextul comunicării (adaptarea mesajului la interlocutor, la situația de comunicare, selectarea comporta-mentului comunicativ potrivit, anticiparea efectului mesajului asupra interlocutorului etc.).
• Activităţile de producere propriu-zisă a mesajului oral vor viza strategii de expri-mare orală fluentă și corectă (exersarea pronunției, exersarea unor contexte de comu-nicare diverse, exprimarea intenției de comunicare prin mijloace verbale, paraverbale și nonverbale, exerciții de descriere, de povestire, de argumentare, adoptarea de com-portamente comunicative diverse prin joc de rol etc.).
• Activităţile de post-producere a mesajului oral vor viza strategii de reflecție (apro-fundarea experienței de comunicare prin completarea unor grile de evaluare etc.).
Pentru activități centrate pe lectura şi receptarea textelor literare şi nonliterare (competenţa 3):
38 Strategiile didactice enumerate au caracter orientativ.
52
• Activităţile de pre-lectură vor viza strategii ce pregătesc și facilitează receptarea textului (anticiparea temei, diminuarea dificultăților lingvistice, semantice, referențiale etc.).
• Activităţile de lectură vor viza strategii de ritmare și orientare a lecturii (lectura cu voce tare/silențioasă, lectura orientată/neorientată, lectura pe roluri, exersarea fluen-ței în lectură) și strategii de fixare a conținutului textului (chestionar, exerciții cu itemi de tip adevărat/fals, exerciții cu alegere multiplă, exerciții de completare, rezumat, po-vestire, harta sensului, organizarea grafică a informației, memorare etc.).
• Activităţile de post-lectură vor viza strategii de interpretare și de producere de text (discuții orientate asupra semnificațiilor textului, dezbaterea, jurnalul de lectură, scrierea creativă etc.)
Pentru activități centrate pe redactarea textului scris de diverse tipuri (competenţa 4): • Activităţile de pre-redactare vor viza strategii de recunoaștere a unor forme tex-
tuale, de documentare etc. (prezentarea unor grupaje de texte, discutarea unei teme, realizarea câmpului lexico-semantic, consultarea unor enciclopedii tipărite sau electro-nice etc.).
• Activităţile de redactare propriu-zisă vor viza strategii de producere de text (exer-sarea diferitelor tipare textuale, rescriere, recitire și corectare; scrierea în colaborare etc.).
• Activităţile de post-redactare vor viza strategii de reflecție (aprofundarea experi-enței de redactare prin completarea unor grile de (auto)evaluare etc.).
Pentru activități centrate pe utilizarea corectă, adecvată și eficientă a limbii în proce-sul comunicării orale și scrise (competenţa 5):
• Activitățile vor viza identificarea, însușirea, exersarea și reflecția asupra unor fapte de limbă, prin diverse tipuri de exerciții (exerciții de repetiție – dictare, recitare; exerciții de recunoaștere, de exemplificare, de completare și înlocuire, de transformare, exerciții de redactare, exerciții cu caracter ludic etc.).
Pentru activități centrate pe integrarea experiențelor lingvistice și de lectură în con-texte școlare și de viață (competenţa 6):
• Se recomandă ca, în proiectarea scenariului didactic, profesorul să țină cont de necesitatea exersării integrate a celor cinci competențe în funcție de tema fiecărui an de studiu, precum și de specificul individual și colectiv al clasei.
• Activitățile vor viza abordări inter- și transdisciplinare descrise în paragraful 8.2.
6.4. Elemente inter-şi transdisciplinare realizate la disciplina Limba şi literatura română
Interdisciplinaritatea, la studiul limbii și literaturii în gimnaziu, implică, în primul rând, aria curriculară Limbă şi comunicare, mai ales în ceea ce privește practica raționa-lă și funcțională a limbii. Deși pornesc din direcții diferite, limba română – de la funcți-onal spre rațional, ca limbă pe care elevul o vorbește coerent încă până la școlarizare și până a afla de structurile gramaticale sau categoriile semantice, iar limba străină – de la rațional spre funcțional, competențele lingvistice se intersectează în cazul echivalențe-lor semantice, gramaticale și lexicale.
