curriculum integrat privind efectuarea practicii de productie si a tezei de licenta

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA ŞTIINŢE ECONOMICE

CATEDRA CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ ECONOMICĂ

APROBAT:Consiliul Facultăţii Ştiinţe Economice

Proces-verbal nr.__din”__”_____________2012

Decanul facultăţii ____________ Galina ULIANdr. hab., profesor universitar

CURRICULUM INTEGRAT

AL STAGIILOR DE PRACTICĂ

Ciclul I Licenţa

Specialitatea ”Contabilitate”

AUTORI: Dolghi Cristina, dr., conf. univ. Macovei Tatiana, drd., lect. sup.

Chişinău – 2012

I. PRELIMINARII

Stagiile de practică constituie o parte integrantă a procesului de formare profesională. Fiind un element al procesului educaţional şi principalul liant dintre procesul de învăţământ şi activitatea profesională, asigură formarea competenţelor profesionale şi acumularea experienţei privitor la organizarea şi realizarea activităţilor în domeniul profesional.

Stagiile de practică reprezintă un element esenţial şi în cadrul socializării profesionale a studenţilor. Succesul absolvenţilor pe piaţa muncii va depinde, în bună măsura, de gradul în care aceştia vor cunoaşte specificul activităţii profesionale.

Pe parcursul efectuării practicii studenţii fac cunoştinţă cu structura întreprinderii, cu organizarea contabilităţii, cu funcţiile contabililor pe fiecare sector în parte. O mare atenţie se acordă modului de îndeplinire a documentelor primare contabile; înregistrării operaţiilor economice în registrele contabile şi întocmirii Rapoartelor Financiare recomandate de Standardele Contabile; determinării sistemului de contabilitate care poate fi utilizat de diferite entităţii economice ce activează în diferite ramuri ale economiei.

Stagiile de practică au scopul pregătirii specialistului cu o calificare corespunzătoare şi aprofundarea cunoştinţelor teoretice acumulate în procesul de studii la USM precum şi de a însuşi practica contabilităţii în una din entităţile economice.

II. COMPETENŢE GENERALE:

- Aplicarea şi transferul cunoştinţelor şi deprinderilor în situaţii şi medii de muncă diverse, pentru a realiza activităţile cerute la locul de muncă, la nivel calitativ;

- Comunicarea eficientă cu grupul de muncă din care face parte şi cu reprezentanţii instituţiilor cu care întră în contact;

- Demonstrarea cunoştinţelor necesare în scopul organizării contabilităţii în entităţile economice;

- Utilizarea tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţie în domeniul afacerilor şi contabilităţii în scopul transmiterii operative a informaţiilor;

- Planificarea etapelor de activitate în succesiune logică în funcţie de complexitatea lucrărilor de executat;

- Selectarea programelor specifice în funcţie de scopul urmărit, în corelaţie cu tipul documentelor de elaborat;

- Introducerea şi verificarea datelor primare în totalitate, cu acurateţe răspunzând tuturor cerinţelor programului privind sintetizarea informaţiei pentru asigurarea corectitudinii specifice finale;

- Completarea documentelor contabile primare corect şi citeţ, utilizând terminologia de specialitate;

- Verificarea modului de întocmire / completare a documentelor având în vedere normele legale în vigoare;

- Determinarea conturilor corespondente în baza Planului de conturi;- Reflectarea formulelor contabile privind elementele patrimoniale prin asocierea

simbolurilor de cont, asigurându-se corectitudinea contării structurilor patrimoniale;- Completarea registrelor contabile cronologic, în scopul identificării şi controlului

permanent al operaţiunilor efectuate;- Evaluarea patrimoniului cu respectarea regulilor de recunoaştere şi evaluare a

structurilor patrimoniale stabilite în procesul activităţii economice;- Introducerea datelor în formatul raportului în totalitate, pentru asigurarea reflectării

corecte şi complete a situaţiei financiare şi a rezultatului financiar;

4

- Verificarea corelaţiilor indicatorilor din diferite rapoarte, întocmirea anexelor şi notelor explicative în corespundere cu normele metodologice în vigoare, în funcţie de tipul indicatorilor;

- Elaborarea politicilor de contabilitate în scopul obţinerii unor rezultate mai performante.

III. ADMINISTRAREA STAGIILOR DE PRACTICĂ

Nr/o Tipul stagiului Semest

rulPerioada

Nr. ore

EvaluareaResponsabil

Credite Forma

1Practica de iniţiere

IV 3 săptămîni 90 3 examenCastraveţ Lucia,Garştea Ala

2 Practica de specialitate

VI 6 săptămîni 180 6 examen Cojocaru Maria, Castraveţ Lucia

3 Practica de licenta VI 4 săptămîni 240 8 colocviu Cojocaru Maria, Castraveţ Lucia, Dolghi Cristina, profesorii catedrei

IV. DESCRIEREA STAGIILOR DE PRACTICĂ

1. PRACTICA DE INIŢIERE ÎN SPECIALITATE

OBIECTIVELE STAGIULUI:

Cunoaşterea principiilor fundamentale ale contabilităţii. Cunoaşterea cadrului legal de organizare şi ţinere a contabilităţii. Cunoaşterea structurii Bilanţului contabil şi posturile de activ şi pasiv ale acestuia. Cunoaşterea modul de funcţionare a conturilor contabile de Activ şi Pasiv. Întocmirea documentelor contabile primare şi cunoaşterea etapelor de mişcare a

acestora de la momentul întocmirii până la predarea în arhivă. Întocmirea registrelor de contabilitate în baza documentelor contabile. Înregistrarea operaţiilor economice în conturile contabile. Identificarea tehnicilor de documentare a inventarierii elementelor patrimoniale ale

entităţii şi metodelor de constatare şi contabilizare a rezultatelor acesteia. Determinarea legăturilor reciproce a registrelor contabilităţii sintetice şi analitice. Verificarea corectitudinii îndeplinirii documentelor contabile şi aplicarea metodelor

de corectare a greşelilor depistate în contabilitate. Evaluarea elementelor patrimoniale ale întreprinderii. Determinarea costurilor efective de producţie pe seama consumurilor. Determinarea principiului de întocmire a documentelor contabile cu ajutorul

tehnicii electronice de calcul. Determinarea regulilor şi cerinţelor necesare pentru asigurarea valorii juridice

integrale a documentelor. Determinarea modului de întocmire a Raportului Financiar al entităţii economice.

5

PRODUSELE ACTIVITĂŢII STUDENŢILOR STAGIARI:

Raport

Cerinţe pentru elaborarea raportului privind practica de iniţiere în specialitate:

1. Îndeplinirea programei practicii de iniţiere în specialitate ( Anexa 1).2. Respectarea regulamentului cu privire la organizarea stagiului practicii de

iniţiere în specialitate şi elaborarea raportului ( Anexa 2).3. Respectarea cerinţelor de elaborare / perfectare a raportului ( Anexa 2).4. Elaborarea detaliată a raportului pe capitole pe parcursul desfăşurării

practicii.5. Prezentarea în termen a raportului conducătorului practicii din partea

întreprinderii şi a facultăţii.6. Prezentarea calculelor şi materialelor concrete despre activitatea

întreprinderii, referiri la legislaţia în vigoare, regulamente, instrucţiuni.7. Raportul va include: foaia de titlu (Anexa 3); ordinul întreprinderii despre admiterea studentului la practică cu indicarea

conducătorului din partea întreprinderii; planul tematico-calendaristic al practicii de iniţiere în specialitate cu notiţe

despre îndeplinirea lui; conţinutul propriu-zis; jurnalul de practică; avizul conducătorului practicii din partea întreprinderii (semnătura căruia

este confirmată prin ştampilă).8. Structura raportului: Introducere; Capitolul I. Caracteristica generală a structurii şi organizării activităţii

întreprinderii; Capitolul II. Organizarea contabilităţii la întreprindere. Automatizarea

sistemului de informaţie contabilă; Capitolul III. Documentarea operaţiunilor economice Capitolul IV. Inventarierea şi rolul acesteia în contabilitate Încheiere; Bibliografie; Anexe.9. Anexarea actelor pentru fiecare compartiment, a documentelor şi

materialelor ce confirmă lucrul individual al studentului-practicant.10. Susţinerea practicii la catedra „Contabilitate şi Informatică Economică”, în

baza unei comisii speciale.

6

Grila de evaluare a raportului practicii de iniţiere în specialitate:

Descriptori de

performanţă

Foarte bine(10-9)

Bine(8-7)

Satisfăcător(6-5) Nesatisfăcător

Descrierea activităţilor conform planului stabilit

Este descrisă detaliat fiecare activitate şi componentele proceselor studiate

Descrierea incompletă (c-ca 75%) a activităţilor şi a componentelor proceselor studiate

Descrierea incompletă (c-ca 50%), confuză a activităţilor şia componentelorproceselor studiate

Lipseşte descrierea activităţilor, sunt enumerate superficial doar unele activităţi sau nu corespundeplanului

Analiza activităţilor prevăzute de curriculă şi plan

Este prezentată o analiză complexă a activităţilor şi a componentelor practicii conform criteriilor stabilite

Analiza parţială a activităţilor şi a componentelor proceselor studiate sau nu este respectată structura

Analiza superficială a activităţilor şi a componentelor proceselor studiate, fără respectarea structurii

Lipseşte analiza activităţilor şi a componentelor proceselor studiate

Prezentarea concluziilor, sugestiilor

Sunt prezentate sugestii referitoare la eficientizarea activităţilor desfăşurate şi argumentarea acestora

Sunt prezentate sugestii referitoare la eficientizarea activităţilor desfăşurate dar lipseşte argumentarea acestora

Sunt prezentate sugestii superficiale şi neargumentate referitoare la activităţile desfăşurate

Lipsesc sugestiile şi concluziile sau nu corespund planului

Perfectarea raportului

Este perfectat conform rigorilor stabilite în curricula practicilor şi regulament (anexa1)

Este perfectat conform rigorilor stabilite în curricula practicilor şi regulament (anexa1), dar cu unele abateri

Este perfectat , dar nu sunt respectate rigorile stabilite în curricula practicilor şi regulament (anexa1)

Nu corespunde cerinţelor stabilite în curriculă şi regulament (anexa1)

Aprecierea de către coordonator

Foarte bine Bine Satisfăcător Nesatisfăcător

Susţinerea publica a raportului de practică

Răspunsurile sunt corecte şi complete la întrebările comisiei

Răspunsuri corecte , parţial complete la întrebările comisiei

Răspunsuri corecte doar la unele întrebări

Răspunsuri evazive, incorecte la majoritatea întrebărilor formulate de comisie

Raportul avizat pozitiv de conducătorul practicii din cadrul catedrei, trebuie susţinut, conform graficului stabilit de către coordonatorul practicii de la facultate, în faţa comisiei desemnate de către Consiliul facultăţii “Ştiinţe Economice” al USM.

Evaluarea stagiilor de practică se realizează pe întreaga perioadă de desfăşurare a acestora, dar şi la finalizarea lor în baza obiectivelor activităţii studentului-stagiar, determinate de funcţia exercitată în instituţia desemnată ca bază de practică.

Evaluarea curentă, pe durata practicii, se efectuează de către coordonatorul practicii de la catedra de specialitate împreună cu reprezentantul bazei de practică.

Nota finală se formează ca o medie aritmetică a notelor acordate pentru fiecare descriptor de performantă.

7

2. PRACTICA DE SPECIALITATE


Cunoaşterea modului de organizare a contabilităţii în cadrul entităţii economice conform cadrului legal în vigoare şi selectare a sistemului de ţinere a contabilităţii conform specificului de activitate.

Determinarea modul de organizare a contabilităţii pe sectoare de evidenţă conform programului practicii de specialitate.

Cunoaşterea metodologiei de calculaţie a costului produselor fabricate şi serviciilor acordate de către entitatea economică.

Stabilirea legăturii dintre contabilitatea de gestiune şi cea financiară. Cunoaşterea modului de întocmire a bugetului general şi controlul executării bugetelor

pe niveluri de gestiune. Identificarea principiilor de evaluare a patrimoniului entităţii economice. Identificarea principiilor fundamentale ale contabilităţii în momentul înregistrării

operaţiunilor economice. Întocmirea documentelor contabile la intrarea, ieşirea şi lichidarea activelor materiale

pe termen lung şi stocurilor. Utilizarea metodelor de calcul a amortizării activelor nemateriale şi de calcul a uzurii

mijloacelor fixe. Înregistrarea şi reflectarea taxei pe valoarea adăugată la procurarea şi realizarea

produselor, mărfurilor şi serviciilor acordate sau utilizate. Înregistrarea operaţiilor ce ţin de încasare şi plată a mijloacelor băneşti. Întocmirea calculului salariilor angajaţilor conform sistemelor de salarizare utilizate de

entitate, fişelor personale de calcul a salariaţilor, cererea cu privire la acordarea scutirilor de la impozitul pe venit reţinut din salariu.

Calcularea profitului entităţii economice şi impozitul pe venit al persoanei juridice. Elaborarea modului de evaluare a stocurilor şi contabilitatea diferenţelor provenite din

reevaluare. Întocmirea Raportului financiar (bilanţul contabil, raportul de profit şi pierderi, raportul

privind fluxul mijloacelor băneşti şi raportul privind fluxul capitalului propriu) şi anexelor acestuia.


RAPORT PRIVIND EFECTUAREA PRACTICII DE SPECIALITATE

Cerinţe pentru elaborarea raportului privind efectuarea practicii de specialitate:

1. Îndeplinirea programei practicii de specialitate ( Anexa 5).2. Respectarea regulamentului cu privire la organizarea stagiului practicii de

specialitate, completarea jurnalului de practică şi elaborarea Raportului (Anexa 6).

3. Respectarea cerinţelor de elaborare / perfectare a raportului ( Anexa 6).4. Elaborarea detaliată a raportului pe capitole pe parcursul desfăşurării

practicii.

8

5. Prezentarea în termen a raportului conducătorului practicii din partea întreprinderii şi a catedrei.

6. Prezentarea calculelor şi materialelor concrete despre activitatea întreprinderii, documentelor şi registrelor contabile, rapoartelor financiare, referiri la legislaţia în vigoare, regulamente, instrucţiuni.

7. Raportul va include: foaia de titlu (Anexa 7); ordinul întreprinderii despre admiterea studentului la practică cu indicarea

conducătorului din partea întreprinderii; planul tematico-calendaristic al practicii de iniţiere în specialitate cu notiţe

despre îndeplinirea lui; conţinutul propriu-zis; jurnalul de practică (Anexa 6); avizul conducătorului practicii din partea întreprinderii (semnătura căruia

este confirmată prin ştampilă).8. Structura raportului: Introducere; Capitolul I. Caracteristica generală a structurii şi organizării activităţii

întreprinderii; Capitolul II. Organizarea contabilităţii la întreprindere. Automatizarea

sistemului de informaţie contabilă; Capitolul III. Contabilitatea întreprinderii:

- Contabilitatea activelor nemateriale- Contabilitatea activelor materiale pe termen lung- Contabilitatea investiţiilor financiare pe termen lung- Contabilitatea materialelor şi obiectelor de mica valoare şi scurtă

durată- Documentarea, calculul şi contabilitatea salariului- Contabilitatea producţiei în curs de execuţie şi a produselor fabricate- Contabilitatea mărfurilor- Contabilitatea creanţelor- Contabilitatea mijloacelor băneşti şi a investiţiilor pe termen scurt- Contabilitatea capitalului propriu- Contabilitatea datoriilor- Contabilitatea consumurilor, cheltuielilor şi a veniturilor- Calculaţia costurilor de producţie- Structura şi modul de întocmire a rapoartelor financiare şi anexelor

acestora Încheiere; Bibliografie; Anexe.9. Anexarea actelor pentru fiecare compartiment, a documentelor şi

materialelor ce confirmă lucrul individual al studentului-practicant.10. Susţinerea practicii la catedra „Contabilitate şi Informatică Economică”, în

baza unei comisii speciale.

9

Grila de evaluare a raportului practicii de specialitate:

Descriptori de

performanţă

Foarte bine (10-9)

Bine (8-7)

Satisfăcător (6-5) Nesatisfăcător

Descrierea activităţilor conform planului stabilit

Este descrisă detaliat fiecare activitate şi componentele proceselor studiate

Descrierea incompletă (c-ca 75%) a activităţilor şi a componentelor proceselor studiate

Descrierea incompletă (c-ca 50%), confuză a activităţilor şia componentelorproceselor studiate

Lipseşte descrierea activităţilor, sunt enumerate superficial doar unele activităţi sau nu corespundeplanului

Analiza activităţilor prevăzute de curriculă şi plan

Este prezentată o analiză complexă a activităţilor şi a componentelor practicii conform criteriilor stabilite

Analiza parţială a activităţilor şi a componentelor proceselor studiate sau nu este respectată structura

Analiza superficială a activităţilor şi a componentelor proceselor studiate, fără respectarea structurii

Lipseşte analiza activităţilor şi a componentelor proceselor studiate

Prezentarea concluziilor, sugestiilor

Sunt prezentate sugestii referitoare la eficientizarea activităţilor desfăşurate şi argumentarea acestora

Sunt prezentate sugestii referitoare la eficientizarea activităţilor desfăşurate dar lipseşte argumentarea acestora

Sunt prezentate sugestii superficiale şi neargumentate referitoare la activităţile desfăşurate

Lipsesc sugestiile şi concluziile sau nu corespund planului

Completarea jurnalului de practica

Este completat conform cerinţelor stabilite de curricular practicilor şi regulament (anexa 6)

Este perfectat conform rigorilor stabilite în curricular practicilor şi regulament (anexa6), dar cu unele abateri

Este perfectat , dar nu sunt respectate rigorile stabilite în curricular practicilor şi regulament (anexa6)


Perfectarea raportului

Este perfectat conform rigorilor stabilite în curricula practicilor şi regulament (anexa 6)

Este perfectat conform rigorilor stabilite în curricula practicilor şi regulament (anexa6), dar cu unele abateri

Este perfectat , dar nu sunt respectate rigorile stabilite în curricula practicilor şi regulament (anexa6)


Apreciereade către coordonator

Foarte bine Bine Satisfăcător Nesatisfăcător

Susţinerea publică a raportului de practică

Răspunsurile sunt corecte şi complete la întrebările comisiei

Răspunsuri corecte , parţial complete la întrebările comisiei

Răspunsuri corecte doar la unele întrebări

Răspunsuri evazive, incorecte la majoritatea întrebărilor formulate de comisie

Raportul privind efectuarea practicii de specialitate şi jurnalul de practică avizate pozitiv de conducătorul practicii din cadrul catedrei, trebuie susţinut, conform graficului stabilit de către coordonatorul practicii de la facultate, în faţa comisiei desemnate de către

10

Consiliul facultăţii “Ştiinţe Economice” al USM. Stagiile de specialitate se creditează distinct şi se finalizează prin evaluare – cu notă.

