curajul de a tr@i „liberalul”, 6 ianuarie 1990 ca om ... · halucinantă, de la noi, atmosferă...

----Şi din această circumstanŃă

inevitabilă ce face parte din„triada tragică” a omului, în -văŃăm normalitatea sensului:să ne întristăm de suferinŃaprovocată de pierderea unuiOm drag şi preŃuit, cum esteprofesorul Aurel Negucioiu şisă ne bucurăm că am trăit şicrescut la şcoala economicăpromovată cu înŃelepciune şidăruire şi de acest Spirit al

Coloanei Infinitului!Timpul uman în care ne-am

cunoscut poartă amprenta spiritualităŃii omului-dascăl ceiubea ceea ce făcea şi se străduia să descopere mereupotenŃialităŃi în devenire, capabile să viseze, chiar şiimposibilul, de care vorbea Havel.

Pornind de la stu -diul ARSIT (AsociaŃiapentru Reformarea Sis-temului de Impozite şiTaxe) realizat la nivelnaŃional unde din cele216 administraŃii fis -cale chestionate referi -tor la o întrebare rela -tiv simplă, 85% au răs-puns eronat sau au evi -tat răspunsul, am de -marat o cercetare re -

feritoare la gradul de încredere în DirecŃia Fi -nanŃelor Publice la nivelul municipiului Sibiu.

În acest cadru, judeŃul Sibiu, asupra că -ruia vom realiza cercetarea, se află pe locul20 în funcŃie de numărul total al comer -cianŃilor din România, cu o pondere de apro -ximativ 2% din total, conform datelor furni -zate de Registrul ComerŃului.

S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

„Nu ştiu ceea ce sunt priin-cipiile dacă ele nu sunt decâtreguli pe care le recomanzialtora în favoarea ta.”

Diderot

c my b

c my b

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 372 anul IX vineri, 25 ianuarie 2013 1 RON

În atmosfera politică şi economică deseori aiuritoare,halucinantă, de la noi, atmosferă în care, după cum sevede, corupŃia, venalitatea se scriu cu majuscule, simŃinevoia şi de altceva. De ceva pornit din suflet, fărăinterese ascunse, de ceva pornit cu entuziasm nedisimu -lat şi care a reuşit, reuşeşte. De ceva să-Ńi dea (redea)o stare tonică, optimistă, eminamente necesară pentrumai bine. Un astfel de moment, în zilele imediate lui 22decembrie 1989, când nu puŃini magnaŃi de astăzi, maimult sau mai puŃin „sub acoperire”, încă se ascundeauîn gaură de şarpe de furia mulŃimii revoltate, dar îşi fă -ceau planuri cum să spolieze statul, consider că l-a re -pre zentat şi îl reprezintă (re)apariŃia ziarului „Liberalul”. Ofrumoasă epopee. Fiind direct implicat, „la lumină”, îmi

permit să redau, în premieră, istoria deosebită a acelor momente.

Dan POPESCU

continuare ^n pag. 4-5

continuare ^n pag. 7

drd. ec. Ilie BANU,ULBS

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU pag. 8

„Liberalul”, 6 ianuarie 1990– istoria reapari]iei dup@ 43 de ani –

continuare în pag. 3

prof. univ. dr. Constantin POPESCUAcademia de StudiiEconomice din Bucureşti

Curajul de a tr@i ca Om

Dan Amedeu Lăzărescu

prof. dr. Aurel Negucioiu

Gradul de ^ncredere^n Direc]ia Finan]elor

Publice Sibiu

Remember

24 ianuarie 1859. Mare Sărbătoare Românească, Unirea Principatelor Românesub sceptrul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

Alexandru Ioan Cuza

SUMARUL (pe rubrici)al revistei

EUROECONOMIA XXIpe anul 2012 ^n paginile 2, 3 }i 6

Directia Finantelor Publice Sibiu

ARTA P~C~LELII (II) Tratat de sinis-tracologie

SUMAR REVIST~2 VINERI 25 IANUARIE 2013

Africa de Sud – file de dosar

Dan Popescu, Răzvan Sorin Şerbu,Alin Opreana, “Statornicia şi frâneleprogresului dintr-o perspectivă afri -cană”, nr. 353/17 august 2012

Dan Popescu, “Burii: ferma, orga -ni zarea ca factori ai dezvoltării”, nr.353/17 august 2012

Alin Opreana, “Societatea sud-afri -cană de la apartheid la reconciliere”,nr. 353/17 august 2012

Dan Popescu, “SecvenŃe din epo -peea diamantelor”, nr. 353/17 august2012

Dan Popescu, “SecvenŃe din epo -peea diamantelor (II)”, nr. 354/24august 2012

Dan Popescu, “SecvenŃe din epo -peea diamantelor (III)”, nr. 355/31august 2012

Actualitate

Dan Suciu, “Îngrijorări de începutde an”, nr. 332/13 ianuarie 2012

Dan Popescu, “Dan Suciu - laGuvern”, nr. 338/24 februarie 2012

Dan Popescu, “Încotro profesia deeconomist? (I)”, nr. 366/ 16 noiem-brie 2012

Dan Popescu, “Încotro profesia deeconomist? (II)”, nr. 367/ 23 noiem-brie 2012

Dan Popescu, “Încotro profesia deeconomist? (III)”, nr. 368/30 noiem-brie 2012

Ilie Banu, “Concluzii studiu PwCla nivel internaŃional privind plata obli -gaŃiilor fiscale”, nr. 370/14 decembrie2012

Ioana Mădălina Butiuc, “Conceptulde creştere economică prin prismamarilor doctrine”, nr. 370/14 decem-brie 2012

Dan Popescu, “De la securea călă -ului la tronul poleit al lumii - un par-curs repetitiv?”, nr. 371/21 decem-brie 2012

Cercetare

Alin Opreana, “Efectul incertitudi -nii asupra aşteptărilor lui Keynes”,nr. 333/20 ianuarie 2012

Alin Opreana, “ExperienŃa fran -ceză...”, nr. 334/27 ianuarie 2012

Alin Opreana, “Contraatacul la adre -sa teoriei lui Keynes”, nr. 335/3 fe -bruarie 2012

Alin Opreana, “Keynesismul şi mo -netarismul în teoria economică (I)”,nr. 337/17 februarie 2012

Alin Opreana, “Keynesismul şi mo -netarismul în teoria economică (II)”,nr. 338/24 februarie 2012

Alin Opreana, “Abordarea lui Keynesîn privinŃa rigidităŃii salariilor şi rateidobânzii”, nr. 342/23 martie 2012

Dan Popescu, “Sesiune de comu-nicări la Academia Română”, nr.343/30 martie 2012

Dan Popescu, “Industrializarea: itine-rar deteriorat de factori extraecono -mici (I)”, nr. 344/6 aprilie 2012

Dan Popescu, “Industrializarea: iti -nerar deteriorat de factori extraeco-nomici (II)”, nr. 345/13 aprilie 2012

Alin Opreana, “ConsideraŃii asupraechilibrului în teoria economică”, nr.345/13 aprilie 2012

Alin Opreana, “ConsecinŃe econo -mice ale teoriei lui Keynes”, nr. 349/1 iunie 2012

Alin Opreana, “ConsecinŃe econo -mice ale teoriei lui Keynes (II)”, nr.350/8 iunie 2012

Dan Popescu, “Al XVI lea CongresMondial de Istorie Economică - Stellen -bosch, Africa de Sud, 9 - 13 iulie2012 (I)”, nr. 351/15 iunie 2012

Liviu Mihăescu, “ConferinŃa Eco -

nomică InternaŃională de nivel ridicat- IECS 2012, 15-16 iunie”, nr. 351/15iunie 2012

Dan Popescu, “Al XVI lea CongresMondial de Istorie Economică - Stellen -bosch, Africa de Sud, 9 - 13 iulie2012 (II)”, nr. 352/22 iunie 2012

Alin Opreana, “Politicile economiceale lui Keynes în contextul schimbă -rilor economice actuale”, nr. 352/22iunie 2012

Alin Opreana, “Rolul incertitudiniiîn cadrul analizei lui Keynes”, nr.355/31 august 2012

Alin Opreana, “Dezvoltarea teorieimonetariste şi impactul asupra po -liticiilor economice”, nr. 356/7 sep-tembrie 2012

Alin Opreana, “ConsideraŃii criticeasupra lui Keynes în teoria economi -că”, nr. 357/14 septembrie 2012

Alin Opreana, «Teoria economicăîntre „laissez-faire” şi intervenŃia statu -lui», nr. 358/21 septembrie 2012

Wiegand Helmut Fleischer, “Analizaimpactului relaŃiilor economice româ -no-germane în procesul de dezvoltarea economiei româneşti începând cuanul 1990 şi până la începerea ne -gocierilor de aderare a României laUniunea Europeană (1990 - 1999) (I)”,nr. 360/5 octombrie 2012

Dan Popescu, “ASEM - ChişinăuConferinŃa Economică InternaŃională”,nr. 360/5 octombrie 2012

Silvia Mărginean, “Europa şomeri -lor - o altă faŃă a Europei cu două vi -teze”, nr. 360/5 octombrie 2012

Dan Popescu, “Economia: criza in -decentă”, nr. 361/12 octombrie 2012

Wiegand Helmut Fleischer, “Analizaimpactului relaŃiilor economice româ -no-germane în procesul de dezvoltarea economiei româneşti începând cuanul 1990 şi până la începerea ne -gocierilor de aderare a României laUniunea Europeană (1990-1999) (II)”,nr. 361/12 octombrie 2012

Alin Opreana, “ConsideraŃii privindexistenŃa echilibrului în teoria eco-nomică”, nr. 361/12 octombrie 2012

Paul Lucian, “Competitivitate şilocuri de muncă prin investiŃii străinedirecte”, nr. 361/12 octombrie 2012

Wiegand Helmut Fleischer, ”Analizaimpactului relaŃiilor economice româ -no-germane în procesul de dezvoltarea economiei româneşti din momentulînceperii negocierilor de aderare a Ro -mâniei la Uniunea Europeană şi pânăla integrarea României în UniuneaEuropeană (2000 - 2006)”, nr. 362/19 octombrie 2012

