Cuprins

Cuvânt înainte 21

Capitolul lFilozofia Antichităţii: naşterea raţiunii

şi căutarea bunei guvernări

Secţiunea 1. Emergenţa raţiunii politice în Grecia antică 30

§ l. Apariţia polis-ului şi naşterea filozofiei 31A. Declinul civilizaţiei miceniene 32

1. Dispariţia monarhiei preantice 322. Noua repartizare a puterii 32

B. Cetatea, o nouă concepţie a legăturii politice 331. Cetatea, nou creuzet al vieţii în comun 332. O viaţă politică sub influenţa raţiunii 34

C. Evoluţia cunoaşterii: de la gândirea miticăla raţiunea filozofică 361. Filozofii din Milet şi desacralizarea ştiinţei 362. Numărul, noul operator al gândirii 373. Raţiunea filozofică şi deschiderea spaţiului politic 38

D. Raţiunea, viclenia şi „misterele" 391. Metis a grecilor 392. Valoarea spiritualităţii 393. Limitele ambiţiei filozofice 40

§ 2. Cetatea greacă, raţiunea politică şi experienţa democratică 41A. Rolul legii în cetate 41

1. Dike, o nouă concepţie despre justiţia umană 422. Dezvoltarea gândirii juridice 423. Solon şi căutarea echilibrului politic 43

B. Cetăţenia, o nouă concepţie despre comunitate 441. Naşterea cetăţeanului 442. Sparta, primul model de cetăţenie 463. Atena, tensiunile principiului de egalitate 46

C. Constituirea idealului democratic 481. O triplă temporalitate 482. Solon, Clistene şi Pericle : naşterea modelului atenian 493. Neîmplinirea modelului democraţiei antice 51

Secţiunea 2. Filozofia, ştiinţa guvernării politice 52Heraclit şi perspectiva unei lumi fluide 53

§ 1. De la sofişti la Socrate. Naşterea gândirii umaniste 54A. Sofiştii: omul devine „măsura tuturor lucrurilor" 54

1. Protagoras, Gorgias, Prodicus, Hippias 542. Thrasimac, Antiphon, Kallikles 553. O filozofie a ambiţiei umane? 56

B. Reacţia socratică sau elitismul cunoaşterii 571. Cunoaşterea de sine, sursă a oricărei înţelepciuni 572. Politica şi superioritatea morală 573. Supunerea faţă de legile cetăţii 58

§ 2. Plafon şi construcţia cetăţii ideale 58A. Dreptatea, cunoaşterea şi virtutea în politică 59

1. în căutarea dreptăţii 592. Cunoaşterea esenţelor 603. Politica şi morala 604. De la etica individuală la proiectul de societate 61

B. Cetatea ideală platoniciană 611. O organizare socială trifuncţională 612. Regii-filozofi 62

C. Cunoaşterea constituţiilor 641. O critică a constituţiilor imperfecte 642. Protejarea legilor şi apărarea constituţiei mixte 67

§ 3. Aristotel şi naşterea filozofiei pozitive 69A. Cetatea, loc al vieţii naturale 70

1. Omul, un animal politic 702. Locul vieţii fericite 71

B. Analiza aristotelică a constituţiilor 711. Clasificarea regimurilor 712. Inventarea metodei comparative 733. Politicianul, nomotetul şi filozoful 73

C. Elogiul prudenţei 741. O filozofie a căii de mijloc 742. „ Politia" sau căutarea guvernării temperate 76

Secţiunea 3. Roma şi inventarea dreptului 77

§ l. Bazele instituţionale ale cosmopolis-w/w/ roman 78

A. De la Republică la Imperiul Târziu: dezvoltareaşi declinul civilizaţiei romane 781. Republica romană 792. Regimul imperial 79

B. Raţiunea juridică, libertatea şi visul civilizaţiei romane 811. Dreptul în serviciul binelui comun 812. Libertatea romană 813. Cosmopolis sau ambiţia universală a Romei 82

