curric tehn ecolog si prot calitatii xi

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

Anexa nr. 2 la OMEdC nr. 3172/30.01.2006

CURRICULUM

CLASA A XI A

LICEU TEHNOLOGICNIVEL 3

DOMENIUL: RESURSE NATURALE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI

CALIFICAREA: TEHNICIAN ECOLOG ŞI PROTECŢIA CALITĂŢII MEDIULUI

VARIANTA REVIZUITĂ

2005

Autori :

Ing. Lucica Micălăcian - profesor grad didactic I, Colegiul Tehnic de Construcţii şi Protecţia Mediului, Arad

Ing. Marieta Boros - profesor grad didactic definitiv, Colegiul Tehnic de Construcţii şi Protecţia Mediului, Arad

Prof. Cristina Căldare - profesor grad didactic definitiv, doctorand, Colegiul Tehnic de Construcţii şi Protecţia Mediului, Arad

Revizuit :

Ing. Lucica Micălăcian - profesor grad didactic I, Colegiul Tehnic de Construcţii şi Protecţia Mediului, Arad

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNTLiceu tehnologic prin ruta directă

Clasa a XI a

Aria curriculară TEHNOLOGII

Domeniul : Resurse naturale şi protecţia mediuluiCalificarea :Tehnician Ecolog şi Protecţia Calităţii Mediului

Cultură de specialitate şi instruire practică săptămânală

Modul 1Igiena şi protecţia muncii în domeniul protecţiei mediului Total ore / an 25

Modul 2Managementul calităţii în domeniul protecţiei mediului Total ore / an 25

Modul 3 Operaţii de bază în laboratorTotal ore / an 110 din care: laborator tehnologic 66

Modul 4 Analiza chimică calitativă şi cantitativăTotal ore / an 90 din care: laborator tehnologic 54

Modul 5 Analiza instrumentalăTotal ore / an 80 din care: laborator tehnologic 48

Total ore/an = 10 ore/ săpt. X 33 săpt. = 330 ore

Stagii de pregătire practică

Modul 6 Poluarea şi protecţia mediuluiTotal ore / an 120

Total ore/an: 30 ore/sapt. x 4 săpt. =120 ore

Curriculum în dezvoltare localăModul 7

Conservarea biodiversităţiiTotal ore / an 132

Total ore/an = 4 ore/săpt.x33 săpt. = 132 ore

Nr . total ore : 582 ore /an

Notă : Toată pregătirea practică ( laborator tehnologic şi practică comasată ) se va desfăşura sub îndrumarea profesorului de specialitate, cu clasa împărţită în grupe de minim 10 elevi.

NOTĂ INTRODUCTIVĂ

Domeniul PROTECŢIA MEDIULUI pregăteşte elevii pentru calificările TEHNICIAN ECOLOG ŞI PROTECŢIA CALITĂŢII MEDIULUI şi TEHNICIAN HIDROMETEOROLOG. Curriculum pentru clasa a XI a, calificarea TEHNICIAN ECOLOG ŞI PROTECŢIA CALITĂŢII MEDIULUI, a fost elaborat pe baza Standardului de Pregătire Profesională pentru această calificare şi a planului de învăţământ. Curriculum cuprinde 7 module corespunzătoare unităţilor de competenţă tehnice generale şi specializate, din SPP care au acelaşi titlu : IGIENA ŞI POTECŢIA MUNCII ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI MEDIULUI, MANAGEMENTUL CALITĂŢII ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI MEDIULUI, OPERAŢII DE BAZĂ ÎN LABORATOR, ANALIZA CHIMICĂ CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ, ANALIZA INSTRUMENTALĂ, CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII, POLUAREA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI. Pentru fiecare modul în parte curriculum cuprinde : Tabel de corelare competenţe – conţinuturi şi Sugestii metodologice privind procesul şi metode de predare-învăţare, şi sugestii privind evaluarea. Pe lângă competenţele tehnice, în cadrul modulelor CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII şi POLUAREA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI vor fi evaluate şi unele abilităţi cheie, aceste module fiind construite prin agregarea competenţelor unei unităţi de competenţă cheie cu competenţele unei unităţi de competenţă tehnice, după cum urmează : CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII - GÂNDIRE CRITICĂ ŞI REZOLVARE DE PROBLEME, RESPECTIV POLUAREA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI - MANAGEMENTUL RELAŢIILOR INTERPERSONALE. Modulelor IGIENA ŞI POTECŢIA MUNCII ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI MEDIULUI şi MANAGEMENTUL CALITĂŢII ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI MEDIULUI li s-au alocat doar ore de pregătire teoretică, aceste module urmând a fi parcurse la începutul clasei a XI a, iar cunoştinţele dobândite urmând a fi aplicate în cadrul celorlalte module. Modulul CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII este alocat CDL ( 132 ore ) iar modulul POLUAREA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI este alocat practicii comasate ( 120 ore ). Celorlalte module li s-au alocat câte 10 ore săptămânal ( 4 ore instruire teoretică şi 6 ore laborator tehnologic ). Ordinea în care se recomandă parcurgerea modulelor este prezentată la sfârşitul curriculum. Toate orele corespunzătoare modulelor prezentate în curriculum se vor desfăşura sub îndrumarea profesorilor de specialitate ( inginer, biolog, ecolog ). În cazul modulelor care cuprind atât ore de pregătire teoretică cât şi ore de laborator tehnologic se recomandă ca acestea să se desfăşoare sub îndrumarea aceluiaşi cadru didactic. Orele de practică comasată şi cele de laborator tehnologic se vor desfăşura cu clasa împărţită în grupe de minim 10 elevi. Se recomandă ca orele de practică comasată să se desfăşoare la agenţi economici de profil.

Este necesară utilizarea programei şcolare împreună cu Standardul de Pregătire Profesională deoarece programa a fost concepută pornind de la corelarea conţinuturilor cu competenţele prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională . Prin parcurgerea corectă a programei şcolare se va asigura dobândirea , de către elevi, a competenţelor descrise în Standardul de Pregătire Profesională corespunzător calificării.

Alcătuirea modulelor pentru calificarea Tehnician ecolog şi protecţia calităţii mediului

clasa a XI a

Unitatea de competenţă

Competenţa M 1 M 2 M 3 M 4 M 5 M 6 M 7 Verificare

2.Gândire critică şi rezolvare de probleme

2.1. Identifică probleme complexe

√ √

2.2. Rezolvă probleme

√ √

2.3. Evaluează rezultatele obţinute

√ √

3. Managementul relaţiilor interpersonale

3.1.Creează şi menţine relaţii profesionale

√ √

3.2.Gestionează conflicte

√ √

3.3. Gestionează aşteptările factorilor interesaţi

√√

9. Igiena şi protecţia muncii în domeniul protecţiei mediului

9.1: Supraveghează aplicarea legislaţiei privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă şi prevenirea şi stingerea incendiilor

√ √

9. 2: Planifică acţiuni de evitare a riscurilor legate de sănătatea şi securitatea locului de muncă

√√

9.3. Coordonează activităţile în caz de accident

√ √

10. Managementul calităţii în domeniul protecţiei mediului

10.1. Analizează procese şi faze de proces pentru îmbunătăţirea calităţii acestora

√ √

10.2. Aplică proceduri adecvate de implementare a managementului calităţii

√ √

10.3. Evaluează auditul de mediu

√√

11. Operaţii de bază în laborator

11.1. Utilizează instalaţii şi instrumente de laborator

√ √

11.2. Execută operaţii de bază în laborator

√ √

11.3. Prepară soluţii de diferite concentraţii

√ √

11.4. Execută separarea şi purificarea substanţelor

√√

11.5. Determină constantele fizice ale substanţelor

√ √

12. Analiza chimică calitativă şi cantitativă

12.1. Execută analiza preliminară

√ √

12.2. Execută identificarea anionilor şi cationilor

√ √

12.3. Execută determinări gravimetrice

√ √

12.4. Execută determinări volumetrice

√ √

12.5.Execută analiza compuşilor organici

√√

13. Analiza instrumentală

13.1. Efectuează determinări prin metode electrocimice de analiză

√√

13.2. Efectuează determinări prin metode optice de analiză

√√

13.3. Efectuează determinări prin metode cromatografice

√√

16. Conservarea biodiversităţii

16.1. Monitorizează biodiversitatea locală şi zonală

√ √

16.2.Analizează factorii care duc la modificarea biodiversităţii

√√

16.3. Protejează biodiversitatea la nivel local, zonal şi naţional

√ √

16.4. Analizează modificarea biodiversităţii în cazul unor accidente ecologice

√ √

16.5. Promovează conceptul de conservare a biodiversităţii în concordanţă cu cel la nivel mondial

√ √

14. Poluarea şi protecţia mediului

14.1. Monitorizează fenomenul de poluare a apei

√ √

14.2. Monitorizează fenomenul de poluare a aerului

√ √

14.3. Monitorizează fenomenul de poluare a solului

√ √

14.4. Controlează aplicarea măsurilor de protecţie a calităţii apelor

√√

14.5. Controlează aplicarea măsurilor de protecţie a calităţi aerului

√√

14.6. Controlează aplicarea măsurilor de protecţie a calităţii solului

√√

14.7. Interpretează efectele majore ale poluării mediului

√ √

M 1 : IGIENA ŞI POTECŢIA MUNCII ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI MEDIULUIM 2 : MANAGEMENTUL CALITĂŢII ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI MEDIULUIM 3 : OPERAŢII DE BAZĂ ÎN LABORATORM 4 : ANALIZA CHIMICĂ CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂM 5 : ANALIZA INSTRUMENTALĂM 6 : POLUAREA ŞI PROTECŢIA MEDIULUIM 7 : CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII

MODUL 1 : IGIENA ŞI PROTECŢIA MUNCII ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI MEDIULUI

TABEL DE CORELARE COMPETENŢE – CONŢINUTURI

Unitate de competenţă Competenţe individuale Conţinuturi

9. IGIENA ŞI PROTECŢIA MUNCII ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI MEDIULUI

9.1. Supraveghează aplicarea legislaţiei privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă şi prevenirea şi stingerea incendiilor

Informare: Instructaje iniţiale, curente, periodice, afişe, filme, cataloage, broşuri, pliante

Control: Fişa individuală de instructaj, echipamente de lucru şi protecţie, trusă de prim ajutor, materiale igienico-sanitare

Sisteme şi dispozitive de protecţie: Specifice locului de muncă (apărători de protecţie)

9. 2. Planifică acţiuni de evitare a riscurilor legate de sănătatea şi securitatea locului de muncă

Evidenţă: Jurnale, registre, statistici Situaţii deosebite: Accidente de muncă, boli

profesionale, avarii Stabilire necesar: Periodic

9.3. Coordonează activităţile în caz de accident

Plan de acţiune: Eliminarea cauzelor, evacuarea accidentaţilor, anunţarea organelor abilitate

Sarcini: Individuale şi de grup Evaluare: Corectitudinea intervenţiei,

încadrarea în timp, viteză de reacţie, estimarea pagubelor

SUGESTII METODOLOGICE

Modulului 1 IGIENA ŞI PROTECŢIA MUNCII ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI MEDIULUIîi sunt alocate conform planului de învăţământ un număr total de 25 ore pentru. Ordinea cronologică recomandată pentru parcurgerea conţinuturilor este cea din tabelul de corelare competenţe – conţinuturi. Numărul de ore recomandat pentru aceste conţinuturi este prezentat în tabelul de mai jos :

Nr. crt. ConţinuturiTotal ore

Ore instruire teoretică

Ore laborator tehnologic

1. Supravegherea aplicării legislaţiei privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă şi prevenirea şi stingerea incendiilor

a. Informarea persoanelor din subordine asupra riscurilor la care acestea sunt expuse la locul de muncă

b. Controlarea modului de aplicare a măsurilor tehnice, sanitare şi organizatorice

9 9 -

c. Asigurarea funcţionării permanente şi corecte a sistemelor şi dispozitivelor de protecţie

2.

