1

Curioziti din viaa broatelorBroasca roie de pdure ajunge pn la 8 cm lungime. Dintre broatele noastre este cea care urca la cea mai mare altitudine (2200 m). Are un mod de via jumtate terestru si jumtate acvatic. Pe sol, prefera pajitile umede sau frunziul pdurilor. Este un animal mai mult nocturn, numai exemplarele juvenile duc un mod de via diurn. Hrana este reprezentat de viermi, molute, artropode. Dei nu este ocrotita, specia este vulnerabila, necesitnd protecie n special n perioada de reproducere cnd adulii se aduna n aceeai balt de pe suprafee mari si sunt deseori mcelrii de om, care le consuma picioarele posterioare. Brotcelul triete pretutindeni unde gaseste ap si arbori, tufisuri sau stuf, urcnd pna la 1000 m altitudine. Este singura broasca arboricol din Europa. Datorita coloritului de protectie nu se fereste cnd este descoperita si nu ncearca sa fuga. Duce o viata crepuscular-nocturna, dar are si activitate diurna stnd uneori pe frunze la soare si vnnd insecte. Orcie puternic n timpul noptii n perioada de reproducere. Se hrnete cu diferite nevertebrate, predominnd formele zburatoare. Dusmanii brotcelului sunt reprezentati de pasari rapitoare si serpi. Este oarecum aparat de coloritul sau asemntor mediului n care triete fcndu-se nevzut n frunzisul arborilor. Specia este sensibila la poluare si uscaciune i necesita masuri locale de protectie. Broasca raioasa verde ajunge pna la 11 cm iar masculul este mai mic dect femela. Este o specie comuna n zonele colinare si de cmpie, dar poate fi ntlnita si n zonele de deal sau mai rar montane. Populatiile cele mai numeroase se gasesc pe nisipul dunelor marine, si n stepa. Vneaz nevertebrate care cad ametite de lumina becurilor exterioare. Suporta mult mai bine seceta dect broasca rioasa brun si chiar (lucru exceptional pentru amfibieni) apa srat. Ziua sta ascunsa n galerii de rozatoare sau sapate de ea, ori n crapaturile zidurilor, iesind dupa apusul

2

soarelui pentru a se hrani. Hrana este reprezentata n special de insecte si miriapode, fiind o specie folositoare. Nu are dusmani din cauza toxicitatii tegumentului. Broasca raioasa bruna poate fi ntlnita n livezi, pduri, culturi si n jurul asezarilor umane, n crapaturile zidurilor si n pivnite. n mod normal merge, sare doar cnd este n pericol. Uneori, pentru a se apara, se umfla si se ridica pe cele patru membre, devenind amenintatoare. Ziua sta ascunsa n galerii sapate cu labele posterioare, care au un tubercul metatarsal mare adaptat sapatului. Vneaza noaptea. Hrana consta n melci, rme, diverse artropode dar si multe coleoptere distrugnd multi daunatori ai culturilor agricole, ndeosebi coropinie, fiind astfel folositoare. Datorita tegumentului veninos are mai putini dusmani. Printre acestia se numara o specie de muste (Lucilia bufonivora) care i paraziteaza cavitatile nazale, periclitndu-i astfel viata.

Reglarea termica la broastele testoase Broastele testoase, alaturi de pesti si toate celelalte reptile, sunt animale cu temperatura corpului variabila (poikilotermice).Pentru asigurarea unei temperaturi corespunzatoare organismului, testoasele au nevoie de anumite conditii, in afara carora nu pot trai. In acest sens, cand este necesara o temperatura mai ridicata, se expun la baile de soare sau se deplaseaza dintr-un loc in altul in ritm alert. Cand se expun la soare, broastele testoase se urca pe stanci sau copaci inclinati, unde stau nemiscate o perioada lunga de timp, absorbind cantitatea de caldura necesara.Atunci cand temperatura corporala este prea mare, testoasele, pentru a-si regla temperatura (indeosebi cele terestre), cauta locuri umbroase, iar cele acvatice plonjeaza in apa.

Aceasta autoreglare se poate efectua numai in conditiile in care broastele testoase beneficiaza de posibilitatea de adaptare, deoarece, daca le mentinem la temperaturi constante o durata lunga de timp, exista riscul de a le provoca moartea.