CURENTE, STILURI ȘI LIMBAJE

CURS 1:

Pentru examen:

1. Un subiect de la curs2. Un subiect personalizat – prezentat oral

Bibliografie: Rene Remond - ,,Privire asupra secolului” - ed. Nemira (2008)

Împărțirea în secole este artificială, făcută de om. Datorită unor conjuncturi istorice s-a ales sistemul zecimal (secolul – 100 de ani, deceniul – 10 ani, etc.). Totul se rezumă la alegerea unui eveniment major (acesta poate constitui înființarea unui oraș sau nașterea unui lider spiritual – Iisus, etc.).

EX: Anul Facerii Lumii – 5571 (anul actual)

Odată cu migrațiile, culturile mai organizate (de pildă cele europene) încep să își impună gradele de gândire:

Există două tipuri de secole:

a. Aritmeticeb. Istorice

,,La trecerea dintr-un secol în altul, natura nu se schimbă, doar oamenii trag cu puștile și tunurile” – Thomas Mann - ,,Muntele vrăjit”.

Secolul pune ordine în organizarea societății (ex: secolul lui Pericle – sec. istoric de 50 de ani).

Secolul al XX-lea:

Din punct de vedere istoric are 75 de ani (este ca o paranteză istorică a comunismului rus):

- 1.august.1914 (Primul Război Mondial) – 9.noiembrie.1989 (căderea Zidului Berlinului)

Acesta se poate împărți la rândul lui în mini-secole:

- 1914-1945 (Al Doilea Război Mondial)- 1945 (Războiul Rece) – 1989.

Obs: Războiul poate constitui un criteriu primordial.

,,Le fin du siecle”:

- Sec. XVIII: 1789 (Revoluția Franceză) – 1815 (expulzarea lui Napoleon pe insula Elba)- Sec. XIX: expoziția exotică de la Paris (Debussy, Ravel) – pleiada de filosofi de la Wien

(Freud) – apariția cinematografului.- Sec. XX: 1989 – 11 septembrie 2001 (începutul sec. XXI și atentatul din U.S.A)

1991 – apariția internetului.

Caracteristicile secolului XX:

Secolul XX este caracterizat de schimbare, pe când secolul XIX este supranumit ,,secolul revoluțiilor”.

- Memoria și arhivarea ei- Creșterea demografică fără precedent (crește de 4 ori față de secolul precedent)- Viteza crescătoare a desfășurării evenimentelor- Globalizarea sau mondializarea (obținută după anul 1945 – comunicarea între țări prin

călătorii, etc.)- Dispariția spațiului (implică suprimarea decalajelor comunicării).

Imaginea negativă a secolului XX:

- Se referă, cu precădere, la cele două Războaie Mondiale care au un specific mai original față de celelalte războaie (numărul masacrelor este mai consistent).

- Combinația de barbarie și metodă: atât Fascismul cât și Comunismul au marcat profund atât social cât și genetic influențând arta și sistemele artistice.

- Inventarea Totalitarismului (adică, asocierea puterii cu o ideologie prin negarea altor valori morale superioare).

- Artistul este definit ca ,,engineer” – inginer al sufletelor.

De aici – apariția secolului ca profund inuman (prin pierderea a cel puțin unui membru al familiei în urma războaielor).

Imagina pozitivă a secolului XX:

- Prelungirea vieții datorită descoperirilor din domeniul medicineiEx: descoperirea penicilinei (Al.Fleming) provine din mucegai.

- Igiena este îmbunătățită (săpunul, grupuruile sanitare)- Regimul alimentar mai sănătos (apare nutriționismul)

- Îmbunătățirea condițiilor de viață- Reducerea timpului de lucru și a efortului fizic (proletariatul milita pentru reducerea

timpului de muncă).

Progresul tehnic este corelat cu progresul social:- Apariția mijloacelor de transport în comun- Emanciparea femeilor (mai ales spre a doua jumătate a secolului).

Reîntoarcerea democrației în trei valuri:1. 1970: Portugalia, Spania și Grecia2. 1980: America de Sud, Chile, Argentina și Uruguay3. 1990: Europa de est.

După 1950 se înființează O.N.U cu o nouă viziune asupra relațiilor internaționale.

CURS 2:

Semnificația titlului cursului și nașterea Modernismului:

,,curente, stiluri, limbaje” – reprezintă concepte și reflectă o ordine ierarhică, intrinsecă.

CURENTUL :

- o mișcare estetică, influențată de contextul istoric, geografic, cultural- o mișcare ideatică care se cristalizează într-o formă dogmatică, la care se poate atribui

o etichetă, un label.- o mișcare comprehensivă și diversă care conține o caracteristică principală ce poate fi

exprimată prin echilibru, plentitudine, expansivitate, negare.Curentele se manifestă în plan artistic prin ceea ce numim ,,stiluri”.

STILUL: reprezintă o reevaluare istorică prin invențieStilul se manifestă prin ,,limbaje”.

EX: curentul Baroc, stilul italian, limbajul – Vivaldi, Corelli, Scarlatti.

Stiluri

Limbaje

Charles Rosen împarte Romantismul în trei generații:1. Weber, Schubert, Schumann, Mendelssohn, Chopin

Stiluri: vienez, german

2. Berlioz, Brahms, Verdi, Wagner, Tschaikovsky

3. Dvorak, Bruckner, Mahler, Strauss

4. (Sibelius, Rachmaninov, Strauss) – postromantism/modernism.

Nașterea Modernismului:- Se manifestă prin stiluri diverse – Impresionism, Expresionism, Neoclasicism, Vitalism

(integrarea folclorului în muzica simfonică).- Se împarte în:

a. Prima avangardă (până în 1948)b. A doua avandargă (din 1948 în 1960 când apare Postmodernismul).

Spirala istoriei muzicii – fiecare nou curent apărut îl va nega pe cel precedent:

UNITATE ECHILIBRU DEZECHILIBRU/ EXCES/DIVERSITATEArs Antiqua Ars NovaRenașterea Barocul

Modernismul Clasicismul Romantismul

Contextul în care apare Modernismul se caracterizează printr-o atitudine antiromantică (negativă) și ține de contextul socio-politic și situarea artistului vis-a-vis de ceilalți semeni.

