cuprins - gal valea ialomiteivaleaialomiteigal.ro/wp-content/uploads/2013/04/gal... ·...

ROMÂNIA – DÂMBOVIŢA

Grupul de Acţiune Locală VALEA IALOMIŢEI

DOSARUL DE CANDIDATURĂ

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALĂ GAL Valea Ialomiţei

CUPRINS

REZUMAT - PLAN DE DEZVOLTARE LOCALĂ - pag 2 Tabel date identitate parteneri GAL Valea Ialomiţei - pag 6 LISTA LOCALITĂŢILOR CUPRINSE ÎN TERITORIU GAL Valea Ialomiţei - pag 9 PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALA GAL VALEA IALOMIŢEI - pag 10 INTRODUCERE - pag 10

PARTEA I: PREZENTAREA TERITORIULUI –ANALIZA DIAGNOSTIC - pag 14

PARTEA A II-A ANALIZA SWOT - pag 58 PARTEA A III-A PRIORITĂŢI - pag 67

PARTEA A IV-A PREZENTAREA MĂSURILOR - pag 72 PARTEA A V-A PARTENERIATUL - pag 117

PARTEA A VI-A ORGANIZAREA GRUPULUI DE ACŢIUNE LOCALĂ - pag 131 PARTEA A VII-A MECANISMUL DE IMPLEMENTARE - pag 142 PARTEA A -VIII – A: ACŢIUNI DE COOPERRAE ŞI FUNCŢIONARE ÎN CADRUL REŢELEI NAŢIONALE DE DEZVOLTARE RURALĂ - pag 152

1

2

REZUMAT - PLAN DE DEZVOLTARE LOCALĂ

1. Numărul de locuitori, cuprinşi în teritoriul GAL Valea Ialomiţei, este de 34.656 locuitori

2. Suprafaţa teritoriului GAL Valea Ialomiţei este de 234,22 km²

3. Densitatea populaţiei, pe teritoriul GAL Valea Ialomiţei, este de 148 locuitori/km²

4. Teritoriul GAL Valea Ialomiţei este un teritoriu compact şi omogen, format din 7 comune grupate în partea centrală de nord-vest a judeţului Dâmboviţa, respectiv: ANINOASA, DOICEŞTI, PIETRARI, ŞOTÂNGA, VOINEŞTI, VULCANA-BĂI, VULCANA-PANDELE

5. Ponderea sectorului privat, reprezentat de grupurile care includ parteneri privaţi şi reprezentanţi ai societăţii civile, este de 81,58%, din care: 26,32% reprezintă procentul de reprezentare al societăţii civile, iar 55,26% reprezintă procentul de reprezentare al agenţilor economici

6. Ponderea sectorului public, reprezentat de reprezentanţi ai administraţiilor publice locale, în cadrul parteneriatului, este de 18,42%

7. Ponderea tinerilor, reprezentanţi legali ai organizaţiilor în cadrul parteneriatului, este

de 36,84%

8. Ponderea femeilor, ca reprezentanţi legali ai organizaţiilor, este de 26,32%

9. Ponderea grupurilor reprezentând minorităţi etnice, prezente prin cele două organizaţii reprezentând minoritatea rromă, este de 5,26%

10. SECTORUL PUBLIC este format din reprezentanţii următoarelor unităţi administrativ teritoriale:

- Comuna ANINOASA – cod INSSE 65379, judeţul Dâmboviţa

- Comuna DOICEŞTI - cod INSSE 65413, judeţul Dâmboviţa

- Comuna PIETRARI- cod INSSE 179908, judeţul Dâmboviţa

- Comuna ŞOTÂNGA- cod INSSE 65477, judeţul Dâmboviţa

- Comuna VOINEŞTI- cod INSSE 69526, judeţul Dâmboviţa

- Comuna VULCANA-BĂI- cod INSSE 69615, judeţul Dâmboviţa

- Comuna VULCANA-PANDELE- cod INSSE 179640, judeţul Dâmboviţa.

comunele ANINOASA şi DOICEŞTI sunt incluse în Lista UAT incluse în Zona Defavorizată de condiţii naturale Specifice (a se consulta extrasul anexat la Dosarul de candidatura din ANEXA E - Lista zonelor defavorizate);

comunele DOICEŞTI, PIETRARI, ŞOTÂNGA, VOINEŞTI, VULCANA-PANDELE ŞI VULCANA-BĂI Sunt incluse în Lista UAT eligibile în cadrul Pachetului 1 „Pajişti cu Înaltă Valoare Naturală” şi Pachetului 2 „Practici agricole tradiţionale” (a se consulta extrasul anexat la Dosarul de candidature din ANEXA F Zone HNV);

3

comuna PIETRARI, având în vedere că a redevenit comună în 2004 (Legea 542/2004) prin desprinderea de comuna Bărbuleţu preia caracteristicile comunei Bărbuleţu inclusă în Lista UAT incluse în Zonă Montană Defavorizată a se consulta extrasul, anexat la Dosarul de candidatura, din Lista UAT incluse în Zonă Montană Defavorizată)

comunele ANINOASA, DOICEŞTI, ŞOTÂNGA, VOINEŞTI ŞI VULCANA-BĂI sunt incluse în Anexa nr. 6 - Comune si Gradul de sărăcie aferent la Ghidul solicitantului pentru Masura 322 (a se consulta extrasul din Anexa 6, anexat la Dosarul de candidatura), cele mai afectate fiind Vulcana-Băi cu o rată a sărăciei de 37% (profunzimea sărăciei este de 11,2%, iar severitatea sărăciei este de 5%) şi Voineşti cu o rată a sărăciei de 34,3%(profunzimea sărăciei este de 10,5%, iar severitatea sărăciei este de 4,7%), urmate de Şotânga cu rata sărăciei de 29,8% (profunzimea sărăciei este de 9%, iar severitatea sărăciei este de 4%), Doiceşti cu rata sărăciei de 29,7% (profunzimea sărăciei este de 8,7%, iar severitatea sărăciei este de 3,8%) şi Aninoasa cu o rată a sărăciei de 24,3% (profunzimea sărăciei este de 7%, iar severitatea sărăciei este de 3%); Având în vedere că localitatea PIETRARI a redevenit comună în 2004 (Legea 542/2004) prin desprinderea de comuna Bărbuleţu, iar localitatea Vulcana-Pandele a fost ridicată la rang de comună în anul 2002 (Legea 431/2002) prin desprinderea de comuna Brăneşti, aceste 2 comune se raportează şi preiau gradul de sărăcie al comunelor din care s-au desprins, respectiv: comuna Pietrari corespunde indicatorilor comunei Bărbuleţu cu o rată a sărăciei de 44,3% (profunzimea sărăciei este de 13,4%, iar severitatea sărăciei este de 5,9%), iar comuna Vulcana-Pandele corespunde indicatorilor comunei Brăneşti cu o rată a sărăciei de 24,3% (profunzimea sărăciei este de 7,1%, iar severitatea sărăciei este de 3,1%); comuna ŞOTÂNGA este inclusă în Ordinul Ministrului Economiei şi

Finanţelor nr. 1685/ 2007 în cadrul căruia sunt evidenţiate zonele afectate de restructare minieră;

comunele ANINOASA, DOICEŞTI, ŞOTÂNGA şi VULCANA-BĂI sunt incluse în Legea nr. 575/14.11.2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea V, cuprinzând Lista UAT afectate de inundaţii (Anexa 5), precum şi Lista UAT afectate de alunecări de teren (Anexa 7), unde sunt incluse şi cu un grad de risc ridicat.

11. SECTORUL PRIVAT este format din reprezentanţi ai: 11.1. Organizaţiilor agricole: - “Asociaţia pomicultorilor dâmboviţeni“, cu sediul şi activitatea în comuna Voineşti,

pe teritoriul GAL;

11.2. Grupurilor de producători: - Cooperativa Agricolă “Grup de Producători Frutis Voineşti” , cu sediul şi activitatea

în comuna Voineşti, pe teritoriul GAL;

11.3. Sectorului forestier: - “APPO Gemenea Grui“ cu sediul şi activitatea în comuna Voineşti, pe teritoriul GAL;

11.4. Sectorului economic: - S.C. TAIOMA PROD COM S.R.L cu sediul şi activitate în comuna Şotânga, pe

teritoriul GAL; - S.C. MIPETRA PROD COM S.R.L cu punct de lucru şi activitate în comuna

Şotânga, pe teritoriul GAL;

4

- S.C. CONFORT DÂMBOVIŢA S.A. cu punct de lucru şi activitate în comuna Aninoasa, pe teritoriul GAL;

- S.C. ANTOMAR S.R.L cu punct de lucru şi activitate în comuna Aninoasa, pe teritoriul GAL;

- S.C. IMALUC S.R.L cu punct de lucru şi activitate în comuna Aninoasa, pe teritoriul GAL;

- S.C. SICHIM S.R.L. cu sediul şi activitate în comuna Doiceşti, pe teritoriul GAL; - S.C. EDEN S.R.L. cu sediul şi activitate în comuna Doiceşti, pe teritoriul GAL; - S.C. ADASA S.R.L. cu punct de lucru şi activitate în comuna Doiceşti, pe teritoriul

GAL; - S.C. NICO-BODO COM S.R.L cu punct de lucru şi activitate în comuna Vulcana

Pandele, pe teritoriul GAL; - S.C. TIBERCOM S.R.L cu sediul şi activitate în comuna Vulcana Pandele, pe

teritoriul GAL; - SC IDEEA POINT SRL cu sediul şi activitate în comuna Vulcana Pandele, pe

teritoriul GAL; - 3 INTREPRINDERI INDIVIDUALE (II), cu sediul în comuna Pietrari, pe teritoriul

GAL; - 2 PERSOANE FIZICE AURORIZATE (PFA) cu sediul şi activitate în comuna

Voineşti , pe teritoriul GAL; - 4 Cabinete medicale individuale (CMI), cu sedii şi activitate în comunele Vulcana Băi

( 2), Voineşti( 1) şi Pietrari (1) 12. SOCIETATEA CIVILĂ, care are o pondere de 21,05% în cadrul parteneriatului, este formată din reprezentanţi ai:

12.1. Organizaţiilor de mediu: - Asociaţia ecologică “Floare de colţ” cu sediul în oraşul Fieni, învecinat la sud

teritoriului GAL, şi activitatea în judeţul Dâmboviţa, inclusiv pe teritoriul GAL 12.2 Oraganizaţiilor pentru protecţia minorităţilor: - “Asociaţia Interculturală Dâmboviţa“ şi Grupul de iniţiativă “INFO SCHOOL” –

ambele organizaţii majoritar rrome, cu sediul şi activitatea în comuna Şotânga, pe teritoriul GAL

12.3 Organizaţii de dezvoltare rurală: - Grupul de iniţiativă” Păstrătorii de tradiţii”, cu sediul şi activitatea în comuna Şotânga şi Asociaţia „Vulcana Pandele 2002”, cu sediul şi activitatea în comuna Vulcana Pandele 12.4 Persoane fizice - Trei persoane fizice, din care două sunt reprezentantele Căminului cultural şi Biliotecii comunale din Vulcana Pandele, a treia fiind din comuna Vulcana Băi.

