1

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

CURRICULUM NAȚIONAL

Învățământul primar

Chișinău, 2018

2

Aprobat la Consiliul Naţional pentru Curriculum (Ordinul Ministerului Educaţiei, Culturii și Cercetării nr. 1124 din 20 iulie 2018)

COORDONATORI NAȚIONALI:

• Angela CUTASEVICI, Secretar de Stat în domeniul educaţiei, MECC• Valentin CRUDU, șef Direcţie Învăţământ General, MECC

• Mariana Goraș, șef-adjunct Direcţie Învăţământ General, MECC• Valentina Gaiciuc, consultant principal, MECC• Natalia Grîu, consultant principal, MECC• Ala Nikitcenko, consultant principal, MECC• Corina Lungu, consultant principal, MECC• Daniela Cotovițcaia, consultant principal, MECC• Vasile Onică, consultant principal, MECC• Angela Prisacaru, consultant principal, MECC• Viorica Marț, consultant principal, MECC

EXPERȚI-COORDONATORI NAȚIONALI:

• Ludmila Ursu, dr., prof. univ., UPS „Ion Creangă” din Chișinău• Vladimir Guțu, dr. hab., prof. univ., USM• Anatol Gremalschi, dr. hab., prof. univ., IPP

GRUPURI DE LUCRU PENTRU DEZVOLTAREA CURRICULA DISCIPLINELOR:

• LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ: Mariana Marin (coordonator), dr., conf. univ., IȘEViorica Goraș-Postică, dr. hab., prof. univ., USMViorica Popa, dr., conf. univ., USARB Natalia Darii, grad did. superior, IPȘP „Grigore Vieru”, or. Ștefan VodăViorica Mățilă-Parfenii, grad did superior, IPLT „Mihai Eminescu”, mun. BălţiElena Popa, grad did. superior, IPLT „Ion Creangă”, mun. Chișinău

• MATEMATICĂ:Lilia Cîrlan (coordonator), lector univ., UPS „Ion Creangă” din ChișinăuStela Baltag, grad did. superior, IPLT „Ion Creangă”, mun. ChișinăuTamara Cerbușcă, grad did. superior, LT „Orizont”, mun. Chișinău Lucia Cotorobai, grad did. unu, IPG „Cobusca Nouă”, r. Anenii Noi

3

• ȘTIINȚE:Stela Gînju (coordonator), dr., conf. univ., UPS „Ion Creangă” din ChișinăuAngela Teleman, dr., conf. univ., UPS „Ion Creangă” din ChișinăuZinaida Galben-Panciuc, grad did. superior, IPLT „Gheorghe Asachi”, mun. Chișinău

• ISTORIA ROMÂNILOR ȘI UNIVERSALĂ:Tamara Cerbușcă (coordonator), grad did. superior, LT „Orizont”, mun. ChișinăuDorin Popa, grad did. unu, DGETS Chișinău

• EDUCAȚIA MORAL-SPIRITUALĂ:Angela Cara (coordonator), dr., conf. univ., IȘENatalia Popa, lector univ., UPS „Ion Creangă” din ChișinăuAna Vartic, grad did. unu, DGETS Chișinău

• EDUCAȚIA MUZICALĂ:Marina Morari (coordonator), dr., conf. univ., USARBPaulina Zavatin, grad did. superior, IPLT „George Coșbuc”, mun. BălţiNina Toma, grad did. unu, IPLT „Principesa Natalia Dadiani”, mun. Chișinău

• EDUCAȚIA PLASTICĂ:Ala Vitcovschi (coordonator), dr., conf. univ., UPS „Ion Creangă” din ChișinăuZinaida Ursu, grad did. superior, IPLT „Ginta Latină”, mun. ChișinăuAurelia Chicu, grad did. unu, IPLT „Dante Alighieri”, mun. Chișinău

• EDUCAȚIA FIZICĂ:Nicolae Bragarenco (coordonator), dr., grad did. superior, USEFSGrigore Crăciun, dr., grad did. superior, IPLT „Vasile Vasilache”, mun. ChișinăuAlexandra Prodan, grad did. superior, IPLT „Gheorghe Asachi”, mun. Chișinău

• EDUCAȚIA TEHNOLOGICĂ:Ala Vitcovschi (coordonator), dr., conf. univ., UPS „Ion Creangă” din ChișinăuAngela Eșanu, grad did. superior, IPLT „Gheorghe Asachi”, mun. ChișinăuLilia Prisăcaru, grad did. superior, IPLT „Ion și Doina Aldea-Teodorovici”, mun. ChișinăuElena Dubinin, grad did. superior, IPLT „Ion Creangă”, mun. ChișinăuDaniela Holban, grad did. unu, IPLT „Gaudeamus”, mun. Chișinău

4

• EDUCAȚIA DIGITALĂ:Sergiu Corlat (coordonator), grad did. superior, LT „Orizont”, mun. ChișinăuDorina Cheptănaru, grad did. unu, DRÎTS or. RîșcaniGheorghe Chistruga, grad did. superior, IPLT „Mihai Eminescu”, or. DrochiaElena Erizanu-Pînzari, grad did. unu, IPLT „Alexandru Ioan Cuza”, mun. ChișinăuArcadie Malearovici, grad did. superior, LT ORT „B. Z. Herzli”, mun. Chișinău

• ROBOTICA:Irina Ciobanu (coordonator), grad did. superior, CTIC, mun. ChișinăuSergiu Burlacu, grad did. superior, IPLT „Alexandru Ioan Cuza”, mun. ChișinăuViorica Juc, grad did. superior, IPLT „Ion Creangă”, mun. ChișinăuLilia Mihalache, dr., grad did. superior, IPLT „Ion Creangă”, mun. ChișinăuGrigore Vasilache, grad did. superior, IPLT „Mircea Eliade”, mun. Chișinău

• DEZVOLTAREA PERSONALĂ:Otilia Dandara (coordonator), dr. hab., prof. univ., USMValentina Olaru, dr., grad did. superior, IPLT „Lucian Blaga”, mun. ChișinăuTatiana Mistreanu, dr., grad did. superior, IPLT „Ștefan Vodă”, or. Vadul-lui-VodăPavel Cerbușcă, dr., grad did. superior, LTR „Aristotel”, mun. ChișinăuLia Sclifos, dr., grad did. superior, CEDA, ChișinăuSvetlana Nastas, dr., IȘETatiana Turchină, lector univ., USMDaniela Vacarciuc, grad did. superior, IPLT „Vasile Alecsandri”, mun. ChișinăuEugenia Buruian, grad did. unu, DÎ HânceștiSvetlana Gorea, grad did. unu, DGETS ChișinăuSilvia Cricovan, grad did. unu, IPLT „Alexandru Ioan Cuza”, mun. Chișinău

• ACTIVITĂȚI TRANSDISCIPLINARE:Tatiana Dubineanschi (coordonator), dr., conf. univ., UPS „Ion Creangă” din ChișinăuDaniela State, grad did. superior, LT „Columna”, mun. Chișinău

5

Cuprins

PRELIMINARII 6

1. CADRUL CONCEPTUAL AL CURRICULUMULUI PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR 101.1. Curriculumul pentru învăţământul primar: abordare sistemică 101.2. Sistemul de competenţe pentru învăţământul primar 111.3. Sistemul de conţinuturi pentru învăţământul primar 141.4. Curriculumul pentru învăţământul primar ca sistem de procese 15

2. CURRICULA DISCIPLINELOR 162.1. Curriculumul disciplinar: produs curricular 162.2. Aria curriculară „Limbă și comunicare” 18 Limba și literatura română 18

2.3. Aria curriculară „Matematică și Știinţe” 53 Matematică 53 Științe 72

2.4. Aria curriculară „Educaţie socioumanistică” 86 Istoria românilor și universală 86 Educația moral-spirituală 90

2.5. Aria curriculară „Arte” 99 Educația muzicală 99 Educația plastică 118

2.6. Aria curriculară „Sport” 130 Educația fizică 1302.7. Aria curriculară „Tehnologii” 150 Educația tehnologică 150

2.8. Aria curriculară „Consiliere și dezvoltare personală” 179 Dezvoltarea personală 179

3. REPERE PRIVIND STRATEGIILE DIDACTICE 1983.1. Orientări generale 1983.2. Sugestii metodologice 199

4. REPERE PRIVIND EVALUAREA 2034.1. Evaluarea criterială prin descriptori. Orientări generale 2034.2. Strategii de evaluare 2054.3. Autoevaluarea în contextul autoreglării 205

5. ACTIVITĂȚI TRANSDISCIPLINARE 2075.1. Orientări generale 2075.2. Zilele de activităţi transdisciplinare 207

BIBLIOGRAFIE 210

6

Preliminarii

Curriculumul pentru învățământul primar este parte componentă a Curriculu-mului Naţional și reprezintă un document reglator și un act normativ prevăzut pen-tru a fi implementat în procesul educaţional în clasele primare.

Scopul Curriculumului pentru învăţământul primar constă în concretizarea și va-lorificarea politicilor educaţionale la nivelul învăţământului primar.

Prezentul curriculum este a patra generaţie de acest tip de documente și a doua generaţie de curricula centrate pe competenţe. Necesitatea schimbărilor a fost de-terminată de realităţi diverse, precum: funcţionarea curriculumului anterior [6] mai mult de un ciclu curricular: 2010-

2018;promovarea unor noi politici educaţionale și curriculare cu referire la dezvol-

tarea sistemului de învăţământ: elaborarea și implementarea standardelor educaţionale, reconceptualizarea evaluării rezultatelor școlare în cadrul învă-ţământului primar, conceptualizarea unui sistem al managementului curricu-lumului etc.;

aspectele vulnerabile, identificate în procesul monitorizării curriculumului.