FUNCȚIA CREATOARE

A ARTISTULUI

XVII XVIII XIX XX XXIArtizan meșteșugar

Beethoven-Geniu(ascultare atentă)

Geniu Ciudat Supraom-SchonbergStravinsky,,Der

volkommene Capellmaister” - Mattheson

Paloarea SupraomMoartea timpurie

WagnerNietzsche

1960:-Cercetător-Om de știință

Variante ale inceputului modernității:1. 1894: anul premierei ,,Prèlude á l’aprés-midi d’un faune”a lui Claude Debussy –

poem coregrafic după poezia lui Mallarmé.2. 1906: ,,Salome” a lui Richard Strauss (după Oscar Wilde – coincide cu începutul

Expresionismului german)3. 1913: ,,Sacre du printemps” a lui Igor Stravinsky.

Variantele acestea se fac după tradițiile muzicale franceze, germane și ruse.

CURS 3:

Tradiția franceză:

- Pictura și sculptura franceză ating cote maxime după Expoziția Universală de la Paris (1889). Evenimentul acesta importă o sumedenie de emergențe exotice (artefacte, artizanat din Asia).

- Eric Satie este și el atras de expoziție alături de Debussy și Ravel, însă el aduce in muzica sa și influențe românești (secunde mărite - ,,Gnosiennes”, ,,Gymnopedies”).Debussy suferă o transformare mentală după acest eveniment, potrivindu-se ca o mănușă pentru activitatea sa componistică. El este atras totodată de muzica chinezească și de gamelanul din Bali (muzica indoneziană cu cele două sisteme).

- Această expoziție a jucat un rol important în mentalitatea componistică a lui Debussy (după ce Wagner a fost promotorul și criticul) reluând influențele din muzica rusă (a lui Musorgski) bazate pe influențele medievale franceze și cele exotice (muzica chinezească, indoneziană, gamelanul din Bali -> HEXATONIA Acordul nonei de dominantă (muzica medievală, pentatonie de panglică – paralelisme de acorduri major/minore - ,,Catedrala scufundată” a lui Debussy).

- Ravel va insista foarte mult pe acordul nonei de dominantă.

- 1894: lucrarea care este considerată începutul modernității – poemul coregrafic ,,Prèlude á l’aprés-midi d’un faune” – Cl. Debussy.Forma: ABA ce conține 12 variațiuni , tema fiind emisă de flaut.

Caracteristicile piesei:- Transparența dată de: armonie, dinamică, registre, orchestrație (divizii la coarde)- Diafan, fluiditate, mișcări conturate vag.

Un prim curent/ stil este Impresionismul francez în cadrul marelui curent modern -> MUZICA HEDONISTĂ (care invocă plăcere).

Tradiția autro-germană:

1906: are loc premiera operei ,,Salomé” de Richard Strauss (la Graz). Tot în 1906 se înființează Societatea de Concerte Private a lui Arnold Schonberg la Wien.

Spre deosebire de Debussy care își alege un text unde este invocată vechea Arcadie (trimiterea la mitologia antică greacă – după poemele lui Mallarmé), Strauss alege subiecte din tradițiile importante ale Europei:

- În ,,Elektra”: subiectul este războiul troian- În ,,Salomé”: subiectul se referă la Iudeea și Palestina înainte de venirea lui Hristos.

Tot în această operă, personajul cheie este regăsit chiar în titlul acesteia, Salomeea, fiica fratelui lui Irod și a Iroadiadei (soția lui Irod). Ea se îndrăgostește de Johannan (Ioan Botezătorul). Acesta o respinge, considerând-o fructul pacatului.

După ,,Elektra” Strauss își schimbă cu totul registrul vizionar, compunând romantica lucrare - ,,der Rosenkavalier”.

Premiera ,,Salomeei” a fost importantă din punct de vedere muzical, chiar și Schonberg vine la Graz pentru a fi martor la premiera acesteia. Componentă importantă a operei, fiind cântată și separat este ,,Dansul celor 7 văluri” (o combinație între vals si influențe orientale).

Tradiția rusă:

1913: premiera baletului ,,Sacre du printemps” a lui Igor Stravinsky, din 27 mai, stârnește un scandal. Din perspectiva globală, este considerat evenimentul de referință pentru acest ,,fin du siecle” al modernismului.

Ideea baletului: tradiția precreștină, păgână, având loc un ritual de sacrificare a unei fecioare în scopul mulțumirii naturii (se poate face o paralelă cu legenda meșterului Manole).Serghei Diaghilev: la începutul secolului inaugurează ,,Le balet ruse”. El racola tinerii compozitori care promiteau, și le dădea comenzi (Debussy - ,,Jeux”, Ravel - ,,Daphne și Chloe”, Stravinsky – acolitul lui Rimski Korsakov - ,,Pasărea de foc” (1911) – scris după o poveste rusească, subiectul este tot unul folcloric, un basm despre două entități).Muzica este aici tot sub semnul Romantismului.

1912: Stravinsky compune baletul ,,Petrușka” – poveste de dragoste în contextul iarmarocului. Deja sonoritatea începe să difere mlt față de ,,Pasărea de foc”. Petrușka nu este altceva decât un pierrot care se îndrăgostește de o balerină.

1913: ,,Sacre du printemps” cu o introducere politonală (fagotul în registrul extrem acut). Este adus în prim plan ritualul păgân, un scit strămoșesc imaginar. Introducerea este ca o trezire a păsărilor. Limbajul sonor este cu totul altul. Este deja o ruptură față de muzica lui Debussy sau a lui Strauss. Coregrafia – Nijinski. Vestitul acord din ,,Dansul adolescenților”.

1940: studiourile Disney aduc o variantă pop a aceluiași balet sub forma nașterii universului sau a apariției dinozaurilor.