13. Acţiunile inovative se regăsesc în 27 proiecte, reprezentând 29,03% din totalul proiectelor propuse prin PDL prin:

- Introducere noi sisteme de piaţă, de produse/tehnologii noi: realizarea de spaţii de depozitare cu atmosferă controlată, realizarea unei pieţe de gros pentru fructe în zona Voineşti - Pietrari, realizarea de noi soiuri de mere si prune prin intermediul Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare pentru Pomicultură Voineşti; realizarea de produse din fructe (dulceţuri, compoturi, sucuri), prin tehnologie eco şi bio; lansarea de produse de brand: Mărul de Voineşti, Ţuica de Pietrari, etc. ; - Transfer de know-how în domeniul practicării agriculturii ecologice; - Instruire în domeniul tehnicilor moderne de practicare a agriculturii pe diverse ramuri.

5

14. Acţiunile de cooperare se regăsesc în 7 proiecte, reprezentând 7,53% din totalul proiectelor propuse prin PDL prin:

- Creşterea contribuţiei sectorului turismului la dezvoltarea economico-socială durabilă a teritoriului, prin valorificarea resurselor turistice şi a patrimoniului natural, istoric si cultural autohton, proiect ce va fi realizat în colaborare cu GAL-uri partenere din România si din strainatate;

- Mentorat antreprenorial cu Asociaţia Comunelor din România;

15. Proiecte adresate fermierilor de semi-subzistenţă: 8 proiecte adresate fermierilor de semi-subzistenţă, reprezentând 8,60% din totalul proiectelor propuse prin PDL

16. Proiecte care se adresează tinerilor: 34 proiecte, reprezentând 36,56% din totalul

proiectelor propuse prin PDL

17. Proiecte care integrează activitati privind protectia mediului: 58 proiecte, reprezentând 62,36% din totalul proiectelor propuse prin PDL

18. Proiecte care urmăresc facilitarea implementării acelor măsuri din PNDR care au ca beneficiari grupuri de producători, asociaţii, parteneriate: 48 proiecte, reprezentând 51,51% din totalul proiectelor propuse prin PDL

19. Proiecte care se adresează femeilor: 12 proiecte, reprezentând 12,90% din totalul proiectelor propuse prin PDL

20. Obiectivele operaţionale adresate tinerilor:

a) informarea tinerilor despre oportunităţile de dezvoltare; b) implicarea /antrenarea tinerilor şi femeilor în procesul decizional (consultare); c) sprijin pentru iniţierea tinerilor fermieri în agricultura ecologică

21. Obiectivele operaţionale legate de mediu: Sensibilizarea tinerilor privind problemele de conservare a mediului înconjurător; acţiuni de protecţie a mediului prin împădurirea terenurilor agricole

22. Obiectivele operaţionale adresate fermierilor de semi-subzistenţă creşterea

capacităţii actorilor economici de a se adapta la cerinţele pieţii, prioritară fiind dezvoltarea sectorului agricol, sprijin pentru fermele de subzistenţă;

23. Obiectivele operaţionale adresate grupurilor de producători, asociaţii,

parteneriate: a) utilizarea în comun a unităţilor de stocare şi procesare cereale de către asociaţii de

producători, grupuri de producători; b) realizarea, în asociere a unor proiecte vizând atât construcţia spaţiilor de stocare, cât

şi a liniilor de procesare a produselor agricole; c) creşterea competenţei actorilor din teritoriu prin transfer de know-how în domeniul

practicării agriculturii ecologice;

24. Strategia GAL Valea Ialomiţei include 93 de proiecte ce urmăresc îndeplinirea obiectivelor a 3 axe prioritare ale PNDR, respectiv Axa prioritară I - „Creşterea competitivităţii sectorului agricol şi silvic” (Măsurile 111, 112, 121, 122 şi 123), Axa prioritară III - „Îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale” (Măsurile 312, 313, 322) şi Axa prioritară IV - LEADER (Măsura 421)

6

La întocmirea Planului de Dezvoltare Locală au fost folosite date furnizate şi preluate de la: a) Direcţia Judeţeană de Statistica Dâmboviţa; b) Site-ul oficial al Consiliul Judeţean Dâmboviţa (www.cjd.ro); c) Site-ul oficial al Institutului Naţional de Statistică (www.insse.ro) d) Chestionare de consultare a populaţiei din teritoriu; e) Fişe de prezentare a teritoriului întocmite de primăriile din teritoriu; f) Rezultatele întâlnirilor grupului de lucru consultativ al grupului de acţiune locală; g) Strategia de dezvoltare a Regiunii de Dezvoltare Sud-Muntenia; h) Strategia de dezvoltare a judeţului Dâmboviţa; i) Strategiile de dezvoltare a comunelor componente;

Tabel date identitate parteneri GAL Valea Ialomiţei

Nr crt

Partener Natura org.

Reprezentant legal

Act identitate

Data nasterii

Tanar Da/Nu

Femeie Da/Nu

1 Comuna Sotanga APL Stroe Constantin

CI, seria DD, nr. 437666

14.11.1968 Nu Nu

2 Comuna Aninoasa

APL Maricescu Constantin


08.07.1955 Nu Nu

3 Comuna Doicesti

APL Ismail Mircea


20.10.1946 Nu Nu

4 Comuna Vulcana Pandele

APL Olteanu Constantin


03.10.1954 Nu Nu

5 Comuna Vulcana Bai

APL Draghici Emil CI,seria DD, nr. 445555

04.07.1957 Nu Nu

6. Comuna Voinesti

APL Sandu Gabriel


13.12.1967 Nu Nu

7 Comuna Pietrari

APL Coman Cornel


10.02.1966 Nu Nu

8 S.C. TAIOMA PROD COM

S.R.L Comuna Sotanga

Privat Tanase Ionut

CI,seria DD, nr. 060187

12.11.1981 Da Nu

9 SC. MIPETRA PROD COM

S.R.L Municipiul

Targoviste, punct de lucru Comuna

Sotanga

Privat Mihaila Bogdan


02.12.1974 Da Nu

10 S.C. CONFORT DAMBOVITA

S.A. Comuna Aninoasa

Privat Galmeanu Florian


15.04.1951 Nu Nu

11 S.C. ANTOMAR S.R.L

Comuna Aninoasa

Privat Parvu Marius


30.10.1982 Da Nu

12 S.C. IMALUC S.R.L.

Privat Nitoi Mihai

CI, seria DD, nr.

09.11.1959 Nu Nu

http://www.cjd.ro/

http://www.insse.ro/

7

Comuna Aninoasa 056239 13 S.C. SICHIM

S.R.L. Comuna Doicesti

Privat Simescu Viorel


17.07.1954 Nu Nu

14 S.C. EDEN S.R.L. Comuna Doicesti

Privat Soare Cezar Mihai


15.10.1973 Da Nu

15 S.C. ADASA S.R.L.

Municipiul Targoviste, punct de lucru Comuna

Doicesti

Privat Cojocaru Sever


21.09.1962 Nu Nu

16 S.C. NICO-BODO COM S.R.L Municipiul Targoviste

Privat Bunoiu Mihai


26.06.1974 Da Nu

17 S.C. TIBERCOM S.R.L

Comuna Branesti

Privat Ilie Elena

BI, seria DK, nr 781672

24.01.1955 Nu Da

18 Grupul de Iniţiativă

“Păstrătorii de Tradiţii” Şotânga

ONG Stanescu Catalin


07.12.1969 Nu Nu

19 Grupul de Iniţiativă “INFO

SCHOOL” Şotânga

ONG Treica Iosif CI, seria DD, nr. 216699

06.09.1958 Nu Nu

20 Asociaţia Vulcana Pandele 2002

ONG Preot Banescu Haralambie


07.02.1956 Nu Nu

21 II Neagoe Catalin Gheorghita

Comuna Pietrari

Privat Neagoe Catalin

Gheorghita


23.09.1986 Da Nu

22 CMI Dr. Moisescu Larisa Florentina Comuna Pietrari

Privat Moisescu Larisa


14.12.1976 Da Da

23 CMI Dr Dragut Maria

Comuna Vulcana-Bai

Privat Dragut Maria CI, seria DD, nr. 489672

17.04.1951 Nu Da

24 CMI Dr. Simion Adriana

Comuna Vulcana-Bai

Privat Simion Adriana


31.03.1958 Nu Da

25 CMI Dr. Motoiu Mihaela

Comuna Voinesti

Privat Motoiu Mihaela

CNP


09.12.1954 Nu Da

26 PFA Curpene Laura

Comuna Voinesti

Privat Curpene Laura


06.09.1970 Nu Da

27 SC Ideea Point SRL

Comuna Vulcana Pandele

Privat Casandroiu Danut Alin


24.07.1977 Da Nu

28 Cooperativa Agricola “Grup

Privat Ionescu Dan

CI, seria DD, nr.