53
Pe dimensiune literară, Curriculumul actual pledează pe principiul relațiilor inter-disciplinare și al interacțiunii literaturii cu artele, dezvăluind un potențial de educație literar-artistică și estetică a elevilor, valoarea căruia necesită investigații teoretice și aplicative serioase. Nici o altă disciplină școlară nu este în stare să realizeze funcția cognitiv-estetică și educativ-estetică ce le revine activităților verbal-artistice și artistice, elevii înșiși fiind participanți activi ai propriei formări artistic-estetice în mod implicit, ca ființe ce creează și se creează.
Competențele lectorale, formate și dezvoltate la Limba și literatura română, permit o înțelegere de profunzime a textelor de studiu și la limbile moderne, a textelor științi-fice din celelalte domenii. La fel, înțelegerea textului de studiu la Limba și literatura ro-mână, referința la anumite evenimente din viața națiunii sau a personalităților literare este sterilă fără o reală transdisciplinaritate cu istoria și geografia. Profesorul este acela care le poate valorifica pe larg, re-adunând o imagine globală a lumii din materii școlare învățate separat.
Activitățile transdisciplinare presupun abordarea integrată a curriculumului prin centrarea pe probleme ale lumii reale în contexte cotidiene, urmărind dezvoltarea com-petentelor pentru viață. Abordarea integrata a curriculumului solicită crearea de cone-xiuni între competențe/unități de competențe dobândite disparat, în cadrul diferitor discipline. O asemenea abordare nu se mai centrează pe discipline, ci le transcende, subordonându-le elevului – subiectului formării.
Transdisciplinaritatea presupune întrepătrunderea mai multor discipline, sub for-ma integrării curriculare, cu posibilitatea constituirii, în timp, a unei discipline noi sau a unui nou domeniu al cunoașterii, prin ceea ce se numește fuziune – faza cea mai radicală a integrării.
Abordarea integrată, specifică transdisciplinarității este centrată pe lumea reală, pe aspectele relevante ale vieții cotidiene, prezentate așa cum afectează și influențează ele viața noastră. Exemplu: Ce înseamnă să fii informat?
Administrarea activităților transdisciplinare la disciplina Limba şi literatura românăPrezentul curriculum promovează demersuri transdisciplinare câte 7-8 ore în fiecare
din clasele a V-a – a IX-a, după cum urmează:
Competenţa specifică 1. Perceperea identității lingvistice și culturale pro-prii în context național, manifestând curiozitate și toleranță.
2 ore
Competenţa specifică 2. Participarea la interacțiuni verbale în diverse situ-ații de comunicare orală, dovedind coeziune și coerență discursivă.
2 ore
Competenţa specifică 6. Integrarea experiențelor lingvistice și de lectură în contexte școlare și de viață, dând dovadă de atitudine pozitivă și interes.
3-4 ore
• Fiecare instituție de învățământ își poate alege succesiunea zilelor cu activități transdisciplinare.
• La nivelul unității de învățământ se va aproba planul calendaristic de desfășurare a acestor activități, în funcție de potențialul/disponibilitatea colectivului profesoral și managementul timpului.
54
Variante posibile de administrareVarianta 1 Varianta 2 Varianta 3 Varianta 4
O zi la sfârșitul fiecărei luni în afară de luna septembrie și mai.
Zile consecutive, după cum urmează:Octombrie – 2 zileDecembrie – 2 zileMartie – 3 zile
Decadele disciplinelor să se producă în con-text curricular și să prevadă zile transdis-ciplinare.
Câte o săptămâna pe semestru *(poate al-terna cu săptămânile pe disciplinele)
Tehnologia desfăşurării activităţilor transdisciplinare:1. Profesorii realizează activităţi de tip interdisciplinar (cooperare între discipline
înrudite). De ex.Limba şi literatura română şi Istorie, Limba şi literatura română şi geografie; Limba şi literatura română şi Limba străină; Limba şi literatura româ-nă şi Educația pentru societate, Limba şi literatura română şi Educația muzicală, Limba şi literatura română şi Educația plastică/tehnologică.