CURS 4:

Peninsula modernității (din 1894 până în 1914):

Jazz

ROMANTISM

Exotism asiatic

Folclor

Impresionismul se opune Romantismului aducând în discuție muzica veche, priminid, deasemenea, o infuzie de exotism (în principal asiatic) – pentatonii, hexatonii – și de jazz (aduse din U.S.A).

Jazzul are două filiere cakewalk (o formă de ragtime)

blues (ce influențează foarte mult muzica lui Ravel).Influențele de blues: - Concertul de pian (tema a doua) Sonata pentru vioară și pian (partea a doua) – vioara in Sol

IMPRESIONISMRavel Debussy

EXPRESIONISMSchonbergWebernBerg Strauss

VITALISMBartokJanacek Stravinsky

pianul în Lab

DEBUSSY RAVEL◦ exotism Asia

◦ exotism U.S.A

◦ miniatural ◦ construcție◦ tehnica repetiției (x2) ◦ tehnica dezvoltării (ostinatto)◦ preferința pentru muzica medievală (corale) și pentru cea modală.

◦ dansuri (poeme coregrafice - ,,Valsul” dansuri spaniole - ,,Bolero”)

După 1918 are loc cucerirea celor 3 teritorii de către Neoclasicism (la Ravel este un neoclasiciam în fașă).

Omagierea tradiției: ,,Le tombeau du Couperin”. Ravel face joncțiunea între Impresionism și Neoclasicism.

Expresionismul: a doua școală vieneză apare când în Wien se întâlnesc o multitudine de capacități intelectuale.

Grupul din anturajul lui Gustav Mahler format din afilieri familiale

afinități (Schonberg era prieten

cu Alma Mahler).

Obs: de urmărit filmul ,,Mahler” de Kent Russel.

Când Stravinsky compune ,,Petrușka” și Schonberg compune ,,Pierrot lunaire” (1911: moare Maher).

Alma Mahler: cartea ,,Mein Leben”.Arhitectul Gropius (stilul ,,Bauhaus”) are o fetiță cu Alma Mahler - ,,Manon Gropius”.

La Wien se naște psihanaliza (S. Freud)Obs: de citit ,,Freud, sub semnul mistificării”.

rațiunea

monstruozitățile:

conștient

subconștient

(Salomé, Oedip, Elektra)

- Discipolul lui Freud: Carl Gustav Jung

Arhetipurile inconștientului colectiv (privenit din cărțile de tarot -> vise)

Alexander von Zemlinsky: opera ,,Ziua de naștere a infantei” – după un libret de Oscar Wilde

Audiție: Al. von Zemlinsky - ,,der Zwerg” op.17

Tot în acest context Schonberg scrie ,,Gurrelieder” (1905): subiect de mare morbiditate. Muzica din zona Romantismului germna târziu, dar subiectul este expresionist prin morbiditate.

Poemul simfonic ,,Pelleas și Mellisande” și opera ,,Noapte transfigurată”.

Schonberg se va desprinde de lumea tonală prin 3 lucrări de referință pentru zona expresionistă, spre atonalism:

1. Cvartetul de coarde nr.2 (1908)2. Monodrama ,,Erwartung” (după poeziile lui Stephan George – poet expresionist

german).3. ,,Pierrot lunaire” (1911): ciclu concertant pentru soprană și 6 instrumente – tematica

arlechinului (ca în ,Rigoletto”, ,,Paiațe”, ,,Petrușka”, ș.a.m.d)

Versul al doilea in cvartet: ,,Simt mirosul unor alte planete” (septima = int. generetor).

Conștient

Subconștient

Inconștient (colectiv)

În ,,Erwartung” melodica este din ce în ce mai unghiulară, ceea ce va determina Sprechgesang-ul.

,,Pierrot lunaire”: muzica subconștientului.

În 1918, Schonberg înființează o societate cu cerc restrâns (pe baza unui regulament strict). El creeză ceea ce se va numi mai târziu - ,,A doua școală vieneză”. Society for private music performances (1918 – 1921). Bartok a avut permisiunea de a participa în cadrul aceste societăți, dar își păstrează centrul tonal, nepășind în perimetrul atonal.

CURS 5:

Vitalismul:

Limbajul folosit de Stravinsky în perioada rusă (baletele), utilizează diferite metode și

strategii.

EX: ,,Sacre du printemps”:

- politonalitate (re + mib în partea a douua)

- combinatorică cu fragmente melodice scurte : aab aaab + ostinatto permanent

c

Acestea sunt variate instrumental și dinamic.

- ritmică asimetrică (măsuri alternative).

Din estul Europei, Bela Bartok adâncește latura de cercetare a folclorului. Limbajul

său va fi foarte influențat de culegerea folclorului.

1905-1906: înregistra piese folclorice cu un patefon care funcționa pe baza cilindrilor

de ceară (ex: ,,Romanian folk songs”).

Acesta a fost prieten cu Constantin Brăiloiu, care urma să formeze Arhivele de folclor

de la Geneva. Brăiloiu organizează termenul de ritm aksak (din lb. turcă = șchiop).

,,Allegro barbaro” – piesa pentru pian care l-a lansat pe Bartok.

Caracteristicile piesei:

- izoritmie (pulsație sonoră)

- motive simple

- intervale predominante (secunde, terțe)

- polimodalism (mod de fa + la)

- disonanțe alternate (5 – și 7M)

- influențe folclorice realizate fie stilizat, fie prelucrat.

Audiție:

,,Romanian folk dances” (interpretate chiar de Bartok): infl. folclorice predominante.

,,String quartet op.4” : infl. folclorice stilizate (izoritmie cu ritmuri asimetrice +

polimodalism).

STRAVINSKY BARTOK

◦ polimodalism / modalism ◦ polimodalism / tonalism

◦ combinatorică ◦ tehnică de dezvoltare (canon și

dezvoltare prin eliminare)

◦ asimetrie ◦ izoritmie și accente asimetrice

Leos Janacek: aparent romantic, se reorientează spre muzica cu motivică pregnantă și

scurtă, cu care construiește miniaturi obsedante. A scris multă muzică de operă

(,,Jenufa”, ,,Vulpița”- prima operă despre animale. Există și sub formă de desen

animat: ,,The cunning little vixen”).