Dezvoltarea curriculară a fost reperată printr-un proces de evaluare sistemică și holistică a curriculumului anterior, în baza unei metodologii aprobate [22, 23].

Demersul dezvoltativ a fost bazat pe paradigma curriculară construită în Cadrul de Referinţă al Curriculumului Naţional, 2017 [2]. Totodată, au fost urmărite și ten-dinţele dezvoltării curriculare pe plan internaţional [23, p.5-6].

Evidenţiem schimbările/dezvoltările realizate.Prezentarea conceptului de curriculum din perspectivă sistemică.Precizarea nivelurilor taxonomice ale competenţelor școlare. Reliefarea cadrului valoric/axiologic transdisciplinar în baza profilului absol-

ventului nivelului primar de învăţământ ca un nou concept cu valenţe seman-tice de finalitate a sistemului de învăţământ, proiectat din premisa unităţii abordării psiho- și sociocentriste.

Reformularea competenţelor specifice disciplinelor, evidenţiind valorile și atitudinile specifice predominante în concordanţă cu profilul absolventului claselor primare. Asigurarea conexiunilor inter- și transdisciplinare prin for-mularea unei competenţe specifice de integrare și transfer pentru fiecare dis-ciplină de studiu. Corelarea numărului de competenţe specifice cu valenţele și posibilităţile fiecărei discipline.

Redefinirea unităţilor de învăţare pornind de la statutul și binomul competenţelor care devin un nou sistem de referinţă al finalităţilor de format, conţinuturile devenind mijloace de formare a competenţelor. Asigurarea unei

7

structuri unice a unităţilor de învăţare pe clase, eșalonându-le la majoritatea disciplinelor pe parcursul temporal al anului școlar, fapt ce va facilita activita-tea de proiectare didactică eșalonată.

Revizuirea sistemelor de unităţi de competenţe (sub-competenţe) în contextul dinamic al formării competenţelor specifice pe unităţi de învăţare, pe clase. Eșalonarea sistemelor de finalităţi preconizate pentru sfârșitul fiecăreia dintre clasele I-IV, care conduc progresiv elevii spre dobândirea competenţelor spe-cifice disciplinei la finele nivelului primar de învăţământ.

Corelarea abordărilor intra- și interdisciplinare la nivelul conţinuturilor pe discipline, pe clase și unităţi de învăţare: sincronizări (Limba străină și Limba română; Știinţe și Matematică), reconfigurări, optimizări, descongestionări ju-dicioase. Evidenţierea în cadrul unităţilor de conţinut a termenilor specifici disciplinei care trebuie să intre în vocabularul activ al elevului.

Asigurarea continuităţii în implementarea evaluării criteriale prin descriptori (ECD) în învăţământul primar prin listarea produselor școlare evaluabile în fie-care unitate de învăţare.

Asigurarea numărului de ore necesar pentru un parcurs eficient de predare-învăţare-evaluare: dobândirea, înţelegerea, aplicarea, analiza-sinteza achiziţiilor; realizarea strategiilor de evaluare în contextul ECD.

Intensificarea centrării curriculumului pe elev prin diversificarea ofertelor de discipline: propunerea ariei curriculare „Consiliere și dezvoltare personală” cu disciplina de studiu „Dezvoltarea personală”.

Corelarea curriculumului cu procesele de globalizare, internaţionalizare, eu-ropenizare, tehnologizare etc.: - propunerea modulelor „Educaţia digitală” și „Robotica” la disciplina

„Educaţia tehnologică”, de rând cu recomandarea la toate disciplinele a unor activităţi de învăţare și produse școlare care valorifică TIC – în cheia implementării Strategiei „Moldova Digitală 2020” [20];

- racordarea competenţelor specifice disciplinelor din aria curriculară „Limbă și comunicare” la Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi [1];

- racordarea disciplinei „Știinţe” la concepţiile OECD/PISA.Promovarea strategiilor didactice (inter)active, a învăţării experienţiale, a ele-

mentelor de învăţare prin sarcini, prin proiecte, studii de caz, în combinare judicioasă cu strategii consacrate pentru vârsta școlară mică: ludice, conversa-tive, exersative etc.

Promovarea abordărilor curriculare transdisciplinare: activităţi transdiscipli-nare încadrate într-o zi (7 zile pe an) și încadrate într-o lecţie.

Curriculumul pentru învățământul primar dezvoltat generează un sistem de componente ierarhic organizate care realizează două funcţii principale: funcţia reglatoare – vizată prin componenta teleologică;funcţia strategică – vizată prin componentele conţinutală și procesuală.

8

Aceste componente ale curriculumului se regăsesc în compartimentele prezen-tului document:În Cadrul conceptual al curriculumului pentru învăţământul primar se descriu

la nivel general componentele teleologică, conţinutală și procesuală. Curricula disciplinelor (programa școlară) prezintă aceleași componente la ni-

velul concret al fiecărei discipline obligatorii incluse în Planul-cadru pentru învăţământul primar.

Prin Repere privind strategiile didactice pedagogii sunt orientaţi să aplice curricula disciplinelor la nivelul proiectării și realizării demersului didactic în conformitate cu specificul disciplinei și particularităţile de vârstă ale elevilor.

Prin Repere privind evaluarea cadrele didactice sunt orientate să aplice curri-cula disciplinelor la proiectarea și realizarea procesului de evaluare, în contex-tul noii paradigme a evaluării criteriale prin descriptori.

În Activități transdisciplinare se stabilesc oportunităţi de abordare transdisci-plinară a curriculumului în activitatea didactică la clasă.

Funcţiile reglatoare și strategică ale curriculumului pentru învăţământul primar determină categoriile de beneficiari ai prezentului document: conceptori de curri-culum, autori de resurse didactice, manageri și cadre didactice, elevi și părinţi, alte persoane interesate.

Autorii manualelor și ai altor suporturi didactice vor respecta integral cerinţele și recomandările curriculumului în elaborarea conţinuturilor și activităţilor de pre-dare-învăţare-evaluare. Manualele vor fi integrate în concepţia curriculumului, fiind accesibile, funcţionale, operaţionale, și îndeplinind nu doar funcţia informativă, dar și cea formativă – de învăţare prin explorare și descoperire independentă și dirijată, de stimulare, de autoinstruire, autoevaluare și, în final, formare de competenţe. Au-torii de manuale au dreptul: să schimbe ordinea parcurgerii conţinuturilor, dacă nu este afectată logica ști-

inţifică sau didactică;să grupeze în diverse moduri elementele de conţinut în unităţi de învăţare, cu

respectarea logicii interne de dezvoltare a conceptelor specifice disciplinei. Cadrele didactice vor utiliza curricula disciplinelor în proiectarea și realizarea pro-

cesului educaţional la clasă. Curriculumul stimulează creativitatea și libertatea cadrelor didactice. În premisa realizării competenţelor proiectate și a parcur-gerii integrale a conţinuturilor obligatorii, învăţătorul, în funcţie de specificul resurselor umane și materiale, are dreptul:

să modifice timpul efectiv pentru parcurgerea conţinuturilor;să utilizeze personalizat și să completeze activităţile de învăţare și produsele

școlare recomandate;să proiecteze și să realizeze strategii originale de predare-învăţare și evaluare,

optând pentru tehnici și metode variate. Pentru elevii cu CES, cadrele didactice vor elabora planuri educaţionale individu-

alizate în baza curricula disciplinelor [21].

9

Managerii în educaţie vor utiliza acest document pentru monitorizarea calităţii procesului educaţional.

Drept condiţii pentru implementarea eficientă a curriculumului dezvoltat, evidenţiem:promovarea unui management eficient al implementării curriculumului în

învăţământul primar;asigurarea unui climat psihologic și relaţional favorabil; fortificarea mediului de învăţare adecvat; crearea unui cadru motivaţional pentru cadre didactice și elevi; acceptarea conștientă de către subiecţii procesului educaţional a schimbărilor

din cadrul curricular; parteneriatul eficient cu părinţii în cheia „Strategiei intersectoriale de dezvol-

tare a abilităţilor și competenţelor parentale pentru anii 2016-2022” [19];parteneriatul eficient cu reprezentanţii comunităţii.Elevii pot să se activizeze în procesul propriei formări, familiarizându-se cu

finalităţile proiectate pentru sfârșitul anului școlar.Părinţii se pot orienta în baza curriculumului pentru a urmări și a-și ajuta copiii în

procesul învăţării.

10

sale, ritmul propriu de învăţare și dezvoltare. În cadrul abordării sociocentrice, ac-centul cade pe asimilarea sistemului de valori promovate de societate.

Curriculumul pentru învăţământul primar reprezintă și un sistem de produse prin care se proiectează și se explică ceea ce se urmărește în cadrul educaţional. Aceste produse au statute și funcţii diferite determinate de poziţia lor în paradigma curri-culară. Sistemul produselor curriculare include: planul-cadru pentru învăţământul primar, curricula disciplinelor (programe școlare), manuale școlare, ghiduri metodo-logice, seturi multimedia, proiecte de lungă durată etc.

Componenta-cheie a curriculumului pentru învăţământul primar o constituie sis-temul de finalităţi exprimate în termeni de competenţe.

„Educaţia are ca finalitate principală formarea unui ca-racter integru și dezvoltarea unui sistem de competen-ţe care include cunoștinţe, abilităţi, atitudini și valori ce permit participarea activă a individului la viaţa socială și economică.”

Codul Educaţiei al Republicii Moldova, Art. 11(1)

„Misiunea învăţământului primar: Învăţământul pri-mar contribuie la formarea copilului ca personalitate liberă și creativă și asigură dezvoltarea competenţelor necesare continuării stu- diilor în învăţământul gim-nazial.”