Alin Opreana, “ConsideraŃii privind

apariŃia şi dezvoltarea teoriei mone-tariste”, nr. 362/ 19 octombrie 2012

Renate Bratu, «Delimitări concep-tuale ale termenului de „fuziuni şiachiziŃii”», nr. 363/ 26 octombrie 2012

Alin Opreana, “Coordonate ale teo -riei economice walrasian”, nr. 363/26 octombrie 2012

Alin Opreana, “Coordonate ale vieŃiişi activităŃii profesionale a lui JohnMaynard Keynes”, nr. 364/ 2 noiem-brie 2012

Silvia Mărginean, “Lloyd Shapleyşi Alvin E. Roth - premiul Nobel îneconomie 2012”, nr. 364/ 2 noiem-brie 2012

Alin Opreana, “ContribuŃii la dez-voltarea teoriei echilibrului ale unor

laureaŃi ai premiului Nobel”, nr. 365/9 noiembrie 2012

Eduard Stoica, “ImportanŃa mode -lelor în economie”, nr. 365/ 9 noiem-brie 2012

Alin Opreana, “ContribuŃii la dez-voltarea teoriei economice din per-spectiva austriacă a lui Hayek”, nr.366/ 16 noiembrie 2012

Alin Opreana, “De la Keynesism laNeokeynesism”, nr. 367/ 23 noiem-brie 2012

Renate Bratu, “Evaluarea procesu-lui de fuziuni şi achiziŃii”, nr. 367/ 23noiembrie 2012

Alin Opreana, “Către o nouă socie -tate din perspectiva creşterii econo -miilor emergente”, nr. 368/30 noiem-brie 2012

Alin Opreana, “Libertatea de a acŃio -na”, nr. 369/7 decembrie 2012

Alin Opreana, “Teoria cererii efec-tive din perspectiva lui Keynes”, nr.339/2 martie 2012

Datorii suverane

Dan Popescu, “Universul tumultu-os al datoriilor suverane (I) - evoluŃiiîn timp şi spaŃiu”, nr. 332/13 ianua -rie 2012

Dan Popescu, “Universul tumultu-os al datoriilor suverane (II) - evo -luŃii în timp şi spaŃiu”, nr. 333/20ianuarie 2012

Alexandra Dragoe, “Criza datoriilorsuverane (II)”, nr. 336/ 10 februarie2012

Istorie economică

Dan Popescu, «„Intregrarea eco-nomică socialistă”: „Broşura nr.2/1964”din biblioteca „ViaŃa Economică” -conŃinut, context, semnificaŃii - (I)»,nr. 340/ 9 martie 2012

Dan Popescu, «„Intregrarea eco-nomică socialistă”: „Broşura nr.2/1964”din biblioteca „ViaŃa Economică” -conŃinut, context, semnificaŃii - (II)»,nr. 341/16 martie 2012

Anamaria Bucşe, “Gândirea econo -mică din Antichitate şi Evul Mediu,precursoare a gândirii economicemoderne”, nr. 341/16 martie 2012

Simona Elena Gândilă, Anca IoanaMuntean, “Sfârşitul unui imperiu...”,nr. 341/16 martie 2012

Dan Popescu, “Clepsidra cu re -petiŃie... - Radu Rosetti despre pro -bleme ale agriculturii şi ale Unirii dela 1859 - “, nr. 354/24 august 2012

Dan Popescu, “Clepsidra cu re -petiŃie... - Radu Rosetti despre pro -bleme ale agriculturii şi ale Unirii dela 1859 - (II)”, nr. 355/31 august 2012

Dan Popescu, “Clepsidra cu re -petiŃie... - Radu Rosetti despre proble -me ale agriculturii şi ale Unirii de la1859 - (III)”, nr. 356/7 septembrie 2012

Wiegand Helmut Fleischer, “RelaŃiileeconomice româno-germane şi im -pactul lor în dezvoltarea economieiromâneşti”, nr. 357/14 septembrie 2012

Wiegand Helmut Fleischer, “RelaŃiileeconomice româno-germane şi im -pactul lor în dezvoltarea economieiromâneşti (II)”, nr. 358/21 septem-brie 2012

Wiegand Helmut Fleischer, “RelaŃiileeconomice româno-germane şi im -pactul lor în dezvoltarea economieiromâneşti (III)”, nr. 359/28 septem-brie 2012

Dan Popescu, “Tăişul sabiei rege -lui pe grumazul miniştrilor săi (I) -Jacques Coeur şi Nicolas Fouquet”,nr. 338/24 februarie 2012

Dan Popescu, “Tăişul sabiei rege -lui pe grumazul miniştrilor săi (II) -Jacques Coeur şi Nicolas Fouquet”,nr. 339/2 martie 2012

PieŃe şi instituŃii

Dan Suciu, “FMI la Bucureşti: opre zenŃă anacronică”, nr. 334/27 ia -nuarie 2012

Dan Popescu, “Davos - 2012: câte-va consideraŃii - o reuniune anacro -nică ? -”, nr. 335/3 februarie 2012

Paul Lucian, “OrganizaŃia TratatuluiAtlanticului de Nord”, nr. 367/ 23noiembrie 2012

Paul Lucian, “OrganizaŃia TratatuluiAtlanticului de Nord (II)”, nr. 368/30noiembrie 2012

Dan Popescu, «„TurbulenŃe” sau„prăbuşiri”? - pieŃe şi instituŃii: de laconfruntări la colaborare (I)», nr.369/7 decembrie 2012

Dan Popescu, «„TurbulenŃe” sau„prăbuşiri”? - pieŃe şi instituŃii: de laconfruntări la colaborare (II)», nr.370/14 decembrie 2012

ReflecŃii

Dan Alexandru Popescu, “Prezentul,mirosind a trecut (hoinărind prin târ-gurile de vechituri)”, nr. 343/30 mar-tie 2012

Liviu Mihăescu, “ReflecŃia PieŃeiUniversităŃii - sens şi semnificaŃii -”,nr. 334/27 ianuarie 2012

Dan Popescu, «Gânduri cu şi fărăFlorin Constantiniu - avataruri alevieŃii şi „mistere” ale morŃii unuiistoric -», nr. 346/27 aprilie 2012

Ileana-Sânziana Ciuncan, “Finalita -tea practică a activităŃii de pregătireprofesională într-o societate demo -cratică”, nr. 346/27 aprilie 2012

Dan Popescu, “Verdictul francez (I)”,nr. 347/18 mai 2012

Dan Popescu, “Verdictul francez (II)”,nr. 348/25 mai 2012

Dan Popescu, “Verdictul francez (III)”,nr. 349/ 1 iunie 2012

Silvia Mărginean, “Economia, fotba -lul şi politica”, nr. 351/15 iunie 2012

Georgiana Minculete, “România...Încotro?”, nr. 354/24 august 2012

Dan Popescu, «1937: „Călătorie înRomânia” de Sir Sacheverell Sitwell»,nr. 357/14 septembrie 2012

Dan Popescu, “Socialul şi dezvol -tarea - câteva consideraŃii”, nr. 358/21 septembrie 2012

Dan Popescu, “Socialul şi dezvol -tarea - câteva consideraŃii (II)”, nr.359/28 septembrie 2012

Andrei Vecerdea, “Despre datoriilesuverane”, nr. 362/ 19 octombrie 2012

Anca Sabina Samoschi, “Cerculvicios al datoriilor publice”, nr. 362/19 octombrie 2012

Andreea TrîmbiŃas, “Criza datori-ilor suverane”, nr. 363/ 26 octombrie2012

Georgiana Minculete, “Criza seco -lului XXI - o continuare a crahului din1929?”, nr. 363/ 26 octombrie 2012

Ana Sabina Samoschi, “InvestiŃiilestrăine directe - de ce România?”,nr. 363/ 26 octombrie 2012

Zolyia Tibor, “Competitivitate şilocuri de muncă prin investiŃii străinedirecte”, nr. 364/ 2 noiembrie 2012

Vlad Vărgatu, “Bugetul Uniunii Euro -pene pentru perioada 2014-2020”,nr. 368/30 noiembrie 2012

Ramona Blazsani, “Viitorul profesieide economist”, nr. 368/ 30 noiem-brie 2012

Lucian Alexandru Danciu, “Elemen-tele controlului în manipularea anga-jaŃilor”, nr. 371/21 decembrie 2012

Dezvoltare

Nicolae ŞtefănuŃă, “Africa - noul polde creştere al economiei mondiale”,nr. 333/20 ianuarie 2012

Dan Suciu, “Datorii sau creştereeconomică?”, nr. 335/3 februarie 2012

Liviu Mihăescu, “Economii şi ra -Ńio nalitate în economia României”,nr. 336/ 10 februarie 2012

Dan Popescu, „Les trente piteuses”,nr. 350/8 iunie 2012

Teodor Dumitru Banciu, “Asocie -rea intercomunală, factor de progresal zonei”, nr. 370/14 decembrie 2012

EvoluŃii

Dan Popescu, “Câteva chestiuniacute ale economiei”, nr. 334/27 ia -nuarie 2012

Alexandra Dragoe, “Criza datoriilorsuverane (I)”, nr. 335/3 februarie 2012

Marieta Mureşan, “Imperiul eco-nomic financiar. Posibile evoluŃii şiconsecinŃe”, nr. 335/3 februarie 2012

Eugen Iordănescu, “Reforma şicontrareforma în România”, nr. 341/16 martie 2012

Imperii

Dan Popescu, “Sfârşitul unui im -periu... (I)”, nr. 336/ 10 februarie 2012

Dan Popescu, “Sfârşitul unui impe -riu... (II)”, nr. 337/17 februarie 2012

Ileana-Sânziana Ciuncan, «Sfârşitulunui „mit” - Imperiul Sovietic», nr.341/16 martie 2012

ResponsabilităŃi

Dan Popescu, «„ResponsabilităŃiuniversale”? - Chişinău şi Bucureştiîn octombrie / noiembrie», nr. 365/9 noiembrie 2012

Bănci

Ioana Mădălina Butiuc, “PiaŃa mo -netară-evoluŃia banilor electronici şiefectele respective”, nr. 337/17 fe -bruarie 2012

EUROECONOMIA XXI - Sumar 2012

Vedere din Bruxelles

Lucian Alexandru Danciu, “Un sis-tem viciat: sistemul bancar”, nr. 340/9 martie 2012