C. De la jurisprudenţă la codificare: formarea unui corpus juris .. 831. Izvoarele dreptului roman 832. împăratul şi legea 83

§ 2. Geniul constituţiei romane 84A. Polibiu: de la constituţia echilibrată la degradarea regimurilor 85

1. Republica sau constituţia echilibrată 852. Teoria anacyclosis-ului 86

B. Cicero: de la legea naturală la res publica 871. Legea umană şi legea naturală 872. Guvernarea şi raţiunea 883. Res publica ciceroniană 88

C. Atitudinea morală a principelui 901. Seneca şi clemenţa politică 902. Marc Aureliu şi respectarea raţiunii naturale 91

Capitolul 2. Gândirea politică a Evului Mediu:de la ordinea creştină la „renaşterea" filozofică

Secţiunea 1. Religie şi politică în Evul Mediu timpuriu (secolele V-XI):către separarea sferelor temporală şi spirituală 96

Irezistibila ascensiune a creştinismului 96Religie şi politică 97

§ l. Doctrina Bisericii şi distincţia sferelor 98A. Mesajul lui Hristos 98

1. Noul Testament şi dreptatea lui Dumnezeu 992. Concepţia paulinică despre putere 100

B. Cetatea lui Dumnezeu şi cetatea oamenilor 1011. Gândirea Sfântului Augustin 1012. Augustinismul politic 103

§ 2. Feudalitatea şi sacralizarea regalităţii (secolele IX-XI) 105A. Sistemul feudo-vasalic 106

1. Fărâmiţarea teritorială 1062. Declinul dreptului şi patrimonializarea puterii 1063. Seniorul şi vasalii săi 108

4. Puterea regală în sistemul feudal 109B. Regele, noul „vicar al lui Hristos" 110

1. Sacralizarea regelui: timpul lui Rex Sacerdos 1112. Atributele divine ale puterilor seculare:

de la „regii taumaturgi" la simbolistica creştină 112

§ 3. Biserica creştină sau visul regatului teocratic (secolele XI-XIII) .. 114A. Teza pontificală plenitudo potestatis 114

1. Reforma gregoriană 1152. Bernard de Clairvaux şi doctrina celor „două spade" 1173. Disputa dintre Sacerdoţiu şi Imperiu 119

B. Biserica Romană transfigurată în monarhie pontificală 1211. Centralizarea Bisericii 1212. Crearea dreptului canonic 1233. Recuperarea simbolisticii regale 124

Secţiunea 2. Cotitura celui de „al doilea Ev Mediu" (secolele XII-XIV):filozofia şi dreptul, noi provocări pentru teologie 125

§ l. Transformări sociale şi mutaţii intelectuale 125A. Dezvoltarea oraşelor şi naşterea „intelectualilor" 126

1. Oraşul şi conştientizarea separării 1262. Goliarzii 1273. Naşterea „intelectualilor" 128

B. Universităţile, noile catedrale ale ştiinţei 130

§ 2. Teologia sub influenţa filozofiei 131A. Irezistibilul avânt al gândirii raţionale 131

1. Devierea cunoştinţelor 1322. Dezvoltarea gândirii scolastice şi cearta universaliilor 1333. Naturalismul chartrian şi deschiderea către ştiinţe 1354. Aristotelismul medieval 137

B. Sinteza lui Toma din Aquino 1391. Reabilitarea ideii de natură 1402. Legea eternă, legea naturală, legea umană 1413. Cel mai bun regim: de la monarhie la guvernare mixtă .... 143

§ 3. Apariţia dreptului savant şi noile interpretăriale guvernării politice 144A. Afirmarea unei concepţii savante despre drept 145

1. îndelungata împotmolire a dreptului universal (secolele V-X) ... 1452. Dreptul canonic şi dreptul roman (secolele XI-XII) 1463. Fbrmarea dreptului ca disciplină savantă (secolele XII-XIV) .... 147