Codul Educaţiei al Republicii Moldova, Art. 26

„Competenţa școlară este un sistem integrat de cunoștinţe, abilităţi, ati-tudini și valori, dobândite, formate și dezvoltate prin învăţare, a căror mobiliza-re permite identificarea și rezolvarea diferitor pro-bleme în diverse contexte și situaţii.”

Cadrul de Referinţă al Curriculumului Naţional

1. Cadrul conceptual al curriculumului pentru învățământul primar

1.1. Curriculumul pentru învățământul primar: abordare sistemică

Curriculumul pentru învățământul primar este parte componentă a Curriculu-mului Naţional și reprezintă un sistem de concepte, procese, produse și finalităţi care, în integritatea sa, asigură funcţionalitatea și dezvoltarea acestui nivel de învăţământ.

„Curriculumul include toate experiențele planificate riguros pentru a fi formate elevilor în școală, spre a atinge finalitățile învățării la cele mai înalte standarde de performanță permise de posibilitățile lor individuale.”

Cadrul de Referință al Curriculumului Național

Curriculumul pentru învăţământul pri-mar, ca și concept, „conferă” rolul prioritar finalităţilor care devin și criterii pentru selec-tarea și organizarea conţinuturilor, alegerea strategiilor de instruire și de evaluare.

Totodată, Curriculumul pentru învă-ţământul primar se axează pe abordările psi-hocentrică și sociocentrică. În cadrul abordă-rii psihocentrice, curriculumul are în centrul atenţiei elevul cu particularităţile și nevoile

11

Fig.1. Structura dinamică a competenței (Model PISA)

1.2. Sistemul de competențe pentru învățământul primar

Sistemul de competenţe pentru învăţământul primar se structurează astfel:A. Competenţe-cheie/transversale/transdisciplinareB. Competenţe specifice disciplinelor școlareC. Unităţi de competenţe

A. Competențele-cheie/transversale constituie o categorie curriculară esenţială, fiind definite la un nivel înalt de abstractizare și generalizare:consemnează așteptările societăţii cu privire la parcursul școlar al elevilor, în

ansamblul său, și la performanţele cele mai generale care ar trebui atinse de elevi la finele școlarizării;

constituie expresia opţiunilor politicilor educaţionale, precum și a tipului de personalitate care se propune a fi format;

reflectă tendinţele dezvoltării politicilor educaţionale pe plan internaţional, stipulate în Recomandările Consiliului Europei privind competenţele-cheie, Raportul Comisiei Internaţionale pentru Educaţie în secolul XXI, Recomandă-rile UNESCO etc.

Codul Educației al Republicii Moldova, Art. 11(2), stipulează următoarele competențe-cheie:

a. competenţe de comunicare în limba românăb. competenţe de comunicare în limba maternăc. competenţe de comunicare în limbi străined. competenţe în matematică, știinţe și tehnologiee. competenţe digitalef. competenţa de a învăţa să înveţig. competenţe sociale și civiceh. competenţe antreprenoriale și spirit de iniţiativăi. competenţe de exprimare culturală și de conștientizare a valorilor culturale

Cunoștințe

Abilități

Atitutdiniși valori

Competențe Acțiuni

12

Transversalitatea este o caracteristică importantă a competenţelor-cheie. Competenţele-cheie/transversale traversează diferitele sfere ale vieţii sociale, pre-cum și, în mod firesc, frontierele disciplinare. Astfel, competenţele transversale pot fi, în același timp, și transdisciplinare – vizate pe o scară mai largă de disciplinele de studiu.

Competenţele transdisciplinare concretizează competenţele transversale în ca-drul unor domenii de cunoaștere/arii curriculare; integrează diferite acţiuni comu-ne/asociate diferitor discipline, de regulă, dintr-o arie curriculară; se „conturează” în „jurul” unor subiecte comune pentru diferite discipline școlare.

„Profilul de formare al absolventu-lui reprezintă o componentă regla-toare a Curriculumului Național. Capacitățile, atitudinile și valorile (competențele) vizate de profilul de formare au un caracter transdis-ciplinar și definesc rezultatele învățării, urmărite prin aplicarea Curriculumului Național.”

Cadrul de Referință al Curriculumului Național

Competențele-cheie/transversale/transdiscipli-nare se formează și se dezvoltă progresiv și gradu-al pe niveluri și cicluri de învăţământ. În funcţie de misiunea și oportunităţile învăţământului primar, se evidenţiază două etape specifice: etapa achiziţiilor fundamentale – clasele I, a II-a; etapa dezvoltării – clasele a III-a, a IV-a.

Competenţele transdisciplinare pentru învăţă-mântul primar sunt circumscrise de Profilul de for-mare al absolventului – un alt concept cu valenţe semantice de finalitate a sistemului învăţământ.

Profilul absolventului claselor primare proiectea-ză idealul educaţional pe primul nivel al sistemului de învăţământ.

„Idealul educaţional al școlii din Republica Moldova constă în formarea perso-nalităţii cu spirit de iniţiativă, capabile de autodezvoltare, care posedă nu nu-mai un sistem de cunoștinţe și competenţe necesare pentru angajare pe piaţa muncii, dar și independenţă de opinie și acţiune, fiind deschisă pentru dialog intercultural în contextul valorilor naţionale și universale asumate.”

Codul Educaţiei al Republicii Moldova, Art. 6

Profilul absolventului se structurează în conformitate cu patru atribute generice ale viitorilor cetăţeni, care sunt specificate la nivelul învăţământului primar în modul următor [2, p.27-32].

•Persoanele cu încredere în propriile forțe:își cunosc și apreciază punctele forte și domeniile care necesită dezvoltare;manifestă respect și grijă pentru cei din jur;pot distinge între bine și rău, între corect și greșit;știu să pună întrebări pentru a înţelege mai bine o informaţie, pentru a-și for-

ma o opinie;își expun liber și cu încredere ideile;își exprimă/împărtășesc cu alţii satisfacţia și bucuria pentru succesele

obţinute;iau decizii, solicitând opinii și sfaturi.

13

•Persoanele deschise pentru învățare pe parcursul întregii vieți:manifestă curiozitate pentru a afla lucruri noi;își exprimă opinia cu privire la modalităţile de învăţare la care sunt expuși;cunosc domeniile în care au nevoie de sprijin în procesul de învăţare;solicită sprijinul necesar;manifestă atenţie și interes pentru opiniile altor persoane;participă activ la activităţile de învăţare formală și nonformală oferite;descriu situaţii de învăţare informală cu care se întâlnesc în viaţa cotidiană;manifestă atenţie și concentrare în procesul de învăţare.

•Persoanele active, proactive, productive, creative şi inovatoare:cunosc și aplică reguli ale unui mod de viaţă sănătos;cunosc și aplică regulile de comunicare corectă și eficientă în diverse contexte;participă cu interes la activităţi comune cu semenii lor;manifestă dorinţa de a-și ajută colegii;identifică probleme legate de viaţa cotidiană și învăţare;solicită și oferă ajutor la rezolvarea acestora;manifestă curiozitate pentru activităţi inovative;manifestă creativitate în domeniile de interes;se implică în activităţi de voluntariat.

•Persoanele angajate civic şi responsabile:cunosc drepturile fundamentale ale copilului și responsabilităţile asociate fie-

cărui drept;demonstrează interes și participă la evenimente culturale și sociale din școală

și din comunitate;observă probleme cotidiene cu care se confruntă familiile lor, vecinii, colegii

de clasă;manifestă interes pentru problemele persoanelor aflate în dificultate;manifestă interes și respect pentru valorile și opiniile altor persoane;cunosc și respectă simbolurile naţionale ale Republicii Moldova;cunosc tradiţiile și obiceiurile populare principale din Republica Moldova în

diversitatea lor culturală și participă la activităţi consacrate acestora.

B. Competențele specifice disciplinelor derivă din competenţele transdiscipli-nare și competenţele-cheie/transversale. Competenţele specifice reprezintă siste-me integrate de cunoștinţe, abilităţi, valori și atitudini, pe care și le propune să le formeze/dezvolte fiecare disciplină la nivelul învăţământului primar, prin corelare cu întreaga perioadă de școlarizare [apud 2, p. 24]. Competenţele specifice fiecărei discipline școlare se prezintă în curriculumul disciplinar respectiv și se preconizează a fi atinse până la finele clasei a IV-a.

C. Unitățile de competențe sunt constituente ale competenţelor și facilitea-ză formarea competenţelor specifice, reprezentând etape/pietre de temelie în achiziţionarea/construirea acestora. Unităţile de competenţe sunt structurate și

14

dezvoltate la fiecare disciplină pentru fiecare dintre clasele I-IV pe parcursul unei unităţi de învăţare/unui an școlar, fiind prezentate în curriculumul disciplinar respectiv [2, p. 24-25].

1.3. Sistemul de conținuturi pentru învățământul primar

În curriculumul pentru învăţământul primar, sistemul de conţinuturi (în sens larg) se structurează pe arii curriculare și discipline de studiu, care au menirea să asigure formarea competenţelor proiectate. Conţinuturile pe discipline (în sens îngust) vi-zează: cunoștințe (teorii, legi, legităţi, fapte, fenomene, procese, date etc.) și valori umane.