Cariere

Simona Duminciuc, Ioana Grădinar,“Tăişul sabiei regelui pe grumazulminiştrilor săi - Jacques Coeur şi Ni -colas Fouquet”, nr. 344/6 aprilie 2012

ComerŃ internaŃional

Lucian Belaşcu, “Modelul low-costîn retail (I)”, nr. 347/18 mai 2012

Lucian Belaşcu, “Modelul low-costîn retail (II)”, nr. 348/25 mai 2012

Lucian Belaşcu, “Modelul low-costîn retail (III)”, nr. 349/ 1 iunie 2012

Lucian Belaşcu, “Hipermarketurileîn confruntarea cu magazinele dis-count, cazul pieŃei franceze (I)”, nr.355/31 august 2012

Lucian Belaşcu, “Hipermarketurileîn confruntarea cu magazinele dis-count, cazul pieŃei franceze (II)”, nr.356/7 septembrie 2012

ConstrucŃie europeană

Marin Crăciun, “Principalele insti-tuŃii europene şi evoluŃia instituŃiilorimplicate în procesul de integrare (I)”,nr. 342/23 martie 2012

Marin Crăciun, “Principalele insti-tuŃii europene şi evoluŃia instituŃiilorimplicate în procesul de integrare (II)”,nr. 343/30 martie 2012

Marin Crăciun, “Principalele insti-tuŃii europene şi evoluŃia instituŃiilorimplicate în procesul de integrare (III)”,nr. 344/6 aprilie 2012

Creştere

Lucian Alexandru Danciu, “Serviciile- motor de dezvoltare al unei economiimoderne”, nr. 345/13 aprilie 2012

Criză

Dan Suciu, “Criza globală în variantalocală”, nr. 337/17 februarie 2012

Mihaela-Elena łenea, “Impactul crizeifinanciare asupra IMM-urilor din Ro -mânia”, nr. 342/23 martie 2012

Simone Stuhler, “Criza economi-co-financiară - un caleidoscop para-doxal”, nr. 366/ 16 noiembrie 2012

Dezbateri

Dan Alexandru Popescu, “Săptă -

mâna europeană la Sibiu”, nr. 345/13aprilie 2012

E-Business

Eduard Stoica, “Impactul economicşi social al dezvoltării de aplicaŃiipentru e-business”, nr. 359/28 sep-tembrie 2012

Eduard Stoica, “Impactul economicşi social al dezvoltării de aplicaŃiipentru e-business (II)”, nr. 360/5octombrie 2012

Eduard Stoica, “Marketingul digital şi

social media”, nr. 369/7 decembrie 2012

Echilibru financiar

Marieta Mureşan, “Pactul de sta-bilitate. ConŃinut şi efect”, nr. 334/27ianuarie 2012

Economie digitală

Răzvan Sorin Şerbu, “Drumul spreeconomia digitală - realităŃi îngrijoră-toare ale mediului rural -”, nr. 338/24 februarie 2012

Răzvan Sorin Şerbu, “Posibile impli -caŃii ale sistemelor informatice pentruzona rurală”, nr. 347/18 mai 2012

Răzvan Sorin Şerbu, “ImportanŃaextinderii tehnologiilor moderne în eco -nomia rurală românească”, nr. 356/7septembrie 2012

Energie

Dan Suciu, “Politica energetică,cheia guvernării”, nr. 336/ 10 februa -rie 2012

Paul Lucian, “Securitatea energeti -că a Uniunii Europene”, nr. 340/ 9martie 2012

Paul Lucian, “Necesitatea produce -rii energiei din surse regenerabile şinepoluante (I)”, nr. 344/6 aprilie 2012

continuare în pagina 6

3SUMAR REVIST~VINERI 25 IANUARIE 2013

urmare din pagina 1În prezent, turismul reprezintă unul

dintre cele mai dinamice sectoare eco -nomice, care înregistrează schimbăripermanente şi o Energie a acestuitimp uman în care am coexistat eraalimentată de înŃelepciunea: „colabo-rarea şi cooperarea sunt întodeaunamai benefice pentru om decât con-flictul”, dezvoltată în profunzime deRichard Layard în Secretele Fericirii.

Omul-cercetător în ale vieŃii econo -mice şi sociale de la noi şi, nu nu -mai, profesorul Aurel Negucioiu, aştiut să pună cunoaşterea autenticăîn slujba celor interesaŃi şi motivaŃiîn ale progresului bazat pe valorilesensului, ale armoniei, libertăŃii în răs-

pundere, solidarităŃii umane, comuniu -nii sociale şi compasiunii. Acum, cândtrăim pe viu cea mai mare „durere aomului”, scoasă la „lumina lumii” deactuala criză ecolonomică, începemsă conştientizăm că omul- cercetătorromân, Aurel Negucioiu iubea adevă -rul din sŃiinŃa economică prin modulîn care îl spunea şi repeta: „funcŃiaproductivă a unui sistem economicnu poate fi ignorată prea multă vre -me, fără a nu începe să trăieşti pedatorie, când te transformi din pro-ducător-consumator în cerşetor-con-sumator”!

În munca aceasta de om-dascăl şide om-cercetător, profesorul Aurel Ne -gucioiu a integrat aproape organic şifrumoasa calitate de om-prieten. Cucâtă măiestrie oferea prietenia la ceimai tineri şi, în ecuaŃia timpului, se

bucura de posibilitatea de a învăŃa dela alŃi colegi! Era un spirit asemănă-tor lui Einstein, dacă ne gândim la cespunea acesta: „nu merită trăită de -cât o viaŃă pusă în slujba altor vieŃi”!Şi mai mult, şi-a pus enegia vieŃii înslujba adevărului cu care colegul şiprietenul nostru, prof. Aurel Negu -cioiu a îmbinat armonios viaŃa trăită,munca şi iubirea deoarece a înŃelesde timpuriu că viaŃa este o existenŃăîn relaŃie cu tine însuŃi, cu semenii,cu „întregul viu”. Această conştiinŃăumană în relaŃie a avut la profesorulromân Aurel Negucioiu izvorul în ceişapte ani de acasă, unde educaŃia sefăcea la vremea aceea prin iubire şiîn iubire!

Deşi, de curând, a plecat în cealal-tă lume a noastră, a vieŃii veşniceimaginată de o „înŃelepciune sistemi -

că”, dumnezeiască, izvorâtă din fap-tul că planeta Pământ este un „orga -nism viu şi conştient”, omul-profe-sor, omul-iubitor de oameni, Aurel Ne -gucioiu rămâne şi în această primălume a noastră prin zestrea biologicăpe care o lasă, spiritul studenŃilor şidoctoranzilor pe care i-a crescut îndemnitate şi responsabilitate profesio -nală, prin flacăra ideilor din operele salevii, ce arde în jurul nucleului relaŃieidintre omul social – libertatea de a fişi întregul moral de a trăi, muncii şiiubi frumos prin adevăr în bunătate,libertate în responsabilitate, solidari-tate în comuniune şi compasiune.

Şi când ne gândim, dragi prieteni,cât de rar este astăzi curajul moralde a fi Om de valoare şi nu om desucces, spiritul personalităŃii profe-sorului Aurel Negucioiu devine, pen-tru noi cei care mai rămânem aici ovreme, strigătul urgenŃei: stop căderiimorale şi degradării umane a edu-caŃiei noastre de bază şi universitare!Să trecem şi la o nouă educaŃie înspiritul eco-economiei, bazată pe ar -monia dintre mediul creat de om şimediul natural, pe iubire şi pe valo-rile sensului!

Pentru mine şi, nu numai, colabo -rarea şi prietenia cu omul-uman, pro-fesorul Aurel Negucioiu, a însemnatpunerea la lucru a Respiritualizăriiumane şi instituŃionale şi aici la Cluj-Napoca, la Universitatea Creştină „Di -mi trie Cantemir” unde am lansat pen-tru prima dată în dezbatere împreunăcu prof.univ.dr. Alexandru Taşnadi, pro-blema regândirii educaŃiei în general,a celei economice, în special, din per s-pectiva valorilor sensului, a „sănătăŃiiîntregului viu”, ca paradigmă a liber -tăŃii în răspundere.

Într-o lume confuză, din perspec-tiva Ńelurilor, cum o numea Einstein,colegul şi prietenul nostru, profesorul

Aurel Negucioiu, rămâne cu o identi-tate izvorâtă dintr-o matrice sufleteas-că sănătoasă, de o simplitate volun-tară inconfundabilă, în numele căreiasperăm să-i rămânem datori întrucontinuarea comportamentului definitprin „Curajul de a trăi ca Om”.

Dragă domnule profesor, fie ca Dum-nezeul nostru „nepersonal” să-Ńi că -lău zească odihna veşnică în iubire,adevăr, bunătate şi demnitate, valoriîn care ai trăit şi trudit, ai crezut şiai educat!

Vă rog să-mi permiteŃi, dragi prie -teni să prezint pentru profesorul AurelNegucioiu două strofe din Imnul Ar -moniei care face parte din viitoaremea carte Despre viaŃă şi economie.Cele două strofe sunt de fapt primaşi ultima, exprimate astfel:

Dă-ne, Doamne înŃelepciunea,De-a ne acorda cu lumeaDe-a trăi în armonie,Acum, aici şi pe vecie !……………………………

ÎnvaŃă-ne, Doamne, să ne ajutăm singuri,Să iubim viaŃa ce trăieşte-n muguri,Să devenim “sfinŃi vii”, ce alină suferinŃa,Ce preŃuiesc Adevărul, Bunătatea şiCredinŃa.

Din câte îl cunosc pe profesorulAurel Negucioiu, spiritul ce se regă -seş te în strofele de mai sus îi de -finea întreaga sa personalitate, crezulsău de a iubi ceea ce face şi de aface ceea ce iubeşte.

În respectul Omului de valoare,prof. univ. dr. Aurel Negucioiu şi încredinŃa că eforturile sale închinate“sănătăŃii întregului viu” vor fi con-tinuate cu aceeaşi asiduitate, vă rogsă îmi permiteŃi să închei aceste gân-duri din inimă şi ca hrană sufle -tească pentru viitoarele generaŃii deeconomişti, şi nu numai.