B. Dreptul şi legitimarea puterii regale 148l. Ştiinţa juriştilor, o armă în serviciul puterii 148

2. Regele şi legea: interpretarea absolutistă,dreptul natural şi rolul poporului 150

§ 4. Justiţia, poporul şi raţiunea 154A. Puterea legitimă, dreptul de rezistenţă

şi problema consimţământului popular 1541. Problema servitutii umane în teologia clasică 1542. Puterea subordonată dreptăţii lui Dumnezeu

(John de Salisbury, Pierre le Chantre, Toma din Aquino) ... 1563. Puterea subordonată dreptăţii umane (Marsilio da Padova,

William Ockam) 159B. Omul şi facultatea de judecată 164

1. Omul, raţiunea şi cuvântul 1642. Gândirea franciscană: confruntarea dintre credinţă şi raţiune... 1663. Rezistenţa faţă de noile idei 167

Capitolul 3. Doctrinele statului de la teoriile absolutistela modelul monarhiei limitate

Secţiunea 1. Edificarea monarhiei şi gândirea statului 174

§ l. Evoluţia funcţiei regale şi geneza statului 174A. Consolidarea monarhiei la sfârşitul Evului Mediu 174

1. Regele şi împăratul: contestarea tezei dominus mundi 1752. Regele şi seniorii: dinamica monopolizării puterii 176

B. Construcţia statului modern şi a unităţii naţionale 1791. Regele şi „Coroana" 1792. Emergenţa instituţiei monarhice 1803. Unificarea regatului şi naşterea sentimentului naţional 184

§ 2. Momentul Machiavelli: ruptura dintre politică şi morală 185A. Machiavelismul, o etică a eficacităţii politice 186

1. Recuzarea tradiţiei umaniste 1862. Pesimismul legat de natura umană,

cheia amoralismului machiavelic 1873. Scopurile politicii machiavelice 1884. Modernitatea lui Machiavelli: raţiunea,

voinţa şi îndoiala metafizică 188B. Calităţile principelui machiavelic 190

1. Virtu a marilor oameni 1902. Forţa şi viclenia 1913. Dificila posteritate a „machiavelismului" 192

§ 3. Inventarea suveranităţii 193A. Lunga aventură medievală a ideii de suveranitate 193

1. Construcţia independenţei teritoriale:regatele şi cetăţile faţă cu imperiul 194

2. De la principiul suzeranităţii la ideea de suveranitate 195B. Jean Bodin, suveranitatea şi statul 198

1. Suveranitatea ca putere absolută şi perpetuă 1982. Statul, regimul şi puterea de legiferare 2003. Apologia monarhiei absolute? 2014. Bazele unui discurs raţional asupra puterii 202

Secţiunea 2. Dezvoltarea absolutismului doctrinar 203

§ l. Consacrarea gândirii absolutiste 204A. „Puterea absolută", o idee veche 204B. Crizele politice şi naşterea absolutismului doctrinar 205

§ 2. Monarhia de drept divin 207A. O reacţie la atacurile doctrinare împotriva monarhiei 208B. Absolutismul teocratic al lui Bossuet 208

1. Galicanismul în serviciul monarhiei 2092. Regele ca „trimis al lui Dumnezeu" 209

§ 3. Hobbes şi puterea leviathanului 210A. De la starea naturală la contractul social 210

1. „Războiul fiecăruia cu toţi ceilalţi" 2112. Contractul şi instituirea suveranului 212

B. Irezistibila putere a suveranului 2121. Puterea absolută 2132. Modernitatea sistemului filozofic hobbesian 214

§ 4. Raţiunea de stat 215Puterea, violenţa şi morala 215

A. Originile raţiunii de stat: „utilitatea publică" şi „necesitatea" 2161. Izvoarele medievale : ratio status, prefigurare a raţiunii

de stat 2162. Machiavelli şi ideea de necesitate 218

B. De la teoretizare la aplicarea raţiunii de stat , 2191. Guicciardini şi Botero, cauze şi limite ale raţiunii de stat... 2192. De la Richelieu la Ludovic al XlV-lea,

calea franceză a raţiunii de stat 221

Secţiunea 3. Reflecţia asupra limitării puterii statului 223Precedentele în formularea doctrinelor monarhiei limitate 223