Fig. 2. Sistemul de conținuturi în cadrul curricular

CurriculumCONȚINUT

Aria c

urriculară

Aria curriculară Aria curriculară

Aria curriculară Aria curriculară

Aria

curri

cular

ă

Ar

ia c

urric

ular

ă

Limbă

și comunic

are Matemati că și Ști ințe Educație socioumanisti că

Cons

ilier

e și

dezv

olta

re

Tehnologii Sport

Ar

te

Limba

și literatura Matemati că Istoria

Limba s

trăină Ști ințe Educația

moral-spirituală

tehnologică Educația fi zică

Ed

ucaț

ia pl

asti c

ă

Educația

Educa

ția m

uzica

lă

Dez

volta

rea

pe

rson

ală

pers

onal

ă

15

1.4. Curriculumul pentru învățământul primar ca sistem de procese

Din punct de vedere procesual, curriculumul pentru învăţământul primar se axează pe următoarele aspecte [apud 2, p.76]:promovarea concepţiei constructiviste și interactive: centrarea pe cel ce

învaţă, interacţiunea activă a elevului cu alţi elevi/cadre didactice, dar și cu propriu-zisul conţinut curricular, prin construirea de noi cunoștinţe, înţelegeri și interpretări proprii etc.;

realizarea intra-, inter- și transdisciplinarităţii în contexte autentice de învăţare asigurând formarea eficientă a competenţelor;

valorificarea principiilor individualizării, diferenţierii, personalizării în procesul de învăţare, asigurarea eficientă a procesului de incluziune școlară;

asigurarea cadrului integrativ al procesului de predare-învăţare-evaluare: rea-lizarea conexiunii inverse;

redimensionarea evaluării rezultatelor școlare, axându-se pe evaluarea nive-lului de manifestare a competenţelor elevilor în contextul evaluării criteriale prin descriptori, conform Codului Educaţiei al Republicii Moldova, Art.16 (5).

16

2. Curricula disciplinelor 2.1. Curriculumul disciplinar: produs curricular

În cadrul abordării sistemice a curriculumului pentru învăţământul primar, curriculumul disciplinar, alături de alte produse curriculare la disciplină, reprezintă un document proiectiv și reglator, care consemnează oferta educaţională obligatorie a unei anumite discipline pe parcursul școlar determinat.

Structura acestui document include următoarele elemente:Competenţele specifice disciplineiAdministrarea disciplineiRepartizarea orientativă a orelor pe unităţi de conţinutUnităţile de învăţare care includ sisteme de unităţi de competenţe:

- structurate pe unităţi de conţinut și însoţite prin activităţi de învăţare și produse școlare recomandate;

- sintetizate la finele fiecăreia dintre clase.

Competențele specifice, fiind proiectate pentru tot parcursul claselor primare, reperează proiectarea de lungă durată la disciplină.

Proiectarea didactică anuală a disciplinei se realizează conform datelor din Admi-nistrarea disciplinei și ţinând cont de Repartizarea orientativă a orelor pe unități de conținut.

Sistemele de unități de competențe proiectate pentru o unitate de învățare sunt prevăzute integral pentru evaluarea de tip cumulativ la finele respectivei unităţi de învăţare și selectiv – pentru evaluarea formativă pe parcurs. Aceste sisteme repe-rează proiectarea didactică a unităţilor de învăţare și proiectarea didactică de scurtă durată.

Sistemele de unități de competențe sintetizate la finele fiecărei clase sunt pre-văzute pentru evaluarea anuală. Aceste sisteme reperează descrierea rezultatelor elevilor în tabelul de performanţă școlară întocmit la finalizarea fiecăreia dintre cla-sele I-IV.

Unitățile de conținut constituie mijloace informaţionale prin care se urmărește realizarea sistemelor de unităţi de competenţe proiectate pentru unitatea de învăţare dată. Respectiv, se vizează realizarea competenţelor specifice disciplinei, dar și a celor transversale/transdisciplinare.

Unităţile de conţinut includ liste de termeni specifici disciplinei: cuvinte/sintagme care trebuie să intre în vocabularul activ al elevului la finalizarea respectivei unităţi de învăţare.

17

Activitățile de învățare și produsele școlare recomandate prezintă o listă des-chisă de contexte semnificative de manifestare a unităţilor de competenţe proiec-tate pentru formare/dezvoltare și evaluare în cadrul unităţii respective de învăţare. Cadrul didactic are libertatea și responsabilitatea să valorifice această listă în mod personalizat la nivelul proiectării și realizării lecţiilor, dar și să o completeze în funcţie de specificul clasei concrete de elevi, de resursele disponibile etc.

Axarea învăţământului primar pe formarea de competenţe nu anulează concep-tul de obiectiv, ci invers, presupune valorificarea acestuia la nivelul proiectării didac-tice de scurtă durată, corelând acele componente ale unităţii de învăţare, care se vizează prin lecţia dată.

18

2.2. Aria curriculară „Limbă și comunicare”

Limba și literatura română

COMPETENȚELE SPECIFICE DISCIPLINEI INTEGRATE

1. Receptarea mesajului oral în situaţii de comunicare, manifestând atitudine pozi-tivă, atenţie și concentrare.

2. Producerea mesajului oral, demonstrând abordare eficientă în diferite contexte de comunicare.

3. Receptarea textelor literare și nonliterare prin tehnici de lectură adecvate, dând dovadă de citire corectă, conștientă, cursivă și expresivă.

4. Producerea de mesaje scrise în situaţii de comunicare, demonstrând tendinţe de autocontrol și atitudine creativă.

5. Aplicarea elementelor de construcţie a comunicării în mesajele emise, manifes-tând tendinţe de conduită autonomă.

6. Gestionarea experienţelor lectorale în contexte educaţionale, sociale, culturale, dând dovadă de interes și preferinţe pentru lectură.

ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Statutul disciplinei Aria curriculară Clasa

Nr. de ore pe săptămână

Nr. de ore pe an1

Obligatorie Limbă și comunicare

IIIIIIIV

8777

264231231231

REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR PE UNITĂȚI DE CONȚINUT

Unități de conținut Clasa

I II III IVComunicare orală 30 30 24 30Comunicarea scrisă

• Lectura• Scrisul

106102

8081

9176

8081

Tainele cărţii 16 30 30 30Elemente de construcţie a comunicării

Se va repartiza în cadrul celor 4 unităţi de conţinut

La discreția cadrului didactic 10 10 10 10

1 Poate varia în funcţie de structura anului școlar și datele calendaristice.

19

CLAS

A I

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

e(s

ub-c

ompe

tenț

e)U

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

de în

văța

re

și p

rodu

se șc

olar

e re

com

anda

teCo

mpe

tenț

a sp

ecifi

că 1

. Rec

epta

rea

mes

ajul

ui o

ral î

n si

tuaț

ii de

com

unic

are,

man

ifest

ând

atitu

dine

poz

itivă

, ate

nție

şi co

ncen

trar

e1.

1. I

denti

ficar

ea se

mni

ficaţ

iei u

nui m

esaj

scur

t, ro

stit c

u cl

arita

te, p

e te

me

acce

sibile

.1.

2. R

ecun

oașt

erea

sens

ului

cuv

inte

lor d

intr

-un

enun

ţ aud

iat.

1.3.

Des

prin

dere

a un

or in

form

aţii

dint

r-un

mes

aj

audi

at, r

ostit

cla

r.1.

4. D

isting

erea

cuv

inte

lor d

intr

-o p

ropo

ziţie

, a

silab

elor

din

tr-u

n cu

vânt

, a su

nete

lor d

intr

-o

silab

ă.

1.5.

Evi

denţ

iere

a cu

vânt

ului

și a

pro

poziţ

iei c

a el

emen

te e

senţ

iale

de

stru

ctur

ă a

com

unic

ării.

Com

unic

area

ora

lă: î

nțel

eger

ea d

upă

auz2

• O

mul

și c

omun

icar

ea.

• M

odul

în c

are

com

unic

ăm.

• As

cultă

m și

înţe

lege

m m

esaj

ul.

• Cu

vânt

ul.

• Co

mpo

nenţ

a so

noră

a c

uvân

tulu

i.•

Prop

oziţi

a.•

Sem

nific

aţia

pro

poziţ

iei:

enun

ţiativ

ă, in

tero

gati-

vă, e

xcla

mati

vă.

• Co

nţin

utul

pro

poziţ

iei.

• In

tona

rea

prop

oziţi

ilor c

onfo

rm c

onţin

utul

ui

expr

imat

.Te

rmin

olog

ie sp

ecifi

că: c

omun

icar

e, c

uvân

t.

Lect

ura

imag

inilo

r;Jo

curi

liter

are;

Jocu

ri-dr

amati

zare

;Jo

curi

dida

ctice

;In

form

aţii

prez

enta

te su

ccin

t;Ră

spun

suri

la în

treb

ări;

Recu

noaș

tere

a su

nete

lor,

a

grup

urilo

r de

sune

te, a

cu

vint

elor

, a e

nunţ

urilo

r sim

ple

în

mes

ajul

scris

și o

ral;

Аudi

erea

uno

r em

isiun

i pen

tru

copi

i;Co

labo

rare

a în

ech

ipă.

Com

pete

nța

spec

ifică

2. P

rodu

cere

a m

esaj

ului

ora

l, de

mon

strâ

nd a

bord

are

efici

entă

în d

iferit

e co

ntex

te d

e co

mun

icar

e2.

1. P

ronu

nţar

ea c

lară

, pre

cisă

și a

rticu

lată

a

enun

ţuril

or.

2.2.

Des

crie

rea

ghid

ată

a ob

iect

elor

dup

ă cu

loar

e,

form

ă, m

ărim

e, d

imen

siune

, mod

de

utiliz

are.

2.3.

Ide

ntific

area

dia

logu

lui î

n co

mun

icar

e.2.

4. I

mpl

icar

ea în

dia

log

prin

resp

ecta

rea

regu

lilor

de

etic

hetă

.2.