2. Inițial se stabilesc, la nivelul proiectelor de lungă durată teme interdisciplinare (în procesul activităților metodice).
3. Temele interdisciplinare se pot realiza în cadrul acelorași lecții cu profesorii care se succed în abordarea sarcinilor specifice disciplinei.
4. Temele interdisciplinare se pot realiza la fiecare lecție separat, la disciplina sa.
6.5. Specificul activităţilor de evaluare la disciplina şcolară Limba şi literatura română
Organizarea integrată a demersului educațional la Limba şi literatura română impu-ne o modificare a strategiilor de predare-învățare, dar și de evaluare. Proiectarea curri-culumului pe competențe, formarea și dezvoltarea acestora implică strategii adecvate de evaluare a performanței, adică a produselor, comportamentelor și a altor manifes-tări observabile, care dau dovadă de prezența acelor competențe.
Limba şi literatura română în gimnaziu include cunoștințe, capacități, atitudini, care măsoară un anumit comportament observabil în anumite situații, e vorba de compe-tențe, în cazul dat – competențe de comunicare și literar-lectorale, ce duc la anumite rezultate școlare, performanțe, la manifestarea culturii de comunicare și literar-artisti-ce, prin urmare, la cunoașterea valorică a limbii și literaturii; receptarea și interpretarea textelor literare, angajarea în producerea anumitor tipuri de texte/compoziții școlare prin capacitățile de lectură achiziționate.
În evaluare se va avea în vedere calitatea competențelor și a unităților de competen-țe, după cum urmează:
- în cazul competenței care se referă la exprimarea identităţii lingvistice şi cultu-rale proprii, se urmărește interesul pentru problema identitară, abilitatea de a interoga și de a formula idei privind valorile culturale românești și europene.
- în cazul competenței de receptare şi de producere a unor texte orale în diverse situaţii de comunicare, se va avea în vedere calitatea ascultării active și coerența mesajelor produse;
- în lectura şi receptarea textelor de diverse tipuri, se va avea în vedere acura-tețea comprehensiunii și substanțialitatea interpretării, urmărindu-se progresia competenței de lectură prin racordare la cadrele internaționale de referință;
55
- în redactarea unor texte de diverse tipuri, se va avea în vedere conținutul textu-lui, adecvarea la tiparul textual abordat și corectitudinea lingvistică;
- în cazul evaluării competenței de folosire corectă, adecvată şi eficientă a limbii în comunicarea orală şi scrisă se va avea în vedere raportarea la situația de co-municare și cunoașterea normei;
- în cazul evaluării competenţei de integrare a experienţelor lingvistice şi de lec-tură în contexte şcolare şi de viaţă, se vor aplica metode alternative de evaluare și vizează aprecierea modului în care elevul rezolvă probleme ale lumii reale în contexte cotidiene cu ajutorul experiențelor lingvistice și literare.
În contextul formării și dezvoltării competențelor evaluarea educațională se va fun-damenta pe următoarele principii, stipulate în Cadrul de Referință al Curriculumului Național:
• evaluarea este un proces permanent, o dimensiune esențială a procesului educațional și о practică eficientă în școală;
• evaluarea stimulează învățarea, formarea și dezvoltarea competențelor;• evaluarea se axează pe necesitatea de a compara pregătirea elevilor în raport de
competențele specifice, unitățile de competențe ale disciplinei Limba şi literatu-ra română;
• evaluarea la Limba şi literatura română implică utilizarea metodelor variate (tradiționale și moderne);
• evaluarea este un proces reglator, care determină calitatea activităților școlare la disciplină;
• evaluarea trebuie să-i conducă pe elevi spre о autoapreciere corectă și spre о îmbunătățire continuă a competențelor lingvistice și literare.