Studenţii care nu vor susţine pozitiv raportul practicii de specialitate nu vor fi admişi la examenele de stat şi la susţinerea tezei de licenţă.



Evaluarea finală a practicii de specialitate va fi efectuată de către o comisie constituită din:

1) coordonatorul practicii în cadrul facultăţii;2) coordonatorul practicii de la catedra de specialitate;3) reprezentantul instituţiei desemnată bază de practică (după posibilitate).

Nota finală se formează ca o medie aritmetică a notelor acordate pentru fiecare descriptor de performantă.

3. PRACTICA DE LICENŢĂ


Sistematizarea şi aprofundarea cunoştinţelor teoretice aferente temei tezei de licenţă alese.

Analiza nivelului de computerizare a proceselor de prelucrare a informaţiei la nivel de entitate şi la nivel de prelucrare a documentelor contabile şi întocmire a rapoartelor financiare.

Acumularea cunoştinţelor necesare pentru efectuarea cercetărilor ştiinţifice ulterioare în diferite domenii ale contabilităţii, analizei activităţii economico-financiare.

Identificarea actelor legislative şi normativ-instructive, cum ar fi legislaţia Republicii Moldova cu privire la ţinerea sectorului de contabilitate în cadrul căruia a fost selectată tema cercetată, Standardele Naţionale de Contabilitate (S.N.C.) şi comentariile cu privire la aplicarea acestora, Planul de conturi contabile al activităţii economico-financiare al întreprinderilor, Codul Fiscal, diverse regulamente, instrucţiuni, indicaţii metodice, etc.

Cercetarea modului de organizare şi ţinere a contabilităţii şi analizei economico-financiare la entitate în baza materialelor cărora se elaborează teza de licenţă.

Analiza şi generalizarea documentelor primare şi centralizatoare, datelor statistice şi contabile din activitatea entităţii economice la care se petrece practica de licenţă.

Selectarea şi analiza materialelor teoretice şi practice pe problema cercetată. Sistematizarea opiniilor diferitor autori privind problemele abordate în teză şi

formularea propunerilor proprii ale studentului. Elaborarea recomandărilor privind perfecţionarea sectorului examinat al

contabilităţii, auditului operaţiilor economice cercetate şi analizei economico-financiare activităţii entităţii studiate.


TEZA DE LICENŢĂ

11

Cerinţe pentru elaborarea tezei de licenţă:

1. Respectarea regulamentului de organizare şi desfăşurare a practicii de licenţă (Anexa 8).

2. Elaborarea tezei de licenţă în baza „Indicaţiilor metodice privind elaborarea şi susţinerea tezei de licenţă pentru studenţii specialităţii Contabilitate” (Anexa 11).

3. Respectarea modelului foii de titlu (Anexa 10).4. Corespunderea materialului tezei de licenţă realizate cu domeniul de specialitate.5. Corelarea dintre tema/conţinutul tezei de licenţă şi cerinţele, necesităţile societăţii.6. Prezentarea materialului în capitole.7. Utilizarea adecvată a metodologiei cercetării.8. Completitudinea datelor cercetării (analiză, interpretare, argumentare logică).9. Procesarea şi analiza teoretică, implicarea critică, interpretativă a autorului.10. Evidenţierea noutăţii teoretice, practice a cercetării.11. Expunerea şi argumentarea concluziilor.12. Completitudinea surselor şi a referinţelor bibliografice.13. Corectitudinea stilistică şi gramaticală a textului tezei de licenţă, a terminologiei

utilizate.14. Corectitudinea perfectării aspectului grafic al tezei.

Susţinerea preventivă a tezei de licenţă:

În termen de nu mai mult decât cu o lună până la susţinerea tezei în faţa Comisiei pentru examenul de licenţă are loc susţinerea preventivă a tezei. Scopul susţinerii preventive constă în controlul asupra corespunderii lucrării cerinţelor în vigoare, precum şi admiterea tezei de licenţă pentru susţinere. Susţinerea preventivă se petrece în faţa Comisiei pentru susţinere preventivă a tezelor de licenţă, membrii căreia sunt desemnaţi de către şeful catedrei „Contabilitate şi Informatică Economică” din activul de profesori ai catedrei.

Grila de evaluare la apărarea preventivă a tezei de licenţă:

Descriptori de performanţă Admis Respins

% de finalizare a tezei Teza este finalizată mai mult de 60%

Nu este finisat capitolul teoretic şi un capitol practic

Admiterea coordonatorului ştiinţific Teza este admisă spre susţinerea preventivă cu menţiune pozitivă

Coordonatorul evaluează nesatisfăcător proiectul tezei

Corespunderea conţinutului tezei cu obiectivele şi scopul temei aprobate

Conţinutul tezei corespunde obiectivelor aprobate

Conţinutul tezei nu corespunde temei aprobate şi majoritatea obiectivelor stabilite

La susţinerea preventivă studentul urmează să prezinte în formă verbală un scurt raport (5-7 minute) privind rezultatele obţinute pe parcursul cercetării subiectelor abordate în teză, precum şi o scurtă prezentare a conţinutului acesteia.

Studenţii care nu vor susţine pozitiv practica de licenţă nu vor fi admişi la examenele de stat şi la susţinerea tezei de licenţă.

12



Evaluarea finală a practicii de licenţă va fi efectuată de către o comisie constituită din:1) coordonatorul practicii în cadrul facultăţii;2) coordonatorul practicii de la catedra de specialitate;3) reprezentantul instituţiei desemnată bază de practică (după posibilitate).

Evaluarea finală se formează ca o medie aritmetică a evaluărilor acordate pentru fiecare descriptor de performantă.

Susţinerea finală a tezei de licenţă:Teza de licenţă definitivată se prezintă la catedra „Contabilitate şi Informatică

Economică” pentru a fi înregistrată.După un control minuţios, conducătorul tezei semnează lucrarea pe foaia de titlu şi

prezintă referinţa.În concluzia generală a referinţei se menţionează dacă teza corespunde sau nu

cerinţelor în vigoare şi dacă se admite spre susţinere.Şeful catedrei, luând în considerare tematica tezei de licenţă şi referinţa conducătorului,

face cunoştinţă cu teza, indică pe foaia de titlu „Se admite spre susţinere", semnătura, data, luna, anul.

În cazul când se depistează că teza de licenţă este copiată, ea se reţine şi nu se admite spre susţinere. Tezele de licenţă care nu sunt admise spre susţinere se examinează la şedinţa catedrei în prezenţa studentului şi conducătorului ştiinţific.

Teza admisă spre susţinere de către şeful de catedră se prezintă Comisiei Examenelor de Licenţă.

Grila de evaluare la susţinerea finală a tezei de licenţă:

Criterii de evaluare

Foarte bine(10-9)

Bine(8-7)

Satisfăcător(6-5)

Nesatisfăcător(4-1)

Reflectarea temei tezei de licenţă în conţinutul lucrării

Materialul lucrării completamente corespunde temei tezei de licenţă

Materialul lucrării în mare parte corespunde temei tezei de licenţă

Materialul lucrării parţial corespunde temei tezei de licenţă

Materialul lucrării în esenţă nu corespunde temei tezei de licenţă

Corelarea dintre tema/conţinutul tezei de licenţă şi cerinţele, necesităţile UE, societăţii

Tema tezei de licenţă corelează totalmente cu cerinţele şi necesităţile UE, societăţii

Tema tezei de licenţă corelează în temei cu cerinţele şi necesităţile UE, societăţii

Tema tezei de licenţă corelează parţial cu cerinţele şi necesităţile UE, societăţii

Tema tezei de licenţă nu corelează cu cerinţele şi necesităţile UE, societăţii

Echilibrarea materialului prezentat în capitolele tezei de licenţă

Materialul prezentat în capitole este total echilibrat

Materialul prezentat în capitole este suficient de echilibrat

Materialul prezentat în capitole este parţial dezechilibrat

Materialul prezentat în capitole este total dezechilibrat

13

Relevanţa metodologiei aplicate în cercetare

Metodologia cercetării este relevantă

Metodologia cercetării este adecvată scopului

Metodologia cercetării este generală, fără aspecte concrete

Metodologia cercetării este neadecvată

Completitudinea datelor cercetării (analiză, interpretare, argumentare logică)

Datele cercetării sunt prezentate complet şi abordate profund

Datele cercetării sunt prezentate şi interpretate parţial

Datele cercetării sunt prezentate şi abordate superficial, lipsind aspectele concrete

Datele cercetării sunt prezentate sporadic şi interpretarea este irelevantă

Procesarea şi analiza teoretică, implicarea critică, interpretativă a autorului

Procesarea şi analiza teoretică, implicarea critică, interpretativă a autorului este bună

Procesarea şi analiza teoretică, implicarea critică, interpretativă a autorului suficient de bună

Procesarea şi analiza teoretică, implicarea critică, interpretativă a autorului sunt generale, fără aspecte concrete

Procesarea şi analiza teoretică, implicarea critică, interpretativă a autorului insuficientă

Noutatea teoretică, practică

Noutatea teoretică, practică este relevantă

Noutatea teoretică, practică este expusă suficient de bine

Noutatea teoretică, practică este expusă la general, fără aspecte concrete

Noutatea teoretică, practică este expusă insuficient

Expunerea şi argumentarea concluziilor

Concluziile sunt expuse şi argumentate bine

Concluziile sunt expuse şi argumentate suficient de bine

Concluziile sunt expuse şi argumentate la general, fără aspecte concrete

Concluziile sunt expuse insuficient, nu sunt argumentate.

Completitudinea surselor şi a referinţelor bibliografice

Completitudinea surselor şi a referinţelor bibliografice este destul de consistentă

Completitudinea surselor şi a referinţelor bibliografice este suficientă

Completitudinea surselor şi a referinţelor bibliografice este parţială, lipsesc unele surse de valoare

Completitudinea surselor şi a referinţelor bibliografice este insuficientă, lipsa multor surse de valoare

Corectitudinea stilistică şi gramaticală a textului tezei de licenţă, a terminologiei utilizate

Nu se atestă nici o greşeală stilistică şi gramaticală, terminologia utilizată e adecvată

Corectă în temei.Se atestă greşeli stilistice şi gramaticale nesemnificative, terminologia utilizată parţial nu e adecvată

Se atestă greşeli stilistice şi gramaticale semnificative, terminologia utilizată e parţial adecvată

Se atestă un număr mare de greşeli stilistice şi gramaticale, terminologia utilizată nu e adecvată

Corectitudinea perfectării aspectului

Absolut corect Corect în temei Incorectitudini parţiale

Număr mare de incorectitudini

14

grafic al tezei

Susţinerea tezei are drept scop evaluarea cunoştinţelor studentului la tema respectivă. Studentul trebuie să se orienteze în materie, să explice situaţiile prezentate în teză, să răspundă la întrebări cu caracter atât teoretic, cât şi practic.

Principala sarcină a studenţilor la susţinere este de a prezenta succint în 10-15 minute conţinutul textului expus în teză, menţionând motivul alegerii temei, obiectivele tezei, căile de realizare a acestora, concluziile principale, obstacolele întâlnite în procesul elaborării tezei.

În scopul ridicării gradului ilustrativ la expunerea conţinutului tezei de licenţă studentul prezintă diferite calcule, tabele, grafice, scheme, proiecte de documente primare şi centralizatoare, registre de evidenţă elaborate de el. Toate acestea trebuie să fundamenteze concluziile şi propunerile formulate de autor.

După expunerea succintă a conţinutului tezei autorul răspunde la întrebările membrilor Comisiei Examenelor de Licenţă.

Ulterior se anunţă concluziile generale din referinţa conducătorului ştiinţific, menţionându-se obiecţiile şi neajunsurile indicate în ea. Autorul tezei îşi exprimă atitudinea sa faţă de neajunsurile indicate în referinţă, concretizând şi explicând cauzele neajunsurilor sau lacunelor comise.

Decizia Comisiei Examenelor de Licenţă privind aprecierea tezei se bazează pe calitatea tezei, concluziile conducătorului, rezultatele susţinerii. Nota finală se formează ca o medie aritmetică a notelor acordate pentru fiecare descriptor de performantă.

VII. BIBLIOGRAFIA GENERALĂ RECOMANDATĂ

Acte legislative şi normative ale Republicii Moldova

1. Legea contabilităţii № 113-XVI din 27 aprilie 2007 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova № 90-93, din 29 iunie 2007.

2. Codul fiscal № 1163-XIII din 24 aprilie 1997 // Contabilitate şi audit № 1, din ianuarie 2007.

3. Codul muncii al Republicii Moldova // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 159-162 din 29 iulie 2003.

4. Ordinul cu privire la aprobarea şi punerea în aplicare a Standardelor Naţionale de Contabilitate şi Planului de conturi contabile ale activităţii economico-financiare a întreprinderilor № 174 din 25.12.97 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova № 88-91, din 30 decembrie 1997.

5. Standardele Naţionale de Contabilitate // Monitorul Oficial al Republicii Moldova № 88-91, din 30 decembrie 1997.

6. Planul de conturi contabile ale activităţii economico-financiare a întreprinderilor // Monitorul Oficial al Republicii Moldova № 88-91, din 30 decembrie 1997.

7. Regulamentul privind inventarierea Nr. 27, aprobat de Ministerul Finanţelor al R. M. (Monitorul oficial al RM Nr. 123 – 124, din 27.07.2004).

8. Indicaţiilor metodice privind elaborarea şi susţinerea tezei de licenţă pentru studenţii specialităţii "Contabilitate", USM.

Manuale, cărţi, monografii, broşuri şi articole

9. Needles B.E., Anderson H.R., Caldwell J.C. Principiile de bază ale contabilităţii. Ediţia a V-a. Editura „Arc”, Chişinău, 2000 – 1240 p.

10. Coordonator Nederiţă A. Contabilitate financiară, Ediţia a II-a. Editura ACAP. Chişinău, 2003 – 640 p.

15

11. Coordonator Nederiţă A. Contabilitate managerială. Ghid practico-didactic, Editura ACAP, Chişinău, 2000 – 264 p.

12. Букур В.С. Учет нематериальных активов. Editura Cartier, Chişinău, 2002 – 316 p.13. Bucur V., Ţurcanu V., Graur A. Contabilitatea impozitelor. Editura ASEM, Chişinău,

2005 – 562 p.14. Nederiţă A. Corespondenţa conturilor. Editura ASEM. Chişinău, 2006.15. C. Dolghi, „Particularităţi ale contabilităţii în activitatea de asigurări”, Somersbi SRL,

Chişinău 2009.16. Standardele Internaţionale de Raportare Financiară. Colectiv de autori: coordonator -

Hennie Van Greuning. Editura Irexon, Bucureşti, 2007 - 566 p. 17. Nederiţă A. Corespondenţa conturilor. Editura ASEM. Chişinău, 2006.18. Tuhari T. Contabilitatea operaţiunilor în comerţ, Editura ASEM, Chişinău, 2002 – 215 p.19. Ţurcanu V. Calculaţia costurilor: (lucrare didactică). Editura ASEM, Chişinău, 2001 –

115 p.20. Ţurcanu V., Iachimovschi A. Îndrumări teoretice şi aplicaţi practice la contabilitate

(lucrare metodico-didactică). ASEM, Chişinău, 2002 – 188 p.21. Bojian O. Contabilitatea întreprinderilor: Teorie, aplicaţii, actualizări. Editura

Eficient, Bucureşti, 1996 - 322 p.22. Bucur V., Ţurcanu V., Graur A. Contabilitatea impozitelor. Editura ASEM, Chişinău,

2005 – 562 p.23. Coordonator Nederiţă A. Noul sistem contabil al agenţilor economici din Republica

Moldova. Editura ACAP, Chişinău, 1998 – 432 p.24. Вещунова Н.Л. «Бухгалтерский учет в страховых компаниях» // Проспект, ТК

Велби, Москва, 2006г.25. Galiceanu Ion, Galiceanu Mihaela, Cristea Mirela. Contabilitate bancară, Bucureşti

Editura Didactică şi Pedagogică, 1999.26. 21.Козлова Е.П., Галанина Е.Н. Бухгалтерский учет в коммерческих банках.

Москва: Финансы и статистика, 2000 г. 27. Ebbeken K., Possler L., Ristea M. Calculaţia şi managementul costurilor. – Bucureşti:

Editura Teora, 2001.28. Casian A. Gestiunea finanţelor publice. – Chişinău, 2008.29. Nani M. Evidenţa bugetară. – Chişinău, 1994.30. Nani M. Culegeri de probleme şi teste la disciplina Contabilitatea în instituţiile. –

Chişinău, 2010.31. Secrieru A. Ghidul procesului bugetar al Republicii Moldova – Chişinău, 2009.

16

Anexa 1

Programa practicii de iniţiere în specialitate

Nr.

crt.Denumirea temelor

1. Caracteristica generală a structurii şi organizării activităţii întreprinderii

1.1. Forma organizatorico-juridică a întreprinderii

1.2. Istoria fondării întreprinderii

1.3. Structura organizatorică a întreprinderii

1.4. Structura administrativă a întreprinderii

1.5. Organizarea activităţii muncii personalului administrativ şi salarizarea lui

1.6. Sfera de producere a întreprinderii

2.Organizarea contabilităţii la întreprindere.

Automatizarea sistemului de informaţie contabilă

3. Documentarea operaţiunilor economice

3.1. Clasificarea documentelor

3.2. Circulaţia documentelor la întreprindere

4. Inventarierea şi rolul acesteia în contabilitate

4.1 Modul de efectuare a inventarierii

4.2. Determinarea rezultatelor inventarierii şi contabilitatea acestora

17

Anexa 2

Regulamentul cu privire la organizarea stagiului practicii de iniţiere în specialitate şi elaborarea Raportului

În scopul organizării calitative a practicii, catedra numeşte coordonatorii ştiinţifici ai practicii de iniţiere în specialitate din rândurile profesorilor. Numirea coordonatorilor ştiinţifici se înfăptuieşte prin procesul verbal al şedinţei catedrei.

Înainte de începerea practicii, coordonatorul ştiinţific de la catedră consultă studenţii, făcându-le cunoştinţă cu scopul şi sarcinile practicii, durata şi cerinţele principale, precum şi cu darea de seamă necesară a fi perfectată de studenţi la sfârşitul practicii.