§ 1. Reforma, războaiele religioase şi introducerea raţiunii*în politică (secolele XVI-XVII) 225A. Războaiele religioase şi critica absolutismului regal 226

l. La Boetie, critic al „servitutii voluntare" 227

2. Monarhomahii 2293. Teoreticienii din Refugiu 231

B. Reforma, de la renaşterea religioasăla reînnoirea ideilor politice 2331. Reforma sau condamnarea corupţiei Bisericii instituţionale 2332. Individul, autonomia şi cunoaşterea 2353. De la doctrina reformată la tulburările religioase:

distincţia între credinţă şi lege 2364. Autonomizarea raţiunii politice ? 238

§ 2. De la ideile antiabsolutiste la primele doctrineale libertăţii (secolele XVII-XVIII) 240A. De la opoziţia catolică la rezistenţa aristocratică 240

1. Gândirea Ligii 2412. Fronda sau ultima rezistenţă a prinţilor 243

B. Naşterea liberalismului politic 2441. La originea gândirii liberale 2452. John Locke şi limitele puterii civile 2493. Fenelon şi libertăţile aristocratice 2524. Montesquieu şi separaţia puterilor 253

Capitolul 4. De la Renaştere la Iluminism:individul, raţiunea şi libertatea

Ce este modernitatea ? 263

Secţiunea 1. Renaşterea, explozia cunoştinţelorşi gândirea umanistă 265

§ 1 . O revoluţie tăcută 267A. Progresul cunoaşterii 267

1. O nouă privire asupra universului 2672. Mutaţia cunoştinţelor 268

B. Principii: despoţi sau mecena ? 269

§ 2. Umanismul sau declinul gândirii medievale 270A. Umanismul civic 271

1. Despre libertatea republicană 2712. Despre autoritatea principelui 272

B. Umanismul creştin 2731. Erasm, morala şi pacea 2732. Thomas Morus şi lumea Utopiei 274

C. De la umanism la Reformă: primele exprimări ale individului ... 2761. Problema liberului-arbitru şi cea a libertăţii de conştiinţă ... 2762. Montaigne şi explorarea subiectivităţii 279

Secţiunea 2. De la raţiunea carteziană la gândirea Luminilor:omul ca subiect gânditor 281

§ l. Naşterea raţiunii moderne (secolul al XVIII-lea) 282A. Ştiinfă şi religie în secolele XVI-XVII 283

1. 0 natură scrisă în limbaj matematic 2832. Ştiinţa în slujba lui Dumnezeu 285

B. Descartes, o filozofie a judecăţii libere 2851. Descartes, îndoiala şi facultatea de a judeca 2862, Metoda, instrument al adevărului 287

C. Moştenirea politică a cartezianismului 2881. De la omul raţional la cetăţeanul luminat 2882. Spinoza şi libertatea de a gândi 289

§ 2. Iluminismul sau procesul de emancipare a raţiunii(secolul al XVIII-lea) 291

Unitatea şi diversitatea Iluminismului 292A. Atacul filozofiei la adresa obscurantismului 293

1. Voltaire şi filozofii raţionalişti francezi 2942. Hume şi scepticismul critic 2963. Limitele raţiunii filozofice: „antiiluminismul"

şi curentele spiritualiste 297B. Premisele gândirii politice moderne 298

1. Raţiunea, libertatea, fericirea 2982. Enciclopedia 3003. Individualismul filozofic 3014. Universalismul francez 302

C. Unirea puterii cu raţiunea 3041. Perioada „despotismului luminat" 3042. Naşterea mişcării constituţionaliste 3053. Politica raţiunii, victimă a dorinţei de putere 306