Planificarea acţiunilor de evitare a riscurilor legate de sănătatea şi securitatea locului de muncă

a. Ţinerea evidenţei locurilor de muncă periculoase

b. Monitorizarea situaţiilor deosebite din sectorul supravegheat

c. Stabilirea necesarului de echipament individual de protecţie

8 8 -

3.

Coordonarea activităţilor în caz de accidenta. Întocmirea unui plan de acţiune în caz

de accident la o situaţie dată b. Stabilirea sarcinilor pe echipe de

intervenţii c. Evaluarea intervenţiei în caz de

accident

8 8 -

TOTAL 25 25 -

Numărul de ore alocate fiecărei teme în parte este orientativ, profesorul rămânând a hotărî asupra acestora în funcţie de resursele materiale de care dispune şi de importanţa pe care o acordă fiecărei teme. Procesul de predare – învăţare se desfăşoară prin ore de instruire teoretică de specialitate desfăşurate sub îndrumarea profesoruluide specialitate ( inginer, biolog, ecolog).Formarea , la elevi , a competenţelor prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională şi cuprinse în programă presupune aplicarea unor metode activ – participative de predare – învăţare. Se recomandă metode moderne de învăţare: descoperirea, problematizarea, întocmirea unor proiecte şi portofolii, etc. Alegerea metodei şi a tehnicilor didactice rămâne la latitudinea profesorului, care, cunoscând elevii şi stilurile de învăţare ale acestora, va adapta demersul didactic la particularităţile clasei şi ale elevilor.Orele de instruire teoretică vor avea un caracter activ – participativ din partea elevilor, în demersul didactic utilizându-se fişe de lucru sau fişe de observaţie, aplicând metodele didactice precizate anterior. Evaluarea se va opri asupra următoarelor metode :

- Teste scrise standardizate, evaluate extern: elevii din diferite şcoli sunt evaluaţi pe baza aceloraşi standarde, existând o posibilitate redusă de evaluare subiectivă a examinatorilor.

- Evaluare prin interviu

MODUL 2 MANAGEMENTUL CALITĂŢII ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI MEDIULUI



10. 1 : Analizează procese şi faze de proces pentru îmbunătăţirea calităţii acestora

Etape: spirala calităţii: planificare, implementare, evaluare, feed-back şi schimbare

Indicatori: indicatori calitativi şi cantitativi, indicatori de producţie, indicatori de organizare, indicatori asociaţi evaluării

Proces definit: proces tehnologic sau social, convenţional admis pentru ilustrarea modului în care se aplică spirala calităţii

Evaluare: deficienţe constatate, măsuri propuse, soluţii de schimbare şi relansare a procesului

10.MANAGEMENTUL CALITĂŢII ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI MEDIULUI

10.2 : Aplică proceduri adecvate de implementare a managementului calităţii

Măsuri adecvate: autonomie decizională, viziune comună, obiective pe termen mediu şi lung, spirit de echipă, disponibilitate la schimbare, resursă umană calificată

Monitorizare: aplicarea unui model de autoevaluare organizaţională

Sistem de îmbunătăţirea calităţii: măsuri concrete şi ţintele acestora în scopul eficientizării activităţilor

Raportare la politica organizaţiei: auto-evaluarea activităţii în raport cu obiectivele generale şi politica organizaţiei

10.3 Evaluează auditul de mediu

Definire: Auditul de mediu, criterii de audit, dovezi de audit, auditul sistemului de management de mediu

Metodologie: Etape metodologice Raport de audit de mediu: Conţinutul

planului de audit


Modulului 2 MANAGEMENTUL CALITĂŢII ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI MEDIULUI îi sunt alocate conform planului de învăţământ un număr total de 25 ore. Ordinea cronologică recomandată pentru parcurgerea conţinuturilor este cea din tabelul de corelare competenţe – conţinuturi, dar poate fi oricare alta, la alegerea profesorului impunându-se doar tratarea succesivă a conţinuturilor

corespunzătoare aceleiaşi competenţe, ordinea competenţelor nefiind obligatorie. Numărul de ore recomandat pentru aceste conţinuturi este prezentat în tabelul de mai jos :

Nr. crt. ConţinuturiTotal ore

Ore instruire teoretică


1.

Analizează procese şi faze de proces pentru îmbunătăţirea calităţii acestora

a. Descrierea etapelor din cadrul unui proces de asigurare a calităţii

b. Asocierea indicatorilor de calitate corespunzătoare etapelor descrise

c. Aplicarea unui model de calitate la un proces definit

d. Evaluarea aplicării modelului de calitate

8 8 -

2.

Aplică proceduri adecvate de implementare a managementului calităţii

a. Stabilirea măsurilor la nivelul unei organizaţii, pentru aplicarea unui model de management al calităţii

b. Monitorizarea proceselor organizaţionale în asigurarea calităţii

c. Raportarea propriei activităţi la politica organizaţiei

9 9 -

3.

Evaluează auditul de mediua. Definirea auditului de mediu şi a

criteriilor de auditb. Prezentarea metodologiei de realizare a

auditului de mediuc. Analizarea raportului de audit de mediu

8 8 -

TOTAL 25 25 -

Numărul de ore alocate fiecărei teme în parte este orientativ, profesorul rămânând a hotărî asupra acestora în funcţie de resursele materiale de care dispune şi de importanţa pe care o acordă fiecărei teme. Procesul de predare – învăţare se desfăşoară prin ore de instruire teoretică de specialitate desfăşurate sub îndrumarea profesoruluide specialitate ( inginer, biolog, ecolog).Formarea , la elevi , a competenţelor prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională şi cuprinse în programă presupune aplicarea unor metode activ – participative de predare – învăţare. Se recomandă metode moderne de învăţare: descoperirea, problematizarea, întocmirea unor proiecte şi portofolii, etc. Alegerea metodei şi a tehnicilor didactice rămâne la latitudinea profesorului, care, cunoscând elevii şi stilurile de învăţare ale acestora, va adapta demersul didactic la particularităţile clasei şi ale elevilor.Orele de instruire teoretică vor avea un caracter activ – participativ din partea elevilor, în demersul didactic utilizându-se fişe de lucru sau fişe de observaţie, aplicând metodele didactice precizate anterior. Evaluarea se va opri asupra următoarelor metode :

- Teste scrise standardizate, evaluate extern: elevii din diferite şcoli sunt evaluaţi pe baza aceloraşi standarde, existând o posibilitate redusă de evaluare subiectivă a examinatorilor.

- Evaluare prin interviu

MODUL 3 : OPERAŢII DE BAZĂ ÎN LABORATOR



11. OPERAŢII DE BAZĂ ÎN LABORATOR

11.1. Utilizează instrumente şi instalaţii şi instalaţii de laborator

Instalaţii de laborator : instalaţii de iluminat, instalaţii de forţă, instalaţii de ventilaţie, instalaţii de alimentare cu apă şi canalizare, instalaţii de gaze, instalaţii de vid

Verificarea instalaţiilor : întrerupătoare, prize, cabluri electrice, ventilatoare, robineţi, chiuvete, butelii de gaze, manometre

Pregătirea instalaţiilor : reglare presiune gaze, conectare electrică

Ustensile : din sticlă, din material ceramic, din metal, din lemn, din cauciuc

11.2 Execută operaţii de bază în laborator

Încălzire : cu bec de gaz, plite electrice, reşouri, băi de apă, băi de nisip, băi de ulei, etuve, cuptoare electrice, termostate

Răcire : cu amestecuri răcitoare, apă, gheaţă, zăpadă carbonică, refrigerente

Măsurarea temperaturilor : cu termometre cu alcool, termometre cu mercur, termometre pentru maximă şi minimă temperatură, termometre pentru sol

Măsurarea presiunilor : cu manometre cu mercur în formă de U, manometre cu membrană, barometre

Instalaţii de vid : trompa de apă Mărunţire . mojar de sticlă, mojar de

porţelan, mojar de agat, pistil de cauciuc sau material plastic

Măsurarea maselor . balanţa tehnică, balanţa analitică

Măsurarea volumelor lichidelor : cu cilindrul gradat, pipeta normală, pipeta cu bulă, biureta, microbiureta, balonul cotat, micropipeta

11.3 Prepară soluţii de diferite concentraţii

Concentraţia soluţiilor :procentuală, molară, normală, molală, titru, fracţie molară

Soluţii procentuale : NaCl, NaOH, MnSO4, MnCl2, HCl

Soluţii molare şi normale : NaOH, HCl, KmnO4, H2C2O4, Na2S2O3,

K2Cr2O7, EDTE Soluţii cu regim special : I2, Na2S2O3,

CaCO3

11.4 Execută separarea şi purificarea substanţelor

Distilare şi rectificare : instalaţie de distilare simplă ( balon Wurtz, refrigerent, alonjă, vas de colectare, stative, cleme, termometru, sursă de încălzire, sită cu azbest ), instalaţie de distilare sub vid ( balon Claisen, refrigerent, vas de colectare, vas de siguranţă, instalaţie de vid, stative, cleme, baie de apă, sursă de încălzire), coloană de rectificare

Extracţie : pâlnie de separare, stativ, vas de colectare, aparat Soxhlet, sursă de încălzire

Absorbţie, adsorbţie : vase de absorbţie şi adsorbţie

Decantare : pahare Berzelius, baghetă de sticlă

Filtrare : pâlnie de sticlă, stativ, cleme, pahare Berzelius, pahare Erlenmeyer, baghetă de sticlă, creuzet filtrant, hârtie de filtru, pâlnie Buchner, trompă de apă

Centrifugare : centrifugă, vase pentru centrifugă, dopuri

Cristalizare : cristalizor, pâlnie de sticlă, pahare Berzelius, pahare Erlenmeyer, baghetă de sticlă, hârtie de filtru, sursă de încălzire

Sublimare : pahare Berzelius, pahare Erlenmeyer, balon cu fund rotund, eprubetă, sticlă de ceas, sursă de încălzire, nişă

11.5 Determină constante fizice

Densitate : areometre, picnometre, balanţă hidrostatică, balanţă Mohr – Westphal, balanţă analitică, pipetă, fiolă de cântărire, cilindru gradat, mase marcate