Janacek culegea intonații ale limbii cehe din mediul urban și invena o melodică

derivată din limba vorbită.

Caracteristici:

- repetiție obsedantă

- motivică pregnantă și scurtă

- ritmică simetrică

Audiție:

Janacek - ,,Concertino” (1925): motivică obsedantă, repetitivitate, satiric, caricatural,

simetrie.

,,Simfonietta”: partea I – motivică obsedantă.

Noua peniunsulă a Modernității (1918 – 1940):

Jazz

Baroc Muzica asiatică

Clasicism

Romantism

Folclor

Neoclasicismul reinventează o atitudine clasică prin prisma Impresionismului, Expresionismului și a Vitalismului. Se deosebește de Clasicism prin limbajul specific, armonia și instrumentele fiind diferite.

Esită două tabere: Stravinsky și Schonberg.

Baletul ,,Pulcinella” (1918) a lui Stravinsky este neoclasic deoarece ia melodii din Pergolesi și le montează într-un cadru nou (după teme baroce).Caracteristici:

- Triluri de fagot- Disonanțe intenționate- Secvențe baroce

Capriciul pentru pian și orchestra (1929): tango lisztian ciudat cu caracter dansantNeoclasicismul preia dansuri și le transpune sub alte forme.EX: ,,Ragtime for 11 instruments” - Stravinsky Obs: de vizionat documentarul despre Stravinsky de pe YouTube.

CURS 6:

1920: în Europa compozitorii se orientează spre recuperarea trecutului echilibrat de dinaintea celui de-al II-lea Război Mondial. Centrul de interes va rămâne Parisul, unde Stravinsky și-a lansat cariera. Apare acum inovatorul Erik Satie, care este antiromantic și antiimpresionist, orientându-se spre ,,ambiental” sau ,,muzica de mobilier”.Piesele pentru pian: ,,Gnossienes” și ,,Gymnopedies”.Muzica lui este echivalentrul picturii naive.

NEOCLASICISM

ATONALISM: A. Schonberg

Stravinsky

Caracteristicile muzicii lui Satie:- Omogenitatea expresivă- Scriitura unică- Balans, muzică dansantă- Fixism obsedant- Creează un ambient asemănator unui mobilier sonor- Excentricitatea titlurilor lucrărilor sale

Baletul în care folosește mașina de scris: ,,Parade”Opera ,,Socrate”.Este un precursor al muzicii lui John Cage prin excentricitate.

Ia naștere Grupul celor 6 la Paris:Arthur Honegger, Darius Milhaud și Fracis Poulenc ar fi cei mai importanți.

Lucrări din această perioadă:- Ar. Honegger: oratoriile ,,Ioana pe rug” și ,,Regele David”

Obs: politonalismul este foarte important la neoclasici.,,Pacific 231” (mută zgomotul produs de locomotiva cu aburi în zona orchestrală),,Rugby”: piesă orchestralăObs: Muzica descriptivă - unde se suprapun acorduri disonante pentru a sugera o locomotivă. Aici disonanțele nu deranjează foarte tare oamenii, deoarece aceștia erau obișnuiți cu sonoritatea angrenajelor masive.

- D. Milhaud: influențe din muzica sud americană și de jazz - ,,Saudades do Brasil”, suita ,,Scaramoush” pentru două piane, și ,,suita orchestrală ,,Boul pe acoperiș”Obs: din nou tema pierrot-ului în suita ,,Scaramoush”Caracteristici:

- Muzici simpliste dar politonale- Frivolitate caricaturală

- Francis Poulenc: concerte multe (pentru două piane, pentru clavecin, pentru orgă...), muzică de cameră, opera ,,La voix humaine” pe un libret de Jean Cocteau (aici există un singur personaj care are un monolog cu el însuși), opera ,,Dialogul carmelitelor” și ,,Mamelele lui Tiresias”, ciclul ,,Banalites” pentru voce.Caracteristici:

- Muzică sensibilă care are o amprentă stilistică foarte personală, chiar dacă provine din multe zone.

- Melancolie (,,Drumurile iubirii”)

Paris:Bohuslav Martinuu (infl. jazz)

George Enescu

Curentul ,,Neue Sachlichkeit” sau ,,Noua obiectivitate”:

În Germania:Paul Hindemith: opere, cicluri de voce și pian (,,Maria und Leben”), ,,Ludus Tonalis” – aduce genurile baroce, ,,Mathias der Mahler”.Caracteristici:

- Asprimea intonațiilor este dată de folosirea sistematică a acordurilor de terțe și cvarte – care vor evolua mai târziu in muzica de film.

- Combinații instrumentale în sonatele sale.

Obs: Barocul și Clasicismul sunt văzute obiectiv (Teoria afectelor, a figurilor: unui afect îi corespunde o figură obiectivă.)EX: tristețea era aceeași la mai mulți compozitori - ,,basso di lamento” – Bach : ,,Crucifictus” (cromatica), la Telemann la fel. Exclamația era obiectivă în Baroc, de aceea nu se treceau indicații agogice în textul baroc.Afectele erau considerate obiective în Clasicism și Baroc și subiective în Romantism (tristețea lui Schumann de exemplu). În curentul ,,Noua obiectivitate”, afectele devin iarași obiective.

Carl Orff: (muzica troubadurilor, Evul Mediu) ,,Carmina Burana”- din poeziile medievale provenite dintr-un codex - ,,O, Fortuna”.Carmina Burana (1935) a fost considerată la început nazistă, apoi minimalistă (1960). Acum poate fi considerată ca un pop hit orchestral.

Un fel de Neoclasicism temperat în Anglia:Gustav Holst (devine un model pentru John Williams și pentru muzica de film): suita simfonică ,,Planetele” Audiție:

- ,,Mars, the bringer of war” – model pentru muzica imperiilor din Star Wars- ,,Jupiter, the bringer of jollity” – regăsim imnul Angliei aici (,,I vow to you, my country”).

Ralph Vaughan Williams: 6 simfonii, suita de cântece englezești - ,,Sea songs”, concertul de tubă și orchestră.

