curriculum disciplinar a aplicata

UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAŢIONALĂ

DIN REPUBLICA MOLDOVA

Facultatea Informatică şi Inginerie

Catedra Tehnologii Informaţionale

CURRICULUM DISCIPLINARCiclu licenţă

Domeniul general de studii 44 Ştiinţe exacteDomeniul de formare profesională 444 InformaticăSpecialitatea 444.3 Informatica aplicatăNumărul de credite ECTS 180

Chişinău 2008

1

CUPRINS

1. Prezentarea facultăţii…………………………………. 3

2. Conceptul educaţional al facultăţii……………………13

2.1 Criteriile şi principiile educaţionale ale ulim prin prisma FII……………………………………………..13

2.2 Conţinutul şi componentele fundamentale ale procesului de studii…………………………………...15

3. Planul de studii…………………………………………18

4. Finalităţile de studii……………………………………23

5. Sintezele rezumative ale programelor analitice……..28

6. Caietul de sarcini pentru examenele de licenţă……...64

7. Cerinţele pentru elaborarea tezelor de licenţă şi de

master..............................................................................70

2

1. Prezentarea facultăţii

SCURT ISTORIC AL FACULTĂŢIIFacultatea „Informatică şi Inginerie” a fost fondată la iniţiativa dr. habilitat în ştiinţe

tehice, prof. univ. dl Emil Rusu, prin ordinul rectorului nr. 23 din 16.03.1999, conform deciziei Ministerului Educaţiei şi Ştiinţei nr. 0212 din 20.01.1999 şi licenţei pentru pregătirea specialiştilor în domeniul ingineriei, la următoarele specialităţi:

Microelectronică.Sisteme optoelectronice.Metrologie, control şi certificarea producţiei.Tehnologia prelucrării materialelor.

Facultatea de Informatică şi Inginerie a fost impulsionată de către Convenţia de colaborare între Universitatea Liberă Internaţională din Moldova şi Institutul de Fizică Aplicată al Academiei de Ştiinţă din Moldova din 22.02.1999, convenţie confirmată prin semnăturile rectorului ULIM, acad. A. Galben, şi a directorului Institutului de Fizică Aplicată (IFA) al AŞM, L. Culiuc, profesor universitar şi aprobată de Preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Convenţia de colaborare a specificat disponibilitatea IFA pentru efectuarea lucrărilor de laborator şi a cercetărilor ştiinţifice ale studenţilor şi cadrelor didactice ULIM, prin utilizarea bazei materiale şi asigurarea cu personal ştiinţifico–didactic de înaltă calificare pentru realizarea disciplinelor de specialitate şi specializare promovate în cadrul facultăţii. La data aprobării acestei concepţii, ponderea cadrelor didactice cu grade ştiinţifice constituie 80%, iar a profesorilor ce cunosc limba engleză şi ţin prelegeri constituia mai mult de 50%.

Din septembrie 2005, doctorul în ştiinţe tehnice, profesorul universitar dl Emil Rusu s-a transferat în calitate de secretar ştiinţific la unul dintre institutele specializate ale Academiei de Ştiinţă din Republica Moldova, transmiţînd calitatea de decan al facultăţii Informatică şi inginerie doctorului habilitat în ştiinţe tehnice, profesor universitar, dlui Veaceslav Perju.

Prima înmatriculare a studenţilor a avut loc în anul universitar 1999-2000, precedat de o muncă enormă ce ţinea de elaborarea planului-cadru şi a suportului metodico-didactic pentru desfăşurarea procesului de instruire la specialităţile inginereşti, promovate la facultate.

În anul universitar 1999-2000 studenţii au fost înmatriculaţi doar la specialitatea “Microelectronică”, formînd două grupe, una cu predare în limba engleză şi alta cu predare în limba rusă. Prima promoţie de ingineri la specialităţile “Microelectronică” şi “Calculatoare” a fost lansată în cadrul facultăţii în anul universitar 2003-2004.

Planurile de învăţămînt, aprobate iniţial de Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei, au fost ulterior modificate şi ajustate la cerinţele expuse în viziunea Ministerului Educaţiei şi Tineretului, ce ţinea de divizarea pe compartimente a disciplinelor de studiu şi respectarea coraportului dintre disciplinele fundamentale, socioumane, cultură generală, specializare şi cursurile opţionale structurate pe module.

În acelaşi timp au fost introduse discipline noi, ce reflectau nivelul actual de dezvoltare în specialităţile promovate, necesare formaării profesionale a specialistului, inclusiv utilizarea limbajelor şi tehnicilor noi de programare, discipline ce ţin de managementul şi marketingul modern.

De fapt, viziunea renovată, adoptată de Ministerul Educaţiei şi Tineretului, a fost una dintre primele acţiuni întreprinse de instanţa superioară a ULIM-lui, ce îi permitea studentului posibilitatea de a alege un modul sau altul în funcţie de viziunea sa personală pentru atingerea calificării profesionale la specialitatea aleasă, asigurând prin aceasta participarea studentului la formarea profesională.

Concomitent, a fost perfectat şi planul-cadru la specialitatea “Informatica” cu specializarea în “Informatica şi limbi moderne aplicate”, la specialitatea “Calculatoare”, cu specializarea în “Calculatoare şi reţele”, iar mai târziu şi la specialitatea “Tehnologii informaţionale”. Perfectarea tuturor planurilor s-a efectuat cu consultarea planurilor la specialităţile menţionate din diverse

3

universităţi, în scopul asigurării compatibilităţii planurilor de studiu cu centre universitare competitive - scop urmărit şi de Sistemul European de Credite Transferabile (ECTS).

Demararea activitaţii în cadrul facultăţii de Informatică şi Inginerie s-a înscris organic în structura funcţională a universităţii şi faptul că activau deja catedre universitare, ce ţin de disciplinele de cultură generală, limbi străine, socioumane, în mare măsură a facilitat desfăşurarea procesului de studii în cadrul subdiviziunii educaţionale nou creată.

În anul de studii 2006-2007 FII a fost acreditată, ceea ce demonstrează nivelul înalt de pregătire şi prestanţă academică al personalului didactic, prezenţa bazei tehnico-materiale corespunzătoare şi a structurilor adiacente specificate în legislaţia cu privire la învăţământul superior.

CARACTERIZAREA SPECIALITĂŢILOR

Caracterizarea specialităţilor se referă la specialităţile incluse în Nomenclatorul nou. 1. Specialitatea “Informatică”(444.1)

Paşaportul specialităţiiDomeniul general de studii: 44 Ştiinţe exacteDomeniul de formare profesională: 444 InformaticăSpecialitatea : 444.1 InformaticăNumărul total de credite de studiu: 180Titlul: licenţiat în ştiinţe exacte

Pregatirea specialiştilor cu studii superioare la specialitatea “Informatică” prevede formarea abilităţilor şi competenţelor profesionale, rezolvarea problemelor ştiinţifice şi inginereşti cu aplicarea tehnicii de calcul, dezvoltarea abilităţilor de comunicare profesională într-o limbă de circulaţie internaţională, formarea aptitudinilor de aplicare a pachetelor soft ce ţin de sisteme informaţionale şi Internet, elaborarea soluţiilor inginereşti, ştiinţific argumentate, implementarea rezultatelor ştiinţifice.

Pentru atingerea acestui scop se studiază atât disciplinele informatice si fizico-matematice, cât şi limbile moderne aplicate. În procesul de studiere a disciplinelor matematica aplicată, limbaje de programare, baze de date, inteligenţa artificială, procesarea limbajelor naturale, traducere automatizată etc., viitorul specialist obţine o pregătire profundă în acest domeniu.

Durata studiilor la zi (BAC) conform Nomeclatorului nou este de 3 ani. Titlul obţinut este “licenţiat în informatică”.

Absolvenţii activează în centre ştiinţifice, instituţii de învăţământ, intreprinderi, în calitate de ingineri-programatori, specialişti în elaborarea şi menţinerea sistemelor informatice şi îşi pot continua studiile la masterat şi doctorat.

Absolventul:Este familiarizat cu: principiile programării în limbajele C, C++ , PROLOG; gramatica

limbii străine (engleză) şi civilizaţia ţării respective; structura şi principiile de bază ale funcţionării reţelelor informaţionale.

Cunoaşte: teoria şi practica traducerii; componentele de bază şi arhitectura unui sistem; bazele de funcţionare şi întreţinere a sistemelor de operare; tehnologii de proiectare a bazelor de date; principiile de elaborare şi metodele de utilizare a sistemelor de gestiune a bazelor de date.

Posedă abilităţi de: elaborare a algoritmului rezolvării problemei conform descrierii ei matematice, precum şi a programului într-un limbaj de programare de nivel înalt, conform algoritmului elaborat; traducere asistată de calculator.

Posedă deprinderi: de procesare a limbajului natural de proiectare şi implementare a aplicaţiilor informaţionale în activitatea profesională.

4

2. Specialitatea “Management informaţional” (444.2)

Paşaportul specialităţiiDomeniul general de studii: 44 Ştiinţe exacteDomeniul de formare profesională: 444 InformaticăSpecialitatea : 444.2 Numărul total de credite de studiu: 180Titlul: licenţiat în ştiinţe exacte

Este greu a concepe astăzi procesul de desfăşurare a activităţii unităţilor economice moderne fără aplicarea computerului şi a noilor tehnologii (în vederea prelucrării, stocării şi reprezentării informaţiei). Specialistul îşi va desfăşura activitatea la întreprinderi şi firme, departamente, ministere de stat, bănci, reprezentanţe ale acestora în ţară şi în străinătate, instituţii universitare din ţară şi din ţări străine.

Absolventul:Este familiarizat cu: principiile programării în limbajele C, C++ ; structura şi

principiile de bază ale funcţionării reţelelor informaţionale.Cunoaşte: structura şi funcţionarea calculatorului electronic, componentele de bază şi

arhitectura unui sistem PC; bazele de funcţionare şi întreţinerea sistemului de operare WINDOWS, UNIX, LINUX; tabele electronice EXCEL; tehnologii de proiectare a bazelor de date; principiile de elaborare şi metodele de utilizare a sistemelor de gestiune a bazelor de date; utilizarea metodelor numerice la rezolvarea problemelor descrise în mod matematic.

Posedă abilităţi de: elaborare a algoritmului rezolvării problemei conform descrierii ei matematice, precum şi a programului într-un limbaj de programare de nivel înalt, conform algoritmului elaborat; traducere asistată de calculator.

Posedă deprinderi: de procesare a limbajului natural de proiectare şi implementare a aplicaţiilor informaţionale în activitatea profesională.

3. Specialitatea “Informatica Aplicată” (444.3)

Paşaportul specialităţiiDomeniul general de studii: 44 Ştiinţe exacteDomeniul de formare profesională: 444 InformaticăSpecialitatea : 444.3 Informatica AplicatăNumărul total de credite de studiu: 180Titlul: licenţiat în informatica aplicată

Studiile superioare la specialitatea “Informatica Aplicată” se efectuează prin învăţământ cu frecvenţa la zi şi frecvenţa redusă. Durata studiilor la zi (BAC) este de 3 ani conform Nomeclatorului nou. La frecvenţa redusă (BAC), durata studiilor este de 4 ani.

Specialistul în domeniul informaticii se plasează armonios în sistemul de organizare a activităţii întreprinderilor şi organizaţiilor moderne. Este greu a concepe astăzi procesul de desfăşurare a activităţii unităţilor economice moderne fără aplicarea computerului şi a noilor tehnologii (în vederea prelucrării, stocării şi reprezentării informaţiei).

Pregatirea specialiştilor cu studii superioare la specialitatea “Informatica Aplicată” prevede formarea abilităţilor şi competenţelor profesionale la rezolvarea problemelor ştiinţifice şi inginereşti cu aplicarea metodelor informaticii şi tehnicii de calcul, dezvoltarea capacităţilor de comunicare profesională într-o limbă de circulaţie internaţională, formarea aptitudinilor de elaborare şi utilizare a sistemelor informatice, inclusiv traducerea automatizată. Pentru atingerea acestui scop, se studiază atât disciplinele informatice si fizico-matematice, cât şi inteligenţa artificială, limbajele de programare, baze de date, proiectarea sistemelor informatice etc.

5

Absolventul:Este familiarizat cu: principiile programării structurale; cu limbajul C, C++ şi tehnicile

principale de programare în limbajele date; structura şi principiile de bază ale funcţionării reţelelor informaţionale.

Cunoaşte: structura şi funcţionarea calculatorului electronic, componentele de bază şi arhitectura unui sistem pc; bazele de funcţionare şi întreţinerea sistemului de operare windows; tabele electronice excel; tehnologii de proiectare a bazelor de date; principiile de elaborare şi metodele de utilizare a sistemelor de gestiune a bazelor de date.

Posedă abilităţi de: elaborare a algoritmului rezolvării problemei conform descrierii ei matematice, precum şi programului într-un limbaj de programare de nivel înalt, conform algoritmului elaborat.

Posedă deprinderi: de a aplica metodele studiate la proiectarea şi implementarea aplicaţiilor informaţionale în activitatea profesională.

4. Specialitatea “Informatică” (141.02)

Paşaportul specialităţiiDomeniul general de studii: 14 Ştiinţe ale educaţieiDomeniul de formare profesională: 141 Educaţie şi formarea profesorilorSpecialitatea : 141.02 InformaticăNumărul total de credite de studiu: 180Titlul: licenţiat în ştiinţe ale educaţiei

Pregatirea specialiştilor cu studii superioare la specialitatea 141.02 “Informatica” prevede formarea abilităţilor şi competenţelor profesionale pentru activitatea pedagogică în sfera informaticii, aplicarea metodelor informaticii şi a tehnicii de calcul în pedagogie, dezvoltarea capacităţilor de comunicare profesională în limbile de circulaţie internaţională, formarea aptitudinilor de utilizare a sistemelor informatice. Pentru atingerea acestui scop, se studiază atât disciplini informatice şi matematice, limbaje de programare, modelare pe calculator, cât şi blocul de discipline psihopedagogic corespunzător.

Absolvenţii vor activa în instituţii de învăţământ în calitate de profesori de informatică şi îşi pot continua studiile la masterat şi doctorat.

Absolventul:Este familiarizat cu: principiile de programare structurală, vocabularul şi sintaxa

limbajelor Pascal, C şi Prolog; tehnicile principale de programare în limbajele date; sisteme de gestiune a bazelor de date.

Cunoaşte: bazele de funcţionare şi întreţinerea sistemelor de operare; tehnologii de proiectare a bazelor de date; principiile de elaborare şi metodele de utilizare a sistemelor de gestiune a bazelor de date (în particular, ACCESS şi FoxPro); noţiunile fundamentale de psihologie generală; concepţiile şi teoriile personalităţii; istoria ştiinţei psihopedagogice, principalele orientări şi şcoli, concepţii şi tendinţe atât sub aspectul diacronic, cât şi ţinând cont de contemporaneitate; teoria generală şi metodologia instruirii.

Posedă abilităţi de: elaborare a algoritmelor de rezolvare a problemelor conform descrierilor matematice, precum şi a programelor de calcul într-un limbaj de programare, conform algoritmelor elaborate; înţelegere a particularităţilor personalităţii, determinate de organizarea ei internă, psihică şi de calităţile psihologice, de vârstă, motivaţie etc. ; înţelegere a particularităţilor organizării activităţii educaţionale, aspectele ei psihopedagogice.

Posedă deprinderi: predare a informaticii în instituţii de învăţământ; rezolvare a problemelor conform descrierilor matematice, precum şi elaborarea programelor de calcul corespunzătoare într-un limbaj de programare; utilizare a cunoştinţelor psihopedagogice în tratarea spectrului de probleme legate de activitatea de instruire; de analiză ştiinţifică a personalităţii; de formulare corectă ştiinţifică a ideilor în cadrul prelegerilor şi seminarelor, utilizând

6

cunoştinţele la nivel interdisciplinar; de exprimare argumentată la subiecte în cadrul lecţiilor practice, discuţiilor în cercuri ştiinţifice etc.

5 Specialitatea “Calculatoare” (526.1)

Paşaportul specialităţiiDomeniul general de studii: 52 Inginerie şi activităţi inginereştiDomeniul de formare profesională: 526 Ingineria sistemelor şi calculatoarerlorSpecialitatea : 526.1 CalculatoareNumărul total de credite de studiu: 240Titlul: inginer licenţiat

Pregatirea specialiştilor cu studii superioare la specialitatea “Calculatoare” se efectuează prin învăţământ cu frecvenţa la zi şi cu frecvenţă redusă. Durata studiilor la zi (BAC) este de 4 ani, la frecvenţă redusă (BAC)- de 5 ani. Titlul obţinut este „Inginer licenţiat”, calificare în deservirea tehnicii de calcul.

Obiectivele procesului de studiu cuprind studierea aprofundată a disciplinelor care formează baza specialităţii “ Ingineria calculatoarelor” şi a grupului de discipline opţionale pentru studierea mai aprofundată a direcţiilor: exploatarea sistemelor de calcul, sisteme pentru interfaţarea calculatoarelor, electronica, prelucrarea semnalelor, proiectarea asistată de calculator, reţele de calculatoare.

Misiunea de bază constă în pregătirea cadrelor de înaltă calitate în următoarele domenii: proiectarea, producerea, cercetarea, administrarea organizatorică a tehnicii de calcul; la întreprinderi şi firme de proiectare, producere, deservire şi reparare a aparatajului de calculatoare şi reţele; bănci şi firme dotate cu sisteme informaţionale; staţii Internet, studiouri şi centre de computerizare; organizaţii de cercetări ştiinţifice.

Studiile obţinute vor permite soluţionarea problemelor în orice domeniu în care se utilizează tehnica de calcul.

Specialiştii pregătiţi activează în următoarele direcţii: deservirea calculatoarelor, sistemelor şi reţelelor informaţionale; proiectarea reţelelor informaţionale; programarea.

Absolventul: Cunoaşte: sisteme de proiectări şi reprezentarea grafică a obiectelor tehnice cu ajutorul

calculatorului;bazele proiectării şi administrării reţelelor de calculatoare; bazele aplicării calculatorului

în modelarea tehnico-ştiinţifică şi inginerească; noţiunile fundamentale în domeniul marketingului profesiei alese în condiţiile economiei de piaţă metodologia de proiectare a sistemelor cu microprocesoare; structurile şi arhitecturile sistemelor de calculatoare; aplicarea ingineriei soft la rezolvarea problemelor inginereşti; elementele de bază ale teoriei fenomenelor de aşteptare; principiile de organizare a calculatoarelor şi a reţelelor de calculatoare.

Posedă abilităţi: de a aplica tehnici de calcul şi limbaje de programare la rezolvarea problemelor ce ţin de sisteme şi tehnologii informaţionale şi Internet, la proiectarea şi modelarea sistemelor automate; de a proiecta scheme electronice la calculator; de a utiliza microprocesoare în sisteme de calcul; de a proiecta reţele de calculatoare de a simula sisteme electronice.

Posedă deprinderi: de utilizare a cunoştinţelor obţinute la rezolvarea problemelor practice conform realizărilor tehnico-ştiinţifice de ultimă oră în domeniu; de aplicare a cunoştinţelor obţinute la protecţia şi restabilirea informaţiei digitale; de modelare a problemelor din domeniul analizei şi sintezei sistemelor electronice; de proiectare a sistemelor cu microprocesoare, de monitoring şi control; de utilizare a microprocesoarelor în unităţi şi sisteme electronice.

7

6. Specialitatea “Tehnologii informaţionale” (526.2).

Paşaportul specialităţiiDomeniul general de studii: 52 Inginerie şi activităţi inginereştiDomeniul de formare profesională: 526 Ingineria sistemelor şi calculatoarelorSpecialitatea : 526.2 Tehnologii informaţionaleNumărul total de credite de studiu: 240Titlul: inginer licenţiat

Studiile superioare la specialitatea “Tehnologii informaţionale” se efectuează prin învăţământ cu frecvenţa la zi şi cu frecvenţa redusă. Durata studiilor la zi (BAC) este de 4 ani, la frecvenţa redusă (BAC) - 5 ani.

Asolventul:Este familiarizat cu: metodele şi pachetele soft de proiectare la calculator a sistemelor

informatice; structura şi principiile de bază ale funcţionării reţelelor informaţionale; modelarea sistemelor de calcul; sistemele pentru interfaţarea calculatoarelor.

Cunoaşte: metodologia de proiectare a sistemelor cu microprocesoare; structurile şi arhitecturile sistemelor de calculatoare; aplicarea ingineriei soft la rezolvarea problemelor inginereşti; elementele de bază ale teoriei fenomenelor de aşteptare; principiile de organizare a calculatoarelor şi a reţelelor de calculatoare.

Posedă abilităţi: de a aplica tehnici de calcul şi limbaje de programare la rezolvarea problemelor ce ţin de sisteme şi tehnologii informaţionale şi INTERNET de a proiecta şi modela sisteme informatice şi reţele de calculatoare.

Posedă deprinderi: de modelare a problemelor din domeniul analizei şi sintezei sistemelor electronice;

de proiectare a sistemelor cu microprocesoare, a sistemelor de monitoring şi control; de utilizare a microprocesoarelor, pentru a proiecta unităţi şi sisteme în electronică; de utilizare a tehnicii de efectuare a cercetărilor ştiinţifice.

7. Specialitatea “Ingineria sistemelor biomedicale” (526.4)

Paşaportul specialităţiiDomeniul general de studii: 52 Inginerie şi activităţi inginereştiDomeniul de formare profesională: 526 Ingineria sistemelor şi calculatoarelorSpecialitatea : 526.4 Ingineria sistemelor biomedicaleNumărul total de credite de studiu: 240Titlul: inginer licenţiat

Activitatea profesională a absolventului specialităţii „Ingineria sistemelor biomedicale” ţine de realizarea cunoştinţelor şi competenţelor, aptitudinilor însuşite în procesul de lucru în instituţiile medicale şi de producerea dispozitivelor biomedicale, utilizare a tehnicii de calcul, produselor soft, proiectarii şi administrării reţelelor informaţionale, aplicării tehnicii şi limbajelor de programare la rezolvarea problemelor inginereşti în medicină, achiziţionării şi gestionării bazelor de date ale sistemelor informaţionale biomedicale complexe.

Asolventul:Este familiarizat cu: metodele şi pachetele soft de proiectare la calculator a sistemelor

informatice; structura şi principiile de bază ale funcţionării reţelelor informaţionale; modelarea sistemelor de calcul; sistemele pentru interfaţarea calculatoarelor.

Cunoaşte: sistemele de proiectare şi reprezentare grafică a obiectelor tehnice cu ajutorul mijloacelor soft şi hard; bazele proiectării şi administrării sistemelor informaţionale, biotehnologii medicale; bazele aplicării calculatorului, biosensorilor în modelarea tehnico-ştiinţifică şi inginerească; acţionări şi echipamente electrice folosite în medicină; metodologia de

8

proiectare a sistemelor inteligente; materialele şi componentele electronice; imagistica medicală computerizată; sisteme suport de decizie în medicină, microprocesoare; informatica biotehnologică; structurile şi arhitecturile sistemelor inteligente complexe; aplicarea ingineriei soft la rezolvarea problemelor inginereşti; elementele de bază ale teoriei fenomenelor de aşteptare; principiile de organizare a calculatoarelor şi a reţelelor de calculatoare.

Posedă abilităţi: de a aplica tehnici de calcul şi limbaje de programare la rezolvarea problemelor, ce ţin de sisteme şi tehnologii informaţionale şi INTERNET, la proiectarea şi modelarea sistemelor informatice în mediul biomedical; mecanica şi rezolvarea problemelor în biologie şi medicină; utilizarea microprocesoarelor, pentru a proiecta unităţi şi sisteme de calcul; crearea sistemelor inteligente de calcul; modelarea şi controlul automat proprii sistemelor bionice; utilizarea unui mediu de programare şi limbaj de programare de nivel înalt: programarea logică, programarea asembler, programarea orientată pe obiect; modelarea pe calculator a fenomenelor fiziologico-medicale şi biomedicale.

Posedă deprinderi: utilizarea cunoştinţelor obţinute la rezolvarea problemelor practice conform realizărilor tehnico-ştiinţifice de ultimă oră în domeniul biomedical; obţinerea experienţei practice în domeniul ştiinţei calculatoarelor la soluţionarea problemelor experimentale; aplicarea cunoştinţelor obţinute la protecţia şi restabilirea informaţiei digitale; modelarea problemelor din domeniul analizei şi sintezei sistemelor informatice biomedicale şi managementului sanitar; proiectarea sistemelor cu microprocesoare, a sistemelor de monitoring şi control; utilizarea microprocesoarelor, pentru a proiecta unităţi şi sisteme în medicină; utilizarea tehnicii de efectuare a cercetărilor inginereşti şi ştiinţifice în statistica medicală.