În procesul educațional la Limba şi literatura română, profesorul va realiza: • evaluarea inițială, cu funcția prognostică; • evaluarea curentă, cu funcția formativă;• evaluarea finală (sumativă), cu funcția diagnostică. Evaluarea sumativă finală pentru treapta gimnazială se realizează în baza unui test
unic cu barem unic de corectare.În ansamblu, evaluările sumative (finale) realizate vor demonstra dacă la finele mo-
dulului/unității/anului de învățământ sunt dobândite achizițiile determinate de unitățile de competență stabilite în curriculum pentru clasa respectivă.
Prin examenul de absolvire a gimnaziului, se va evalua dacă au fost formate competențele specifice Limbii şi literaturii române preconizate pentru treapta gimna-zială de învățământ și dacă au fost atinse standardele de eficiență a învățării limbii și literaturii române.
Evaluarea competențelor de comunicare/lingvistice vizează:• vorbirea orală: interacțiunea spontană sau interacțiunea pregătită, conversația,
discuția neoficială;• exprimarea în scris: realizarea scrisa a temelor, sarcinilor didactice, elaborarea
textelor în parametrii indicați.În acest caz, produsele și comportamentele supuse evaluării vor fi:- discursurile independente (diferite ca subiect și durată de la clasa a V-a la a IX-a);- actele comunicative colective (dialoguri, discuții, comunicarea observată în ca-
drul activităților de grup);
56
- lucrările scrise, variind atât dimensiunile, cât și condițiile de elaborare sau dificul-tatea sarcinilor.
Prin intermediul produselor școlare se vor evalua elementele culturii comunicării și elementele culturii lecturii. Criteriile de evaluare unice pentru produsele recomandate, precum și matricea de specificații (pentru testele docimologice) se regăsesc în ghidurile metodologice.
În contextul principiilor evaluării, prioritară și dominantă în procesul educațional la disciplină este evaluarea curentă – evaluarea formativă în bază de competențe.
Trecerea la autoevaluare și la evaluarea reciprocă, adică abordarea evaluării ca învățare și învățarea modului de a oferi feedback, va reprezenta o preocupare constantă a cadrului didactic care organizează și dirijează procesul evaluativ.
6.6. Evaluarea din perspectiva competenţelor
Evaluarea progresului/a succesului fiecărui elev – la etapa de gimnaziu, are menirea de a spori responsabilitatea elevului pentru propriile rezultate, îi permite să-și aprecieze cât se poate de obiectiv potențialul intelectual și efortul depus pentru obținerea rezul-tatului dorit și, în ultimă analiză, îl ajută să decidă asupra opțiunilor viitoare (de alegere a profesiei, bunăoară).
În condițiile învățământului modern, competența se transformă în finalitate a pro-cesului educațional și „obiect” al evaluării școlare. În domeniul evaluativ ne aflăm în faza reconceperii evaluării, a trecerii de la evaluarea obiectivelor la evaluarea în bază de competențe și în final, la evaluarea competențelor școlare.
Această nouă concepție prefigurează construcția unui nou model integrator al evalu-ării, care valorifică deopotrivă şi încearcă să coreleze cunoştințe, deprinderi, capacități de aplicare a cunoştințelor, valori şi atitudini ale elevului.
Din perspectiva prezentului curriculum este important a se delimita noțiunile de Evaluare bazată pe competențe şi Evaluarea competențelor.
Evaluarea bazată pe competenţe Evaluarea competenţelorevaluarea capacităţii de transfer a elevilor, adică a măsurii în care folosesc eficient cu-noștințele, abilitățile și atitudinile pentru rezolvarea problemelor concrete cu care se confruntă în situaţie nouă.
evaluarea competențelor asimilate de elev în urma absolvirii unei trepte de şcolaritate validate prin rezultatele muncii elevului.