Pe parcursul practicii, coordonatorul ştiinţific asigură ajutorul consultativ şi metodic al studenţilor, organizând convorbiri (consultaţii) cu ei privind practica de iniţiere în specialitate. Coordonatorul ştiinţific, după posibilităţi, vizitează studentul-practicant, ceea ce majorează eficienţa controlului asupra desfăşurării practicii la întreprindere.

Coordonatorul de la catedra de specialitate:- va cere administraţiei entităţiţii economice de a asigura condiţii de

efectuare a practicii de iniţiere în specialitate;- va stabili relaţii cu îndrumătorul din entităţile economice şi, în comun,

vor elabora programul practicii de iniţiere în specialitate;- va participa la repartizarea studenţilor-stagiari în entităţile economice

ce constituie baza de efectuare a practicii;- va urmări respectarea termenelor şi realizarea obiectivelor practicii;- va asigura colaborarea studentului-stagiar cu administraţia entităţile

economice de practică;- va acorda studentului-stagiar ajutorul metodic necesar;- va verifica disciplina şi respectarea normelor securităţii muncii de către

studentul-stagiar;- va evalua, împreună cu specialistul îndrumător din entităţile

economice, realizarea stagiului de practică de către studentul-stagiar;- va participa la rezolvarea, în caz de necesitate, a problemelor cu care,

eventual, se va confruntă studentul în cadrul practicii;- va realiza seminarul de instructaj pentru a furniza informaţii studenţilor

despre obiectivele şi modalitatea de desfăşurare a practicii de iniţiere în specialitate.

Conducătorul practicii de la întreprindere este obligat:

- să contribuie la alcătuirea planului tematic-calendaristic al practicii;- să organizeze studierea regulilor tehnicii securităţii şi protecţiei muncii şi să

efectueze instrucţiuni respective;- să organizeze o excursie prin întreprindere, să facă cunoştinţă studenţilor cu

regulamentul intern şi particularităţile organizării muncii lucrătorilor întreprinderii şi funcţionarilor de secţii;

- să atragă studenţii la consfătuirile de lucru din întreprindere;- să controleze îndeplinirea de către studenţi a regulamentului intern şi în cazul

încălcării să ia măsurile corespunzătoare;- zilnic să verifice îndeplinirea programului practicii şi mersul întocmirii dării de

seamă;- sistematic să controleze calitatea însuşirii materialului, înregistrând rezultatele în

zilnicul practicii;

18

- la sfârşitul practicii să scrie avizul cu privire la îndeplinirea programei practicii de către student, indicând calităţile acesteia.

Avizul este confirmat prin semnătura conducătorului întreprinderii şi ştampila ei.

Studentul-stagiar are dreptul:- să cunoască obiectivele stagiului de practică şi modalităţile de realizare;- să se implice activ în elaborarea unui program individual de activitate în

dependenţă de nevoile de formare profesională;- să propună sugestii vizând organizarea şi efectuarea stagiilor de practică;- să aleagă bazele de efectuare a stagiului de practică din numărul unităţilor cu

care sânt încheiate contracte de colaborare;- să beneficieze de condiţii corespunzătoare la locul de desfăşurare a stagiului

de practică (resurse materiale, informaţionale etc.);- să beneficieze de ajutor metodic şi îndrumare din partea administraţiei entităţii

economice în care a fost repartizat la practică, a mentorilor din partea agentului economic de aplicaţie, a colaboratorilor Secţiei Dezvoltare curriculară şi evaluare, a coordonatorului practicii de specialitate la facultate, a coordonatorului de la catedrele de specialitate;

- să realizeze numai sarcinile şi dispoziţiile incluse în programul de practică elaborat de catedrele de specialitate şi aprobat de consiliul profesoral al facultăţii respective;

- să beneficieze de prelungirea termenului de realizare a practicii de iniţiere în specialitate în cazul în care se invocă motive întemeiate ce au creat impedimente în realizarea prevederilor actualului regulament. În acest caz studentul-stagiar va solicita, printr-un demers adresat decanatului, prelungirea practicii, indicând motivul, iar decanatul, cu acordul Secţiei Dezvoltare curriculară şi evaluare, va emite un ordin suplimentar.

Studentul-stagiar este obligat:- să efectueze stagiul de practică în strictă conformitate cu prevederile documentelor

reglatorii ale acestei activităţi, realizând obiectivele în limitele termenului stabilit. În caz de nerealizare a prevederilor regulamentului fără un motiv argumentat, printr-un demers al decanatului, practica de iniţiere în specialitate va fi repetată fără întreruperea procesului de învăţământ la universitate;

- să efectueze practica de iniţiere în specialitate în unitatea de practică în care a fost repartizat conform ordinului emis de către decanat. Dacă se încalcă prevederile regulamentului fără un motiv argumentat, atunci printr-un demers al decanatului, practica de iniţiere în specialitate va fi repetată fără întreruperea procesului de învăţământ la universitate;

- să execute dispoziţiile şi recomandările coordonatorilor stagiului de practică;- să respecte regulamentul de organizare internă şi condiţiile de securitate a muncii,

conform cerinţelor specifice instituţiei-bază de practică.

Îndeplinirea sarcinilor conform programului practicii (Anexa 1):

Capitolul 1. Caracteristica generală a structurii şi organizării activităţii întreprinderii

1.1. Forma organizatorico-juridică a întreprinderii:

19

tipul întreprinderii (societate pe acţiuni, societate cu răspundere limitată, cooperativă, întreprindere individuală sau de stat, gospodărie ţărănească (de fermier));

locul unde se află întreprinderea şi adresa juridică; distanţa dintre întreprindere şi căile de comunicaţie (cale ferată, alte

mijloace de transport).1.2. Istoria fondării întreprinderii:

Crearea şi urmărirea evoluţiei întreprinderii până în prezent, identificând cele mai importante momente din istoria ei (de reorganizare, de dezvoltare a filialelor etc.).1.3. Structura organizatorică a întreprinderii:

Analiza structurii interne a întreprinderii, determinarea funcţionării subdiviziunilor de producere (auxiliare şi de deservire), studierea organigramei. 1.4. Structura administrativă a întreprinderii:

Determinarea organelor şi personalului administrativ. Examinarea schemei structurii de administrare conform tipului (liniar, funcţional, mixt) şi complexităţii (nivelul de conducere). Analiza caracteristicii aparatului de conducere din punct de vedere al:

vechimii în muncă (generală şi la întreprinderea dată); studiilor, indicând instituţia de învăţământ şi anul absolvirii; posibilităţii ridicării nivelului de calificare, stagierilor (cu detalii concrete).

1.5. Organizarea activităţii muncii personalului administrativ şi salarizarea lui:

analiza regimului de lucru intern (durata săptămânii de muncă, a concediilor etc.);

asigurarea întreprinderii cu încăperi de serviciu şi auxiliare, utilaj tehnic, mijloace de comunicare, transport, obiecte de deservire socială (ambulatoriu, cantine, grădiniţe de copii, cămine etc.);

respectarea cerinţelor sanitar-igienice în condiţiile de muncă (temperatura, umiditatea, gazele nocive etc.);

cunoaşterea programului de lucru al întreprinderii; analiza cheltuielilor pentru întreţinerea personalului administrativ, inclusiv

salariile. 1.6. Sfera de producere a întreprinderii:

determinarea profilului de activitate a întreprinderii (dacă întreprinderea are mai multe ramuri de activitate se determină nivelul de specializare în baza analizei consumurilor şi veniturilor);

studierea sortimentului producţiei finite sau lista serviciilor prestate; analiza în dinamică a volumului producţiei în expresie naturală şi bănească; studierea tehnologiei de producţie, stabilind gradul ei de performanţă; examinarea managementului calităţii producţiei în corespundere cu

standardele naţionale şi internaţionale; analiza nivelul însuşirii capacităţilor de producţie.

Capitolul 2. Organizarea contabilităţii la întreprindere. Automatizarea sistemului de informaţie contabilă

Reglementarea contabilităţii întreprinderii. Structura contabilităţii ca subdiviziune structural-organizaţională a întreprinderii, funcţiile şi programul de lucru ale fiecărui lucrător din secţia respectivă a contabilităţii sau în cazul când contabilitatea nu se divizează în secţii. Planul circulaţiei documentelor, modul şi periodicitatea perfectării, controlul îndeplinirii lor. Interdependenţa contabilităţii cu alte birouri ale întreprinderii (planificare, producţie, muncă şi salarizare, financiar, aprovizionare, desfacere etc.). Modul întocmirii

20

comenzilor aferente aprovizionării întreprinderii cu formulare de documente primare, centralizatoare, registre de evidenţă şi rapoarte financiare.

Caracteristica generală a formei de contabilitate folosită la întreprindere (jurnal-order, memorial-order, automatizată).

Disponibilitatea întreprinderii cu mijloace tehnice pentru prelucrarea informaţiei de evidenţă. Determinarea gradului de automatizare al contabilităţii. Caracteristica locurilor automatizate de lucru ale personalului contabilităţii. Chestiunile concrete referitoare la automatizare se studiază pe fiecare sector al contabilităţii şi se descrie în fiecare temă separat.

Capitolul 3. Documentarea operaţiunilor economice

3.1. Clasificarea documentelorFundamentarea informaţiei, clasificarea documentelor, dezvăluirea criteriilor de

clasificare şi de raportare a documentelor la un criteriu sau altul. Aici studentul trebuie să ţină cont de trei momente: documente justificative interne, documente justificative tipizate, documente pe suport de hârtie.

3.2. Circulaţia documentelor la întreprindereÎnsuşirea noţiunii de „circulaţia documentelor” şi a etapelor de mişcare a

documentelor de la momentul întocmirii până la predarea în arhivă, modul, periodicitatea prezentării şi responsabilitatea compartimentelor în completarea documentelor. Caracteristica generală a formei de contabilitate folosită la întreprindere (jurnal-order, memorial-order, automatizată).

Capitolul 4. Inventarierea şi rolul acesteia în contabilitate

4.1. Modul de efectuare a inventarieriiExaminarea inventarierii ca element al metodei contabilităţii. Determinarea rolului

inventarierii în asigurarea integrităţii bunurilor agenţilor economici. Expunerea tehnicii de efectuare a inventarierii pe diverse tipuri de bunuri, întocmirea documentelor corespunzătoare.

4.2. Determinarea rezultatelor inventarierii şi contabilitatea acestoraMetode de constatare a rezultatelor inventarierii bunurilor şi determinarea metodelor

de reglementare a diferenţelor apărute. Reflectarea în conturi a operaţiunilor care conţin rezultatele inventarierii diverselor tipuri de bunuri.

REZULTATERaportul rezultatelor practicii se alcătuieşte pe fiecare capitol aparte. Ea se elaborează

pe parcursul desfăşurării practicii, iar după expirarea acesteia este prezentată pentru control şi confirmare conducătorului practicii din partea întreprinderii, apoi la catedră, unde va fi aprobată de coordonatorul ştiinţific.

În Raport trebuie să fie oglindite detaliat toate capitolele respective, de asemenea trebuie să conţină calcule şi material concret despre activitatea întreprinderii, referiri la legislaţia în vigoare, regulamente, instrucţiuni.

Raportul trebuie să conţină: foaia de titlu (anexa 3); ordinul întreprinderii despre admiterea studentului la practică cu indicarea

conducătorului din partea întreprinderii; planul tematico-calendaristic al practicii de specialitate cu notiţe despre

îndeplinirea lui; conţinutul propriu-zis; jurnalul de practică;

21

avizul conducătorului practicii din partea întreprinderii (semnătura căruia este confirmată prin ştampilă).

Conţinutul Raportului trebuie să fie redat prin următoarele compartimente:1. Introducere;2. Capitolul I. Caracteristica generală a structurii şi organizării activităţii

întreprinderii;3. Capitolul II. Organizarea contabilităţii la întreprindere. Automatizarea

sistemului de informaţie contabilă;4. Capitolul III. Documentarea operaţiunilor economice5. Capitolul IV. Inventarierea şi rolul acesteia în contabilitate6. Încheiere;7. Bibliografie;8. Anexe.

La fiecare compartiment al Raportului se anexează actele respective. De asemenea, sunt incluse documentele şi materialele ce confirmă lucrul individual al studentului-practicant.

După ce coordonatorul ştiinţific verifică Raportul, studentului i se permite susţinerea practicii. Susţinerea practicii are loc la catedra „Contabilitate şi Informatică Economică”, în baza unei comisii speciale.

Perfectarea Raportului:Conţinutul Raportului trebuie să fie expus în limbaj literar, textul trebuie să fie cules

la computer sau scris de mână clar, vizibil. Este interzisă abrevierea cuvintelor în afara celor oficial admise.

Raportul trebuie să fie elaborat sub următoarele forme: manuscris; imprimată (format 12, intervalul - 1,5);

Darea de seamă se perfectează pe foi de format A4. Limitele chenarului sunt: din stânga – 2,5 cm, din dreapta – 1 cm, de sus şi jos – 2 cm.

Darea de seamă trebuie să fie în forma de broşură.Numerotarea paginilor şi compartimentelor. Numerotarea paginilor se efectuează cu

cifre arabe. Numărul se pune în colţul drept de jos, formatul 10. Foaia de titlu se include în numerotare, nu se pune doar numărul de pagină. Anexele, de asemenea, se includ în numerotarea generală.

Denumirile sub compartimentelor, Introducerea, Încheierea, Cuprinsul, Bibliografia, Anexele se plasează la mijlocul rândului. Fiecare compartiment se recomandă să fie început din pagină nouă.

Tabele şi alte materiale grafice. Informaţia în cifre se recomandă să fie indicată în tabele. Tabelul trebuie să fie plasat nemijlocit după textul în care se numeşte pentru prima dată sau pe pagina următoare.

La toate tabelele şi materialul grafic trebuie să fie făcute trimiteri în text. Fiecare tabel trebuie să aibă denumirea sa, care s plasează mai jos de cuvântul „Tabel”; toate tabelele se numerotează şi se indică sursa în baza căreia este întocmit.

Tabelele în text se numerotează în partea dreaptă (fără simbolul „nr."). Numerele tabelelor se atribuie în ordine crescândă în cadrul fiecărui capitol. De exemplu, capitolul 2, tabelul 1, numărul se atribuie – Tabelul 2.1. Denumirea tabelelor reflectă conţinutul generalizat al datelor prezentate în tabel. În mod obligatoriu este necesar de reflectat unităţile de măsură. Dacă tabelul este prezentat pe două sau mai multe pagini, pe prima pagină se indică denumirea coloanelor respective şi numerotarea acestora, iar pe fiecare pagină următoare se va menţiona „Continuarea tabelului". Denumirea coloanelor nu se

22

repetă, ci se indică doar numărul acestora. Schemele şi diagramele se numerotează cu cifre arabe amplasate sub ele.

Formulele matematice se numerotează în cadrul fiecărui paragraf cu cifre arabe în modul următor: prima parte a numărului coincide cu numărul paragrafului, iar a doua corespunde numărului de ordine al formulei în cadrul paragrafului. Semnificaţia simbolurilor utilizate se prezintă sub formulă în ordinea în care ele urmează. Explicaţia la fiecare simbol se face într-o poziţie nouă, prima începând cu cuvântul „unde".

În raportul de practică unităţile de măsură principale se indică fără prescurtări, de exemplu 5 mii lei, 100 mii decalitri etc.

Toate cuvintele în raport se descriu deplin, în afară de abreviaturile semnificaţia cărora este bine cunoscută (kg, m, etc.). Noţiunile care se repetă pot fi înscrise folosind abreviaturile respective, de exemplu, Societatea pe acţiuni (S.A.), Standardele Naţionale de Contabilitate (S.N.C.). În acest scop se procedează astfel: prima denumire, în mod obligatoriu, se scrie deplin, iar în paranteze - abreviatura. Întrebuinţarea ulterioară a noţiunii respective în raport va fi prin abreviere.

Înregistrările (formulele) contabile se vor prezenta cu aplicarea îmbinării de cuvinte „ Debit contul" sau „ Credit contul" şi denumirii depline a conturilor, formulând conţinutul economic al operaţiei. La fiecare cont se va indica suma din anexa respectivă la raport, de exemplu:

Debit contul 811 „Activităţi de bază" - 3000 lei;Credit contul 211 „Materiale" - 3000 lei.Raportul de practică în mod obligatoriu se semnează de către student şi conducătorul

ştiinţific cu indicarea datei.Pe pagina următoare după partea textuală a Raportului se prezintă bibliografia, în care

sursele bibliografice se grupează astfel (Anexa 5):1. Acte legislative şi normative (legile Republicii Moldova, hotărârile Guvernului

Republicii Moldova, regulamentele), materialele instructive şi metodice, culegeri statistice.

1.Literatura de specialitate (manuale, monografii, broşuri).2.Ediţii periodice (reviste, culegeri de articole etc.).Lista manualelor, monografiilor, broşurilor se expune, în mod obligatoriu, în ordinea

alfabetică cu indicarea numelui şi prenumelui autorului, denumirii lucrării, locului şi denumirii editurii, anului editării şi numărului de pagini.

Fiecare element al sursei bibliografice trebuie separat de elementul următor printr-un semn de punctuaţie (punct, liniuţă etc.).

Exemplu. „Contabilitate financiară"/ aut. A. Nederiţă, V. Bucur, V. Ţurcanu; ASEM - Ed. a I-a , revăz. şi completată. Chişinău, ACAP, 2003- 640 p.

Anexele la raportul de practică se perfectează ca o continuare a lucrării. Fiecare anexă începe pe o pagină nouă, în colţul din dreapta de sus indicându-se cuvântul „Anexa" şi numărul ei (de exemplu Anexa 1). Fiecare anexă va fi întitulată reieşind din conţinutul ei.

Raportul avizat pozitiv de conducătorul practicii din cadrul catedrei, trebuie susţinut, conform graficului stabilit de către coordonatorul practicii de la facultate, în faţă comisiei desemnate de către Consiliul facultăţii “Ştiinţe Economice” al USM.

23

Anexa 3Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Ştiinţe Economice

Catedra „Contabilitate şi Informatică Economică”

RAPORT

privind efectuarea practicii de iniţiere în specialitate la(denumirea întreprinderii____________________)

Prenumele, numele studentului________ Grupa _____________________________

Conducător ştiinţificPrenumele, numele _______________

Chişinău, 2012

24

Anexa 4

BIBLIOGRAFIE

I. Acte legislative şi normative

1.1. Legea contabilităţii nr.426-XIII din 4 aprilie 1995 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.28 din 25.05.1995, cu modificările şi completările ulterioare.

II. Manuale, monografii, cărţi, broşuri

2.1. Corespondenţa conturilor contabile conform prevederilor S.N.C. şi Codului Fiscal / Alexandru Nederiţă. - Chişinău: Contabilitate şi audit, 2007. - 640 p.