Curajul de a tr@i ca Om

Vedere din Cluj-Napoca

prof.univ.dr. Constantin POPESCUA.S.E. Bucureşti

Cuvintelor prof. Constantin Popescu privind personalitatea prof. dr.Aurel Negucioiu, le alătur cuvintele mele de condoleanŃe, respect şiamintre neaderată pentru această remarcabilă personalitate care a fostprof. dr. Aurel Negucioiu

Dan Popescu

EUROECONOMIA XXI - Sumar 2012

Vedere din Strasbourg

ISTORIE ISTORIE ECONOMIC~ VINERI 25 IANUARIE 20134

c my bc my b

c my bc my b

urmare din pagina 1... Era foarte înalt, dar bine pro-

porŃionat. Avea o alură distinsă, ele-gantă firesc şi nu construită după felde fel de reŃete mondene simandicoa -se. Nu acestea erau însă calităŃile luideosebite. Întreaga lui personalitate „res-pira” aristocraŃie, de Ńinută, desigur,dar mai ales de spirit. Boier de viŃă şiprin pergamente – de pildă, unchiul săude bunic, Nifon Mitropolitul, a prezidatAdunarea Electivă a łării Româneşticare l-a ales ca domn tot pe Alexan -dru Ioan Cuza, deja domnul ales alMoldovei – dar mai ales prin educa -Ńie, comportament, generozitate, no -bleŃe sufletească. Dan, căci despre eleste vorba, Dan Amedeu Lăzărescu,născut în 1918, era un excepŃionalcărturar, un eminent istoric şi jurist,era licenŃiat universitar cu „Magna cumLaude”. Se înscrisese apoi la doctoratla Universitatea din Bucureşti la profe -sorul de Istoria doctrinelor economiceGeorge Strat, însă a fost nevoit săîntrerupă; ani buni, iată, „locuind” înaceeaşi ce lulă şi în acelaşi pat tocmaicu conducătorul său de doctorat. Deo -po trivă, avansa strălucite consideraŃiiîn filozofie, sociologie, politologie, eco-nomie. Un veritabil „Spiritus universa -lis”. Era, în fapt, o mare şi valoroasăenciclopedie. Nu neapărat de termeni,ci mai ales de interpretări. Se „mişca”cu o uşurinŃă fantastică, interesantmereu, pasionant la fel, pe întreagazonă a culturii lumii...

... De la apariŃia noului oficios PNL,ziarul „Liberalul”, la începutul anului1946 – nou oficios deoarece „Viitorul”,în situaŃia politică complexă de atun-ci, nu mai era reprezentativ – şi pânăla suspendarea ziarului în 29 noiem-brie 1947 (ultimul număr), Dan Ame -deu Lăzărescu fusese, într-un timp

foarte dificil şi în care, nu doar sprefinal, cenzura era extrem de „muşcă-toare”, redactor de frunte al ziarului.Mult timp, de fapt, a condus publi-caŃia. Partidul, ziarul pe care îl înno-bilase cu doctele sale concepŃii, stu -dii şi articole, cu articole polemice excep-Ńionale, deseori cu umorul său inimi -tabil, au fost, de fapt, în cei aproapedoi ani, viaŃa lui. O viaŃă deloc uşoară,dimpotrivă, foarte riscantă, grea. Şi aurmat ce a urmat, printre altele aproapeopt ani de puşcărie politică dură, mi -zerie, respingeri, marginalizare...

... Cu emoŃie în glas mi-a telefonatde Crăciunul anului 1989 să merg să-lvizitez acasă – un mic şi modestapartament la intersecŃia B-dului AnaIpătescu cu strada Povernei, dar unapartament distins prin câteva piesede mobilă moştenite, prin mici şi gin -gaşe amintiri ale unei vieŃi de om, olocuinŃă a cărei atmosferă şi al căreiamfitrion te făceau să te simŃi atât debine. Ne cunoşteam de mult. Era bunprieten cu tatăl meu care, în tinereŃeasa, îi fusese subdirector la Liceul „Spi-ru Haret” din Capitală. Ani buni, apoi,părintele meu împreună cu alŃi cole-gi, se străduia, din greu şi discret, săplaseze în serviciu, mai ales pe şan -tiere, în construcŃii, în cooperaŃie, foştideŃinuŃi politici - statut pe care îl avea,de altfel, şi părintele meu - şi care nuprea erau primiŃi să lucreze pe nică -ieri. Aşa, a căpătat, după anii de de -tenŃie, şi Dan Amedeu Lăzărescu delucru. Îmi aduc bine aminte că prin1946, în zorii copilăriei mele şi înain -te de timpul atât de rău ce avea săvină, puşcăriile staliniste ale lui Gheor-ghiu Dej, Pauker, Luca, Drăghici, îmifăcuse cadou – de fapt, fiica sa,Adriana – aşa scria pe cărŃi, „De laAdriana pentru DănuŃ” – cele 4 volu -me din „Prin pustiul Saharei” de KarlMay, compilate de Ion Gorun. CărŃi

captivante pe care, apoi, pe la 7 – 8ani, le-am citit şi recitit cu multinteres, cu multă plăcere... Fusesedeseori în casă la noi. Iar, şi „înainte”şi „după”, odată cu relaŃia caldă şiapreciativă reciproc pe care o avea cutatăl meu, avea consideraŃii consistentede apreciere şi pentru mine, „văzân-

du-mă” un „şef de generaŃie”. Demulte ori ne întâlneam întâmplător di -mineaŃa, prin dreptul hotelului „AthénéePalace”, eu mergând la Institutul deCercetări Economice, unde lucram, iardânsul, prezenŃă regulată, la Biblio -teca Academiei, unde se documentaintens pentru cele trei volume ale

sale privind impresiile unor călătoristrăini despre Ńările române, din evulmediu până spre secolul XX, volumeapărute şi de excepŃională valoare. Aavut, de altfel, multe alte cărŃi me -morabile...

... Revenind în zilele lui decembrie1989, i-am făcut vizita solicitată şimi-a spus că doreşte să-i fiu alăturiîn proiectul său de reapariŃie a ziaru-lui „Liberalul”. Ceea ce am şi făcut,cu emoŃie. Cu emoŃie atât pentrucrezul nezdruncinat astfel al familieimele, cât şi pentru faptul că, încă în so-cialism, mă implicam într-un lucru greuşi delicat, aveam, totuşi, şi păreri pre -concepute, dar căruia eram hotărâtsă-i fac faŃă cu toate puterile mele.Dan era directorul ziarului, eu redac-torul şef, iar echipei noastre i s-a ală-turat puŃin mai tânărul şi atât de dis-tinsul ing. Călin Popescu – Tăriceanu,fiul soŃiei lui Dan, tanti Angela, asistentla Facultatea de ConstrucŃii, Kuki deve -nind secretar general de redacŃie.

Ne-am apucat de lucru. Ziarul, săp-tămânal, în circumstanŃele date, eranecesar, pentru tineri dar şi pentrucei mai în vârstă, să examineze doc-trina liberală, în speŃă liberalismul eco-nomic, mai puŃin cunoscută la noi caatare, şi pe care eu o ştiam bine, darmai ales dintr-o anume poziŃie critică.Pe urmă, se impuneau evocate marilepersonalităŃi ale liberalismului româ-nesc, în speŃă Brătienii, dar nu nu -mai, I.G. Duca, de exemplu, viaŃa lorpilduitoare. RevoluŃia şi conjuncturainternaŃională trebuiau şi ele bine,temeinic documentat, analizate. Delocîn ultimul rând, se impuneau evocaŃimucenicii şi martirii liberali – şi nudoar aceştia – ai neamului, morŃi, dis -truşi fizic – cei mai mulŃi dintre ei –în puşcăriile comuniste din vremealui Dej. Desigur, nu puteau lipsi arti-cole de atitudine politică, PNL-ul rein-


Dan POPESCU

Remember

Venerabilul Dinu Brătianu - ultimul preşedinte al PNL înainte de 1989

Dan Amedeu Lăzărescu, redac-tor al ziarului Liberalul, îninte desuspendarea din noiembrie 1947

VINERI 25 IANUARIE 2013 5

c my bc my b

c my b

ISTORIE ISTORIE ECONOMIC~

c my b

trând, constituit oficial, în arenaluptelor politice din România. În toateacestea, Dan A. Lăzărescu, cel puŃinca orientare, avea rolul esenŃial, eu cău-tând să-l secondez cu brio. Trebuiesă spun că nu agream deloc vendetabrutală, violenŃa sân geroasă a străzii,pe care am căutat să le previn, să leocolesc, să nu le stimulez cât am pu -tut, prin publicaŃie, reuşind să-l convingşi pe Dan în acest sens, spiritul săufin, elegant, generos reprezentând, dealtfel, atuu-ri astfel.

... Primul număr al ziarului, pregă -tit de prin 25 – 26 decembrie, vaapărea în 6 ianuarie 1990. Iată, seîmplinesc ceva peste 23 de ani deatunci. D.L. va scrie despre „PartidulNaŃional Liberal reintră în arena poli -tică a României”, despre „Omul provi -denŃial al secolului nostru”, în speŃăGorbaciov, despre ”FranŃa eternă”, des -pre „Genocidul de la Sighet”, despre„Ultimul mohican” Nicolae Ceauşescu.Despre, deasemenea, „Sub cinci dic-taturi”, în care reitera o faimoasă epi-gramă pe care un strălucit epigramistromân i-o consacrase lui LucreŃiuPătrăşcanu la apariŃia lucrării sale„Sub trei dictaturi”: „Din cartea ta amconstatat/ Că zvârli-n dictaturi cu pia-tra/ În timp ce blând şi democrat,/Ne-o pregăteşti pe cea de-a patra”...Eu am publicat în acest prim număral „Liberalul”-ului, articolul redacŃional„Cu preŃul unor uriaşe jertfe şi înde -lungate suferinŃe”, în care analizamizbăvitoarea RevoluŃie română, iar, înpagina a III-a, un studiu amplu intitu -lat „Garda personală a doctrinei libe -rale: Domnul Interes şi Doamna IniŃia-tivă”, articol economic în care solici-tam pe baza examinării şcolilor libe -rale de la Adam Smith la Keynes şiMilton Friedman, „drum liber”, în noilecondiŃii create, pentru „Interes” şi „Ini -Ńiativă”. Mă pricepeam mai mult ast-fel. Articolul îl semnam Dan Genvra,în memoria bunicului meu general deartilerie Dumitru Vrăjitoru, printre altele,profesor la „Şcoala de Război” şi cer -cetător şi publicist remarcabil.