Premise pentru o evaluare în bază de competențe:• Deschiderea evaluării spre viaţă: competențe relaționale, comunicare profesor –
elev, disponibilități de integrare socială;• Evaluarea este parte integrantă a predării şi învăţării. Extinderea evaluării de la ve-
rificare și apreciere a rezultatelor la evaluarea procesului, a strategiei de învățare a elevului, purtătoare de succes; evaluarea elevilor dar și a obiectivelor, a conținutului, metodelor, a situației de învățare, a evaluării însăși;
• Evaluarea se referă la toate aspectele legate de curriculum-ului şi cuprinde dome-niile: cognitive şi afective. Luarea în considerare, pe lângă achizițiile cognitive, și a altor indicatori, precum: personalitatea, conduita, atitudinile; aplicarea în practică a
57
celor învățate; diversificarea tehnicilor de evaluare și adecvarea acestora la situați-ile concrete (teste docimologice, lucrări de sinteză, tehnici de evaluare a achizițiilor practice, probe de aptitudini, conduita, valorizare etc.);
• Evaluarea este o pârghie pentru succesul tuturor elevilor. Transformarea elevului într-un partener al profesorului în evaluare, prin: autoevaluare, inter-evaluare, eva-luare controlată. Evaluarea într-o perspectivă a succesului nu presupune diminuarea cerințelor. Evaluarea este un ajutor oferit elevului în vederea dezvoltării complexe a potențialului său;
• Evaluarea poate juca un rol critic în identificarea timpurie a învăţării şi enunţarea dificultăţilor. Scurtarea drumului evaluare – decizie – acțiune ameliorativă, inclusiv prin integrarea eforturilor și disponibilităților participative ale elevilor; centrarea pe aspectele pozitive și nesancționarea în permanentă a celor negative.
6.7. Metode şi tehnici de evaluare
Caracterul flexibil al metodelor și tehnicilor de evaluare, formarea/dezvoltarea con-centrică a competențelor (de la o treaptă și/sau de la o clasă, etapă la alta) la Limba şi literatura română face posibilă utilizarea unui instrumentar evaluativ divers.
Astfel, în procesul educațional la Limba și literatura română în gimnaziu se vor regăsi următoarele metode și tehnici de evaluare:
• probele orale; lectura cu voce a textelor; • recitarea unui fragment sau a unui text memorat; • interogarea frontală;• interviul; • răspunsurile rezumative sau ample;• realizarea orală a diferitelor sarcini la o temă studiată; • probele scrise; exercițiile, sarcinile de lucru, itemii; • dictarea; • expunerea; • rezumatul; • proba scrisă; • probele practice care vizează prezentări gen PowerPoint, Prezi și/sau publicații de
tip colaje, gazete, suporturi, reviste;• lucrări grafice ce presupun desene, postere, scheme, diagrame, ilustrații, diapo-
zitive. Recomandăm, însă, profesorilor să le aplice adecvat, contextualizându-le rolul și
eficiența la etapa respectivă de învățare. Prioritară în aplicarea metodelor/tehnicilor de evaluare va fi funcția motivațională a acestora, menită să susțină acțiunea de învățare activă a elevilor, axată pe gândirea pozitivă ca factor uman stimulator al evaluărilor.
În acest scop, măsurarea rezultatelor școlare se va face prin instrumente valide, cu-noscute, ce pot oferi un feedback pedagogic relevant și operativ. La fel, aprecierea re-zultatelor trebuie făcută pe baza unor criterii unice, transparente, cunoscute anterior de către subiecții evaluați, în maniera lucrului la clasă, sau propuse simultan cu metoda/tehnica: repere; parametri; cerințe; bareme de corectare; descriptori de performanță etc.
58
Dintre cele mai pertinente modalități de evaluare în gimnaziu, care și-au demonstrat valabilitatea și eficiența, recomandăm: întrebările structurate (interogarea multiproce-suală); eseurile (libere, semistructurate și structurate); testul; tezele; referatele; comen-tariile; sintezele etc.