8. Specialitatea “Electronică” (525.1)

Paşaportul specialităţiiDomeniul general de studii: 52 Inginerie şi activităţi inginereştiDomeniul de formare profesională: 525 Electronică şi comunicaţiiSpecialitatea : 525.1 ElectronicăNumărul total de credite de studiu: 240Titlul: inginer licenţiat

Performanţele tehnicii de calcul atestată la moment sunt determinate, în primul rând, de nivelul de dezvoltare a tehnologiilor microelectronicii, ce a asigurat elaborarea şi fabricarea componenţelor electronice cu înaltă viteză de funcţionare şi posibilităţi funcţionale diverse. Un important factor al progresului obţinut constituie şi nivelul înalt atins în domeniul tehnologiilor materialelor semiconductoare ca siliciu, arseniură de galiu, fostură de indiu şi a., care prezintă materialele de bază pentru confecţionarea componentelor electronice moderne. Pregătirea specialistului la specialitatea dată impune necesitatea insuşirii disciplinelor în domeniul electronicii, tehnicii de calcul, limbajelor de programare, fapt ce îl plasează în sistemul de vârf al ştiinţei şi tehnicii.

Absolventul specialităţii „Electronică” îşi va desfăşura activitatea în întreprinderi de elaborare, exploatare şi producere a utilajului electronic şi tehnicii de calcul, întreprinderi specializate în electronică şi informatică, în diferite domenii ale electronicii.

Asolventul:Cunoaşte: principiile de funcţionare a dispozitivelor opto- şi microelectronice cu

semiconductori; sisteme de proiectări şi reprezentarea grafică a obiectelor tehnice cu ajutorul calculatorului; bazele proiectării şi deservirii aparatajului electronic; proiectarea şi fabricarea componentelor electronice cu semiconductori pe baza tehnologiilor microelectronicii; caracteristicile principale de exploatare a materialelor preconizate pentru aplicaţii în aparatajul electronic modern; metodologia de proiectare a sistemelor cu microprocesoare; structurile ţi arhitecturile sistemelor de calculatoare; aplicarea ingineriei soft în electronică; sisteme ţi

9

tehnologii de proiectare a circuitelor hibride; elementele de bază ale teoriei fenomenelor de aşteptare; principiile de organizare a calculatoarelor şi a reţelelor de calulatoare.

Posedă abilităţi: să poată determina caracteristicile optime a materialului din punctul de vedere al tehnologiei de obţinere, condiţiilor de exploatare, costului pentru utilizarea lor în fabricarea componentelor şi aparatajului electronic; să utilizeze un mediu de programare şi un limbaj de programare de nivel înalt; de a aplica tehnici de calcul şi limbaje de programare la rezolvarea problemelor, ce ţin de sisteme şi tehnologii informaţionale şi INTERNET, la proiectarea şi modelarea sistemelor automate, tehnologiilor microelectronice; de fabricare a componentelor electronice cu semiconductori; de proiectare a desenelor în electronică la calculator; de utilizare a microprocesoarelor, pentru a proiecta unităţi şi sistem de calcul; de proiectare a reţelelor de calculatoare; de modelare, monitorizare şi control a sistemelor electronice;

Posedă deprinderi: de a utiliza cunoştinţele obţinute la rezolvarea problemelor practice, conform realizărilor tehnico-ştiinţifice în domeniu de ultima oră; de a obţine experienţă practică în domeniul electronicii la soluţionarea problemelor experimentale; de a aplica cunoştinţele obţinute la protecţia şi restabilirea informaţiei; de modelare a problemelor din domeniul analizei şi sintezei sistemelor electronice; de proiectare a sistemelor cu microprocesoare, a sistemelor de monitoring şi control; de utilizare a microprocesoarelor pentru a proiecta unităţi şi sisteme în electronică; de utilizare a tehnicii de efectuare a cercetărilor inginereşti şi ştiinţifice;

9. Specialitatea “Sisteme optoelectronice” (525.2)

Paşaportul specialităţiiDomeniul general de studii: 52 Inginerie şi activităţi inginereştiDomeniul de formare profesională: 525 Electronică şi comunicaţiiSpecialitatea : 525.2 Sisteme optoelectroniceNumărul total de credite de studiu: 240Titlul: inginer licenţiat

Asolventul:Cunoaşte: sisteme de proiectări şi reprezentarea grafică a obiectelor tehnice cu ajutorul

calculatorului; bazele proiectării şi administrării sistemelor optoelectronice; bazele aplicării calculatorului în modelarea tehnico-ştiinţifică şi inginerească; noţiunile fundamentale în domeniul marketingului profesiei alese în condiţiile economiei de piaţă; metodologia de proiectare a sistemelor optoelectronice; structurile şi arhitecturile sistemelor de calculatoare; aplicarea softului în telecomunicaţii la rezolvarea problemelor inginereşti; principiile securităţii în telecomunicaţii şi sisteme informaţionale; tehnologiile sistemelor optice de telecomunicaţii.

Posedă abilităţi: de a aplica tehnici de calcul şi limbaje de programare la rezolvarea problemelor, ce ţin de sisteme şi tehnologii informaţionale şi INTERNET, la proiectarea şi modelarea sistemelor optoelectronice; de proiectare a desenelor în domeniul electronicii şi opticii la calculator; de utilizare a dispozitivelor optoelectronice pentru a proiecta unităţi şi sisteme de calcul; de proiectare a sistemelor optice şi sistemelor de transmisiuni de date; de modelare şi control automat ale sistemelor electronice; să utilizeze un mediu de programare şi un limbaj de programare de nivel înalt; să modeleze pe calculator fenomene fizico-tehnice şi socio-economice;

Posedă deprinderi: de a utiliza cunoştinţele obţinute la rezolvarea problemelor practice, conform realizărilor tehnico-ştiinţifice de ultima oră în domeniul profesat; de a obţine experienţă practică în domeniul ştiinţei calculatoarelor la soluţionarea problemelor experimentale; de a aplica cunoştinţele obţinute la protecţia şi restabilirea informaţiei digitale; de modelare a problemelor din domeniul analizei şi sintezei sistemelor electronice; de proiectare a sistemelor optice şi sistemelor de transmisiune de date; de utilizare a dispozitivelor optoelectronice, pentru a proiecta unităţi şi sisteme în electronică; de utilizare a tehnicii de efectuare a cercetărilor inginereşti şi ştiinţifice.

10

10. Specialitatea “Design vestimentar” (214.1)

Paşaportul specialităţiiDomeniul general de studii: 21 ArteDomeniul de formare profesională: 214 DesignSpecialitatea : 214.1 Design vestimentarNumărul total de credite de studiu: 240Titlul: licenţiat în arte (Design vestimentar)

Absolventul specialităţii „Design vestimentar” îşi va desfăşura activitatea de proiectare/modelare a vestimentaţiei de menire socială, individuală sau artistic-expoziţională, în funcţie de designer-modelier, pictor în domeniul vestimentaţiei, designer-stilist sau designer-şef al salonului de modă, al complexului expoziţional, al centrului comercial ş.a.

Specialistul care utilizează limbajul plastic al formelor şi culorilor, cunoscător de tehnici de proiectare grafică a vestimentaţiei, se plasează armonios în societatea contemporană. Deoarece este greu a ne imagina astăzi procesul de proiectare/modelare artistică fără folosirea tehnologiilor informaţionale moderne, activitatea designerului - modelier implică utilizarea pe larg a tehnicii de calcul, a pachetelor grafice etc.

Absolventul: Este familiarizat cu: particularităţile proiectării/modelării vestimentare ca proces

integrat; principalele probleme teoretice ale stilurilor, formelor, culorilor, luminilor, volumelor etc. în proiectarea/modelarea vestimentară; formele de executare/prezentare a colecţiei în complex; particularităţile cercetării/promovării colecţiei vestimentare la diferite etape; tehnicile utilizate de executare a machetului provizoriu în cadrul modelării; problemele teoretice esenţiale ale procesului de proiectare/modelare; teoria şi practica artei vestimentare contemporane; variativitatea surselor plastice creative pentru utilizarea acestora în procesul proiectării; metodele şi tehnicile executării modelelor în material; metodele şi tehnicile executării compartimentului grafic al proiectului vestimentar metodele şi tehnicile executării compartimentului ştiinţific (de cercetare) al proiectului vestimentar.

Cunoaşte: sistemele şi subsistemele stilurilor şi curentelor în artă şi design (aspect practic); sistemele şi subsistemele stilurilor şi curentelor în artă şi design vestimentar (aspect teoretic); tehnicile de executare a proiectelor/modelelor complexe; tehnicile şi modalităţile de prezentare a proiectelor vestimentare complexe; tehnicile de modificare şi perfecţionare a proiectelor vestimentare complexe; principiile de analiză complexă a proiectelor vestimentare; istoria culturii naţionale a ţării, arta căreia se studiază; tehnici de executare a machetului, schiţei în cadrul proiectării/modelării vestimentare; standardele şi normele pentru diverse tipuri de proiecte vestimentare (pentru femei, bărbaţi, copii etc.); particularităţile cercetării/promovării proiectului vestimentar la diferite etape; sursele de informaţie audio-vizuală la specialitatea respectivă; sursele de informaţie bibliografice (cărţi de literatură specială, de popularizare a ştiinţei şi designului, presa, expoziţii etc.) şi utilizarea lor pe larg în procesul proiectării; metodologia creării formei vestimentare în contextul teoriilor de bază în designul contemporan; operele artistice ale celor mai reprezentativi autori de artă plastică naţională a ţării istoria artei căreia se studiază; operele artistice ale celor mai reprezentativi autori din designul vestimentar naţional al ţării istoria designului/vestimentară căreia se studiază; elemente de marketing ale profesiei şi activităţii pe piaţa muncii metodologia utilizării noilor tehnologii în activitatea de proiectare artistică profesională (computerul, programele, tehnica audio-video, lucrul de fixare a imaginii etc.).

Posedă deprinderi: de analiză complexă a sarcinilor pentru proiectare/modelare; de analiză şi sinteză teoretică a modelelor vestimentare de orice tip; de organizare a activităţilor eficiente productiv/creative în cadrul modelării vestimentare; de argumentare ştiinţifică la subiecte de cercetare în domeniul designului; de analiză comparată a formelor de realizare a

11

proiectelor similare în diferite culturi, ţări; curente artistice, de diferiţi autori; de activitate creatoare individuală în cadrul disciplinelor de specialitate (elaborarea schiţelor grafice şi în volum, criteriilor de autoevaluare pe baza proiectelor executate, rapoarte, sinteze despre lucrul individual efectuat, informaţii suplimentare la teme de studiere/cercetare etc) de cercetare informaţională cu suportul noilor tehnologii la tema şi compartimentul selecţionat în cadrul disciplinei de specialitate respective de atitudini socio-culturale şi general-umane (etica profesională, toleranţă) racordate la standardele europene şi mondiale contemporane de executare a proiectelor complexe în domeniul designului vestimentar; de prezentare a colecţiilor complexe în designul designului vestimentar; de folosire adecvată a cerinţelor esteticii tehnice în cadrul proiectului complex; de utilizare corectă a noilor tehnologii în activitatea profesională de modelare (computerul, programe video, lucrul cu pachetele grafice avansate: Coreldraw, 3 DMAX, Fotoshop, ilustrator ş.a.); de gestionare a activităţii sale profesionale pe piaţă (gestionarea volumului de muncă, aprecierea financiară a serviciilor prestate, evaluarea calităţii şi productivităţii muncii); de autoevaluare a capacităţilor profesionale; de autoinstruire şi instruire/perfecţionare continuă în domeniul profesional.

11. Specialitatea “Design interior” (214.2).

Paşaportul specialităţiiDomeniul general de studii: 21 ArteDomeniul de formare profesională: 214 DesignSpecialitatea : 214.2 Design interiorNumărul total de credite de studiu: 240Titlul: licenţiat în arte Design interior

Designerul-absolvent al specialităţii „Design interior” desfăşoară activitatea de proiectare artistică a interiorului clădirilor de locuit, de menire socială şi industrială, în funcţie de designer, pictor în domeniul interiorului, ca specialist calificat la lucrările de restaurare a interiorului clădirilor istorice vechi, proiectarea şi aranjarea estetică a interiorului expoziţiilor, centrelor comerciale ş.a.

Absolventul: Este familiarizat cu: particularităţile proiectării/modelării vestimentare ca proces

integrat; principalele probleme teoretice ale stilurilor, formelor, culorilor, luminilor, volumelor etc. în designul interior; problemele teoretice esenţiale ale procesului de proiectare/modelare; teoria şi practica artei reclamei; variativitatea surselor plastice creative pentru utilizarea acestora în procesul proiectării; metodele şi tehnicile executării modelelor în material; metodele şi tehnicile executării compartimentului grafic al proiectului interior.

Cunoaşte: sistemele şi subsistemele stilurilor şi curentelor în artă şi design (aspecte practice şi teoretice); principiile de analiză complexă a designului interior; tehnici de executare a machetului, a schiţei în cadrul proiectării/modelării interierului; istoria şi teoria designului istoria stilurilor arhitecturale; materiologia interiorului; sursele de informaţie bibliografice (cărţi de literatură specială, de popularizare a ştiinţei şi designului, presa, expoziţii etc.) şi să le utilizeze pe larg în procesul proiectării; metodologia utilizării noilor tehnologii în activitatea de proiectare artistică profesională (computerul, programele, tehnica audio-video, lucrul de fixare a imagini etc.).

Posedă deprinderi: de analiză complexă a sarcinilor pentru proiectare şi designul interiorului; de analiză şi sinteză a fitodesignului; de analiză şi sinteză a designului mobilier; de executare a proiectelor complexe în domeniul designului interior; de utilizare a noilor tehnologii în activitatea profesională de modelare (computerul, programe video, lucrul cu pachetele grafice avansate: Coreldraw, 3DMAX, Fotoshop ş. a.); de utilizare a elementelor de marketing şi management în design.

12

2. Conceptul educaţional al facultăţii

2.1. CRITERIILE ŞI PRINCIPIILE EDUCAŢIONALE ALE ULIM PRIN PRISMA FII

Concepţia educaţională a Facultăţii de Informatică şi Inginerie este derivată din Concepţia ULIM, expusă în monografia rectorului acad. Andrei Galben “ULIM: 1992-2002 Pagini din istorie”, având la temelia constituirii sale aceiaşi parametri care au fost compatibilizaţi cu specificul specialităţilor inginereşti, iar procesul didactic la Facultatea de Informatică şi Inginerie este organizat prin învăţământ la zi şi cu frecvenţă redusă în conformitate cu Regulamentul de organizare şi desfăşurare a procesului didactic în Universitatea Liberă Internaţională din Moldova în baza sistemului de credite transferabile (ECTS).

Clasicismul universitar promovat de facultate ţine de dezvoltarea şi extinderea în continuare a tradiţiilor universitare clasice privind accesibilitatea la studii pentru toate categoriile populaţiei, atât pentru tinerii dotaţi, cât şi pentru cei cu dezabilităţi şi defavorizaţi din punct de vedere financiar. Clasicismul presupune, de asemenea, asigurarea unui echilibru între cunoştinţele la disciplinele fundamentale şi cele de specializare, acumulate în mod teoretic şi practic, formarea şi promovarea la studenţi a elementului creativ, inovaţional prin atragerea celor dotaţi în procesul de activitate ştiinţifică.

Internaţionalizarea procesului educaţional, desfăşurat la facultate, presupune, în primul rând, extinderea colaborării cu centrele ştiinţifice, universitare, performante din ţară şi peste hotare, integrarea în spaţiul educaţional european. În ultimul timp tot mai clar se conturează procesul de extindere a Uniunii Europene, prin aderarea la ea a noi ţări, inclusiv România, iar în perspectiva mai îndepărtată, incontestabil, şi Republica Moldova se va constitui ca ţară membră a Uniunii Europene, ca unica modalitate ce va contribui la soluţionarea problemelor social-economice, dezvoltarea şi păstrarea tradiţiilior etnoculturale ale populaţiei, extinderea posibilităţilor de acces la valorile culturale, ştiinţifice şi general-umane de pe mapamond.

Neposedând resurse energetice, economia ţării fiind într-o interminabilă fază de tranziţie, fiind lipsită de o industrie modernă viabilă, Republica Moldova nu are altă cale de a fi în arealul ţărilor avansate economic, cu înalt nivel de viaţă al populaţiei, decât prin promovarea sistemului educaţional modern, compatibil şi competitiv cu sistemul educaţional promovat în ţările avansate din punct de vedere economic. Numai prin promovarea sistemului educaţional modern vom avea acces la tehnologiile avansate, vom beneficia de toate avantajele societăţii moderne. Din aceste considerente, aderarea Republicii Moldova la toate convenţiile, ce ţin de modernizarea procesului instructiv-educaţional în comunitatea ţărilor europene, este de primă importanţă. Susţinem aderarea Republicii Moldova la Procesul de la Bologna, fenomen care dă posibilitate de integrare a concepţiei educaţionale ULIM prin concepţia educaţională naţională în sistemul de valori universitar europene şi mondiale.

Avantajele aderării la sistemul educaţional european unic ţin, în primul rând, de recunoaşterea reciprocă a calificărilor şi diplomelor; trecerea la Sistemul European de Credite Transferabile (ECTS), fapt ce facilitează mobilitatea interuniversitară a studenţilor şi asigură evaluarea corectă a cunoştinţelor acumulate pe parcursul anilor de studii.

Regionalizarea învaţământului universitar în nici un caz nu trebuie să fie confundată cu provincializarea învăţămâmtului. Această noţiune ţine, în primul rând, de dezvoltarea socioeconomică regională şi în funcţie de profilul industrial promovat, se solicită specialişti în domenii inginereşti, a căror formare profesională poartă amprenta acestui specific regional, constituind o parte componentă a internaţionalizării procesului educaţional.

În tendinţele actuale, ce ţin de dezvoltarea învăţământului modern, predomină educaţia inovaţională, educaţie bazată pe integrarea celor mai actuale şi eficiente tehnologii educaţionale

13

cu activitatea de cercetare ştiinţifică în conformitate cu cerinţele culturale şi economice ale societăţii. Cercetarea ştiinţifica universitară a cadrelor didactice şi antrenarea în această activitate a studenţilor este o strategie importantă în promovarea şi asigurarea calităţii învaţământului, la formarea specialistului de profil ingineresc, ajustată la cerinţele pieţei, capabil să activeze în orice ţară, promovând inovaţiile. Anume aplicarea în procesul de instruire a realizărilor ştiinţifice actuale în domeniile profesate poate da o pregatire studentului, ce-i va asigura competitivitate pe piaţa muncii.

Scopurile ce ţin de eficientizarea procesului instructiv se realizează prin:- asigurarea prin instruire a acumulărilor de cunoştinţe la nivel ştiinţific şi creativ

modern, orientate spre formarea identităţii profesionale cu calităţi multilaterale;- formarea abilităţilor de aplicare a tehnicii de calcul şi limbajelor de programare la

rezolvarea problemelor cu privire la sisteme şi tehnologii informaţionale, la proiectarea asistată de calculator a dispozitivelor şi circuitelor electronice;

- perfecţionarea continuă a planului cadru, precum şi a programelor analitice la disciplinele opţionale pentru specializările promovate în cadrul facultăţii, în conformitate cu cerinţele noilor tehnologii educaţionale, utilizarea în procesul de studii a activităţilor cu caracter organizaţonal, metodico-didactic şi ştiinţific;

- utilizarea noilor tehnologii educaţionale, inclusiv studii la distanţă, formarea continuă a specialistului;

- consolidarea bazei tehnico-materiale pentru efectuarea lucrărilor practice şi de laborator la disciplinele de specialitate şi specializare;

- asigurarea compatibilităţii programelor de studii cu cerinţele societăţii;- utilizarea posibilităţilor altor universităţi în vederea promovării noilor metodologii

educaţionale;- extinderea colaborării interuniversitare, atât în Republica Moldova, cât şi în arealul

European.Promovarea tehnologiilor educaţionale moderne în procesul didactic, desfăşurat în cadrul

facultăţii, presupune următoarele activităţi:- utilizarea reţelei Internet ca sursă informaţională de alternativă în scopuri educaţionale

şi a cercetărilor ştiinţifice;- îmbunătăţirea conţinutului lucrărilor de laborator prin utilizarea calculatorului,

implementarea softurilor specializate pentru modelarea la calculator a componentelor şi dispozitivelor electronice şi a proceselor tehnologice;

- utilizarea înregistrărilor video şi a CD cu cursuri de studiu la disciplinele de specializare;

- organizarea şi promovarea studiilor la distanţă;- promovarea ideii creării unui spaţiu educaţional european unic.Este greu a concepe astăzi procesul de predare/învăţare a disciplinelor inginereşti

conform standardelor curriculare moderne fără aplicarea noilor tehnologii (tehnica audio/video, tehnica de calcul, proiectare/modelare asistată de calculator, Internetul etc). Actualmente, nivelul atins în dezvoltarea tehnicii de calcul este, în mare măsură, determinat de posibilităţile ce le oferă tehnologiile avansate, inclusiv cea a microelectronicii, ce asigură elaborarea şi fabricarea componentelor electronice performante. Activitatea ştiinţifică în domeniul dat ţine de elaborarea suportului teoretic adecvat pentru utilizarea practică a realizărilor în ştiinţa inginerească, care se bazează pe matematică şi disciplinele fundamentale despre natură şi fenomenele ei. Pregătirea specialiştilor de o înaltă calificare inginerească, mai ales specialităţile ce ţin de electronică şi informatică, calculatoare şi reţele de calculatoare, informatică şi limbi moderne aplicate, impune necesitatea însuşirii disciplinelor vizînd analiza şi sinteza dispozitivelor numerice, a ingineriei calculatorului, a limbajelor şi tehnicilor de programare şi a grupului de discipline opţionale pe profilul specializării şi-l plasează pe specialist în sistemul de vârf al ştiinţei şi tehnicii; cunoaşterea limbilor moderne la un nivel profesionist perfect, prin studierea aprofundată a

14

limbilor străine, asigură o prioritate evidentă pentru tânărul specialist în competitivitatea sa pe piaţa muncii.

O dată cu dezvoltarea tehnicii de calcul şi a constituirii reţelei globale de calculatoare – INTERNET, a apărut o nouă posibilitate de a eficientiza procesul educaţional prin utilizarea în procesul instructiv a noilor tehnologii informaţionale. Unul dintre aspectele noilor tehnologii educaţionale este studiul la distanţă, realizat prin intermediul aplicării tehnologiilor de reţea. Noile tehnologii educaţionale, bazate pe utilizarea calculatoarelor conectate în reţea şi cu acces la INTERNET, pot transforma modul de predare şi instruire tradiţional într-un proces instructiv deosebit de eficient. Utilizarea calculatorului în procesul educaţional nu este axat pe înlocuirea metodelor tradiţionale de predare, ci, în special, pe perfecţionarea şi completarea acestor metode. Ca exemplu poate servi utilizarea calculatorului pentru simularea proceselor tehnologice costisitoare sau a fenomenelor greu de realizat practic din diverse domenii de activitate (fizica nucleară, situaţii de calamităţi naturale), dar şi ca suport electronic pentru simularea elementelor teoretice însuşite (învăţare prin exerciţiu). Aspectul pragmatic (aplicativ) al utilizării tehnologiilor informaţionale în procesul educaţional constă în posibilitatea accesării simultane a unui volum imens de informaţie şi astfel mai important devin deprinderile practice, abilităţile de a analiza şi soluţiona problema în mod rapid şi eficient, decât acumularea şi memorizarea pasivă a informaţiei.

2.2. CONŢINUTUL ŞI COMPONENTELE FUNDAMENTALE ALE PROCESULUI DE STUDII

Formele de pregătire a specialiştilorStudiile în cadrul facultăţii se desfăşoară la secţia zi şi cu frecvenţă redusă. Sunt pregătite

toate condiţiile şi pentru studiile la distanţă. Învăţământul superior se realizează în limbile română, rusă şi engleză. Instruirea în limba engleză în prezent este organizată pentru cetăţenii străini din Siria, Sudan, Israel etc.

Este important a oferi posibilitatea şi tinerilor din Republica Moldova să facă studiile în limba engleză, ce va da o prioritate incontestabilă la angajarea în serviciu, continuarea studiilor la masterat şi doctorat.

Pentru aceasta sunt modelate două variante. 1. Grupele academice de studenţi străini cu pregătirea în l.engleză se completează cu studenţi din R.M., care au trecut un concurs. 2. În grupele academice cu studii în limbile romînă sau rusă se ţin unele cursuri în limba engleză.