CURS 7:

Muzica de film acompaniază imaginile în mișcare și se împarte în două categorii:1. Muzică diegetică (din acțiune)2. Muzică de fundal (amplifică emoția scenei) caracteristică muzicii extradiagetice sau

underscoring – comentariul pe care îl face compozitorul în afara acțiunii.

Filmul mut: vodeville-ul și melodramele sfârșitului de sec. XIX.În jur de 1890, mai precis în 1878 apare primul film și primul cântec (fotogramele au fost date din ce în ce mai repede, creându-se iluzia de mișcare continuă).În jur de 1890 acompaniamentul era făcut de un pianist sau organist ce executa muzica de fundal:

- Erau folosite șlagăre ca laitmotive- Au durat din 1890-1927 devenind din ce în ce mai rafinate- Se ajunge la filmul mut cu acompaniament de orchestră (expresivitate)

În 1927: apare primul film sonor.S-au scris tratate de acompaniament de muzică de film. Toate indiciile de folosire a muzicii în film erau expuse în tratate:◦ ,,Kinothek” (1919) – Giuseppe Becce (1927) – Hans Erdmann și Ludwig Brav: se face un catalog al stărilor (trăiri, sentimente).Deși sonorul apare in anii 20, el nu este adaptat imediat.

- Greta Garbo: cunoscută pentru vocea ei baritonală.

◦ ,,The jazz singer” (1927): primul film sonor (ex de muzică diegetică).

În Europa: ◦ ,,Blackmail” (1929) – Hitchcock – primul film sonor◦ ,,Sur le etoils du Paris” - Rene Claire

- La sfârștiul anilor 20 apare înregistrarea pe bandă de celuloid.- În 1930 studiourile de la Hollywood împrumută această tehnologie și apar altele noi.- La mijlocul anilor 30 muzica și efectele urmăresc altă pistă. Puteau fi făcute manipulări ale

volumelor pistelor.- În U.S.A : un limbaj sonor romantic (sfârșitul sec. XIX) care a fost auds în Europa de către

emigranți la începutul sec. XX.

Primul reprezentant: Max Steiner – emigrează la Wien, după Primul Război Mondial și se stabilește în U.S.A, unde compune peste 60 de filme.

- Muzica simfonică, romantism : temele erau făcute cu mijloace minime, iar intervalica în muzica de film este foarte importantă.

◦ ,,Gone with the wind” (1934)La Steiner : simfonism romantic, laitmotive care ilustrează acțiunea.

◦ ,,Casablanca” (1942): succesul lui Steiner – povestea lui Tristan și a Isoldei adusă în timpul celui de-al doilea Război Mondial.

- Un șlagăr la modă - ,,As time goes by”- Imnul Franței (în minor, iar la sfârșitul filmului în major)- Imnul Germaniei (imn scris de Haydn)

Epoca de aur a Hollywood-ului:- S-a creat un obicei al studiourilor existente: MGM, obicei de a avea un departament.- Accentul pe acțiune a condus la apariția stereotipurilor.- Compozitorii au urmat liinia lui Steiner, mișcându-se între Romantism și jazz simfonic.

- Alți compozitori: - Erich Wolfgang Korngold: scrie muzică pentru filmele de aventuri:

◦,, The sea hawk” (1940)◦,,King’s row” (1941)◦,,Robin Hood”

Filme istorice:◦,,Miklós Rózsa”:

- folosește armonii de cvartă într-un stil arhaic- caracter modal – ostinatto- tehnici organum, paralelisme, influențe wagneriene- ,,El cid”: cu Charlton Heston și Sophia Loren- ,,Quo Vadis” – Ave Caesar March: folosește ostinatto

- Copland: scrie muzică pentru western

- Bernard Hermann scrie coloana sonoră la:

◦ ,,Cetățeanul Kane”◦,,Vertigo”◦,,Psycho” (The Murder): film alb-negru al lui Hitchcock – cel mai înspăimântător film. Este folosită orchestra de coarde și este o combinație între Bartok și Verdi (monocromă).

Obs: Tăcerea într-un film este foarte periculoasă. Trebuie să știi când, cât și cum să o folosești pentru a nu deveni plictisitoare!

◦,,Taxi driver” cu Robert de Niro: două lumi diferite (având coloana sonoră cu două teme diferite).Hermann: capacitate de adaptare, simț ascuțit pentru redarea stării generale.

Filmul de animație în 1923:

- Walt Disney- 1937: reușește cu o echipă de animatori să creeze primul film de lung-metraj:

◦ ,,Snow White”,,Someday my prince will come” – Frank Churchill

- Carl Stelling: a făcut muzica pentru Warner Brothers - ,,Bugs Bunny”- În filmul de animație: gesturi retorice, mers în secunde la clarinet, ascendent.

Unul dintre cei mai talentați compozitori de animație este Scott Bradley:◦ ,,Tom & Jerry” (1949)

CURS 8:

1958: după greva muncitorilor sindicaliști din U.S.A, muzica simfonică intra în criză – se deființează studiourile. Gustul publicului se schimbă spre muzica de jazz, pop și rock (care în anii 60 domină muzica de film).EX: Reorientarea lui Hermann în ,,Taxi driver” – combină muzica simfonică cu big band-ul.

1970: reapare muzica simfonică combinată cu muzica electronică (în filmele horror, thriller, S.F).După reorientarea stilistică a anilor 60, compozitorii reușesc să își impregneze stilul cu neoclasicismul sau vitalismul (Bartok, Stravinsky): folosesc acorduri de cvarte, combinații izoritmice, repetitivitatea acordică și accente în scenele de urmărire.Absolvirea influențată de jazz-ul de dinaintea apariției be-bop-ului (1920 – sfârșitul celui de-al doilea Război Mondial).

- Generația Baby-Boom în U.S.A

1960: gusturile adolescenților se orientează către muzica pop, fenomenul ,,trupelor”.

EX: The Beatles – model pentru starurile pop.