III. Articole din presa periodică

3.1. Ţurcanu V. Implicaţiile principiului prudenţei asupra provizioanelor // Economica, 2006, nr. 4, p.53-62.

25

Anexa 5Programa practicii de specialitate:

Nr.

crt.Denumirea temelor

1. Caracteristica generală a structurii şi organizării activităţii întreprinderii

2.Organizarea contabilităţii la întreprindere.

Automatizarea sistemului de informaţie contabilă

3. Contabilitatea întreprinderii

3.1. Contabilitatea activelor nemateriale

3.2. Contabilitatea activelor materiale pe termen lung

3.3. Contabilitatea investiţiilor financiare pe termen lung

3.4. Contabilitatea materialelor şi obiectelor de mica valoare şi scurtă durată

3.5. Documentarea, calculul şi contabilitatea salariului

3.6. Contabilitatea producţiei în curs de execuţie şi a produselor fabricate

3.7. Contabilitatea mărfurilor

3.8. Contabilitatea creanţelor

3.9. Contabilitatea mijloacelor băneşti şi a investiţiilor pe termen scurt

3.10. Contabilitatea capitalului propriu

3.11. Contabilitatea datoriilor

3.12. Contabilitatea consumurilor, cheltuielilor şi a veniturilor

3.13. Calculaţia costurilor de producţie

3.14. Structura şi modul de întocmire a rapoartelor financiare şi anexelor acestora

26

Anexa 6

Regulamentul cu privire la organizarea stagiului practicii de specialitate, completarea jurnalului de practică şi elaborarea Raportului

În scopul organizării calitative a practicii, catedra numeşte coordonatorii ştiinţifici ai practicii de specialitate din rândurile profesorilor. Numirea coordonatorilor ştiinţifici se înfăptuieşte prin procesul verbal al şedinţei catedrei şi dispoziţia (ordinul) decanatului facultăţii economice.

Înainte de începerea practicii, coordonatorul ştiinţific de la catedră consultă studenţii, făcându-le cunoştinţă cu scopul şi sarcinile practicii, durata şi cerinţele principale, completarea jurnalului de practică, precum şi cu darea de seamă necesară a fi perfectată de studenţi la sfârşitul practicii.

Pe parcursul practicii, coordonatorul ştiinţific asigură ajutorul consultativ şi metodic al studenţilor, organizând convorbiri (consultaţii) cu ei privind practica de specialitate şi întocmirea jurnalului practicii. Fiecare consultaţie se înregistrează în jurnalul de practică al studentului. Coordonatorul ştiinţific, după posibilităţi, vizitează studentul-practicant, ceea ce majorează eficienţa controlului asupra desfăşurării practicii la întreprindere.

Coordonatorul practicii de specialitate în cadrul facultăţii:- va verifica activitatea coordonatorului de la catedra de specialitate şi a

studentului-stagiar;- va verifica condiţiile de desfăşurare a practicii de specialitate în entităţile

economice;- va solicita prelungirea termenului de efectuare a practicii de specialitate, în

cazul nerealizării obiectivelor studentul-stagiar;- va asigura, de comun acord cu Secţiei Dezvoltare curriculară şi evaluare,

condiţiile de realizare a practicii de specialitate;- va repartiza, împreună cu decanatul facultăţii, studenţii în unităţile desemnate ca

bază de practică;- va organiza conferinţa de totalizare a rezultatelor practicii de specialitate şi

evaluarea finală a activităţii studentului-stagiar realizată pe parcursul practicii.

Coordonatorul de la catedra de specialitate:- va cere administraţiei entităţii economice de a asigura condiţii de

efectuare a practicii de specialitate;- va stabili relaţii cu îndrumătorul (mentorul) din entităţile economice şi,

în comun, vor elabora programul practicii de specialitate;- va participa la repartizarea studenţilor-stagiari în entităţile economice



studentul-stagiar;- va evalua, împreună cu specialistul îndrumător din entităţile


eventual, se va confrunta studentul în cadrul practicii;

27

- va realiza seminarul de instructaj pentru a furniza informaţii studenţilor despre obiectivele şi modalitatea de desfăşurare a practicii de specialitate.


- să contribuie la elaborarea planului tematic-calendaristic al practicii;- să organizeze studierea regulilor tehnicii securităţii şi protecţiei muncii şi să

efectueze instrucţiunile respective;- să organizeze o excursie prin întreprindere, să facă cunoştinţă studenţilor cu

regulamentul intern şi particularităţile organizării muncii lucrătorilor întreprinderii şi funcţionarilor de secţii;


încălcării să ia măsurile corespunzătoare;- zilnic să verifice îndeplinirea programului practicii şi mersul întocmirii dării de

seamă;- sistematic să controleze calitatea însuşirii materialului, înregistrând rezultatele în

zilnicul practicii;- la sfârşitul practicii să scrie avizul cu privire la îndeplinirea programei practicii de

către student, indicând calităţile acesteia.Avizul este confirmat prin semnătura conducătorului întreprinderii şi ştampila ei.

Studentul-stagiar are dreptul:- să cunoască obiectivele stagiului de practică şi modalităţile de realizare;- să se implice activ în elaborarea unui program individual de activitate în

dependenţă de nevoile de formare profesională;- să propună sugestii vizând organizarea şi efectuarea stagiilor de practică;- să aleagă bazele de efectuare a stagiului de practică din numărul unităţilor cu



economice în care a fost repartizat la practică, a mentorilor din partea agentului economic de aplicaţie, a colaboratorilor Secţiei Dezvoltare curriculară şi evaluare, a coordonatorului practicii de specialitate de la facultate, a coordonatorului de la catedrele de specialitate;

- să realizeze numai sarcinile şi dispoziţiile incluse în programul de practică elaborat de catedrele de specialitate şi aprobat de consiliul profesoral al facultăţii respective;

- să beneficieze de prelungirea termenului de realizare a practicii de specialitate în cazul în care se invocă motive întemeiate ce au creat impedimente în realizarea prevederilor actualului regulament. În acest caz studentul-stagiar va solicita, printr-un demers adresat decanatului, prelungirea practicii, indicând motivul, iar decanatul, cu acordul Secţiei Dezvoltare curriculară şi evaluare, va emite un ordin suplimentar.

Studentul-stagiar este obligat: - să efectueze stagiul de practică în strictă conformitate cu prevederile documentelor

reglatorii ale acestei activităţi, realizând obiectivele în limitele termenului stabilit. În caz de nerealizare a prevederilor regulamentului fără un motiv argumentat,

28

printr-un demers al decanatului, practica de specialitate va fi repetată fără întreruperea procesului de învăţământ la universitate;

- să efectueze practica de specialitate în unitatea de practică în care a fost repartizat conform ordinului emis de către decanat. Dacă se încalcă prevederile regulamentului fără un motiv argumentat, atunci printr-un demers al decanatului, practica de specialitate va fi repetată fără întreruperea procesului de învăţământ la universitate;


conform cerinţelor specifice instituţiei-bază de practică.Schimbarea bazei de practică fără consimţământul factorilor de decizie este strict

interzisă. Modificările în ordinul de repartizare a studenţilor-stagiari se efectuează printr-un demers al coordonatorului practicii de specialitate de la facultate, semnat de către decanul facultăţii.

Îndeplinirea sarcinilor conform programului practicii de specialitate (Anexa 5):

Capitolul 1. Caracteristica generală a structurii şi organizării activităţii întreprinderii

Forma organizatorico-juridică a întreprinderii. Istoria fondării întreprinderii. Structura organizatorică a întreprinderii. Structura administrativă a întreprinderii. Organizarea activităţii muncii personalului de administraţie şi salarizarea lui. Sfera de producere a întreprinderii. Resursele de muncă ale întreprinderii.

Constatarea rezultatului financiar al întreprinderii şi a tipurilor de producţie fabricată, aplicarea indicatorilor principali la întocmirea bugetului întreprinderii din anul curent, conţinutul schemei organizaţionale a întreprinderii, determinarea particularităţilor tehnologice ale producţiei, alţi factori care concretizează structura organizaţională a contabilităţii.

Studierea acestui material prevede excursii prin secţii, depozite, birouri de servicii etc.

Capitolul 2. Organizarea contabilităţii la întreprindere. Automatizarea sistemului de informaţie contabilă

Reglementarea contabilităţii întreprinderii. Structura contabilităţii ca subdiviziune structural-organizaţională a întreprinderii, funcţiile şi programul de lucru ale fiecărui lucrător din secţia respectivă a contabilităţii sau în cazul când contabilitatea nu se divizează în secţii. Planul circulaţiei documentelor, modul şi periodicitatea perfectării, controlul îndeplinirii lor. Interdependenţa contabilităţii cu alte birouri ale întreprinderii (planificare, producţie, muncă şi salarizare, financiar, aprovizionare, desfacere etc.). Modul întocmirii comenzilor aferente aprovizionării întreprinderii cu formulare de documente primare, centralizatoare, registre de evidenţă şi rapoarte financiare.

Caracteristica generală a formei de contabilitate folosită la întreprindere (jurnal-order, memorial-order, automatizată).

Disponibilitatea întreprinderii cu mijloace tehnice pentru prelucrarea informaţiei de evidenţă. Determinarea gradului de automatizare al contabilităţii. Caracteristica locurilor automatizate de lucru ale personalului contabilităţii. Chestiunile concrete referitoare la automatizare se studiază pe fiecare sector al contabilităţii şi se descrie în fiecare temă separat.

Capitolul 3. Contabilitatea întreprinderii

29

3.1. Contabilitatea activelor nemateriale

Standardul Naţional de Contabilitate 13 „Contabilitatea activelor nemateriale”. Metodele de evaluare a activelor nemateriale la procurare şi creare de către întreprindere în evidenţa curentă şi în bilanţ.

Documentaţia privind procurarea, achiziţionarea şi crearea activelor nemateriale.Contabilitatea operaţiilor de intrare a activelor nemateriale.Calculul şi contabilitatea amortizării activelor nemateriale, contabilitatea cheltuielilor

ulterioare.Contabilitatea ieşirii activelor nemateriale.

3.2. Contabilitatea activelor materiale pe termen lung

Standardul Naţional de Contabilitate 16 „Contabilitatea activelor materiale pe termen lung”.

Componenţa şi clasificarea mijloacelor fixe. Evaluarea mijloacelor fixe. Contabilizarea operaţiilor de reevaluare a mijloacelor fixe.Contabilitatea activelor materiale în curs de execuţie.Contabilitatea intrărilor de mijloace fixe la întreprindere:

• modul de recepţie, documentare primară, acordarea numărului de inventar;• uzura mijloacelor fixe;• determinarea duratei de funcţionare utilă, valorii rămase probabile, alegerea

metodei de calculare a acestora;• contabilitatea reparaţiei mijloacelor fixe, documentele privind reparaţia curentă

şi capitală a mijloacelor fixe;• contabilitatea mijloacelor fixe şi ieşirii (scoaterii din uz);• documentaţia şi contabilitatea mijloacelor fixe arendate;• organizarea şi efectuarea inventarierii mijloacelor fixe, schimbul mijloacelor

fixe.Modul de completare a documentelor primare:

• procesul-verbal de primire-predare a mijloacelor fixe (Nr. MF-1);• procesul-verbal de recepţie-predare a obiectelor reparate, reconstruite şi

modernizate (Nr. MF-2);• procesul-verbal de casare a mijloacelor fixe (Nr. JMF-3), borderoul privind

constatarea defectelor;• procesul-verbal de casare a mijloacelor fixe de transport auto (Nr. MF-4);• fişele de inventar a mijloace fixe (Nr. MF-9) sau maşinogramele respective.

Modul de completare a fişelor de inventar şi altor registre de evidenţă.Formulele contabile aferente contabilităţii şi reflectarea lor în conturile analitice şi

sintetice privind mişcările mijloacelor fixe, uzura şi reparaţia capitală, la investiţiile capitale ulterioare, ieşirea mijloacelor fixe. Înregistrarea acestor operaţii în registrele contabile respective.

Modul de reflectare a rezultatelor inventarierii mijloacelor fixe în evidenţa analitică şi sintetică.

Evaluarea şi contabilitatea intrării şi ieşirii terenurilor.Evaluarea şi contabilitatea intrării şi ieşirii resurselor naturale, calculul şi

contabilitatea epuizării resurselor naturale.

3.3. Contabilitatea investiţiilor financiare pe termen lung

Standardul Naţional de Contabilitate 25 "Contabilitatea investiţiilor".30

Clasificarea şi evaluarea investiţiilor financiare. Contabilitatea intrării investiţiilor financiare. Reevaluarea investiţiilor financiare şi reflectarea rezultatelor acesteia în conturi. Contabilitatea ieşirii investiţiilor financiare pe termen lung.

Particularităţile evidenţei investiţiilor financiare în întreprinderile asociate în conformitate cu S.N.C. 28 "Contabilitatea investiţiilor în întreprinderile asociate".

3.4. Contabilitatea materialelor şi obiectelor de mica valoare şi scurtă durată

Nomenclatura materiei prime şi a materialelor, care se utilizează la întreprindere, de asemenea, a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată.

Modul de încheiere a contractelor cu furnizorii şi evidenţa acestora în secţia aprovizionare. Registru de evidenţă a procurărilor de valori materiale, modul de completare, evidenţa TVA.

Modul eliberării delegaţiilor pentru recepţia valorilor materiale. Registrul de evidenţă a delegaţiilor eliberate şi controlul dărilor de seamă a expeditorilor pe fiecare delegaţie.

Evaluarea materialelor aprovizionate pe parcursul perioadei curente şi la momentul întocmirii bilanţului.

Documentele primare privind intrările, eliberările şi consumurile de materiale, materia primă, modul de completare a acestora. De întocmit un document de intrare pe un act de recepţie a materialelor, fişa-limită, cererea sau bonul de consum a materialelor. Cum se efectuează controlul corespunderii resurselor depozitate cu cele normative, contabilitatea materialelor intrate.

Documentele primare şi centralizatoare privind materialele ieşite.Evaluarea materialelor consumate.Evidenţa materialelor la depozit, starea gospodăriei depozitelor şi magaziilor,

aprovizionarea cu aparate de cântărit şi măsurat şi cu ambalaj. De făcut câteva înregistrări în fişa evidenţei de depozit a materialelor în baza documentelor de recepţie, eliberare şi consum. De studiat cartoteca (fişierul) evidenţei cantitative a materialelor la depozit şi structura ei. De întocmit registrul de recepţie a documentelor primare de către magazioner (şeful depozitului) şi prezentare la contabilitate.

Componenţa şi evidenţa obiectelor de mică valoare şi scurtă durată. Modul de perfectare a documentelor privind folosirea obiectelor de inventar (eliberarea de la depozit, din secţie etc.). Sistemul de evidenţă a instrumentelor şi altor obiecte eliberate muncitorilor pe un timp scurt. Modul de întocmire a procesului-verbal privind scoaterea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată din uz. Formulele contabile privind mişcarea obiectelor de inventar.

Evidenţa ambalajului.Controlul efectuat de contabilitate asupra activităţii gestionarilor documentarea

oportună a operaţiilor depozitare, înregistrarea acestora în fişele evidenţei de depozit.Modul de primire şi prelucrare a documentelor în contabilitate.Întocmirea balanţei de solduri la sfârşitul lunii sau balanţei de verificare analitice.

Verificarea datelor evidenţei la depozit cu cele din contabilitate.Calculul uzurii obiectelor de mică valoare şi scurtă durată pe lună şi înregistrarea în

evidenţă.Metodele aplicate de întreprindere, controlul folosiri materialelor în producţie,

particularităţile şi neajunsurile acestora şi modul de înfăptuire a inventarierii valorilor materiale. Componenţa comisiei de inventariere, întocmirea listelor de inventariere şi verificare. Reflectarea rezultatelor inventarierii în conturi.

Automatizarea contabilităţii materialelor.

3.5. Documentarea şi calculul şi contabilitatea salariului

31

Clasificarea şi evidenţa operativă a personalului întreprinderii: întocmirea documentelor de angajare şi concediere a lucrătorilor, determinarea numărului mediu scriptic al acestora.

Evidenţa prezenţei la lucru; organizarea evidenţei timpului lucrat în fişele de pontaj.Documentarea salariului în secţiile de producţie şi modul de completare a

documentelor în funcţie de forma şi sistemul de salarizare (în acord, în regie, premial, acord comun, acord progresiv, etc.) documentarea abaterilor de la program (norma) privind folosirea timpului.

Calcularea tuturor tipurilor de salariu de bază şi suplimentar: în acord şi pe unitate de timp în condiţiile normale de muncă, îndeplinirea lucrărilor de diferită calificare, trecerea la alt lucru, îndeplinirea lucrului suplimentar, în timpul de noapte, în zilele de odihnă şi sărbători, pentru întreruperi şi rebut în producţie, îndeplinirea funcţiilor de stat şi obşteşti. Documentarea acestor operaţiuni.

Modul de calculare a rezervei pentru concediul muncitorilor; a plăţii concediilor, inventarierea rezervelor la sfârşitul perioadei (anului), particularităţile calculului sumelor necesare pentru concediu în legătură cu studiile fără frecvenţă. Calcularea contribuţiilor pentru asigurările sociale şi medicale a personalului întreprinderii. De întocmit calculul privind fiecare abatere de la folosirea timpului lucrat peste normă, plata concediilor, constituirea rezervelor, inventarierea acestora, etc.

Calculul reţinerilor din salariu: impozit pe venit al persoanelor fizice, reţinerile sociale, compensarea daunelor materiale, pricinuite întreprinderii din vina lucrătorilor etc.

Modul de grupare a documentelor personalului privind salariile calculate pe numere (matricole) şi tipuri de consumuri şi cheltuieli (pe cont sau tipuri de procese), întocmirea tabelului de repartizare sau situaţiei salariului.

Modul de completare a registrului analitic a evidenţei decontărilor cu personalul: fişa contului personal, registru de evidenţă a decontărilor cu lucrătorii, statul de plată, întocmirea listei de plată, foiţei de decontare. Documentarea şi evidenţa sumelor depuse.

Controlul folosirii fondului de salariul la întreprindere. Automatizarea contabilităţii muncii şi salariului.

3.6. Contabilitatea producţiei în curs de execuţie şi a produselor fabricate

Schema generală a evidenţei contabilităţii consumurilor şi obţinerea în baza acestea a producţiei în curs de execuţie. Elementele componente ale consumurilor şi evaluarea producţiei în curs de execuţie.

Evidenţa analitică şi sintetică a producţiei în curs de execuţie, controlul efectuat pe secţii şi locuri de fabricare.