Contingentul de studenţiÎn cadrul FII îşi fac studiile cetăţeni din Republica Moldova şi din alte ţări, aşa ca

Ucraina, Rusia, Siria, Sudan, Israel etc, care constituie circa 50 % din cotingentul de studenţi de la facultate.

FII consideră direcţia de activitate privind pregătirea specialiştilor pentru alte ţări drept una importantă şi strategică. Sunt stabilite contacte cu alte ţări China, Iordania, Kuwait, Pakistan, Angola ş.a. În cadrul contractelor încheiate cu Universitatea din Florida Centrală şi Universitatea din Sussex pot fi pregătiţi specialişti pentru SUA şi Marea Britanie.

FII participă activ la pregătirea specialiştilor din ţările Orientului Apropriat şi Mijlociu, încadrate în filialele ULIM.

Spaţii de instruireFII nu dispune de spaţii de învăţămînt atribuite în mod individual, cu excepţia sălilor de

laborator. Sălile de studii (aulele) sunt repartizate conform necesităţilor stipulate în orarul lecţiilor pe semestre.

15

Sălile destinate cu preponderenţă studenţilor FII sunt situate la etajele 3-5 ale blocului I de studii specialităţile catedrelor Tehnologii informaţionale, Ingineria calculatoarelor şi la etajele 89 ale blocului principal de studii specialităţile catedrei Design.

Dotarea cu laboratoare

La FII lucrările practice se ţin în laboratoare şi ateliere specializate. 1. Laboratorul „Programare” (sala nr. 424/1)

Laboratorul este înzestrat cu calculatoare şi softul corespunzător studierii disciplinelor Limbaje de programare, Aplicarea instrumentelor soft, Programarea în C, Procesarea limbajului natural, Algoritmica şi programare.

2. Laboratorul „Baze de date” (sala nr.424/2)Laboratorul este înzestrat cu calculatoare şi softul corespunzător pentru studierea

disciplinelor Baze de date, SGBD, Java script, Ingineriei soft orientată pe obiect, Limbaj specializat în Internet, Programarea de sistem.

3. Laboratorul „Reţele informatice” (sala nr. 410)Laboratorul este înzestrat cu calculatoare moderne pentru studierea disciplinelor

Tehnologii de reţea, Proiectarea reţelelor informaţionale, Reţele de calculatoare, Securitatea informaţională, Protocoale Internet.

4. Laboratorul „Ingineria calculatoarelor” (sala nr. 412)Laboratorul este înzestrat cu calculatoare moderne pentru studierea disciplinelor:

„Analiza dispozitivelor numerice”, „Echipamente centrale şi periferice”, „Exploatarea şi testarea sistemelor de calcul”. Laboratorul este dotat suplimentar şi cu calculatoare care servesc ca standuri pentru lucrările de laborator la cursul „Ingineria calculatoarelor”.

Suplimentar laboratorul este dotat şi cu calculatoare care servesc ca standuri pentru lucrări de laborator la cursul „Ingineria calculatoarelor”.

5. Laboratorul „Proiectarea Asistată de Calculator” (sala nr. 414)Laboratorul este înzestrat cu calculatoare moderne pentru studierea disciplinelor:

„Proiectarea asistată de calculator”, „Bazele proiectării la calculator”, „Traducerea asistată de calculator”, „Prelucrarea semnalelor”, „Sisteme informatice”.

6. Laboratorul „Electronica” (sala nr. 310-a)Laboratorul este înzestrat cu standuri specializate pentru desfăşurarea lucrărilor de

laborator la cursul „Electronica”.7. Laboratorul „Fizica” (sala nr. 310-b)

Laboratorul este înzestrat cu standuri specializate pentru desfăşurarea lucrărilor de laborator la cursul „Fizica”.

Lucrările de laborator la „Electronică” şi „Fizică” se desfăşoară şi prin simulare la calculatoarele moderne, instalate în laboratorul 310b.

La specialităţile „Design interior” şi „Design vestimentar” lucrările practice au loc în ateliere specializate

8. Atelierul „Desen şi pictură” sala 805; 9. Atelierul „Compoziţie şi grafică” sala 924;10. Atelierul „Modelare artistică” sala 72211. Atelierul „Proiectare design” sala 807.

Cu scopul predării eficiente a lecţiilor de specialitate sunt necesare astfel de materiale, cum ar fi: şevalete pentru pictură, suporturi pentru naturi statice, forme din ghips, iluminare artificială, dulapuri şi rafturi pentru păstrarea materialelor.

Crearea laboratoarelor noiPornind de la necesităţile educaţionale, este necesar a crea laboratoare noiLaboratorul „Microprocesoare şi sisteme”;Laboratorul „Analiza şi sinteza dispozitivelor numerice”;Laboratorul „Securitatea informaţională”

16

Instruirea practică a studenţilorAbilităţile practice studenţii specialităţilor din cadrul FII le obţin pe parcursul practicii

organizate conform planurilor de studii. Practicile sunt planificate în fiecare an de studii. Bazele practicii sunt stabilite în conformitate cu contractele încheiate dintre ULIM şi diferite ministere şi întreprinderi:

1. Ministerul Apărării.2. Ministerul Afacerilor Interne.3. Ministerul Afacerilor Externe.4. Ministerul Justiţiei.5. Ministerul Culturii.6. Serviciul de Informaţie şi Securitate.7. Procuratura Generală.8. Inspectoratul Ecologic de Stat.9. Întreprinderile de stat „Aviaţia civilă”, „Centrul de telecomunicaţii speciale”.10. Compania Ascom-Grup.11. Centrul Informatic al ULIM.12. Catedrele. Pe parcursul anului de studii 2006⁄2007 a fost elaborat un ghid metodic, care conţine

programele tuturor stagiilor.

Tezele de licenţăStudenţii ultimului an de studii sunt pregătiţi destul de bine ca specialişti în domeniile

respective. Luînd în consideraţie acest fapt, ei sunt antrenaţi activ în realizarea proiectelor ştiinţifice şi inginereşti.

Temele tezelor de licenţă se stabilesc în corespundere cu tematicele temelor şi proiectelor executate la catedre şi ţinînd cont de interesele catedrelor, facultăţilor şi universităţii. Totodată, tezele de licenţă sunt executate la comanda întreprinderilor şi a altor instituţii, după încheierea contractelor respective cu ULIM.

Îmbunătăţirea calităţii procesului de studiiÎn scopul îmbunătăţirii calităţii procesului de studii, FII acordă atenţie sporită:

responsabilizării profesorului privind calitatea procesului de studii responsabilizării profesorului privind predarea orelor planificate introducerii sistemului de prime lunare pentru profesori creării unui centru analitic la ULIM cu scopul studierii procesului de organizare

şi predare a studiilor la alte universităţi, implementării celor mai reuşite metode la ULIM

organizarea cursurilor de recalificare pentru profesori, şefi de catedră, prodecani, decani etc.

Sporirea reuşitei şi responsabilităţii studenţilorÎn scopul sporirii reuşitei studenţilor se întreprind sistematic următoarele măsuri:

Monitorizarea permanentă a frecvenţei studenţilor la prelegeri şi lucrări practice Obligarea studenţilor de a prezenta la timp rapoartele lucrărilor de laborator,

seminare, teze de an şi de licenţă Responsabilizarea tineretului studios întru respectarea Codexului ULIM; Etc.

17

3. PLANUL DE STUDII LA SPECIALITATEA 444 INFORMATICA

Specializarea: Informatică AplicatăCalificarea: Licenţiat în ştiinţe exacte

Facultatea Inginerie şi InformaticăCodul şi denumirea domeniului general de studiu: 44 Ştiinţe exacte

Codul şi denumirea domeniului de formare profesională: 444 InformaticăCodul şi denumirea specialităţii (programului de studii): 444.3 Informatică Aplicată

Numărul total de credite de studiu: 180Titlul: licenţiat în ştiinţe exacte

Baza admiterii: studii liceale, studii medii de specialitate, studii superioareForma de învăţământ - de zi

Graficul procesului de studii (calendarul universitar)Anul de studii

Activităţi didactice Sesiuni de examinare Practica VacanţeSem.I Sem.II Iarna Vara Iarna Primăvara Vara

I01.09-15.1215 săptămâni

01.02 -24.05din care 2săpt. practica

16.12-23.01 25.05-22.06 225.12-08.01 24.01-31.01

De paşti 23.06-31.08

II01.09-15.1215 săptămâni

01.02 -24.05din care 3 săpt. practica

16.12-23.01 25.05-22.06 325.12-08.01 24.01-31.01

De paşti 23.06-31.08

III01.09-15.1215 săptămâni

01.02 -01.0302.03-14.06

din care 13 săpt. practica de licenţă

16.12-23.0101.03-15.0315.06-22.06

10 25.12-08.01 24.01-31.01

De paşti

Notă: F- componenta fundamentală, G-componenta de creare a abilităţilor şi competenţelor generale, S- de orientare spre specializarea de bază, M- de orientare către alt domeniu la ciclul II, O- discipline obligatorii, A - discipline opţionale.

18

PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT PE ANUL I DE STUDIU

Cod Denumirea disciplinei de studiu

Total ore Numărul de ore pe săptămână

For

ma

de

eval

uare

Nr.

cre

dite

De

cont

act

Luc

rul

indi

vidu

al

Pre

lege

ri

Sem

inar

e

Luc

rări

pr

acti

ce

Discipline fundamentale

F.01.O.003 Matematica superioară, partea I 60 90 2 2 Ex 5F.01.O.006 Algoritmica şi programarea 60 90 2 2 Ex 5F.01.O.001 Limbaje de programare I (C++) 60 90 2 1 1 Ex 5F.02.O.004 Matematica superioară, partea II 52 98 2 2 Ex 5

F.02.O.002 Limbaje de programare II (C++) 52 98 2 1 1 Ex 5

F.02.O.005 Logica matematică 52 98 2 2 Ex 5

Total: discipline fundamentale 336 564 12 10 2 30

Discipline de creare a abilităţilor şi competenţelor generale

G.01.O.007 Limba modernă (engleza), partea I 90 90 6 Ex 6

G.02.O.008 Limba modernă (engleza), partea II 78 102 6 Ex 6

G.02.O.009 Aplicarea instrumentelor soft 52 68 2 2 Ex 4

Total: discipline de creare a abilităţilor şi competenţelor generale 220 260 2 14 16

19

Discipline de cultură generală socio-umaniste

U.01.O.010 Instituţii comunitare europene 60 60 2 2 Ex 4

U.01.O.012 Filosofia 60 60 2 2 Ex 4

U.02.O.011 Psihologia comunicării 26 34 1 1 Ex. 2

U.02.O.013 Structurarea şi activarea cunoştinţelor 26 34 1 1 Ex 2

172 188 6 5 1 12

Total P, L, S 728 1012 20 15 17 58 Practica 60 2 Total 1800 60

PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT PE ANUL II DE STUDIU



For

ma

de

eval

uare

Nr.

cre

dite

De

cont

act

Luc

rul

indi

vidu

al

Pre

lege

ri

Sem

inar

e

Luc

rări

pr

acti

ce

Discipline fundamentale F.03.O.014 Complexitatea calculului 60 90 2 2 Ex 5

Discipline de creare a abilităţilor şi competenţelor generale

G.03.O.015 Limba modernă (engleza), partea III 90 90 6 Ex 6

G.04.O.016 Limba modernă (engleza), partea IV 72 108 6 Ex 6

Discipline de cultură generală socio-umaniste U.03.O.017 Teoria economică 48 102 2 2 Ex 5

Discipline de orientare spre specialitatea de bază S.03.A.022 1. Elemente de teorie şi practică a traducerii

60 90 2 2 Ex 5S.03.A.023 2. Ingineria calculatorului

S.03.A.026 1. Sisteme de operare I60 60 2 2 Ex 4

S.03.A.027 2. Metode de înregistrare a informaţiei optice

S.04.A.020 1. Sisteme de operare II24 36 1 1 Ex 2

S.04.A.021 2. Exploatarea sistemelor de calcul S.04.A.024 1. Web design

24 36 1 1 Ex 2S.04.A.025 2. Sisteme instrumentale computaţionale

20

S.04.A.018 1. Procesarea limbajului natural 48 72 2 1 1 Ex. 4

S.04.A.019 2. Inteligenţa artificială

Discipline de orientare către alt domeniu la ciclul II

M.03.O.028 Teoria programării logice 60 90 2 1 1 Ex 5M.03.O.030 Limbaje de programare III (C Builder) 60 60 2 2 Ex 4M.04.O.029 Limbaje de programare IV (PROLOG) 48 102 2 1 1 Ex 5M.04.O.031 Baze de date I 48 72 2 2 Ex 4

Total P, L, S 702 1008 20 8 24 57 Practica 90 3 Total 1800 60

PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT PE ANUL III DE STUDIU



For

ma

de

eval

uare

Nr.

cre

dite

De

cont

act

Luc

rul

indi

vid

ual

Pre

lege

ri

Sem

ina

re

Luc

rări

pr

acti

ce

S.05.A.033 1. Traducere asistata de calculator 45 105 2 1 Ex 5

S.05.A.034 2. Limbaj specializat

S.05.A.035 1. Reţele de calculatoare 45 105 2 1 Ex 5

S.05.A.037 2. Tehnologii de retea

S.05.A.038 1. Limbaje de programare V (LISP) 45 105 2 1 Ex 5

S.05.A.039 2. Programarea în reţea

S.05.A.040 1. Sisteme de gestionare a bazelor de date30 90 1 1 Ex 4

S.05.A.041 2. Inginerie soft şi aplicaţii

S.05.A.042 1. Securitatea informatională 45 105 2 1 Ex 5

S.05.A.043 2. Sisteme informationale mass-media

S.05.A.044 1. Proiectarea sistemelor expert45 135 2 1 Ex 6

S.05.A.045 2. Corespondenta oficială şi de afaceri

S.05.A.046 1. Proiectarea sistemelor informatice 45 105 2 1 Ex 5

S.05.A.047 2. Protocoale INTERNET

M.05.O.048 Baze de date II 30 90 1 1 Ex 4

21

M.05.O.049 Sisteme informatice 60 120 2 2 Ex 6

Total P, L, S 390 960 16 1 9 45 Practica 300 10 Examene de licenţă 150 5 Total 1800 60

Total pe anii de studiu 5400 180

STAGIILE DE PRACTICĂ

Stagiile de practică Sem. Nr.săpt./ ore Perioada Nr. de credite1 Practica de iniţiere II 2 / 60 Mai 22 Practica de producţie IV 3 / 90 Mai 33 Practica de licenţă VI 10 / 300 Martie - Mai 10

Total 15 / 450 15

DISCIPLINE LA LIBERA ALEGERE

Nr. d/o Denumirea disciplinei Anul Sem. Numărul ore săptămânal Evaluări Nr. de crediteP S L

1. Limba română (pentru alolingvi) I 1, 2 2/2 examen 42. Limba modernă II 4 2 examen 23 Psihologia persoanei II 3 1 1 examen 24. Economia mondială III 5 2 2 examen 45. Educaţie fizică I,II 2, 3 2/2 admis6. Eşantionare şi sondaje de opinie III 6 2 2 examen 47. Uniunea Europeană III 6 1 2 examen 3

EXAMENE DE LICENŢĂ

22

Nr d / o Denumirea examenului Perioada Nr. de credite1. Examen la disciplina fundamentală Februarie, Sem. VI 12. Examen la disciplina de specializare Februarie, Sem. VI 13. Susţinerea tezei de licenţă Iunie, Sem. VI 3

Prim-Vicerector studii Decanul Facultăţii Informatică şi Inginerie

23

4. FINALITĂŢILE DE STUDII

Titlul obţinut este “Licenţiat în ştiinţe exacte”. Durata studiilor la zi (BAC) este de 3 ani.

Specialistul în domeniul informaticii se plasează armonios în sistemul de organizare a activităţii întreprinderilor şi organizaţiilor moderne. Este greu de conceput astăzi procesul de desfăşurare a activităţii unităţilor economice moderne, şi nu numai, fără aplicarea computerului şi a noilor tehnologii (în vederea prelucrării, stocării şi reprezentării informaţiei etc.). Pregatirea specialiştilor cu studii superioare la specialitatea 444.1 “Informatica” prevede formarea abilităţilor şi competenţelor profesionale pentru rezolvarea problemelor ştiinţifice şi inginereşti cu aplicarea metodelor informaticii şi tehnicii de calcul, dezvoltarea capacităţilor de comunicare profesională în limbile de circulaţie internaţională, formarea aptitudinilor de elaborare şi utilizare a sistemelor informatice, inclusiv traducerea automatizată. Pentru atingerea acestui scop, se studiază atât disciplinile informatice si fizico-matematice, cât şi inteligenţa artificială, limbajele de programare, baze de date, modelarea pe calculator, proiectarea sistemelor informatice etc., viitorul specialist obţinând o pregătire profundă în domeniu.

Absolvenţii vor activa în centre ştiinţifice, instituţii de învăţământ şi intreprinderi în calitate de specialişti în elaborarea şi menţinerea sistemelor informatice şi îşi pot continua studiile la masterat şi doctorat.

FINALITĂŢI DE STUDII LA DISCIPLINELE FUNDAMENTALEAbsolventul trebuie:

să fie familiarizat cu

modele şi metode matematice ce pot fi aplicate la descrierea fenomenelor naturii în scopul dezvoltării logicii ştiinţifico-inginereşti;

folosirea calculatorului la rezolvarea deferitor probleme matematice; tehnologiile informaţionale contemporane; funcţiile limbajului de programare C++; tehnicile programării orientate pe obiect; administrarea resurselor sistemului de calcul în diferite sisteme de operare;

să cunoască: domeniul de aplicare a elementelor matematicii superioare în ştiinţa inginerească; bazele de funcţionare şi întreţinerea sistemului de operare WINDOWS (în special:

funcţionarea sistemului de operare Windows, Windows-NT, lucrul cu ferestrele, gestionarea ferestrelor, accesul comun la informaţii, rularea programelor auxiliare, întreţinerea sistemului);

comenzile de bază şi utilitarele gestionare de fişiere (în particular, Total Commander, Far Manager etc.);

structura şi funcţionarea calculatorului electronic, componentele de bază şi arhitectura unui PC;

să utilizeze limbajului de programare C++ la rezolvarea deverselor probleme.

să-şi formeze abilităţi: de a rezolva probleme, descrie fenomene şi procese folosind aparatul matematic şi limbajele

de programare.

să posede deprinderi: de a aplica modele matematice la descrierea problemelor inginereşti, la modelarea

caracteristicilor şi proprietăţilor obiectului.

24

FINALITĂŢI DE STUDII LA DISCIPLINELE DE CREARE A ABILITĂŢILOR ŞI COMPETENŢELOR GENERALE

să fie familiarizat cu:

practica limbii străine/înţelegerea după auz (audierea); practica limbii străine studiate de înţelegere a textului scris (lectura); practica limbii studiate de exprimare orală (vorbirea); practica limbii străine studiate de exprimare scrisă (scrierea); elemente de civilizaţie a ţării limba căreia o studiază; compartimentele de bază ale limbii străine: fonetica, lexicul, gramatica, stilurile funcţionale; principalele scrieri literare şi ştiinţifice ale personalităţilor de vază din ţara limba căreia o

studiază; tehnicile şi metodele de documentare în limba străină studiată; tehnicile şi metodele de rezumare şi sinteză scrisă a documentelor autentice ce ţin de

domeniul specialităţii în limba străină studiată; tehnicile şi metodele de rezumare şi sinteză orală ale materialelor audio/video autentice în

limba străină studiată.

să cunoască:

locul limbii străine studiate în sistemul curricular universitar al specializării alese; metodele de folosire a noilor tehnologii pentru extragerea informaţiei profesionale necesare

în limba străină cu scopul de a fi studiată şi asimilată; tehnicile comunicării scrise şi orale cu omologii profesionali în scopul schimbului de

informaţie în limba străină studiată în domeniul informaticii; metodologia susţinerii unui dialog pe teme profesionale în limba străină (simularea situaţiilor profesionale, studiile de caz etc.);

să-şi formeze abilităţi:

de audiere şi înţelegere a mesajelor orale autentice (teme comune şi profesionale) în limba străină studiată;

de înţelegere scrisă a materialului textual în limbă străină studiată (teme comune şi profesionale);

de exprimare orală corectă în limba străină studiată pe teme comune şi profesionale; de exprimare scrisă corectă în limba străină studiată pe teme comune şi profesionale; de traducere corectă în scris din limba străină în limba maternă a materialelor textuale pe

teme comune şi profesionale; de rezumare şi sinteză a informaţiei receptate (în scris sau oral) în limba străină studiată; de comunicare dialogată corectă cu vorbitorii autohtoni(omologi profesionişti ) în limba

străină studiată; de utilizare rezultativă a surselor didactice şi lexicografice în scopul extragerii informaţiei

din documente autentice în limba străină în domeniul calificării obţinute; de exploatare a noilor tehnologii în scopul comunicării în limba străină, extragerii informaţiei

în limba străină (audio, video, Internet);

să posede deprinderi: de comunicare scrisă şi orală fluentă la teme comune şi profesionale în limba străină studiată

(rezumat, sinteză, raport, scrisoare, mesaj, notă, dare de seamă, etc); de extragere a informaţiei ştiinţifice şi profesionale din documente scrise şi orale autentice în

limba străină studiată;

25

de perfecţionare şi autoperfecţionare în domeniul limbii străine studiate, graţie competenţelor metodologice achiziţionate şi tehnicilor de instruire asimilate;

de utilizare corectă a noilor tehnologii în scopurile comunicării profesionale în limba străină studiată;

de exploatare a competenţelor discursive (folosirea mijloacelor nonverbale –gesturile, mimica – în cazul insuficienţei mijloacelor langajiere) în situaţii comunicative la teme comune şi profesionale;

de exploatare a competenţelor socio-culturale în situaţii comunicative pe teme comune sau profesionale cu vorbitorii limbii străine studiate (cunoştinţe civilizatoare, de cultură generală etc.);

de exploatare a competenţelor atitudinale în situaţii comunicative pe teme comune sau profesionale (toleranţa, respectul faţă de alte rase, noţiuni, limbi, etc).

FINALITĂŢI DE STUDII LA DISCIPLINELE DE CULTURĂ GENERALĂ SOCIAL-UMANISTĂ

Absolventul trebuie:


bazele teoretice ale disciplinelor generale socio-umane incluse în curriculumul departamental (filosofie, etica şi estetica, psihologie etc.);

metodologia de cercetare teoretico-pragmatică în domeniul disciplinelor generale socio-umane;

metodologia aplicării principiului interdisciplinarităţii în contextul disciplinelor de specializare şi generale socio-umane pentru armonizarea cunoştinţelor şi competenţelor;

totalitatea domeniilor generale socio-umane (filosofie, psihologie etc) şi importanţa acestora pentru formarea complexă a personalităţii cu studii universitare.

să cunoască:

noţiunile de bază ale disciplinelor generale socio-umane incluse în curriculumul departamental;

sursele de bază pentru instruirea în domeniul general socio-uman (manual, monografie, periodice etc);

aspectele vieţii politico-sociale ale ţării originare şi ale ţărilor limbile cărora le studiază; aspectele civilizatorii şi geopolitice ale ţărilor lumii; priorităţile geo-socio-politice moderne în strânsă legătură cu particularităţile de dezvoltare a

ţării originare; principiile de abordare filosofică a problemelor de importanţă majoră din sfera profesională; principalii teoreticieni-filosofi care au pus bazele sistemelor filosofice mondiale,

reprezentanţii curentelor şi şcolilor filosofice în aspect diacronic.

să-şi formeze abilităţi:

de aplicare în practică a cunoştinţelor şi competenţelor acumulate la disciplinele generale socio-umane (abilităţi de cercetare ştiinţifică, armonizare interdisciplinară în cadrul altor discipline etc);

de comportament aptitudinal adecvat: principiul toleranţei, alterităţii în raport cu alte rase, popoare, naţiuni;

de cercetare ştiinţifică teoretico-pragmatică în probleme generale socio-umane; de evaluare psihologică a diferitor situaţii în activitatea profesională şi extraprofesională.

să posede deprinderi:

26

de utilizare în activitatea profesională a competenţelor şi cunoştinţelor achiziţionate la disciplinele generale socio-umane;

de exploatare în plan sincronic şi diacronic a abilităţilor achiziţionate la disciplinele generale socio-umane;

de orientare psihologică în orice context general socio-uman al activităţii profesionale şi extraprofesionale;

de aplicare în scopuri educative şi instructive a cunoştinţelor şi competenţelor achiziţionate la disciplinele generale socio-umane;

de autoperfecţionare continuă în domeniile generale socio-umane cu scopul menţinerii echilibrului profesional.