29.12.1966 Nu Nu

8

de Producatori Frutis Voinesti”

245463

29 I.I Nedelcioiu Mihai

Comuna Pietrari

Privat Nedelcioiu Mihai


20.11.1978 Da Nu

30 I.I. Badea Nicolae Comuna Pietrari

Privat Badea Nicolae CI, seria DD, nr. 193201

23.10.1976 Da Nu

31 “Asociatia Interculturala Dambovita – Organizatia

majoritar rroma” Comuna Sotanga

ONG Iorga Nicolae BI, seria GV, nr. 914397

17.01.1952 Nu Nu

32 Camin cultural Vulcana – Pandele

Soc. civila

Voicu Florina


05.09.1963 Nu Da

33 Biblioteca comunala

Vulcana -Pandele

Soc. civila

Barbu Luiza


25.07.1976 Da Da

34 Bajenaru Pompilia

Comuna Vulcana-Bai

Soc. civila

Bajenaru Pompilia


23.03.1973 Da Da

35 Asociatia pomicultorilor damboviteni

Comuna Voinesti

ONG Oprea Ion


02.01.1959 Nu Nu

36 APPO Gemenea Grui

Comuna Voinesti

ONG Oprea Spiridon


09.01.1957 Nu Nu

37 Asociatia ecologica “Floare

de colţ” Oraşul Fieni

ONG Muratoreanu George


16.05.1977 Da Nu

38 Pfa Ionescu Elena Cornelia

Comuna Voinesti

Privat Ionescu Elena Cornelia


21.12.1977 Da Da

9

LISTA LOCALITĂŢILOR CUPRINSE ÎN TERITORIU GAL Valea Ialomiţei

Numele localităţii Nr. locuitori1 Suprafaţa

totală Densitate Codul

comunelor INSSE Comune Oraşe Sate Din oraşe

Total teritoriu

km2 loc./km2

Aninoasa

Săteni 65379 Aninoasa

Viforâta

5.982 27,66216

65413 Doiceşti Doiceşti 4.788 10,98 436

Pietrari Aluniş Şipot După Deal

179908 Pietrari

Valea

2.658 26,17 102

Şotânga 65477 Şotanga

Teiş 7.015

35,15

200

Voineşti Gemenea Onceşti Lunca Izvoarele Suduleni Manga

69526 Voineşti

Minjina

6.246 81,03 77

Vulcana-

Băi Nicolaeşti 69615 Vulcana-Băi

Vulcana de

Sus

3.008 28,15 107

Vulcana Pandele

Gura

Vulcanei

Lăculeţe

Gara

179640 Vulcana- Pandele

Toculeşti

4.959 25,08198

Total 0 34.656 234,22 148% locuitori oraşe din total locuitori (≤25%) - - -

0 - - -

1 Datele cu privire la numărul total de locuitori, înregistraţi oficial la Recensământul Populaţiei şi locuinţelor din 2002, sunt furnizate de INS-Direcţia Judeţeană de Statistică Dâmboviţa

10

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALĂ GAL Valea Ialomiţei

INTRODUCERE Mai mult de jumătate din populaţia celor 27 de state membre ale Uniunii Europene trăieşte în zonele rurale, care acoperă 90% din teritoriul european. Aceasta face ca politica de dezvoltare rurală să fie un domeniu de importanţă vitală. Creşterea animalelor şi silvicultura rămân factori esenţiali pentru utilizarea terenurilor şi gestionarea resurselor naturale din zonele rurale ale UE, reprezentând, în acelaşi timp, o platformă pentru diversificarea economică a comunităţilor rurale. Prin urmare, consolidarea politicii de dezvoltare rurală a devenit o prioritate pentru Uniunea Europeană. Cunoaşterea, cercetarea, ameliorarea şi dezvoltarea spaţiului rural sunt activităţi de importanţă vitală pentru o ţară, atât prin dimensiunea spaţiului rural, exprimată prin suprafaţa deţinută, cât şi prin ponderea populaţiei ocupate în activităţi productive, de servicii social-culturale, de habitat şi de turism. În Raportul asupra Cartei europene a spaţiului rural, Comisia de agricultură şi dezvoltare rurală a Consiliului Europei, apreciază că spaţiul rural al Europei reprezintă 85% din suprafaţa sa totală şi afectează, direct sau indirect, mai mult de jumătate din populaţia europeană.

Spaţiul rural românesc cuprinde, de asemenea, majoritatea suprafeţei României, având, conform datelor statistice, ponderea de 93,7%. Importanţa spaţiului rural pentru România poate fi uşor demonstrată prin stabilitatea numerică a populaţiei rurale în decurs de 80 de ani. Astfel, în secolul al XX-lea, în România, în timp ce populaţia totală a ţării creşte cu zece milioane locuitori, populaţia rurală se menţine, cu mici fluctuaţii, în jurul mărimii de 10-12 milioane locuitori.

Dezvoltarea rurală este un concept integrat, care presupune o abordare metodologică multidisciplinară, intersectorială şi teritorială (regională). Toate orientările cuprinse în noua reformă a Politicii Agricole Comune şi-au găsit corespondenţa în mecanismul de finanţare al agriculturii şi dezvoltării rurale, cuprins în noul model agricol european definit de Agenda 2000, conform Acordului de la Berlin din martie 1999. Principalele obiective finanţate de UE, conform politicii agricole şi de dezvoltare rurală sunt: 1) investiţiile în fermele agricole, care vizează, cu precădere, ameliorarea calitativă a

producţiei, reducerea costurilor, protejarea mediului şi ameliorarea peisajului (agrosilvic), asigurarea bunului tratament şi a bunăstării animalelor, încurajarea pluriactivităţii;

2) cheltuieli pentru resursele umane cu trei componente: susţinerea fermierilor tineri, încurajarea pensionării anticipate şi stimularea formării profesionale. Constatându-se fenomenul de îmbătrânire a fermierilor – şefi de exploataţii – UE a stimulat, prin măsuri financiare concrete, întinerirea fermierilor prin schimbul de generaţii;

3) finanţarea fermierilor din zonele defavorizate şi cu restricţii de mediu constă în plăţi compensatorii pentru un management al fermei adecvat programului de protecţie a mediului înconjurător; în cadrul acestei măsuri intră şi compensarea pierderilor de recoltă sau a cheltuielilor suplimentare generate de programul Natura 2000;

4) finanţarea măsurilor de agromediu constă în plăţile efectuate către fermierii care se angajează în acorduri de mediu pentru protejarea mediului agricol, respectarea tehnologiilor prietenoase cu mediul, conform standardelor cuprinse în acquis-ul comunitar;

5) finanţarea investiţiilor în procesarea şi marketingul produselor agricole; 6) finanţarea măsurilor forestiere concretizate în înfiinţarea de noi suprafeţe împădurite,

investiţii pentru procesarea lemnului, sporirea valorii materiei prime lemnoase ş.a.; 7) finanţarea măsurilor de dezvoltare a unor zone rurale cum sunt: comasarea,

reparcelarea şi reorgnizarea terenului agricol al fermelor.

11

În urma reformei Politicii Agricole Comune (PAC), dezvoltarea rurală a căpătat un rol tot mai important în ansamblul acţiunilor prin care sunt sprijinite zonele rurale pentru a face faţă provocărilor secolului XXI în materie de economie, politică socială şi mediu. Noul cadru juridic existent în domeniu evidenţiază mai bine direcţia de urmat, şi anume creşterea economică şi crearea de locuri de muncă în zonele rurale, în conformitate cu Strategia de la Lisabona, precum şi îmbunătăţirea dezvoltării durabile, în conformitate cu obiectivele stabilite la Göteborg în acest sens.

Politica de dezvoltare rurală se bazează, în principal, pe trei instrumente juridice: orientările strategice ale Uniunii Europene pentru politica de dezvoltare rurală, Regulamentul Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat şi regulamentul de punere în aplicare al Comisiei.

Regulamentul Consiliului 1290/2005 privind finanţarea politicii agricole comune a creat cadrul legislativ pentru înfiinţarea a două fonduri europene pentru agricultură şi anume FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă), destinat finanţării măsurilor din pilonul 1 (politicile de piaţă) şi FEADR (Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală) pentru finanţarea programelor de dezvoltare rurală din cadrul pilonului al II-lea al Politicii Agricole Comune.

Pentru fiecare set de priorităţi, orientările strategice comunitare sugerează măsurile cheie care ar trebui luate. Programele naţionale de dezvoltare rurală ale statelor membre au la bază şase orientări comunitare strategice care vor contribui la:

identificarea zonelor în care sprijinul comunitar acordat dezvoltării rurale generează cea mai mare valoare adăugată la nivelul Uniunii Europene;

crearea unei conexiuni cu principalele priorităţi la nivel european (Lisabona, Göteborg); asigurarea coerenţei cu celelalte politici comunitare, în special cu politicile de coeziune şi

de mediu; luarea măsurilor conexe punerii în aplicare a noii politici agricole comune, axată pe

adaptarea la evoluţia pieţei şi necesitatea de restructurare care decurge din PAC, atât pentru vechile, cât şi pentru noile state membre.

Cele şase orientări strategice sunt: 1. îmbunătăţirea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier; 2. îmbunătăţirea mediului şi a regiunilor rurale; 3. creşterea calităţii vieţii în zonele rurale şi încurajarea diversificării; 4. construirea capacităţii locale de ocupare a forţei de muncă şi de diversificare; 5. transpunerea priorităţilor în programe; 6. complementaritatea cu alte instrumente comunitare.