- John Williams: compozitor de avangardă (anii 60-70), se orientează către coloane sonore importante:◦ ,,Riders of the lost arc” – Indiana Jones (paradigma filmelor de aventură din anii 70): revenirea stilului simfonic (care transcede Romantismul), elemente neoclasice, păstrând totuși cadrul tonal.

◦ ,,Superman” (la începutul anilor 60): S.F, fantasy – ca stil – Elgar/Holst.

◦ ,,Star Wars”: devine un cult. - Folosește acorduri de cvarte, disonanțe care în mod normal nu erau posibile cu câțiva ani

inainte – acordul de undecimă îl putem întâlni la Steiner.- Temă eroică, masculină și cantabilă (cele două fațete) –cu introducere de alămuri (fanfară).

◦ ,,E.T”: inserții de muzică electronică (de aceea și atâtea filme S.F) – gustul pentru sonorități stranii).

John Williams are o mare longevitate artistică, și încă primește premii pentru muzica de film.

◦ ,,Harry Potter and the philosopher’s stone”- celestă filtrată electronic:- Straneitate neoclasică a la Prokofiev.- Trimite la muzica rusească a anilor 30- Versatilitatea stilistică a lui John Williams:

◦ ,,Catch me if you can” (cu Leonardo di Caprio): provine dintr-un jazz combinat cu muzică minimalistă. Seamănă cu Harry Potter în maniera de aducere a contrapunctului.

- Jerry Goldsmith: limbaj muzical care duce spre stilul avangardist.◦ ,,Star Trek” (spre finalul anilor 70):

- Combinație din acompaniamentul lui R.Strauss și melodică de tip Prokofiev.- Revenirea marșului- Atras spre latura psihologică.

◦ ,,The omen” : înfricoșător, muzica face conexiunea cu avangarda de după al doilea Război Mondial, panică inserată cu pipeta, armonii de secunde mari, melodia la pian.

- Alien states of mind în ,,The omen”EX: ,,Ave Satani” (The Omen) – Tenerife orchestra and choir.

◦ ,,Coma”: despre oameni în comă, coloana sonoră formată din percuție și 4 piane.

- Alți compozitori: Thomas Newman, James Horner, Howard Shore, Hans Zimmer.Aceștia scriu deopotrivă soundtrack-ul simfonic și songwriting-ul.

În afară de U.S.A există și alte tradiții importante ale muzicii de film:

Franță: compozitori neoclasici ( Ar. Honegger, G.Auric, M.Jauber, Joseph și Vladimir Kosma ◦◦(din România la origine).Ei scriu muzica filmelor din anii 70, 80.

Anglia: cinematografie cu Al. Hitchcock și industria filemelor documentar (B.Britten, Vaughan Williams, etc.

Germania: Paul Hindemith, Hans Eisler

Rusia: cea mai importantă falangă a muzicii de film – spre deosebire de U.S.A nu avem compozitori specializați doar pe muzica de film, ci sunt compozitori consacrați care scriu și pentru muzica de film.

- Serghei Prokofiev: filme mute◦ cantata ,,Alexandr Newsky” – generalul trupelor rusești (,,Battle on the ice”: ostinatto + cor)Nava de război care a tras prima salvă – film alb-negru mut, regizat de Serghei Eisenstein. Este vorba despre lupta comuniștilor împotriva trupelor țariste.Prokofiev scria cu cronometrul, urmărind imaginea.

- Dimitri Shostakovich: ton mai rafinat◦ ,,Hamlet” – dirijat de Bernard Hermann. Între caricatură și seriozitate.

◦,,The fall of Berlin” (film scris după ce i-au înfrânt pe naziști) – imn victorios.◦,,The golden mountain” (1936): vals lent și trist

- Alfred Schnittke: elevul lui Shostakovich◦ ,,Agonia” (1974)◦ ,,Farewell” din ,,Povestea unui actor necunoscut”.

Italia:- Nino Rota : ◦ ,,The Godfather” (a lui Copola)

Audiție:◦ ,,8 ½ ’’ theme (Federico Fellini): muzică de circ (polkă de circ), destine tragice – neorealism italian (lumea din bâlci în opoziție cu realismul tragic).◦ ,,La strada” (Federico Fellini/ Anthony Quinn): orchestrație de tip american și melodii italienești.◦ ,,Romeo & Juliet” theme (1968 – Franco Zefirelli).

Nino Rota este de asemenea și autor de muzică de concert:EX: ,,Concerto per archi” sau ,,Concertul pentru pian în mi minor” (cântat chiar de el).

- Ennio Morricone : combinație între melodica meridională și orchestrația stranie (pasaje baroce, zgomote de motocicletă, naiuri peruane filtrate - ,,western spaghetti”)◦ ,,Novecento” sau ,,The legend of 1900”: atât muzică diegetică cât și extradiegetică.Audiție: ,,The crisis”.

Este unul dintre cei mai longevivi compozitori de muzică de film, colaborând cu regizorii de la Hollywood.◦ ,,The good, the bad and the ugly”: motociclete, clavecin temperat, naiuri peruane, etc.Audiție: ,,For a few dollars more” theme - 2 instrumente (drâmbă și cor + fluierături).Naiurile acordate la come diferite pot avea o sonoritate exotică.

◦ ,,La piovra” / ,,The octopus” (film cu mafioți): melodicitate, cantabilitate (provenite din barocul italian).

◦ ,,Once upon a time in America”: tema este cântată chiar de Gheorghe Zamfir (sunetul de nai aici este ca un remember folcloric).

România:

Tiberiu Olah: ◦ suita ,,Mihai Viteazul” : romantism simfonic și coloratură românească.Audiție: ,,Intrarea în Alba-Iulia”

◦ ,,Osânda”

CURS 9:

Muzica sovietică:

Când se naște Neoclasicismul, după Primul Război Mondial, are loc, în Rusia, Revoluția Bolșevică (7 noiembrie 1917).Elemente de ideologie comunistă:

- Secolul 19: doctrină agresivă în Germania (Karl Marx și Fr. Engels).- Volumul reprezentativ pentru filosofia țării: ,,Das Kapital” (analiza mișcării capitalului) – de aici

economia politică. Critica la adresa capitalului se transformă într-o teorie a clasei sociale (Manifestul Partidului Comunist) – baza ideologică a mișcării europene și nu numai.