Paralel cu formele tradiționale, vor fi utilizate și metodele/tehnicile alternative de evaluare: investigația, proiectul, harta conceptuală, portofoliul, cercetarea împărtășită, jurnalul reflexiv, care reclamă un potențial formativ sporit și stimulează spiritul creativ al cititorului, vorbitorului și scriptorului.
Paralel cu formele tradiționale, vor fi utilizate și metodele/tehnicile alternative.
59
BIBLIOWEBOGRAFIE
1. Codul Educației al Republicii Moldova. Chișinău: 2014. 2. Ministerul Educației, Culturii și Cercetării. Cadrul de referință al curriculumului
național. Chișinău: Lyceum, 2017.3. Ministerul Educației al Republicii Moldova. Standarde de eficiență a învățării. Chiși-
nău: Lumina, 2012. 4. Ministerul Educației al Republicii Moldova. Referențialul de evaluare a competențelor
specifice formate elevilor. Chișinău, 2014.5. Cadrul European Comun de Referință pentru Limbi. Bruxelles: 2018.6. ALBULESCU, I., Pragmatica predării. Activitatea profesorului: între rutină și creativi-
tate. Pitești: Paralela 45, 2008.7. BARTHES, R. Plăcerea textului. Chișinău: Cartier, 2006. 226 p. 8. BĂRBUȚĂ, I., CONSTANTINOVICI, E. Gramatica limbii române. Chișinău: Pro Libra,
2019.9. BOCOŞ, M., Didactica disciplinelor pedagogice. Un cadru constructivist. Pitești: Pa-
ralela 45, 2008.10. BOCOŞ, M., JUCAN, D., Teoria și metodologia instruirii. Teoria și metodologia evalu-
ării. Repere și instrumente didactice pentru formarea profesorilor. Pitești: Paralela 45, 2008.
11. BONTAŞ, I., Tratat de pedagogie. București: BICALL, 2007.12. BODEA HAȚEGAN, C. Logopedia: Terapia tulburărilor de limbaj. Structuri deschise.
București: Editura Trei, 2016. 13. CALLO, T., GHICOV, A., Elemente de transdisciplinaritate în predare: Ghid metodolo-
gic pentru formarea cadrelor din învățământul preuniversitar. Chișinău: Î.E.P. Ştiința, 2007.
14. CARTALEANU, T., COSOVAN, O., ZGARDAN-CRUDU, A. et al. Demersul didactic la limba și literatura română în gimnaziu: proiectarea explicită. Chișinău: Arc, 2017.
15. CARTALEANU, T., COSOVAN, O., GORAŞ-POSTICĂ, V., LÎSENCO, S., SCLIFOS, L., For-mare de competențe prin strategii didactice interactive. Chișinău: Pro Didactica, 2008. http://ise.md/uploads/files/1538398987_cultura_educatiei_si_vorbitorul_cult_de_limba_romana.pdf
16. COSOVAN, O., GHICOV, A., Evaluarea continuă la clasă. Ghid metodologic pentru formarea cadrelor didactice din învățământul preuniversitar. Chișinău, Editura Ştiin-ța, 2007.
17. COSTEA, O. Didactica lecturii: o abordare funcțională. Iași: Institutul European, 2006, 68 p.
18. CRISTEA, S. Dicționar de pedagogie. Chișinău: Litera Educațional, 2002. 398 p.
60
19. CUCOŞ, C. Teoria și metodologia evaluării. Iași: Polirom, 2008. 272 p.20. CURRICULUM ŞCOLAR PENTRU DISCIPLINA Limba și literatura Română. Clasele a
V-a - a IX-a. Chișinău: 2010.21. GHICOV, A. Didactica textului în rețea. Monografie. Chișinău:S.n., Tipografia ,,Print-
Caro”, 2017, 364 p. 22. GORAŞ-POSTICĂ, V. Competența interculturală. Auxiliar didactic. Chișinău: Pro di-
dactica, 2015.23. GORAŞ-POSTICĂ, V. Formarea competențelor prin intermediul metodelor interacti-
ve de predare-învățare-evaluare. În: Formare de competențe prin strategii didactice interactive. Chișinău: CE PRO Didactica, 2008. 204 p.