Ziarul mai conŃinea articolul semni -ficativ „Frica”, semnat de prof. SorinBotez, astăzi decedat, cu circa 20 deani petrecuŃi, de prin 1945, în temni -Ńele satrapilor lui Dej, o „DeclaraŃie –Princeps” a doctorului Şerban Milco -veanu, o „Scrisoare deschisă adresatădomnului Ion Iliescu” de cunoscutulpublicist Vartan Arachelian, în careVartan milita hotărât pentru libertatepolitică. De asemenea, erau publicateconcluziile unui amplu sondaj de opi -nie privind prezentul şi viitorul Ńării,dar şi un amplu material al lui DanAmedeu Lăzărescu, ştiinŃific, temeinicrealizat, doct, „Din istoria PartiduluiNaŃional Liberal”. De fapt va fi unserial, de la întemeiere, la zi, serial ceva continua în celelalte numere. Dupăcum se vede, nimic strident, lucrurifoarte serioase, nu îndemnuri la ură,la „sânge”, la brutalitate. Liberalismulveritabil. Era o linie pe care, împreu -nă cu Dan şi cu Kuki Tăriceanu amcontinuat-o şi în celelalte apariŃii ale„Liberalul”-ului. În 6 ianuarie, când,aşa cum am menŃionat, a apărut primulnumăr din Seria nouă a „Liberalul”-ului, un Co mitet de Ini Ńia tivă, dincare, fireşte, făceam şi noi parte,

reînfiinŃează, oficial PNL-ul...... Ziarul va merge mai departe. În

numărul 2, de exemplu, apărut joi, 18ianuarie 1990 – între timp ne-auapărut şi deciziile oficiale de numirepe funcŃii, din partea conducerii PNL,decizia mea de numire ca redactorşef al „Liberalul”-ului fiind semnatăde Radu Câmpeanu, în calitate deSecretar General al PNL şi de Dan A.Lăzărescu, director al ziarului „Libe -ralul” – vom continua tipul de rubri-cizare tematică a ziarului. D.A.L. vapublica „Testamentul Politic al luiConstantin I.C. Brătianu”, pe urmă„Din istoria PNL”, „Flori rare în gră-dina nomenclaturii”. Am publicat şi 2articole foarte reuşite ale arhi tectuluiDinu Patriciu, nepotul meu, unulabordând „Destinul unor meseriiliberale: Arhitectura”, iar celă lalt, destrictă opinie, „Urbanitatea Bucureştiu -lui”. Am mai publicat apelul „FraŃi ro -mâni” al venerabilului Radu V. Vâl să -nescu, fost secretar politic al luiConstantin I.C. Brătianu. În sfârşit, unamplu şi atât de necesar material vapublica ofiŃerul superior „deblocat” în1948, cu ceva puşcărie apoi, şi lu -crând după aceea, ani de zile, ca ma -gazioner, Traian Vrăjitoru, Cavaler alOrdinului Mihai Viteazu, deloc întâm-plător unchiul meu, fratele mamei, că -sătorit cu Lucia Costescu, fină şi ne -poa tă a lui I. G. Duca., anu me „Re -member – Epoca Dej în lu mi na re -

flectoarelor”. Se realiza o anume dis-tincŃie între timpul de până în 1963– 1964, este dept, influenŃat, în vio-lenŃă, de sovietici, şi cel de apoi. Totco munism şi acesta, cu ceea ce aveacomunismul, dar fără crime în masă,şi au mai fost câteva însemnate reali -zări în economie. Scria astfel TraianVrăjitoru: „Tiranul Dej şi acoliŃii luilansează pe cerul împilării, asemeneaunor rachete, două cuvinte: «Sabotor,ReacŃionar». Erau două cu vinte eti -chetante în numele drepturilor cu carecomiteau tortura şi crima împotrivaacestui popor... Dictatorul care... apatronat aceste crime, Gheor ghiu Dej,îşi doarme somnul de veci într-unmormânt de marmură, ve gheat de oflacără nestinsă, alături de alŃi ticăloşice în viaŃă fuseseră veneraŃi ca niştezei... Unii dintre criminalii acestorvremuri au murit. Dar au rămas des-tui cu pensii grase sau onorifice din-tre colaboratorii acestui tiran... Presasă-şi îndrepte reflectorul asupra pe -rioadei în care au trăit aceste persona -je sinistre... De huzurul lui Ceauşescuvorbeşte acum toată presa şi faptelelui sunt arătate de toate reflectoarelelibertăŃii câştigate. Însă imaginea pri -mului tiran hidos, a acoliŃilor şi siste -mului său a rămas în umbră. Îndrep-taŃi şi asupra lor lumina reflectoarelorlibere şi alungaŃi umbrele lor”.

Mesajul sentimental, de delicateŃeşi gingăşie al ziarului, a fost purtat

de publicarea, în pagina a 4-a, a unor„poezii de puşcărie”, mai cunoscuta„Unde sunt cei care nu mai sunt”, alui Nichifor Crainic, dar şi „Parcă afost ieri”, „Sonet de Paşti”, „Carmen me-morabile”, „Sonet de celulă”, „Poem decelulă”, „Epitaf” ale lui Dan AmedeuLăzărescu. Public acum, în paginile„Euroeconomiei XXI”, „Carmen Me -mo rabile” şi „Epitaf”...

... În sfârşit, în pagina 1-a, un ampluşi explicit material al meu, „InvitaŃiecătre cititori”, în care, abordând pro -bleme de producŃie, de aprovizionaretehnico – materială, de distribuŃie, deechilibru economic, de liberalizare,chemam la o amplă dezbatere înpaginile „Liberalul”-ului, pe tema „Cetrebuie făcut azi, ce trebuie făcutmâine. Cum trebuie acŃionat în eco -nomie într-o perspectivă mai largă?”Să mai menŃionez că, în după amiazazilei de 6 ianuarie 1990, când „amscos” primul număr, chiar în mână cuziarul pe care nu se uscase cerneala,la ti pografia „30 Decembrie”, aşa sechema instituŃia respectivă atunci,împreună cu Kuki Tăriceanu am acor-dat un interesant interviu B.B.C.-ului,în care ne-am referit la semnificaŃiaapariŃiei acestei publicaŃii. Mai trebuiesă arăt rolul important pe care l-aavut Kuki, de a cărui inteligenŃă ambeneficiat şi cu care m-am înŃelesadmirabil, şi în strategii şi în stabi -lirea graficelor de expediere a ziaruluiîn Ńară şi expedierea lui ca atare chiarla primul număr. A doua zi, mai spuncă m-a bucurat imens scri soareacaldă de mulŃumire de la Dan, privindaportul meu la reapariŃia „Li beralul”-ului. Am păstrat-o şi o păs trez mereuaproape de inimă. Este Dan AmedeuLăză rescu omul la care am Ńinutimens, a cărui amintire o păstrez cuveneraŃie şi de la care am învăŃatfoarte, foarte mult. Ziarul a maiapărut vreo trei luni, devenind apoi„Viitorul”. Eu având alte proiecte, amdeclinat frumoasa ofertă de a con duceacest nou coti dian în calitate de di -rector, lăsându-l în locul meu pe prie-tenul din copi lărie, juristul Gelu Netea,feciorul academicia nului Vasile Netea.De altfel, Gelu Netea, fost vicecampi-on naŃional de box la categoria semi-grea, venea cu noi în tipografie să neapărăm mai eficient de „demersuri”contondente ale unor tipografi care neacuzau şi ne înjurau că „scrim împo -triva domnului Ion Iliescu”. Aşa era atunci...Şi mai arăt un lu cru. „Liberalul”, pri -me le 2 – 3 numere, l-am scos cubani personali, Dan, eu şi Kuki. Ulte -rior, s-a oferit să participe substanŃialşi arhitectul Dinu Patriciu. Începândsă intre bani şi din vânzare – tirajulera de 4 – 6 mii de exemplare şi maimult – ne-am mai relaxat puŃin dinpunct de vedere bănesc...

... Având eu alte traiectorii şi aflân-du-mă deseori în FranŃa, ce s-a în -tâmplat apoi cu Dan Amedeu Lăză -rescu, mai ales în ce priveşte episo-dul presupusei sale colaborări cufosta securitate, nu ştiu. Nu cred însăcă erau îndrituiŃi să-l judece pe Dan,mucenic cu opt ani de temniŃă po -litică, luptător destoinic decenii de-arândul pe baricadele liberalismului,oameni care nu au trecut nici măcaro zi prin temniŃele politice. Eu sunt

ferm convins că Dan nu a făcut nici -odată rău la cineva. Nu se aflau ast-fel de gene în structura sa sufle -tească. Nu mai comentez. Nu de pu -Ńine ori, în asemenea situaŃii, victi -mele reale ale torŃionarilor au devenit„indezirabili”, iar, din păcate, deciden -Ńii şi torŃionarii respectivi bine merităde la patrie: pensii, privilegii, etc. „Ismodus in re bus”, totuşi... Pentru mine,şi nu doar pentru mine, efigia de oma lui Dan Amedeu Lăzărescu a rămasla fel de înaltă, de nobilă, de pre -Ńioasă, de pildui toare. Un om hotărât,un remarcabil cărturar, scriitor, remar-cabil traducător şi dramaturg, strălu-cit gazetar, în calea unor urgii cucare s-a luptat din greu. O fiinŃă real-mente superioară, o amintire tonică şirobustă, dar şi duioasă, sentimentalădeopotrivă. Eu aşa l-am văzut şi îlvăd, aşa îl voi vedea mereu...

P.S. În memorabilul său volum de„Confesiuni”, dialoguri realizate deRadu łoancă, Edit. Hestia, 1997, col.„Arhivele unor lumi dispărute”, D.A.L.,referindu-se în mai multe rânduri la„Liberalul”, scrie „Cu sprijinul fiuluifostului meu subdirector de la «SpiruHaret» (Mişu Popescu), DănuŃ Po -pescu, doctor în ŞtiinŃe Economice, şial fiului soŃiei mele, ing. Călin Po -pescu-Tăriceanu, asistent la Faculta -tea de ConstrucŃii, pregătisem reapa -riŃia oficiosului «Liberalul», deocam-dată sub formă de săptămânal, subdirecŃia mea”.(pag. 223 s.a.)