Politica de dezvoltare rurală pe perioada 2007-2013 pune accentul pe trei domenii care corespund celor trei axe tematice stabilite în noul regulament privind dezvoltarea rurală: îmbunătăţirea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier; mediul şi regiunile rurale; creşterea calităţii vieţii şi diversificarea economiei în zonele rurale. O a patra axă - „Leader” - bazată pe experienţa câştigată în urma iniţiativelor comunitare Leader deschide noi posibilităţi pentru abordările locale „de jos în sus” ale problematicii dezvoltării rurale. Această axă are ca obiectiv dezvoltarea comunităţilor rurale ca urmare a implementării strategiilor elaborate de GAL. Prezentul Plan de Dezvoltare Locală reprezintă iniţiativa Grupului de Acţiune Locală “Valea Ialomiţei”, care este un parteneriat public-privat, înfiinţat la nivelul a 7 unităţi administrativ-terioriale (comune) din judeţul Dâmboviţa-Regiunea de Dezvoltare Sud Muntenia, al cărui scop este de a întreprinde măsurile necesare pentru dezvoltarea durabilă a teritoriului pe care-l reprezintă, în deplin acord cu obiectivele axei „Leader”.

http://ec.europa.eu/agriculture/lisbon/index_en.htm

http://ec.europa.eu/agriculture/rurdev/publi/index_en.htm#stratguide

12

Grupul de Acţiune Locală „Valea Ialomiţei” este format dintr-un număr de 38 parteneri, din care reprezentanţii sectorului privat şi societăţii civile însumează 81,58%, aşa cum este descris în cadrul Secţiunii 2.1 Descrierea partenerilor. Grupul de Acţiune Locală a căpătat personalitate juridică prin înscrierea în Registrul Asociaţiilor şi fundaţiilor aflat la grefa Judecătoriei Târgovişte, conform încheierii de şedinţă din 04 octombrie 2010.

Prin măsurile propuse, Grupul de Acţiune Locală “Valea Ialomiţei” îşi propune îndeplinirea următoarelor direcţii de dezvoltare:

1. Conservarea şi protecţia mediului inconjurător; 2. Dezvoltarea economică a teritoriului; 3. Creşterea calităţii vieţii locuitorilor din teritoriul “Valea Ialomiţei”.

După cum se va preciza şi în cadrul capitolelor III-Priorităţi şi IV-Prezentarea Măsurilor, Grupul de Acţiune Locală “Valea Ialomiţei” va urmări, la nivelul teritoriului, finanţarea şi implementarea unui număr de 93 de proiecte, având o valoare totală de 3.927.770 euro, din care finanţarea nerambursabilă va fi de 2.548.020 euro, proiecte ce vor contribui la dezvoltarea durabilă a teritoriului.

Necesitatea implementării tipurilor de proiecte propuse, a rezultat atât din analiza-diagnostic prezentată în cadrul Planului de Dezvoltare Locală, precum şi din includerea tuturor localităţilor din Grupul Acţiune Locală în Anexele E şi F la Ghidul Solicitantului pentru Selecţia Dosarelor de Candidatură, respectiv Lista UAT incluse în Zona Defavorizată de condiţii naturale Specifice şi Lista UAT eligibile în cadrul Pachetului 1 „Pajişti cu Înaltă Valoare Naturală” şi Pachetului 2 „Practici agricole tradiţionale”

În plus, problemele cu care se confruntă teritoriul, respectiv sărăcie, restructurare industrială şi calamităţi naturale precum inundaţii şi alunecări de teren etc, sunt evidenţiate şi în următoarele documente oficiale, legislative:

Lista UAT incluse în Zona Defavorizată de condiţii naturale Specifice (ANEXA E Lista zonelor defavorizate), unde sunt incluse 2 din cele 7 comune componente ale teritoriului, şi anume comunele Aninoasa şi Doiceşti;

Lista UAT eligibile în cadrul Pachetului 1 „Pajişti cu Înaltă Valoare Naturală” şi Pachetului 2 „Practiciagricole tradiţionale” (ANEXA F Zone HNV) unde sunt incluse 6 din cele 7 comune componente ale teritoriului, anume comunele Doiceşti, Pietrari, Şotânga, Voineşti, Vulcana-Pandele şi Vulcana-Băi;

comuna PIETRARI, având în vedere că a redevenit comună în 2004 (Legea 542/2004) prin desprinderea de comuna Bărbuleţu preia caracteristicile comunei Bărbuleţu inclusă în Lista UAT incluse în Zonă Montană Defavorizată a se consulta extrasul, anexat la Dosarul de candidatura, din Lista UAT incluse în Zonă Montană Defavorizată)

comunele Aninoasa, Doiceşti, Şotânga, Voineşti şi Vulcana-Băi sunt incluse în Anexa nr. 6 - Comune si Gradul de sărăcie aferent la Ghidul solicitantului pentru Masura 322, cele mai afectate fiind Vulcana-Băi cu o rată a sărăciei de 37% (profunzimea sărăciei este de 11,2%, iar severitatea sărăciei este de 5%) şi Voineşti cu o rată a sărăciei de 34,3%(profunzimea sărăciei este de 10,5%, iar severitatea sărăciei este de 4,7%), urmate de Şotânga cu rata sărăciei de 29,8% (profunzimea sărăciei este de 9%, iar severitatea sărăciei este de 4%), Doiceşti cu rata sărăciei de 29,7% (profunzimea sărăciei este de 8,7%, iar severitatea

13

sărăciei este de 3,8%) şi Aninoasa cu o rată a sărăciei de 24,3% (profunzimea sărăciei este de 7%, iar severitatea sărăciei este de 3%);

Având în vedere că localitatea Pietrari a redevenit comună în 2004 (Legea 542/2004) prin desprinderea de comuna Bărbuleţu, iar localitatea Vulcana-Pandele a fost ridicată la rang de comună în anul 2002 (Legea 431/2002) prin desprinderea de comuna Brăneşti, aceeste 2 comune preiau se raportează la gradul de sărăcie al comunelor din care s-au desprins, respectiv: comuna Pietrari corespunde indicatorilor comunei Bărbuleţu cu o rată a sărăciei de 44,3% (profunzimea sărăciei este de 13,4%, iar severitatea sărăciei este de 5,9%), iar comuna Vulcana-Pandele corespunde indicatorilor comunei Brăneşti cu o rată a sărăciei de 24,3% (profunzimea sărăciei este de 7,1%, iar severitatea sărăciei este de 3,1%);

Ordinul Ministrului Economiei şi Finanţelor nr. 1685/ 2007 în cadrul căruia sunt evidenţiate zonele afectate de restructare minieră, între care face parte şi comuna Şotânga;

Legea nr. 575/14.11.2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea V, cuprinzând lista unităţilor administrativ-teritoriale afectate de inundaţii (Anexa 5), unde este inclusă şi comuna Şotânga, precum şi lista unităţilor administrativ-teritoriale afectate de alunecări de teren (Anexa 7), unde sunt incluse şi comunele Aninoasa, Doiceşti, Şotânga şi Vulcana-Băi cu un grad de risc ridicat.

14

PARTEA I: PREZENTAREA TERITORIULUI – ANALIZA DIAGNOSTIC

Teritoriul Grupului de Acţiune Locală ”Valea Ialomiţei” se află exclusiv în spaţiul rural şi este acoperit de comunele Aninoasa, Doiceşti, Pietrari, Şotânga, Voineşti, Vulcana-Băi şi Vulcana Pandele, din judeţul Dâmboviţa, judeţ situat în partea central-sudică a ţării, în regiunea de dezvoltare Sud-Muntenia, şi care se învecinează cu judeţele Braşov, la Nord, Prahova, la Est, Ilfov, la Sud-Est, Giurgiu, la Sud, Teleorman, la Sud-Vest şi Argeş, la Vest. În judeţul Dâmboviţa, teritoriul GAL ”Valea Ialomiţei” este unul omogen şi compact, comunele din care este format fiind grupate în zona centrală de nord-vest. Teritoriul este poziţionat chiar la Nord de municipiul-reşedinţă de judeţ, Târgovişte, la Vest de oraşul staţiune balneo-climaterică Pucioasa, iar la Nord de oraşul Fieni, fiind încadrat de aceste oraşe care asigură susţinerea economiei rurale prin relaţiile urban – rural, create în timp între locuitori. Această relaţie teritorială este asigurată prin comunele Şotânga şi Aninoasa, având graniţă comună cu Târgovişte, şi prin comuna Vulcana-Băi care are graniţă comună cu oraşele Pucioasa şi Fieni. La scindarea comunelor Şotânga şi Aninoasa se află comuna Doiceşti, care se învecinează, la Nord, cu comuna Vulcana-Pandele, învecinată la rândul ei, tot la Nord, cu comuna Vulcana-Băi, iar la Nord-Vest cu comuna Pietrari. Aceste din urmă localităţi, Vulcana-Băi şi Pietrari, având graniţe comune, la Nord, cu comuna Voineşti. De altfel, coerenţa teritorială a GAL ”Valea Ialomiţei” elimină, din start, riscul ca acţiunile prevăzute a fi implementate în teritoriu să întâmpine diverse obstacole ca de exemplu formarea unui teritoriu compus din mai multe unităţi administrative fără continuitate teritorială.

Poziţia teritoriului, geografic vorbind, în interiorul judeţului Dâmboviţa al cărui relief este structurat în trepte – câmpie, deal, munţi – asigură o formă de relief predominantă a zonei şi anume dealurile.

Sediul social al Grupului de Acţiune Locală „Valea Ialomiţei” este situat în comuna Şotânga, strada Preot Abramescu, nr. 2, telefon/fax: 0245 229 013. Sediul social beneficiază de două săli cu o suprafaţă de 26 mp, două computere cu acces la internet, telefon, fax şi este racordat la toate utilităţile.