Sortimentul şi componenţa produselor finite la întreprindere.Documentarea operaţiilor privind producţia fabricată şi depozitarea acestea. Fişa de

evidenţă a producţiei la depozit. Modul de întocmire a situaţiei cumulative a produselor fabricate pe parcursul lunii. Evaluarea produselor fabricate.

Evidenţa produselor finite în contabilitate şi legătura reciprocă cu cea de la depozit.Termenii şi modul de înfăptuire a inventarierii produselor finite şi perfectarea

documentară a acestora, determinarea rezultatelor inventarierii.Documentaţia şi contabilitatea produselor şi reflectarea lor în conturi. Automatizarea

contabilităţii produselor finite.

3.7. Contabilitatea mărfurilor

Nomenclatorul mărfurilor procurate de întreprindere şi caracteristica activităţii comerciale.

32

Documentarea mărfurilor procurate de la furnizori, metodele de evaluare a acestora la intrare, în bilanţ şi la vânzare.

Evidenţa mărfurilor în locurile de păstrare şi vânzare. Documentarea operaţiilor de vânzare a mărfurilor.

Inventarierea mărfurilor şi reflectarea rezultatelor inventarierii în conturi.Formulele contabile privind mărfurile cumpărate şi comercializate. Contabilitatea

adaosului comercial şi a returnării mărfurilor. Contabilitatea cheltuielilor comerciale. Automatizarea evidenţei mărfurilor.

3.8. Contabilitatea creanţelor

Contabilitatea creanţelor comerciale.În secţia de desfacere se studiază modul de încheiere a contractelor la livrarea

produselor, mărfurilor, prestarea serviciilor, efectuarea evidenţei şi controlului pentru îndeplinirea lor.

Documentarea produselor (mărfurilor) expediate, facturilor fiscale, a scrisorilor de trăsură, ordinelor de plată.

Modul de completare a registrului de evidenţă a vânzărilor. Modul de apreciere a preţului vânzărilor.

Evidenţa analitică şi sintetică a decontărilor cu cumpărătorii şi clienţii, controlul achitării pentru producţia (mărfurile) livrată şi serviciile prestate.

Metoda de constituire la întreprindere a rezervei privind datoriile dubioase şi evidenţa acesteia.

Evidenţa avansurilor pe termen scurt acordate.Contabilitatea creanţelor privind decontările cu bugetul.Contabilitatea creanţelor pe termen scurt ale personalului, inclusiv ale titularilor de

avans.Contabilitatea creanţelor pe termen scurt privind veniturile calculate.Registrele analitice şi sintetice pentru evidenţa creanţelor, modul de întocmire şi

caracteristica acestora. Automatizarea evidenţei creanţelor.

3.9. Contabilitatea mijloacelor băneşti şi a investiţiilor pe termen scurt

Modul de organizare a operaţiilor de casă: întocmirea documentelor primare, regulile păstrării documentelor şi imprimantelor de valoare, inventarierea numerarului şi întocmirea procesului verbal respectiv.

Conţinutul contractului de răspundere materială, încheiat cu casierul. De întocmit procesul verbal de recepţie-predare al numerarului şi a altor valori pecuniare din casă. Plafonarea disponibilităţilor din casierie şi controlul privind respectarea plafonului.

Formulele contabile privind mişcarea numerarului din casierie, registrele necesare de evidenţă.

Modul de deschidere a contului curent în valută naţională: documentele necesare prezentate la bancă.

Documentarea operaţiilor de ridicare în numerar din contul curent în valută naţională şi încasarea mijloacelor băneşti din documentele privind virarea banilor din contul bancar. De copiat extrasul de cont curent în valută naţională şi alte conturi în bancă, modul de prelucrare a acestuia.

Formele de decontări, folosite la întreprindere, particularităţile acestora.Contabilitatea disponibilităţilor din contul curent în valută naţională.Particularităţile contabilităţii disponibilităţilor din contul curent în valută străină,

determinarea şi reflectarea diferenţei de curs valutar.Contabilitatea operaţiilor din alte conturi la bancă.

33

Completarea registrelor privind contabilitatea mijloacelor băneşti din casierie şi conturile bancare.

Evidenţa documentelor băneşti.Contabilitatea investiţiilor financiare pe termen scurt: a obligaţiunilor şi altor hârtii de

valoare, depozitelor.Evaluarea investiţiilor pe termen scurt la intrare în bilanţ şi la ieşire.Automatizarea contabilităţii mijloacelor băneşti.

3.10. Contabilitatea capitalului propriu

Constituirea capitalului statutar, componenţa lui şi modificările pe parcursul activităţii întreprinderii. Evidenţa analitică şi sintetică a capitalului statutar. Controlul şi evidenţa capitalului nevărsat.

Contabilitatea capitalului suplimentar.Contabilitatea acţiunilor proprii răscumpărate şi altor operaţii ce ţin de capitalul

retras.Modul de constituire şi utilizare a rezervelor şi contabilitatea acestora.Evidenţa profitului nerepartizat (pierderilor neacoperite).Particularităţile contabilităţii rezultatului anilor precedenţi.Evidenţa diferenţelor din reevaluare ale activelor pe termen lung şi altor operaţiuni ce

ţin de capitalul secundar.Evidenţa subvenţiilor.Modul de completare a registrelor privind contabilitatea capitalului propriu.

3.11. Contabilitatea datoriilor

Contabilitatea creditelor bancare pe termen lung şi termen scurt. Modul de întocmire a contractului pentru obţinerea creditului. Documentele necesare la primirea unui credit. Calculul dobânzii.

Registrele de evidenţă a creditelor bancare.Contabilitatea împrumuturilor pe termen lung şi termen scurt. Modul emiterii

obligaţiunilor şi altor hârtii de valoare. Calculul dobânzii pe împrumuturi.Registrele de evidenţă a împrumuturilor.Contabilitatea datoriilor comerciale. Evidenţa analitică şi sintetică a decontărilor cu

furnizorii şi antreprenorii. Controlul privind achitările cu datoriile comerciale. Reflectarea TVA privind datoriile calculate.

Contabilitatea avansurilor pe termen scurt primite şi a TVA privind avansurile.Contabilitatea datoriilor faţă de personal şi faţă de organismele respective privind

asigurările.Calculele privind impozitele. Contabilitatea datoriilor faţă de buget privind

impozitele: taxa pe valoarea adăugată, accizele, impozitul pe venitul persoanelor fizice, alte impozite.

Standardul Naţional de Contabilitate 12 "Contabilitatea impozitului pe venit".Contabilitatea altor datorii.Caracteristica registrelor pentru evidenţa analitică şi sintetică a datoriilor.

Automatizarea contabilităţii datoriilor.

3.12. Contabilitatea consumurilor, cheltuielilor şi a veniturilor

Standardul Naţional de Contabilitate 3 "Contabilitatea consumurilor şi cheltuirilor". Clasificarea consumurilor şi cheltuielilor.

34

Evidenţa consumurilor de materiale directe de producţie şi a retribuţiilor de salariu directe. Contabilitatea consumurilor indirecte de producţie: cheltuielile la întreţinerea maşinilor şi utilajelor comune de producţie. Particularităţile repartizării consumurilor indirecte de producţie: variabile şi constante.

Costul vânzărilor de produse, mărfuri şi a serviciilor prestate, evidenţa acestuia.Componenţa şi evidenţa cheltuielilor comerciale, cheltuielilor generale şi

administrative şi altor cheltuieli operaţionale.Componenţa şi contabilitatea cheltuielilor activităţii de investiţii şi financiare.Evidenţa pierderilor excepţionale.Calculul impozitului pe venit şi evidenţa cheltuielilor privind impozitul pe venit.Registrele de evidenţă a consumurilor şi cheltuielilor.Contabilitatea veniturilor. Standardul Naţional de Contabilitate 18 "Venitul".Componenţa şi evidenţa veniturilor operaţionale.Componenţa şi evidenţa veniturilor investiţionale şi financiare.Evidenţa veniturilor excepţionale.Registrele de evidenţă a veniturilor.Calculul rezultatului financiar pe parcursul anului.Decontarea la sfârşitul anului gestionar a cheltuielilor şi veniturilor şi determinarea

rezultatului financiar (profit, pierderi).Automatizarea contabilităţii consumurilor, cheltuielilor şi veniturilor, rezultatelor

financiare finale.

3.13. Calculaţia costurilor de producţie

Obiectele de evidenţă şi obiectele de calculaţie la întreprindere.Consumuri directe şi indirecte de producţie. Modul de includere a acestora în costul

producţiei fabricate. Metode de repartizare a consumurilor indirecte de producţie.Metoda de calculaţie a costului de producţie la întreprindere (pe comenzi, pe faze,

normativă, etc.)Calculaţia costului produselor (serviciilor) din activităţile auxiliare şi repartizarea

acestora în funcţie de destinaţia de utilizare.Calculaţia costului unitar. Metodele de analiză a costurilor pentru reducerea

consumurilor de producţie.

3.14. Structura şl modul de întocmire a rapoartelor financiare

Totalizarea datelor registrelor analitice şi sintetice, întocmirea balanţei de verificare şi a Cărţii mari. Verificarea datelor similare din diferite registre sintetice şi analitice.

Lucrările prealabile întocmirii rapoartelor financiare anuale.Sursele şi modul de întocmire a Bilanţului contabil, structura şi componenţa lui.Modul de întocmire şi structura Raportului de profit şi pierdere.Sursele şi modul de întocmire a Raportului privind fluxul mijloacelor băneşti.Modul de întocmire şi conţinutul Raportului privind fluxul capitalului propriu.Modul de întocmire şi conţinutul anexelor la rapoartele financiare.Componenţa şi modul de întocmire a formelor de caracter statistic privind producţia,

munca, cheltuielile etc.

Întocmirea raportului

Raportul rezultatelor practicii de specialitate se întocmeşte pe fiecare capitol aparte. El se elaborează pe parcursul desfăşurării practicii, iar după expirarea acesteia este

35

prezentat pentru control şi confirmare conducătorului practicii din partea întreprinderii, apoi la catedră, unde va fi aprobat de coordonatorul ştiinţific.

În Raport trebuie să fie oglindite detaliat toate capitolele respective, de asemenea el trebuie să conţină calcule şi material concret despre activitatea întreprinderii, referiri la legislaţia în vigoare, regulamente, instrucţiuni.

Raportul trebuie să conţină: foaia de titlu (anexa 7); ordinul întreprinderii despre admiterea studentului la practică cu indicarea

conducătorului din partea întreprinderii; planul tematico-calendaristic al practicii de specialitate cu notiţe despre

îndeplinirea lui; conţinutul propriu-zis; jurnalul de practică; avizul conducătorului practicii din partea întreprinderii (semnătura căruia

este confirmată prin ştampilă).

Completarea jurnalului de practică

Jurnalul de practică se completează obligatoriu. În coloana „Conţinutul lucrului rezumativ al lucrării executate…” se reflectă ceea ce s-a făcut în corespundere cu planul elaborat înainte de practică. Aici se includ rezultatele principale de studiere a punctelor din regulamentul dat.

Structura Raportului:

1. Introducere;2. Capitolul I. Caracteristica generală a structurii şi organizării activităţii

întreprinderii;3. Capitolul II. Organizarea contabilităţii la întreprindere. Automatizarea

sistemului de informaţie contabilă;4. Capitolul III. Contabilitatea întreprinderii:

- Contabilitatea activelor nemateriale- Contabilitatea activelor materiale pe termen lung- Contabilitatea investiţiilor financiare pe termen lung- Contabilitatea materialelor şi obiectelor de mica valoare şi scurtă

durată- Documentarea, calculul şi contabilitatea salariului- Contabilitatea producţiei în curs de execuţie şi a produselor fabricate- Contabilitatea mărfurilor- Contabilitatea creanţelor- Contabilitatea mijloacelor băneşti şi a investiţiilor pe termen scurt- Contabilitatea capitalului propriu- Contabilitatea datoriilor- Contabilitatea consumurilor, cheltuielilor şi a veniturilor- Calculaţia costurilor de producţie- Structura şi modul de întocmire a rapoartelor financiare şi anexelor

acestora5. Încheiere;6. Bibliografie; 7. Anexe.

36

La fiecare compartiment al Raportului se anexează actele respective. De asemenea, sunt incluse documentele şi materialele ce confirmă lucrul individual al studentului-stagiar, ceea ce se ia în consideraţie la nota generală.

După ce coordonatorul ştiinţific controlează Raportul, studentului i se permite susţinerea practicii. Susţinerea practicii are loc la catedra „Contabilitate şi Informatică Economică”, în baza unei comisii speciale. Nota primită se trece în carnetul de note al studentului.

Perfectarea Raportului

Raportul trebuie să fie expus în limbaj literar, textul trebuie să fie cules la computer sau scris de mână clar, vizibil. Este interzisă reducerea cuvintelor în afara celor oficial admise.

Raportul trebuie să fie elaborat sub următoarele forme: manuscris; imprimată (format 12, intervalul - 1,5);

Raportul se perfectează pe foi de format A4. Limitele chenarului sunt: din stânga – 2,5 cm, din dreapta – 1 cm, de sus şi jos – 2 cm.

Raportul trebuie să fie în forma de broşură. Numerotarea paginilor şi compartimentelor. Numerotarea paginilor se efectuează cu

cifre arabe. Numărul se pune în colţul drept de jos, formatul 10. Foaia de titlu se include în numerotare, nu se pune doar numărul de pagină. Anexele, de asemenea, se includ în numerotarea generală.

Denumirile sub compartimentelor, Introducerea, Încheierea, Cuprinsul, Bibliografia, Anexele se plasează la mijlocul rândului. Fiecare compartiment se recomandă să fie început pe pagină nouă.

Tabele şi alte materiale grafice. Informaţia în cifre se recomandă să fie indicată în tabele. Tabelul trebuie să fie plasat nemijlocit după textul în care se numeşte pentru prima dată sau pe pagina următoare.

La toate tabelele şi materialul grafic trebuie să fie făcute trimiteri în text. Fiecare tabel trebuie să aibă denumirea sa, care se plasează mai jos de cuvântul „Tabel”; toate tabelele se numerotează şi se indică sursa în baza căreia este făcut.

Tabelele în text se numerotează în partea dreaptă (fără simbolul „nr."). Numerele tabelelor se atribuie în ordine crescândă în cadrul fiecărui capitol. De exemplu, capitolul 2, tabelul 1, numărul se atribuie – Tabelul 2.1. Denumirea tabelelor reflectă conţinutul generalizat al datelor prezentate în tabel. În mod obligatoriu este necesar de reflectat unităţile de măsură. Dacă tabelul este prezentat pe două sau mai multe pagini, pe prima pagină se indică denumirea coloanelor respective şi numerotarea acestora, iar pe fiecare pagină următoare se va menţiona „Continuarea tabelului". Denumirea coloanelor nu se repetă, ci se indică doar numărul acestora. Schemele şi diagramele se numerotează cu cifre arabe amplasate sub ele.

Formulele matematice se numerotează în cadrul fiecărui paragraf cu cifre arabe în modul următor: prima parte a numărului coincide cu numărul paragrafului, iar a doua corespunde numărului de ordine al formulei în cadrul paragrafului. Semnificaţia simbolurilor utilizate se prezintă sub formulă în ordinea în care ele urmează. Explicaţia la fiecare simbol se face într-o poziţie nouă, prima începând cu cuvântul „unde".

În raportul de practică unităţile de măsură principale se indică fără prescurtări, de exemplu 5 mii lei, 100 mii decalitri etc.

Toate cuvintele în raport se descriu deplin, în afară de abreviaturile semnificaţia cărora este bine cunoscută (kg, m, etc.). Noţiunile care se repetă pot fi înscrise folosind abreviaturile respective, de exemplu, Societatea pe acţiuni (S.A.), Standardele Naţionale de Contabilitate (S.N.C.). În acest scop se procedează astfel: prima denumire, în mod

37

obligatoriu, se scrie deplin, iar în paranteze - abreviatura. Întrebuinţarea ulterioară a noţiunii respective în raport va fi prin abreviere.

Înregistrările (formulele) contabile se vor prezenta cu aplicarea îmbinării de cuvinte „ Debit contul" sau „ Credit contul" şi denumirii depline a conturilor, formulând conţinutul economic al operaţiei. La fiecare cont se va indica suma din anexa respectivă la raport, de exemplu:

Debit contul 811 „Activităţi de bază" - 3000 lei;Credit contul 211 „Materiale" - 3000 lei.Înregistrarea contabilă se întocmeşte, de regulă, în baza totalurilor din documentele

centralizatoare întocmite în rezultatul grupării şi evaluării documentelor primare în luna gestionară. Din aceste considerente, pentru a exclude debitarea sau creditarea repetată a unui cont, studentul întocmeşte înregistrarea contabilă compusă, indicând documentul centralizator în care se conţin datele numerice. De exemplu, în luna curentă la întreprinderea „X" în baza borderoului de repartizare a materialelor consumate (anexa 8) a fost întocmită formula contabilă:

Debit contul 121 „Active materiale în curs de execuţie" - la valoarea materialelor consumate pentru montarea utilajelor – 21 500 lei;

Debit contul 811 „Activităţi de bază" - la consumul de materii prime şi materiale pentru fabricarea unor produse concrete în activitatea de bază – 425 000 lei;

Debit contul 812 „Activităţi auxiliare" - la valoarea materialelor consumate în activităţile auxiliare – 46 000 lei;

Debit contul 813 „Consumuri indirecte de producţie" - la consumul de materiale pentru întreţinerea şi reparaţia utilajelor, maşinilor, clădirilor cu destinaţie secţională – 38 000 lei;

Debit contul 712 „Cheltuieli comerciale" - la valoarea materialelor consumate pentru deservirea procesului de desfacere (ambalarea produselor, întreţinerea mijloacelor fixe care deservesc desfacerea) – 8 000 lei;

Debit contul 713 „Cheltuieli generale şi administrative" - la consumul de materiale pentru întreţinerea şi reparaţia mijloacelor fixe cu destinaţie generală – 12 000 lei;

Credit contul 211 „Materiale" - la valoarea totală a materialelor consumate pe întreprindere – 550 500 lei.

În scopul concretizării modului de contabilizare a unor operaţii economice apare necesitatea de a indica în formula contabilă şi subcontul respectiv. În acest caz, înregistrarea contabilă va include simbolul contului sintetic, denumirea acestuia, simbolul subcontului şi denumirea acestuia în conformitate cu Planul de conturi în vigoare. De exemplu, recunoaşterea venitului din vânzarea produselor finite unui cumpărător din ţară se va reflecta prin următoarea formula contabilă:

Debit contul 221 „ Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale", subcontul 2211 „Facturi de primit din ţară" - la valoarea produselor vândute, inclusiv TVA – 60 000 lei;

Credit contul 611 „ Venituri din vânzări", subcontul 6111 „ Venituri din vânzarea produselor" - la suma venitului recunoscut – 50 000 lei;

Credit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 „Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" - la suma TVA aferentă -10 000 lei.