Viscozitate : ulei alimentar, alcool etilic motorină, vâscozimetre

Temperatură de topire : naftalină Temperatură de fierbere : alcool etilic,

alcool propilic, alcool izopropilic


Modulului 3 0PERAŢII DE BAZĂ ÎN LABORATOR îi sunt alocate conform planului de învăţământ un număr total de 110 ore, din care 44 ore pentru instruire teoretică şi 66 ore pentru laborator tehnologic. Ordinea cronologică recomandată pentru parcurgerea conţinuturilor este cea din tabelul de corelare competenţe – conţinuturi. Numărul de ore recomandat pentru aceste conţinuturi este prezentat în tabelul de mai jos :

Nr. crt. Conţinuturi Total oreOre instruire teoretică


1

Utilizeazarea instrumentelor şi instalaţiilor de laborator

a. Verificarea funcţionalităţii instalaţiilor din dotare

b. Pregătirea instalaţiilor în vederea utilizării lor

c. Identificarea ustensilelor de laborator

10 4 6

2

Executarea operaţiilor de bază în laboratora. Utilizarea instrumentelor şi

aparatelor pentru încălzirea şi răcirea în laborator

b. Măsurarea temperaturilorc. Măsurarea presiunilord. Utilizarea instalaţiilor de vide. Mărunţirea substanţelor solidef. Măsurarea maselorg. Măsurarea volumelor

20 8 12

3

Prepararea soluţiilor de diferite concentraţiia. Exprimarea concentraţiilor

soluţiilorb. Prepararea soluţiilor procentualec. Prepararea soluţiilor molared. Prepararea soluţiilor normalee. Soluţii cu regim special

30 12 18

4 Separarea şi purificarea substanţelora. Separarea componenţilor

amestecurilor omogene lichide prin distilare şi rectificare

b. Separarea componenţilor amestecurilor lichide şi solide prin extracţie

c. Separarea componenţilor amestecurilor gazoase prin absorbţie

d. Separarea componenţilor amestecurilor gazoase prin adsorbţie

e. Separarea amestecurilor eterogene prin decantare, filtrare şi centrifugare

f. Purificarea substanţelor solide prin cristalizare – recristalizare

30 12 18

g. Purificarea substanţelor solide prin sublimare

5

Determinarea constantelor fizicea. Determinarea densităţiib. Determinarea vâscozităţiic. Determinarea temperaturii de

topired. Determinarea temperaturii de

fierbere

20 8 12

TOTAL 110 44 66

Numărul de ore alocate fiecărei teme în parte este orientativ, profesorul rămânând a hotărî asupra acestora în funcţie de resursele materiale de care dispune şi de importanţa pe care o acordă fiecărei teme. Procesul de predare – învăţare se desfăşoară prin ore de instruire teoretică de specialitate şi ore de laborator tehnologic, ore desfăşurate fie în laboratoarele de specialitate ale şcolii fie la diferiţi agenţi economici. Se recomandă ca orele de instruire teoretică şi cele de laborator tehnologic să se desfăşoare sub îndrumarea aceluiaşi profesor de specialitate ( inginer ).Orele de instruire teoretică vor avea un caracter activ – participativ din partea elevilor, în demersul didactic utilizându-se fişe de lucru sau fişe de observaţie, aplicând metodele didactice precizate anterior. În cadrul orelor de laborator tehnologic se recomandă ca elevii să execute individual fiecare determinare experimentală în parte creindu-se astfel condiţiile formării abilităţilor practice specifice calificării. Dacă , din diferite motive ( ex. dotare materială insuficientă ), acest lucru nu este posibil se vor forma grupe de câte 2-3 elevi care vor executa determinările experimentale. După terminarea determinărilor practice fiecare elev îşi va întocmi propriul referat al lucrării, referat care poate fi utilizat de către profesor ca instrument de evaluare curentă. Rolul profesorului în cadrul orelor de laborator tehnologic este de a supraveghea atent activitatea elevilor, de a-i îndruma pe aceştia şi de a corecta, atunci când este cazul greşelile făcute de aceştia. Formarea , la elevi , a competenţelor prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională şi cuprinse în programă presupune aplicarea unor metode activ – participative de predare – învăţare. Fiind un modul cu caracter practic – aplicativ o pondere foarte mare în cadrul acestor metode o ocupă experimentul. În cadrul orelor de instruire teoretică experimentul are caracter demonstrativ, fiind realizat de către profesor, pe când în cadrul orelor de laborator tehnologic aceste experimente vor fi realizate de către fiecare elev în parte . De aceea se recomandă ca la orele de laborator tehnologic clasa să fie împărţită în grupe de minim 10 elevi, atât pentru a oferi elevilor posibilitatea de a lucra individual, cât şi de a asigura profesorului sub îndrumarea căruia se desfăşoară orele condiţii de supraveghere atentă a modului în care fiecare elev îşi formează abilităţile practice specifice, şi de a corecta, atunci când este cazul, eventualele greşeli ale elevilor. Atât orele de pregătire teoretică cât şi cele de laborator tehnologic se vor desfăşura sub îndrumarea profesorului de specialitate ( inginer ) , de preferat acelaşi cadru didactic. Orele de laborator tehnologic se vor desfăşura cu clasa împărţită în grupe de minim 10 elevi. Atât în cadrul orelor de instruire teoretică cât şi al celor de laborator tehnologic se va urmări continuu formarea tuturor abilităţilor cheie prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională , aceste abilităţi urmând a fi evaluate doar acolo unde este specificat . Este necesară utilizarea programei şcolare împreună cu Standardul de Pregătire Profesională deoarece programa a fost concepută pornind de la corelarea conţinuturilor cu competenţele prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională . Prin parcurgerea corectă a programei şcolare se va asigura dobândirea , de către elevi, a competenţelor descrise în Standardul de Pregătire Profesională corespunzător calificării.

Pe lângă experiment se mai recomandă şi alte metode moderne de învăţare: descoperirea, problematizarea, întocmirea unor proiecte şi portofolii, etc. Alegerea metodei şi a tehnicilor didactice rămâne la latitudinea profesorului, care, cunoscând elevii şi stilurile de învăţare ale acestora, va adapta demersul didactic la particularităţile clasei şi ale elevilor.O metodă didactică aplicabilă mai ales în condiţiile în care laboratoarele şcolare nu dispun întotdeauna de materiale, instrumente şi echipamente de ultimă oră necesare în formarea tuturor competenţe prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională şi regăsite în acest modul este vizita de documentare sau de lucru la diferite instituţii sau agenţi economici ale căror laboratoare dispun de dotare corespunzătoare.Evaluarea cunoştinţelor şi a abilităţilor dobândite de elevi precum şi a progreselor realizate de aceştia se va corela cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională, evaluându-se doar competenţele prevăzute în modul, nu şi altele.Pe parcursul modulului se va realiza o evaluare formativă continuă, iar în final, o evaluare sumativă pentru verificarea dobândirii competenţelor specificate în Standardul de Pregătire Profesională. Principala metodă de evaluare a competenţelor specifice acestui modul este proba practică. Pe lângă aceasta se mai pot utiliza : observarea sistematică, proiectul, portofoliul, tema în clasă, autoevaluarea. Probele de evaluare şi autoevaluare se pot concepe sub formă de fişe de observare, fişe de autoevaluare, fişe de evaluare ( teste) cuprinzând itemi obiectivi, semiobiectivi, subiectivi. Având în vedere faptul că determinările experimentale realizate în cadrul acestui modul sunt, de cele mai multe ori laborioase, executarea lor necesitând un interval mare de timp, nu va fi posibilă evaluarea tuturor abilităţilor practice dobândite de elev ( conform criteriilor de performanţă prevăzute în Standardul de Pregătire Profesional ) într-o singură şedinţă, ci se vor organiza mai multe evaluări , eventual pentru fiecare criteriu de performanţă în parte.

Exemplu de fişă de observare :

FIŞĂ DE OBSERVARE

Numele şi prenumele candidatului :Clasa :Data verificării :Număr de înregistrare :Timp de lucru :Numele şi prenumele evaluatorului :Semnătura evaluatorului :

Rezultat Feed-back

Modul 3 : Operaţii de bază în laborator

Competenţa 11.3 : Prepară soluţii de diferite concentraţii

Criterii de performanţă : a) Exprimarea concentraţiilor soluţiilorb) Prepararea soluţiilor procentualec) Prepararea soluţiilor molared) Prepararea soluţiilor normalee) Soluţii cu regim special

Condiţii de aplicabilitate :

Concentraţia soluţiilor : procentuală, molară, normală, molală, titru, fracţie molarăSoluţii procentuale : NaCl, NaOH, MnSO4, MnCl2, HClSoluţii molare şi normale : NaOH, HCl, KMnO4, H2C2O4, K2Cr2O7, EDTASoluţii cu regim special : I2, Na2S2O3, CaCO3

Instrucţiuni pentru candidat :

Citiţi cu atenţie sarcinile de lucru ; Solicitaţi lămuriri evaluatorului în cazul unor neclarităţi la cerinţele din sarcinile de lucru Asiguraţi-vă de existenţa instrumentelor materialelor şi echipamentelor necesare rezolvării

sarcinilor de lucru Asiguraţi-vă de îndeplinirea condiţiilor de protecţia şi securitatea muncii precum şi de existenţa

echipamentului specific de protecţia muncii Rezolvaţi toate sarcinile de lucru în limita timpului de lucru precizat

Sarcini de lucru :

a. Exprimarea concentraţiei soluţiilor

Evaluatorul oferă candidatului spre rezolvare 2-3 probleme de calcul referitoare la concentraţia procentuală, molară, normală, molală, titru, fracţie molară.

Nr. crt. Sarcini de lucru Evaluator Data1 Rezolvaţi problemele

b. Prepararea soluţiilor procentuale

Evaluatorul pune la dispoziţia candidatului balanţă tehnică, pahare Erlenmeyer, cilindri gradaţi, sticle de ceas, spatulă, pâlnii de sticlă, pipete, pară de cauciuc, NaCl, NaOH, MnSO4, MnCl2, HCl 36 %, apă distilată

Nr. crt. Sarcini de lucru Evaluator Data1 Preparaţi 250 g soluţie 1 % NaCl2 Preparaţi 200 g soluţie 2 % NaOH3 Preparaţi 150 g soluţie 1,5 % MnSO4

4 Preparaţi 200 g soluţie 3 % MnCl2

5 Preparaţi 250 g soluţie 5 % HCl

c. Prepararea soluţiilor molare

Evaluatorul pune la dispoziţia candidatului balanţă analitică, baloane cotate, sticle de ceas, spatulă, pâlnii de sticlă, pipete, pară de cauciuc, pisetă, NaOH, KMnO4, H2C2O4, K2Cr2O7, EDTA HCl 36 %, apă distilată

Nr. crt. Sarcini de lucru Evaluator Evaluator1 Preparaţi 200 ml soluţie NaOH 0,5 M2 Preparaţi 250 ml soluţie HCl 0,2 M3 Preparaţi 200 ml soluţie KMnO4 0,1 M4 Preparaţi 250 ml soluţie H2C2O4 0,3 M5 Preparaţi 200 ml soluţie K2Cr2O7 0,25 M6 Preparaţi 200 ml soluţie EDTA 0,5 M

d. Prepararea soluţiilor normale

Evaluatorul pune la dispoziţia candidatului balanţă analitică, baloane cotate, sticle de ceas, spatulă, pâlnii de sticlă, pipete, pară de cauciuc, pisetă, NaOH, KMnO4, H2C2O4, K2Cr2O7, EDTA HCl 36 %, apă distilată