Capitolul 5. Revoluţia franceză şi urmările sale:de la poporul suveran la guvernarea reprezentativă

Secţiunea 1. Momentul revoluţionar 312

§ l. Revoluţie franceză sau revoluţie atlantică ? 3131. Convergenţa revoluţiilor 3132. Specificul contextelor istorice 3143. Diferenţele filozofice şi juridice 315

§ 2. Revoluţie burgheză sau revoluţie populară ? 3161. Studierea burgheziei revoluţionare 3162. Analiza insurecţiilor populare 317

§ 3. Revoluţia : continuitate sau ruptură istorică ? 3181. „Duratele lungi" ale Revoluţiei 3182. O breşă în istoria occidentală 319

Secţiunea 2. Proclamarea suveranităţii poporului 323

§ l. Luptele ideologice în timpul revoluţiei 323A. Radicalismul revoluţionar 324

1. Robespierre : morala, egalitatea şi poporul 3242. Saint-Just: de la degradarea socială la elanul revoluţionar 3263. Extremismul revoluţionar : hebertişti şi babuvişti 328

B. Revoluţia moderată 3311. Politica Raţiunii 3322. Condorcet: încrederea în progres 3333. „Ideologii" 335

§ 2. Poporul-naţiune erijat în suveran 337A. Moştenirea lui Rousseau: suveranitatea poporului 337

1. Teoria voinţei generale 3382. Respingerea oricărui mecanism reprezentativ 3403. O concepţie arhaică asupra societăţii 341

B. Naţiunea ridicată la rang de „fiinţă colectivă" 3431. Transferul suveranităţii către naţiune 3442. Sieyes, ura faţă de societatea privilegiilor 3473. Idealul egalitar al naţiunii: definiţia cetăţeniei 3494. Mitul naţiunii, o nouă credinţă colectivă ? 350

Secţiunea 3. Revoluţia liberală: drepturile omuluişi regimul reprezentativ 352

§ l. Filozofia drepturilor omului 352A. Originile filozofice şi politice ale proclamării drepturilor omului ... 353

1. De la drepturile naturale la drepturile politice 3532. Ideea unei declaraţii a drepturilor 353

B. Declaraţia Drepturilor Omului şi ale Cetăţeanului din 1789 .... 3541. Importanţa istorică a Declaraţiei 3542. Cele patru drepturi inalienabile ale omului 3553. Egalitatea în drepturi 3564. Organizarea puterii 356

C. Urmările şi interpretările drepturilor omului 3571. O proclamaţie efemeră 3572. Thomas Paine, apărătorul internaţional al drepturilor omului ... 3583. înscrierea Declaraţiei din 1789 în ordinea constituţională... 3594. Efectele internaţionale: Declaraţia universală din 1948

şi Convenţia europeană din 1950 360

§ 2. Suveranitatea confiscată ? Teoria guvernării reprezentative 361A. Aleşii, judecători ai binelui comun 361

1. Elitismul burghez şi neîncrederea faţă de popor 3622. Distincţia dintre popor şi naţiune 3643. Suveranitatea naţională împotriva suveranităţii populare 3654. Consecinţele teoriei reprezentării 367

B. Critica ideii de cetăţenie în secolul al XlX-lea 3711. Conştientizarea separării muncitoreşti 3722. Mişcarea muncitorească şi concepţia alternativă

a reprezentării politicii 374

§ 3. Ralierea liberalismului la democraţie 377A. Reabilitarea moştenirii revoluţionare 379

1. Madame de Stae'l şi analiza Revoluţiei 3792. Benjamin Constant şi libertatea modernilor 380

B. Geneza intelectuală a democraţiei liberale 3831. Tocqueville, de la pasiunea egalităţii la căutarea libertăţii .. 3832. John Stuart Mill, participarea şi libertatea 388