5. C

ombi

nare

a el

emen

telo

r non

verb

ale

cu c

ele

verb

ale

în si

tuaţ

ii re

ale

sau

mod

elat

e.

Com

unic

area

dia

loga

tă•

Dial

ogul

.•

Com

pone

ntel

e di

alog

ului

: vor

bito

rul,

ascu

ltăto

rul.

• Di

alog

ul si

mpl

u.•

Dial

ogul

în fu

ncţiu

ne.

• Eti

chet

a co

mun

icăr

ii în

dia

log.

• Fo

rmul

e el

emen

tare

de

solic

itare

și d

e pe

rmisi

une.

Lect

ura

imag

inilo

r;Ac

tivită

ţi de

gru

p;Ră

spun

suri

la în

treb

ări;

Jocu

ri de

rol;

Exer

ciţii

de

dial

og;

Dial

ogul

ora

l;In

form

aţii

prez

enta

te su

ccin

t;

2 pe

cal

e in

tuiti

vă, f

ără

folo

sirea

term

inol

ogie

i

20

2.6.

For

mul

area

enu

nţur

ilor p

otriv

ite u

nor s

ituaţ

ii cu

nosc

ute

de c

omun

icar

e.2.

7. P

reze

ntar

ea in

form

aţie

i des

prin

se d

in le

ctur

a un

ei im

agin

i.

Com

unic

area

mon

olog

ată

• Pr

ezen

tare

a pe

rson

ală

• Pr

ezen

tare

a m

embr

ilor f

amili

ei (p

renu

me,

gra

de

de ru

deni

e pr

imar

ă).

• Re

lată

ri/po

vesti

ri de

fapt

e, în

tâm

plăr

i, fr

agm

ente

din

pov

ești,

text

e au

diat

e, c

itite

.Co

mun

icar

ea d

escr

iptiv

ă•

Desc

rieri

de o

biec

te d

upă

form

ă, d

imen

siune

, cu

loar

e, m

od d

e uti

lizar

e.•

Lect

ura

imag

inii.

Com

unic

area

non

verb

ală

• Ge

stul

, mim

ica.

• U

nele

sem

nale

ale

serv

iciil

or: a

siste

nţă

med

ical

ă de

urg

enţă

, pom

pier

i, po

liţie

; sem

ne ru

tiere

; afi

șe in

form

aţio

nale

etc

.Te

rmin

olog

ie sp

ecifi

că: d

ialo

g, v

orbi

tor,

ascu

ltăto

r.

Situ

aţia

de

com

unic

are

(pre

zent

are

oral

ă);

Disc

uţii

liber

e;Re

pove

stire

a cl

ară

și cu

into

naţie

a

unui

text

aud

iat;

Exer

ciţii

de

desc

riere

/pre

zent

are

a un

or o

biec

te;

Jocu

ri lit

erar

e;Jo

curi-

dram

atiza

re;

Jocu

ri di

dacti

ce;

Cola

bora

rea

în e

chip

ă.

Com

pete

nța

spec

ifică

3. R

ecep

tare

a te

xtel

or li

tera

re şi

non

liter

are

prin

tehn

ici d

e le

ctur

ă ad

ecva

te,

dând

dov

adă

de c

itire

core

ctă,

cur

sivă

şi e

xpre

sivă

3.1.

Citi

rea

core

ctă

și co

nștie

ntă

a sil

abel

or,

cuvi

ntel

or și

pro

poziţ

iilor

scris

e cu

lite

re d

e tip

ar sa

u de

mân

ă.3.

2. C

itire

a co

rect

ă, c

ursiv

ă, fl

uent

ă a

unui

text

lit

erar

/non

liter

ar.

3.3.

Rap

orta

rea

arg

umen

tată

a im

agin

ilor l

a te

xtul

ci

tit.

3.4.

Rep

rodu

cere

a po

eziil

or p

ropu

se și

a c

elor

al

ese

la d

orin

ţă.

3.5.

Rep

rodu

cere

a gh

idat

ă a

unui

frag

men

t di

ntr-u

n te

xt li

tera

r.

Citir

ea•

Sune

tele

și li

tere

le.

• Li

tere

le m

ici ș

i mar

i de

tipar

și d

e m

ână.

• Cu

vint

ele.

Ana

liza

sono

ră.

• Gr

upur

ile d

e lit

ere:

ce,

ci,

che,

chi

, ge,

gi,

ghe,

gh

i, oa

.•

Grup

urile

de

sune

te g

z, c

s scr

ise c

u lit

era

x.•

Citir

ea si

labi

sită.

• Ci

tirea

cuv

inte

lor.

• N

orm

e de

pro

nunţ

ie.

• Ci

tirea

pro

poziţ

iilor

.•

Alfa

betu

l. Ge

nera

lizar

ea li

tere

lor ș

i a su

nete

lor

învă

ţate

.

Exer

ciţii

spec

ifice

met

odei

fo

netic

e, a

naliti

co-s

inte

tice;

Lect

ura

imag

inilo

r;Re

cuno

aște

rea

sune

telo

r, a

grup

urilo

r de

sune

te, a

cuv

inte

lor,

a en

unţu

rilor

sim

ple

în m

esaj

ul

scris

și o

ral;

Citir

ea c

u vo

ce a

unu

i tex

t cu

nosc

ut;

Text

ul (l

itera

r/no

nlite

rar)

citi

t la

prim

a ve

dere

;

21

• Te

xtul

. Citi

rea

text

ului

.•

Voca

bula

rul t

extu

lui.

• Cu

vint

e no

i din

text

.•

Cuvi

nte

cu se

ns a

sem

ănăt

or.

• Cu

vint

e cu

sens

opu

s.•

Text

ul și

imag

inea

.•

Text

ul-p

oezie

: str

ofă,

ver

s3.

• Pe

rson

ajul

lite

rar ș

i fap

tele

sale

.•

Atitu

dine

a fa

ţă d

e co

mpo

rtam

entu

l per

sona

jelo

r de

scris

e în

text

ele

citit

e4.

• În

văţă

tura

text

ului

4 .•

Tem

atica

text

ului

4 .•

Emoţ

iile

trăi

te4 .

• Re

prod

ucer

i ghi

date

ale

uno

r fra

gmen

te d

e te

xt.

• Po

ezia

. Mem

orar

ea și

reci

tare

a ex

pres

ivă.

• Te

xtul

non

liter

ar in

form

ativ.

• Te

xtul

non

liter

ar fu

ncţio

nal.

• Sp

ecii

liter

are

(pen

tru

text

ele

din

man

ual):

po

vest

ea, p

oezia

, ghi

cito

area

, pro

verb

ul.

Term

inol

ogie

spec

ifică

: sun

et, l

iteră

, gru

p de

lite

re,

text

, poe

zie, b

ileţe

l, fe

licita

re, s

criso

are,

per

sona

j.

Text

ul n

onlit

erar

info

rmati

v:

orar

ul le

cţiil

or, p

rogr

amul

de

lucr

u (m

agaz

in, b

iblio

tecă

, pun

ct

med

ical

), ad

rese

le st

răzil

or,

orar

ul c

ircul

aţie

i tra

nspo

rtul

ui în

lo

calit

ate,

pre

ţul m

ărfu

rilor

;Te

xtul

non

liter

ar fu

ncțio

nal:

felic

itare

a or

ală

scur

tă, b

ileţe

lul d

e in

form

are,

scris

oare

a cu

text

scur

t și

dese

n;Po

ezia

reci

tată

;Te

xtul

lite

rar p

oves

tit;

Antr

enam

ente

de

dicţ

ie;

Exer

ciţii

de

auto

mati

zare

a c

itirii

;Pr

ezen

tare

a un

ui te

xt li

tera

r cu

nosc

ut;

Citir

ea m

ultip

lă: c

itire

a în

per

echi

, ci

tirea

în la

nţ, c

itire

a în

ștaf

etă,

ci

tirea

ghi

dată

și/s

au se

lecti

vă;

Jocu

ri lit

erar

e;Jo

curi-

dram

atiza

re;

Jocu

ri di

dacti

ce;

Tehn

ici d

e le

ctur

ă in

terp

reta

tivă;

Cola

bora

rea

în e

chip

ă.

3 fă

ră d

efini

re, l

a ni

vel d

e ob

serv

are

şi id

entifi

care

4 gh

idat

22

Com

pete

nța

spec

ifică

4. P

rodu

cere

a de

mes

aje

sim

ple

în si

tuaț

ii de

com

unic

are,

de

mon

strâ

nd te

ndin

țe d

e au

toco

ntro

l şi a

titud

ine

crea

tivă

4.1.

Scr

iere

a co

rect

ă, li

zibilă

a li

tere

lor m

ari ș

i mic

i, de

mân

ă și

de ti

par,

cu p

ăstr

area

spaţ

iulu

i, în

clin

ării

și a

aspe

ctul

ui în

griji

t.4.

2. F

olos

irea

norm

elor

ele

men

tare

de

orto

grafi

e și

de p

unct

uaţie

(pun

ctul

, sem

nul î

ntre

bării

, se

mnu

l exc

lam

ării5

) la

scrie

rea

prop

oziţi

ilor.

4.3.

Scr

iere

a un

or p

ropo

ziţii

pe b

aza

imag

inilo

r și

prez

enta

rea

lor g

rafic

ă.

Scris

ul•

Regu

lile

scris

ului

: spa

ţiul,

încl

inaţ

ia u

nifo

rmă.

• As

pect

ul în

griji

t al s

crisu

lui.

• Ar

anja

rea

în p

agin

ă: d

ata,

titlu

l, al

inea

tul.