FINALITĂŢI DE STUDII LA DISCIPLINELE DE ORIENTARE SPRE SPECIALITATEA DE BAZĂ

Absolventul trebuie să cunoască şi să posede deprinderi de utilizare referitor la:

diverse instrumente soft (procesorul de texte Word, tabele electronice Excel, editorul FrontPage, pachetul de programe Mathematica etc.);

implimentarea metodelor informaticii în ştiinţa sistemelor şi calculatoarelor, economie, pedagogie etc.;

optimizarea proceselor informaţionale de procesare a informaţiei; rezolvarea problemelor de unificare a resurselor informaţionale; abilităţi de rezolvare a problemelor ce ţin de specialitatea aleasă (inginerie soft orientată pe

obiect, proiectarea reţelelor de calculatoare); abilităţi de edificare a competenţelor profesionale cu aplicarea tehnicii de calcul la rezolvarea

problemelor ştiinţifice şi inginereşti;


principiile ale programării structurale, vocabularul şi sintaxa limbajelor C, Prolog şi Asembler;

tehnicile principale de programare în limbajele date; sisteme de gestiune a bazelor de date; cu structura şi principiile de bază ale funcţionării reţelelor informatice;

să cunoască:

bazele de funcţionare şi întreţinerea sistemelor de operare; tehnologii de proiectare a bazelor de date; principiile de elaborare şi metodele de utilizare a

sistemelor de gestiune a bazelor de date (în particular ACCESS, SQL, FoxPro, ORACLE);

să formeze abilităţi de:

elaborare a algoritmelor de rezolvare a problemelor conform descrierilor matematice, precum şi al programelor de calcul într-un limbaj de programare de nivel înalt, conform algoritmelor elaborate;

creare a unor interfeţe pentru sistemele informaţionale de standard diferit; garantare a securutăţii informaţionale a funcţionării sistemului informaţional din reţele de

calculatoare şi atunci când sunt utilizate alte metode de schimb de date.

să posede deprinderi de:

aplicare a metodelor studiate la proiectarea şi implementarea aplicaţiilor informaţionale în activitatea profesională;

27

estimare a eficităţii produselor soft, a resurselor informaţionale şi bazelor de date pentru diferite domenii de activitate etc.

28

5. SINTEZE REZUMATIVE ALE PROGRAMELOR ANALITICE

CURRICULUM DISCIPLINARDisciplini de creare a abilităţilor şi competenţelor generale

Autor: dr. conf. univ. Florentin Paladi Codul cursului

G.02.O.009Denumirea disciplinii

Aplicarea instrumentelor softAplication of software programs

Responsabil pentru disciplinăFacultatea Informatică şi Inginerie

Anul predării1

Perioada de predareSemestrul 2

Preachiziţii:

Limba de predare: romana

Evaluarea: sem.2 - examen Metoda de predare: clasică, interactivă

Total ore 120 Ore de contact 52 Credite 4

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI

Obiective generale şi de referinţă: Să cunoască conceptele fundamentale despre calculatoare, în general, şi cele mai răspândite aplicaţii, în particular; Să descrie evoluţia sistemelor de operare şi a programelor din familia Microsoft, precum şi a limbajelor de programare; Să fie familiar cu parametrii, caracteristicile şi principiile de operare ale calculatoarelor personale, sistemelor de operare, MS Word, Excel, PowerPoint, FrontPage, Wolfram Mathematica, precum şi Internet and LAN; Să explice folosirea celor mai raspândite aplicaţii soft în conformitate cu necesităţile utilizatorului. Să obţină deprinderi practice de utilizare şi implementare a aplicaţiilor soft pentru PC; Să devină familiar cu reţeaua de calculatoare universitară şi Internet; Să elaboreze şi să aplice programe pentru diferite aplicaţii în ştiinţă, inginerie şi design; Să folosească unele posibilităţi oferite de Internet pentru studii şi comunicare.Conţinutul cursului: Domeniul de studiere al informaticii constă din ştiinţa despre calculatoare, tehnologiile informaţionale moderne (TI), precum şi ştiinţa despre sistemele informaţionale. Pe de altă parte, ştiinţa despre calculatoare studiază utilizarea tehnologiilor computaţionale, a teoriilor de programare, algoritmica şi procesarea datelor, interacţiunea dintre om şi calculator, inteligenţa artificială, reţele computaţionale de transfer a datelor etc. Cursul este teoretic şi practic. Scopul seminarelor este de a extinde cunoştinţele teoretice prin intermediul activităţilor interactive la calculator. În general, metodele utilizate sunt clasică, interactivă, reproductivă şi situaţii practice. Cursul va dezvolta la studenţi deprinderi şi competenţe în domenii fundamentale importante ale informaticii pas cu pas, de la simplu la complicat, de la cunoscut la necunoscut. Fiecare modul al cursului se constitue dintr-un subiect distinctiv, bine structurat pe lecţii uşor accesibile pentru audienţă. Studentul este ghidat la diverse activităţi practice cu ajutorul monitorului, iar lecţiile respective îl încurajează să aplice cunoştinţele obţinute la prelegeri. La completarea cursului studenţii trebuie să cunoască teoretic şi să posede deprinderi practice de lucru pentru soluţionarea problemelor ce se referă la calculatoarele personale (PC), în general, şi la cele mai răspândite aplicaţii soft, în particular, precum şi la softul utilizat pentru lucrul în reţeaua de calculatoare universitară şi în Internet.

BIBLIOGRAFIA

1. F.Paladi, Informatics: course notes (available in pdf-format: http://www.adobe.com), ULIM, Chişinău, 2004, 52 p.

2. A.Tanenbaum, Modern Operating Systems, 2nd Edition, 2000. 3. V.Tsapcova, Teaching aids for the beginner in informatics, ASEM, Chişinău, 2001. 4. J.Boyce, Microsoft Office 2003 pentru începători, ALL, 2004.5. S.Sagman, Microsoft Office XP pentru Windows. Ghid de invăţare rapidă prin imagini, Corint, 2003. 6. J.A.Kettel, Microsoft FrontPage 2003 pentru începători, ALL, 20051. Bolun, I. Covalenco, Bazele informaticii aplicate, Chişinău, 2001.7. Э.Таненбаум, Современные операционные системы, Питер, 2005.

29

CURRICULUM DISCIPLINARDisciplini de fundamentale

Autor: dr. conf. univ. Vitalie Eremeev Codul cursului

F.01.O.001Denumirea disciplinii

FizicaPhisisc

Responsabil pentru disciplinăDepartamentul Inginerie

şi InformaticăAnul predării

1Perioada de predare

Semestrul 1Preachiziţii:

Limba de predare: romana Evaluarea: sem.1 - examen Metoda de predare: clasică, interactivă


OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEIObiective generale şi de referinţăInterpretarea fenomenelor naturale din punct de vedere fizic, pe definirea noţiunilor curente ale fizicii, pe extinderea conexiunilor dintre noţiuni şi subordonarea logică a acestora. Conţinutul cursuluiMecanica. Cinematica punctului material. Viteza, acceleraţia. Masa, forţa, legile lui Newton. Lucrul mecanic, puterea. Impulsul mecanic, impulsul forţei. Momentul cinetic. Legile de conservare. Gravitaţia. Transformările Galilei şi Lorentz. Termodinamica şi fizica moleculară. Legea de stare a gazului ideal. Primul pricipiu al termodinamicii. Legea de bază a teoriei cinetice a gazelor. Principiul doi al termodinamicii. Gaze reale. Ecuaţia Van-der-Waals. Lichide.

BIBLIOGRAFIA DE BAZĂ1. Uliu Florea, Harabor Valentin, Curs de fizică, Craiova, 1997.2. Ioan-Ioviţ Popescu ş.a., Mic memorator de fizică, Editura tehnică, Bucureşti, 1991.3. Mihai Sandu, 500 probleme de fizică, Editura tehnică, Bucureşti, 1991.4. Graham Woan, The Cambridge Handbook of Physics Formulas, Cambridge University Press, 2000 (E-book,

Mediateca). 5. R. Abraham and J.E. Marsden, Foundations of Mechanics, Second Edition, W.A. Benjamin, 1978.

30

CURRICULUM DISCIPLINARDisciplini de fundamentale

Autor: dr. conf. univ. Vitalie Eremeev Codul cursului


Fizica generalăGeneral Phisisc

Responsabil pentru disciplinăDepartamentul Inginerie

şi InformaticăAnul predării




Evaluarea: sem.2 - examen Metoda de predare: clasică, interactivă


OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEIObiective generale şi de referinţăStudierea proprietăţilor şi structurii substanţelor, formelor generale de mişcare ale acestora, precum şi transformărilor lor reciproce. Utilizarea cunoştinţelor teoretice în aplicaţiile practice pentru soluţionarea problemelor concrete. Obţinerea deprinderilor de mânuire a aparatelor şi instalaţiilor necesare pentru formarea şi dezvoltarea capacităţilor cognitive şi practico-aplicative. Conţinutul cursuluiElectricitatea şi magnetismul. Legea Coulomb. Intensitatea câmpului electric. Capacitatea electrică. Energia câmpului electric.Curent electric continuu. Legile curentului electric continuu. Curent electric în lichide şi gaze. Câmp magnetic al curentului continuu. Mişcarea sarcinilor în câmp electric şi magnetic. Inducţia electromagnetică. Teoria lui Maxwell. Oscilaţii şi unde. Optica şi fizica nucleară. Interferenţa luminii. Difracţia luminii. Absorbţia şi dispersia luminii. Polarizarea luminii. Radiaţia termică. Elemente ale opticii cuantice. Elemente ale mecanicii cuantice. Elemente ale fizicii corpului solid. Proprietăţile nucleelor atomice. Radioactivitatea. Reacţii nucleare. Particulele elementare.

BIBLIOGRAFIA DE BAZĂ1. Uliu Florea, Harabor Valentin, Curs de fizică, Craiova, 1997.2. Ioan-Ioviţ Popescu ş.a., Mic memorator de fizică, Editura tehnică, Bucureşti, 1991.3. Mihai Sandu, 500 probleme de fizică, Editura tehnică, Bucureşti, 1991.4. Graham Woan, The Cambridge Handbook of Physics Formulas, Cambridge University Press, 2000 (E-book,

Mediateca). 5. R. Abraham and J.E. Marsden, Foundations of Mechanics, Second Edition, W.A. Benjamin, 1978.

31

CURRICULUM DISCIPLINARDisciplini de cultură generală socio-umaniste

Autor: dr. conf. univ. Mihai Cernenco Codul cursului

U.01.O.010Denumirea disciplinii

Instituţii comunitare europeneResponsabil pentru disciplină

Catedra Ştiinţe UmanisticeAnul predării




Evaluarea: sem.2 - examen Metode de predare1. clasică; 2. interactivă; 3. exegeza

ştiinţificăTotal ore 120 Ore de contact 60 Credite 4

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEIObiective generale şi de referinţă:- aprofundarea cunoştinţelor teoretice ale studenţilor în domeniul construcţiei Uniunii Europene, a instituţiilor comunitare, evoluţiile ulterioare şi pregătirea Constituţiei UE; - să cunoască relaţiile Republicii Moldova cu UE şi Concepţia Republicii Moldova de integrare europeană cât şi extinderea acestor cunoştinţe, a valorilor europene, prin intermediul principiilor şi postulatelor de bază, asupra viitoarei activităţi profesionale;- operarea cu principalele concepte ale integrării economice, sociale şi politice ale statelor membre ale UE;- să-şi dezvolte capacităţile de analiză şi sinteză a propriei experienţe; - să perceapă conexiunea interdisciplinară a cursului Instituţii comunitare europene cu alte d i sc ip l ine .Conţinutul cursului: Introducere. Integrarea economică europeană. Comunităţile Europene şi structura instituţională. De la Comunităţi la Actul Unic European. Aprofundarea Integrării Europene. Consolidarea integrării europene: Tratatele de la Maastricht, Amsterdam şi Nisa. Reformele instituţionale ale Uniunii Europene. Consiliul Uniunii Europene. Comisia Europeană. Curtea de Justiţie. Alte instituţii comunitare. Extinderea Uniunii Europene spre Europa Centrală şi de Est. Strategia unificării UE.Reformarea sistemului institutional al UE.Tratatul de Lisabona di 13 decembrie 2007. Cadrul politico-juridic al relaţiilor Republicii Moldova cu UE.

BIBLIOGRAFIE1. Desmond Dinan „Ever closer union: An Introduction to Eurooean Integration”, Oxford 1999. – 567 p.2. Neill Nugent „The government and politics of the European Union” Oxford 1999. – 567 p.3. Odagiu Galina. Integrarea economică europeană.Chişinău, 2001.- 121 p.4. Ungureanu Oleg. Integrarea europeană. Chişinău, 2001. –131 p.5. Postică Constantin. Economia Uniunii europene. Chişinău, 2001.80 p.6. MOLDOVA si UE in contextul Politicii Europene de Vecinatate.Realizarea Planului de Actiuni UE –

MOLDOVA (februarie 2005 – ianuarie 2008).Chisinau: ARC, 2008.-180 p.

32


Autor: lect. sup. Andrei Bolfosu Codul cursului


Limba Straina (engleza), partea IResponsabil pentru disciplină

Catedra Limbi Straine AplicateAnul predării



Limba de predare: romana Evaluarea: sem.1 - examen Metode de predare1. clasică; 2. interactivă; 3. exegeza


OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEIObiective generale şi de referinţă: Obiective lingvistice vizand dezvoltarea capacitatilor lingvistice ce presupun cunoasterea sistemelor lingvistice a limbii la toate nivelele indispensabile comunicarii. Obiective atitudionale vizand aspectul motivational afectiv al studentului: toleranta respectful valorilor general-umane, sociale, morale, culturale, asumarea sensului responsabilitatii sociale si personale. Orientarea spre utilizare a limbii in contexte profesionale, precum si dezvoltarea competentelor de receptare orala si scrisa, de exprimare orala si scrisa.Obiective formativ-dezvolattive:sa achizitioneze deprinderi de pronuntie corecta a sunetelor limbii englezesa achizitioneze lexicul si vocabularul nousa achizitioneze deprinderi de initiere a unui dialog, conversatiesa defineasca notiuni de antonimie, sinonimie. Polisemie, omonimie, de camp lexical si semantic.Sa defineasca sensul cuvintelor cheie din text precum si a termenilor de specialitate Sa recunoasca modurile, timpurile, formele verbale si sa determine rolul lor in textSa aplice rezumatul, naratiunea, monologul dialogul Sa demonstreze abilitatea de a intelege termeni necunoscuti din text.Sa formuleze raspunsuri la intrebarile formulate pe marginea unui text Sa construiasca oral un mesaj logic si coerent, respectand normele de pronuntie a limbii englezeSa initieze si sa dezvolte un dialog, sa solicite informatii sa ofere raspunsuri la intrebariSa utilizeze adecvat si sa formuleze expresii de uz curent (salut, prezentare, scuze, invitatii, multumiri, urari, etc.) CONTINUTUL DISCIPLINII Lexis: Lexis as a subject, the importance of English, its aims. The ABC, letters and sounds. There is/there are. This is/these are. That is/those are. It is. Meet my friend. Let me introduce myself. Johnson’s family. They are my relatives. City life. Asking the way to…. Eating out. In the Restaurant”. Meals in Different Countries. At the School. Our Classroom. Our Teacher. A Foreigner Came to England. Simplified English. What Is the Most Popular Language in the World? Traveling by bus. At the Bus Station. Traveling by train. At The Railway Station. Traveling by plane. At The Airport. Traveling by Ship. Revision (phonetics, lexis, grammar). * Fiecare modul thematic contine la sfarsit activitate de compunere a dialogurilor.Grammar: The noun, the definite, indefinite articles. Word order in English sentence. negative, interrogative sentences comprising to be. The place of adjective in the sentence, the plural of the nouns. The prepositions of direction. The prepositions of space. The verb conjugation present, indicative mood. verbs to be, to have, to do. Verbs to buy, to satisfy. The interrogative sentences, answers. The negative questions. Demonstrative pronouns. Adverbs, interrogative adverbs. English Tenses. Present Simple Tense. Present Continuous Tense. Past Simple Tense. Regular verbs formation. Irregular verbs formation. Past Continuous Progressive Tense.

BIBLIOGRAFIE

1. Business. USA, 1997 . 2. Computer Science. Bucureєti, 1999. 3. Computers in Daily Life. Triada. SanctPetersburg, 2002. 4. English for Computer Users. Oxford, 2000. 5. English for Computing. Oxford University Press, 2000. 6. English for Economists. Chiєinгu 2000. 7. English for Engineers. Bucureєti, 2003. 8. English for Law Students. Chiєinгu, 1997. 9. Everyday English. Sanct Petersburg 2002. 10. How to use a computer. Moskva, 2000. 11. Jurnal de Chiєinгu. 12. Machine Techniques. The New Scientist, 2004. 13. Robots. Osaka, 1997. 14. Technological Era. Timiєoara, 2003. 15. The Economist. 16. The Financial Times. 17. The Prospects of the Interconnected Networks. Texas Tech University Press, 1998. 18. The Times. 19. www.onestopenglish.com. 20 www.wikipedia.com. 21 www. bbc.com. 22. English for high school. Chisinau 2001. 23. Everyday English. Triada. St. Petersburg, 2003

33

http://www.wikipedia.com/

http://www.onestopenglish.com/


Autor: lect. sup. Andrei Bolfosu Codul cursului


Limba Straina (engleza), partea IIResponsabil pentru disciplină

Catedra Limbi Straine AplicateAnul predării



Limba de predare: romana Evaluarea: sem.1 - examen Metode de predare1. clasică; 2. interactivă; 3. exegeza


OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEIObiective generale şi de referinţă1. Obiective comunicative, orientate spre fomarea competentilor comunicative in cele patru tipuri de activitate de limbaj: audiere , expresie orala , lectura si scriere. 2. Obiectivele rezumative, orientate spre achiziţionarea deprinderilor de rezumare prin prisma cunoştinţelor generale şi de specialitate bazată pe conectorii logici. Afara de aceasta predarea / invatarea limbii straine va fi subordonata atingerii obiectivelor interdisciplinare , orientate spre utilizarea limbii in contexte profesionale, acordindu-i astfel un statut de instrument in serviciu specialitatii, precum si a obiectivelor de referinta, orientate spre dezvoltarea competentelor de receptare orala si scrisa, exprimare orala si exprimare in scrisObiective formativ-dezvolattive:- să achiziţioneze deprinderi de exprimare orală şi scrisă - să achiziţioneze deprinderi de rezumare orală şi scrisă - să achiziţioneze deprinderi de a-şi expune logic şi consecvent gândul şi ideile personale asupra unei probleme în discuţie. - să reproducă conţinutul unui dialog,al unui text audiat sau citit mobilizînd conectorii logici ai limbajului. -) să rezume oral un text original,inclusiv un text de specialitate, să facă adnotarea unui articol să comenteze conţinutul unui document. - să selecteze informaţia relevantă din emisiuni radio şi TV - să caracterizeze reeşind din contextul, faptele, evenimentele şi fenomenele abordate, să-şi expună părerea sa referitoare la aceste fapte şi evenimente - să întreţină o discuţie pe marginea unui subiect,să participe la dezbateri consacrate unei teme de specialitate - să formuleze clar unele opinii şi atitudini,argumentîndu-şi punctul de vedere cu privire la problemele abordate - să efectueze traduceri ale diverselor texte de specialitate, aplicând terminologia de specialitate achiziţionată. - să producă în scris un text coerent la o temă de specialitate , antrenînd conectorii logici cunoscuţi - să autoevalueze calitatea traducerilor efectuate ale taxelor de specialitate.Conţinutul cursuluiLexis: In the Shop. Things We Can Buy. At the dry cleaner’s. At The Ironmonger’s. In The Repair Shop. I Want To Have My Car Repaired. At the Doctor. In the Drug Store. Looking in The Mirror. My Sweat Heart. Do you Believe in Ghosts. UFO. A Funny Thing Happened to Me. The Most Unsuccessful Burglar. Clothes. Does the Fashion Change Fast? The Dialogue Between Generations. I love My Grand-Mother. Visions of Tomorrow. Revision. * Fiecare modul thematic contine la sfarsit activitate de compunere a dialogurilor.Grammar: Future Simple Tense. Present Perfect Tense. Present Perfect Continuous Tense. Present Perfect Tense vs. Present Simple Tense. Past Perfect Tense. Past Perfect Continuous Tense. Past Perfect vs. Present Perfect. Past Perfect vs. Past Perfect Continuous Tense. Future Perfect Tense. Future Perfect Continuous Tense. Future Perfect vs. Future Perfect Continuous Tense. The subjunctive mood. The Passive Voce. The Sequence of Tenses. The Future in the Past Tense. Conditional Mood, “If” clauses.

BIBLIOGRAFIA DE BAZĂ1. Business. USA, 1997 . 2. Computer Science. Bucureєti, 1999. 3. Computers in Daily Life. Triada. SanctPetersburg, 2002. 4. English for Computer Users. Oxford, 2000. 5. English for Computing. Oxford University Press, 2000. 6. English for Economists. Chiєinгu 2000. 7. English for Engineers. Bucureєti, 2003. 8. English for Law Students. Chiєinгu, 1997. 9. Everyday English. Sanct Petersburg 2002. 10. How to use a computer. Moskva, 2000. 11. Jurnal de Chiєinгu. 12. Machine Techniques. The New Scientist, 2004. 13. Robots. Osaka, 1997. 14. Technological Era. Timiєoara, 2003. 15. The Economist. 16. The Financial Times. 17. The Prospects of the Interconnected Networks. Texas Tech University Press, 1998. 18. The Times. 19. www.onestopenglish.com. 20 www.wikipedia.com. 21 www.bbc.com. 22. English for high school. Chisinau 2001. 23. Everyday English. Triada.

34

http://www.wikipedia.com/

http://www.onestopenglish.com/


Autor: dr. hab. prof. univ. Victoria Bohanastiuc Codul cursului

U.02 O.014Denumirea disciplinii

Managementul resurselor umaneManagement of the human resorces


Anul predării1


Preachiziţii:

Limba de predare: Evaluarea: examen Metoda de predare: clasică, interactivă


OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEIObiective generale şi de referinţă: Familiarizarea cu sistemul de resurse umane şi de documentele specifice managementului resurselor umane. Arhivare ce a revolutionat prin eficienţa implementarii sistemelor de management electronic al documentelor şi al proceselor de lucru în cadrul organizaţiilor. Managementul electronic al documentelor legislative.Conţinutul cursului: Metodologii de dezvoltare a software-ului şi sistemelor software. Limbaje de modelare a sistemelor managementului electronic. Mobilitate şi automatizare. Networking, Storage şi securitate, Instrumente de dezvoltare, Document management, Procesare de documente, Conferinţe şi prezentări, Putere şi mobilitate, Telefonie IP.

BIBLIOGRAFIA1. Booch G., Rumbaugh J., Jacobson I. The Unified Modeling Language User Guide, Addison Wesley, 1998.2. Analyzing Requirements and Defining Microsoft .NET Solution Architectures, Microsoft Press, 2003.3. www.scop.ro/solutii/pentru-companii-mari/document-management 4. www.dmsol.ro/html/ 5. www.docentris.ro/docentris/dld/prezentare_windream.pdf 6. www.e-mediu.ro/e-mediu/proiecte/2007-P1-mang-doc-C5-%2028%20sep%2007.pdf

35

http://www.e-mediu.ro/e-mediu/proiecte/2007-P1-mang-doc-C5-%2028%20sep%2007.pdf

http://www.docentris.ro/docentris/dld/prezentare_windream.pdf

http://www.scop.ro/solutii/pentru-companii-mari/document-management

http://www.scop.ro/solutii/companii-mari/telefonie-ip/

http://www.scop.ro/solutii/companii-mari/putere-si-mobilitate/

http://www.scop.ro/solutii/pentru-companii-mari/conferinte-si-prezentari/

http://www.scop.ro/solutii/pentru-companii-mari/procesare-de-documente/

http://www.scop.ro/solutii/pentru-companii-mari/document-management/

http://www.scop.ro/solutii/companii-mari/instrumente-de-dezvoltare/

http://www.scop.ro/solutii/pentru-companii-mari/storage-si-securitate/

http://www.scop.ro/solutii/pentru-companii-mari/networking/

http://www.scop.ro/solutii/pentru-companii-mari/mobilitate-si-automatizare/

CURRICULUM DISCIPLINARDisciplini fundamentale


F.01.O.005Denumirea cursului

Matematica Responsabil de curs

Departamentul Inginerie şi Informatică

Anul predării1


Cerinţe înainte de curs-


Ore total 150 Ore de contact 90 Credite 5


Obiective generale şi de referinţă

Orice specialitate inginerească în procesul său de studiu se bazează pe cunoaşterea temeinică a analizei matematice. Analiza matematică dezvoltă logica ştiinţifico-inginerească şi este necesară pentru însuşirea informaticii şi programării.