Spaţiul propus pentru desfăşurarea activitaţilor specifice ale Grupului de Acţiune Locală este cedat pentru folosinţă gratuită conform Hotărârii Consiliului Local Şotânga nr. 45/31.08.2010 şi Contractului de comodat nr. 8629/10.09.2010, fără necesitatea achitării unor costuri pentru chirie.

Parteneriatul public – privat s-a format la iniţiativa Grupului de Acţiune Locală Valea Ialomiţei, constitui legal în septembrie 2010, format din 17 parteneri. La acesta au aderat încă 21 parteneri atât din sectorul public (3 APL-uri), cât şi din sectorul privat de afaceri (10 parteneri), dar şi reprezentanţi ai societăţii civile (8 parteneri). În perioada imediat urmatoare vor fi făcute demersurile juridice necesare astfel ca, prin act adiţional să fie completate atît prevederile Actului constituiv cât şi cele ale Statutului GAL Valea Ialomiţei, pentru introducerea noilor parteneri. Astfel se creează premisele unui parteneriat extins şi puternic din punct de vedere social, economic şi cultural. În acest sens, au fost demarate o serie de activităţi menite să contribuie la elaborarea unui Plan de dezvoltare coerent şi aplicabil pe specificul teritoriului. O parte din aceste activităţi au avut ca ţintă principală, pe de-o parte, populaţia din teritoriu şi pe de altă parte reprezentanţii sectorului privat. Au fost întreprinse acţiuni de informare şi conştientizare a populaţiei teritoriului cu privire la înfiinţarea Grupului de Acţiune Locală „Valea Ialomiţei”, scopul şi obiectivele acestuia, prin distribuirea a 3000 de pliante informative precum şi prin afişarea de postere, în număr de 500, în locurile speciale de afişaj public de la nivelul fiecăreia din cele 7 comune componente ale teritoriului GAL, respectiv la sediile primăriilor, la şcoli şi ofiiciile poştale, dar şi la societăţi

15

private, respectiv la magazinele cu mărfuri alimentare, cel mai adesea frecventate de către populaţia locală. Totodată, pentru a face o analiză clară a opiniei publice de la nivelul teritoriului, cu privire la stadiul actual al nivelului de trai, al infrastructurii, economiei, precum şi posibilităţilor de dezvoltare a comunelor componente teritoriului, au fost lansate 800 chestionare spre a fi completate atât de către locuitori comunelor care formează teritoriul, dar şi de către cei care lucrează în instituţiile publice sau în societăţile private de la nivelul teritoriului. Au fost realizate o serie de întruniri cu reprezentanţii tuturor partenerilor, întruniri în cadrul cărora au fost prezentate, dezbătute şi evaluate situaţia actuală, la nivelul teritoriului, din punct de vedere al potenţialului natural, economic şi uman existent, evoluţia economică şi socială a unităţilor administrativ-teritoriale componente şi posibilităţile de dezvoltare a teritoriului. Totodată au fost analizate şi dezbătute, rezultatele reieşite în urma chestionării populaţiei GAL care a reliefat o serie de necesităţi şi priorităţi de dezvoltare a zonei. Reprezentanţii GAL Valea Ialomiţei au reuşit, la finalul acestor întruniri, ca, pe baza evaluării situaţiei iniţiale şi analizei nevoilor şi potenţialului teritoriului, în ansamblul său (având ca puncte de pornire şi dezbatere analiza-diagnostic şi analiza SWOT), să stabilească următoarele: obiectivele în vederea implementării planului de dezvoltare locală; acţiunile şi metodele ce trebuie întreprinse pentru atingerea obiectivelor; complementaritatea strategiei de dezvoltare a teritoriului GAL cu alte programe locale, naţionale sau europene de dezvoltare rurală; criteriile care vor sta la baza selecţia proiectelor ce vor fi promovate în cadrul Planului de Dezvoltare Locală a GAL Valea Ialomiţei; procedurile administrative, regulile şi instrumentele de informare, promovare, precum si modalitatea prin care se va face anunţul de depunere a proiectelor, procedurile de lucru (conformitatea, evaluarea, selecţia, monitorizarea proiectelor); procedurile şi metodele de evaluare şi monitorizare a strategiei de dezvoltare rurală şi inclusiv a indicatorilor de realizare şi de rezultat; Astfel, s-a conturat o strategie de dezvoltare locală formată dintr-un ansamblu de acţiuni integrate care urmează să fie realizate de GAL pentru îndeplinirea obiectivelor prioritare care au fost stabilite în vederea dezvoltării comunităţilor rurale pe care le reprezintă. 1. Prezentarea geografică şi fizică

1.1. Prezentarea principalelor caracteristici geografice (amplasament, relief, altitudine)

Amplasarea teritoriului (referinţe cardinale)

Teritoriul GAL ”Valea Ialomiţei” se află poziţionat în judeţul Dâmboviţa, în imediata vecinătate a municipiului Târgovişte, vechea reşedinţă domnească şi capitală a Ţării Româneşti între anii 1396-1714. Teritoriul acoperit de GAL face trecerea către zona turistică montană prin intermediul drumului naţional DN 71, ce constituie calea de acces către Parcul Naţional Bucegi, aflat în apropiere, dar şi către staţiunile turistice de pe Valea Prahovei şi.

Teritoriul GAL „Valea Ialomiţei” este amplasat între două puncte importante de atracţie turistică: în Sudul teritoriului, la mică distanţă (cca 5 km), se află municipiul Târgovişte, veche cetate de scaun, abundând de monumente istorice şi culturale, iar la Nord-Est, se învecinează cu staţiunea balneo-climaterică Pucioasa, renumită pentru apele sale sulfuroase, prin comuna Vulcana-Băi.

Teritoriul are o suprafaţă totală de 234,22 kmp, fiind aşezat în zona colinară a judeţului Dâmboviţa, zonă de trecere între Câmpia Târgoviştei şi Subcarpaţii de Curbură. Teritoriul, de la Nord la Sud, este brăzdat de apele râului Ialomiţa şi a afluenţilor acestuia, pârâurile Vulcana, Sticlăria, Slănic, Glod şi Ruda, comunele Doiceşti şi Aninoasa fiind dispuse pe partea stângă a râului Ialomiţa, iar comunele Şotânga, Vulcana-Băi şi Vulcana Pandele situându-se pe partea dreaptă a acestuia. De asemenea, la Nord, teritoriul este traversat de apele râului Dâmboviţa şi afluentului acestuia, Râu Alb, care strabate localităţile Voineşti şi Pietrari.

16

Accesul între cele şapte comune care alcătuiesc teritoriul este asigurat atât prin reţeaua de cale ferată, dar şi prin reţeaua rutieră, de-a lungul DC 139A, DC 141, DC 142, DC 150, DJ 702B, DJ 712A, DJ 712B, DJ 717 şi DJ 718, prin intermediul operatorilor de transport care efectuează curse intercomunale.

Principalele căi de comunicaţie naţionale ce asigură accesul teritoriului la reţeaua de localităţi din judeţ şi în afara judeţului, sunt:

DN 71 Bucureşti-Răcari-Târgovişte-Sinaia, care face legătura între Târgovişte – Aninoasa – Doiceşti (4,368km);

DN 72 Găeşti – Târgovişte – Ploieşti – 1,1 Km;

DN 72 A, care face legatura intre comuna Voinesti şi oraşele Târgovişte (27 km ) şi Câmpulung Muscel (42 km).

Accesul rutier al teritoriului cu municipiile Târgovişte şi Bucureşti se face pe DN 71, dar şi pe calea ferată cu ruta Bucureşti-Târgovişte-Pietroşiţa.

Accesul teritoriului în judeţul Argeş este asigurat de DN 72A, prin municipiul Târgovişte. Tot prin municipiul Târgovişte, DN 72 face legătura cu judeţul Prahova.

Calea ferată Bucureşti-Târgovişte-Pietroşiţa asigură legătura rapidă a comunelor Aninoasa şi Doiceşti cu municipiile Târgovişte şi Bucureşti la sud, iar la nord cu oraşul Pucioasa.

Relieful (forme, pondere – suprafaţă etc)

Relieful teritoriului „Valea Ialomiţei” este predominant colinar, exact pe acest teritoriu începând zona deluroasă ce corespunde unui sector al Subcarpaţilor Munteniei şi Piemontului Cândeşti din cuprinsul Piemontului Getic, cu fragmentare relativ accentuată şi active procese de pantă.

În toate cele 7 comune ce alcătuiesc teritoriul sunt dealuri înalte acoperite cu păduri de foioase, în special în comunele Pietrari, Voineşti, Vulcana Pandele, Vulcana-Băi şi Şotânga, mai puţin în comunele Aninoasa şi Doiceşti, unde dealurile sunt predominant acoperite cu fâneţe şi pomi fructiferi.

Dealurile subcarpatice se menţin la o altitudine cuprinsă între 200 şi 600m, cele mai reprezentative fiind Dealul Perilor (745m) din comuna Voineşti, dealurile Teiuş (722m) , Scaune şi Mărgineanca (în comuna Şotânga), Zaitu (aprox. 400m) la graniţa comunei Vulcana Pandele cu comuna Glodeni şi Doiceşti, Vârful cel Înalt (comuna Vulcana Pandele), Vârful Vulcanei (642m), în comuna Vulcana-Băi. În comuna Aninoasa predomină dealurile înalte ce înconjoară Depresiunea Târgoviştei.

La baza dealurilor se află zona depresionară ce corespunde cu albiilor râurilor Ialomiţa şi Dâmboviţa. Dacă apele Ialomiţei străbat localităţile Aninoasa, Şotânga, Doiceşti şi Vulcana-Pandele, al căror teritoriu este fiind brăzdat şi de văile unor pârâuri care au cursuri de apă permanente, respectiv pâraiele Vulcana şi Vălcea în comuna Şotânga şi pâraiele Vulcana, Glod, Ruda în comunele Vulcana Pandele şi Vulcana-Băi, comuna Voineşti este străbătută de râul Dâmboviţa pe o lungime de 12 km, dar şi de afluentul acestuia, pârâul Râu Alb, care traversează şi comuna Pietrari.