Nr. crt. Sarcini de lucru Evaluator Evaluator1 Preparaţi 250 ml soluţie NaOH 0,1 N2 Preparaţi 200 ml soluţie HCl 0,5 N3 Preparaţi 250 ml soluţie KMnO4 0,1 N4 Preparaţi 200 ml soluţie H2C2O4 0,2 N5 Preparaţi 250 ml soluţie K2Cr2O7 0,3 N6 Preparaţi 250 ml soluţie EDTA 0,1 N

e. Soluţii cu regim special

Evaluatorul pune la dispoziţia candidatului balanţă analitică, baloane cotate, sticle de ceas, spatulă, pâlnii de sticlă, pipete, pară de cauciuc, pisetă, nişă, I2, Na2S2O3, CaCO3, apă distilată

Nr. crt. Sarcini de lucru Evaluator Evaluator1 Preparaţi 250 ml soluţie I2 0,1 N2 Preparaţi 200 ml soluţie Na2S2O3 0,2 N3 Preparaţi 250 ml soluţie CaCO3 0,3 N

Notă :Îndeplinirea de către elev a sarcinilor de lucru elaborate pe baza criteriilor de performanţă prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională se marchează prin bifarea căsuţelor respective. În momentul în care toate căsuţele au fost bifate evaluarea s-a încheiat. Dacă una sau mai multe sarcini de lucru nu au fost îndeplinite competenţa nu se poate valida . În acest caz elevului i se fac recomandări de către evaluator, urmând să se facă o reevaluare.

MODUL 4 : ANALIZA CHIMICĂ CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ


Unitate de competenţă

Competenţe individuale Conţinuturi

12. ANALIZA CHIMICĂ CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

12.1 Execută probele analizei preliminare

Cationi identificaţi prin coloraţia flăcării : Na+, K+, Cu2+, Ca2+, Sr2+, Ba2+

Cationi identificaţi prin formarea perlelor : Cu2+, Co2+, Mn2+, Cr3+, Ni2+, Fe2+

Cationi identificaţi prin topire oxidantă Mn2+, Cr3+

Ionul NH4+ identificat prin proba cu NaOH

2N Anioni identificaţi prin proba cu H2SO4

CO32-, I-, Br-, SO3

2-, S2-, Cl-, CH3COO-, BO3

3-,NO2-, NO3

-

12.2 Execută identificarea cationilor şi anionilor

Grupa I analitică : cationii grupei : Ag+, Pb2+, Hg2

2+ ; reactiv de grupă HCl Grupa II analitică : cationii grupei : Pb2+,

Hg2+, Cu2+, Bi3+, Sn2+, Sn4+, Sb3+, Sb5+, As3+, As5+; reactiv de grupă : H2S

Grupa III analitică : cationii grupei : Co2+, Ni2+, Fe2+, Fe3+, Al3+, Cr3+, Mn2+; reactiv de grupă :(NH4)2S

Grupa IV analitică : cationii grupei : Ca2+, Sr2+, Ba2+ ; reactiv de grupă : (NH4)2CO3

Grupa V analitică : cationii grupei : Na+, K+, NH4

+, Mg2+ ; fără reactiv de grupă Anioni : CO3

2-, CH3COO-, NO2-, NO3

-, PO4

3-, SO32-, S2-, SO4

2-, Cl-, Br-, I-

12.3 Execută determinări gravimetrice

Determinarea ionului CO32- prin

transformare în CO2 absorbit în soluţie de KOH

Determinarea ionului Ba2+ prin precipitare ca BaSO4

Determinarea ionului Fe3+ prin precipitare ca Fe(OH)3 şi calcinare la Fe2O3

Determinarea ionului Ni2+ prin precipitare ca Ni dimetilglioximat

12.4 Execută determinări volumetrice

Volumetria de neutralizare : prepararea soluţiilor de HCl 0,1 N şi NaOH 0,1N şi determinarea factorilor de corecţie ; determinarea volumetrică a KOH şi a H2SO4

Volumetria redox : prepararea soluţiilor de KMnO4 0,1 N şi Na2S2O3 0,1N şi determinarea factorilor de corecţie ; determinarea volumetrică a ionului Fe2+

Volumetria de precipitare : prepararea soluţiei de AgNO3 0,1 N şi determinarea

factorului de corecţie ; determinarea volumetrică a ionilor halogenură

Volumetria de complexare : prepararea soluţiei de EDTA ( complexon III ) 0,1 N şi determinarea factorului de corecţie ; determinarea volumetrică a ionilor Ca2+ şi Mg2+

12.5 Execută analiza compuşilor organici

Identificarea elementelor chimice care intră în alcătuirea compuşilor organici : C, H, N, S, O, halogeni

Identificarea funcţiunilor organice : HO-, CO, -COOH

Analiza cantitativă : C, H, N


Modulului 4 ANALIZA CHIMICĂ CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ îi sunt alocate conform planului de învăţământ un număr total de 90 ore, din care 36 ore pentru instruire teoretică şi 54 ore pentru laborator tehnologic. Ordinea cronologică recomandată pentru parcurgerea conţinuturilor este cea din tabelul de corelare competenţe – conţinuturi. Numărul de ore recomandat pentru aceste conţinuturi este prezentat în tabelul de mai jos :



1.

Analiza preliminarăd. Identificarea cationilor prin coloraţia

flăcăriie. Identificarea cationilor prin formarea

perlelorf. Identificarea cationilor prin topire

oxidantăg. Identificarea ionului NH4

+ prin proba cu NaOH 2N

h. Identificarea anionilor prin proba Cu H2SO4

10 4 6

2.

Identificarea cationilor şi anionilord. Identificarea cationilor grupei Ie. Identificarea cationilor grupei IIf. Identificarea cationilor grupei IIIg. Identificarea cationilor grupei IVh. Identificarea cationilor grupei Vi. Identificarea anionilor

20 8 12

3.

Determinări gravimetriced. Determinarea ionului CO3

2-

e. Determinarea ionului Ba2+

f. Determinarea ionului Fe3+

g. Determinarea ionului Ni2+

20 8 12

4. Determinări volumetricea. Determinări bazate pe reacţii de

30 12 18

neutralizareb. Determinări bazate pe reacţii redoxc. Determinări bazate pe reacţii de

precipitared. Determinări bazate pe reacţii cu

formare de combinaţii complexe

5.

Analiza compuşilor organicia. Identificarea elementelor chimice

existente în compuşii organicib. Identificarea funcţiunilor organicec. Analiza cantitativă a compuşilor

organicid. Determinarea formulei chimice a

compuşilor organici

10 4 6

TOTAL 90 36 54

Numărul de ore alocate fiecărei teme în parte este orientativ, profesorul rămânând a hotărî asupra acestora în funcţie de resursele materiale de care dispune şi de importanţa pe care o acordă fiecărei teme. Procesul de predare – învăţare se desfăşoară prin ore de instruire teoretică de specialitate şi ore de laborator tehnologic, ore desfăşurate fie în laboratoarele de specialitate ale şcolii fie la diferiţi agenţi economici. Se recomandă ca orele de instruire teoretică şi cele de laborator tehnologic să se desfăşoare sub îndrumarea aceluiaşi profesor de specialitate ( inginer ).Orele de instruire teoretică vor avea un caracter activ – participativ din partea elevilor, în demersul didactic utilizându-se fişe de lucru sau fişe de observaţie, aplicând metodele didactice precizate anterior. În cadrul orelor de laborator tehnologic se recomandă ca elevii să execute individual fiecare determinare experimentală în parte creindu-se astfel condiţiile formării abilităţilor practice specifice calificării. Dacă , din diferite motive ( ex. dotare materială insuficientă ), acest lucru nu este posibil se vor forma grupe de câte 2-3 elevi care vor executa determinările experimentale. După terminarea determinărilor practice fiecare elev îşi va întocmi propriul referat al lucrării, referat care poate fi utilizat de către profesor ca instrument de evaluare curentă. Atât orele de pregătire teoretică cât şi cele de laborator tehnologic se vor desfăşura sub îndrumarea profesorului de specialitate ( inginer ) , de preferat acelaşi cadru didactic. Orele de laborator tehnologic se vor desfăşura cu clasa împărţită în grupe de minim 10 elevi. Atât în cadrul orelor de instruire teoretică cât şi al celor de laborator tehnologic se va urmări continuu formarea tuturor abilităţilor cheie prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională , aceste abilităţi urmând a fi evaluate doar acolo unde este specificat . Este necesară utilizarea programei şcolare împreună cu Standardul de Pregătire Profesională deoarece programa a fost concepută pornind de la corelarea conţinuturilor cu competenţele prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională . Prin parcurgerea corectă a programei şcolare se va asigura dobândirea , de către elevi, a competenţelor descrise în Standardul de Pregătire Profesională corespunzător calificării.Rolul profesorului în cadrul orelor de laborator tehnologic este de a supraveghea atent activitatea elevilor, de a-i îndruma pe aceştia şi de a corecta, atunci când este cazul greşelile făcute de aceştia. Formarea , la elevi , a competenţelor prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională şi cuprinse în programă presupune aplicarea unor metode activ – participative de predare – învăţare. Fiind un modul cu caracter practic – aplicativ o pondere foarte mare în cadrul acestor metode o ocupă experimentul. În cadrul orelor de instruire teoretică experimentul are caracter demonstrativ, fiind realizat de către profesor, pe când în cadrul orelor de laborator tehnologic aceste experimente vor fi realizate de către fiecare elev în parte . De aceea se recomandă ca la orele de laborator tehnologic clasa să fie împărţită în grupe de minim 10 elevi, atât pentru a oferi elevilor posibilitatea de a lucra individual, cât şi de a

asigura profesorului sub îndrumarea căruia se desfăşoară orele condiţii de supraveghere atentă a modului în care fiecare elev îşi formează abilităţile practice specifice, şi de a corecta, atunci când este cazul, eventualele greşeli ale elevilor.Pe lângă experiment se mai recomandă şi alte metode moderne de învăţare: descoperirea, problematizarea, întocmirea unor proiecte şi portofolii, etc. Alegerea metodei şi a tehnicilor didactice rămâne la latitudinea profesorului, care, cunoscând elevii şi stilurile de învăţare ale acestora, va adapta demersul didactic la particularităţile clasei şi ale elevilor.O metodă didactică aplicabilă mai ales în condiţiile în care laboratoarele şcolare nu dispun întotdeauna de materiale, instrumente şi echipamente de ultimă oră necesare în formarea anumitor competenţe prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională este vizita de documentare sau de lucru la diferite instituţii sau agenţi economici ale căror laboratoare dispun de dotare corespunzătoare.Evaluarea cunoştinţelor şi a abilităţilor dobândite de elevi precum şi a progreselor realizate de aceştia se va corela cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională, evaluându-se doar competenţele prevăzute în modul, nu şi altele. Pe parcursul modulului se va realiza o evaluare formativă continuă, iar în final, o evaluare sumativă pentru verificarea dobândirii competenţelor specificate în Standardul de Pregătire Profesională. Principala metodă de evaluare a competenţelor specifice acestui modul este proba practică. Pe lângă aceasta se mai pot utiliza : observarea sistematică, proiectul, portofoliul, tema în clasă, autoevaluarea. Probele de evaluare şi autoevaluare se pot concepe sub formă de fişe de observare, fişe de autoevaluare, fişe de evaluare ( teste) cuprinzând itemi obiectivi, semiobiectivi, subiectivi.