Conţinutul cursuluiElemente de geometrie analitică. Funcţii de o singură variabilă: limite, derivate. Primitiva şi integrala nedefinită. Integrala definită şi aplicaţiile ei. Ecuaţii diferenţiale ordinare. Funcţii de mai multe variabile: limite, derivate parţiale, derivata după direcţie; gradientul câmpului scalar; extremele funcţiei. Integrale multiple, curbilinii de suprafaţă. Elemente din teoria câmpului vectorial: integrale duble, triple, aplicaţii; fluxul câmpului vectorial. Serii de numere. Serii cu semne schimbătoare, alternante. Criteriul Leibnitz de convergenţă. Convergenţa absolută condiţională. Serii funcţionale; domeniul de convergenţă. Serii de puteri. Funcţii de variabilă complexă.

BIBLIOGRAFIA DE BAZĂ1. M.H. Proter, C.B. Morrey, A first Course in Real Analysis, Springer-Verlag, 1991.2. Michael Gemignani, Introduction to Real Analysis, Philadelphia, 1971.3. Bak, Joseph, Newman, Donald J., Complex Analysis, New York, 1977.4. Задачи и упражнения по математическому анализу, под ред. Б.П. Демидовича, Москва, Наука, 1974.5. В.А. Ильин, В.А. Садовничий, Математический анализ, т. I, II, Москва, 1980.6. Г.Н.Берман, Сборник задач по курсу математического анализа, Москва, «Наука»,1985

36



F.02.O.005

Denumirea cursuluiMatematica aplicată

Responsabil de cursDepartamentul Inginerie şi

Informatică

Anul predării1





OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEIObiective generale şi de referinţă: Cunoaşterea temeinică a analizei matematice şi matimaticii discrete. Matematica aplicată dezvoltă logica ştiinţifico-inginerească şi este necesară pentru însuşirea informaticii şi programării de nivelul general, noţiunei de algoritm, limbajelor de programare.

Conţinutul cursului:Elemente de teorie a grafurilor, algebrei logice, automatelor abstracte. Funcţii de una şi mai multe variabile ale algebrei logice: negaţia, disjuncţia, conjuncţia, implicaţia, echivalenţa, sageata lui Pirse, funcţiile lui Sheffer, axiomele şi tautologii. Metode de minimizarea funcţiilor logice: metoda lui Quyne-MacClaski. Elementele teoriei mulţimelor vagi şi algebrei vagi. Clasificarea Gramaticilor, teoria predicatelor, disjuncte, conjuncte, frazele lui Horn, forma canonica conjunctiva, principiul rezoluţiilor.

BIBLIOGRAFIA1. Р. Седжвик, Фундаментальные алгоритмы на С++. Анализ/Структуры

данных/Сортировка/Поиск, DiaSoftUP, 2002 2. Thomas H. Cormen , Introduction to Algorithms, MIT Press, 20053. А. Левитин, Алгоритмы, введение в разработку и анализ, Диалектика, 20064. I. Bolun, I. Covalenco, Bazele informaticii aplicate, Chişinău, 2001.5. сitforum.ru6. algolist.manual.ru/ 7. alglib.sources.ru/8. algorithm.narod.ru/

37

http://mitpress.mit.edu/catalog/author/default.asp?aid=344



F.02.O.005

Denumirea cursului Matematica Superioară

Responsabil de cursDepartamentul Inginerie şi

Informatică

Anul predării2






Obiective generale şi de referinţe. Cunoaşterea teoremelor şi noţiunilor de bază ale matematicii aplicate; domeniul de aplicare al elementelor matematicii în fizică şi disciplini informaticii aplicate. Famializarea cu abilităţi de a construi modele matematice de cercetare ale proceselor fizice; să determine caracteristici şi proprietăţi procesului sau obiectului de studiu folosind modele şi metode matematice.

Conţinutul cursului.Elemente matematicii superioare. Funcţii de o singură variabilă: limite, derivate parţiale. Primitiva şi integrala definită. Ecuaţii diferenţiale speciale. Funcţii de mai multe variabile: limite, derivate parţiale, derivata după direcţie; gradientul câmpului scalar; extremele funcţiei. Integrale multiple, curbilinii de suprafaţă. Elemente din teoria câmpului vectorial: integrale duble, triple, aplicaţii; fluxul câmpului vectorial. Serii de numere. Serii cu semne schimbătoare, alternante. Teoremele respective despre seriile de puteri. Raza de convergenţă. Descompunerea funcţiei în serii de puteri. Seriile Taylor, Loren, Volterra. Serii cu termeni complecşi. Serii Fourier.

BIBLIOGRAFIA DE BAZĂ7. M.H. Proter, C.B. Morrey, A first Course in Real Analysis, Springer-Verlag, 1991.8. Michael Gemignani, Introduction to Real Analysis, Philadelphia, 1971.9. Bak, Joseph, Newman, Donald J., Complex Analysis, New York, 1977.10. Задачи и упражнения по математическому анализу, под ред. Б.П. Демидовича, Москва, Наука, 1974.11. В.А. Ильин, В.А. Садовничий, Математический анализ, т. I, II, Москва, 1980.12. Г.Н.Берман, Сборник задач по курсу математического анализа, Москва, «Наука»,1985

38


Autor: dr. conf. univ. Vasile JardanCodul cursului

U.02.O.012Denumirea disciplinii

Psihologia comunicăriiResponsabil pentru disciplină

Departamentul PsihologieAnul predării



Limba de predare: română

Evaluarea: sem. 2- examen Metoda de predare: clasică, interactivă


OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEIObiective generale şi de referinţă. Cunoaşterea noţiunile de bază care deservesc cadrul ştiinţifico-practic al disciplinei. Realizarea comunicării eficiente în cadrul profesional cu o poziţie activă.

Conţinutul cursului. Modelele conceptuale cu referinţă la comunicare: concepţie de Eu‚ relaţii sociale‚ comunicare‚ prezentare‚ abilităţi de comunicare.Rolul principiilor morale‚ a culturii‚ religiei‚ normativelor juridice‚ dar şi a mass-mediei‚ a miturilor şi “zvonurilor” etc. în formarea culturii relaţiilor sociale. Analiza tot spectrul de probleme legate de comunicarea persoanei în relaţiile social Modelarea şi dezvoltarea capacităţilor de comunicare în contextului social actual şi necesităţilor profesionale specifice. Formarea şi perfecţionarea comportamentului comunicativ propriu.

BIBLIOGRAFIA1. Jean Clod Abric Psihologia comunicării Teorii şi Metode, Polirom, 20032. Benesch H. Atlas de la psychologie. Paris, 1995.1. Myers D. G. Social Psychology. N.-Y., (trad. în rusă în 2000).2. Moscovici S. Psychologie sociale. Paris, 1984.3. Moscovici S. Psihologie socială sau maşină de fabricat zei. Iaşi, 1994.4. Psihologie socială. Coord. A. Neculau, Iaşi, 1996.5. Radu I., Iluţ P., Matei L. Psihologie socială. Cluj, 1994.6. Rusnac S. Psihologie socială. Note de curs.7. Давидсон-Пасечник, В. Технология имиджа. Кишинэу, 1999.8. Пиз, А. Язык телодвижений. М., 1995.9. Социальная психология. Под ред. А. Л. Журавлева, М., 2002.10. Шибутани Т. Социальная психология. М., 199911. Шихирев П. Современная социальная психология. М., 2000.12. Barus-Michel J.‚ Giust-Desprairies F.‚ Ridel L. Crize. Abordare psihosocială clinică.

Polirom‚ Iaşi‚ 1998.13. Cialdini R. Influence. Science and Practice (trad. în rus.). S.-P.‚ 2000.14. Chelcea S. Personalitate şi societate în tranziţie. Bucureşti‚ 1994.15. Chappuis R. La psychologie des relations humaines. Paris, 1987.16. De Peretti A.‚ Legrand J.-A.‚ Boniface J. Tehnici de comunicare. Polirom‚ Iaşi‚ 2001.

39


Autor: lect. asist. Diana Crucovici Codul cursului


Tehnologii InformaţionaleInformational Tehnologies

Responsabil pentru disciplinăFacultatea Informatică şi

InginerieAnul predării





OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEIObiective generale şi de referinţă: Insusirea metodelor si tehnicilor specifice programarii, formarea capacitatii de a scrie un program in limbaje de nivel general. Însuşirea noţiunilor fundamentale ale calculatorului.Conţinutul cursului: Informaţia şi rolul ei în lumea modernă. Evoluţia tehnologiilor informaţionale pe parcursul dezvoltării societăţii. Tehnologiile informaţionale – tehnologiile de bază a societăţii informaţionale. Caracteristicile de bază a societăţii informaţionale. Clasificarea tehnologiilor informaţionale. TI orientate pe obiect şi TI tradiţionale. Sistemele de calcul monoprocesor şi sistemele de calcul multiprocesor. Clasificarea sistemelor electronice de calcul (SEC). Configuraţia sistemelor electronice de calcul (hardware si software). Unitatea centrala de prelucrare. Unităţile periferice (de intrare si ieşire). Unitatea de memorie externa. Trei fluxuri informaţionale ( de instrucţiuni, de comenzi şi de date). Unitatea centrala de prelucrare (UCP). Componentele memoriei interne: Memoria RAM; Memoria ROM; Memoria CACHE; Memoria CMOS; Memoria RAM-VIDEO. Memoria convenţionala. Memoria superioara. Memoria înalta. Memoria extinsa. Memoria expandata.

BIBLIOGRAFIABibliografie obligatorie

1. Noveanu, Eugen. Navigarea pe Internet. http://pedagogica.gq.nu/resurse/disted/constient.htm2. Preston, Grallia. Cum funcţionează Internetul. Bucureşti: All, 20033. Petre Preoteasa Miahai Sanduleac Eugenia Alexandra Aldica Mihaela Turcan. Tehnologii Informaţionale,

Teora, 2004

Bibliografie extinsă1. Terry William Ogletree. Firewalls. Protectia retelelor conectate la Internet.. Teora, 20042. Bazele Informaticii, Autori: Nastase Pavel, Tamas Ilie, Berbec Florentina, Ionescu Bogdan 3. Bazele informaticii, Autor: Oancea, Bogdan, Editura: ECONOMICA 4. Calculatoare. Elemente de baza, Autor: Kraynak, Joe, Editura: ALL 5. Cum functioneaza calculatoarele, Autor: White, Ron, Editura: ALL 6. De la societatea informationala la societatea cunoasterii, Autor: Draganescu, Mihai, Editura: TEHNICA

Surse Internet1. http://jalobean.itim-cj.ro/Cursuri/BazInf/info.html2. http://www.utm.md/metrolog/manuale/info.html3. http://www.primulpas.ro/internet.htm4. http://www.fsea.ugal.ro/biblioteca/teleinformatica/capitolul_V.htm5. http://www.studenti.actrus.ro/stiinta/ghid/istorie.php

40



U.01.O.011Denumirea cursului

Teoria economică

Responsabil de cursCatedra Economie şi REI

Anul predării1


Evaluare: examen

Cerinţe înainte de curs

-Ore total 120

Ore de contact 45Credite 4

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEIObiective generale şi de referinţă. Cultivarea cunoştinţelor teoretice în domeniul funcţionării sistemului economic şi de analiză şi sinteză doctrinologică a informaţiei achiziţionate. Cultivarea capacităţilor de aplicare a cunoştinţelor teoretice în domeniul managementului în diferite domenii.Conţinutul cursului. Obiectul şi metoda teoriei economice. Nevoile umane şi resursele economice. Întrebarea economică fundamentală. Sisteme economice. Factorii de producţie: munca, natura, capitalul. Banii: apariţia, esenţa, funcţiile. Piaţa: funcţii, tipuri. Cererea, oferta şi formarea preţului de echilibru. Costul de producţie. Concurenţa. Veniturile fundamentale: salariu, dobânda, renta şi profitul. Statul în economia modernă. Bugetul de stat. Băncile şi sistemul bancar. Inflaţia. Şomajul. Creşterea economică şi fluctuaţiile activităţii economice.

BIBLIOGRAFIA DE BAZĂ1. Niţă Dobrotă, Economie politică, Bucureşti: Ed. Economică, 19972. D. Moldovanu, Economie politică, Chişinău: Arc, 20013. Liviu Andrei, Economie politică şi politici economice, Bucureşti, 19994. A. Tobă, A. Malai, Teoria economică generală, Chişinău, 20015. Mihai Tudosia, Doctrine economice, Iaşi, 1992

41

CURRICULUM DISCIPLINARDisciplini de orientare spre specialitatea de bază


S.04.O.031Denumirea disciplinii

Baze de date IResponsabil pentru disciplină

Facultatea Informatică şi InginerieAnul predării




Evaluarea: examen Metoda de predare: clasică, interactivă



Obiective generale şi de referinţă: Faliamirizarea cu matematica aplicată, limbaje de programare logică, noţiunea de sistem informatic, reţele de calculatoare. Cunoaşterea algebrei relaţionale şi calculului relaţional.Conţinutul cursului: Noţiunile generale ce se utilizează în crearea bazelor de date:tipuri de date, modele a datelor (ierarhic, reţea semantică, relaţional, post-relaţional, multidimensional, orientat pe obiesct). Sisteme de gestiune a bazelor de date, metoda de normalizare a prezentării datelor în tabele, constrîngeri de integritate, cheia primară, cheia exterioară. Etape de proiectare a bazelor de date, limbajul de programare SQL. Limbajul de crearea cerirelor QBE. Standardele de prezentare a bazelor de date, tehnologii CASE pentru programarea aplicaţiilor bazelor de date.

BIBLIOGRAFIA1. F. Paladi, Informatics: course notes (available in pdf-format: http://www.adobe.com), ULIM, Chişinu, 2004,

52 p. 2. A.Tanenbaum, Modern Operating Systems, 2nd Edition, 2000. 3. J.Boyce, Microsoft Office 2003 pentru începtori, ALL, 2004.4. S.Sagman, Microsoft Office XP pentru Windows. Ghid de invăţare rapid prin imagini, Corint, 2003. 5. J.A.Kettel, Microsoft FrontPage 2003 pentru începători, ALL, 20056. I. Bolun, I. Covalenco, Bazele informaticii aplicate, Chişinău, 2001.7. Э.Таненбаум, Современные операционные системы. – С.Пб.: Питер, 2005.

8. E. Bott, W. Leonhard, Special Edition Using Microsoft Office 2003 (Microsoft Office XP), QUE, 2004. 9. Windows NT/2000 Network Administrator's Resource Guide by Techrepublic (Editor). 10. D.Bixler, L.Chambers, J.Phillips, Windows 2000, Infrastructura reţelelor, Teora, 2001. 11. R.Cowart, B.Knittel, Microsoft Windows XP Professional, Teora, 2003.12. C.Stinson, C.Siechert, Microsoft Windows 2000 Professional, Teora, 2003.

42


Autor: dr. hab. conf. univ Gh. Bobână Codul cursului

U.03.O.017Denumirea cursului

FilosofieResponsabil de curs

Catedra Ştiinţe Umanistice

Anul predării2

Perioada de predare

Semestrul 3Preachiziţii

Limba de predare – româna

Evaluare: examen Metode de predare1. clasică; 2. interactivă; 3. exegeza ştiinţifică


OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEIObiective generale şi de referinţă: Cunoştinţe fundamentale privind domeniile centrale ale filosofiei. Recunoaşterea aportului diverselor curente filozofice pentru evoluţia culturală a umanităţii. Conţinutul cursului. Filozofia şi problematica ei. Geneza filozofiei. Raportul dintre filozofie, ştiinţă, religie, artă. Ontologia şi categoriile ei fundamentale. Concepte fundamentale ale ontologiei: spaţiul şi timpul; materia şi mişcarea, element, structură, sistem. Gnoseologia. Conceptul de „cunoaştere”.. Filozofia omului. Natura şi esenţa omului. Individ, individualitate, personalitate. Libertatea şi necesitatea. Filozofia culturii. Conceptul de cultură. Cultură şi cunoaştere. Cultură şi valoare. Cul Filozofia antică. China Antică, India Antică. Filozofia greacă, Filozofia Evului Mediu şi a Renaşterii. Patristica. Aureliu Augustin. Scolastica. Toma d‘Aquino. Umanismul şi filozofia naturii în epoca Renaşterii. Filozofia epocii moderne. Empirismul şi sensualismul englez.. Filozofia iluministă. Filozofia iluministă. Filozofia clasică germană I. Kant. şi a lui Hegel. A. Schopenhauer, F. C.Nietzsche. Filozofia contemporană.Pozitivismul, neopozitivismul. Existenţialismul. Pragmatismul. Filozofia românească. Umanismul şi iluminismul. Teoria ondulaţiilor universale a lui V. Konta. Personalismul energetic al lui C. Rădulescu-Motru. Filozofia culturii a lui L. Blaga. Filozofia fiinţei a lui C. Noica.

BIBLIOGRAFIA DE BAZĂ1. Bagdasar N. Antologie filozofică. Ed. Universul Dassi, 1995.2. Boboc Al. Filozofia contemporană. Orientări şi stiluri de gândire. Bucureşti, 1995.3. Cazan Gh. Istoria filozofiei româneşti. Bucureşti, 1984.4. Furst M., Trinks I. Manual de filozofie. Humanitas. 1997.5. Hersch J, Mirarea filozofică. Istoria filozofiei europene. Bucureşti, 1994.6. Humă I. Întroducere în filozofie. Iaşi, 1992.7. Verges A. Huismann D. Curs de filozofie, Humanitas, 1995.8. Istoria filozofiei moderne şi contemporane. Vol. I. Bucureşti, 1984.

43


Autor: lect. sup. Bolfosu Andrei Codul disciplinei

G.03.O.015Denumirea disciplinei

Limba Moderna (engleza)Responsabil pentru disciplinaCatedra Limbi Straine Aplicate

Ciclul si Anul predariiLicenta, an 2

Perioada de predareSem 3

Preachizitii Bacalaureat, studii liceale

Limba de predareengleza

Evaluare examen Metode de predare1. clasica, 2. interactiva,

3.exegeza stiintifica Total ore

180Ore de contact

90Credite

6

OBIECTIVELE SI CONTINUTUL DISCIPLINEIObiective generale şi de referinţă. 1. Obiective comunicative, orientate spre formarea competenţelor comunicative in cele patru tipuri de activitate de limbaj: audiere , expresie orala , lectura si scriere. 2. Obiectivele rezumative, orientate spre achiziţionarea deprinderilor de rezumare, de sinteză şi de adnotare prin prisma cunoştinţelor generale şi de specialitate bazată pe conectorii logici.3. Obiective atitudinale, vizând domeniul motivaţional , afectiv al studentului :toleranta, respectul valorilor general-umane , sociale, morale, culturale; asumarea sensului responsabilităţii personale si sociale. Afara de aceasta predarea / învăţarea limbii străine va fi subordonata atingerii obiectivelor interdisciplinare , orientate spre utilizarea limbii in contexte profesionale, acordindu-I astfel un statut de instrument in serviciu specialităţii, precum si a obiectivelor de referinţa, orientate spre dezvoltarea competentelor de receptare orala si scrisa, exprimare orala si exprimare in scris . Conţinutul cursului. Online Service Provider, Grammar : Perfective tenses, Robotic device to replicate human sense of touch, Mars exploration, Malpractice in schools, On-line education, Myspace New Internet Site, Security Problem, Google targets mobile future, Rewriting The Net Address Books , Spread Bet, Google, Yahoo, Yandex, Microsoft has launched its software in Swahili, Bill Gates, Windows XP, Apple’s Mac Mini, Operating System, Internet, What is Next?, Computer program, Programming language, Artificial Intelligence, Computer graphics,

Bibliografie1. Computers Help Traffic Security. Tispol Report, 20032. The Computer Triangle: Hardware, Software, People (2d ed. 1997)3. A History of Scientific Computing. S. G. Nash, (1990)4. "Linguistic methods for the description of a straight line on a grid," R.Brons, Comput. Graphics Image Processing, 20035. "Representation of digital line segments and their preimages," T. A.Anderson and C. E. Kim.6. "The discrete equation of the straight line," G. Bongiovanni, F. Luccio, andA. Zorat, IEEE Trans. Comput. 20007. Bayesian Approach to Video Object Segmentation via Merging 3-DWatershed Volumes, A8. Great Ideas in Computer Science. A. W. Biermann9. Internet and Globalization. The guardian10. Structured Computer Organization. A. S. Tanenbaum and J. R. Goodman.(4th ed. 1998).

44


Autor: lect. sup. Nadejda Nicorici

Codul cursului

G.04.O.013

Denumirea cursuluiLimba străină (engleză)

Responsabil de cursCatedra

Limbi străine aplicateAnul predării


Semestrul 3Evaluarea: examen



OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEIObiective generale şi de referinţă. Cunoaşterea la nivel practic şi funcţional a limbii engleze; cultivarea şi dezvoltarea continuă la studenţi a aptitudinilor necesare de comunicare în limba străină în limitele profesiei practicate bazate pe perceperea maximă a mesajului oral şi scris; formarea deprinderilor de muncă individuală asupra limbii şi aplicarea creatoare a cunoştinţelor şi deprinderilor căpătate în situaţii comunicative noi.Însuşirea noţiunilor preliminare cu privire la structura şi normele de utilizare ale limbii engleze sub diverse aspecte lingvistice (fonetic, gramatical şi lexical) în scopul aprofundării cunoştinţelor de limbă, prisma comparării sistemului limbii engleze cu cel al limbii materne. Familiarizarea studenţilor cu textele informaţionale; însuşirea normelor gramaticale şi de pronunţare; efectuarea controlului sistematic al cunoştinţelor studenţilor.

Conţinutul disciplinei.

Sounds and letters. Pronouns. Dialogues. Classroom language. Verbs. Conversations. Social expressions. Seasons. Prepositions, articles, nouns. Present simple. Negatives. Countable and uncountable nouns. Comparatives and superlatives. Present continuous. Adverbs. Question forms. Past participle. Present perfect. Telephoning. Verb patterns. Past continuous. Polite requests and offers. Future Simple. Passive voice. Impersonal sentences. Vocabulary – traveling by air/rail. Complex object. Second conditional. Indirect speech. Reported questions. Reported orders.

BIBLIOGRAFIA DE BAZĂ1. В.Д. Аракин, Практический курс английского языка, М-ва, 19852. Н.А. Бонк, Учебник английского языка, М-ва, 19953. Liz and John Sooars, Headstart. Beginners. Student’s book, Oxford Univ. Press, 19904. Liz and John Sooars, Headstart. Elementary. Work book, Oxford Univ. Press, 19955. D. Bădărău, V.Juhtimovschi, Carte de citire în limba engleză, Chişinău, 19976. Headway. Biginners Oxford.7. www. teacher net. com

45


Autor: lect. asist. Liliana Erhan Codul cursului


Limbaje de programare IProgramming languages I









Obiective generale şi de referinţă: Studierea limbajului de programare C şi a caracteristicilor lui;

Dezvoltarea abilităţilor în determinarea celei mai eficiente metode pentru a soluţiona o problemă şi în elaborarea programelor complexe ce soluţionează aceste probleme.La finele predării disciplinei Limbaj de programare studenţii trebuie să achiziţioneze următoarele: să cunoască: limbajul de programare C şi caracteristicile lui; să fie la curent cu: posibilităţile fiecărei metode de soluţionare în limbajul de programare C şi cu avantajele/dezavantajele metodelor de programare propuse, să elaboreze algoritmi eficienţi ce soluţionează diverse probleme practice; să elaboreze algoritmi clasici ce descriu lucrul diverselor metode de programare prezentate, să propună metode şi implementări noi pentru soluţionarea situaţiei-problemă.Conţinutul cursului: Caracteristicile limbajujului C++. Definiţia structurii şi claselor. Date şi funcţii member. Incapsularea datelor. Constructori şi destructori. Funcţii inline. Pointerul *this. Tipul referinţă. Funcţii prietene. Constructorul de copiere. Supradefiniţia operatorilor unari şi binari. Relaţii de agregare, constructorul şi destructorul. Relaţii de derivare. Directivele de protecţie. Funcţii virtuale. Funcţii virtuale pure şi clase abstracte. Moştenire multiplă şi derivare virtuală. Şabloane, funcţii şi clasegenerice.