Dacă întreprinderea în baza materialelor căreia se elaborează raportul de practică în desfăşurarea datelor din contul sintetic respectiv aplică diferite subconturi neprevăzute în Planul de conturi în vigoare, studentul trebuie să argumenteze necesitatea acestora cu particularităţile aferente.

Raportul de practică în mod obligatoriu se semnează de către student şi conducătorul ştiinţific cu indicarea datei.

Pe pagina următoare după partea textuală a tezei se prezintă bibliografia, în care sursele bibliografice se grupează astfel (anexa 4):

38

1. Acte legislative şi normative (legile Republicii Moldova, hotărârile Guvernului Republicii Moldova, regulamentele), materialele instructive şi metodice, culegeri statistice.

2. Literatura de specialitate (manuale, monografii, broşuri).3. Ediţii periodice (reviste, culegeri de articole etc.).Lista manualelor, monografiilor, broşurilor se expune, în mod obligatoriu, în ordinea

alfabetică cu indicarea numelui şi prenumelui autorului, denumirii lucrării, locului şi denumirii editurii, anului editării şi numărului de pagini.

Fiecare element al sursei bibliografice trebuie separat de elementul următor printr-un semn de punctuaţie (punct, liniuţă etc.).

Exemplu. „Contabilitate financiară"/ aut. A. Nederiţă, V. Bucur, V. Ţurcanu; ASEM - Ed. a I-a , revăz. şi completată. Chişinău, ACAP, 2003- 640 p.

În cazul în care drept sursă bibliografică serveşte un articol dintr-o revistă, descrierea va include numele şi prenumele autorului, denumirea articolului şi revistei, anul editării, numărului revistei şi numerele paginilor pe care este expus articolul.

Exemplu. Ion Sturzu, Ala Litovcenco. Aspecte fiscale noi privind stimularea înfiinţării planurilor viticole - taxa pentru revitalizarea viticulturii // Contabilitate şi audit, 2006, nr. 7, p. 21-23.

Anexele la raportul de practică se perfectează ca o continuare a lucrării. Fiecare anexă începe pe o pagină nouă, în colţul din dreapta de sus indicându-se cuvântul „Anexa" şi numărul ei (de exemplu Anexa 1). Fiecare anexă va fi întitulată reieşind din conţinutul ei.

Raportul avizat pozitiv de conducătorul practicii din cadrul catedrei, trebuie susţinut, conform graficului stabilit de către coordonatorul practicii de la facultate, în faţă comisiei desemnate de către Consiliul facultăţii “Ştiinţe Economice” al USM. Stagiile de specialitate se creditează distinct şi se finalizează prin evaluare – cu notă.

Studenţii care nu v-or susţine pozitiv Raportul practicii de specialitate nu vor fi admişi la examenele de stat şi la susţinerea tezei de licenţă.

39

Anexa 7

Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova




RAPORT

privind efectuarea practicii de specialitate la(denumirea întreprinderii____________________)

Prenumele, numele studentului________ Grupa _____________________________

Conducător ştiinţificPrenumele, numele _______________

Chişinău, 2012

40

Anexa 8

Regulamentul de organizare şi desfăşurare a practicii de licenţă

În scopul organizării calitative a practicii, catedra numeşte coordonatorii ştiinţifici ai practicii de licenţă din rândurile profesorilor. Numirea coordonatorilor ştiinţifici se aprobă prin procesul verbal al şedinţei catedrei şi dispoziţia (ordinul) decanatului facultăţii ştiinţe economice.

Înainte de începerea practicii, coordonatorul ştiinţific de la catedră consultă studenţii, făcându-le cunoştinţă cu scopul şi sarcinile practicii, durata şi cerinţele principale, precum şi cu modul de elaborare şi apărare a tezei de licenţă.

Pe parcursul practicii, coordonatorul ştiinţific asigură ajutorul consultativ şi metodic al studenţilor, organizând convorbiri (consultaţii) cu ei privind practica de licenţă. Coordonatorul ştiinţific, după posibilităţi, vizitează studentul-practicant, ceea ce majorează eficienţa controlului asupra desfăşurării practicii la întreprindere.

Coordonatorul practicii de licenţă în cadrul facultăţii:- va verifica activitatea coordonatorului de la catedra de specialitate şi a

studentului-stagiar;- va verifica condiţiile de desfăşurare a practicii de licenţă în entităţile economice;- va solicita prelungirea termenului de efectuare a practicii de licenţă, în cazul

nerealizării obiectivelor studentul-stagiar;- va asigura, de comun acord cu secţia Dezvoltare curriculară şi evaluare,

condiţiile de realizare a practicii de licenţă;- va repartiza, împreună cu decanatul facultăţii, studenţii în unităţile desemnate ca

bază de practică;- va organiza conferinţa de totalizare a rezultatelor practicii de licenţă şi evaluarea

finală a activităţii studentului-stagiar realizată pe parcursul practicii.

Coordonatorul de la catedra de specialitate:- va comunica cu administraţia entităţii economice de a asigura condiţii

de efectuare a practicii de licenţă;- va stabili relaţii cu îndrumătorul din entităţile economice şi, în comun,

vor elabora programul practicii de licenţă;- va participa la repartizarea studenţilor-stagiari în entităţile economice



studentul-stagiar; - va evalua, împreună cu specialistul îndrumător din entităţile


eventual, se va confrunta studentul în cadrul practicii;- va realiza seminarul de instructaj pentru a furniza informaţii studenţilor

despre obiectivele şi modalitatea de desfăşurare a practicii de licenţă.


- să contribuie la alcătuirea planului tematic-calendaristic al practicii;41

- să organizeze studierea regulilor tehnicii securităţii şi protecţiei muncii şi să efectueze instrucţiuni respective;

- să organizeze o excursie prin întreprindere, să facă cunoştinţă studenţilor cu regulamentul intern şi particularităţile organizării muncii lucrătorilor întreprinderii şi funcţionarilor de secţii;


încălcării să ia măsurile corespunzătoare;- zilnic să verifice îndeplinirea programului practicii şi mersul elaborării tezei de

licenţă;- la sfârşitul practicii de licenţă să scrie avizul cu privire la îndeplinirea programei

practicii de către student, indicând calităţile acesteia.Avizul este confirmat prin semnătura conducătorului întreprinderii şi ştampila ei.

Studentul-stagiar are dreptul:- să cunoască obiectivele stagiului de practică şi modalităţile de realizare; - să se implice activ în elaborarea unui program individual de activitate în

dependenţă de nevoile de formare profesională;- să propună sugestii vizând organizarea şi efectuarea stagiilor de practică; - să aleagă bazele de efectuare a stagiului de practică din numărul unităţilor cu



economice în care a fost repartizat la practică, a conducătorului din partea agentului economic, a colaboratorilor secţiei Dezvoltare curriculară şi evaluare, a coordonatorului practicii de licenţă la facultate, a coordonatorului de la catedră;

Studentul-stagiar este obligat: - să efectueze stagiul de practică în strictă conformitate cu prevederile documentelor

reglatorii ale acestei activităţi, realizând obiectivele în limitele termenului stabilit. - să efectueze practica de licenţă în unitatea de practică în care a fost repartizat

conform ordinului emis de către decanat. Dacă se încalcă prevederile regulamentului fără un motiv argumentat, atunci printr-un demers al decanatului, practica de licenţă va fi repetată fără întreruperea procesului de învăţământ la universitate;


conform cerinţelor specifice instituţiei-bază de practică.Schimbarea bazei de practică fără consimţământul factorilor de decizie este strict

interzisă. Modificările în ordinul de repartizare a studenţilor-stagiari se efectuează printr-un demers al coordonatorului practicii de licenţă de la facultate, semnat de către decanul facultăţii.

Ca rezultat a efectuării practicii de licenţă, studentul va elabora teza de licenţă în baza „Indicaţiilor metodice privind elaborarea şi susţinerea tezei de licenţă pentru studenţii specialităţii Contabilitate” (Anexa 11).

Elementele structurale ale tezei de licenţă, elaborare ca rezultat a efectuării practicii de licenţă sunt următoarele:

1. Foaia de titlu.2. Cuprinsul (cu indicarea primelor pagini ale tuturor elementelor tezei).3. Introducerea.

42

4. Partea de bază – 2-3 capitole.5. Încheierea.6. Bibliografia.7. Anexele.

La fiecare compartiment al tezei de licenţă se anexează actele respective. De asemenea, sunt incluse documentele şi materialele ce confirmă lucrul individual al studentului-practicant.

Susţinerea preventivă a tezei de licenţă:

În termen de nu mai mult decât cu o lună până la susţinerea tezei în faţa Comisiei pentru examenul de licenţă are loc susţinerea preventivă a tezei. Scopul susţinerii preventive constă în controlul asupra corespunderii lucrării cerinţelor în vigoare, precum şi admiterea tezei de licenţă pentru susţinere. Susţinerea preventivă se petrece în faţa Comisiei pentru susţinere preventivă a tezelor de licenţă, membrii căreia sunt desemnaţi de către şeful catedrei „Contabilitate şi Informatică Economică” din activul de profesori ai catedrei.

La susţinerea preventivă studentul urmează să prezinte în formă verbală un scurt raport (5-7 minute) privind rezultatele obţinute pe parcursul cercetării subiectelor abordate în teză, precum şi o scurtă prezentare a conţinutului acesteia.

Susţinerea finală a tezei de licenţă:

Teza de licenţă definitivată şi semnată de către student în două locuri special destinate pentru aceasta se prezintă la catedra „Contabilitate şi Informatică Economică” pentru a fi înregistrată. Prima semnătură se aplică în încheiere mai jos de ultimul rând al textului (tot aici se indică data definitivării tezei). A doua semnătură se aplică pe foaia de titlu, mai jos de denumirea subiectului, din stânga.

După un control minuţios, conducătorul tezei semnează lucrarea pe foaia de titlu şi prezintă referinţa.

In concluzia generală a referinţei se menţionează dacă teza corespunde sau nu cerinţelor în vigoare. Dacă teza corespunde cerinţelor conducătorul o admite spre susţinere.

Şeful catedrei, luând în considerare tematica tezei de licenţă şi referinţa conducătorului, face cunoştinţă cu teza, indică pe foaia de titlu „Se admite spre susţinere", semnătura, data, luna, anul.

În cazul când se depistează că teza de licenţă este copiată, ea se reţine şi nu se admite spre susţinere. Tezele de licenţă care nu sunt admise spre susţinere se examinează la şedinţa catedrei în prezenţa studentului şi conducătorului ştiinţific.

Teza admisă spre susţinere de către şeful de catedră se prezintă Comisiei Examenelor de Licenţă.

Susţinerea tezei are drept scop evaluarea cunoştinţelor studentului la tema respectivă. Studentul trebuie să se orienteze în materie, să explice situaţiile prezentate în teză, să răspundă la întrebări cu caracter atât teoretic, cât şi practic.

Principala sarcină a studenţilor la susţinere este de a prezenta succint în 10-15 minute conţinutul textului expus în teză, menţionând motivul alegerii temei, obiectivele tezei, căile de realizare a acestora, concluziile principale, obstacolele întâlnite în procesul elaborării tezei.

In scopul ridicării gradului ilustrativ la expunerea conţinutului tezei de licenţă studentul prezintă diferite calcule, tabele, grafice, scheme, proiecte de documente primare şi centralizatoare, registre de evidenţă elaborate de el. Toate acestea trebuie să fundamenteze concluziile şi propunerile formulate de autor.

După expunerea succintă a conţinutului tezei autorul răspunde la întrebările membrilor 43

Comisiei Examenelor de Licenţă.Ulterior se anunţă concluziile generale din referinţa conducătorului ştiinţific,

menţionându-se obiecţiile şi neajunsurile indicate în ea. Autorul tezei îşi exprimă atitudinea sa faţă de neajunsurile indicate în referinţă, concretizând şi explicând cauzele neajunsurilor sau lacunelor comise.

Decizia Comisiei Examenelor de Licenţă privind aprecierea tezei se bazează pe calitatea tezei, concluziile conducătorului, rezultatele susţinerii.

44

Anexa 9

Către şeful catedrei „Contabilitate şi Informatică Economică",

__________________

CERERE

Eu, subsemnatul Budeanu Ion, student al anului 3, învătământ cu frecvenţă la zi, gr. ET

0603, solicit aprobarea temei tezei de licenţă „Contabilitatea mijloacelor fixe" (pe baza

materialelor întreprinderii „CARPET" S.A., Chişinău).

Semnătura studentului

Data

45

Anexa 10

Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului Republicii Moldova




Teza de licenţă

Tema: „Contabilitatea mijloacelor fixe”

(în baza datelor S.A. „CARPET”)

Student: ___________

gr. ______

Coordonator ştiinţific:__________

grad ştiinţific,titlulul didactic

Chişinău, 2012

46

Anexa 11

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA ŞTIINŢE ECONOMICE

CATEDRA „CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ ECONOMICĂ"

INDICAŢII METODICEPRIVIND ELABORAREA ŞI SUSŢINEREA

TEZEI DE LICENŢĂpentru studenţii specialităţii

"CONTABILITATE"

Chişinău - 2012

47

CUPRINS

1. Introducere............................................................................................................................4

2. Scopul şi sarcinile elaborării tezei de licenţă.........................................................................4

3. Alegerea temei şi procesul de elaborare a tezei de licenţă.....................................................5

4. Obligaţiunile conducătorului ştiinţific şi ale studentului în cadrul pregătirii tezei de licenţă 6

5. Studierea surselor bibliografice şi a informaţiei unităţilor economice...................................7

6. Culegerea şi sistematizarea materialului practic....................................................................7

7. Structura şi conţinutul tezei de licenţă..................................................................................8

8. Volumul şi modul de prezentare a tezei de licenţă..................................................................... 11

9. Susţinerea preventivă a tezei de licenţă.................................................................................15

10...............................................................................................................................................

Referinţa la teza de licenţă.........................................................................................................16

11...............................................................................................................................................

Susţinerea tezei de licenţă..........................................................................................................16

12. Anexe...............................................................................................................................................18

I. INTRODUCERE

În conformitate cu cerinţele actelor normative în vigoare ce prevăd examinarea de stat a

absolvenţilor instituţiilor de învăţământ superior de stat ale Republicii Moldova la finisarea

programului de studiere profesională studenţii au dreptul să execute şi să susţină teza de licenţă.

Teza de licenţă este considerată drept o etapă finală a pregătirii profesionale si se întocmeşte la

ultimul an de studii la facultate. Aceasta reprezintă prin sine o cercetare definitivată, executată în

mod de sine stătător asupra unui subiect, care conţine elemente de noutate ştiinţifică, precum şi să

dispună de însemnătate practică.

Indicaţiile metodice privind elaborarea şi apărarea tezei de licenţă servesc la asigurarea

metodică a studenţilor care pregătesc teza de licenţă, stabilesc cerinţele unice privind conţinutul şi

elaborarea, şi totodată specifică obligaţiile atât a studentului, cât şi a conducătorului ştiinţific al

lucrării de licenţă.

II. SCOPUL ŞI SARCINILE ELABORĂRII TEZEI DE LICENŢĂ

Procesul de pregătire a specialiştilor contabili se finalizează cu susţinerea tezei de licenţă.

Elaborarea acesteia necesită studierea şi însuşirea prevederilor sistemului naţional de contabilitate,

cunoaşterea obiectivelor şi factorilor ce determină modul de ţinere a contabilităţii, culegerea,

sesizarea şi generalizarea informaţiei privind aspectele teoretice şi practice ale unui sector concret al

contabilităţii.

Scopul elaborării tezei de licenţă constă în aplicarea practică a cunoştinţelor acumulate în

domeniul contabilităţii şi analizei activităţii economico-financiare. Totodată studentul va demonstra

capacităţile de a cerceta şi evalua organizarea şi ţinerea contabilităţii la o entitate economică

concretă, aptitudinile de a formula în baza materialului practic concluziile şi recomandările

respective.

Elaborarea tezei de licenţă presupune realizarea următoarelor sarcini:

sistematizarea şi aprofundarea cunoştinţelor teoretice aferente temei alese;

cercetarea modului de organizare şi ţinere a contabilităţii şi analizei economico-financiare la

o întreprindere concretă;

elaborarea recomandărilor privind perfecţionarea sectorului examinat al contabilităţii,

analizei economico-financiare;

analiza nivelului de computerizare a proceselor de prelucrare a informaţiei economice, în

general, şi a celei contabile, în particular;

acumularea cunoştinţelor necesare pentru efectuarea cercetărilor ştiinţifice ulterioare în

49

diferite domenii ale contabilităţii, analizei activităţii economico-financiare.

În procesul elaborării tezei de licenţă se va ţine cont de următoarele:

teza se va axa pe prevederile actelor legislative şi normativ-instructive, cum ar fi legislaţia

Republicii Moldova cu privire la tema cercetată, Standardele Naţionale de Contabilitate

(S.N.C.) şi comentariile cu privire la aplicarea acestora, Planul de conturi contabile al

activităţii economico-financiare a întreprinderilor, Codul Fiscal, diverse regulamente,

instrucţiuni, indicaţii metodice etc.;

în teză se vor aplica, analiza şi generaliza documente primare şi centralizatoare, date

statistice şi contabile din activitatea unei întreprinderi concrete;

elaborarea tezei necesită sistematizarea opiniilor diferitor autori privind problemele abordate

în teză şi formularea propunerilor proprii ale studentului;

teza va cuprinde o evaluare a modului de ţinere a contabilităţii în funcţie de forma de

contabilitate aplicată la întreprindere;

teza de licenţă se va perfecta conform prezentelor indicaţii metodice.

III. ALEGEREA TEMEI ŞI PROCESUL DE ELABORARE A TEZEI DE

LICENŢĂ

Tematica tezelor de licenţă se examinează şi se aprobă pentru fiecare an de studii la şedinţa

catedrei „Contabilitate şi Informatică Economică". Studenţilor li se oferă posibilitatea de a alege una

din temele aprobate de catedră. Totodată studenţii pot propune o temă originală, care corespunde

intereselor ştiinţifice şi practice personale. Nu se admite elaborarea tezelor de licenţă cu aceeaşi

temă pe baza materialului practic al aceleiaşi întreprinderi de doi sau mai mulţi studenţi.