FIŞĂ DE OBSERVARE


Rezultat Feed-back

Modul 4 : Analiza chimică calitativă şi cantitativă

Competenţa 12.1 : Execută analiza preliminară

Criterii de performanţă :

a) Identificarea cationilor prin coloraţia flăcării b) Identificarea cationilor prin formarea perlelorc) Identificarea cationilor prin topire oxidantăd) Identificarea ionului NH4

+ prin proba cu NaOH 2Ne) Identificarea anionilor prin proba cu H2SO4

Condiţii de aplicabilitate :

Cationi prin coloraţia flăcării : Na+, K+, Cu2+, Ca2+, Sr2+, Ba2+

Cationi prin formarea perlelor : Cu2+, Co2+, Mn2+, Cr3+, Ni2+, Fe2+

Cationi prin topire oxidantă : Mn2+, Cr3

Ionul NH4+

Anioni : CO32-, I-, Br-, SO3

2-, S2-, Cl2-, CH3COO-, BO33-, NO2

-, NO3-




echipamentului specificde protecţia muncii Rezolvaţi toate sarcinile de lucru în limita timpului de lucru precizat

Sarcini de lucru :

a. Identificaţi cationii existenţi în fiecare din substanţele prezentate prin coloraţia flăcării, precizând şi culoarea pe care aceştia o imprimă flăcării.

Evaluatorul pune la dispoziţia candidatului 6 substanţe solide necunoscute, numerotate de la 1 la 6, mină de creion, bec de gaz, HCl.

Nr. substanţei

Culoarea flăcăriiCationulidentificat

Evaluator Data

1. Galben intens Na+

2. Roz -violet K+

3. Albastru - verzui Cu2+

4. Roşu – cărămiziu Ca2+

5. Roşu – carmin Sr2+

6. Galben – verzui Ba2+

b. Identificaţi cationii existenţi în fiecare din substanţele prezentate prin formarea perlelor, precizând în fiecare caz în parte şi culoarea acestora.

Evaluatorul pune la dispoziţia candidatului 6 substanţe solide necunoscute, numerotate de la 1 la 6, mină de creion, bec de gaz, HCl , borax.

Nr. substanţei

Culoare perlă Cationul Evaluator Data

Flacără oxidantă Flacără reducătoare identificatLa cald La rece La cald La rece

1. verdealbastruverzui

roşie roşie Cu2+

2. albastră albastră albastră albastră Co2+

3. violet violet violet violet Mn2+

4. verde verde verde verde Cr3+

5. galben galben verde verde Ni2+

6. roşu brungalben deschis

- verzui Fe2+

c. . Identificaţi cationii existenţi în fiecare din substanţele prezentate prin topire oxidantă precizând culoarea sprecifică obţinută pentru fiecare cation identificat

Evaluatorul pune la dispoziţia candidatului 3 substanţe solide necunoscute, numerotatede la 1 la 3, creuzete de porţelan, cleşte metalic, bec de gaz, spatulă, Na2CO3, KNO3, NaOH.

Nr. substanţei Culoarea obţinutăCationul identificat

Evaluator Data

1. galben Cr3+

2. - -3. verde Mn2+

d. Precizaţi care dintre cele trei substanţe prezentate conţine ionul amoniu şi de ce aţi ajuns la această concluzie.

Evaluatorul pune la dispoziţia candidatului 3 substanţe solide numerotate de la 1 la 3, eprubete, bec de gaz, stativ pentru eprubete,cleşte de laborator, hârtie de filtru, NaOH 2 N, HCl conc., reactiv Nessler.

Nr. substanţeiPrezenţa ionului NH4

+ Mod de identificare Evaluator Data

1. -

-Miros specific de NH3

-Formarea unei substanţe albe (NH4Cl) la apropierea flaconului cu HCl conc.de gura eprubetei-Colorarea în brun a hârtiei de filtru îmbibată cu reactiv Nessler şi ţinută la gura eprubetei

2. -



3. √



e. Identificaţi cationii prezenţi în fiecare din substanţele prezentate, menţionând tipul probei cu H2SO4 aplicată ( cu H2SO4 2N, cu H2SO4 conc. sau cu H2SO4 conc. şi etanol ) şi descriind fenomenele observate la identificare.

Evaluatorul pune la dispoziţia candidatului 10 substanţe solide numerotate de la 1 la 10, eprubete, bec de gaz, stativ pentru eprubete,cleşte de laborator, H2SO4 2N, H2SO4 conc., etanol, nişă.

Nr. substanţei

Tipul probei Fenomene observate Anion Evaluator Data

- H2SO4 2N miros specific de acid acetic

1. - H2SO4 conc miros specific de acid acetic

CH3COO-

- H2SO4 conc+ etanol

miros plăcut de fructe

2. - H2SO4 conc gaz violet ( iod ) I-

3.- H2SO4 conc+ etanol

amestecul arde cu flacără verde

BO33-

4.- H2SO4 2N gaz incolor cu miros de

ouă stricate ( H2S )S2-

- H2SO4 concgaz incolor cu miros de ouă stricate ( H2S )

5. - H2SO4 2Ngaz galben brun cu miros sufocant ( NO2 )

NO2-

- H2SO4 concgaz galben brun cu miros sufocant ( NO2 )

6. - H2SO4 2Ngaz incolor care nu întreţine arderea ( CO2 )

CO32-

- H2SO4 concgaz incolor care nu întreţine arderea ( CO2 )

7. - H2SO4 conc

gaz incolor cu mirosspecific (HCl ) care formează cu NH3 o substanţă albă ( NH4Cl )

Cl-

8. - H2SO4 concgaz galben brun cu miros sufocant ( NO2 )

NO3-

9. - H2SO4 conc gaz galben brun ( Br2 ) Br-

10. - H2SO4 2Ngaz incolor cu miros desulf ars ( SO2 )

SO32-

- H2SO4 concgaz incolor cu miros desulf ars ( SO2 )

Notă :Îndeplinirea de către elev a sarcinilor de lucru elaborate pe baza criteriilor de performanţă prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională se marchează prin bifarea căsuţelor respective. În momentul în care toate căsuţele au fost bifate evaluarea s-a încheiat. Dacă una sau mai multe sarcini de lucru nu au fost îndeplinite competenţa nu se poate valida . În acest caz elevului i se fac recomandări de către evaluator, urmând să se facă o reevaluare.

MODUL 5 : ANALIZA INSTRUMENTALĂ



13. ANALIZA INSTRUMENTALĂ

13.1 Efectuează determinări prin metode electrochimice de analiză

Electroliza : noţiuni teoretice ( legile electrolizei ) ; obţinerea prin electroliză a Ca, Cl2 şi NaOH

Electrogravimetrie : determinarea cantitativă a Cu2+ dintr-o soluţie de CuSO4

Conductometrie : determinarea speciilor ionice totale dintr-o soluţie ; titrarea conductometrică a acetatului de sodiu cu acid sulfuric

Potenţiometrie : determinarea potenţiometrică a pH- ului ; titrarea potenţiometrică a acidului acetic cu NaOH

13.2 Efectuează determinări prin metode optice de analiză

Fenomene optice : absorbţie, transmisie, refracţie, rotirea planului luminii polarizate, dispersie

Aparate : spectrofotometre, refractometre, polarimetre, turbidimetre

Metode de analiză : spectrofotometrie, refractometrie, polarimetrie, nefelometrie şi turbidimetrie

Spectrofotometria de absorbţie moleculară : determinarea cantitativă a ionilor NH4

+şi Cu2+

Spectrometria de absorbţie atomică : determinarea cantitativă a ionilor Ca2+

şi Fe2+

Refractometrie : determinarea cantitativă a alcoolului dintr-o probă

Polarimetrie : determinarea cantitativă a zahărului dintr-o probă

Nefelometrie şi turbidimetrie : determinarea cantitativă a ionilor Ba2+

şi SO42-

13.3 Efectuează determinări prin metode cromatografice

Consideraţii teoretice : clasificarea metodelor cromatografice, faza mobilă ( developant, efluent ), fază staţionară, interpretarea cromatogramei

Cromatografia pe coloană : amestec KMnO4 – K2Cr2O7

Cromatografia cu schimb ionic : demineralizarea apei

Cromatografia pe hârtie : cerneluri

diferit colorate, amestec Mn2+, Ni2+, Co2+, Zn2+


Modulului 5 ANALIZA INSTRUMENTALĂ îi sunt alocate conform planului de învăţământ un număr total de 80 ore, din care 32 ore pentru instruire teoretică şi 48 ore pentru laborator tehnologic. Ordinea cronologică recomandată pentru parcurgerea conţinuturilor este cea din tabelul de corelare competenţe – conţinuturi, dar poate fi oricare alta, la alegerea profesorului impunându-se doar tratarea succesivă a conţinuturilor corespunzătoare aceleiaşi competenţe, ordinea competenţelor nefiind obligatorie. Numărul de ore recomandat pentru aceste conţinuturi este prezentat în tabelul de mai jos :



1.

Determinări prin metode electrochimice de analiză

e. Obţinerea metalelor, nemetalelor şi a substanţelor compuse prin electroliză

f. Determinări cantitative prin metoda electrogravimetrică

g. Determinări cantitative prin metoda conductometrică

h. Determinări cantitative prin metoda potenţiometrică

20 8 12

2.

Determinări prin metode optice de analizăd. Corelarea fenomenelor optice cu

aparatele şi metodele de analizăe. Determinări cantitative prin

spectrofotometria de absorbţie moleculară

f. Determinări cantitative prin spectrometria de absorbţie atomică

g. Determinări cantitative prin metoda refractometrică

h. Determinări cantitative prin metoda polarimetrică

i. Determinări cantitative prin nefelometrie şi turbidimetrie

40 16 24

3.