CARMEN MEMORABILEAm avut prilejul, suferind din greuPrin atâtea temniŃi, lipsuri şi ocară,Să măsor cât este de la om la fiară,Să măsor cât este de la om la zeu.

Am putut, cu-atâŃia fulgi din neamul meu,VânturaŃi prin temniŃi din întreaga Ńară,Să măsor cât este de la om la fiară,Să măsor cât este de la om la zeu.

Suflete ca roua nopŃilor de vară,Lacrimă cerească, fraged curcubeuRăsfirat sub boltă de la om la zeu.

Şi dihănii multe îşi storceau mereu,Ca pe-o zdreanŃă udă, inima murdară, Rătăcind prin beznă de la om la fiară.

EPITAFNoi am murit de mult şi-am putrezit,Dar nu ne cresc pe groapă trandafirii...Gând trist pierdut pe strunele-amintiriiŞi, tot mai rar, un nume pomenit...

De când ne-au smuls din rosturile firii,Trecut-au anii fără de sfârşit,Şi astăzi, pe căminul părăsit,Se-nalŃă fumul trist al amăgirii.

Şi ochii pironiŃi pe poarta mută,Sfioşi ca gândul care ne sărută,Cerşesc, zadarnic, Cerului un sol...

Am fost?... N-am fost?... Cu vântul şicu marea,Îşi Ńese umbra peste noi uitarea,Şi ochii-nlăcrimaŃi privesc în gol...

Dan Amedeu Lăzărescu,GalaŃi, 1960


SUMAR REVIST~ VINERI 25 IANUARIE 20136

EUROECONOMIA XXI - Sumar 2012urmare din pagina 3

Paul Lucian, “Necesitatea produce -rii energiei din surse regenerabile şinepoluante (II)”, nr. 345/13 aprilie 2012

Financiarizare

Angela Scrieciu, Alexandra Dragoe,Adela Maria Lupu, “Imperiu econo -mic financiar ? Opinii”, nr. 333/20ianuarie 2012

Alexandra Dragoe, “Imperiu econo -mic financiar ? Opinii (II)”, nr. 334/27 ianuarie 2012

FinanŃe

Robert Labbe, “Financement del'etat”, nr. 346/27 aprilie 2012

Ioana Mădălina Butiuc, “Crediteleîn sistemul financiar românesc”, nr.347/18 mai 2012

Adina Maria Fleşer, “Aria de cu -prindere a sistemelor expert financia-re”, nr. 348/25 mai 2012

Robert Labbe, “L'import sur le re -venu”, nr. 349/ 1 iunie 2012

Ilie Banu, “EvoluŃia economiei sub -terane şi impactul negativ asupra re -surselor fiscale”, nr. 357/14 septem-brie 2012

Renate Bratu, «Reglementarea finan-ciară în accepŃiunea „Vienna Initia -tive”», nr. 359/28 septembrie 2012

Gândire economică

Anamaria SurupăŃeanu, “Mercanti -lismul”, nr. 343/30 martie 2012

Ana Sabrina Bîrsan, “FiziocraŃia”,nr. 344/6 aprilie 2012

Alina - Ioana Rădui, “Doctrina eco -nomică marxistă - câteva coordo-nate”, nr. 346/27 aprilie 2012

Cristina Floroiu, “Pesimiştii (I)”,nr. 346/27 aprilie 2012

Anamaria Bucşe, “Jean CharlesLeonard Sismonde de Sismondi”, nr.346/27 aprilie 2012

Cristina Floroiu, “Pesimiştii (II)”,nr. 347/18 mai 2012

Alina - Ioana Rădui, Cristina Flo -roiu, “ContribuŃii ale lui David Ricardoşi Th.R. Malthus la dezvoltarea gân -dirii economice”, nr. 350/8 iunie 2012

Alina - Ioana Rădui, Cristina Flo -roiu, “ContribuŃii ale lui David Ricardoşi Th.R. Malthus la dezvoltarea gân -dirii economice”, nr. 351/15 iunie 2012

Guvernare

Eugen Iordănescu, “Un guvern detehnocraŃi?”, nr. 336/ 10 februarie 2012

Integrare socialistă

Ileana-Sânziana Ciuncan, “Integra -rea socialistă a Ńărilor din fostul lagărcomunist ca pandant la acŃiunileVestului de creare a PieŃei Comune”,nr. 343/30 martie 2012

InvestiŃii

Andreea TrîmbiŃas, “Încotro cu inves -tiŃiile?”, nr. 338/24 februarie 2012

Alin Opreana, “Stimularea investiŃi-ilor - premisă pentru relansarea eco-nomică”, nr. 340/ 9 martie 2012

Ioana Mădălina Butiuc, “EvoluŃiainvestiŃiilor străine directe în Ro -mânia în urma aderării la UniuneaEuropeană”, nr. 345/13 aprilie 2012

ÎnvăŃământ

Liviu Mihăescu, “Facultatea de ŞtiinŃeEconomice a ULBS în noul an uni-versitar”, nr. 362/ 19 octombrie 2012

Lucian Belaşcu, “ExcelenŃă acade-mică la Sibiu: două bursiere Eiffel în

anul universitar 2012 - 2013”, nr.370/14 decembrie 2012

Mondializare

Lucian Belaşcu, “Companiile multin -aŃionale - strategii şi structuri com-petitive în contextul globalizării (I)”,nr. 342/23 martie 2012

Lucian Belaşcu, “Companiile multi -naŃionale - strategii şi structuri com-petitive în contextul globalizării (II)”,nr. 343/30 martie 2012

Lucian Belaşcu, “Companiile multi -naŃionale - strategii şi structuri com-petitive în contextul globalizării (III)”,nr. 344/6 aprilie 2012

Practică economică

Punctul pe EuropaEmil David, “An electoral cu ingre -

diente super-optimiste”, nr. 332/13ianuarie 2012

Emil David, “Ce-ar fi dacă ?...”,nr. 333/20 ianuarie 2012

Emil David, «Recitindu-l pe Emi -nescu: „Voim ca stejarul stejari săproducă nu meri pădureŃi”», nr. 334/27 ianuarie 2012

Emil David, “Între dorinŃa de aadministra şi incapacitatea de a gu -verna”, nr. 335/3 februarie 2012

Emil David, “Pactul fiscal - cireaşade pe tortul austerităŃii”, nr. 336/ 10februarie 2012

Emil David, “Visul unor nopŃi deiarnă”, nr. 337/17 februarie 2012

Emil David, “Grecia către zona euro:adio, dar rămân cu tine!”, nr. 338/24februarie 2012

Emil David, “Agricultura româneas-că: pariuri pierdute, speranŃe spul-bere”, nr. 339/2 martie 2012

Emil David, “Românii - victime aleredesenării hărŃilor migraŃiei”, nr. 340/9 martie 2012

Emil David, «De la „nu se poate!”,la „poftim, serviŃi!” nu este o dife -renŃă... Electorală», nr. 341/16 martie2012

Emil David, “Strategia de dezvol -tare durabilă: azi o vedem... Şi nu e!”,nr. 342/23 martie 2012

Emil David, “Ce se ascunde în spa -tele datoriilor private?”, nr. 343/30martie 2012

Emil David, “Despre fericirea rela-tivă şi criza absolută”, nr. 344/6aprilie 2012

Emil David, “Sezonul second-handla aur şi cupru românesc!”, nr.345/13 aprilie 2012

Emil David, “ViaŃa de după crizaeuro letală”, nr. 346/27 aprilie 2012

Emil David, “Ne uităm la baniieuropeni ca vulpea la struguri”, nr.347/18 mai 2012

Emil David, «Criza euro „a la grec”»,nr. 348/25 mai 2012

Emil David, “Jurnal de campanie lavreme de criză”, nr. 349/ 1 iunie 2012

Emil David, “MeteodependenŃă saueurodependenŃă?”, nr. 350/8 iunie 2012

Emil David, «De la „colacul de sal -vare”, la „plasa de siguranŃă”», nr.351/15 iunie 2012

Emil David, “Austeritatea a murit,trăiască austeritatea!”, nr. 352/22iunie 2012

Emil David, «Unde ne-a dus „tac-tica pământului pârjolit”», nr. 354/24august 2012

Emil David, “Zona euro - pe patulde suferinŃă”, nr. 355/31 august 2012

Emil David, “O soluŃie imposibilă -să trăieşti din banii altora”, nr. 356/7septembrie 2012

Emil David, “MigraŃia: bună pentrucvorum, catastrofală pentru România”,nr. 357/14 septembrie 2012

Emil David, “Băncile - eterna po -

veste”, nr. 358/21 septembrie 2012Emil David, “Banii europeni: azi îi

vedem şi nu sunt!”, nr. 359/28 sep-tembrie 2012

Emil David, “Moneda forte a poli -ticienilor: populismul”, nr. 360/5 oc -tombrie 2012

Emil David, “Privatizarea - enigmeşi întrebări fără răspuns”, nr. 361/12octombrie 2012

Emil David, “La mâna şi la milaBruxelles-ului”, nr. 362/ 19 octom -brie 2012

Emil David, “De ce se mulŃumeşteUE cu Premiul Nobel pentru Pace?”,nr. 363/ 26 octombrie 2012

Emil David, “Energia: la răscrucede...vânturi”, nr. 364/ 2 noiembrie 2012

Emil David, “Vom fi ce-am fost, şimai puŃin decât atât!”, nr. 365/ 9noiembrie 2012

Emil David, “Pentru unii viitorulîncepe azi. Pentru alŃii - niciodată!”,nr. 366/ 16 noiembrie 2012

Emil David, “Deviza infailibilă aFMI: reformaŃi, reformaŃi, reformaŃi!”,nr. 367/ 23 noiembrie 2012

Florin Martin, “E-economia Româ -niei şi implicaŃiile instituŃiilor guverna -mentale”, nr. 368/30 noiembrie 2012