Secţiunea 4. Gândirea conservatoare după Revoluţie:ordinea în mişcare 390

§ l. Gândirea contrarevoluţionară 392A. O gândire a reacţiunii 394

1. Respingerea individualismului 3942. Critica universalismului 3953. Condamnarea raţionalismului 396

B. Tradiţionalismul sau respectarea moştenirilor 3971. Tradiţia, fundamentul ordinii sociale 3982. Providenţialismul religios 3993. Contrarevoluţia între intransigenţă şi pragmatism 401

§ 2. Tradiţionalismele 403A. Monarhismul reacţionar 404

1. Ultrasismul 4042. Legitimismul 404

B. Liberalismul conservator 4051. Elitismul liberal britanic: suveranitatea parlamentarilor ....4052. Ecuaţia liberală americană:

libertatea contractelor, austeritate morală . < 4063. Orleanismul în Franţa: libertatea şi ordinea 409

C. Tradiţionalismul de inspiraţie pozitivistă 4101. Taine, condamnarea iacobinismului şi apărarea ştiinţei 4112. Renan şi aristocraţia inteligenţei 412

D. Patriotismul romantic : naţiunea, creuzet al istorieişi al valorilor 413

1. Izvoarele intelectuale ale naţionalismului de dreapta 4142. Sinteza lui Renan 4153. Apariţia naţionalismului francez

la sfârşitul secolului al XlX-lea 4164. Barres, cultul pământului şi al morţilor 4185. Lupta împotriva duşmanilor din interior:

evreii şi francmasonii la stâlpul infamiei 4216. Peguy, slăvirea vechii Frânte 4237. Maurras şi „naţionalismul integral" 425

Secţiunea 5. Reflecţia germană asupra dreptului, moralei şi statului.... 428

§ l. Opera politică a lui Kant: de la drept la morală 429A. Dreptul ca fundament al unităţii şi al păcii 430

1. Dreptul, libertatea şi ordinea 4302. Idealul republican 431

B. Proiectul păcii internaţionale 431C. Dreptul supus exigenţelor moralităţii 432

§ 2. Friedrich Hegel: mişcarea istoriei şi filozofia statului 433A. Istoria sau mişcarea conştiinţei universale 434

1. Istoria sau realizarea Spiritului 4342. Filozofia Istoriei 4353. Raţiunea 435

B. Statul modern şi libertatea umană 4361. Cele trei ordine ale activităţii umane:

familia, societatea civilă, statul 4362. Statul şi realizarea libertăţii umane 4373. Statul ca putere suverană 438

Capitolul 6. Societatea industrială în discuţie:utopii sociale, socialisme şi gândire revoluţionarăNaşterea epocii industriale 443Revoluţie industrială şi transformare politică 445

Secţiunea 1. Doctrinele societăţii industriale 446

§ l. Credinţă în progresul industriei şi ştiinţelor 446A. Doctrina saint-simonistă sau apologia „sistemului industrial" 446

1. Declinul societăţii feudale 4472. Noua societate industrială 4483. Saint-Simon, precursor al socialismului ? 4504. Saint-simoniştii 450

B. Ofensiva pozitivistă: ştiinţa ca fundament al guvernării politice .... 4521. Pozitivismul lui Comte între ordine şi progres 4522. O filozofie militantă în slujba acţiunii politice 455

3. Inventarea republicii şi mitul „guvernării raţionale" 457

§ 2. Noile utopii comunitare 460A. Owen şi naşterea mişcării cooperatiste engleze 462

1. Asociaţionismul comunitar al lui Owen 4622. Influenţa asupra mişcării muncitoreşti engleze 463

B. Proiectele de asociere muncitorească din Franţa 4641. Fourier şi experienţa „falansterului" 4652. Utopia comunistă a lui Cabet 467

Secţiunea 2. Mişcarea muncitorească şi emergenţa gândirii socialiste ... 468O mişcare muncitorească în formare 468