• Po

ziţia

cor

ectă

a c

orpu

lui,

a m

âini

i, a

caie

tulu

i.•

Scrie

rea

liter

elor

mar

i și m

ici,

izola

t și c

ombi

nate

în

sila

be.

• Sc

riere

a cu

vint

elor

. Des

părţ

irea

cuvi

ntel

or în

sil

abe6

.•

Scrie

rea

prop

oziţi

ilor e

nunţ

iativ

e, in

tero

gativ

e și

excl

amati

ve6 .

Ort

ogra

fia și

pun

ctua

ția•

Ort

ogra

fia c

uvin

telo

r ce

conţ

in g

rupu

rile

de li

tere

ce,

ci,

che,

chi

, ge,

gi,

ghe,

ghi

și a

cu

vint

elor

cu

î, â,

x.

• M

ajus

cula

la în

cepu

t de

prop

oziţi

e, la

pre

num

e și

num

e de

per

soan

e.•

Sem

nele

de

punc

tuaţ

ie la

sfâr

șit d

e pr

opoz

iţii:

punc

tul (

.), se

mnu

l înt

rebă

rii (?

), se

mnu

l ex

clam

ării

(!)5 .

Cont

exte

de

real

izare

• Sc

riere

func

ţiona

lă (c

opie

ri, tr

ansc

rieri,

dic

tări)

.•

Tran

scrie

ri/co

pier

i de

text

e no

nlite

rare

scur

te.

Term

inol

ogie

spec

ifică

: lite

re m

ici,

liter

e m

ari,

liter

e de

mân

ă, li

tere

de

tipar

, gru

p de

lite

re, p

unct

ul,

sem

nul î

ntre

bării

, sem

nul e

xcla

măr

ii.

Copi

eri (

incl

usiv

cu

liter

e de

tipa

r)

de li

tere

, gru

puri

de li

tere

, sila

be,

cuvi

nte,

pro

poziţ

ii;Tr

ansc

rieri

de li

tere

, gru

puri

de

liter

e, si

labe

, cuv

inte

, pro

poziţ

ii;Tr

ansc

rieri:

cuv

inte

, sem

ne d

e pu

nctu

aţie

învă

ţate

, pro

poziţ

ii,

frag

men

te d

e te

xt, t

exte

util

itare

(b

ileţe

l de

info

rmar

e, fe

licita

re

scur

tă, S

MS

de in

form

are)

;Di

ctăr

i de

liter

e; d

ictă

ri de

sila

be;

dict

ări d

e cu

vint

e; d

ictă

ri de

pro

-po

ziţii

din

2-3

cuvi

nte

cuno

scut

e;Ca

ietu

l meu

; Sc

risul

;Pr

opoz

iţia

alcă

tuită

și sc

risă;

Co

labo

rare

a în

ech

ipă;

Tran

scrie

re d

e te

xt;

Dict

area

(scr

iere

a du

pă d

icta

re);

Mes

aj e

lect

roni

c sc

urt.

Cola

bora

rea

în e

chip

ă.

5 se

mnu

l exc

lam

ării

la tr

ansc

riere

6 pe

cal

e in

tuiti

vă, f

ără

folo

sirea

term

inol

ogie

i și a

regu

lilor

23

Com

pete

nța

spec

ifică

5. A

plic

area

ele

men

telo

r de

cons

truc

ție a

com

unic

ării

în m

esaj

ele

emis

e,

man

ifest

ând

tend

ințe

de

cond

uită

aut

onom

ă5.

1. I

denti

ficar

ea c

onso

anel

or, v

ocal

elor

și a

sil

abel

or în

cuv

inte

.5.

2. R

ealiz

area

ana

lizei

sono

re în

cuv

inte

le c

e nu

co

nţin

gru

puri

de li

tere

. 5.

3. R

ecun

oașt

erea

cuv

ântu

lui ș

i a p

ropo

ziţiil

or,

ca e

lem

ente

de

cons

truc

ţie a

com

unic

ării.

5.4.

Pro

nunţ

area

cor

ectă

a c

uvin

telo

r lim

bii

rom

âne.

Elem

ente

de

cons

truc

ție a

com

unic

ării

Lexi

cul

• Cu

vânt

ul și

sens

urile

lui.

• Cu

vint

e cu

sens

ase

măn

ător

, cu

sens

opu

s7.

Fone

tica

• Su

netu

l și l

itera

– c

ores

pond

enţa

din

tre

ele.

Al

fabe

tul l

imbi

i rom

âne.

• Vo

cale

le și

con

soan

ele.

• Co

mpo

nenţ

a so

noră

a c

uvân

tulu

i (în

afa

ra

cuvi

ntel

or c

e co

nţin

gru

puril

e de

lite

re

enum

erat

e m

ai su

s).

• Ro

stire

a co

rect

ă a

cons

oane

lor l

uând

ca

sprij

in

oric

e vo

cală

: ca

– ac

; cu

– nu

; lu

– fu

.•

Sila

ba.

• De

spăr

ţirea

cuv

inte

lor î

n sil

abe7

.M

orfo

logi

a•

Mod

ifica

rea

cuvi

ntel

or în

pro

cesu

l com

unic

ării

și în

con

text

e co

ncre

te.

Sint

axa

• Pr

opoz

iţia.

• Id

entifi

care

a pr

opoz

iţiilo

r în

text

ele

citit

e.•

Repr

ezen

tare

a pr

opoz

iţiei

prin

sem

ne

conv

enţio

nale

.•

Recu

noaș

tere

a pr

opoz

iţiei

dup

ă se

mne

le

conv

enţio

nale

.•

Prop

oziţi

a du

pă sc

opul

com

unic

ării:

enu

nţia

tivă,

in

tero

gativ

ă, e

xcla

mati

vă7 .

Term

inol

ogie

spec

ifică

: sun

et, l

iteră

, sila

bă, c

uvân

t, al

fabe

t, pr

opoz

iţie.

Exer

ciţii

spec

ifice

, de

dezv

olta

re a

vo

cabu

laru

lui;

Exer

ciţii

-joc

de st

abili

re a

aco

rdul

ui

gram

atica

l înt

re c

uvin

te;

Prop

oziţi

a al

cătu

ită și

scris

ă;Tr

ansc

riere

de

text

;Di

ctar

ea (s

crie

rea

după

dic

tare

);Jo

curi

dida

ctice

. Co

labo

rare

a în

ech

ipă;

7 pe

cal

e in

tuiti

vă, f

ără

folo

sirea

term

inol

ogie

i

24

Com

pete

nța

spec

ifică

6. G

estio

nare

a ex

perie

nțel

or le

ctor

ale

în co

ntex

te e

duca

ționa

le, s

ocia

le, c

ultu

rale

, dâ

nd d

ovad

ă de

inte

res ş

i pre

ferin

țe p

entr

u le

ctur

ă6.

1. R

ecun

oașt

erea

com

pone

ntel

or c

ărţii

.6.

2. P

reze

ntar

ea g

hida

tă a

mes

ajel

or te

xtel

or și

a

cărţ

ilor c

unos

cute

.6.

3. E

xpun

erea

opi

niilo

r faţ

ă de

cel

e ci

tite.

6.4.

Ale

gere

a m

otiva

tă a

dife

ritor

tipu

ri de

căr

ţi.

Tain

ele

cărț

ii•

Cart

ea.

• Ca

rtea

în v

iaţa

noa

stră

.•

Com

pone

ntel

e că

rţii:

cop

erta

(titlu

l și a

utor

ul

cărţ

ii), fi

lele

cu

text

, im

agin

ile.

• N

umer

otar

ea p

agin

ilor ș

i orie

ntar

ea în

pag

ină.

• Cu

prin

sul c

ărţii

.•

Bibl

iote

ca șc

olii,

bib

liote

ca c

lase

i.Pr

efer

ințe

de

cărț

i și i

mpr

esii

desp

re c

arte

:•

Cărţ

i cu

imag

ini.

• Că

rţi c

u po

ezii,

pro

verb

e, g

hici

tori

și fr

ămân

tări

de li

mbă

.•

Cărţ

i cu

pove

ști ro

mân

ești.

• Pr

esa

perio

dică

pen

tru

copi

i.•

Prez

enta

re d

e ca

rte.

Term

inol

ogie

spec

ifică

: car

te, c

ărţi

cu p

oezii

, căr

ţi cu

pov

ești,

ziar

, rev

istă,

bib

liote

că, c

oper

tă, fi

le,

cupr

ins.