Silvia Mărginean, “Un exerciŃiu detransparenŃă: 10 mituri referitoare la bu -getul Uniunii Europene şi realitatea dinspatele lor”, nr. 369/7 decembrie 2012

Emil David, “łara miracolelor depe două continente”, nr. 370/14 de -cembrie 2012

Emil David, “Noi orizonturi pentruRo mânia de azi: de la austeritate, lacumpătare!”, nr. 371/21 decembrie2012

Resurse financiare

Ilie Banu, “CondiŃia de sustenabili -tate a resursei financiare”, nr. 338/24februarie 2012

Servicii

Lucian Alexandru Danciu, “Conceptulde servicii în economie”, nr. 339/2martie 2012

Lucian Alexandru Danciu, “Dificul -tăŃile accesării de fonduri europene ne -rambursabile”, nr. 342/23 martie 2012

Lucian Alexandru Danciu, “Con -sideraŃii generale asupra mutaŃiilordin economia românească şi sectorulserviciilor în intervalul 1970 - 2010 (I)”,nr. 354/24 august 2012

Lucian Alexandru Danciu, “Conside -raŃii generale asupra mutaŃiilor din eco-nomia românească şi sectorul servi -

ciilor în intervalul 1970 - 2010 (II)”,nr. 355/31 august 2012

Lucian Alexandru Danciu, “Serviciile- element cheie în dezvoltarea eco -nomiei româneşti contemporane”, nr.358/21 septembrie 2012

Sinteze

Eugen Iordănescu, “OportunităŃile şibeneficiile aduse de către birourile deRSI sistemului cameral în România -Sinteză”, nr. 337/17 februarie 2012

Solilocvii de duminică

Petru-Ovidiu Dumbrăveanu, “So -liloc vii de Duminică”, nr. 332/13 ia -nuarie 2012

Petru-Ovidiu Dumbrăveanu, “Soli -locvii de Duminică”, nr. 333/20 ia -nuarie 2012

Petru-Ovidiu Dumbrăveanu, “Soli -locvii de Duminică”, nr. 334/27 ia -nuarie 2012

Petru-Ovidiu Dumbrăveanu, “Soli -locvii de Duminică”, nr. 335/3 fe -

brua rie 2012Petru-Ovidiu Dumbrăveanu, “Soli -

locvii de Duminică”, nr. 336/ 10 fe -bruarie 2012

Petru-Ovidiu Dumbrăveanu, “Soli -locvii de Duminică”, nr. 337/17 fe -bruarie 2012

Petru-Ovidiu Dumbrăveanu, “Soli -locvii de Duminică”, nr. 338/24 fe -bruarie 2012

Petru-Ovidiu Dumbrăveanu, “Soli -locvii de Duminică”, nr. 339/2 mar-tie 2012

Petru-Ovidiu Dumbrăveanu, “Soli -locvii de Duminică”, nr. 340/ 9 mar-tie 2012




Petru-Ovidiu Dumbrăveanu, “Soli -locvii de Duminică”, nr. 344/6 aprilie2012

Petru-Ovidiu Dumbrăveanu, “Soli -locvii de Duminică”, nr. 345/13 apri -lie 2012

Petru-Ovidiu Dumbrăveanu, “Soli -locvii de Duminică”, nr. 346/27 apri -lie 2012

Petru-Ovidiu Dumbrăveanu, “Soli -locvii de Duminică”, nr. 347/18 mai2012

Petru-Ovidiu Dumbrăveanu, “Soli -locvii de Duminică”, nr. 348/25 mai2012

Petru-Ovidiu Dumbrăveanu, “Soli -locvii de Duminică”, nr. 349/ 1 iunie2012

Petru-Ovidiu Dumbrăveanu, “Soli -locvii de Duminică”, nr. 350/8 iunie2012



Petru-Ovidiu Dumbrăveanu, “Soli -locvii de Duminică”, nr. 354/24 au -gust 2012

Petru-Ovidiu Dumbrăveanu, “Soli -locvii de Duminică”, nr. 355/31 au -gust 2012

Petru-Ovidiu Dumbrăveanu, “Soli -locvii de Duminică”, nr. 356/7 sep-tembrie 2012




Petru-Ovidiu Dumbrăveanu, “Soli -locvii de Duminică”, nr. 360/5 oc -tombrie 2012

Petru-Ovidiu Dumbrăveanu, “Soli -locvii de Duminică”, nr. 361/12 oc -tombrie 2012

Petru-Ovidiu Dumbrăveanu, “Soli -locvii de Duminică”, nr. 362/ 19 oc -tombrie 2012

Petru-Ovidiu Dumbrăveanu, “Soli -locvii de Duminică”, nr. 363/ 26 oc -tombrie 2012

Petru-Ovidiu Dumbrăveanu, “Soli -locvii de Duminică”, nr. 364/ 2 no -iembrie 2012

Petru-Ovidiu Dumbrăveanu, “Soli-locvii de Duminică”, nr. 365/ 9 no-iembrie 2012



Petru-Ovidiu Dumbrăveanu, “Soli -locvii de Duminică”, nr. 368/30 no -iembrie 2012

Petru-Ovidiu Dumbrăveanu, “Soli -locvii de Duminică”, nr. 369/7 de -cembrie 2012



Strategii economice

Lucian Belaşcu, “Responsabilitate so -cială corporativă - o oportunitatestrategică pentru companii”, nr. 364/2 noiembrie 2012

Turism

Virgil Nicula, “Asigurarea dezvol -tării sustenabile a turismului”, nr.371/21 decembrie 2012

Uniunea Europeană

Ileana-Sânziana Ciuncan, “Polici co -munitare şi reflexia lor stimulativă şidestimulativă în planul economiei ro -mâneşti”, nr. 348/25 mai 2012

Paul Lucian, “Provocări majore alebugetului european pentru perioada2014-2020”, nr. 366/ 16 noiembrie 2012

Bucureşti. Palatul Cotroceni.

FINAN[E SONDAJEVINERI 25 IANUARIE 2013 7

urmare din pagina 1La nivelul municipiului Sibiu în anul

2011, au fost înregistrate 14.912persoane juridice active şi 1.190 per-soane juridice inactive. Contribuabiliipersoane juridice consideraŃi de Admi -nistraŃia fiscală ca fiind mijlocii aufost în număr de 496.

Prin chestionarul aplicat unui nu -măr de peste 350 de societăŃi comer -ciale din oraşul Sibiu, am obŃinut unnumăr de 208 chestionare validecompletate. Din totalul de 208 ches-tionare, 100 de chestionare au fostcompletate de firme cu cifra de afa -ceri sub 100.000 de euro, 57 dechestionare fiind completate de firmecu cifra de afaceri între 100.000 şi999.999 euro, iar 51 de companii auavut cifra de afaceri în 2012 peste 1milion de euro.

Dintre acestea, 65 de chestionareau fost completate de top manage-mentul companiilor1, 120 de chestio -nare au fost completate de „middlemanagementul”2 acestora, iar la restulde 23 de chestionare nefiind comple-tată rubrica privind postul ocupat. Amselectat în cadrul acestui articol pri -mele 2 întrebări din chestionarul apli-cat referitoare la determinarea nivelu-lui de încredere în aparatul fiscal.

Prima întrebare din chestionarulaplicat de autor persoanelor juridicedin municipiul Sibiu a avut ca scopdeterminarea nivelului de satisfacŃieal contribuabililor persoane juridice faŃăde DirecŃia FinanŃelor Publice. (1. Câtde mulŃumit sunteŃi de următoareleaspecte referitoare la DirecŃia Finan -Ńelor Publice Sibiu?). Centralizarea răs-punsurilor este evidenŃiată în graficul 1.

Astfel, 23% sunt foarte mulŃumiŃide aceste servicii, iar 71% se declarămulŃumiŃi. 3% dintre respondenŃi nusunt mulŃumiŃi deloc de aceste ser-vicii şi tot 3% nu au o părere înacest sens sau evită răspunsul, deşiidentificarea persoanelor care au com-pletat chestionarul a fost opŃională.Referitor la timpul în care contribua-bilii persoane juridice au rezolvat pro-blema cu care s-au confruntat 84%se declară mulŃumiŃi şi foarte mulŃu-miŃi, în timp ce 15% nu sunt delocmulŃumiŃi în sensul că timpul petre-cut a fost peste aşteptările lor, iar1% au ales varianta de răspuns “ nuştiu”. Al treilea aspect şi extrem deimportant este cel referitor la corec-titudinea informaŃiei furnizate de per-sonalul DirecŃiei FinanŃelor Publice Si-biu. Şi în acest caz respondenŃii apre -ciază în proporŃie de 95% (196 decontribuabili) ca fiind mulŃumiŃi şi

foarte mulŃumiŃi. Procentul celor de -loc mulŃumiŃi de calitatea răspunsu -rilor este de 5% (11 contribuabili).

Ultimul aspect studiat prin aceastăîntrebare este cel legat de amabili-tatea personalului cu care contribua-bilii respondenŃi au întrat în contact.69 de respondenŃi se declară foartemulŃumiŃi de acest aspect, 116 res -pondenŃi se declară mulŃumiŃi, 19contribuabili nu sunt mulŃumiŃi delocde amabilitatea personalului cu careau intrat în contact, iar 4 respondenŃiau evitat răspunsul.

A doua întrebare din chestionaruladresat a avut următoarea formulare:„Cât de multă încredere aveŃi în ur -mătoarele instituŃii :”

Răspunsurile primite sunt central-izate în tabelul 1.

Pentru a extinde cercetarea şi la ni -velul altor instituŃii component ale apa-ratului fiscal, am folosit întrebarea 2.

Dintre cele 4 instituŃii chestionateAgenŃia NaŃională de Administrare Fis-cală se bucură de cea mai mare în -credere (81% - 167 de respondenŃiavând destul de multă încredere saufoarte multă), 17% nu au prea multăîncredere, iar 2% nu au deloc încre -dere în această instituŃie. Putem ob -serva că în municipiul Sibiu gradulde încredere este superior celui înre -gistrat la nivel naŃional.

50% (103 respondenŃi ) nu au preamultă încredere sau nu au delocîncredere în Garda Financiară, iar 5%au răspuns la întrebare “nu ştiu”. Înschimb 45% (94 de respondenŃi) audestul de multă sau chiar foartemultă încredere în această instituŃie.