§ l. Primele socialisme : egalitatea privită ca o condiţie a libertăţii... 4691. Fundamentele socialismului 4702. Pierre Leroux sau iluminismul religios 4733. Philippe Buchez sau socialismul creştin 4744. Louis Blanc şi noua organizare a muncii 4755. Constantin Pecqueur sau colectivismul etatist 477

§ 2. Critica statului burghez şi naşterea ideilor revoluţionare 478A. Doctrinele insurecţiei permanente 478

1. Neo-babuvismul sau naşterea utopiei comuniste 4792. Blanquismul şi spiritul revoluţionar 480

B. Socialismul libertar al lui Proudhon 4811. Dubla critică a exploatării capitaliste şi a statului birocratic 4822. Mutualismul proudhonian 4853. „Democraţia federativă" : 4874. Influenţa doctrinei proudhoniene 488

C. De la individualismul radical în filozofie la anarhismul politic .... 4901. Max Stirner şi Friedrich Nietzsche 4912. Mişcările anarhiste de la sfârşitul secolului al XlX-lea 4963. Bakunin, Kropotkin şi anarhiştii revoluţionari 4974. De la anarho-sindicalism la sindicalismul revoluţionar 503

Secţiunea 3. De la marxismul revoluţionar la reformismul politic:tipuri de socialism în dezbatere 508

§ l. „ Socialismul ştiinţific " al lui Marx şi Engels 508A. Materialism istoric, analiză dialectică şi economism critic 510

1. Materialismul istoric 5102. Lupta de clasă, motor al istoriei 5113. Determinarea economică a raporturilor sociale :

infrastructură şi suprastructură 5124. Succesiunea fazelor istoriei: contradicţia

dintre forţele productive şi raporturile de producţie 513

B. Critica modelului capitalist 5141. Exploatarea economică a claselor muncitoare

şi concentrarea capitalului 5152. Crizele capitalismului şi declinul ordinii burgheze 516

C. Proiectul revoluţionar şi ascensiunea societăţii comuniste 5171. Evoluţia doctrinei marxiste 5182. De la dictatura proletariatului la „societatea fără clase" 518

§ 2. Formarea tipurilor de socialism în Europa 520A. Receptarea europeană a marxismului 520

1. Lupta pentru controlul acţiunii revoluţionare:Internaţionala 1 520

2. Răspândirea gândirii marxiste şi Internaţionala a Il-a 521B. Ideile socialiste şi mişcarea muncitorească din Europa 523

1. Fundamentele socialismului la sfârşitul secolului al XlX-lea .... 5232. Gândirea marxistă, baza socialismului european? 524

C. Socialismul între ideal revoluţionar şi alianţă democratică 5261. Partid sau sindicat ? Legăturile incerte

cu mişcarea muncitorească 5262. Reformă sau revoluţie? Socialismul european

între oportunism politic şi strategie de ruptură 5283. Internaţionalism sau patriotism?

Unitatea europeană de negăsit a socialismului 531D. Experienţele naţionale ale socialismului 533

1. Social-democraţia germanăîntre ortodoxie marxistă şi revizionism 534

2. Calea franceză spre socialism 5353. Societatea fabiană şi naşterea laburismului britanic 5384. Austromarxismul şi chestiunea naţională 539

Secţiunea 4. Socialismul în secolul XX: speranţe şi deziluzii 540

§ l. Marxismul revoluţionar după 1917 541A. Revoluţia bolşevică şi experienţa marxismului sovietic 541

1. Gândirea leninistă : avangarda partidului 5422. Troţkismul: teoria „ revoluţiei permanente" 5473. Stalin şi Hruşciov : recentrarea doctrinară

pe statul sovietic 551B. Adaptările gândirii marxiste în secolul XX 555

1. Gramsci: rolul ideologiilor şi lupta pentruhegemonia politică 556

2. Maoismul: reflecţie asupra societăţii agrareşi teoria războiului revoluţionar 560

§ 2. Sinteza social-democrată 564

A. Socialismul în faţa provocării comuniste 5651. Condamnarea bolşevismului 5652. Ralierea la democraţia liberală 567

B. Socialism şi capitalism: de la keynesianismul triumfătorla socialismul liberal 5691. Pentru un „capitalism organizat" 5702. De la criza modelului intervenţionist la „a treia cale" 573

