cuprins - · pdf fileregii-filozofi 62 c. cunoaşterea constituţiilor 64 1. o critică a...

Click here to load reader

Post on 23-Sep-2019

2 views

Category:

Documents

0 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

  • Cuprins

    Cuvânt înainte 21

    Capitolul l Filozofia Antichităţii: naşterea raţiunii

    şi căutarea bunei guvernări

    Secţiunea 1. Emergenţa raţiunii politice în Grecia antică 30

    § l. Apariţia polis-ului şi naşterea filozofiei 31 A. Declinul civilizaţiei miceniene 32

    1. Dispariţia monarhiei preantice 32 2. Noua repartizare a puterii 32

    B. Cetatea, o nouă concepţie a legăturii politice 33 1. Cetatea, nou creuzet al vieţii în comun 33 2. O viaţă politică sub influenţa raţiunii 34

    C. Evoluţia cunoaşterii: de la gândirea mitică la raţiunea filozofică 36 1. Filozofii din Milet şi desacralizarea ştiinţei 36 2. Numărul, noul operator al gândirii 37 3. Raţiunea filozofică şi deschiderea spaţiului politic 38

    D. Raţiunea, viclenia şi „misterele" 39 1. Metis a grecilor 39 2. Valoarea spiritualităţii 39 3. Limitele ambiţiei filozofice 40

    § 2. Cetatea greacă, raţiunea politică şi experienţa democratică 41 A. Rolul legii în cetate 41

    1. Dike, o nouă concepţie despre justiţia umană 42 2. Dezvoltarea gândirii juridice 42 3. Solon şi căutarea echilibrului politic 43

    B. Cetăţenia, o nouă concepţie despre comunitate 44 1. Naşterea cetăţeanului 44 2. Sparta, primul model de cetăţenie 46 3. Atena, tensiunile principiului de egalitate 46

  • C. Constituirea idealului democratic 48 1. O triplă temporalitate 48 2. Solon, Clistene şi Pericle : naşterea modelului atenian 49 3. Neîmplinirea modelului democraţiei antice 51

    Secţiunea 2. Filozofia, ştiinţa guvernării politice 52 Heraclit şi perspectiva unei lumi fluide 53

    § 1. De la sofişti la Socrate. Naşterea gândirii umaniste 54 A. Sofiştii: omul devine „măsura tuturor lucrurilor" 54

    1. Protagoras, Gorgias, Prodicus, Hippias 54 2. Thrasimac, Antiphon, Kallikles 55 3. O filozofie a ambiţiei umane? 56

    B. Reacţia socratică sau elitismul cunoaşterii 57 1. Cunoaşterea de sine, sursă a oricărei înţelepciuni 57 2. Politica şi superioritatea morală 57 3. Supunerea faţă de legile cetăţii 58

    § 2. Plafon şi construcţia cetăţii ideale 58 A. Dreptatea, cunoaşterea şi virtutea în politică 59

    1. în căutarea dreptăţii 59 2. Cunoaşterea esenţelor 60 3. Politica şi morala 60 4. De la etica individuală la proiectul de societate 61

    B. Cetatea ideală platoniciană 61 1. O organizare socială trifuncţională 61 2. Regii-filozofi 62

    C. Cunoaşterea constituţiilor 64 1. O critică a constituţiilor imperfecte 64 2. Protejarea legilor şi apărarea constituţiei mixte 67

    § 3. Aristotel şi naşterea filozofiei pozitive 69 A. Cetatea, loc al vieţii naturale 70

    1. Omul, un animal politic 70 2. Locul vieţii fericite 71

    B. Analiza aristotelică a constituţiilor 71 1. Clasificarea regimurilor 71 2. Inventarea metodei comparative 73 3. Politicianul, nomotetul şi filozoful 73

    C. Elogiul prudenţei 74 1. O filozofie a căii de mijloc 74 2. „ Politia" sau căutarea guvernării temperate 76

    Secţiunea 3. Roma şi inventarea dreptului 77

    § l. Bazele instituţionale ale cosmopolis-w/w/ roman 78

  • A. De la Republică la Imperiul Târziu: dezvoltarea şi declinul civilizaţiei romane 78 1. Republica romană 79 2. Regimul imperial 79

    B. Raţiunea juridică, libertatea şi visul civilizaţiei romane 81 1. Dreptul în serviciul binelui comun 81 2. Libertatea romană 81 3. Cosmopolis sau ambiţia universală a Romei 82

    C. De la jurisprudenţă la codificare: formarea unui corpus juris .. 83 1. Izvoarele dreptului roman 83 2. împăratul şi legea 83

    § 2. Geniul constituţiei romane 84 A. Polibiu: de la constituţia echilibrată la degradarea regimurilor 85

    1. Republica sau constituţia echilibrată 85 2. Teoria anacyclosis-ului 86

    B. Cicero: de la legea naturală la res publica 87 1. Legea umană şi legea naturală 87 2. Guvernarea şi raţiunea 88 3. Res publica ciceroniană 88

    C. Atitudinea morală a principelui 90 1. Seneca şi clemenţa politică 90 2. Marc Aureliu şi respectarea raţiunii naturale 91

    Capitolul 2. Gândirea politică a Evului Mediu: de la ordinea creştină la „renaşterea" filozofică

    Secţiunea 1. Religie şi politică în Evul Mediu timpuriu (secolele V-XI): către separarea sferelor temporală şi spirituală 96

    Irezistibila ascensiune a creştinismului 96 Religie şi politică 97

    § l. Doctrina Bisericii şi distincţia sferelor 98 A. Mesajul lui Hristos 98

    1. Noul Testament şi dreptatea lui Dumnezeu 99 2. Concepţia paulinică despre putere 100

    B. Cetatea lui Dumnezeu şi cetatea oamenilor 101 1. Gândirea Sfântului Augustin 101 2. Augustinismul politic 103

    § 2. Feudalitatea şi sacralizarea regalităţii (secolele IX-XI) 105 A. Sistemul feudo-vasalic 106