Determinări prin metode cromatograficed. Consideraţii teoreticee. Separarea componenţilor unor

amestecuri prin cromatografia de absorbţie pe coloană

f. Separarea unor ioni prin cromatografia cu schimb ionic

g. Separarea unor cationi prin cromatografia pe hârtie

20 8 12

TOTAL 80 32 48

Numărul de ore alocate fiecărei teme în parte este orientativ, profesorul rămânând a hotărî asupra acestora în funcţie de resursele materiale de care dispune şi de importanţa pe care o acordă fiecărei teme. Procesul de predare – învăţare se desfăşoară prin ore de instruire teoretică de specialitate şi ore de laborator tehnologic, ore desfăşurate fie în laboratoarele de specialitate ale şcolii fie la diferiţi agenţi economici. Se recomandă ca orele de instruire teoretică şi cele de laborator tehnologic să se desfăşoare sub îndrumarea aceluiaşi profesor de specialitate ( inginer ).Orele de instruire teoretică vor avea un caracter activ – participativ din partea elevilor, în demersul didactic utilizându-se fişe de lucru sau fişe de observaţie, aplicând metodele didactice precizate anterior. În cadrul orelor de laborator tehnologic se recomandă ca elevii să execute individual fiecare determinare experimentală în parte creindu-se astfel condiţiile formării abilităţilor practice specifice calificării. Dacă , din diferite motive ( ex. dotare materială insuficientă ), acest lucru nu este posibil se vor forma grupe de câte 2-3 elevi care vor executa determinările experimentale. După terminarea determinărilor practice fiecare elev îşi va întocmi propriul referat al lucrării, referat care poate fi utilizat de către profesor ca instrument de evaluare curentă. . Atât orele de pregătire teoretică cât şi cele de laborator tehnologic se vor desfăşura sub îndrumarea profesorului de specialitate ( inginer ) , de preferat acelaşi cadru didactic. Orele de laborator tehnologic se vor desfăşura cu clasa împărţită în grupe de minim 10 elevi. Atât în cadrul orelor de instruire teoretică cât şi al celor de laborator tehnologic se va urmări continuu formarea tuturor abilităţilor cheie prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională , aceste abilităţi urmând a fi evaluate doar acolo unde este specificat . Este necesară utilizarea programei şcolare împreună cu Standardul de Pregătire Profesională deoarece programa a fost concepută pornind de la corelarea conţinuturilor cu competenţele prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională . Prin parcurgerea corectă a programei şcolare se va asigura dobândirea , de către elevi, a competenţelor descrise în Standardul de Pregătire Profesională corespunzător calificării.Rolul profesorului în cadrul orelor de laborator tehnologic este de a supraveghea atent activitatea elevilor, de a-i îndruma pe aceştia şi de a corecta, atunci când este cazul greşelile făcute de aceştia. Formarea , la elevi , a competenţelor prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională şi cuprinse în programă presupune aplicarea unor metode activ – participative de predare – învăţare. Fiind un modul cu caracter practic – aplicativ o pondere foarte mare în cadrul acestor metode o ocupă experimentul. În cadrul orelor de instruire teoretică experimentul are caracter demonstrativ, fiind realizat de către profesor, pe când în cadrul orelor de laborator tehnologic aceste experimente vor fi realizate de către fiecare elev în parte . De aceea se recomandă ca la orele de laborator tehnologic clasa să fie împărţită în grupe de minim 10 elevi, atât pentru a oferi elevilor posibilitatea de a lucra individual, cât şi de a asigura profesorului sub îndrumarea căruia se desfăşoară orele condiţii de supraveghere atentă a modului în care fiecare elev îşi formează abilităţile practice specifice, şi de a corecta, atunci când este cazul, eventualele greşeli ale elevilor.Pe lângă experiment se mai recomandă şi alte metode moderne de învăţare: descoperirea, problematizarea, întocmirea unor proiecte şi portofolii, etc. Alegerea metodei şi a tehnicilor didactice rămâne la latitudinea profesorului, care, cunoscând elevii şi stilurile de învăţare ale acestora, va adapta demersul didactic la particularităţile clasei şi ale elevilor.O metodă didactică aplicabilă mai ales în condiţiile în care laboratoarele şcolare nu dispun întotdeauna de materiale, instrumente şi echipamente de ultimă oră necesare în formarea tuturor competenţe prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională şi regăsite în acest modul este vizita de documentare sau de lucru la diferite instituţii sau agenţi economici ale căror laboratoare dispun de dotare corespunzătoare.Evaluarea cunoştinţelor şi a abilităţilor dobândite de elevi precum şi a progreselor realizate de aceştia se va corela cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională, evaluându-se doar competenţele prevăzute în modul, nu şi altele.Pe parcursul modulului se va realiza o evaluare formativă continuă, iar în final, o evaluare sumativă pentru verificarea dobândirii competenţelor specificate în Standardul de Pregătire Profesională.

Principala metodă de evaluare a competenţelor specifice acestui modul este proba practică. Pe lângă aceasta se mai pot utiliza : observarea sistematică, proiectul, portofoliul, tema în clasă, autoevaluarea. Probele de evaluare şi autoevaluare se pot concepe sub formă de fişe de observare, fişe de autoevaluare, fişe de evaluare ( teste) cuprinzând itemi obiectivi, semiobiectivi, subiectivi. Având în vedere faptul că determinările experimentale realizate în cadrul acestui modul sunt, de cele mai multe ori laborioase, executarea lor necesitând un interval mare de timp, nu va fi posibilă evaluarea tuturor abilităţilor practice dobândite de elev ( conform criteriilor de performanţă prevăzute în Standardul de Pregătire Profesional ) într-o singură şedinţă, ci se vor organiza mai multe evaluări , eventual pentru fiecare criteriu de performanţă în parte.


FIŞĂ DE OBSERVARE


Rezultat Feed-back

Modul 5 : Analiza instrumentală

Competenţa 13.1 : Efectuează determinări prin metode electrochimice de analiză

Criteriu de performanţă : d. Determinări cantitative prin metoda potenţiometrică




echipamentului specific de protecţia muncii Rezolvaţi toate sarcinile de lucru în limita timpului de lucru precizat

Sarcini de lucru :

a.Determinaţi valoarea pH-ului pentru fiecare din cele patru probe puse la dispoziţie, specificând în tabel care sunt etapele determinării şi care este natura mediului pentru fiecare probă în parte.

Evaluaturul pune la dispoziţia elevului cele patru probe numerotate de la 1 la 4, pH-metru, soluţii etalon pentru calibrarea aparatului, pisetă, hârtie de filtru, pahare Berzelius.

Nr. probei Etapele determinării Evaluator Data1. Se porneşte aparatul

Se usucă electrozii prin tamponare cu hârtie de filtruSe etalonează aparatul folosind soluţia bazică de Ph cunoscutSe curăţă electrozii prin spălare cu apă distilată din pisetă şi se usucă cu hârtie de filtruSe etalonează aparatul folosind soluţia neutră din punct de vedere acido – bazicSe curăţă electrozii prin spălare cu apă distilată din pisetă şi se usucă cu hârtie de filtruSe etalonează aparatul folosind soluţia acidă de Ph cunoscutSe curăţă electrozii prin spălare cu apă distilată din pisetă şi se usucă cu hârtie de filtruSe determină valoarea pH-ului pentru proba 1, care este 12,3, deci proba este bazică

2.Se curăţă electrozii prin spălare cu apă distilată din pisetă şi se usucă cu hârtie de filtruSe determină valoarea pH-ului pentru proba 2, care este 3,7, deci proba este acidă

3.Se curăţă electrozii prin spălare cu apă distilată din pisetă şi se usucă cu hârtie de filtruSe determină valoarea pH-ului pentru proba 3, care este 6,3, deci proba este acidă

4.Se curăţă electrozii prin spălare cu apă distilată din pisetă şi se usucă cu hârtie de filtruSe determină valoarea pH-ului pentru proba 4, care este 8,7, deci proba este bazicăSe curăţă electrozii prin spălare cu apă distilată şi apoi se introduc în paharul cu apă distilată în care se păstreazăSe opreşte şi se deconectează aparatul

Notă : Îndeplinirea de către elev a sarcinilor de lucru elaborate pe baza criteriilor de performanţă prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională se marchează prin bifarea căsuţelor respective. În momentul în care toate căsuţele au fost bifate evaluarea s-a încheiat. Dacă una sau mai multe sarcini de lucru nu au fost îndeplinite competenţa nu se poate valida . În acest caz elevului i se fac recomandări de către evaluator, urmând să se facă o reevaluare.

MODUL 6 : POLUAREA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI


Nr. crt

Unitatea de competenţă

Comptenţe individuale din unitate

Conţinuturi

1. 3. MANAGEMENTUL RELAŢIILOR INTERPERSONALE

3.1 Creează şi menţine relaţii profesionale

Ascultare activă: urmăreşte interlocutorul, nu întrerupe interlocutorul, preia argumentele interlocutorului

Dialog constructiv: oferă sugestii, ascultă sugestiile celorlalţi, formulează propuneri consensuale; exprimă un feedback pozitiv; cade de acord; face distincţie între fapte, opinii şi sentimente

Relaţii de cooperare: suport pentru dezvoltarea profesională a membrilor grupului, încredere în deciziile luate de grup, discutarea deschisă a iniţiativelor, analiza critică si evaluarea opiniilor în grup

Modalităţi de îmbunătăţire: factori determinanţi: personali, psiho-sociali, contextuali; metode de identificare a modalităţilor de îmbunătăţire: observare, analiza unor indicatori de coeziune socială, interviuri, culegere de mărturii, motivare, încurajare, integrare, redefiniri de rol, evitarea jocurilor de putere

3.2 Gestionează conflicte

Surse de conflict: neînţelegeri, interese şi obiective opuse/diferite

Modalităţi de rezolvare: renunţarea, forţarea, aplanarea, compromisul, confruntarea, feedback legat de performanţă şi acceptare

Mediere: ascultă părţile aflate în conflict şi le antrenează în adoptarea unei modalităţi de rezolvare

2. 14.POLUAREA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI

3.3 Gestionează aşteptările factorilor interesaţi

Factori interesaţi: persoanele implicate direct sau indirect în conflict

Roluri funcţionale: în calitate de manageri, colegi, clienţi

Interese: personale, psiho-sociale, contextuale

Anticipare şi satisfacere: asimilarea rolului factorilor interesaţi, comunicarea cu factorii interesaţi prin întrebări şi ascultare activă

14.1 Monitorizează fenomenul de poluare a apei

Surse de poluare a apelor:- naturale, artificiale, continue,

discontinue, accidentale, organizate, neorganizate

- pe ramuri industriale: agricultură, zootehnie, transporturi, activităţi menajere

Agenti poluanti:- fizici, chimici (organici si

anorganici), biologice, termici, solizi, lichizi, gazosi

Mod de dispersie a poluantilor:- evacuare in emisar, curenţi

transversali, turbulenţa, scurgeri in sol

Impactul poluării apelor asupra mediului:- asupra organismelor- eutrofizarea apelor

14.2.Monitorizează fenomenul de poluare a aerului

Surse de poluare a aerului:- naturale şi artificiale- fixe şi mobile- procese industriale, combustie,

agricultura, mijloace de transportAgenţi poluanţi ai aerului- după starea de agregare- după acţiunea asupra organis –mului Mod de dispersie a poluanţilor:- vântul, calmul atmosferic, turbulenţa, umiditatea aerului,

temperatura. Impactul poluării aerului asupra mediului:- asupra organismului : boli

profesionale, intoxicaţii, alergii boli cancerigene - asupra vegetaţiei, apei, solului