24. HADÎRCĂ, M., MARIN, M. (coord.). Autori: Callo, T., Cazacu, T., Hadîrcă, M. Ghicov, A., [et al.]. Cadrul de referință privind formarea vorbitorului cult de limba româ-nă (vorbitori nativi și alolingvi). Studii de analiză și sinteză. Chișinău: Institutul de Ştiințe ale Educației, 2017 (Tipogr. „Impressum”) – 186 p. http://ise.md/uploads/files/1518693891_cadrul_de_referinta.pdf
25. HOUART, M.Evaluer des compétence... Oui mais comment ? - 2001 Départeme-nt Éducation et technologie (UNamur). Versiune electronică. https://pure.fundp.ac.be/ws/files/1029351/64322.pdf
26. ILIE, E. Didactica literaturii române. Iași: Collegium-Polirom, 2014. 336 p. 27. LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ. Curriculum pentru învățământul gimnazial. Chiși-
nău: Univers Pedagogic, 2006.28. MANOLESCU, M. Evaluarea școlară – un contract pedagogic, București, 2002.29. MANOLESCU, M. Pedagogia competențelor – o viziune integratoare asupra educați-
ei. In: Pedagogie, 2010, nr 58 (3), p. 55-65.30. MARIN, M. Didactica lecturii. Chișinău-Arad: Cartier educațional - Editura
Universității „Aurel Vlaicu”, 2013. 134 p. 31. MEREUȚĂ (GRIGORIEV), V., Vorbirea expresivă,Chișinău, 1997.32. MINDER, M., Didactica funcțională, obiective, strategii, evaluare. Chișinău: Cartier,
2003.33. NEGREȚ-DOBRIDOR, I., Teoria generală a curriculumului educațional. Iași: Polirom,
2008.34. PAMFIL, A., Limba și literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise.
Pitești: Paralela 45, 2006.35. PARFENE, C., Metodica studierii limbi române. Iași: Polirom, 1999.36. PÂSLARU, VL. Introducere în teoria educației literar-artistice. București: Sigma,
2013. 198 p. 37. PÂSLARU, VL., CRIŞAN, AL., CERKEZ, M. (coord.), Curriculum disciplinar de limba și
literatura română. Clasele V-IX . Chișinău: Ştiința, 1997.38. PÂSLARU,VL., Concepția educației lingvistice și literare, în: Limba Română, 1995, nr.
5, p. 126-129.
61
39. PETEAN, A., PETEAN, M. Ocolul lumii în 50 de jocuri creative. Cluj-Napoca: LIMES, 2010. 208 p.
40. POPA M.-E. Evaluarea formativă a competențelor în ora de limba și literatura româ-nă în liceu. Pitești: Paralela 45, 2015.
41. SÂMIHĂIAN, F., NOREL, M., LIMBA ROMÂNĂ. Didactica limbii și literaturii române (I). Proiectul pentru învățământul rural, 2011.
42. STEPHEN E. LUCAS. Arta de a vorbi în public. România: Polirom, 2014.43. ŞCHIOPU, C. Metodica predării literaturii române. Chișinău, 2009. 335 p. 44. ŞCHIOPU, C.. Metodologia ELA a elevilor. Teza de doctor habilitat în științe pedago-
gice. Chișinău: UPS „I. Creangă”, 2016. 291 p. 45. ŞCHIOPU, C., VÂLCU-ŞCHIOPU, M. Comunicarea: greșeli și soluții. Problemar la lim-
ba română Chișinău: TOCONO, 2014.46. VECCHI (de), G. Evaluer sans dévaluer et évaluer les compétences. Paris, Editura
Hachette Education, 2011.47. VERDEŞ, T. Cultura lecturii evaluată de PISA în raport cu competențele lectorale for-
mate și dezvoltate prin Limba și literatura română ca disciplină școlară. Studiu de caz: Republica Moldova, Chișinău 2017.