- ,,O stafie bântuie prin Europa”.

Există două concepții:1. Societatea se împarte in orânduiri (organizări sociale care sunt despărțite prin mecanismul

istoric numit rezoluție )2. Rezoluția – se referă la lupta împotriva orânduirii de dinainte și instaurarea noii orânduiri.

Karl Marx: ,,O clasă exploatată creează altă orânduire” (materialism dialectic și istoric - dialectica lui Hegel reinterpretată de Marx)

Sinteză

Teză Antiteză

1.comuna primitivă

2. sclavagismul 3. feudalismul 4. capitalismul 5. socialismul 6. comunismul

- Teoria orânduirilor sociale- Teoria claselor sociale (exploatați și exploatatori)- Clasele ,,arbitru” : intelectualii.

Marx și Engels sintetizează orânduirile. Spre exemplu, revoluția franceză stă la baza capitalismului. După un secol, în Rusia, are loc Marea Revolutie care dorește înlocuirea Capitalismului cu Socialismul – Vladimir Ilici Lenin reușește să polarizeze totul cu referiri la teoria marxistă (empirialism).1917: Lenin strânge revoluționarii cu care se va da o lovitură de stat. Este omorâtă toată familia țaristă și burghezimea (rușii albi vs. rușii roșii).

Are loc colectivizarea și înființarea organizațiilor democratice (solhozuri + colhozuri)=> Uniunea Sovietică.

Perioadă tulbure. Au loc electificări și ,,spălări pe creier” – cititul cărților lui Marx și Lenin.Spre sfârșitul anilor 20: Lenin moare fiind urmat de Troțki și apoi de Stalin (,,Creierul și Pumnul”). În cele din urmă, Stalin este votat ca președinte al partidului. Troțki este omorât prin 1930 deoarece reprezenta o amenințare pentru Stalin.

Stalin – pasionat de operă (avea o lojă personală la Teatrul Bolșoi), influențează foarte mult muzica sovietică din anii 30.

- Șostakovici apare în prim plan, Prokofiev reîntorcându-se în Rusia.1936: apare articolul din ,,Pravda” - ,,Harababură în loc de muzică” – unde Șostakovici este desființat după premiera operei ,,Katerina Ismailova” / ,,Lady MacBeth din districtul Mțensk” (este prima ruptură în limbajul muzical – folclorizare).

Teroarea de stat este amplificată și va duce spre al doilea Război Mondial (1940) – criză profundă a economiei. Singurul țel devine lupta impotriva nemților. Războiul este câștigat în 1945. Se nogociază cu Churchill și Roosevelt pentru împărțirea statelor câștigate (împotriva Germaniei).1952: Stalin se stinge din viață, iar muzica se va schimba și ea. 1948: Andrei Jdanov devine ministrul culturii, lansând câteva teze ale ideologiei (Rezoluția problemelor culturale – Doctrina Realismului Socialist ).

CURS 10:

Muzica sovietică – 3 date importante:

1917: Marea Revoluție Socialistă1936: articolul apărut în ,,Pravda” – Harababură în loc de muzică 1948: Rezoluția condusă de Andrei Jdanov (tezele C.C al P.C.U.S în ceea ce privește cultura – acestea dau naștere doctrinei realist-socialiste ce vor influența și muzica din anii 50-60).

1952: moare Stalin, fiind urmat de Hrusciov (acesta lasă mai moale problemele culturale).Doctrina comunistă se aliază în prima parte a instaurării mișcării cu avangarda (ambele fiind de stânga). La mijlocul anilor 30 artiștii încep să fie epurați din țară – cultul personalității (pe modelul leninist).Totemul întregii societăți era conducătorul statului, devenind persoana emblematică, pricepându-se la toate (EX: Prokofiev scrie o cantata unde Stalin are rolul de bariton).În acest context există compozitori care se dezvoltă (în Moscova, Sankt Petersburg, etc):

- Prokofiev și Stravinsky (elevii lui Rimski – Korsakov)- Șostakovici (elevul lui Al. Glazunov)

Dmitri Șostakovici: ◦ ,,Simfonia I” compusă la 19 ani (1925) în 4 părți

Caracteristici:- Ritm neoclasic – marș- Tema a 2-a din partea I – vals

Șostakovici preia stilul lui Mahler în ceea ce privește ritmica și valsul – două toposuri pe care și le va impregna.

După anii 30 are loc o deschidere către Occident – apar influențele de jazz:◦ Suita de jazz (dansuri) – muzică utilitară pentru teatru, unele devenind șlagăre,,Waltz no.2”: după studii făcute în 2000, această piesă este una dintre cele mai obsedante lucrări, putând fi ascultată fără să plictisească.

1933-1934: începe să lucreze la a doua sa operă (prima fiind ,,Nasul” după Gogol – prima lucrare pentru percuție solo) - ,,Lady MacBeth of district Mțensk” sau ,,Katerina Ismailova” (la care Stalin pleacă după primul act).Limbajul său este adaptat aceste tragedii.Obs: de vizionat pe YouTube - ,,Lady MacBeth of district Mțensk – english subtitles part. I FILM”.

- Se va întoarce la un stil simfonic neoclasic care să fie pe placul tuturor prin :◦ Simfonia a V-aCaracteristici:

- Marș + elemente din ,,Carmen” de Bizet- 4 părți

Șostakovici se raportează cu preponderență la : marș/vals, ritmul neoclasic și simfonism.

1941: ◦ Simfonia a VII-a (a ,,Leningradului”) – compusă pentru blocada Leningradului, unde au pierit mulți oameni. Aceasta s-a cântat în pofida bombardamentului (3 instrumentiști din orchestră au murit de foame în timpul repetițiilor). Simfonia a fost transmisă prin megafoane prin tot orașul.Partiturile au fost pozate și transmise prin microfilme cu avionul în America (prima audiție a simfoniei în America l-a avut ca dirijor pe Toscanini).Caracteristici:

- Partea I : formă de sonată/ dezvoltarea este un fel de ,,tumoare” monstruoasă – o replică a ,,Bolero”-ului de Ravel (o pasacaglie care duce spre macabru).