Clima predominantă

Din punct de vedere climateric, în teritoriul administrativ „Valea Ialomiţei” predomină tipul de climat temperat-continental, specific zonei subcarpatice. Temperatura medie anuală este de 9.5º C, media lunii ianuarie fiind de -3º C, iar cea a lunii iulie de 19.5 ºC. Valorile medii ale temperaturii primăverii sunt relativ ridicate, asemănătoare sau ceva mai mari ca toamna (în aprilie înregistrându-se o temperatură medie de 9.5 ºC, iar în octombrie 10.5 ºC). Data medie a primului îngheţ este 20 octombrie, iar cea a ultimului îngheţ 15 aprilie.

Umiditatea relativă a aerului înregistrează o medie anuală de 76%, cu un maximum de 85% în intervalul decembrie-ianuarie şi un minimum de 65% în august.

17

Numărul mediu anual de zile cu precipităţii este de 115, din care un maximum de 10 – 15 zile pe luna apare la sfârsitul primăverii şi începutul verii, iar la începutul toamnei se înregistrează un minim de 6 – 10 zile lunar.

Apărarea naturală împotriva vânturilor dominante, asigurată de dealurile subcarpaţilor, determină un microclimat specific cu ierni blânde şi veri răcoroase. Prima ninsoare apare în ultima decadă a lunii noiembrie, iar primul strat de zăpadă se formează la începutul lunii decembrie şi durează până la sfârşitul lunii martie. Bruma cade spre sfârşitul lunii octombrie şi începutul lui noiembrie, iar primăvara chiar la începutul lunii aprilie, numărul mediu anual al zilelor cu brumă fiind de 40. Numărul zilelor cu rouă ajunge la 120 pe an, al celor cu chiciură în medie 25 zile pe an. Ceaţa se lasă 40 – 50 zile pe an. Specific zonei subcarpatice, curenţii de aer au direcţia dominantă nord-vest-sud-est. La începutul primăverii masele de aer polar continentale se strecoară pe Valea Ialomiţei, favorizând fenomenul dominării vânturilor de nord-est şi amplitudini diurne accentuate, iar la sfârşitul primăverii domina vânturile de sud-vest.

În general, intensitatea vânturilor este redusă, aerul fiind în cea mai mare parte a anului calm. Precipitaţiile se încadrează tipului continental, caracterizat prin maximum în lunile mai-iunie şi minimum în februarie.

Principalele tipuri de sol predominante

Solurile predominante pe teritoriul „Valea Ialomiţei” sunt soluri brune podzolite în diferite grade, brune-gălbui, rendzine şi pseudorendzine, diferit evoluate, solurile negre de fâneaţă.

În jurul apelor curgătoare se află soluri aluvionare formate de fluctuaţiile scurgerii apelor şi de torenţi.

Pe teritoriul administrativ al GAL-ului „Valea Ialomiţei” sunt de asemenea dispuse depozite aparţinând meoticului, respectiv nisipuri, marne şi gresii, ponticului - marne compacte cenuşii, dacianului - nisipuri, marne şi marne nisipoase, levantinului - marne nisipoase şi marne cenuşii-vineţii.

Astfel, pe raza comunei Şotânga se întâlnesc depozite aluvionare specifice terasei, pietrişuri, nisipuri, prafuri, argile, argile nisipoase şi nisipuri, depozite aluvionare cu stratificaţie încrucişată - pietrişuri cu nisip, depozite proluviale cu granulaţie fină spre grosieră şi aluvionare reprezentate prin pietrişuri, bolovănişuri şi nisipuri. În acelaşi timp, pe raza comunei Voineşti, solurile sunt influenţate de suportul geologic al bazinului Dâmboviţa, ca textura putând fi întâlnite soluri nisipoase-lutoase în luncă şi lutoase- argiloase pe terasele joase.

Resursele naturale (din sol, apă, aer etc.)

În teritoriul „Valea Ialomiţei” există importante zăcăminte de cărbuni, în trecut funcţionând mai multe exploatări miniere în zonă. Petrolul constituie una dintre rezervele naturale din cadrul acestui teritoriu care este exploatată în prezent. O importantă resursă naturală este materialul lemnos din pădurile de foioase ce acoperă dealurile din comunele care alcătuiesc acest teritoriu. Conform Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor, pe acest teritoriu există resurse de gips, precum şi izvoare cu apă sărată. Teritoriul este situat şi în apropierea staţiunii balneoclimaterice Pucioasa, ale cărei ape sulfuroase atrag anual mulţi turişti la tratament. De altfel, teritoriul nordic al GAL-ului „Valea Ialomiţei”, aferent comunei Vulcana-Băi, dispune de un sol în general sărac, dar care beneficiază de o bogată resursă naturală - apa minerală – cu un conţinut bogat în iod şi sulf, apă ce a fost valorificată, în perioada 1911-1945 de către societatea cooperativă “SĂNĂTATEA”, vreme în care comuna a avut statut de staţiune balneară, ca şi oraşul-staţiune cu care se învecinează, Pucioasa. Descoperirea acestor ape a fost întâmplătoare, cu ocazia unor foraje, crezându-se că subsolul ascunde importante zăcăminte de ţiţei. În anul 1879 chimistul Bernard, care studia apele de la Pucioasa, a trecut şi pe la Vulcana, unde după o serie de cercetări ajunge la constatări de necrezut. După procentul de iod descoperit, dr. Bernard clasează aceste ape printre cele mai iodurate din Europa, constatând că “numai două sorginte iodofere din continentul Europei, pot concura în privinţa concentraţiei, cu apele de la Vulcana, adică sorginţii iodifere de la Trescaro şi Castrocaro din Lombardia, iar restul apelor

sunt întrecute de apele de la Vulcana, în mod eminent.” Din păcate, însă, în prezent aceste ape nu mai sunt valorificate, la justa lro valoare, nici în sănătate şi nici din punct de vedere turistic. Zona deluroasă, cu pante line, constituie un important capital natural pentru practicarea agriculturii, fiind propice pentru dezvoltarea fermelor de animale (având asigurate atât păşuni, cât şi suprafeţe întinse de fâneţe) şi pentru practicarea diverselor culturi agricole, inclusiv a viţei-de-vie, dar şi a pomilor fructiferi.. Zonele împădurite constituie o importantă resursă pentru dezvoltarea turismului şi activităţilor de agrement, fiind situate în zone uşor accesibile şi legate de puncte de atracţie turistică. De asemenea, în flora spontană din zonă cresc o multitudine de plante şi arbuşti medicinali (măceş, soc, porumbar, cătină, păducel, sunătoare, coada-şoricelului, brusture etc.), poluarea redusă din regiune făcându-le ideale pentru exploatare.

Vegetaţia (peisajul natural şi cultivat etc)

Speciile forestiere specifice teritoriului „Valea Ialomiţei” sunt cele de foioase: aninul, arinul, plopul, salcia, gorunul, stejarul, fagul, molidul, bradul, salcâmul, cireşul sălbatic, frasinul, carpenul, teiul, ulmul. Dintre arbuşti întâlnim: cătina, păducelul, măceşul, socul, cornul, răchita, lemnul câinesc, porumbarul şi drogul. O caracteristică aparte o constituie dealul Paraschiva din comuna Doiceşti, prin vegetaţia sălbatică fructiferă, reprezentată de prezenţa nucului. În lunca Ialomiţei şi ale pâraielor se întâlnesc zăvoaie în care predomină speciile de plop alb şi plop negru. Dintre plantele ierboase specifice zonei se pot menţiona: iarba grasă, pirul, trifoiul, păiuşul, sovarul. Pe pajişti, în mai-iunie înfloresc multe plante, precum păpădia, romaniţa, margareta, piciorul cocoşului. În păduri se întâlnesc primavara toporaşi, măseaua ciutei, brebenei, floarea Paştelui, ciuboţica cucului, viorele. Vegetalul cultivat este reprezentat atât de vegetalul cerealier, respectiv grâu şi porumb, dar şi de legume (cartofi, tomate, varză, castraveţi etc). De asemenea, zona abundă în livezi de prun, măr, păr, nuc. De altfel, în Nord-Vestul teritoriului GAL, este definitorie în acest sens comuna Voineşti, care a fost dintotdeauna considerată o recunoscută şi importantă zonă pomicolă, cu producţii anuale însemnate de fructe (îndeosebi mere), fapt pentru care majoritatea lucrărilor cu referire la acest areal au fost elaborate de Institutele de cercetare si dezvoltare pentru pomicultură. Livezile de pomi fructiferi din Voineşti sunt amintite în documente încă din secolul XVII. Plantaţiile pomicole se extind pe dealuri, pe versanţii cu expoziţie estică şi vestică, pe platourile interfluviale, precum şi pe terasele râului Dâmboviţa, urmărind condiţiile pedoclimatice corespunzătoare.

Activităţile agricole se desfăşoară atât în cadrul Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare a Pomiculturii Voineşti, ce are ca principal scop emiterea unor soluţii tehnice şi de organizare

18

19

pentru refacerea bazinului pomicol, dar şi de a contribui la dezvoltarea pomiculturii în această zonă. Printre celebrele soiuri de fructe care au făcut faimoasă această zonă se numără Frumosul de Voineşti, Deliciosul de Voineşti (soiuri de meri), Timpuriul de Dâmboviţa, Republica şi Aniversarea (soiuri de peri), precum şi Tutun dulce (soiuri de pruni). Pădurile care acoperă încă dealurile din zonă asigură condiţii bune de habitat unor specii de animale de interes cinegetic şi peisagistic: cerbul, căprioara, ursul, mistreţul, jderul, lupul, vulpea, iepurele, veveriţa, rozătoarele mici. Dintre speciile de păsări de interes cinegetic, se întâlnesc sturzul-de-vâsc, potârnichea, ciocârlia de pădure, fazanul, piţigoiul-de-livadă, mierla, cinteza, privighetoarea mare, ciocănitoarea, piţigoiul. Reptilele sunt reprezentate de guşter, salamandra obişnuită şi diferite specii de şerpi. În apele curgatoare şi bălţi se întâlnesc crapul, carasul, mreana, babuşca, etc.