14.3.Monitorizează fenomenul de poluare a solului

Surse de poluare a solului:- interioare, exterioare - reziduri menajere, industriale,

agrozootehnice, radioactiveAgenţi poluanţi ai solului- reziduuri solide, lichide,- substanţe radioactive- microorganisme patogeneMod de dispersie a poluanţilor:- direct, indirect Impactul poluării solului asupra mediului:- contaminarea om- sol-om- efecte asupra mediului eroziunea,

sărăturarea 14.4 Controlează aplicarea măsurilor de protecţie a calităţii apelor

Instalaţii de epurare mecanică a apelor uzate - grătare rare şi fine - grătare fixe, demontabile şi mobile - grătare cu curăţire manuală şi

mecanică - site bandă, - Deznisipatoare orizontale şi

verticale - Deznisipatoare cu curăţire manuală

şi mecanică - Separatoare pentru grăsimi libere şi

în stare coloidală , pentru gudroane - Decantoare orizontale şi verticale cu

funcţionare continuă şi intermitentăInstalaţii de epurare chimică a apelor uzate

- gospodăria de reactrivi, camera de amestec, camera de reacţie, bazinele de decantare Instalaţii de epurare biologică a apelor uzate - peliculă biologică din biofiltre - Biofiltre cu funcţionare continu şi discontinuă- Epurarea cu nămol activ, bazine de

aerare pneumatice, mecanice şi mixte

14.5 Controlează aplicarea măsurilor de protecţie a calităţii aerului

Metode şi mijloace de purificare a aerului :- Fizice:uscate,umede,combinate- Chimice:prin spalare, reducere,

separare, absorbţie, adsorbţie Reţinerea suspensiilor solide: - Camere de liniştire, cicloane, filtre,

scrubereReducerea oxizilor de azot - Tratarea oxizilor de azot pe cale

uscată şi umedă Metode pentru desulfurare: -înainte si după combustie, prin absorbţie Legislaţie :-Legea 137/ 1995 cap. III, secţiunea a 2-a

14.6 Controlează aplicarea măsurilor de protecţie a calităţii solului

Distrugeri :Eroziune de suprafaţă, alunecări, prăbuşiri, acidifierea, sărăturarea, exces de umiditate Prevenire:Lucrări specifice- arătura în spinări, parcele cu gropi Legislaţie :Legea 137/ 1995 Cap.II secţiunea a3-a, cap.III, secţiunea a3-a

14.7. Interpretează efectele majore ale poluării mediului

Efecte majore :-efectul de seră, ploile acide, degradarea stratului de ozon Cauzele :-gaze de seră, SO2 , NOx , gaze cu conţinut de carbon, azot, clor, brom, hidrogen, Impactul :-Încălzirea planetei şi consecinţele care decurg din aceasta, poluarea apelor şi solului, poluarea de natură radiantă, maladii infecţioaseOrganizaţii :naţionale - APM, MAPAMinternaţionale- UNESCO, FAO, AIEA, OMS, UICN,Convenţii internaţionaleConferinţa de la Stockholm 1972, Convenţia de la Viena, Protocolul de la Montreal, Convenţia Cadru pentru Schimbări climatice 1992, Conferinţa de la Rio de Janeiro 1992, protocolul de la Kyoto 1997


Conform planului de învăţământ, modulului 6 POLUAREA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI( practica comasată) îi sunt alocate un număr total de 120 ore.Modulul se dezvoltă pe parcursul a 120 de ore şi constituie practica comasată desfăşurată în 4 săptămâni. Rămâne la latitudinea şcolii impărţirea pe semestre a numărului de săptămâni.Se recomandă ca orele să fie efectuate de către profesorul de specialitate cu clasa împărţită în grupe

Ordinea cronologică recomandată pentru parcurgerea conţinuturilor este cea din tabelul de corelare competenţe –conţinuturi, dar poate fi oricare alta, la alegerea profesorului. Se impune doar tratarea succesivă a conţinuturilor corespunzătoare aceleiaşi competenţe. Numărul de ore recomandat, orientativ, pentru aceste conţinuturi este prezentat în tabelul de mai jos

Nr.crt. Conţinuturi Total ore 1. Monitorizarea fenomenului de

poluare a apeia) Identificarea surselor de poluare a apelorb)Identificarea agenţilor poluanţi ai apelor c) Interpretarea modului de dispersie a poluanţilor apelord)Evaluarea impactului poluării apelor asupra mediului

24

2. Monitorizarea fenomenului de poluare a aeruluia) Identificarea surselor de poluare a aeruluib)Identificarea agenţilor poluanţi ai aerului în funcţie de sursele de poluarec)Interpretarea modului de dispersie a poluanţilor aerului d)Evaluarea impactului poluării aerului asupra organismelor vii si asupra mediului

12

3. Monitorizarea fenomenului de poluare a soluluia) Identificarea surselor de poluare a soluluib)Identificarea agenţilor poluanţi ai soluluic)Interpretarea modului de dispersie a poluanţilor solului d)Evaluarea impactului poluării solului asupra mediului

18

4. Controlarea aplicării măsurilor de protecţie a calităţii apelora)Supravegherea procesului de epurare mecanică a apelor uzate b)Supravegherea procesului de

epurare chimică a apelor uzate c)Supravegherea procesului de epurare biologică a apelor uzate d)Urmărirea aplicării legislaţiei in vigoare privind protecţia apelor

18

5. Controlarea aplicării măsurilor de protecţie a calităţii aeruluia)Identificarea metodelor şi mijloacelor de purificare a aerului b)Supravegherea metodelor de reţinere a suspensiilor solide din gazele de ardere c)Supravegherea procedeelor de reducere a oxizilor de azot din gazele de ardere d)Supravegherea metodelor pentru desulfurarea gazelor de ardere Urmărirea aplicării legislaţiei în vigoare privind protecţia atmosferei

12

6. Controlarea aplicării măsurilor de protecţie a calităţii solului a)Identificarea distrugerilor provocate de ape şi vânt şi a celor biochimice. b)Supravegherea măsurilor de prevenire a poluării solului. c)Urmărirea aplicării legislaţiei in vigoare privind protecţia solului, a subsolului şi a ecosistemelor terestre . d)Urmărirea aplicării legislaţiei in vigoare privind regimul îngrăşămintelor chimice şi al pesticidelor.

18

7. Interpretarea efectelor majore ale poluării mediuluia)Caracterizarea efectelor majore ale poluării mediuluib) Identificarea cauzelor care produc fenomene majore de poluare a mediuluic) Interpretarea impactului poluării mediului la nivel mondiald) Recunoaşterea organizaţiilor naţionale şi internaţionale implicate în protecţia mediului e) Interpretarea convenţiilor internaţionale in domeniul protecţiei mediului

18

TOTAL 120

Precizăm că numărul de ore alocate fiecărei teme este orientativ.

Se recomandă ca orele de Practică Comasată să se desfăşoare pe teren unde elevii au posibilitate să urmărească schimbările care apar la factorii de mediu., cu clasa împărţită în două grupe de minim 10 elevi. Colaborarea cu agenţi economici precum şi cu Agenţiile teritoriale de Protecţia Mediului este deosebit de importantă pentru parcurgerea acestui modul. În demersul didactic se vor utiliza fişe de lucru sau fişe de observaţie, aplicând metodele didactice precizate anterior. Elevii vor intocmi referate care poate fi utilizat de către profesor ca instrument de evaluare curentă. De asemenea, referatele pot fi utilizate pentru întocmirea de către elevi a unor portofolii sau proiecte utilizate, de asemenea , pentru evaluarea acestora.Rolul profesorului în cadrul orelor de practică comasată este de a supraveghea atent activitatea elevilor, de a-i îndruma pe aceştia şi de a corecta, atunci când este cazul greşelile făcute de aceştia. Pentru formarea competenţelor prevăzute de programă se recomandă utilizarea unor metode de predare–învăţare , active/ interactive cum ar fi învăţarea prin descoperire problematizarea , joc de rol , studiul de caz, proiecte de lucru, portofolii, etc.Strategiile de predare presupun alegerea metodei în funcţie de obiectivele propuse. Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza şi de a adapta procesul didactic la particularităţile elevilor.Profesorul are libertatea de a alege metodele şi tehnicile didactice şi de a propune noi activităţi de învăţare în măsură să asigure formarea competenţelor specifice prevăzute de programă. Exersarea abilităţilor cheie se va realiza ori de câte ori este posibil pe parcursul instruirii, când conţinuturile şi activităţile de învăţare o permit.

Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în modul.Chiar dacă se exersează şi alte competenţe cheie în procesul de predare-învăţare, precizăm că se va evalua numai competenţa cheie cuprinsă în modul. O competenţă se evaluează o singură dată.

Principala metodă de evaluare a competenţelor specifice acestui modul este proba practică. Pe lângă aceasta se mai pot utiliza : observarea sistematică, proiectul, portofoliul, tema în clasă, autoevaluarea. Probele de evaluare şi autoevaluare se pot concepe sub formă de fişe de observare, fişe de autoevaluare, fişe de evaluare ( teste) cuprinzând itemi obiectivi, semiobiectivi, subiectivi.


FIŞĂ DE OBSERVARE


Rezultat Feed-back

Modul 6 : Poluarea şi protecţia mediului

Competenţa 14.1 : Monitorizarea fenomenului de poluare a apei

Criterii de performanţă : a) Identificarea surselor de poluare a apelorb)Identificarea agenţilor poluanţi ai apelor c) Interpretarea modului de dispersie a poluanţilor apelord)Evaluarea impactului poluării apelor asupra mediului

Instrucţiuni pentru candidat : Citiţi cu atenţie sarcinile de lucru ; Solicitaţi lămuriri evaluatorului în cazul unor neclarităţi la cerinţele din sarcinile de lucru Deplasaţi-vă pe teren la agentul ecomomic Asiguraţi-vă de îndeplinirea condiţiilor de protecţia şi securitatea muncii precum şi de existenţa

echipamentului specific de protecţia muncii

Sarcini de lucru : Intocmiţi un proiect cu tema: Agentul economic X, sursă de poluare a râului Mures, urmărind etapele :

Identificarea agenţilor poluanţiInterpretarea modului de dispersie a poluanţilorEvaluarea impactului poluării apei asupra mediului

Nr. probei Etapele determinării Evaluator Data1. Identificarea agenţilor poluanţi2 Interpretarea modului de dispersie a

poluanţilor

3. Evaluarea impactului poluării apei asupra mediului

Notă : Pentru fiecare criteriu de performanţă s-au elaborat sarcini de lucru. Realizarea acestora de către elevi se marchează prin bifarea căsuţelor respective

MODUL 7 : CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII



2.GÂNDIRE CRITICĂ ŞI REZOLVARE DE PROBLEME

2.1 Identifică probleme complexe

Situaţii problemă : modificarea biodiversităţii, accidente ecologice

Anticiparea problemei: corelarea factorilor determinanţi cu situaţia problemă

Definirea problemei: redactarea unui document scris în care prezintă problema complexă

Reflectarea: pune întrebări relevante asupra problemei; compară situaţia problemă cu situaţia normală; emite idei privind rolul lui în rezolvarea problemei

2. 2 Rezolvă probleme Soluţii posibile: alegerea unei soluţii

optime în vederea soluţionării unui accident ecologic sau restaurării biodiversităţii

Selectare: compara si analizează soluţiile posibile şi decide

Justificare: argumentare pe baza criteriilor utilizate in selectarea soluţiei

Întocmire: stabilirea unui plan (obiective, resurse, activităţi, timpi de rezolvare, riscuri) de rezolvare a unui accident ecologic