Drept factori ce determină alegerea tezei de licenţă pot fi:

actualitatea problemei respective, cunoaşterea în linii generale a particularităţilor

contabilităţii sectorului respectiv;

dorinţa de a continua cercetările efectuate în cadrul elaborării rapoartelor la practica de

iniţiere în specialitate; comunicărilor la conferinţele ştiinţifice sau cercurile studenţeşti;

existenţa surselor bibliografice, actelor normative şi regulamentelor în vigoare;

posibilitatea culegerii materialelor practice aferente temei.

În vederea aprobării temei alese, studentul prezintă o cerere pe numele şefului catedrei

„Contabilitate şi Informatică Economică" (vezi anexa 1), în care indică tema şi unitatea economică

materialele căreia vor servi drept bază pentru elaborarea tezei de licenţă.

Şeful catedrei aprobă tema tezei de licenţă, desemnează conducătorul ştiinţific al tezei şi

stabileşte termenul de prezentare a acesteia la catedră.

50

Procesul ulterior de pregătire a tezei de licenţă poate fi divizat în următoarele etape:

determinarea obiectului de studiu şi elaborarea planului;

studierea surselor bibliografice cu referinţă la temă;

culegerea, prelucrarea şi sistematizarea materialelor practice;

pregătirea manuscrisului tezei, inclusiv formularea concluziilor şi propunerilor autorului;

definitivarea (perfectarea) tezei de licenţă;

prezentarea tezei de licenţă la catedră;

susţinerea tezei de licenţă.

Un loc important în pregătirea tezei de licenţă îl constituie elaborarea planului. Iniţial se

acceptă un plan orientativ. In acest scop studentul studiază în prealabil sursele bibliografice care se

referă la tema tezei. Ulterior planul orientativ este examinat şi coordonat cu conducătorul ştiinţific

de la catedră. Structura şi conţinutul tezei de licenţă sânt determinate de particularităţile temei alese.

Varianta finală a planului tezei de licenţă se aproba de către conducătorul desemnat de şeful

catedrei.

IV. OBLIGAŢIUNILE CONDUCĂTORULUI ŞTIINŢIFIC ŞI ALE STUDENTULUI ÎN CADRUL PREGĂTIRII TEZEI DE LICENŢĂ

Călăuza metodică şi ştiinţifică la pregătirea, întocmirea şi apărarea tezei de licenţă este

asigurată de către conducătorul ştiinţific desemnat de catedră din cadrul activului de profesori ai

acestea, care dispun de grad ştiinţific, specialiştilor practicieni, colaboratorilor instituţiilor de

cercetări ştiinţifice, precum şi din rândul specialiştilor organelor autorităţilor locale şi centrale.

Obligaţiunile conducătorului ştiinţific sunt următoarele:

să acorde ajutor studentului la determinarea definitivă a subiectului tezei de licenţă;

verificarea şi redactarea planului tezei;

consultarea asupra alegerii surselor bibliografice şi prelucrării informaţiei;

controlul asupra respectării termenilor de studiere a subiectului tezei în conformitate cu

planul adoptat;

studierea tezei de licenţă, elaborarea recomandărilor de îmbunătăţire a conţinutului,

controlul asupra corectitudinii întocmirii tezei, calculelor efectuate de către autor, precum şi

asupra utilizării informaţiei din documentele financiare şi materialele altor autori.

pregătirea avizului la teza de licenţă în conformitate cu cerinţele înaintate şi cu indicarea

calificativului de admis (neadmis) a studentului la apărare.

Obligaţiile studentului ce întocmeşte teza de licenţă sunt următoarele:

să aleagă corect şi argumentat subiectul, care să fie actual atât pentru întreprinderea pe

materialele căreia se face investigarea, cât şi pentru economie în general;

51

să selecteze şi să analizeze materialele teoretice şi practice pe problema cercetată;

să elaboreze propuneri şi recomandări argumentate ştiinţific, care să aibă importanţă practică

pentru agentul economic studiat;

să întocmească planul tezei de licenţă şi să-l prezinte pentru examinare conducătorului

ştiinţific;

să expună în formă scrisă rezultatele obţinute în strictă conformitate cu planul şi cerinţele

înaintate faţă de conţinutul şi perfectarea tezei de licenţă;

să respecte recomandările conducătorului ştiinţific;

să prezinte la catedră la termen teza de licenţă definitivată;

să pregătească un scurt raport privind rezultatele obţinute în cursul investigaţiei şi să-l

expună la susţinerea tezei de licenţă.

V. STUDIEREA SURSELOR BIBLIOGRAFICE ŞI A INFORMAŢIEI UNITĂŢILOR ECONOMICE

După aprobarea temei tezei de licenţă se întocmeşte bibliografia, se studiază legislaţia în

vigoare, regulamentele, actele normativ-instructive şi literatura de specialitate (manuale,

monografii, publicaţii din ediţii periodice etc.) aferente temei tezei.

Studierea surselor bibliografice oferă studentului posibilitatea de a expune succesiv materialul

tezei în conformitate cu tehnologia culegerii, grupării, evaluării, înregistrării şi generalizării

informaţiei contabile. În acest context atenţionăm asupra faptului, că se interzice categoric copierea

surselor bibliografice, precum şi a materialelor din alte teze de licenţă. Studentul expune materialul

cu cuvintele proprii, comentând aspectele pozitive şi negative ale modului de ţinere a contabilităţii

la întreprinderea respectivă.

Textul tezei de licenţă trebuie să reflecte modul de ţinere a contabilităţii în conformitate cu

informaţiile prezentate în documentele contabile primare şi centralizatoare, calculele şi borderourile

respective, rapoartele financiare, planurile de afaceri, etc. Informaţiile în cauză se anexează ca copii

ale formularelor respective sau se fac extrase din sursele de informaţii utilizate.

VI. CULEGEREA Şl SISTEMATIZAREA MATERIALULUI PRACTIC

Teza de licenţă se elaborează, în mod obligatoriu, în baza materialelor practice din activitatea

unei întreprinderi concrete. Ca urmare, culegerea unor astfel de materiale are o importanţă

deosebită, determinând, în mare parte, rezultatele finale ale elaborării tezei.

Anticipat studentul se familiarizează cu tehnologia de fabricare a produselor şi de prestare a

serviciilor, cu organizarea procesului de producţie şi de gestiune. Particularităţile acestora

52

determină principiile de ţinere a contabilităţii la întreprindere şi, în primul rând, contabilitatea

consumurilor şi calcularea costului produselor (serviciilor), întocmirea documentelor primare şi

centralizatoare, registrelor contabile, rapoartelor financiare, statistice sau interne.

Fiecare sector al contabilităţii se va cerceta în mod consecvent. Astfel, contabilitatea

mijloacelor fixe va fi examinată după următoarea schemă: modul de recunoaştere şi evaluare a

mijloacelor fixe, documentele primare şi centralizatoare, evidenţa analitică şi sintetică a intrării

mijloacelor fixe, metodele de calculare a uzurii mijloacelor fixe, evidenţa reparaţiilor şi a

investiţiilor capitale ulterioare, contabilitatea ieşirii mijloacelor fixe, inventarierea şi reflectarea

divergenţelor dintre rezultatele inventarierii şi datele contabilităţii.

Examinând modul de ţinere a contabilităţii aferente temei alese, studentul precizează şi

prezintă în teză conţinutul economic al operaţiilor efectuate, caracterizează modul de generalizare şi

grupare a documentelor primare, reflectarea operaţiilor în registrele de evidenţă analitică şi sintetică,

particularităţile circulaţiei documentelor etc. Spre exemplu, în teza de licenţă cu tema

„Contabilitatea materialelor şi a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată" este necesar de

reflectat: metoda de evaluare ulterioară a materialelor aplicată la întreprindere conform politicii de

contabilitate, luând în consideraţie consumurile de transport-aprovizionare; modul de perfectare

documentară a operaţiilor de intrare şi ieşire a materialelor, inclusiv borderourilor cumulative cu

caracteristica registrelor de evidenţă sintetică şi analitică; modul de repartizare a consumurilor de

transport-aprovizionare pe obiectele de evidenţă; - înregistrările contabile întocmite în baza

documentelor centralizatoare; modul de verificare a datelor analitice cu cele sintetice (îndeosebi în

cazul prelucrării computerizate a informaţiilor contabile); particularităţile evidenţei obiectelor de

mică valoare şi scurtă durată, inclusiv evidenţa operativă a utilizării acestora etc.

Toate documentele primare, registrele contabile şi rapoartele financiare folosite în teza de

licenţă trebuie controlate din punct de vedere al veridicităţii şi comparabilităţii datelor cuprinse în

ele. In borderourile cumulative se completează toate poziţiile pe orizontală şi verticală şi se

determină totalurile respective. Nu se admite prezentarea în calitate de anexe a documentelor care

nu ţin nemijlocit de temă, cum ar fi: Statutul întreprinderii, licenţa (autorizaţia) care permite

desfăşurarea activităţii (dacă tema nu vizează contabilitatea activelor nemateriale) etc. Unul şi

acelaşi document se anexează numai o singură dată (un singur formular) şi nu se repetă de două sau

mai multe ori.

O atenţie deosebită în procesul de culegere şi prelucrare a materialului practic se va acorda

depistării avantajelor şi dezavantajelor sectorului respectiv al contabilităţii, modului în care

contabilitatea asigură conducerea întreprinderii şi a subdiviziunilor structurale cu informaţii

complete şi operative. Acest aspect este important deoarece, în final, vor fi formulate propuneri

concrete privind perfecţionarea contabilităţii, analizei activităţii economico-financiare la

53

întreprinderea cercetată.

Se va ţine cont şi de faptul că în teza de licenţă studentul expune particularităţile evidenţei

contabile în condiţiile formei de contabilitate pe care o aplică întreprinderea, menţionând cazurile

de nerespectare a cerinţelor actelor normative.

VII. STRUCTURA ŞI CONŢINUTUL TEZEI DE LICENŢĂ

Elementele structurale ale tezei de licenţă sunt următoarele:

8. Foaia de titlu.

9. Cuprinsul (cu indicarea primelor pagini ale tuturor elementelor tezei).

10. Introducerea.

11. Partea de bază – 2-3 capitole.

12. Încheierea.

13. Bibliografia.

14. Anexele.

La rândul său, fiecare capitol va cuprinde, cel puţin, două paragrafe.

În introducere (4-5 pagini) se argumentează actualitatea temei alese, se apreciază nivelul de

studiere a temei în literatura de specialitate, se formulează scopurile şi sarcinile pe care şi le propune

spre realizare autorul în procesul elaborării tezei de licenţă. în mod obligatoriu se prezintă o scurtă

caracteristică a unităţii economice materialele căreia servesc drept bază pentru elaborarea tezei. În

deosebi se oglindesc aspectele activităţii unităţii economice care influenţează modul de ţinere a

contabilităţii: constituirea întreprinderii, capacitatea acesteia, specializarea, gradul de asigurare cu

forţă de muncă, indicatorii principali ai dezvoltării economice în ultimii trei ani, indicatorii

eficienţei economice. Caracterizând indicatorii economico-financiari de bază ai activităţii

întreprinderii, este necesar de menţionat volumul şi costul vânzărilor, valoarea adăugată, numărul

mediu scriptic al salariaţilor, randamentul mijloacelor fixe, productivitatea muncii, profitul brut,

profitabilitatea, rentabilitatea etc.

Teza de licenţă poate să includă fie trei capitole consacrate contabilităţii, fie două capitole

consacrate contabilităţii şi unul – analizei economico-financiare.

În funcţie de temă în teză se va expune materialul numai reieşind din particularităţile

contabilităţii şi analizei sectorului concret din activitatea întreprinderii.

Astfel, în primul capitol accentul se va pune pe caracteristica generală a obiectelor de studiu,

componenţa, recunoaşterea şi evaluarea acestora.

În primul paragraf studentul va sistematiza actele normativ-legislative cu referinţa la tema

tezei de licenţă: legislaţia în vigoare, standardele naţionale de contabilitate, comentariile cu privire

54

la aplicarea acestora, Planul de conturi, Codul fiscal, instrucţiunile, regulamentele etc., va expune

succint prevederile acestora care reglementează modul de soluţionare a problemelor contabilităţii la

tema dată.

În paragraful doi studentul va prezenta definiţia, componenţa obiectului contabilităţii la tema

tezei, clasificarea în raport cu diferite criterii, modul de recunoaştere, evaluare iniţială şi ulterioară.

Expunerea materialului va fi efectuată consecvent şi deplin în conformitate cu informaţiile culese

din practica activităţii întreprinderii şi utilizate de către student.

Capitolele consacrate contabilităţii trebuie să cuprindă o caracteristică şi analiză critică a

practicii de organizare şi ţinere a contabilităţii. Se dezvăluie modul de perfectare a documentelor

privind operaţiile economice la tema tezei de licenţă, gruparea acestor documente pe criterii

omogene şi întocmirea documentelor centralizatoare, reflectarea formulelor contabile respective cu

indicarea datelor reale. Ulterior în baza totalurilor din documentele centralizatoare se explică modul

de completare a registrelor de evidenţă sintetică şi analitică, iar în baza totalurilor din registrele

sintetice - întocmirea Cărţii mari şi bilanţului contabil, obţinând în aşa mod legătura dintre toate

celelalte etape ulterioare de generalizare a datelor. Se menţionează deficienţele depistate, se

formulează recomandări de perfecţionare a contabilităţii reieşind din situaţia existentă la

întreprindere. In acest scop se examinează minuţios fiecare etapă din tehnologia structurală a

contabilităţii ce se referă la tema dată, inclusiv calculele respective, calculaţiile, registrele contabile,

rapoartele financiare, devizele, planurile de afaceri (business-planurile) etc.

Se recomandă de a îmbina expunerea textului tezei ce ţine de contabilitate cu principiile de

bază ale contabilităţii, cu controlul intern şi analiza operativă. Prezentarea materialului într-un astfel

de mod va permite de a stabili corelaţia dintre contabilitatea financiară şi cea de gestiune.

În condiţiile prelucrării computerizate a informaţiei contabile textul tezei se expune în strictă

conformitate cu această formă de contabilitate. In aceste condiţii înregistrările contabile se fac în

baza fiecărui document primar sau centralizator.

Orice situaţie aferentă contabilităţii la tema tezei de licenţă (perfectarea documentară a

operaţiilor sau evenimentelor, caracteristica documentelor centralizatoare, metodele de evaluare,

calcularea uzurii mijloacelor fixe, amortizării activelor nemateriale, întocmirea calculelor,

formulelor contabile, registrelor de evidenţă analitică şi sintetică, respectarea regulilor standardelor

de contabilitate etc.) studentul o studiază la întreprindere, o supune unei examinări critice

evidenţiind părţile pozitive şi/sau negative, formulând propuneri (recomandări) orientate spre

înlăturarea neajunsurilor depistate.

Propunerile autorului trebuie să fie determinate de necesitatea înlăturării neajunsurilor şi

abaterilor depistate în elaborarea tezei şi cuprind perfecţionarea documentelor primare,

centralizatoare, registrelor de evidenţă analitică şi sintetică. O atenţie deosebită se va acorda

55

formulelor contabile specifice întocmite de întreprindere. Acestea vor reflecta atât particularităţile

contabilităţii la întreprinderea dată, cât şi unele abateri de la prevederile actelor normative. În al

doilea caz se cere de a corecta formulele contabile eronate cu comentariile aferente în textul tezei.

Materialul practic folosit în teză trebuie să fie comentat şi corelat. Comentariile şi legătura

reciprocă dintre etapele respective de generalizare a informaţiei contabile se fac în baza datelor

reale cu trimiterea obligatorie la anexa corespunzătoare.

Capitolele consacrate analizei activităţii economico-financiare a întreprinderii necesită

respectarea unor anumite cerinţe. Astfel, analiza va avea drept scop evaluarea situaţiei financiare şi

patrimoniale sau a altor parametri ai activităţii întreprinderii, determinarea influenţei factorilor

respectivi asupra modificării indicatorilor rezultativi, stabilirea rezervelor interne de creştere a

acestor indicatori pe viitor. Structura şi conţinutul capitolului aferent analizei activităţii economico-

financiare depinde de tema tezei de licenţă.

Toate capitolele şi paragrafele tezei trebuie corelate între ele. La sfârşitul fiecărui capitol se

recomandă o trecere logică la compartimentul care urmează a fi examinat în capitolul ulterior.

Încheierea se va expune pe 2-3 pagini şi va conţine trei părţi.

În prima parte autorul apreciază starea generală a contabilităţii la întreprindere (până la 0,5

pagini). Succint se menţionează documentele primare şi centralizatoare, registrele sintetice şi

analitice, Cartea mare, rapoartele financiare care reflectă tehnologia de culegere, prelucrare şi

generalizare a datelor şi calculare a indicatorilor respectivi. Generalizarea se face în baza

materialului expus în partea textuală a tezei de licenţă. Se evaluează starea contabilităţii de către

autorul tezei.

În baza materialului din capitolul analitic se indică rezultatele obţinute pe parcursul efectuării

analizei la tema dată.

În a doua parte a încheierii se evidenţiază toate neajunsurile, lacunele, erorile, dezavantajele

menţionate în textul tezei enumerându-le: primul, al doilea etc. cu estimarea consecinţelor acestora.

De exemplu, neincluderea în costul produselor fabricate (serviciilor prestate) a unui element de

consum şi ataşarea acestuia la cheltuieli conduce la micşorarea costului şi, ca urmare, la majorarea

neîntemeiată a profitului obţinut. Rezultatele evidenţiate pot fi indicate în mărime absolută şi în

procente.

Partea a treia a încheierii cuprinde concluziile şi propunerile autorului, orientate spre

înlăturarea părţilor negative şi perfecţionarea contabilităţii (analizei economico-financiare). Astfel

de concluzii şi propuneri trebuie să rezulte de partea textuală a tezei în aşa mod asigurându-se

legătura dintre partea textuală şi încheiere. Dacă în textul tezei nu au fost evidenţiate neajunsurile,

concluziile şi propunerile prezentate în încheiere, aceasta din urmă nu va corespunde conţinutului

tezei. Concomitent, se evaluează avantajele propunerilor formulate de autor. Uneori, în acest scop,

56

autorul poate apela la diferite calcule, grafice, tabele, poate elabora proiectele unor documente sau

registre, poate propune corectări în înregistrările contabile.

În baza materialelor din capitolul privind analiza economico-financiară autorul determină

mărimea rezervelor interne depistate şi formulează propuneri privind valorificarea acestora.

Planul-model al unor teze de licenţă, în dependenţă de temă, este prezentat în anexa 4 la

indicaţiile metodice.

Anexele la teză vor include documentele primare, registrele contabile, rapoartele financiare şi

alte rapoarte, diferite calcule etc. Trimiterea în text la anexe se face prin indicarea numărului lor

fără simbolul „nr.". De exemplu, achitarea salariilor personalului întreprinderii este perfectată prin

Lista de plată (anexa 7). În continuare se comentează conţinutul anexei, modul de completare şi de

calculare a datelor.