20

1.2. Hărţi – planul localizării teritoriului Pentru o mai bună evidenţiere a teritoriului GAL Valea Ialomiţei, anexăm următoarele hărţi şi anume: harta teritoriului care cuprinde delimitarea comunelor, reteaua principalelor căi de

comunicare, râuri, localităţile principale, punctele de concentrare economică; harta judeţului, în scopul localizarii teritoriului şi în raport cu marile oraşe din apropiere

şi cu alţi vecini importanţi din punct de vedere geografic, economic, social etc; harta geografică a judeţului Dâmboviţa, din care se observa clar zona colinară a judeţului

Dâmboviţa unde se regăsesc toate comunele din teritoriul GAL Valea Ialomiţei; harta rutieră a judeţului Dâmboviţa, din care se observă toate conexiunile rutiere dintre

teritoriul GAL Valea Ialomiţei şi restul judeţului şi cu judeţele învecinate judeţului Dâmboviţa

Hărţile sunt însoţite de comentarii ce explică relaţiile dintre teritoriu cu exteriorul, între comunele/satele care compun teritoriul, şi furnizează informaţii cu privire la infrastructura (reţeaua rutieră, ferată) etc.

1.2.1. Harta teritoriului „Valea Ialomiţei”

21

1.2.2. Încadrarea teritoriului „Valea Ialomiţei” în cadrul judeţului

22

1.2.3. Harta geografică a judeţului Dâmboviţa

23

1.2.4. Harta rutieră a judeţului Dâmboviţa

24

25

1.3. Populaţie - demografie Evoluţia populaţiei din teritoriul „Valea Ialomiţei” având ca perioadă de referinţă 2002 – 2010, conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Dâmboviţa se prezintă astfel:

Populaţie An de Soldul Sporul Sub 20

ani Peste 60

ani Populaţia Număr

referinţă migrării natural 2002 2002 activă şomeri 2002

Total 34656 -48 -113 9181 6803 16346 2040% 100% 26,49% 19,64% 47,17% 5,89%

Populaţie An de Soldul Sporul

Sub 20 ani

Peste 60 ani

Populaţia Număr

referinţă migrării natural 2010 2010 activă şomeri 2010 Total 35742 -88 -99 7092 7247 4779 1113% 100% 19,84% 20,26% 13,37% 3,11%

An de

referinţă 2002

Soldul migrării

Soldul natural

Sub 20 ani 2010

Peste 60 ani 2010

Populaţia activă

Şomaj

Total 1086 - 40 0,88 -2089 444 -11567 -927

% 103,13% 183,33% 87,61 % 77,25% 106,53 % 29,24 % 54,56%

NOTĂ: Având în vedere că localitatea Pietrari a redevenit comună în 2004 (Legea 542/2004) prin desprinderea de comuna Bărbuleţu, Direcţia Judeţeană de Statistică Dâmboviţa, atât în ce priveşte datele privind populaţia acestei comune înregistrate la Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor 2002, cât şi datele privind suprafeţele agricole înregistrate la Recensământul General Agricol 2002, au fost reconstituite de la nivelul satelor componente actualei comune, care şi-au păstrat teritoriul şi graniţele. Astfel se poate observa că la nivelul teritoriului „Valea Ialomiţei”, în intervalul 2002-2010, numărul de locuitori a înregistrat o uşoară creştere în anul 2010, faţă de anul de referinţă 2002. Astfel, în timp ce în anul 2002 populaţia teritoriului însuma 34.656 locuitori, la nivelul anului 2010 (luna iulie) se înregistra un număr total de 35.742 locuitori, aceasta reprezentând 6,7% din numărul total de 530.332 locuitori existenţi în judeţul Dâmboviţa.

În conformitate cu situaţiile prezentate mai sus, care ilustrează evoluţia populaţiei din teritoriul administrativ „Valea Ialomiţei” şi pe grupe de vârstă, se poate observa că, la nivelul anului 2010, faţă de 2002, segmentele de vârsta 0-20 ani, au ponderi mult mai scăzute comparativ cu grupele de vârstă mai mari de 60 de ani, ceea ce, pe termen mediu şi lung ar putea conduce la apariţia fenomenului de îmbătrânire în teritoriu. Această scădere a populaţiei tinere în teritoriu cu peste 2000 de locuitori, este pusă şi pe seama recesiunii economice care s-a făcut resimţită şi în România începând cu anul 2010, care a generat un creştere a fenomenului migrării în străinătate, în căutarea unui loc de muncă, în special a tinerilor, având în vedere că, în 2010 soldul migrării aproape că s-a dublat faţă de anul 2002.

Totodată, analizând soldul natural, aşa cum reiese din tabelul de mai sus, rezultă un sold natural constant negativ în intervalul de referinţă.

Ponderea populatiei din teritoriu in judetul Dambovita

26

6,7%

93,3%

Teritoriul Valea Ialomitei Judetul Dambovita

În ceea ce priveşte naţionalitatea, în anul 2002, locuitorii întregului teritoriu reprezintau următoarele naţionalităţi:

Cetăţenie

UAT

Români Rromi Bulgari Maghiari Germani Greci Sârbi Turci Italieni UcrainieniAlta etnie

TOTAL: 34619 20 - 8 1 1 - 1 1 2 3 Aninoasa 5977 - 1 - - - - - 1 1 2 Doiceşti 4775 10 1 - - 1 - - - 1 - Pietrari 2656 1 1 - - - - - - - - Şotânga 7005 7 2 - - - - 1 - - - Voineşti 6240 1 3 - 1 - - - - - - Vulcana-

Băi 3007 1 - - - - - - - - 1

Vulcana-Pandele

4959 - - - - - - - - -

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Dâmboviţa

În ceea ce priveşte confesiunea religioasă, la Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor 2002, situaţia se prezintă după cum urmează:

Confesiune UAT

Ortodoxă

Pen

ticostală

Adven

tistă de

ziua a şaptea

Creştină d

upa

Evanghelie

Evanghelică

Rom

ano C

atolică

Bap

tistă

Reform

ată

Greco

Catolica

Mu

sulm

ană

Un

itariană

Altă religie

Ned

eclarată

TOTAL 27132 102 69 103 213 27 13 8 4 3 - 52 7 Aninoasa 5871 10 7 35 36 12 - 1 1 2 - 7 - Doicesti 4647 64 12 17 33 1 1 2 - - - 6 5 Pietrari 2634 - - 10 12 1 - - - - - - - Şotânga 6921 11 1 25 45 3 5 3 - 1 - - - Voineşti 6173 4 13 9 39 7 - - - - - 1 Vulcana-

Băi 2983 - 6 - 15 - - 1 3 - - - -

Vulcana-Pandele

4824 13 30 7 33 3 7 1 - - - 39 1


27

Rezultă că din totalul de 34.656 locuitori ai teritoriului GAL Valea Ialomiţei, majoritară – este vorba de un procent de 99,9% - este populaţia de naţionalitate română, celelalte etnii înregistrând o prezenţă extrem de scăzută în zona respectivă, şi de religie ortodoxă, populaţia care îmbrăţişează această religie fiind prezentă într-un procent de 74,29%.

În ceea ce priveşte evoluţia stabilirilor de domiciliul, în localităţile ce formează teritoriul GAL Valea Ialomiţei, situaţia se prezintă astfel:

AN UAT

2006 2007 2008 2009 2010

Aninoasa 152 170 197 147 228

Doiceşti 100 120 127 85 129

Pietrari 104 99 192 68 80

Sotânga 98 99 121 90 139

Voineşti 87 111 125 102 189

Vulcana-Băi 36 43 33 52 48

Vulcana-Pandele 129 144 153 111 128

TOTAL stabiliri de domiciliu 706 786 948 655 941Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Dâmboviţa

Aşadar, în ceea ce priveşte stabilirile cu domiciliul în teritoriu pe perioada de timp analizată, se poate constata un trend ascendent, cu o scădere a stabilirilor în teritoriu în anul 2009, comparativ cu perioada 2006-2009.

În ceea ce priveşte plecările cu domiciliul în localitate, se constată de asemenea un uşor trend ascendent în anul 2007, comparativ cu anul 2006, apoi o scădere uşoară în perioada 2008-2009, iar începând cu 2010, iar o creştere destul de vizibilă faţă de 2006 şi 2009.

AN UAT 2006 2007 2008 2009 2010Aninoasa 89 119 97 81 89Doicesti 69 68 71 58 105Pietrari 37 49 58 29 58Sotanga 85 118 127 76 134Voinesti 91 119 95 88 124Vulcana-Bai 34 42 33 40 54Vulcana-Pandele 64 68 55 63 97 TOTAL plecări din domiciliu 469 583 536 435 661


Totuşi, în întreg intervalul analizat numărul stabilirilor cu domiciliul în localitate a înregistrat valori mai mari comparativ cu numărul plecărilor din localitate, astfel: în anul 2010 au fost cu 280 mai multe stabiliri decât plecări.

Şomajul

În ceea ce priveşte evoluţia şomajului în teritoriul „Valea Ialomiţei” în intervalul 2002-2010, situaţia se prezintă după cum urmează:

Şomeri înregistraţi în teritoriul „Valea Ialomiţei” în intervalul 2002- 2010 An 2002 2010

Număr şomeri/total

teritoriu: 2040 1113


28

Această scădere a numărului de şomeri poate fi justificată prin prisma situaţiei economice actuale ce se înregistrează la nivel naţional, un efect negativ al acestui fenomen reprezintându-l şi faptul ca mulţi locuitori aleg varianta emigrării în străinătate în căutarea unui loc de muncă.