BIBLIOGRAFIA1. Б. Керниган, Д. Ритчи. Язык программрования Си.– Пер. с англ Москва,1985.2. М. Уэйт. Язык Си (руководство для начинающих).– Москва,1988.3. М. Т. Болски. Язык программирования Cи. Справочник:.– Москва, Радио и cвязь, 1988.4. Н Джехани. Программирование на языке Си. Пер. с англ.– Москва, Радио и cвязь, 1988.5. В. А Юлин., И.Р Булатова. Приглашение к Си.– Минск, Выcшая школа,1990.6. A.Трой, A.Дуглас. Программирование на языке Cи для персонального компьютера IBM PC.–

Москва, Радио и связь, 1991.7. А. Н. Маслов. Введение в язык программирования Си.– Москва, Радио и cвязь, 1991. 8. Ю.А. Стариков. Мобильность программ и особенности реализаций языка Си.– Москва, Радио и

cвязь, 1992.9. Р. Джонс. Программируем на Си, – Москва, Радио и cвязь, 1994.10. www . docs . h 1. ru / ci . html 11. www.anatolix.naumen.ru 12. www.doks.gorodok.net/?p=8 13. www.helloworld.ru14. www.xamp.nm.ru/doc/cpp/index.html 15. www.relcoding.net

46

http://www.relcoding.net/

http://www.xamp.nm.ru/doc/cpp/index.html

http://www.helloworld.ru/

http://www.doks.gorodok.net/?p=8

http://www.anatolix.naumen.ru/

http://www.docs.h1.ru/ci.html




Limbaje de programare IIResponsabil pentru disciplină


Anul predării2


Preachiziţii:


Evaluarea: Metoda de predare: clasică, interactivă



Obiective generale şi de referinţă: Studierea limbajului de programare C şi a caracteristicilor lui;

Dezvoltarea abilităţilor în determinarea celei mai eficiente metode pentru a soluţiona o problemă şi în elaborarea programelor complexe ce soluţionează aceste probleme.La finele predării disciplinei Limbaj de programare studenţii trebuie să achiziţioneze următoarele: să cunoască: limbajul de programare C şi caracteristicile lui; să fie la curent cu: posibilităţile fiecărei metode de soluţionare în limbajul de programare C şi cu avantajele/dezavantajele metodelor de programare propuse, să elaboreze algoritmi eficienţi ce soluţionează diverse probleme practice; să elaboreze algoritmi clasici ce descriu lucrul diverselor metode de programare prezentate, să propună metode şi implementări noi pentru soluţionarea situaţiei-problemă.Conţinutul cursului: Caracteristicile limbajujului C++. Definiţia structurii şi claselor. Date şi funcţii member. Incapsularea datelor. Constructori şi destructori. Funcţii inline. Pointerul *this. Tipul referinţă. Funcţii prietene. Constructorul de copiere. Supradefiniţia operatorilor unari şi binari. Relaţii de agregare, constructorul şi destructorul. Relaţii de derivare. Directivele de protecţie. Funcţii virtuale. Funcţii virtuale pure şi clase abstracte. Moştenire multiplă şi derivare virtuală. Şabloane, funcţii şi clasegenerice.

BIBLIOGRAFIA1. Б. Керниган, Д. Ритчи. Язык программрования Си.– Пер. с англ Москва,1985.2. М. Уэйт. Язык Си (руководство для начинающих).– Москва,1988.3. М. Т. Болски. Язык программирования Cи. Справочник:.– Москва, Радио и cвязь, 1988.4. Н Джехани. Программирование на языке Си. Пер. с англ.– Москва, Радио и cвязь, 1988.5. В. А Юлин., И.Р Булатова. Приглашение к Си.– Минск, Выcшая школа,1990.6. A.Трой, A.Дуглас. Программирование на языке Cи для персонального компьютера IBM

PC.– Москва, Радио и связь, 1991.7. А. Н. Маслов. Введение в язык программирования Си.– Москва, Радио и cвязь, 1991. 8. Ю.А. Стариков. Мобильность программ и особенности реализаций языка Си.– Москва,

Радио и cвязь, 1992.9. Р. Джонс. Программируем на Си, – Москва, Радио и cвязь, 1994.10. www . docs . h 1. ru / ci . html 11. www.anatolix.naumen.ru 12. www.doks.gorodok.net/?p=8 13. www.helloworld.ru14. www.xamp.nm.ru/doc/cpp/index.html 15. www.relcoding.net

47

http://www.relcoding.net/

http://www.xamp.nm.ru/doc/cpp/index.html

http://www.helloworld.ru/

http://www.doks.gorodok.net/?p=8

http://www.anatolix.naumen.ru/

http://www.docs.h1.ru/ci.html


Autor: dr. conf.univ. Nicolae PelinCodul cursului

F.03.O.014Denumirea discipliniiLogica matematica


Anul predării2


Preachiziţii:




OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEIObiective generale şi de referinţă. Studenţii trebuie să obţină următoarele performanţe:Sa cunoasca notiuni generale despre logica lui Aristotel, legile definite de dinsul, structura concluziilor, etc, sa cunoasca conceptele fundamentale despre logica propozitionala, logica predicatelor, sisteme axiomatice. Sa despuna de cunostinte pentru a putea retransforma ori care formula a logicii in forme normale, să obţină deprinderi practice pentru a putea cerceta formulele logicilor propozitionale si predicatelor in scopul indentificarii lor.

Conţinutul cursului. Domeniul de aplicare informatica aplicata in lingvistica. Mai concret procesarea (prelucrarea) limbajelor naturale - subdomeniul inteligentei artificiale. Pentru a studia metoda logica in inteligenta artificiala este nevoie de studiat in primul rind logica. In cadrul disciplinei date se va studia logica lui Aristote, logica propozitionala, logica predicatelor si sistemele axsiomatice. Se va mentiona despre importanta logicii in inteligenta artificiala, si in primul rind in prezentarea cunostintelor in sisteme bazate pe cunostinte. Se vor inumera cu un mic comentariu si alte logici (logicile lui Lucasevici si fazzi, temporara si alte din multimea logicilor modale. Pe scurt se va mentiona despre utilizarea logicii in programarea logica. Cursul este teoretic şi practic. Scopul seminarelor este de a analiza formulile logice, utilizind diverse metode si algoritme in scopul indentificarii lor. În general, metodele utilizate sunt clasice. Cursul va dezvolta la studenţi cunostintele primite partial in liceu si deprinderi in indentificarea formulelor logice prin adrevar sau fals. Fiecare modul al cursului se constitue dintr-un subiect distinctiv, bine structurat pe lecţii accesibile pentru audienţă.

BIBLIOGRAFIA1. N. Pelin Elemente de programare logica. Editura Nestor, Chisinau, 2000.2. V. Cotelea. Programare in logica. Editura Nestor, Chisinau, 2000.3. H. Pop, G. Serban Programare in inteligenta artificiala: LISP si PROLOG. Editura4. albastra, Cluj-Napoca,2003.5. D. Tatar Inteligenta artificiala: demonstrarea automata a teoremilor, prelucrarea 6. limbajului natural. Editura albastra. Cluj-Napoca. 20017. A. Adamenco, A. Cuciucov. Programare logica si Visual Prolog. S.- Peterburg, 2003.8. D.Dumitrescu Pricipiile inteligentei artificiale. Editura Albastra. Cluj-Napoca 1999. 9. Cuznetov si altii. Matematica dicreta pentru ingener. M. 1990.10. J. Hogger Introduction to logic programming.M. Mir, 1988.11. www.google.ro (Cautare prin cuvinte cheie: logica, logica matematica, logica lui

a. Aristotel, logica propozitionala, logica predicatelor, logica modala, etc.)12. www.prolog.md

48

http://www.pdc.dk/

http://www.google.ro/


Autor: dr. conf.univ. Nicolae Pelin Codul cursului

S.04.A.026Denumirea disciplinii

Procesarea limbajelor naturaleResponsabil pentru disciplină







OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEIObiective generale şi de referinţă. Studenţii trebuie să obţină următoarele performanţe: Sa cunoasca notiuni generale despre structurizarea si activarea cunostintelor; Sa cunoasca conceptele fundamentale despre demonstrarea automata a teoremelor; Sa cunoasca gramaticile CFG (Contex Free Grammars),Sa cunoasca gramaticile DCG (Definite Clause Grammars), Sa despuna de cunostinte pentru a putea retransforma ori care fraza in forma formala; Sa despuna de cunostinte pentru a putea opera co gramaticile context liberi; Să obţină deprinderi practice pentru a putea prelucra frazele prin intermediul logicii, programarii logice.Conţinutul cursului. Domeniul de studiere informatica aplicata in lingvistica. Mai concret procesarea (prelucrarea) limbajelor naturale - subdomeniul inteligentei artificiale. Pentru a studia metoda logica in inteligenta artificiala este nevoie de studiat in primul rind logica. In cadrul disciplinei date se va studia logica lui Aristote, logica propozitionala, logica predicatelor si sistemele axsiomatice. Se va mentiona despre importanta logicii in inteligenta artificiala, si in primul rind in prezentarea cunostintelor in sisteme bazate pe cunostinte. Se vor inumera cu un mic comentariu si alte logici (logicile lui Lucasevici si fazzi, temporara si alte din multimea logicilor modale. Pe scurt se va mentiona despre utilizarea logicii in programarea logica.

Cursul este teoretic şi practic. Scopul seminarelor este de a analiza formulile logice, utilizind diverse metode si algoritme in scopul indentificarii lor.

În general, metodele utilizate sunt clasice. Cursul va dezvolta la studenţi cunostintele primite partial in liceu si deprinderi in indentificarea formulelor logice prin adrevar sau fals. Fiecare modul al cursului se constitue dintr-un subiect distinctiv, bine structurat pe lecţii accesibile pentru audienţă.

BIBLIOGRAFIA1. D. Tatar Inteligenta artificiala: demonstrarea automata a teoremilor, prelucrarea 2. limbajului natural. Editura albastra. Cluj-Napoca. 20013. N. Pelin Elemente de programare logica. Editura Nestor, Chisinau, 2000.4. V. Cotelea. Programare in logica. Editura Nestor, Chisinau, 2000.5. H. Pop, G. Serban Programare in inteligenta artificiala: LISP si PROLOG. Editura6. albastra, Cluj-Napoca,2003.

A. Thayse si altii. Metoda logica in inteligenta artificiala. M.Mir.1990.7. Cuznetov si altii. Matematica dicreta pentru ingeneri. M. 1990.8. J. Hogger Introduction to logic programming.M. Mir, 1988.9. www.prolog.md 10. www.google.com - > cuvinte cheie: prelucrarea limbajului natural, procesarea limbajelor naturale, gramaticile

CFG, DCG, etc

49

http://www.pdc.dk/


Autor: dr. conf. Univ. Vasile DvornicCodul cursului

S.03.A.020Denumirea cursuluiSisteme de operare I

Responsabil de cursFacultatea Inginerie şi Informatică

Anul predării2



Limba de predare: Evaluarea: sem 3 - examen Metoda de predare: clasică, interactivă



Obiective generale şi de referinţă. În rezultatul studierii cursului studenţii vor obţine următoarele cunoştinţe şi aptitudini. noţiunile fundamentale de sisteme de operare in retea; sistemele de operare Windows; principiile de administrare domeniilor; sistem nume de domen; administrarea Active Directory; administrarea politicilor de securitate şi drepturi; managementul sistemului.

Continutul cursului. Noţiuni fundamentale de sisteme de operare. Tipurile de sisteme de operare. Principiile de instalare a sistemelor de operare. Serviciile şi principiile de administrare a grupurilor de lucru în reţele de calculatoare. Sistemul de fisiere. Interfetele sistemelor de operare. Administrarea echipamentelor. Administrarea programelor. Managementul sistemului de operare .

BIBLIOGRAFIA 1. Craig Stinson, Carl Siechert, Microsoft Windows 2000 Professional, Teora, 20032. Adrian Munteanu, Valerica Greavu-Serban, Gabriel Cristescu. Retele Windows. Servere si clienti.

Exemple practice. Polirom, 2003 3. Robert Cowart, Brian Knittel, Windows XP Professional, Teora, 20034. Adrian Munteanu, Valerica Greavu-Serban, Gabriel Cristescu. Retele Windows. Servere si clienti.

Exemple practice. Polirom, 2003 5. Олифер В.Г., Олифер Н.А., Сетевые операционные системы. Питер – 20056. Таненбаум Э., Современные операционные системы: Перевод с английского. Питер – 20057. www.microsoft.com 8. http://www.learntosubnet.com/ 9. http://news.dcn-asu.ru/BOOKS/nettrouble/ewtoc.html

50

http://news.dcn-asu.ru/BOOKS/nettrouble/ewtoc.html

http://www.learntosubnet.com/

http://www.microsoft.com/


Autor: dr. conf. Univ. Vasile Dvornic Codul cursuluiS.04.A.022

Denumirea cursuluiSisteme de operare II

Responsabil de cursFacultatea Inginerie şi

Informatică

Anul predării 2



Limba de predare: Evaluarea: sem 4 - examen Metoda de predare: clasică, interactivă


OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEIObiective generale şi de referinţă. În rezultatul studierii cursului studenţii vor obţine următoarele cunoştinţe şi aptitudini. noţiunile fundamentale de sisteme de operare in retea; sistemele de operare Windows; principiile de administrare domeniilor; sistem nume de domen; administrarea Active Directory; administrarea politicilor de securitate şi drepturi; managementul sistemului.Continutul cursului. Noţiuni fundamentale de sisteme de operare în reţea. Tipurile de sisteme de operare pentru reţele de calculatoare. Serviciile serverilor şi principiile de administrare a domeniilor în reţele de calculatoare. Sistemul de nume de domenii. Administrarea Directoarelor Active şi a politicilor de securitate şi acces la resursele reţelelor de calculatoare. Managementul resurselor de reţea şi a sistemului de operare în reţea.

BIBLIOGRAFIA 1. Adrian Munteanu, Valerica Greavu-Serban, Gabriel Cristescu. Retele Windows. Servere si clienti.

Exemple practice. Polirom, 2003 2. Craig Stinson, Carl Siechert, Microsoft Windows 2000 Professional, Teora, 2003

3. Robert Cowart, Brian Knittel, Windows XP Professional, Teora, 20034. Adrian Munteanu, Valerica Greavu-Serban, Gabriel Cristescu. Retele Windows. Servere si clienti.

Exemple practice. Polirom, 2003 5. Peter Norton, Irfan Chaudhry, Tom Burke Microsoft Windows 2000 Server, Teora, 20036. Олифер В.Г., Олифер Н.А., Сетевые операционные системы. Питер – 2005

7. Таненбаум Э., Современные операционные системы: Перевод с английского. Питер – 20058. www.microsoft.com 9. www.cisco.com 10. http://www.learntosubnet.com/ 11. http://news.dcn-asu.ru/BOOKS/nettrouble/ewtoc.html

51

http://news.dcn-asu.ru/BOOKS/nettrouble/ewtoc.html


http://www.cisco.com/




S.03.O.028Denumirea disciplinii

Teoria programării logiceResponsabil pentru disciplină


Anul predării2


Preachiziţii:




OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEIObiective generale şi de referinţă. Studenţii trebuie să obţină următoarele performanţe:Să cunoască conceptele fundamentale despre logica predicatelor de ordinul intii; să descrie principiu programarii logice bazat pe multimea elementelor din logica matematica; să conoasca limbajul declarativ de programare Prolog: nucleul, repetari si recursii, obiecte compusa, liste, lucru cu sringuri, cu baze de date dinamice, desinestatator sa poata elabora in limbajul Prolog programe, mici si medii dupa complexitate, să obţină deprinderi practice de programare intr-un limbaj declarativ de programare; să elaboreze şi să aplice programe pentru unele aplicaţii; să folosească unele posibilităţi a limbajul Prolog pentru dezvoltarea gindirei logice.Conţinutul cursului. Domeniul de studiere Teoria Programarii Logice, parte componenta a logicii predicatelor de ordinul intii care in prezent poate fi vazuta ca o directie desinestatatoare, avind o importanta deosebit de mare prin aplicarea ei in elaborarea limbajelor logice de programare. Limbajele logice de programare sunt limbaje declarative care, in rindul sau, sunt de alternativa celor procedureale.

Pentru viitorul specialist in domeniul informaticii este absolut necesara cunoasterea profunda a bazelor teoretice, principiilor de programare si limbajelor de programare din ambele directii.

Cursul este teoretic şi practic. Scopul seminarelor este de a extinde cunoştinţele teoretice prin intermediul activităţilor interactive la calculator. În general, metodele utilizate sunt clasică, interactivă, reproductivă şi situaţii practice. Cursul va dezvolta la studenţi deprinderi şi competenţe în domenii fundamentale limbajelor de programare. Fiecare modul al cursului se constitue dintr-un subiect distinctiv, bine structurat pe lecţii uşor accesibile pentru audienţă.

BIBLIOGRAFIA1. Aristotel. Operele lui Aristotel. Din organon.2. Bazele pedagogiei si psihologiei.3. Nicolae Pelin Elemente de programare logica. Editura Nestor, Chisinau, 2000.4. Constanta Bodea Sisteme expert si inteligenta artificiala. Bucuresti, Inforec, 1999.5. V. Cotelea. Programare in logica. Editura Nestor, Chisinau, 2000.5. H. Pop, G. Serban Programare in inteligenta artificiala: LISP si PROLOG. Editura albastra, Cluj-

Napoca,2003.6. www.prolog.md

52

http://www.pdc.dk/


Autor: lect. asist. Andrei Bolfosu Codul disciplinei

S.03.A.018Denumirea disciplinei

Elemente ale Teoriei si Practicei Traducerii (engleza)

Responsabil pentru disciplinaCatedra Limbi Straine Aplicate

Ciclul si Anul predariiLicenta, an 2


Preachizitii Bacalaureat, studii liceale

Limba de predareengleza

Evaluare: examen Metode de predare1. clasica, 2. interactiva,

3.exegeza stiintifica Total ore

120Ore de contact

60Credite

4

OBIECTIVELE SI CONTINUTUL DISCIPLINEI Obiective generale şi de referinţă. Achizitionarea cunostintelor elementare în domeniul teoriei si practicii traducerii; achizitionarea deprinderilor de baza de aplicare a cunostintelor teoretice în activitatea practica. Conţinutul cursului. Translation theory. Object and Objectives Types of translation Equivalence in translation Types of equivalence Aspects o translating process Pragmatics of translation Main types of translation Techniques of translation Lexical problems of translation Collocational aspects of translation Grammatical aspects of translation Handling equivalent-lacking forms and structures Handling modal forms Stylistic aspects of translation Movie translation

BIBLIOGRAFIA1. John Beekman and John Callow, Translating the Word of God. Grand Rapids: Zondervan Publishing House, 1974. 2. Martin Buber and Franz Rosenzweig, Scripture and Translation, edited and translated by Lawrence Rosenwald and Everett Fox. [from Die Schrift und ihre Verdeutschung, 1936] Bloomington: Indiana University Press, 1994. 3. Stanley E. Porter and Richard S. Hess, eds., Translating the Bible: Problems and Prospects. Sheffield: Sheffield Academic Press, 1999 4. Stephen Prickett, Words and the Word: Language, poetics and biblical interpretation. Cambridge: Cambridge University Press, 1986. 5. Douglas Robinson, Western Translation Theory from Herodotus to Nietzsche. Manchester: St. Jerome Publishing, 1997.6. Rainer Schulte and John Biguenet, eds., Theories of Translation: An Anthology of Essays from Dryden to Derrida. Chicago: University of Chicago Press, 1992. 7. George Steiner, After Babel: Aspects of Language and Translation. Oxford University Press, New York, 1992. 3rd edition, 1998. 8. Fiodorov V. Osnovy teorii perevoda. M., 1953. 9. Thomas R. Steiner, English Translation Theory: 1650-1800. Approaches to Translation Studies 2. Amsterdam: Van Gorcum, 1975. 10. Donald A. Carson, The Inclusive-Language Debate: a Plea for Realism. Grand Rapids: Baker Books, 1998. Francine W. Frank and Paula A. Treichler. Language, Gender, and Professional Writing: Theoretical Approaches and Guidelines for Nonsexist Usage. New York: Modern Language Association of America, 1989. 12. Komissarov V. N., Koralova A. L. Prakticum po perevodu s angliiskogo yazyka na russkii, Moskva, Vyshaia Shkola, 1990

53

http://www.amazon.com/exec/obidos/ISBN=052136838


Autor: dr. conf. Univ. Vasile Dvornic Codul cursuluiS.04.A.024

Denumirea cursuluiWeb Design


Informatică

Anul predării2






Obiective generale şi de referinţă. În rezultatul studierii cursului studenţii vor obţine următoarele cunoştinţe şi aptitudini: noţiuni fundamentale despre tehnologiile Web; standardele HTML; creaarea paginilor Web; principiile de proiectare a site-urilor Web; publicarea site-urilor Web

Conţinutul cursului. Tehnologiile WEB. Standardele HTML. Tag-uri HTML. Frame – uri. Tabele. Proiectarea paginilor Web. Elementele paginilor Web. Grafica în paginile Web. Formatarea elementelor şi paginilor Web. Proiectare Web site. Hyperlink-urile şi structurile de navigare pe Web siteCrearea formularelor de înregistrare. Publicare site pe Web.

BIBLIOGRAFIA 1. Rick Darnel, Totul despre HTML 4, Teora, 20032. Chuck Musciano, Bill Kennedy, HTML: The Definitive Guide, 1997.3. David Plotkin, Microsoft FrontPage 2002, Teora, 2002 4. John Tollet, Design pentru Web, Corint, 20035. Sabin Buraga, Situri web la cheie. Solutii profesionale de implementare, Polirom,20036. Jennifer Niederst, Edie Freedman, Designing for the Web, 1997.7. Ralph Grabowski, The Web Publisher’s, 19968. www.w3c.org 9. www.microsoft.com 10. http://docs.rinet.ru:8080/SkripPauka 11. http://docs.rinet.ru:8080/PublicPauk 12. http://docs.rinet.ru:8080/WebGraphics

54

http://docs.rinet.ru:8080/WebGraphics

http://docs.rinet.ru:8080/PublicPauk

http://docs.rinet.ru:8080/SkripPauka


http://www.w3c.org/




Limbaje de programare V (LISP)Responsabil pentru disciplină


Anul predării3


Preachiziţii:


Evaluarea: sem. 5– examen Metoda de predare: clasică, interactivă



Obiective generale şi de referinţă: Studenţii trebuie să cunoasca si să obţină următoarele performanţe: Să cunoască conceptele fundamentale despre metode si sisteme de programare, problematica privind prelucrarea informatiei simbolice pentru inteligenta artificiala (IA): prelucrarea limbajului natural, sisteme expert, teoria si practica programarii logice. Să cunosca conceptele majore despre limbajul LISP si initiierea în programarea funcţionala, metode si sisteme de programare în limbajul de programare LISP.Conţinutul cursului: Problematica si continutul disciplinei „Limbaje de programare V (LISP)”. Programe de cercetare în domeniul IA. LISP unul din limbaje IA. LISP şi programarea funcţionala. Metode si sisteme de programare. Prelucrarea simbolică şi numerică. Soluţionarea problemelor: euristici si algoritmi. Prelucrarea limbajului natural. Sisteme expert. Dovezi si programarea logică. Recunoasterea si prelucrarea imaginilor. Robototehnica. Proiectare automatizata. Programare automată şi învăţare. Liste. Funcţii. Calcule in LISP. Recursii. Tipuri de date. Metode si sisteme de programare. Mediul de programare în LISP. Dezvoltarea limbajului de programare LISP. LISP-SISTEME. Cursul este teoretic şi practic. Scopul seminarelor este de a extinde cunoştinţele teoretice prin intermediul activităţilor interactive la calculator. În general, metodele utilizate sunt clasică, interactivă, reproductivă şi situaţii practice. Cursul va dezvolta la studenţi deprinderi şi competenţe în domenii fundamentale limbajelor de programare. Fiecare modul al cursului se constitue dintr-un subiect distinctiv, bine structurat pe lecţii uşor accesibile pentru audienţă.