    1. Fărâmiţarea teritorială 106 2. Declinul dreptului şi patrimonializarea puterii 106 3. Seniorul şi vasalii săi 108

  • 4. Puterea regală în sistemul feudal 109 B. Regele, noul „vicar al lui Hristos" 110

    1. Sacralizarea regelui: timpul lui Rex Sacerdos 111 2. Atributele divine ale puterilor seculare:

    de la „regii taumaturgi" la simbolistica creştină 112

    § 3. Biserica creştină sau visul regatului teocratic (secolele XI-XIII) .. 114 A. Teza pontificală plenitudo potestatis 114

    1. Reforma gregoriană 115 2. Bernard de Clairvaux şi doctrina celor „două spade" 117 3. Disputa dintre Sacerdoţiu şi Imperiu 119

    B. Biserica Romană transfigurată în monarhie pontificală 121 1. Centralizarea Bisericii 121 2. Crearea dreptului canonic 123 3. Recuperarea simbolisticii regale 124

    Secţiunea 2. Cotitura celui de „al doilea Ev Mediu" (secolele XII-XIV): filozofia şi dreptul, noi provocări pentru teologie 125

    § l. Transformări sociale şi mutaţii intelectuale 125 A. Dezvoltarea oraşelor şi naşterea „intelectualilor" 126

    1. Oraşul şi conştientizarea separării 126 2. Goliarzii 127 3. Naşterea „intelectualilor" 128

    B. Universităţile, noile catedrale ale ştiinţei 130

    § 2. Teologia sub influenţa filozofiei 131 A. Irezistibilul avânt al gândirii raţionale 131

    1. Devierea cunoştinţelor 132 2. Dezvoltarea gândirii scolastice şi cearta universaliilor 133 3. Naturalismul chartrian şi deschiderea către ştiinţe 135 4. Aristotelismul medieval 137

    B. Sinteza lui Toma din Aquino 139 1. Reabilitarea ideii de natură 140 2. Legea eternă, legea naturală, legea umană 141 3. Cel mai bun regim: de la monarhie la guvernare mixtă .... 143

    § 3. Apariţia dreptului savant şi noile interpretări ale guvernării politice 144 A. Afirmarea unei concepţii savante despre drept 145

    1. îndelungata împotmolire a dreptului universal (secolele V-X) ... 145 2. Dreptul canonic şi dreptul roman (secolele XI-XII) 146 3. Fbrmarea dreptului ca disciplină savantă (secolele XII-XIV) .... 147

    B. Dreptul şi legitimarea puterii regale 148 l. Ştiinţa juriştilor, o armă în serviciul puterii 148

  • 2. Regele şi legea: interpretarea absolutistă, dreptul natural şi rolul poporului 150

    § 4. Justiţia, poporul şi raţiunea 154 A. Puterea legitimă, dreptul de rezistenţă

    şi problema consimţământului popular 154 1. Problema servitutii umane în teologia clasică 154 2. Puterea subordonată dreptăţii lui Dumnezeu

    (John de Salisbury, Pierre le Chantre, Toma din Aquino) ... 156 3. Puterea subordonată dreptăţii umane (Marsilio da Padova,

    William Ockam) 159 B. Omul şi facultatea de judecată 164

    1. Omul, raţiunea şi cuvântul 164 2. Gândirea franciscană: confruntarea dintre credinţă şi raţiune... 166 3. Rezistenţa faţă de noile idei 167

    Capitolul 3. Doctrinele statului de la teoriile absolutiste la modelul monarhiei limitate

    Secţiunea 1. Edificarea monarhiei şi gândirea statului 174

    § l. Evoluţia funcţiei regale şi geneza statului 174 A. Consolidarea monarhiei la sfârşitul Evului Mediu 174

    1. Regele şi împăratul: contestarea tezei dominus mundi 175 2. Regele şi seniorii: dinamica monopolizării puterii 176

    B. Construcţia statului modern şi a unităţii naţionale 179 1. Regele şi „Coroana" 179 2. Emergenţa instituţiei monarhice 180 3. Unificarea regatului şi naşterea sentimentului naţional 184

    § 2. Momentul Machiavelli: ruptura dintre politică şi morală 185 A. Machiavelismul, o etică a eficacităţii politice 186

    1. Recuzarea tradiţiei umaniste 186 2. Pesimismul legat de natura umană,

    cheia amoralismului machiavelic 187 3. Scopurile politicii machiavelice 188 4. Modernitatea lui Machiavelli: raţiunea,

    voinţa şi îndoiala metafizică 188 B. Calităţile principelui machiavelic 190

    1. Virtu a marilor oameni 190 2. Forţa şi viclenia 191 3. Dificila posteritate a „machiavelismului" 192

    § 3. Inventarea suveranităţii 193 A. Lunga aventură medievală a ideii de suveranitate 193

  • 1. Construcţia independenţei teritoriale: regatele şi cetăţile faţă cu imperiul 194

    2. De la principiul suzeranităţii la ideea de suveranitate 195 B. Jean Bodin, suveranitatea şi statul 198

    1. Suveranitatea ca putere absolută şi perpetuă 198 2. Statul, regimul şi puterea de legiferare 200 3. Apologia monarhiei absolute? 201 4. Bazele unui discurs raţional asupra puterii 202

    Secţiunea 2. Dezvoltarea absolutismului doctrinar 203

    § l. Consacrarea gândirii absolutiste 204 A. „Puterea absolută", o idee veche 204 B. Crizele politice şi naşterea abs