Atel

ieru

l de

lect

ură;

Atel

ieru

l de

disc

uţie

;At

elie

rul d

e cr

eaţie

;Ex

curs

ie la

bib

liote

ca șc

olii,

co

mun

ităţii

; acti

vită

ţi cu

bi

blio

teca

ra;

Com

plet

area

unu

i jur

nal d

e le

ctur

ă al

cla

sei,

folo

sind

dese

ne și

en

unţu

ri sc

urte

;Ci

tirea

uno

r rev

iste

pent

ru c

opii;

Audi

erea

pov

eștil

or c

u e-

book

-ul;

Mem

orăr

i de

vers

uri;

Jocu

ri lit

erar

e;Jo

curi-

dram

atiza

re;

Jocu

ri di

dacti

ce;

Prez

enta

rea

unui

text

lite

rar

cuno

scut

;Te

xtul

lite

rar p

oves

tit;

Prez

enta

rea

unei

căr

ţi ci

tite;

Cola

bora

rea

în e

chip

ă.La

sfâr

şitu

l cla

sei I

, ele

vul p

oate

:•

rosti

cu

clar

itate

enu

nţur

i, id

entifi

când

sune

te, s

ilabe

și c

uvin

te;

• ci

ti cu

vint

e și

prop

oziţi

i scu

rte,

scris

e cu

lite

re d

e tip

ar sa

u de

mân

ă;•

reci

ta p

oezii

pro

puse

și p

oezii

ale

se la

dor

inţă

;•

recu

noaș

te c

ele

mai

sim

ple

spec

ii li

tera

re în

văţa

te (p

oves

tea,

poe

zia, g

hici

toar

ea, p

rove

rbul

);•

repr

oduc

e/po

vesti

(ghi

dat)

frag

men

te d

in p

oveș

tile/

text

ele

ascu

ltate

;•

scrie

cuv

inte

, pro

poziţ

ii cu

lite

re d

e m

ână

și de

tipa

r, liz

ibil,

cu

încl

inaţ

ie u

nifo

rmă;

• tr

ansc

rie și

cop

ia p

ropo

ziţii

cu li

tere

de

mân

ă și

de ti

par;

• or

togr

afia

cuvi

nte

cu g

rupu

rile

de li

tere

învă

ţate

;•

scrie

dic

tări

de c

uvin

te, p

ropo

ziţii;

25

• de

spăr

ţi cu

vint

ele

în si

labe

, pe

baza

regu

lilor

ele

men

tare

învă

ţate

;•

utiliz

a se

mne

de

punc

tuaţ

ie (p

unct

ul, s

emnu

l înt

rebă

rii) ș

i scr

ie c

u m

ajus

culă

la în

cepu

tul p

ropo

ziţie

i și n

ume

de p

erso

ane;

• sc

rie m

esaj

e sc

urte

, for

mat

e di

n cu

vint

e sc

rise

cu li

tere

de

mân

ă și

de ti

par;

• al

cătu

i ora

l pro

poziţ

ii cu

cuv

inte

dat

e;•

parti

cipa

la d

ialo

guri

simpl

e, în

dife

rite

cont

exte

de

com

unic

are;

• ex

prim

a id

ei re

ferit

oare

la id

entit

atea

pro

prie

;•

expu

ne și

form

ula

mes

aje

oral

e, p

e te

me

acce

sibile

și c

unos

cute

;•

prez

enta

în m

od c

onse

cutiv

, ghi

dat,

unel

e in

form

aţii;

•

aleg

e pe

ntru

lect

ură

supl

imen

tară

text

e sim

ple,

susţ

inut

e de

supo

rt im

agisti

c,m

anife

stân

d ca

atit

udin

i şi v

alor

i spe

cific

e pr

edom

inan

te:

• ati

tudi

ne p

oziti

vă, a

tenţ

ie și

con

cent

rare

; •

abor

dare

efic

ient

ă în

dife

rite

cont

exte

de

com

unic

are;

•

aten

ţie și

tole

ranţ

ă fa

ţă d

e pa

rten

erii

de d

ialo

g în

dife

rite

situa

ţii d

e co

mun

icar

e;

• pr

efer

inţe

pen

tru

lect

ura

supl

imen

tară

a c

ărţil

or și

a p

rese

i per

iodi

ce p

entr

u co

pii;

•

curio

zitat

e pe

ntru

acti

vită

ţile

școl

are;

•

elem

ente

de

crea

tivita

te în

dom

eniil

e de

inte

res.

26

LECTURĂ RECOMANDATĂ8

Texte literare/cărți din literatura pentru copii

Folclor, „Vocea tare și șoapta”, „Culorile bobiţelor de poamă”, „Baba Dochia”, „Doi fraţi”, „Cearta nu aduce folos”, „Fata cea harnică”, „Ulciorul cu galbeni”, „Mo-rarul”, „Joacă-joacă, tânără fetiţă”, „Țăranul e pe câmp”, „Podul de piatră”, Frămân-tări de limbă, „Cântec de leagăn”; Ion Creangă, „Punguţa cu doi bani”, „Capra cu trei iezi”, „Mere putrede și mere bune”; Spiridon Vangheli, „Guguţă”, „Buchiile lui Ion Creangă”, „Banca lui Guguţă”, „Scrânciobul lui Guguţă”, „Urătorii”, „Primăvara”; Ion Druță, „Trofimaș se gătește de școală”, „Mama”; Alexei Mateevici, „Limba noas-tră”; Grigore Vieru, „Frumoasă-i limba noastră”, „Plaiul meu”, „Zilele săptămânii”, „Câte litere știi”, „Albinuţa”, „Tu, iarbă, tot ai mamă?”, „Mama”; Constantin Drago-mir, „Omul harnic”, „Cartea”, „Plăcinţele cu bucluc”; Dumitru Matcovschi, „Patrie”, „Creionul roșu”; Vasile Romanciuc „Moldova”, „Ciocârlia”; Elena Farago, „Bondarul leneș”, „Doi fraţi cuminţi”, „De ziua mamei”; Ada Zaporojanu „Mi-i dor de buni-cuţa”, „Gustul fulgilor de nea”; Vladimir Beșleagă, „Moldova mea”; Leonida Lari, „Pâinea”; Vladimir Rusnac, „Dragu mi-i să cânt”; Victor Prohin, „De ce are girafa gâ-tul lung”; Elvira Crețu, „Povestea Mărioarei”; Nicolae Esinencu, „Bună dimineaţa”; Anton Pann, „Povestea vorbei”; Iuliu Cârchelan, „Puiul”; Traian Dorz, „Învaţă tu, co-pile”; Petru Cărare, „Legea politeţii”, „Micul Păcălici”; Liviu Deleanu, „Fii ordonat”; Anatol Ciocanu, „Tot pe drum și pe ninsoare”; Arcadie Suceveanu, „Bal mascat”; Nicolae Dabija, „În satul bunicilor”; Ștefan Iosif, „Cântec de primăvară”; Titus Știrbu, „Pomul cu litere”, „Alfabet cu zâmbet”, „Pomul cu cifre”; Ana Manole, „Mămica și pâinica”; Ianoș Țurcanu, „O girafă supărată”; Nicolae Savostin, „Omul bun”; Florin Costinescu, „Să-nvăţăm de la furnici”; Vinciu Gafiță, „Supărarea Mărioarei”; Ion Vieru, „Cuptorul”; Constantin Ușinski, „Cele dintâi raze”; Gheorghe Gheorghiu, „Bu-chetul de flori”; Vasile Suhomlinski, „Furnica stăruitoare”; Spiridon Vangheli, „Carte de citire și gândire”, Cartea 1.; Frații Grimm, „Albă-ca-Zăpada”. Din colecţia Cărţile copilăriei; Frații Grimm, „Frăţior și surioară”. Din colecţia Cărţile copilăriei; Charles Perrault, „Cenușăreasa”. Din colecţia Cărţile copilăriei; Charles Perrault, „Piele-de-măgar”. Din colecţia Cărţile copilăriei; Hans Cristian Andersen, „Bobocelul cel urât”. Din colecţia Cărţile copilăriei; „Aventura unei gogoașe. O poveste care se vrea nu doar citită, ci și scrisă”; „Tărâmul literelor. Prima mea carte de lectură: povestioare”, Selectare și adaptare: Ala Bujor; Cristina Bujor, „Întâmplări cu tâlc despre ceartă”, „Întâmplări cu tâlc despre prietenie”, „Întâmplări cu tâlc despre responsabilitate”; Iulian Filip, „Copăcel, copăcel”, „Rochiţa leneșă”, „Urmele mele frumoase”; Nicolae Rusu, „Coada iepurașului” (proză scurtă pentru copii); Aurelian Silvestru, „Templul bunătăţii” etc.

8 Tematica lecturii particulare este de obicei liberă, însă e bine să fie apropiată de tematica lecturii din clasă pentru a realiza legături tematice, comparaţii și extensii valorice. Lista recomandată este flexibilă și constituie un reper de orientare, ţinând cont de situaţia de facto în bibliotecile personale și locale. Atenţionăm că elevii nu vor fi orientaţi spre un anumit număr de cărţi citite pe an.

27

CLAS

A a

II-a

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

e(s

ub-c

ompe

tenț

e)U

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

de în

văța

re și

pro

duse

șc

olar

e re

com

anda

teCo

mpe

tenț

a sp

ecifi

că 1

. Rec

epta

rea

mes

ajul

ui o

ral î

n si

tuaț

ii de

com

unic

are,

man

ifest

ând

atitu

dine

poz

itivă

, ate

nție

şi co

ncen

trar

e1.

1. I

denti

ficar

ea se

mni

ficaţ

iei u

nui m

esaj

or

al în

tr-o

situ

aţie

de

com

unic

are

cuno

scut

ă.1.

2. E

xplic

area

sens

ului

cuv

inte

lor d

intr

-un

enun

ţ aud

iat.

1.3.

Det

erm

inar

ea in

form

aţiil

or e

senţ

iale

di

ntr-u

n m

esaj

aud

iat.

1.4.

Disti

nger

ea d

upă

auz a

cor

ectit

udin

ii lo

gice

a p

ropo

ziţiil

or.

1.5.

Rec

epta

rea

de m

esaj

e or

ale,

în c

onte

xte

cuno

scut

e de

com

unic

are.

Com

unic

area

ora

lă: î

nțel

eger

ea d

upă

auz

• O

mul

și c

omun

icar

ea.

• M

odul

în c

are

com

unic

ăm.

• As

cultă

m și

înţe

lege

m m

esaj

ul.

Situ

ații

de c

omun

icar

e: c

uvân

tul ș

i pro

pozi

ția –

el

emen

te d

e ba

ză a

le c

omun

icăr

ii ve

rbal

e•

Cuvâ

ntul

– g

rup

de su

nete

cu

un în

ţele

s.•

Cuvi

nte

care

den

umes

c ob

iect

e. S

emni

ficaţ

ia lo

r în

vor

bire

.•

Cuvi

nte

care

exp

rimă

acţiu

ni. S

emni

ficaţ

ia lo

r în

vorb

ire.