VIII. VOLUMUL ŞI MODUL DE PREZENTARE A TEZEI DE LICENŢĂ

Teza de licenţă trebuie să corespundă unor anumite cerinţe nu numai după conţinut, dar şi

după modul de prezentare. Astfel, volumul tezei va constitui 60-65 pagini de tipar cu excepţia

bibliografiei şi anexelor.

Elementele obligatorie ale prezentării tezei sânt următoarele:

a) coperta;

b) foaia de titlu;

c) cuprinsul;

d) expunerea textuală a tezei (pe capitole şi paragrafe);

e) bibliografia;

f) anexele.

Pe coperta tezei de licenţă se aplică o etichetă cu dimensiunea 10x15 cm, care reflectă numele

şi prenumele deplin al autorului, tema tezei şi unitatea economică materialele căreia au servit drept

bază pentru elaborarea tezei.

Pe foaia de titlu se indică instituţia de învăţământ, facultatea, catedra, tema tezei şi unitatea

economică respectivă, numele şi prenumele deplin al studentului, numele, prenumele, gradul

ştiinţific şi titlul didactic al conducătorului, localitatea şi anul în care se elaborează teza de licenţă.

Denumirea temei şi alte elemente se indică cu majuscule fără a pune punct după fiecare din ele

(vezi anexa 2).

Foaia de titlu este urmată de cuprins, în care capitolele se numerotează cu cifre romane, iar

paragrafele - cu cifre arabe. Pentru fiecare capitol şi paragraf se indică numărul paginii la care

acesta începe.

57

Tezele de licenţă se prezintă pe hârtie albă, format A 4, pe o singură parte a foii. Textul pe

pagini se va amplasa în aşa mod încât câmpul va avea următoarele dimensiuni: din stânga - 3 cm,

din dreapta - 1 cm, de sus - 2,5 cm, de jos - 2,5 cm. Teza se redactează computerizat utilizându-se

următoarele semne corespunzătoare: font -12 pt., la 1,5 intervale, caractere Times New Roman. Pe

o pagină se plasează aproximativ 28-29 de rânduri. Se admite utilizarea majusculelor la scrierea

titlurilor, evidenţierea anumitor cuvinte cu Bold sau Italic. Toate paginile se numerotează cu cifre

arabe, începând cu pagina a treia (prima pagină - foaia de titlu şi a doua - cuprinsul - nu se

numerotează). Expunerea fiecărui capitol al tezei va începe pe o pagină nouă. Numărul paginii se

indică pe câmpul din dreapta al paginii, sus sau jos. Intre paragrafe se vor lăsa 2-3 rânduri libere.

Expunerea materialului se face de la persoana a treia. De exemplu, se vor evita expresiile „eu

consider", „după părerea mea" folosind forma „autorul este de părerea", „în opinia noastră" etc.

Dacă teza de licenţă conţine scheme, grafice şi tabele, acestea în mod obligatoriu vor fi

numerotate. Textul care explică desenul (figura) trebuie amplasat sub acesta (aceasta).

Tabelele în text se numerotează în partea dreaptă (fără simbolul „nr."). Numerele tabelelor se

atribuie în ordine crescândă în cadrul fiecărui capitol. De exemplu, capitolul 2, tabelul 1, numărul se

atribuie – Tabelul 2.1. Denumirea tabelelor reflectă conţinutul generalizat al datelor prezentate în

tabel. In mod obligatoriu este necesar de reflectat unităţile de măsură. Dacă tabelul este prezentat pe

două sau mai multe pagini, pe prima pagină se indică denumirea coloanelor respective şi

numerotarea acestora, iar pe fiecare pagină următoare se va menţiona „Continuarea tabelului".

Denumirea coloanelor nu se repetă, ci se indică doar numărul acestora. Schemele şi diagramele se

numerotează cu cifre arabe amplasate sub ele.

Formulele matematice se numerotează în cadrul fiecărui paragraf cu cifre arabe în modul

următor: prima parte a numărului coincide cu numărul paragrafului, iar a doua corespunde

numărului de ordine al formulei în cadrul paragrafului. Semnificaţia simbolurilor utilizate se

prezintă sub formulă în ordinea în care ele urmează. Explicaţia la fiecare simbol se face într-o

poziţie nouă, prima începând cu cuvântul „unde".

În teza de licenţă unităţile de măsură principale se indică fără prescurtări, de exemplu 5 mii

lei, 100 mii decalitri etc.

Toate cuvintele în teză se descriu deplin, în afară de abreviaturile semnificaţia cărora este bine

cunoscută (kg, m, etc.). Noţiunile care se repetă pot fi înscrise folosind abreviaturile respective, de

exemplu, Societatea pe acţiuni (S.A.), Standardele Naţionale de Contabilitate (S.N.C.). în acest scop

se procedează astfel: prima denumire, în mod obligatoriu, se scrie deplin, iar în paranteze -

abreviatura. Întrebuinţarea ulterioară a noţiunii respective în teza va fi prin abreviere.

Înregistrările (formulele) contabile se vor prezenta cu aplicarea îmbinării de cuvinte „ Debit

contul" sau „ Credit contul" şi denumirii depline a conturilor, formulând conţinutul economic al

58

operaţiei. La fiecare cont se va indica suma din anexa respectivă la teză, de exemplu:

Debit contul 811 „Activităţi de bază" - 3000 lei;

Credit contul 211 „Materiale" - 3000 lei.

Înregistrarea contabilă se întocmeşte, de regulă, în baza totalurilor din documentele

centralizatoare întocmite în rezultatul grupării şi evaluării documentelor primare în luna gestionară.

Din aceste considerente, pentru a exclude debitarea sau creditarea repetată a unui cont, studentul

întocmeşte înregistrarea contabilă compusă, indicând documentul centralizator în care se conţin

datele numerice. De exemplu, în luna curentă la întreprinderea „Steaua" în baza borderoului de

repartizare a materialelor consumate (anexa 8) a fost întocmită formula contabilă:

Debit contul 121 „Active materiale în curs de execuţie" - la valoarea materialelor consumate pentru

montarea utilajelor -21500 lei;

Debit contul 811 „Activităţi de bază" - la consumul de materii prime şi materiale pentru fabricarea

unor produse concrete în activitatea de bază - 425000 lei;

Debit contul 812 „Activităţi auxiliare" - la valoarea materialelor consumate în activităţile auxiliare -

46000 lei;

Debit contul 813 „Consumuri indirecte de producţie" - la consumul de materiale pentru întreţinerea

şi reparaţia utilajelor, maşinilor, clădirilor cu destinaţie secţională - 38000 lei;

Debit contul 712 „Cheltuieli comerciale" - la valoarea materialelor consumate pentru deservirea

procesului de desfacere

(ambalarea produselor, întreţinerea mijloacelor fixe care deservesc desfacerea) - 8000 lei;

Debit contul 713 „Cheltuieli generale şi administrative" - la consumul de materiale pentru întreţinerea

şi reparaţia mijloacelor fixe cu destinaţie generală - 12000 lei;

Credit contul 211 „Materiale" - la valoarea totală a materialelor consumate pe întreprindere -

550500 lei.

În scopul concretizării modului de contabilizare a unor operaţii economice apare necesitatea de a

indica în formula contabilă şi subcontul respectiv. In acest caz, înregistrarea contabilă va include simbolul

contului sintetic, denumirea acestuia, simbolul subcontului şi denumirea acestuia în conformitate cu Planul

de conturi în vigoare. De exemplu, recunoaşterea venitului din vânzarea produselor finite unui cumpărător

din ţară se va reflecta prin următoarea formula contabilă:

Debit contul 221 „ Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale", subcontul 2211 „Facturi de

primit din ţară" - la valoarea produselor vândute, inclusiv TVA - 60000 lei;

Credit contul 611 „ Venituri din vânzări", subcontul 6111 „ Venituri din vânzarea produselor" - la suma

venitului recunoscut - 50000 lei;

Credit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 „Datorii privind taxa pe

valoarea adăugată" - la suma TVA aferentă -10000 lei.

Dacă întreprinderea în baza materialelor căreia se elaborează teza de licenţă în desfăşurarea

datelor din contul sintetic respectiv aplică diferite subconturi neprevăzute în Planul de conturi în

59

vigoare, studentul trebuie să argumenteze necesitatea acestora cu particularităţile aferente.

În teză nu se admit însemnări, corectări, conturări de litere etc. Dacă în teză sânt folosite citate

şi expuneri necesare pentru argumentarea unor opinii, date etc. din text, trimiterea la sursa

bibliografică respectivă se va face astfel: după citată, în paranteze, se indică numărul de ordine al

sursei bibliografice şi pagina respectivă, de exemplu (4, p.144). Citata trebuie să conţină suficiente

elemente care să asigure corespunderea exactă a acesteia cu sursa bibliografică.

Teza în mod obligatoriu se semnează de către student şi conducătorul ştiinţific cu indicarea

datei.

Pe pagina următoare după partea textuală a tezei se prezintă bibliografia (vezi anexa 4), în

care sursele bibliografice se grupează astfel:

1. Acte legislative şi normative (legile Republicii Moldova, hotărârile Guvernului Republicii

Moldova, regulamentele), materialele instructive şi metodice, culegeri statistice.

2. Literatura de specialitate (manuale, monografii, broşuri).

3. Ediţii periodice (reviste, culegeri de articole etc.).

Lista manualelor, monografiilor, broşurilor se expune, în mod obligatoriu, în ordinea

alfabetică cu indicarea numelui şi prenumelui autorului, denumirii lucrării, locului şi denumirii

editurii, anului editării şi numărului de pagini.

Fiecare element al sursei bibliografice trebuie separat de elementul următor printr-un semn de

punctuaţie (punct, liniuţă etc.).

Exemplu. „Contabilitate financiară"/ aut. A. Nederiţă, V. Bucur, V. Ţurcanu; ASEM - Ed. a

II-a , revăz. şi completată.- Chişinău, ACAP, 2003- 640 p.

În cazul în care drept sursă bibliografică serveşte un articol dintr-o revistă, descrierea va

include numele şi prenumele autorului, denumirea articolului şi revistei, anul editării, numărului

revistei şi numerele paginilor pe care este expus articolul.

Exemplu. Ion Sturzu, Ala Litovcenco. Aspecte fiscale noi privind stimularea înfiinţării

planurilor viticole - taxa pentru revitalizarea viticulturii // Contabilitate şi audit, 2006, nr. 7, p. 21-

23.

Întocmirea corectă a bibliografiei demonstrează capacitatea autorului de a selecta sursele

necesare, oferă conducătorului tezei posibilitatea de a aprecia volumul şi calitatea lucrului efectuat

de student, plenitudinea datelor şi importanţa surselor incluse în bibliografie.

Anexele la teza de licenţă se perfectează ca o continuare a tezei. Fiecare anexă începe pe o

pagină nouă, în colţul din dreapta de sus indicându-se cuvântul „Anexa" şi numărul ei (de exemplu,

Anexa 1). Fiecare anexă va fi întitulată reieşind din conţinutul ei.

IX. SUSŢINEREA PREVENTIVĂ A TEZEI DE LICENŢĂ

60

În termen de nu mai mult decât cu o lună până la susţinerea tezei în faţa Comisiei pentru

examenul de licenţă are loc susţinerea preventivă a tezei. Scopul susţinerii preventive constă în

controlul asupra corespunderii lucrării cerinţelor în vigoare, precum şi admiterea tezei de licenţă

pentru susţinere. Susţinerea preventivă se petrece în faţa Comisiei pentru susţinere preventivă a

tezelor de licenţă, membrii căreia sunt desemnaţi de către şeful catedrei „Contabilitate şi Informatică

Economică” din activul de profesori ai catedrei.

La susţinerea preventivă studentul urmează să prezinte în formă verbală un scurt raport (5-7

minute) privind rezultatele obţinute pe parcursul cercetării subiectului abordat în teză, precum şi o

scurtă prezentare a conţinutului acesteia.

X. REFERINŢA LA TEZA DE LICENŢĂ

Teza de licenţă definitivată şi semnată de către student în două locuri special destinate pentru

aceasta se prezintă la catedra „Contabilitate şi Informatică Economică” pentru a fi înregistrată.

Prima semnătură se aplică în încheiere mai jos de ultimul rând al textului (tot aici se indică data

definitivării tezei). A doua semnătură se aplică pe foaia de titlu, mai jos de denumirea subiectului,

din stânga.

După un control minuţios, conducătorul tezei semnează lucrarea pe foaia de titlu şi prezintă

referinţa.

Referinţa se întocmeşte într-o formă liberă şi include:

• caracteristica generală a tezei, actualitatea temei;

• desfăşurarea conţinutului tezei conform structurii acesteia;

• nivelul de expunere a materialului (asigurarea caracterului complet al datelor, prezenţa

calculelor, schemelor, graficelor etc.);

• aprecierea modului de prezentare a tezei;

• aspectele pozitive şi negative ale tezei;

• concluziile generale.

Menţionând aspectele pozitive ale tezei, conducătorul va menţiona succint aportul studentului

în studierea temei, capacitatea de a aborda critic sursele bibliografice de specialitate şi de a analiza

starea contabilităţii la întreprinderea respectivă.

În concluzia generală a referinţei se menţionează dacă teza corespunde sau nu cerinţelor în

vigoare. Dacă teza corespunde cerinţelor conducătorul o admite spre susţinere.

Şeful catedrei, luând în considerare tematica tezei de licenţă şi referinţa conducătorului, face

cunoştinţă cu teza, indică pe foaia de titlu „Se admite spre susţinere", semnătura, data, luna, anul. în

61

cazul când se depistează că teza de licenţă este copiată, ea se reţine şi nu se admite spre susţinere.

Tezele de licenţă care nu sunt admise spre susţinere se examinează la şedinţa catedrei în prezenţa

studentului şi conducătorului ştiinţific.

XI. SUSŢINEREA TEZEI DE LICENŢĂ

Teza admisă spre susţinere de către şeful de catedră se prezintă Comisiei Examenelor de

Licenţă.

Susţinerea tezei are drept scop evaluarea cunoştinţelor studentului la tema respectivă.

Studentul trebuie să se orienteze în materie, să explice situaţiile prezentate în teză, să răspundă la

întrebări cu caracter atât teoretic, cât şi practic.

Principala sarcină a studenţilor la susţinere este de a prezenta succint în 10-15 minute

conţinutul textului expus în teză, menţionând motivul alegerii temei, obiectivele tezei, căile de

realizare a acestora, concluziile principale, obstacolele întâlnite în procesul elaborării tezei.

În scopul ridicării gradului ilustrativ la expunerea conţinutului tezei de licenţă studentul

prezintă diferite calcule, tabele, grafice, scheme, proiecte de documente primare şi centralizatoare,

registre de evidenţă elaborate de el. Toate acestea trebuie să fundamenteze concluziile şi

propunerile formulate de autor.

După expunerea succintă a conţinutului tezei autorul răspunde la întrebările membrilor

Comisiei Examenelor de Licenţă.

Ulterior se anunţă concluziile generale din referinţa conducătorului ştiinţific, menţionându-se

obiecţiile şi neajunsurile indicate în ea. Autorul tezei îşi exprimă atitudinea sa faţă de neajunsurile

indicate în referinţă, concretizând şi explicând cauzele neajunsurilor sau lacunelor comise.

Decizia Comisiei Examenelor de Licenţă privind aprecierea tezei se bazează pe calitatea tezei,

concluziile conducătorului, rezultatele susţinerii. Cu note înalte sunt apreciate tezele care corespund

următoarelor cerinţe:

• sânt îndeplinite conform prezentelor indicaţii metodice;

• evidenţiază corect problemele-cheie ale tezei;

• desfăşoară pe deplin toate problemele abordate;

• conţin comentarii, aprecieri şi recomandări proprii ale studentului;

• sunt bazate pe publicaţii ale diferitor autori;

• conţin un material aplicativ bogat şi o analiză amplă a acestuia;

• sânt susţinute în faţa Comisiei Examenelor de Licenţă la un nivel înalt.

62

Plan-model al tezei de licenţă cu tema:

„Contabilitatea activelor nemateriale"

Introducere

Capitolul I. Noţiuni generale privind activele nemateriale, recunoaşterea şi evaluarea acestora

1.1 .Noţiunea de active nemateriale, componenţa şi clasificarea acestora1.2 .Modul de recunoaştere şi evaluare a activelor nemateriale

Capitolul II. Contabilitatea intrărilor de active nemateriale şi a amortizării acestora

2.1.Contabilitatea activelor nemateriale create de către întreprindere şi a celor procurate2.2.Contabilitatea activelor nemateriale primite cu titlu gratuit, depuse sub formă de aport în capitatul statutar şi a celor subvenţionale2.3.Contabilitatea amortizării activelor nemateriale2.4.Contabilitatea cheltuielilor ulterioare aferente activelor nemateriale

Capitolul III. Contabilitatea transmiterii dreptului de utilizare a activelor nemateriale şi a ieşirii acestora

3.1. Contabilitatea transmiterii dreptului de utilizare a activelor nemateriale cu păstrarea titlului de proprietar (vânzarea, predarea cu titlu gratuit, depunerea sub formă de aport în capitalul statutar etc.)3.2.Contabilitatea ieşirii activelor nemateriale

Încheiere

Bibliografie

Anexe

63

Plan-model al tezei de licenţă cu tema:

„Contabilitatea materialelor şi a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată"

Introducere

Capitolul I Noţiuni generale privind componenţa, recunoaşterea şi evaluarea materialelor şi a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată

1.1. Noţiuni generale privind componenţa, caracteristica şi clasificarea materialelor şi obiectelor de mică valoare şi scurtă durată1.2 . Recunoaşterea şi evaluarea materialelor şi obiectelor de mică valoare şi scurtă durată

Capitolul II. Contabilitatea materialelor

2.1. Perfectarea documentară şi contabilitatea intrărilor de materiale2.2. Perfectarea documentară şi contabilitatea ieşirilor de materiale2.3. Evidenţa materialelor la depozit şi în contabilitate: legătura reciprocă dintre datele acestora

Capitolul III. Particularităţile contabilităţii obiectelor de mică valoare şi scurtă durată

3.1. Perfectarea documentară şi contabilitatea intrării obiectelor de mică valoare şi scurtă durată3.2. Contabilitatea ieşirii obiectelor de mică valoare şi scurtă durată3.3. Evidenţa operativă a utilizării obiectelor de mică valoare şi scurtă durată

Încheiere

Bibliografie

Anexe

64

curriculum integrat privind efectuarea practicii de productie si a tezei de licenta

Documents