Referitor la Autoritatea NaŃională a

Vămilor, numărul celor care au răs -puns “nu ştiu” privind încrederea înaceastă instituŃie este mare (28% -59 de respondenŃi). Acest lucru îlputem pune pe seama faptului căaceste firme nu au avut legătură cuaceastă instituŃie în ultima perioadăşi nu se pot pronunŃa. Procentul ce -lor care nu au prea multă încrederesau nu au deloc încredere este maimare decât al celor care au destul de

multă sau foarte multă încredere (43%vs. 30%).

Nici Comisia NaŃională de Prog -noză nu se bucură de prea mareîncredere, doar 29%, adică 61 derespondenŃi apreciind ca pozitiv nive -lul de încredere în această instituŃiefaŃă de 39% - 81 de respondeŃi careapreciază ca negativ nivelul de încre -dere. Un procent însemnat dintre res-pondeŃi 32% - 66 de respondenŃi au

răspuns “nu ştiu” la această afirmaŃie.Considerăm extrem de important

îmbunătăŃirea gradului de încredereal contribuabililor în aparatul fiscal şiimplicit în instituŃiile statului compo-nente ale aparatului fiscal datorită le -găturii directe care există cu gradulde colectare al creanŃelor fiscale. Cucât nivelul de încredere este mai ridi-cat şi gradul de colectare creşte. Creş -terea gradului de colectare este unobiectiv asumat în toate strategiilefiscale, iar realizarea acestui obiectiveste foarte importantă în sustenabili-tatea pe termen lung a finanŃelor pu -blice şi în speŃă a sistemului fiscal.

Cercetări realizate în cadrul pro iec -tului POSDRU /CPP107/DMI1.5/S/76851cofinanŃat din Fondul Social Europeanprin Programul OperaŃional SectorialDez voltarea Resurselor Umane 2007-2013.

Note subsol:

1. Functiile considerate de top mana -gement au fost: Administrator, Direc -tor general, Director economic/finan -ciar, CEO, CFO.

2. Am considerat funcŃii de middle ma -nagement următoarele: Sef serviciu,Contabil Sef, Expert contabil, Conta -bil Economist, Inginer, Programator,Consilier Economic, Manager HR.

drd. ec. Ilie BANU, ULBS

Gradul de ^ncredere ^n Direc]ia Finan]elor Publice Sibiu

TABEL 1

GRAFIC 1

Sinis-tracia şi Sinis-tracii, cine este şi ce vrea ei.

Un sintetic de codensat copendiude istorie în spirit de glumă.

TradiŃia istorico-literală greacă, dela Rodteroh încoace, părintele istoriei,localizează Sinistracia în spaŃiul carpa-to-danubiano-pontic fără a delimita cuprecizie graniŃele fruntariilor ei. Un ma-re istoric din Sinistracia cotemporană,Pan Vasâi–Rilev. P.V.R. în deplinăcorcodanŃă, Rodoteh (484-425 î.c. Hr)contemporan cu Suriad, împăratulsanper, delimitează arealul sinistracîntre spaŃiul de la marea Egee, penin-sula Anatoliei în sud, până la râulNipru la nord, de la Tisa Superioarăla vest, până la Marea Neagră la est.

Etnogeneza poporului sinistrac nupoate fi discutată fără a se cunoaştecomponentele părŃilor de bază funda-mentale, ale evluŃiei sale. Sinitracii afost un popor ce a făcut parte dinmarea familie a tracilor, peste care dela începutul coezistenŃei sale paş nicecu celelante seminŃii, au trecut o mul-titudine de sinistre. Transformareatracilor în sinis-traci a fost un proceslegic şi logic şi s-a petrecut în timpde secole, care se mai petrece şi înprezent.

Printre cele mai importante sin-istre au fost şi sunt׃ invadaŃilii, trepi -daaŃili, cutremurili, revoluŃili, indicatili,păcălelili, emanaŃili, privatizărili,restitui rili, integrărili, crizili, angoasili,etc…

Locul ezicstenŃei sinistracilor s-adesfăşurat pe o suprafaŃă foarte întin-să, ce depăşea cu mult actuala su -prafaŃă a Sinistraciei. În perioada derăspândire maximă ajunseară, în nordpână în mijlocul Poloniei, în sud tre-

cuseră de Balcani, în est atinseră Bu -gul iar în vest au ajuns aproape deŃinuturile Boemiei.

O dovadă a continuitaŃii sinistra -cilor pe aceste meleaguri este ezics -tenŃa chiar şi în zilele noastre a uneipopulaŃii de origine sinistracă, pânăaproape de Nipru şi Don, ce depă -şeşte cu mult fruntariile graniŃelor deazi ale Sinistraciei.

În antichitate întâlneai păstori şiplugari sinis-traci, în munŃii Pinduluipână în GaliŃia, şi de la ŃărmurileAdriaticii până în Podolia. Sinistracii,în concepŃia istoricilor din antichitate,reprezentau elita numerosului neam altracilor. Până la apariŃia primelor sinis -tre, pe suprafaŃa sinistraciei au lo cuitcimmerienii, odrizii, bessi, crobyzii,moesi.

În răsărit sinistracii, se învecinaucu sciŃii, popor de origine iraniană,spre miază-nopte, germanii, în nordest slavii, spre apus germanii şi celŃii,în sud ilirii. În interior s-au identificatpopulaŃii scitice ca: agatârşii în zonaTârnavelor şi Apusenilor, sargaŃii şipaleii in zona Siretului, sacii pe lângăAlba Iulia, napeii în Bărăgan.

Contractul nemijlocit cu atâtea po -poare, a determinat apariŃia unor co -fluenŃe atât în limbă cât şi în obi-

ceiuri, în modul deviaŃă. Nu se poatetrage o linie de de -marcaŃie între acesteneamuri. Important estefaptul că sinis-tracii i-au asimilat pe aceştia. În prezent, o parte

din populaŃia sinis-tracă, trăieşte în su -dul Danubiului în va -lea Timocului, în Ma -cedonia, în câmpia Ti-sei, şi dincolo de Nis-

tru. O privire sumară asupra unordate statistice demono-grafice dincolode Prut, Nistru şi în unele locuri,împrăştiaŃi de o soartă potrivnică,până spre Nipru şi Don, maisupravieŃuiesc peste 4 milioane desinis-traci moldoveni.

În Huni-garia Ce-hoti-slovacia încondiŃii grele, pe punctul pierderii iden-tităŃii se mai numără câteva sute demii. Banatul sârbesc, Valea Timocu lui,în Bulgaria, Yugo-slavia, Halba-nia,Grecia, CroaŃia sunt locuri unde sinis-tracii, peste un milion sunt ame ninŃaŃide un proces lent dar sigur, acela aldeznaŃionalizării.

Nu putem să escludem din aceastăicursiune în istoria sinis-tracilor pro -blema pământului. ToŃi esperŃii cotem-porani în geopolitică, de origine huni-co-mozambică, prin mijloace pseudo -ştiinŃifice încearcă să convingă ome -nirea că pământul sinis–tracilor, seafla pe o suprafaŃă restrânsă, undeva însud-vestul Danubiului în zona Halbaniei.

În susŃinerea teoriilor lor deşănŃateau adus un argument infailibil (în min-Ńile lor), existenŃa în vocabularul sinis-tracilor, a unei componente albaneze(vero 70 de cuvinte).

Problema limbii vorbite de cătresinis-traci este un capitol aparte şi

poate mai incitant, esenŃială pentruetnogeneza acestora, alături aceea aŃinutului de care aceştia au fost legaŃipermanent de pământul moştenit deladaco geŃi şi de la romani, dar aceastanu constituie obiectul acestei prambule.

Cert este că limba străveche sinis-tracă se înrudea cu alte limbi indoeu-ropene: sanscrita, iraniana, baltaveche, ilirica, idiomurile slave. Toateaceste limbi formau grupul satem allimbilor indoeuropene, greaca, latina,celta germana formau grupul kentum.Din nefericire, peste teritoriul sinis-tra-ciei s-au decepŃionat primele sinistre:invadaŃilii.

Primele valuri care au acoperitspaŃiul intracarpatic au cele ale goŃilorcu ramurile lor principale: vizigoŃii (ra -mura apuseană) şi ostrogoŃii (ramurarăsăriteană). Aceştia popoare de origi -ne germanică au „ bătit” vreo câtevasecole până în secolul IV, când la ori-zontul dinspre răsărit îşi fac apariŃia

suliŃile Hunilor lui Attila, popor turanic,de origine mongoloidă care dupe (h)uniiistoriografi Hunga-roizi fac parte dinmarea încrengătură ugro finică.

O cronică anonimă din acea tumul -tuoasă perioadă, consemnează că înzona de cotitură a Donului, călăreŃiilui Attila regele neânfricat al Hunilor,s-au oprit la o răscrucce de drumuriunde era era plantat un semn indica-tor cu două braŃe. Pe cel din dreap-ta care indica Nordul, era scrisFinlanda, iar pe cel care care arătadirecŃia inainte, adică westul era tre-cută Panonia, teritoriu aparŃinând Im -periului Vizantin. Cei care cunoşteaulimba latină, (latura Finică) au luat-ospre Finlanda iar puhoiul principal ceidin seminŃia ugrică s-au îndreptat spreapus stabilindu-se în câmpia Pano -nică. Ajungând la intresecŃia amintită,după câteva momente de derută Attilaa ordonat călăreŃilor săi„ Înainte, să-ichilărim pe hitleriştii ăştia de vizigoŃi”

ART~ ECONOMIE VINERI 25 IANUARIE 20138

c my bc my b

c my bc my b

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care pot fi

diferite de cele ale redac]iei.

Colegiul deredac]ie

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

drd. Alin OPREANA,OPREANA,secretar general de redac]ie

editor

GRUPUL DE PRES~

CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~

A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail [email protected]

Petru-Ovidiu DUMBRĂVEANU

SOLILOCVII DE DUMINIC~

Sibiu, PiaŃa mare

ARTA P~C~LELII (II) Capitolul I Tratat de sinis-tracologie

Imperiul Hun al lui Attila

Attila regele hunilor

curajul de a tr@i „liberalul”, 6 ianuarie 1990 ca om ... · halucinantă, de la noi, atmosferă...

Documents