• Cu

vint

e ca

re a

rată

însu

șiri.

Sem

nific

aţia

lor î

n vo

rbire

.•

Prop

oziţi

a sim

plă,

pro

poziţ

ia d

ezvo

ltată

; afi

rmati

vă, n

egati

vă9 .

• Pr

opoz

iţiile

dup

ă sc

opul

com

unic

ării:

enu

nţia

tivă,

in

tero

gativ

ă, e

xcla

mati

vă. S

emne

le d

e pu

nctu

aţie

re

spec

tive.

• In

tona

rea

core

ctă

a pr

opoz

iţiei

.

Term

inol

ogie

spec

ifică

: com

unic

are,

asc

ultă

tor,

vorb

itor,

prop

oziţi

e, c

uvân

t, su

net.

Anal

iza și

sint

eza

fone

tică

a cu

vint

elor

;Fo

rmul

area

de

răsp

unsu

ri or

ale

la

într

ebăr

i;Pr

eciza

rea

even

imen

telo

r din

text

ul

audi

at;

Pove

stire

a or

ală

a un

ui fr

agm

ent

audi

at;

Exec

utar

ea u

nor a

cţiu

ni d

upă

inst

rucţ

iuni

;Jo

curi-

dram

atiză

ri;Аu

dier

ea u

nor e

misi

uni p

entr

u co

pii;

Cola

bora

rea

în e

chip

ă.

9 pe

cal

e in

tuiti

vă, f

ără

folo

sirea

term

inol

ogie

i

28

Com

pete

nța

spec

ifică

2. P

rodu

cere

a m

esaj

ului

ora

l, de

mon

strâ

nd a

bord

are

efici

entă

în d

iferit

e co

ntex

te d

e co

mun

icar

e2.

1. A

rticu

lare

a cl

ară

și co

rect

ă a

enun

ţuril

or,

cu in

tona

ţia c

ores

punz

ătoa

re in

tenţ

iei d

e co

mun

icar

e.2.

2. D

escr

iere

a gh

idat

ă a

obie

ctel

or, a

pe

rson

ajel

or p

e ba

za fa

ptel

or se

sizat

e în

co

ntex

t sau

a re

pere

lor p

ropu

se.

2.3.

Util

izare

a di

alog

ului

în si

tuaţ

ii cu

nosc

ute

de c

omun

icar

e.2.

4. A

plic

area

nor

mel

or e

lem

enta

re d

e eti

chet

ă ve

rbal

ă și

de c

ompo

rtam

ent

nonv

erba

l aso

ciat

.2.

5. R

edar

ea p

rin c

uvin

te p

ropr

ii a

conţ

inut

ului

unu

i fra

gmen

t din

tr-u

n te

xt

citit

sau

audi

at.

2.6.

Con

stru

irea

text

elor

ora

le sc

urte

pe

baza

un

or im

agin

i.2.

7. E

xprim

area

pro

prie

i opi

nii î

n an

umite

sit

uaţii

de

com

unic

are,

cu

ajut

orul

in

form

aţiil

or c

umul

ate.

Com

unic

area

dia

loga

tă•

Com

pone

ntel

e di

alog

ului

: asc

ultă

tor,

vorb

itor.

• O

rgan

izare

a di

alog

ului

sim

plu:

într

ebar

e –

răsp

uns.

• Li

nia

de d

ialo

g.•

Form

ule

de in

iţier

e, d

e m

enţin

ere

și de

înch

eier

e a

unui

dia

log.

• Eti

chet

a co

mun

icăr

ii. F

orm

ule

de sa

lut,

de

adre

sare

, de

mul

ţum

ire.

• Fo

rmul

e de

pre

zent

are

(Pre

zent

area

per

sona

lă,

prez

enta

rea

unui

prie

ten)

.•

Form

ule

de p

erm

isiun

e și

de so

licita

re.

Com

unic

area

mon

olog

ată

• Co

nsec

utivi

tate

a id

eilo

r înt

r-o n

araţ

iune

.•

Rela

tare

a un

or în

tâm

plăr

i, po

vesti

oare

alc

ătui

te

după

un

șir d

e ilu

stra

ţii, b

enzi

dese

nate

.•

Rela

tare

a un

or e

veni

men

te, i

nfor

maţ

ii di

n m

ass-

med

ia.

Com

unic

area

des

crip

tivă

• De

scrie

ri de

obi

ecte

dup

ă fo

rmă,

dim

ensiu

ne,

culo

are,

mod

de

utiliz

are

(act

ualiz

are)

.•

Desc

rieri

de p

lant

e, a

nim

ale

(cu

sau

fără

repe

re).

• Ca

ract

eriză

ri de

per

sona

je.

Com

unic

area

non

verb

ală

• Ge

stul

, mim

ica.

• U

nele

sem

nale

ale

serv

iciil

or (a

siste

nţă

med

ical

ă de

urg

enţă

, pom

pier

i, po

liţie

); se

mne

rutie

re;

afișe

info

rmaţ

iona

le e

tc.

• Aj

usta

rea

elem

ente

lor n

onve

rbal

e la

co

mun

icar

ea v

erba

lă.

Term

inol

ogie

spec

ifică

: dia

log,

asc

ultă

tor,

vorb

itor,

desc

riere

.

Dial

ogul

ora

l;Fo

rmul

area

uno

r enu

nţur

i de

adre

sare

, sol

icita

re, m

ulţu

mire

;In

form

aţii

prez

enta

te su

ccin

t;Si

tuaţ

ia d

e co

mun

icar

e (p

reze

ntar

ea

oral

ă);

Lect

ura

imag

inilo

r;Po

vesti

rea

oral

ă;O

ferir

ea u

nor i

nfor

maţ

ii;Pe

rson

ajul

lite

rar c

arac

teriz

at/o

biec

tul

desc

ris;

Cara

cter

izare

a pe

rson

ajel

or d

upă

fapt

ele

desc

rise;

Jocu

ri-dr

amati

zări;

Jocu

ri di

dacti

ce;

Jocu

ri lit

erar

e;Di

scuţ

ii lib

ere;

Cola

bora

rea

în e

chip

ă.

29

Com

pete

nța

spec

ifică

3. R

ecep

tare

a te

xtel

or li

tera

re şi

non

liter

are

prin

tehn

ici d

e le

ctur

ă ad

ecva

te,

dând

dov

adă

de c

itire

core

ctă,

cur

sivă

şi e

xpre

sivă

3.1.

Util

izare

a te

hnic

ilor d

e le

ctur

ă co

rect

ă,

conș

tient

ă și

fluid

ă.

3.2.

Disti

nger

ea in

form

aţiil

or e

senţ

iale

di

ntr-u

n te

xt c

itit.

3.3.

Rec

itare

a po

eziil

or p

ropu

se și

a c

elor

se

lect

ate

în m

od in

depe

nden

t.3.

4. I

denti

ficar

ea tr

ăsăt

urilo

r fizic

e și

mor

ale

ale

pers

onaj

elor

prin

cipa

le d

intr

-un

text

lit

erar

citi

t.3.

5. E

xprim

area

în c

uvin

te p

ropr

ii a

idei

lor ș

i a

atitu

dini

lor f

aţă

de te

xtul

citi

t și f

aţă

de

pers

onaj

ele

text

ului

.3.

6. R

elat

area

sele

ctivă

a te

xtel

or c

itite

, co

nfor

m fr

agm

ente

lor i

ndic

ate

sau

ilust

rate

.

Lect

ura

• Ci

tirea

cor

ectă

, con

știen

tă și

flui

dă.

• Vi

teza

și ri

tmul

citi

rii10

.•

Text

ul. C

ompo

nent

ele

text

ului

: titlu

l, au

toru

l, co

nţin

utul

pro

priu

-zis.

• Te

xtul

lite

rar:

alin

eatu

l și s

emni

ficaţ

ia lu

i.•

Idei

le te

xtul

ui (d

upă

alin

eate

).•

Text

ul li

tera

r (fr

agm

entu

l de

text

) și i

mag

inea

as

ocia

tă.

• Pe

rson

ajel

e lit

erar

e po

zitive

și n

egati

ve.

• Ati

tudi

nea

faţă

de

com

port

amen

tul p

erso

naje

lor

desc

rise.

• Ati

tudi

nea

citit

orul

ui fa

ţă d

e ce

le c

itite

.•

Valo

ri în

text

ele

liter

are.

• Ap

reci

erea

text

elor

lite

rare

(acc

eptă

/nu

acce

ptă;

su

sţin

e/nu

susţ

ine)

.•

Învă

ţătu

ra te

xtul

ui11

.•

Tem

atica

text

ului

11.

• Em

oţiil

e tr

ăite

11.

• Po

vesti

rea

(ora

lă, l

iber

ă, în

succ

esiu

ne și

se

lecti

vă),

imitâ

nd to

nul,

into

naţia

și ti

mbr

ul

voci

i12.

• Ve

rsifi

caţia

: poe

zia, s

trof

a, v

ersu

l, rim

a.•

Citir

ea te

xtul

ui n

onlit

erar

/info

rmati

v (a

rtico

le

info

rmati

ve, a

fișe,

arti

cole

de

ziar,

revi

ste,

en

cicl

oped

ii pe

ntru

cop

ii, in

stru

cţiu

ni d

e jo

c,

scris

ori,

bile

ţele

, fel

icită

ri).

• Sp

ecii

liter

are

(pen

tru

text

ele

din

man

ual):

po

vest

ea, f

abul

a, p

oezia

, ghi

cito

area

, pro

verb