BIBLIOGRAFIA1. H. Pop, G. Serban Programare in inteligenta artificiala: LISP si PROLOG. Editura2. albastra, Cluj-Napoca,2003.3. Э. Хювенен, Й. Сеппянен Мир ЛИСПА: Методы и системы программирования.4. N. Pelin Elemente de programare logica. Editura Nestor, Chisinau, 2000.5. V. Cotelea. Programare in logica. Editura Nestor, Chisinau, 2000.6. PDC PROLOG: USER’s GUIDE.Denmark.1992.7. I. Bratco Programare in Prolog pentru IA. M.Mir,1990.8. K. M. Yin, D. Solomon Using Turbo Prolog, M, Mir, 1993.9. A. Adamenco, A. Cuciucov. Programare logica si Visual Prolog. S.- Peterburg, 2003.10. J. Malpas Prolog: A Relational Language and Its Applications M. Nauca, 1990.11. J. Hogger Introduction to logic programming.M. Mir, 1988.12. Logic Programming: 18th International Conference, ICLP 2002, Copenhagen, 200213. www.lisp.com14. www.pdc.dk 15. www.prolog.md16. www.prolog.com

55

http://www.prolog.com/

http://www.pdc.dk/




Proiectarea sistemelor expertResponsabil pentru disciplină







OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEIObiective generale şi de referinţă: Studenţii trebuie să obţină următoarele performanţe: Sa cunoasca domeniile a inteligentei artificiala, metoda logica in inteligenta artificiala; Sa cunoasca arhitectura a sistemelor expert si sistemelor bazate pe cunostinte in intregime; Sa cunoasca notiuni generale despre structurizarea si activarea cunostintelor; Sa cunoasca conceptele fundamentale despre demonstrarea automata a teoremelor; Sa cunoasca metodele de extragere, prezentare, prelucrare si afisarea cunostintelor. Sa despuna de cunostinte pentru a opera cu metodele de prezentarea cunostintelor in logica, prin retele semantice,si frame; Să obţină deprinderi practice pentru a putea elabora programe in limbajul Prolog; Sa despuna de cunostinte pentru a putea utiliza limbajul Prolog in proiectarea sistemelor expert.

Conţinutul cursului: Domeniile IA. Testul lui Tiuring. Perspective privind solutionarea problemei IA. Bazis – metoda logica in inteligenta artficiala. Pentru a majora competentele studentilor la disiplina data din informatica teoretica se vor studia unele notiuni ce tin de logica formala, prezentarea cunostintelor. Din informatica tehnica se vor studia unele notiuni privind sisteme bazate pe cunostinte, programare pentru inteligenta artificiala si la concret programare in logica, limbajul Prolog, proiectarea sistemelor expert. O atentie deosebita va fi acordata metodelor de extragere a cunostintelor de la expert, mecanismele de explicare a corectitudenii expertizei compiuterizata. Se va studia unele notiuni privind structurarea si activarea cunostintelor. Cursul este teoretic şi practic. Scopul lucrarilor practice este de a elabora unile microprograme scrisa in limbajul a inteligentei artificiale Prolog, priecte simple si medii a modulelor SE. În general, metodele utilizate sunt clasice. Cursul va dezvolta la studenţi cunostintele primite in anii precedenti de studii la specialitatea aleasa. Fiecare modul al cursului se constitue dintr-un subiect distinctiv, bine structurat pe lecţii accesibile pentru audienţă.

BIBLIOGRAFIA1. N. Pelin Elemente de programare logica. Editura Nestor, Chisinau, 2000.2. Constanta Bodea Sisteme expert si inteligenta artificiala. Bucuresti, Inforec, 1999.3. D. Dumitrescu. Principiile inteligentei artificiale. Editura albastra. Cluj-Napoca. 1999.4. V. Cotelea. Programare in logica. Editura Nestor, Chisinau, 2000.5. H. Pop, G. Serban Programare in inteligenta artificiala: LISP si PROLOG. Editura albastra, Cluj-

Napoca,2003.6. D. Tatar Inteligenta artificiala: demonstrarea automata a teoremilor, prelucrarea 7. limbajului natural. Editura albastra. Cluj-Napoca. 2001

A. Thayse si altii. Metoda logica in inteligenta artificiala. M.Mir.1990.8. Cuznetov si altii. Matematica dicreta pentru ingeneri. M. 1990.9. J. Hogger Introduction to logic programming.M. Mir, 1988.10. www.prolog.md 11. www.google.com - > cuvinte cheie: inteligenta artificiala, sisteme expert, programare logica, limbajul de

programare prolog.

56

http://www.pdc.dk/


Autor: lect. asist. Costaş SergiuCodul cursului

S.05.A,046Denumirea disciplinii

Proiectarea Sistemelor InformaticeInformation Systems Developement






Evaluarea: Metoda de predare: clasică, interactivă


OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEIObiective generale şi de referinţă: Să cunoască limbaje de programare de diferite nivele de abstracţie: Asambler, C, C++, Java, PHP, HTML, Visual C, HTTP, etc. Sa cunoasca arhitectura calculatorului şi reţelelor de calculatoare.Conţinutul cursului: Procedeele generale ale proiectării. Proiectarea de ansamblu şi de detaliu. Ciclul de viaţă a produselor program. Modele de proiectare a Sistemelor Informaţionale: Cascadă, Incremental, Evolutiv, Spirală. Inginerie softwere bazată pe model. Modelele clasice de analiză. Analiza structurală. Diagrama fluxurilor de date. Metodele clasice de proiectare. Proiectarea structurală. Proiectarea sistemului informaţional prin limbajul UML sub programa Rational Rose. Diagramele UML. Diagrama Use Case, Diagrama Secventelor, Diagrama Colaborarilor, Diagrama Claselor, Diagrama Componentelor, Diagrama Starilor Diagrama Activitatilor, Diagrama Dezvoltarilor.

BIBLIOGRAFIA1. Ambler, S.W. The Object Primer. 2nd ed. Cambridge Universitz Press, 2001. 541 pp.2. Beck, K., Embracing Change with Extreme Programming, IEEE Computer, Vol. 32, No. 10,

Octomber 1999, pp.70-77.3. Highsmith, J.A. Adaptive Software Development: A. Collaborative Approach to Managing Complex

Szstem. Dorset House Publishing, 2000. 392 pp.4. Ward, P., and Mellor, S. Structured Development for Real-Time Systems: Introduction and Tools.

Vols. 1,2, and 3. Englewood Cliffs, NJ: Zourdon Press, 1985.5. Yourdon, E., and Constantine, L. Structured Design: Fundamentals of a discipline of computer 6. program and szstems design. Englewood Cliffs, NJ: Prentice-Hall, 1979.

Surse internet:

1. www.afaceri.net ;

2. http :// www . radioamator . ro / articole / view . php ? id =8

3. www.afaceri.net/articole/Webdesign/Publicare/ Despre_internet_si_TCP_IP.htm

4. http://www.cuteftp.com/

5. http://www.bpftp.com/

6. http://www.leapware.com/

7. http://www.terra-net.com/

57

http://www.terra-net.com/

http://www.leapware.com/

http://www.bpftp.com/

http://www.cuteftp.com/

http://www.afaceri.net/articole/Webdesign/Publicare/%20%20Despre_internet_si_TCP_IP.htm

http://www.radioamator.ro/articole/view.php?id=8

http://www.afaceri.net/


Autor: dr. conf. Univ. Vasile DvornicCodul cursuluiS.05.A.035

Denumirea cursuluiReţele de calculatoare


Informatică

Anul predării3






Obiective generale şi de referinţă. În rezultatul studierii cursului studenţii vor obţine următoarele cunoştinţe şi aptitudini: concepţii fundamentale de reţele informaţionale; modelul OSI a reţelelor de calculatoare; modelul TCP/IP şi utilizarea lui în reţele de calcualtoare; tehnologiile utilizate în reţele locale de calcualtoare; selectare a mediilor de comunicare; utilizare a dispozitivelor pentru reţele de calcualtoare; proiectarea a reţelelor de calculatoare.

Conţinutul cursului. Noţiuni fundamentale de reţele de informaţionale. Aplicarea modelelor OSI şi TCP/IP în reţele informaţionale. Tipurile de topologii şi dispozitive utilizate în proiectarea reţelelor de calculatoare. Mediile de comunicare şi protocoalele utilizate în reţele de calculatoare. Sistemul de adrese IP. Clasele de adrese. Crearea subreţelelor de calculatoare. Protocoalele utilizate la diferite niveluri de comunicare în reţele informaţionale.

BIBLIOGRAFIA DE BAZĂ1. Peter Norton Dave Kearns. Retele de calculatoare, Teora, 20032. Andrew S. Tanenbaum. Computer Networks. 1998 3. Tim Parker Mark Sportac. TCP/IP. Teora, 20024. Adrian Munteanu Valerica Greavu Serban. Retele locale de calculatoare - proiectare si administrare.

Teora. 20025. www.cisco.com6. www.microsoft.com 7. http://www.cs.rit.edu/~hpb/Lectures/98_445/all.html 8. http://docs.rinet.ru/TCP-IP/ 9. http://www.learntosubnet.com/

58


http://docs.rinet.ru/TCP-IP/

http://www.cs.rit.edu/~hpb/Lectures/98_445/all.html


CURRICULUM DISCIPLINARDisciplini de specialitate

Autor: dr. hab. prof. univ. Victoria Bohanastiuc Codul cursuluiS.05.A.042

Denumirea discipliniiSecuritatea informaţională





Limba de predare: romana Evaluarea: sem.5- examen Metoda de predare: clasică, interactivă


OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEIObiective generale şi de referinţă. Competenţe gnoseologice şi praxiologice preliminare: Analiza matematică, Teoria probabilităţilor, Limbajul de programare C++. Interdisciplinaritatea: Reţele de calculatoare, Networks. Limbaje de programare. Poziţionarea disciplinei în planul de studii – obligatoriu. Cursul oferă posibilitate a oprufunda cunoştinţiile studentului în domeniu reţelelor de calculatoare şi sisteme operative.Conţinutul cursului. La finele predării disciplinei de către profesor studenţii trebuie să achiziţioneze următoarele:să opereze cu aparatul epistemologic al disciplinei Securitatea Informaţională; să definească noţiunile fundamentale ale disciplinei; să reproducă crireriile securităţii de către sistem de calculatoare, metode de incriptare şi realizarea semnşturei digitale, certificatului; să rezolve problemele fundamentale; să descrie cantitativ principiile de operare sitemului electronic de achitare, să aplice noţiunile disciplinei date în tehnologiile informaţionale şi ale calculatorului, să se servească de cunoştinţile lor în programare; să utilizeze diverse metode de soluţionare a problemei date; să consulte bibliografia propusă, să cerceteze sinestătător în domeniul disciplinei Securitatea Informaţioanlă; să construiască metode de incriptare noi pentru diverse aplicaţii in programare; să propună idei noi pentru soluţionarea problemelor securităţii informaţionale în activitatea umană.

BIBLIOGRAFIA1. Victor-Valeriu Patriciu, Criptografia şi securitatea reţelelor de calculatoare cu aplicaţii în C şi Pascal, Editra Tehnica,

Bucureşti, 1994.2. И. Медведовский, П. Семьянов, В. Платонов, Атака через Internet, НПО «Мир и семья - 95», Санкт-Петербург,

1997.3. Д.П. Зегжда, А.М. Ивашко, Как построить защищенную информационную систему. «Мир и семья -95». Санкт-

Питербург. 1998, с. 2564. Handbook of Applied Cryptography, Alfred Menezes, Paul van Oorschot and Scott Vanstone, CRC Press, 1996.5. Applied Cryptography: Protocols, Algorithms, and Source Code in C,2 nd edition,Bruce Schneier, John Wiley & Sons,

1996.6. Building Internet Firewalls, ElizabethD. Zwicky, D.Brent Chapman, SimonCooper, and Deborah Russell (Editor),

O’Reilly & Associates, Inc., 2000.7. Firewalls and Internet Security: Repelling the Wily Hacker, William R. Cheswick, Steven M. Bellovin, Addison Wesley

Longman, Inc., 1994.8. Journal of Cryptology, International Association for Cryptologic Research (IACR). 9. www.iacr.org .10. www.epic.org—Electronic Privacy Information Center.11. www.crypto.org—Internet Privacy Coalition.12. www.eeye.com - Internet Privacy.13. http://www.boran.com/security/itsec.htm ITSEC14. http://www.radium.ncsc.mil/tpep/library/rainbow/5200.28-STD.html - information on TCSEC15. http://www.cs.biu.ac.il/~herzbea/BIU656/ on-line lectures

59

http://www.radium.ncsc.mil/tpep/library/rainbow/5200.28-STD.html

http://www.boran.com/security/itsec.htm

http://www.eeye.com/

http://www.iacr.org/




Sisteme de gestionare a bazelor de dateResponsabil pentru disciplină


Anul predării3


Preachiziţii:


Evaluarea: examen sem. 5 Metoda de predare: clasică, interactivă


OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEIObiective generale şi de referinţă: Cunoaşterea calculului relaţional, algebrei relaţionale şi teoriei predicatelor. Familiarizarea cu modele a datelor şi obiectelor a bazei de date. Conţinutul cursului: Cursul este teoretic şi practic. Clasificarea sistemelor de gestiune a bazelor de date. Limbajul tranzact SQL, modele de date relaţionale şi post relaţionale. Crearea bazelor de date folosind utilitele serverelor. SGBD MS SQL Server: instrumentele pentru administrarea, instrumente pentru crearea cerirelor, Enterprise Menager, Query Analizer, SQL Server Profiler. Mijloacele principale pentru crearea etapelor în mediul MS SQL Server. Tipuri de date ce susţin SGBD. Limbajul DDL, Limbajul DML. Proiectarea SGBD-urilor, 12 reguli formulate de Codd. SGBD My SQL, Acces, Visual Fox Pro, Oracle: caracteristici generale, introducerea în aplicaţii web ţi BD relaţionale, crearea interfeţei utilizatorului, interogarea bazelor de date.

BIBLIOGRAFIA

I. F. Paladi, Informatics: course notes (available in pdf-format: http://www.adobe.com), ULIM, Chişinu, 2004, 52 p.

1. A.Tanenbaum, Modern Operating Systems, 2nd Edition, 2000. 2. J.Boyce, Microsoft Office 2003 pentru începtori, ALL, 2004.3. S.Sagman, Microsoft Office XP pentru Windows. Ghid de invăţare rapid prin imagini, Corint, 2003. 4. J.A.Kettel, Microsoft FrontPage 2003 pentru începători, ALL, 2005I. Bolun, I. Covalenco, Bazele informaticii aplicate, Chişinău, 2001.5. Э.Таненбаум, Современные операционные системы. – С.Пб.: Питер, 2005. 6. E. Bott, W. Leonhard, Special Edition Using Microsoft Office 2003 (Microsoft Office XP), QUE,

2004. 7. Windows NT/2000 Network Administrator's Resource Guide by Techrepublic (Editor). 8. D.Bixler, L.Chambers, J.Phillips, Windows 2000, Infrastructura reţelelor, Teora, 2001. 9. R.Cowart, B.Knittel, Microsoft Windows XP Professional, Teora, 2003.10. C.Stinson, C.Siechert, Microsoft Windows 2000 Professional, Teora, 2003.11. G. Courter, A. Marquis, Iniţiere in Microsoft Office 2000, ALL, 1999. 12. П.Шалин, Энциклопедия Windows XP: Русская и английская версия, Питер, 2005.


Autor: lect. asist. Patricia DogaruCodul cursului

S.05.O.048Denumirea discipliniiSisteme informatice


Anul predării3


Preachiziţii:

Limba de predare: Evaluarea: examen Metoda de predare: clasică,

60

interactivăTotal ore 120 Ore de contact 60 Credite 4

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEIObiective generale şi de referinţă: The course objectives consist in studying the models of Informational

Systems analysis, modeling and design. Introduction into Informational Technologies and Informational Systems. General knowledge in Informational Technologies and Informational Systems domain. The stages of the IT development. The purpose of the introduction into environment of usage of the IT. The modern IT. Sistemele informatice joaca un rol esential in crearea de firme competitive, pentru administrarea afacerilor la nivel global si furnizarea de produse si servicii utile clientilor. Globalizarea afacerilor, aparitia economiei digitale si extinderea Internetului si a altor retele de comunicatii globale au remodelat rolul sistemelor informatice in afaceri si management. Internetul asigura infrastructura informatica necesara pentru noi modele de afaceri, noi procese de derulare a afacerilor si noi modalitati de diseminare a cunostintelor. Aceasta lucrare sintetizeaza cunostintele de baza referitoare la sistemele informatice pentru management, plecand de la premisa ca este dificila ? daca nu chiar imposibila ? conducerea unei organizatii moderne fara un minim de cunostinte din domeniul sistemelor informatice. In elaborarea cartii, un accent important s-a pus pe descrierea sistemelor informatice, pe modul in care acestea pot afecta organizatia si personalul ei, precum si pe modul in care pot face ca afacerile sa devina mai eficiente, iar organizatia mai competitiva.

Conţinutul cursului: The course contains the basic knowledge about Information Technologies and Informational Systems. Course consists in studying the models of Informational Systems analysis, design and elaboration. Informational Systems design based on model created at the stage of choosing the strategy. Optimizing the distributed data in the network, data manipulation, adjusting the protection and security methods of information in informational system. The course is theoretical and practical. The seminar activities are aimed to extend the knowledge through practical skills and the mastering of the Informational Systems elaboration. Methods: classic, interactive and case studies. The course will provide training on basic Informational Systems elaboration concepts taking the student through the most important aspects of data storing and modeling of the Informational Systems in a step-by-step manner, from the most basic applications and functions to more complex and advanced applications. Each module in the course deals with a separate topic and is divided into easily accessed lessons. The student is guided through the course using display that allows the student to work through the application. The practical sessions encourage the student to apply the knowledge obtained during class activities. After passing the course students should know and have the practical skills to find and solve a problem relating to Informational Systems analysis, design and implementation.

BIBLIOGRAFIA1. F.Paladi, Informatics: course notes (available in pdf-format: http://www.adobe.com), ULIM, Chişinău,

2004, 52 p. 2. A.Tanenbaum, Modern Operating Systems, 2nd Edition, 2000. 3. V.Tsapcova, Teaching aids for the beginner in informatics, ASEM, Chişinău, 2001. 4. J.Boyce, Microsoft Office 2003 pentru începători, ALL, 2004.5. S.Sagman, Microsoft Office XP pentru Windows. Ghid de invăţare rapidă prin imagini, Corint, 2003. 6. J.A.Kettel, Microsoft FrontPage 2003 pentru începători, ALL, 2005.7. Bolun, I. Covalenco, Bazele informaticii aplicate, Chişinău, 2001.8. Э.Таненбаум, Современные операционные системы, Питер, 2005.

61


Autor: lect. asist. Diana Crucovici Codul cursuluiS.05.A.033

Denumirea cursuluiTraducerea asistată de caculator

Responsabil de cursFacultatea Informatică şi



Sem. 5Preachiziţii:

Limba de predare: română, rusă

Evaluarea: sem. 1 - examen Metoda de predare: clasică, interactivă

Total 60 Ore de contact 30 Credite 2

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEi

Obiective generale şi de referinţă: extinderea viziunii privind posibilitatea utilizării noilor tehnologii informaţionale în activitatea lingvistico-aplicativă; întărirea directivei aplicative, a pregătirii fundamentale a studenţilor, către lucrul cu materialul lingvistic, prelucrat de Sisteme Electronice de Calcul (SEC); studierea posibilităţilor utilizării SEC în procesul de soluţionare a problemelor lingvistice; studierea teoretică şi practică a problemelor traducerii automatizate din limbile rusă, română şi engleză.

Conţinutul cursului: Însemnătatea socială a traducerii asistate de computer. Situaţia informaţională în lume şi necesitatea schimbului de informaţie în diferite limbi. Schimbul modalităţilor de comunicare socială. Comunicarea prin intermediere. Problemele lingvistice legate de intensificarea schimburilor cumunicative: bariere lingvistice. Rolul traducerii scrise (computerizate). Noţiunea „traducere”. Noţiunea „traducere computerizată”. Textul ca obiect al prelucrării asistate de computer. Principiile de bază a traducerii computerizate. Problemele şi perspectivele de bază a traducerii asistate de computer. Introducerea şi redactarea textului. Introducerea automatizată şi neautomatizată a textului. Dispozitivele de bază de introducere a textului. Vizualizarea informaţiei textuale. Redactarea textului. Noţiunea „redactarea computerizată”. Posibilităţile „filologice” a procesorului de text. Dicţionare electronice. Dicţionare electronice ca tehnologie informaţională. Formatele dicţionarelor electronice. Elaborarea dicţionarelor şi ghidelor individuale cu utilizarea Sistemelor de Gestionare a Bazelor de Date. Sisteme de traducere automatizată a texturilor. Specificul şi dificultăţile de bază a traducerii automatizate.

BIBLIOGRAFIA1. J. Lyons. Introducere în lingvistica teoretică, Editura ştiinţifică, 1995.2. E. Olteanu, R. Joldeş. Studiu privind posibilităţi de traducere cu ajutorul calculatorului compatibil IBM-

PC. Primul Simpozion Internaţional de Informatică Economică, Bucureşti, 18-22 mai 1993.3. A.M. Florea, A.G. Boiangiu. Bazele logice ale inteligenţei artificiale, Universitatea Tehnică, Bucureşti, 1994.4. Titu I. Bгjenescu. Performantele inteligentei artificiale - de la teorie la aplicaţii 5. http://www.utgjiu.ro/conf/8th/S5/11.pdf 6. http://phobos.cs.unibuc.ro/roric/Ro/nlp.html 7. http://www.unibuc.ro/eBooks/filologie/dominte/3-4.htm 8. http://www.litere.uvt.ro/documente%20pdf/aticole/uniterm/uniterm%202_2004/scherata.pdf 9. http://www.webbsnet.com/translation/thesis.html

62

http://www.webbsnet.com/translation/thesis.html

http://www.litere.uvt.ro/documente%20pdf/aticole/uniterm/uniterm%202_2004/scherata.pdf

http://www.unibuc.ro/eBooks/filologie/dominte/3-4.htm

http://phobos.cs.unibuc.ro/roric/Ro/nlp.html

http://www.utgjiu.ro/conf/8th/S5/11.pdf




Alogritmica şi ProgramareaResponsabil pentru disciplină


Anul predării1


Preachiziţii:



OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEIObiective generale şi de referinţă: învăţarea metodelor standarde, formarea deprinderilor de programare. Competenţe gnoseologice şi praxiologice preliminare: Progrmararea în limita cursului de şcoală. Interdisciplinaritatea: Programarea C++, Limbaje de programare Poziţionarea disciplinei în planul de studii – obligatoriu. Conţinutul cursului: Cursul descrie metode standarde de programare pe baza limbajului C++. Sînt descrise metodele de lucru cu diferite structuri de date. Se studiază prezentarea algoritmilor în formă de schemă bloc şi pseudocod. Se descriu metode de căutare, căutarea în tabele uni şi bidimensionale şi liste înlănţuite, metode de sortare, lucrul cu şiruri de caractere. Se atrage atenţia formării deprinderilor de bază de programare. Prin aceasta cursul este important pentru studierea în continuare a disciplinelor de programare.

BIBLIOGRAFIA1. Р. Седжвик, Фундаментальные алгоритмы на С++. Анализ/Структуры

данных/Сортировка/Поиск, DiaSoftUP, 2002 2. Thomas H. Cormen , Introduction to Algorithms, MIT Press, 20053. А. Левитин, Алгоритмы, введение в разработку и анализ, Диалектика, 20064. сitforum.ru5. algolist.manual.ru/ 6. alglib.sources.ru/7. algorithm.narod.ru/

63

http://mitpress.mit.edu/catalog/author/default.asp?aid=344




Complexitatea calcululuiResponsabil pentru disciplină


Anul predării1


Preachiziţii:





Obiective generale şi de referinţă: Noţunea de algoritm, limbaje de programare de nivelul general. Aptitudini de lucru la calculator. Practica în programare.Conţinutul cursului: Analiza caracteristicilor algoritmilor şi problemelor . Algoritmii recursivi nedeterminaţi., ineficienţa şi necalculabilitatea. Maşini Turing şi limbaje. Clase ale limbajelor, clase de complexitate temporală, clasa P, robusteţea clasei P. Clasa NP. Limbaje şi NP- completitudine. Relativizarea ipotezei P. Clase de complexitate spaţială. Relaţii dintre complexitatea spaţială deterministă şi nedeterministă, spaţiul logaritmic şi spaţiul polinomial. Aplicaţii în grafuri. Algoritmi Kruskal, Prim, Bellman-Ford. Aplicaţiile algoritmilor în adîncime. Algoritmii pentru flux maxim.

BIBLIOGRAFIA1. Moret B.M., SHAPIROH. D Algorithms from P to NT Benjamin Cummings, 19902. IONES N.D Computabilitz and complexitz NIT Press 19973. PAPADIMITRION CH. Computational Compexitz Addison- Weslez 19944. Burdescu D.D. Analiza complexităţii algoritmilor , Cluj Napoca, Editura Albastra 19985. Burdescu D.D. Analiza complexităţii algoritmilor, Craiova, Tipografia Universităţii Craiova 1998.