Capitolul 7. Problema democraţiei în zorii secolului XXI

Secţiunea l. Deliberarea, dreptul şi dreptatea socială 583Drepturile, dreptul şi democraţia 583

§ l. Habermas şi noul spaţiu public democratic 584A. Dreptul şi democraţia 585

1. O dublă aspiraţie filozofică 5852. Drept şi cetăţenie 586

B. Democraţia deliberativă 5881. Aporiile concepţiilor liberală şi republicană

despre democraţie 5882. Democraţia procedurală şi proba discuţiei 590

C. Depăşirea statului-naţiune 5911. „Patriotismul constituţional" 5922. Spre o ordine juridică posmaţională? 594

§ 2. Dreptatea socială ca orizont democratic 597Pragmatism, dreptate şi echitate 597

A. John Rawls, drepturile şi dreptatea distributivă 5991. Vălul ignoranţei şi definirea principiilor dreptăţii 6002. Inflexiunile liberalismului rawlsian 601

B. Critica utilitarismului liberal .... 6031. Ronald Dworkin: dubla critică a pozitivismului juridic

şi a utilitarismului liberal 6032. Michael Walzer: pluralitatea lumilor sociale 6053. Amartya Sen: reabilitarea bunăstării ca scop etic 607

Secţiunea 2. Comunităţi, identităţi şi libertate 610

§ l. Comunitariştii şi căutarea binelui comun 611A. Comunitarismul, dreptatea şi morala 612

1. Filozofia comunitaristă, o critică a liberalismului 6122. Alasdair Maclntyre: viaţa comunitară,

condiţie a virtuţii în politică 6133. Michael Sandei: iluzia „eului dezangajat" 614

B. Amitaî Etzioni: spre o „societate mozaic"cimentată de morală 6161. Comunitatea şi valorile sale 6172. Cele trei societăţi: „creuzet", „curcubeu" şi „mozaic" 6183. Valori împărtăşite şi valori agreate 6194. Filozofia morală contra discursului asupra drepturilor 620

§ 2.Multiculturalismul, un răspuns la criza conştiinţei moderne 622A. Concilierea principiilor democratice

şi a pluralismului cultural 6231. Cetăţenia universală pusă în discuţie 6232. Revendicările politice în favoarea pluralismului cultural 6243. Diferenţialism şi egalitate 625

B. Charles Taylor: căutarea autenticităţii şi respectarea culturilor ... 6261. Individul, identitatea şi modernitatea 6262. Criza modernităţii şi idealul de autenticitate 6273. Democraţia şi recunoaşterea pluralismului cultural 629

C. Michael Walzer: cele două universalismeşi pluralitatea culturilor 6301. „Universalismul reiterativ" vs „universalismul

legii acoperitoare" 6312. Multiculturalismul, o expresie a pluralismului 631

D. Will Kymlicka: minorităţile naţionaleîn inima societăţii multiculturale 6331. Punctele slabe ale filozofiei liberale 6332. Pentru o societate multiculturală 634

E. Multiculturalismul în dezbatere :diversitate culturală vs cetăţenie egalitară 6361. Riscul raţionamentului „situat" 6362. Obiecţiile faţă de multiculturalism 639

§ 3. Căutarea libertăţii absolute, între individualismultraliberal şi tradiţie libertară 641A. Libertarienii sau elogiul dezvoltării individuale 641

1. Robert Nozick şi virtuţile pieţei 6422. O libertate oarbă în faţa inegalităţilor ? 644

B. Noam Chomsky: libertatea de conştiinţă n

împotriva imposturii democratice 6451. Condamnarea contradicţiilor democraţiei liberale 6452. Libertatea de gândire în sfidarea moralei ? 647

Index, de autori 653Index analitic .. .. 661