Aplicare: punerea în practică şi monitorizarea acţiunilor prevăzute

2.3 Evaluează rezultatele obţinute

Stabilirea punctelor tari şi a celor slabe pentru planul de rezolvare a unui accident ecologic

Aplicarea rezultatelor: compară rezultatul obţinut cu cel dorit; aplică măsuri de corecţie, dacă este cazul

Feed-back: concluzii, calificative proprii şi de la alte persoane

Analizarea metodei: resurse, acţiuni, responsabilităţi; generează şi extinde idei, sugestii alternative în scopul îmbunătăţirii metodei aplicate

16. CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII

16.1 Monitorizează biodiversitatea locală şi zonală

Tipuri de biodiversitate: genetică, specifică, a ecosistemelor, a peisajului

Metode de studiu: indici de biodiversitate, releveuri, bioforme, geoelemente, indici autoecologici, abundenţă, frecvenţă

Prelucrarea datelor: spectre ecologice

16.2 Analizează factorii care conduc la modificarea biodiversităţii

Factori ce modifică biodiversitatea : factorul istoric, heterogenitatea mediului, competiţia, predatorismul, variabilitatea climatică, productivitatea

Zone de studiu: ecosistem de câmpie, pădure, lac, râu

Reprezentări grafice: histograme, reprezentări liniare, exponenţiale sau logaritmice

16.3 Protejează biodiversitatea la nivel local, zonal şi naţional

Legislaţie: Legea nr. 137/1995, cap. III, secţiunea 4, Legea 106/1996, Legea 26/1996

Zone protejate: UICN, Parcul Naţional Retezat, Parcul Naţional Piatra Craiului, Rezervaţia Biosferei Delta Dunării

Măsuri de protecţie: Interzicerea păşunării, oprirea defrişărilor, respectarea regimului de rezervaţie ştiinţifică şi arie strict protejată

16.4 Analizează modificarea biodiversităţii în cazul unor accidente ecologice

Cauze: alunecări de teren, erupţii vulcanice, taifunuri, cutremure, incendii, deversări de produse petroliere, tăieri neraţionale

Efecte : modificarea habitatelor, distrugerea biodiversităţii

Măsuri : reîmpăduriri, repopularea ariilor afectate cu speciile dispărute

16.5 Promovează conceptul de conservare a biodiversităţii în concordanţă cu cel la nivel mondial

Legislaţie: Convenţia de la Rio de Janeiro, Convenţia de la Kyoto, Convenţia de la Ramsar

Zone protejate: UICN, rezervaţii floristice, faunistice, peisagistice, geologice, mixte

Măsuri de protecţie: interzicerea păşunării, oprirea defrişărilor, respectarea regimului de rezervaţie ştiinţifică şi arie strict protejată


Modulului 7 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII îi sunt alocate conform planului de învăţământ un număr total de 132 ore / an (4 ore / săptămână), care se desfăşoară paralel cu modulele 1-4. Ordinea cronologică recomandată pentru parcurgerea conţinuturilor este cea din tabelul de corelare competenţe – conţinuturi, dar poate fi oricare alta, la alegerea profesorului impunându-se doar tratarea succesivă a conţinuturilor corespunzătoare aceleiaşi competenţe, ordinea competenţelor nefiind obligatorie. Numărul de ore recomandat pentru aceste conţinuturi este prezentat în tabelul de mai jos :

Nr. crt. Conţinuturi Total ore1. Monitorizarea biodiversităţii locale şi zonale

a) Studierea conceptului de biodiversitate b) Compararea tipurilor de biodiversitate şi a

caracteristicilor acestora c) Aplicarea metodelor de studiu a biodiversităţii d ) Utilizarea determinatoarelor şi truselor de teren e) Executarea releveelor f) Prelucrarea datelor obţinute, în laborator

52

2. Analizarea factorilor care conduc la modificarea biodiversităţii a) Evidenţierea factorilor care produc modificări ale biodiversităţii b) Compararea influenţei diverşilor factori asupra gradientului de biodiversitate al diverselor zone c) Analizarea unor rezultate obţinute pe teren d) Executarea de reprezentări grafice

20

3. Protejarea biodiversităţii la nivel local, zonal şi naţional a) Implementarea legislaţiei în vigoare referitor la

conservarea biodiversităţii şi regimului ariilor şi zonelor protejate

b) Studierea zonelor şi ariilor protejate la nivel local şi zonal

c) Cunoaşterea măsurilor de protecţie a biodiversităţii la nivel naţional

d) Cunoaşterea rezervaţiilor şi ariilor protejate naţionale

20

4. Analizarea modificării biodiversităţii în cazul unor accidente ecologice a) Evidenţierea cauzelor care au condus la

accidentele ecologice b) Analizarea efectelor accidentelor ecologice

asupra biodiversităţii c) Aplicarea măsurilor concrete necesare în vederea

restabilirii biodiversităţii în zonele afectate de accidente ecologice

d) Monitorizarea zonei în care s-a produs un accident ecologic

20

5. Promovează conceptul de conservare a biodiversităţii în concordanţă cu cel la nivel mondial a) Implementarea legislaţiei în vigoare referitor la

conservarea biodiversităţii şi a regimului ariilor şi zonelor protejate

b) Studierea zonelor şi ariilor protejate la nivel mondial

c) Cunoaşterea măsurilor de protecţie a biodiversităţii la nivel mondial

20

TOTAL 132

Numărul de ore alocate fiecărei teme în parte este orientativ, profesorul rămânând a hotărî asupra acestora în funcţie de resursele materiale de care dispune şi de importanţa pe care o acordă fiecărei teme.

Orele de instruire teoretică vor avea un caracter activ – participativ din partea elevilor, în demersul didactic utilizându-se fişe de lucru sau fişe de observaţie, aplicând metodele didactice precizate anterior. Activităţile practice se vor desfăşura exclusiv pe teren, pentru ca datele obţinute pe teren să fie apoi prelucrate în timpul orelor. Modulul CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII are un caracter predominant aplicativ, de aceea e necesar ca cele 4 ore să fie grupate în cadrul orarului pentru a permite activităţile aplicative de teren.

Formarea , la elevi , a competenţelor prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională şi cuprinse în programă presupune aplicarea unor metode activ – participative de predare – învăţare. Fiind un modul cu caracter practic – aplicativ o pondere foarte mare în cadrul acestor metode o ocupă experimentul. Acesta va fi realizat atât de către profesor, cu caracter demonstrativ, cât şi de către elevi, pentru dobândirea unor abilităţi cu caracter practic. Pe lângă experiment se mai recomandă şi alte metode moderne de învăţare: descoperirea, problematizarea, întocmirea unor proiecte şi portofolii, etc. Alegerea metodei şi a tehnicilor didactice rămâne la latitudinea profesorului, care, cunoscând elevii şi stilurile de învăţare ale acestora, va adapta demersul didactic la particularităţile clasei şi ale elevilor.

O metodă didactică aplicabilă mai ales în condiţiile în care laboratoarele şcolare nu dispun întotdeauna de materiale, instrumente şi echipamente de ultimă oră necesare în formarea anumitor competenţe prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională este vizita de documentare sau de lucru la diferite instituţii sau agenţi economici ale căror laboratoare dispun de dotare corespunzătoare.

Evaluarea cunoştinţelor şi a abilităţilor dobândite de elevi precum şi a progreselor realizate de aceştia se va corela cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională, evaluându-se doar competenţele prevăzute în modul, nu şi altele. Pe parcursul modulului se va realiza o evaluare formativă continuă, iar în final, o evaluare sumativă pentru verificarea dobândirii competenţelor specificate în Standardul de Pregătire Profesională.

Principala metodă de evaluare a competenţelor specifice acestui modul este proba practică. Pe lângă aceasta se mai pot utiliza : observarea sistematică, proiectul, portofoliul, tema în clasă, autoevaluarea. Probele de evaluare şi autoevaluare se pot concepe sub formă de fişe de observare, fişe de autoevaluare, fişe de evaluare ( teste) cuprinzând itemi obiectivi, semiobiectivi, subiectivi.Exemplu de instrument de evaluare :

Modulul 7: Conservarea biodiversităţii

Competenţa 16. 2: Planifică acţiuni pentru rezolvarea unei probleme complexe

Criterii de performanţă:

(a) Identificarea alternativelor de rezolvare a problemei

(b) Alegerea soluţiei optime de rezolvare a problemei

(c) Întocmirea planului de rezolvare a problemei

(d) Aplicarea planului de rezolvare a problemei în contextul determinat

Condiţii de aplicabilitate:

Alternative: consultare, exersare, observare, eşantionare, testare, măsurare

Soluţie optimă: proiectarea unui rezultat dezirabil într-o situaţie dată (în funcţie de alternativele de rezolvare)

Plan de rezolvare: analiza cost - beneficii, obiective, metode, resurse, activităţi, mijloace şi căi de realizare, mod de evaluare

Context determinat: ordinea de realizare din plan, timpul de rezolvare, colaborarea cu alţi parteneri, anticipări de riscuri personale, obstacole şi efecte secundare


Citiţi cu atenţie sarcinile de lucru ; Solicitaţi lămuriri evaluatorului în cazul unor neclarităţi la cerinţele din sarcinile de lucru Rezolvaţi toate sarcinile de lucru în limita timpului de lucru precizat

Sarcini de lucru :

Elaboraţi un plan de acţiune pentru refacerea unui ecosistem acvatic afectat de o deversare masivă de cianuri după model.

Evaluatorul pune la dispoziţia elevului fişe cu etapele planului de acţiune care urmează să fie completat.

PLAN DE ACŢIUNE

1. Localizarea zonei afectate:2. Data:3. Obiective propuse:

a)b)c)d)

4. Durata preconizată:5. Metode de realizare:6. Resurse necesare:7. Activităţi propuse:

Activitatea propusă Rezultatul aşteptat Rezultatul obţinut

8. Riscuri:9. Observaţii:

Notă : Îndeplinirea de către elev a sarcinilor de lucru elaborate pe baza criteriilor de performanţă prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională este obligatorie. În momentul în care toate sarcinile de lucru au fost îndeplinite evaluarea s-a încheiat. Dacă una sau mai multe sarcini de lucru nu au fost îndeplinite competenţa nu se poate valida . În acest caz elevului i se fac recomandări de către evaluator, urmând să se facă o reevaluare.

PARCURGEREA MODULELOR LA CLASA A XI-ACALIFICAREA: TEHNICIAN ECOLOG ŞI PROTECŢIA CALITĂŢII MEDIULUI

Modulul Credite 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 331 0,52 0,53 24 25 1,57 36 3

M 1 : IGIENA ŞI POTECŢIA MUNCII ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI MEDIULUIM 2 : MANAGEMENTUL CALITĂŢII ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI MEDIULUIM 3 : OPERAŢII DE BAZĂ ÎN LABORATORM 4 : ANALIZA CHIMICĂ CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂM 5 : ANALIZA INSTRUMENTALĂM 6 : POLUAREA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI ( Practică comasată )M 7 : CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII ( CDL )

curric tehn ecolog si prot calitatii xi

Documents