64

6. Caietul de sarcini pentru examenle de licenţă

Specialitatea 4444 InformaticăSpecializarea 444.3 Informatică aplicată

Examenul de licenţă la disciplini fundamentale: Matematica şi limbaje de programare/Mathematics and programming languages.

1. Matematica Aplicată – Alexandru Ion.2. Informatica - Paladi F.3. Programarea logica - Pelin N.4. Traducerea asistata de calculator - Dvornic V.5. Limbaj de programare web - Dvornic V.

Lista subiectelor pentru examenul de licenţăla disciplinele fundamentale: Matematica şi limbaje de programare/ Mathematics and

programming languages

specialitatea: „Informatica Aplicată”catedra „Tehnologii Informaţionale”

an. stud. 2007-2008

I. MATEMATICA APLICATĂ

1. Sisteme de ecuaţii liniare. Cercetare la compatibilitate. Soluţionarea sistemelor de ecuaţii liniare prin metoda eliminării complete. (Jordan-Gauss). Tabelele lui Gauss.

2. Sisteme de ecuaţii liniare. Cercetarea la compatibilitate. Noţiune de variabile de bază şi variabile libere. Soluţii de reper pentru sisteme de ecuaţii liniare.

3. Sisteme de ecuaţii liniare. Cercetarea la compatibilitate. Transformările Simplex pentru aflarea soluţiilor de bază admisibile.

4. Programarea liniară. Noţiuni generale. Probleme de programarea matematică. Forma canonică a PPL.5. Programarea liniară. Metoda grafică de rezolvare a PPL. Sensul geometric al inecuaţiei liniare. Extinderea

domeniului de aplicare a metodei grafice.6. Metoda Simplex de soluţionare a problemei programării liniare. Tabelul Simplex iniţial.7. Determinarea unui program de pază iniţial. Metoda minimizării ecarturilor.8. Dualitatea în programarea liniară. Rezolvarea problemelor duale. Metoda Simplex duală. Rezolvarea

simultană a problemelor reciproc duale simetric.9. Programarea liniară discretă. Proprietăţi ale restricţiei de soluţionare.10. Programarea liniară paramatrică.11. Problema transportului. Metroda potenţialelor.

II. APLICAREA INSTRUMENTELOR SOFT

1. Concepte majore în informatică. Clasificarea informaţiei. Suporturi de informaţie.2. Structura şi funcţionarea calculatoarelor. Forme de utilizare a calculatoarelor. 3. Microprocesorul central. Memoria. 4. Echipamente de intrare şi redactare a datelor.5. Unităţi de interfaţă. Sistemul USB.6. Sisteme de operare. Programe utilite şi aplicateive.7. Gestiunea fişierelor şi dosarelor. Aplicaţia Windows Explorer.8. Panoul de contol. Aplicaţii ale grupului Control Panel.9. Aplicaţii din gupul Accessories: Paint, Calculator, WordPad.10. Microsoft Office 2003 – prezentarea generală. Facilităţi comune ale aplicaţiilor MS Office.11. Procesorul de texte MS Word 2003. Editarea elementară a textului. Utilizarea sistemului de asistenţă Help.12. Procesorul de texte MS Word 2003. Formatearea documentelor.13. Procesorul de texte MS Word 2003. Inserţia obiectelor.14. Procesorul de texte MS Word 2003. Lucrul cu tabele şi diagrame.15. Procesorul de texte MS Word 2003. Personalizarea procesorului Word.16. Procesorul de texte MS Word 2003. Lucrul cu mai multe documente. Tipărirea documentelor.

65

17. Procesorul tabelar MS Excel 2003. Structura ferestrei Excel.18. Procesorul tabelar MS Excel 2003. Introducerea şi editarea datelor.19. Procesorul tabelar MS Excel 2003. Formatarea şi gestiunea datelor.20. Procesorul tabelar MS Excel 2003. Efectuarea calculelor. Utilizarea funcţiilor standarde.21. Procesorul tabelar MS Excel 2003. Construirea diagramelor. Inserţia obiectelor.22. MS Power Point 2003: Modalităţi de creare a prezentărilor. Animaţii. 23. MS Frond Page 2003: Modalităţi de creare a paginilor web. Hiperlinkuri. 24. Clasificarea reţelelor. Servicii în reţele.25. Comunitatea de reţele Internet. Conectarea la Internet.26. Telefonia IP. Modalităţi de folosire a telefoniei IP „T-T”.27. Servicii în Internet. Serviciul WWW.28. Poşta electronică cu Outlook Express. Facilităţi de bază şi suplimentare.29. Utilizare Internet Explorer. Configurare Internet Explorer. Gestiunea informaţiilor.30. Resurse informaţionale în Internet. Servere – sisteme de căutare a informaţiilor.

III. PROGRAMAREA LOGICĂ

1. Logica lui Aristotel: elementele şi formele unei concluzii. Legile lui Aristotel. Structura silogismelor.2. Disjuncţi. Forme normale. Algoritmul de normalizare.3. Metoda rezoluţiei.4. Disjuncţii lui Horn.5. Formula atomară a logicii predicatelor. Componentele formulei atomare.6. Forme prenix şi forme Scolem.7. Unificaţii.8. Strategii da căutare a soluţiei.9. Prezentarea cunoştinţelor în logică. Retransformarea predicatelor unare în binare şi m-are în produs a celor

binare.10. Prezentarea cunoştinţelor prin reţele semantice. Arbur conceptual. Reţele semantice.

IV. TRADUCEREA ASISTATA DE CALCULATOR

1. Însemnătatea socială a traducerii asistate de computer. Situaţia informaţională în lume şi necesitatea schimbului de informaţie în diferite limbi. Schimbul modalităţilor de comunicare socială. Comunicarea prin intermediere. Problemele lingvistice legate de intensificarea schimburilor cumunicative: bariere lingvistice. Rolul traducerii scrise (computerizate).

2. Noţiunea „Traducere”. Noţiunea „traducere computerizată”. Textul ca obiect al prelucrării asistate de computer. Principiile de bază a traducerii computerizate. Problemele şi perspectivele de bază a traducerii asistate de computer.

3. Introducerea şi redactarea textului. Introducerea automatizată şi neautomatizată a textului. Dispozitivele de bază de introducere a textului. Vizualizarea informaţiei textuale. Redactarea textului. Noţiunea „redactarea computerizată”. Posibilităţile „filologice” a procesorului de text.

4. Dicţionare electronice. Dicţionare electronice ca tehnologie informaţională. Formatele dicţionarelor electronice. 5. Sisteme de traducere automată a texturilor. Specificul şi dificultăţile de bază a traducerii automate. Pregătirea

textului pentru prelucrare cu sisteme de traducere automată.

V. LIMBAJE DE PROGRAMARE WEB

1. Noţiuni fundamentale despre Web2. Principiile de funcţionare a Web3. Protocoale Internet4. Tehnologiile Internet5. Notiuni fundamentale de HTML6. Principalele Tag-uri HTML7. JavaScript. Variabile si tipuri de date8. Expresii si operator in JavaScript9. Intructiuni de control in JavaScript10. Proiectarea aplicatiilor Web

66

Comisia de stat pentru susţinerea examenului de licenţă la discipline fundamentale: Matematica şi limbaje de programare/ Mathematics and programming languages

1. Matematica (Aplicată, Superioară) – Costaş S.2. Aplicarea Instrumentelor SOFT - Paladi F.3. Logica Matematică - Pelin N.4. Limbaje de Programare (C, C++) - Paladi F.(Erhan L.)5. Problemă

67

Examenul de licenţă la disciplinile de specialitate: Baze de date, sisteme şi reţele informatice aplicate/Databases, systems of applied informational networks.

1. Sisteme de Operare - Dvornic V.2. Limbaje de programare (C++ , Prolog) - Erhan L.3. SGBD şi BD - Bohanastiuc V.4. Proiectarea Sistemelor informatice - Pelin N 5. Sisteme de Inteligenţă Artificială - Pelin N6. Reţele informatice - Ricu V.

Lista subiectelor pentru examenul de licenţăla disciplinele de specializare: Baze de date, sisteme şi reţele informatice aplicate/

Databasee, systems of applied informational networksspecialitatea: „Informatica Aplicată”catedra „Tehnologii Informaţionale”

an. stud. 2007-2008

I. SISTEME DE OPERARE

1. Sistemul de operare şi procesele. Maşină ierarhică şi maşină extinsă..2. Evoluţia sistemelor de operare. Multiprogramarea şi partajarea timpului. Sisteme de operare cu

micronucleu.3. Modul secvenţial de execuţie a unui program în sisteme de operare. Noţiuni fundamentale. Starea şi

contextul procesorului.4. Întreruperi, devieri, apelarea supervizorului. Utilizarea în sisteme de operare a devierilor, întreruperilor şi

apelării supervizorului5. Programarea operaţiilor de intrare-ieşire în sisteme de operare. Organizarea generală. Metode de comandă a

perifericelor. Intrări-ieşiri buferizate în memorie.6. Gestionarea activităţilor paralele în sisteme de operare. Administrarea tamponată a intrărilor-ieşirelor.7. Noţiune de proces secvenţial în sisteme de operare. Mulţimi de procese. Paralelism. Concurenţa proceselor.

Resurse virtuale. Excludere mutuală.8. Sincronizarea proceselor în sisteme de operare. Monitorul – mecanism de sincronizare. . 9. Sistemul de operare Windows. Caracteristica generala. Scurt istoric. Specificul sistemului de operare

Windows.10. Sistemul de operare UNIX. Caracteristica generala. Scurt istoric. Specificul sistemului de operare UNIX.

II. LIMBAJE DE PROGRAMARE (PROLOG, C++)

2.1 Limbajul de programare (Prolog)

1. Cinci piloni la temelia programării logice.2. Teoria limbajului programării logice şi interpretatorul imbajului Prolog.3. Nucleul limbajului Prolog(Fapte, Reguli, Întrebări).4. Variabile(libere i legate, evidente şi anonime).5. Backtracking. Tăierea roşie. Tăierea verde.6. Liste şi operaţiuni cu liste.7. Reguli recursive. Utilizarea recursivităţii în prelucrarea listelor.8. Strofe. Operaţiuni cu strofele.9. Destinaţia şi particularităţile limbajului Turbo-Prolog. Predicate interne.10. Baze de date statice şi dinamice.

2.2 Limbajul de programare C++

1. Caracteristicile limbajului de programare C++. Declararea claselor şi datele membre. Specificatorii de acces.

68

2. Funcţii speciale: constructorul şi destructorul. 3. Incapsularea datelor. Funcţii inline. 4. Funcţii friend. Clase friend.5. Pointerul *this. Pointeri la obiect. Referinţe.6. Constructorul implicit. Constructorul explicit. 7. Constructorul de copiere. Argumenţi impliciţi.8. Variabile şi funcţii statice.9. Supradefiniţia operatorilor unari şi binari.10. Noţiuni generale despre moştenire. Constructorul şi destructorul claselor derivate. 11. Moştenire multiplă.12. Funcţii virtuale. 13. Funcţii virtuale pure. Clase abstracte.14. Moştenire virtuală.15. Şabloane. Funcţii generice. Clase generice.

III. SISTEME DE GESTIONARE A BAZELOR DE DATE(SGBD)

1. Destinatia Sistemelor de Gestionare a Bazelor de Date.2. Modele de date.3. Arhitectura client-server de trei nivele.4. Tipuri de programe ce folosesc sisteme de gestionare a BD (SGBD).5. Scheme de schimb cu date a utilizatorilor: 1) selectarea; 2) adăugarea; 3)modificarea; 4) eliminarea.6. Tipuri de date utilizate în SGBD moderne.7. Determinarea schemei relaţionale.8. Cheia primară.9. Cheia exterioară.10. Indexarea de unu şi două nivele. Indexul primar şi cel secundar.11. Verificarea integrităţii datelor în procesul de manipulare a lor.12. Limbajul QBE.13. Limbajul SQL.14. Expresiile algebrei relaţionale ale BD.15. Procedure. Declanşatoare.16. Noţiune de cursor.17. Relaţii cu atribute dependente.18. Relaţii între tabele 1:1, 1:М, М:1, М:М.19. Forme normale.20. Integritatea fizică a datelor.21. Integritatea logică a datelor.22. CASE – mijloace, CASE – tehnologii.23. Dezvoltarea perspectivă a SGBD – urilor.24. Factori ce se pun în bază pentru alegerea serverului sistemului informaţional.25. Standardul ODMG – 93.26. Caracteristici de bază a SGBD.27. Nivele de abstracţie în SGBD. Baza fizică modelul fizic. Schema fizică.28. Nivele de abstracţie în SGBD. Baza logică. Baza conceptuală.29. Proprietăţile dezirabile şi funcţionale SGBD.30. Operaţiile SGBD de actualizare a Bazei de date.31. Modele bazelor de date şi SGBD orientate la menajarea lor.32. Constrîngeri de integritate.33. Clasificare SGBD. Mijloace de elaborarea programelor de lucru cu baze de date.34. Sisteme de gestionare personale.35. Organizarea funcţionării sistemului informaţional utilizînd SGBD.36. Menajarea bazelor de date distribuite (Tirajarea, replicare datelor.)37. Transmiterea informaţiei conform modelului OSI. Protocoale IPX/SPX, NetBIOS.38. Selectarea tuplelor ce satisfac o anumită condiţie folosind limbajul SQL.

IV. SISTEME DE INTELIGENŢA ARTIFICIALĂ

1. PLN (prelucrarea limbajului natural)- domeniul inteligenţei artificiale.2. Domeniul prelucrării limbajului natural în comparaţie cu lingvistica computatioanala.3. Din istoria PLN.

69

4. Diferenţe între limbajul natural şi lmbaj artifical.5. Gramaticile CFG (gramaticile libere de context)6. Reguli sintactice în CFG(grmaticile libere de context) şi clauzele lui Horn.7. Gramaticile DCG(gramaticile libere de context).8. Structurarea cunoştinţelor prin intermediu matrix (matricea elemeneor de cunoştinţe)9. Arhitectura Sisteme Expert10. Extragerea cunoştinţelor de la expert.11. Explicaţia rezultatului de expertiză în Sisteme Expert.12. Motorul de inferenţă în Sisteme Expert.13. Etapele de proiectare a sitemelor Expert.

V. REŢELE INFORMAŢIONALE. PROIECTAREA REŢELELOR

1. Topologii de reţea.2. Infrastructura reţelei. Cartela de reţea. Medii de transmisie. Echipamente de transmisie a datelor.3. Cablarea structurată a unei reţele de calculatoare.4. Cabluri de tip coaxial.5. Cabluri de tip torsadat.6. Cabluri de tip optic.7. Tipuri de servere.8. Proiectarea structurată a unei reţele de calculatoare.9. Securitatea reţelei. Tipuri de atacuri într-o reţea. Mecanisme de protecţie.10. Proiectarea unei reţele. Proiectarea fizică. Proiectarea logică.11. Reţele VLAN, VPN, 12. Reţele fară fir.13. Conectarea PC to PC, PC to HUB, PC to SWITCH. 14. Huburi şi switchuri, routere.15. Standardul IEEE 802.16. Modelul OSI.17. Modelul TCP

VI. PROIECTAREA SISTEMELOR INFORMAŢIONALE

1. Ce este un sistem informaţional? Ciclul de viaţă.2. Principiul dezvoltării sistemului informaţional. Modelul în cascadă.3. Principiul dezvoltării sistemului informaţional. Modelul incrimental.4. Principiul dezvoltării sistemului informaţional. Modelul evolutiv.5. Principiul dezvoltării sistemului informaţional. Modelul în spirală.6. Proiectarea de ansamblu.7. Proiectarea în detaliu.8. Diagramele UML. Diagrama USE CASE (cazuri, funcţii).9. Diagramele UML. Diagrama secvenţelor.10. Diagramele UML. Diagrama de colaborare.11. Diagramele UML. Diagrama claselor.12. Diagramele UML. Diagrama de stări şi activităţi.13. Diagramele UML. Diagrama componentelor.14. Diagramele UML. Diagrama dezvoltărilor.

Comisia de stat pentru susţinerea examenului de licenţă la discipline de specialitate: Baze de date, sisteme şi reţele informatice aplicate/ Databasee, systems of applied informational networks

1. Sisteme de Operare - Dogaru P.2. Limbaje de Programare(Prolog, C-Builder, LISP) -Pelin N. (Erhan)3. SGBD -Bohanastiuc V.4. Procesarea Limbajelor Naturale - Pelin N.5. Sisteme Informatice - Dogaru P.

70

7. CERINŢE PRIVIND ELABORAREA ŞI PERFECTAREA TEZELOR DE LICENŢĂ ŞI MAGISTRU

Conţinutul şi volumul tezelor Conţinutul şi volumul tezelor sunt descrise în Anexa 1.

ADNOTARESe descriu rezultatele analizelor, elaborărilor, cercetărilor, implementărilor.

INTRODUCERESe descrie importanţa şi actualitatea problemei abordate, scopul şi obiectivele tezei, teoria şi metodologia analizei, conţinutul compartimentelor tezei.

1. ANALIZA SITUAŢIEI ÎN DOMENIU Acest capitol conţine analiza profundă a materialelor la tema tezei articolelor, monografiilor, manualelor, brevetelor de invenţie etc., publicate în ţară şi peste hotare. Se utilizează sursele literare ale bibliotecilor ULIM, AGEPI, Bibliotecii Naţionale, Internet www.spie.org, www.ieee.org. www.elseviwer.com etc. O atenţie deosebită se atrage publicaţiilor din ultimii 3 ani. În rezultatul studierii materialelor, se efectuează clasificarea şi analiza comparativă a algoritmilor, metodelor, dispozitivelor, sistemelor, softurilor etc. existente, cu descrierea avantajelor şi neajunsurilor, se formulează problema spre realizare şi direcţiile de soluţionare. Se descriu scopul şi obiectivele tezei.

În procesul de expunere a materialelor publicate se respectă legea privind dreptul de autor vezi Monitorul Oficial Nr.13 din 2.03.1995, care permite utilizarea informaţiei fără acordul autorului şi fără recompensarea financiară a unui segment de text pînă la 400 de cuvinte sau a unui set de segmente de texte pînă la 300 de cuvinte fiecare, dar nu mai mult de o coală de tipar în total 16 pagini A4, interval 1, cu referinţă obligatorie la sursa de informaţie.

2. PARTEA TEORETICĂ Denumirea concretăÎn capitolul 2 se descriu elaborări noi propuse de autor algoritmi, metode, dispozitive, sisteme etc., şi rezultatele cercetărilor teoretice, experimentale ale elaborărilor date. În caz de modelare la calculator, se descriu softuri elaborate utilizate, datele experimentale obţinute în formă de tabele, grafici etc.

3. PARTEA PRACTICĂ Denumirea concretăÎn capitolul 3 se descriu rezultatele privind realizările tehnice sau de program ale elaborărilor expuse în capitolul 2. De exemplu, un algoritm, metoda, realizate în forma de soft, dispozitiv, sistem etc. Se prezintă rezultatele cercetărilor realizărilor tehnice cu descrierea parametrilor tehnici rapidităţii, fiabilităţii etc. Se descriu posibilităţile utilizării elaborărilor în diferite aplicaţii.

CONCLUZIIÎn concluzii se expune analiza rezultatelor obţinute, planul de acţiuni pentru viitor. O atenţie deosebită se atrage avantajelor şi neajunsurilor elaborărilor propuse.

Oformarea tezelor

Cerinţele privind oformarea tezelor sunt descrise în lucrarea Perju V., Sidorenco V. Standardele sistemului unic de documente şi programe.∕ www.utm.md/romanian/buletinul.html.

71

http://www.elseviwer.com/

http://www.ieee.org/

http://www.spie.org/

Anexa 1CONŢINUTUL TEZELOR DE LICENŢĂ ŞI MAGISTRU

Nr. Denumirea compartimentelor Volum, foi A4

Teza de licenţă Teza de magistru

Pagina de titlu Anexa 2 1 1

Sarcina pentru teză Anexa 3 2 2

ADNOTARE în romană şi engleză 0,3 din pagină 0,3 din pagină

CUPRINS 12 23

INTRODUCERE 3-4 56

1. ANALIZA SITUAŢIEI ÎN DOMENIU 1520 2530

1.1. Colectarea informaţiei1.2. Clasificarea şi studierea informaţiei1.3. Generalizarea informaţiei1.4. Concluzii la cap.1

2. Partea teoretică 3035 4045

2.1. Elaborarea algoritmilor, metodelor, structurilor, sistemelor, arhitecturilor

2.2. Elaborarea softurilor 2.3. Investigaţia algoritmilor, metodelor, structurilor,

sistemelor, arhitecturilor în baza softurilor elaborate2.4. Descrierea rezultatelor obţinute

2.5. Concluzii la cap.2

3. PARTEA APLICATIVĂ 3035 4045

3.1. Implementarea elaborărilor

3.2. Testarea elaborărilor

3.3. Determinarea parametrilor

3.4. Descrierea elaborărilor ghidul utilizatorului, ghidul programatorului etc

3.5. Concluzii la cap.3 CONCLUZII 12 34

BIBLIOGRAFIE anii 2008-2004 45 810

Total, foi, partea principală (partea grafică inclusiv

85105 125145

ANEXE listingurile softurilor, date experimentale, scheme, alte materiale suplimentare

Nu se limitează Nu se limitează

Material grafic pentru raport se pregăteşte în PowerPoint

Nu se limitează Nu se limitează

72

Anexa 2MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI AL REPUBLICII MOLDOVA

Universitatea Liberă Internaţională din MoldovaFacultatea Informatică şi Inginerie Catedra Ingineria Calculatoarelor

Admis la susţinere Admis la susţinere Director de Departament Şef de Catedră

V.Perju, dr.hab., acad. A.Balabanov, dr.hab., prof.univ.

________________________ _________________________„___”_______________200_ ”___” ________________ 200_

TEZA DE LICENŢĂ

COMPUTER SYSTEM FOR SIGNATURE VERIFICATION

Conducătorul tezei Veaceslav Perju, dr.hab, acad.

Executant Olesea Moraru,studenta grupei CR-43

Chişinău 2008

Anexa 3

73

Universitatea Liberă Internaţională din MoldovaFacultatea Informatică şi InginerieCatedra Ingineria CalculatoarelorSpecialitatea CalculatoareSpecializarea Calculatoare şi Reţele

Aprob Aprob Director de departament Şef de catedră

V.Perju, dr.hab., acad. A.Balabanov, dr.hab., prof.univ.

________________________ _________________________„___”_______________200_ ”___” ________________ 200_

S A R C I N Apentru teza de licenţă a studentei grupei CR-43

Olesea Moraru

Tema: „Computer system for signature verification” aprobată prin ordinul nr____ din ”___” _____________ 200_

Conducătorul tezei: V. Perju, dr.hab., acad.

Conţinutul notei explicative 1. Analiza algoritmilor, metodelor şi sistemelor existente de recunoaştere a semnăturilor; 2. Elaborarea, realizarea şi cercetarea unui algoritm nou de recunoaştere a semnăturilor; 3. Elaborarea şi cercetarea sistemului de recunoaştere a semnăturilor.

Lista materialului grafic 1. Clasificarea algoritmilor, metodelor şi sistemelor existente de recunoaştere a semnăturilor; 2. Structura algoritmului nou de recunoaştere a semnăturilor; 3. Schema-bloc a softului elaborat de recunoaştere a semnăturilor; 4. Rezultatele cercetărilor algoritmului de recunoaştere a semnăturilor; 5. Structura sistemului de recunoaştere a semnăturilor; 6. Rezultatele cercetărilor sistemului de recunoaştere a semnăturilor.

Date iniţiale softurile se elaborează sub SO „Windows”; sistemul de recunoaştere se elaborează în baza calculatorului personal, cu posibilitatea introducerii informaţiei grafice prin scanner, camera Web, camera digitală.

74

Plan calendaristic

Nr. Denumirea etapelor Valoarea, în % Termenul de realizare

1. Lucrul la capitolul 1. 152. Prezentarea capitolului 1

conducătorului 3. Lucrul la capitolul 2. 254. Prezentarea capitolului 2

conducătorului 5. Lucrul la capitolul 3. 256. Prezentarea capitolului 3

conducătorului 7. Oformarea tezei 108. Prezentarea tezei

conducătorului5

9. Susţinerea tezei la conducător

5

10. Prezentarea tezei cu avizul conducătorului şi recenzia la catedră

5

11. Susţinerea tezei la catedră

5

12. Susţinerea tezei la comisie

5

Data înmînării sarcinii: ”___” _____________ 200_

Conducător ul tezei ______________

Student ______________

V. BohanastiucŞef catedră Tehnologii Informaţionale

V. PerjuDecanul facultăţii Informatică şi Inginerie

75

curriculum disciplinar a aplicata

Documents