- Reprezintă mașinăria de război a nemților- Tema începe pastoral, apoi, cu pizzicato la corzi.

Audiție: ,,Symphony no.7 in C major – conductor Gergiev” Muzica simfonică devine o afirmare a filosofiei și a moralității (transformarea binelui în rău).

EX: doctrina ezoterică islamică? : Bine

Omul 8 segmente

Rău

Omul cuprinte 8 segmente și nu poate fi doar bun sau doar rău. Există o doză de ,,rău” în fiecare ,,bun” și o doză de ,,bun” în fiecare ,,rău”.În viziunea lui Șostakovici scara are 12 segmente. Muzica sonorizează procese la nivelul concepțiilor și a principiilor.Spre deosebire de Pasacaglia bachiană, procesul este reversibil – de la rău către bine.

CURS 11:

Prokofiev: procedeul de creație este baletul.Are un stil diferit de cel al lui Șostakovici, deși spre finalul vieții s-au asemănat. Inițial pianist uluitor, atrage atenția asupra sa prin ,,Sarcasme” pentru pian, compuse după revoluție. A adoptat de la început un stil neoclasic și ironic.

◦ ,,Sarcasme”: tehnică virtuoasă și dificilă, disonanțe acide pentru a reliefa sarcasmul poziției estetice.

Prokofiev poseda o mare ușurință de a compune – ideile se înfiripau de la mână către creier și invers (compunea direct la pian).1918: Rusia o ia pe o anumită pantă. Prokofiev se stabilește în Franța, Anglia și apoi în America ca și pianist:

◦ 5 concerte pentru pian și orchestră (dintre care al doilea și al treilea devin lucrări standardizate în repertoriul pianistic).◦ 2 concerte pentru vioară și orchestră (care, la fel, devin standardizate în repertoriul de concert).

Caracteristica fundamentală a muzicii sale : însușirea coregrafică a acesteia (reflexul natural de a construi fresce sonore simfonice destinate baletului).

◦ 7 simfoniii: melodicitate consistentă și concepția armonică. Melodiile sunt echilibrate, subtile și foarte diverse.Strategia tipică : alunecarea tonală – modulatiile bruște ce apar pe fondul unor structuri melodice provenite din Clasicism (dansuri baroce, gavotta, menuettul și valsul)Valsul – ultima lucrare dramatică :1918: ◦ ,,Război și pace” este bazată pe obsesia pentru vals (ce devine laitmotiv).

Prima perioadă de creație: sarcastică – modernism radical + disonanța în scop caricatural și dramatic:◦ Baletul ,,Pasul de oțel” (1925) – mușcător.◦ Baletul ,,Bufonul” (1925) – ambele compuse la comandă pentru ,,Balet russe” al lui Diaghilev.

◦ Concertul nr. 3 pentru pian și orchestră (lucrare de maturitate): melodie diatonică la cei doi clarineți/ motorism/ sarcasm/ dans – gavottă. Caracteristici:

- Partea I: formă de sonată- Partea a II-a: temă cu variațiuni- Partea a III-a: formă de sonată

◦ Simfonia I (,,Clasica”): notorietate/ succes – partea a III-a este o gavottă, partea a IV-a este un rondo. 1936: criza din U.S.A (din 1929) afectează economia. Prokofiev este în pană de bani. Primește o comandă din Chicago și compune ,,Dragostea celor 3 portocale” – operă. Aceasta se va bucura de succes abia după moartea sa.Este contactat de un agent KGB trimis de Stalin pentru a-l readuce în țară. Tot în 1936 apare articolul din ,,Pravda” care îl viza și pe Prokofiev.

1939/1940: începe războiul. Pentru a-și spăla păcatele, ambii încep să compună cantate închinate lui Stalin. ◦ ,,Zdravitsa” (salutul lui Stalin) op. 85 (1939): muzică de balet.

◦ Sonata I pentru vioară și pian (scrisă pe timpul războiului)◦ Blockbuster-ul prokofian ,,Romeo și Julieta”: stilul matur al lui apare ca muzicalitate extinsă, un stil marcat de figurile baletului , de un gest de o precizie uluitoare a psihologiei stării personajelor prin melodie (ca la Bizet).

◦ ,,Război și pace” după Tolstoi (după terminarea războiului): vals emblematicJohn Williams preia multe elemente din muzica lui Prokofiev.

Versanții:- Concertistic- Operă- Balet- Simfonism

◦ Simfonia a VII-a : opus criticat - ,,Leului i s-au tocit dinții ’’. Capacitate melodică ieșită din comun. Are 4 părți – finalul (culminație atinsă prin aducerea temei a II-a din partea întâi). Tehnică orchestrală interesantă: aducerea pianului ÎN orchestră.

PENTRU EXAMEN:1. Tragerea la bilet a unui subiect (unul dintre cursuri)2. De ales o lucrare simfonică, vocal-simfonică, muzică de film (coloană sonoră integrală) sau

coregrafică (din secolul 20, o lucrare a unui compozitor pe care l-am studiat la curs).

PUNCTAJ:1. Prezentare generală: context istoric, stil(stilul abordat de compozitor comparativ cu

celelalte lucrări ale sale)2. Procedee predilecte: ce folosește compozitorul mai cu seamă în acea lucrare (ritm,

secvențări, solo-uri orchestrale, melodică, importanța și distribuirea compartimentelor orchestrale)

3. Ideea generală a lucrării: fiecare dintre noi va genera o idee a lucrării (de obicei compozitorii tematizează lucrarea printr-un titlu)

4. Influențe suferite și generate: de cine sau pe cine a influențat.5. Trasee pregnante , momente memorabile, preferințe personale6. Importanța istorică a lucrării respective7. Definire lapidară (concisă, scurtă) - anveloparea întregii lucrări (EX: poveste de

definire a eului - ,,Devenirea întru ființă” – C.Noica).8. Alegerea unui titlu potrivit.