În acest sens, una din priorităţile Grupului de Acţiune Locală va fi aceea de a întreprinde măsuri pentru ca tinerii să rămână în teritoriu, prin acordarea de facilităţi pentru dezvoltarea unei afaceri.

I.4. Patrimoniu de mediu

Pe teritoriul administrativ „Valea Ialomiţei” nu există zone care fac parte sau sunt propuse pentru reţeaua Natura 2000 ori rezervaţii naturale, dar se învecinează, la mică distanţă, cu astfel de zone din judeţul Dâmboviţa cum sunt Bucegi şi Leaota, două dintre cele 4 situri dâmboviţene, unde prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr.1964/2007, s-a instituit regimul de arie naturală protejată ca situri de importanţă comunitară. De asemenea, în apropierea teritoriului GAL, pe teritoriul administrativ al comunei Moroeni, în conformitate cu Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national – Sectiunea a III-a – zone protejate, în judetul Dâmbovita, se află zona natural protejată de interes naţional Parcul Natural Bucegi (sectorul dâmboviţean), situat în zona centrală şi sudică a Munţilor Bucegi cu 10 rezervatii naturale constituite în fond forestier.

Trebuie spus că fauna în Parcul Natural Bucegi este foarte diversificată, cunoscându-se aproximativ 3000 de specii de animale din care cele mai importante: - Amfibieni: 8 specii - Reptile: 5 specii - Păsări: 139 specii - Mamifere: 45 specii, iar dintre speciile ocrotite de lege cele mai cunoscute sunt: Cocoşul de munte, Corb, Capra Neagră, Ursul Brun, pe unele dintre ele, între care şi pe acesta din urmă, regăsindu-le şi în fonmdul forestier al teritoriului GAL Valea Ialomiţei.

Aşezarea geografică şi relieful teritoriului permit însă practicarea agroturismului, susţinut şi de activităţi specifice, tradiţionale, precum împletirea de coşuri din răchită sau practicarea apiculturii. Pădurile din zonă oferă trasee facile de drumeţie, cu peisaje mirifice, spre monumente religioase, printre cele mai reprezentative numărându-se Mănăstirea Bunea, monument de arhitectură datând de la 1654 şi Centrul Internaţional Ecumenic de la Vulcana-Băi, Biserica din lemn "Duminica tuturor sfinţilor Sf. Ioan" de la Voineşti, Mănăstirea Dealu şi Mănăstirea Viforâta din Aninoasa şi troiţa din lemn aflată la graniţa dintre localităţile Şotânga şi Mărgineanca, Ansamblul Brâncovenesc de la Doiceşti. De asemenea, în teritoriu există condiţii prielnice pentru practicarea de sporturi în aer liber – ciclism, curse de ATV-uri etc., precum şi pentru camping. Flora spontană din regiune oferă o multitudine de fructe de pădure şi de plante medicinale, ca: mure, fragi, alune, porumbe, măceşe, fructe de păducel, cătina, coada-şoricelului, sunătoare, tei, brusture, păpădie, soc etc. De asemenea, ciupercile comestibile se recoltează din pădurile de pe teritoriul „Valea Ialomiţei” atât în perioada iunie-iulie (buretele lăptos, mânătărci), cât şi septembrie-octombrie (ghebele). Lipsa poluării industriale sau agricole din partea de Vest şi de Nord a teritoriului, face ca în zonă să se dezvolte această floră spontană foarte valoroasă din punct de vedere farmaceutic. Fauna zonei cuprinde specii de interes cinegetic, dintre care amintim: cerbul, căprioara, ursul, mistreţul, lupul, vulpea, iepurele. Dintre rozătoare menţionăm veveriţa, viezurele, şoarecele de câmp, precum şi pârşul de alun (muscardinus avellanarius), specie de interes comunitar, protejată conform OUG nr. 57/2007. Păsările sunt specifice zonelor subcarpatice, fiind reprezentate prin elemente caracteristice: cucul, pupăza, ciocârlia, fazanul, privighetoarea, vrăbiile, ciocârlanii, rândunica, iar local şi sporadic de-a lungul Ialomiţei se întâlnesc berze şi stârci. Ordinul reptilelor este slab reprezentat prin şarpele obişnuit, şopârla şi salamandra, prezente mai ales în zona de pădure. Peştele este în prezent destul de slab reprezentat pe apele râurilor Ialomiţa şi Dâmboviţa. Vegetaţia specifică zonei subcarpatice este cea arboricolă, fiind reprezentată în zona de luncă a râului Ialomiţa prin arin, plop, salcie, răchita, cătina. La extremitatea sudică a teritoriului se află

29

un masiv păduros, alcătuit din foioase: fag, ulm, carpen, tei, stejar, cireş sălbatic, nuc, corn, soc, lemn câinesc, măceş, porumbarul, drogul, salcâm. Vegetaţia ierboasă este cea specifică zonei de dealuri şi câmpie. Aspectul vegetal este reprezentat şi de cel cultivat, atât cerealier: grâu, porumb, trifoi, lucernă, mazăre, cât şi cel viti-pomicol: măr, păr, prun, nuc, viţă-de-vie. Partea de est a teritoriului este afectată atât de poluare directă, datorită unităţilor industriale existente, cât şi de poluarea indirectă, datorită activităţilor agenţilor economici din municipiul Târgovişte, limitrof teritoriului. O altă sursă de poluare a solului în teritoriu o reprezintă existenţa depozitelor cenuşei de termocentrală. În zonă este prezent fenomenul defrişării necontrolate. Toate localităţile care alcătuiesc teritoriul Grupului de Acţiune Locală sunt afectate de poluarea solului, ca urmare a lipsei reţelelor de canalizare care să deservească întreaga populaţie, practicându-se încă pe scară largă utilizarea latrinelor vidanjabile şi deversarea dejecţiilor animaliere direct pe sol. În ceea ce priveşte problematica gestionării deşeurilor, aceasta a fost rezolvată prin ecologizarea gropii de gunoi existente în Aninoasa, activitate implementată în cadrul proiectului realizat din fonduri europene ISPA - "Reabilitarea Colectării, Transportului, Tratării şi Depozitării Controlate a Deşeurilor Solide în Judeţul Dâmboviţa", finalizat în anul 2009, eliminându-se în acest fel o principalǎ sursǎ de poluare a mediului. În conformitate cu Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor, în cadrul proiectului au fost prevăzute următoarele lucrări:

- închiderea depozitelor de deşeuri existente şi anume: Aninoasa, Titu, Găeşti, Moreni, Pucioasa, Fieni;

- amenajarea a două depozite ecologice moderne în amplasamentele Aninoasa şi Titu, echipate pentru: colectarea şi depozitarea tuturor deşeurilor existente din localităţile rurale ale

judeţului Dâmboviţa; sistematizarea deşeurilor din amplasamentele Aninoasa şi Titu şi din localităţile

rurale în două celule ecologice, una la Aninoasa şi alta la Titu; realizarea a două celule ecologice cu capacitatea de 400.000 mc la Aninoasa şi

200.000 mc la Titu, pentru depozitarea deşeurilor menajere urbane cât şi din localităţile rurale pentru o perioadă de cca 8-10 ani;

realizarea, în amplasamentul Aninoasa, a unei staţii de sortare a deşeurilor refolosibile în vederea reciclării lor, de capacitate 5000 tone/an, precum şi a unei staţii de compostare a deşeurilor organice biodegradabile, de capacitate 5000 tone/an.

Potrivit aceluiaşi document, proiectul nu rezolvă problema gestionării deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, deşeurilor din construcţii şi demolări, nămolurilor de la staţiile de epurare, precum şi a deşeurilor periculoase generate de populaţie. Au fost de asemenea desemnaţi operatori economici specializaţi în colectarea deşeurilor. Astfel, fiecare gospodărie a primit cu titlu gratuit pubele ecologice pentru colectarea deşeurilor. Printre problemele de mediu existente în teritoriu se numără:

pericolul inundaţiilor, vâlcelele de pe raza teritoriului micşorându-şi albiile, ca urmare a fenomenelor de eroziune si depunerilor de aluviuni, astfel încât atât în perioadele cu ploi cu intensitate medie, dar mai ales cu ploi torenţiale, există riscul producerii fenomenului de inundaţii şi deversări. Aceastea afectează periodic gospodăriile şi grădinile particulare situate pe cele două maluri ale pâraielor, dar pun în pericol şi unele obiective sociale ale teritoriului, precum şcoala, dispensarul din comuna Aninoasa şi altele. În cazul precipitaţiilor cu cantităţi mari, nivelul obişnuit al apei de maximum 30-40 cm, a atins şi depăşit 200 cm. În acest sens este necesară dezvoltarea unor proiecte de regularizare a malurilor.

apariţia alunecǎrilor de teren, fenomen semnalat de-a lungul vâlcelei ce colecteazǎ apele de pe versantul dealului Valea Rusului – sat Viforâta. Studiile geologice efectuate în zona

menţionatǎ au evidenţiat faptul cǎ, urmare a acumulǎrilor de apǎ în stratul freatic şi opturǎrii drenǎrii naturale a pânzei freatice, stratul de argilǎ nisipoasǎ de la adâncimea de 3 m a început sǎ se deplaseze antrenând şi casele din zonǎ. Sunt întocmite studii de fezabilitate atât pentru regularizarea vâlcelelor cât şi pentru stabilizarea versantului Valea Rusului, însă finanţǎri pentru aceste investiţii nu au fost obţinute.

utilizatea îngrǎşǎmintelor agricole, întrucât pe terenurile agricole se utilizează încă îngrǎşǎminte azotoase, influenţa acestora asupra calitǎtii mediului fiind totuşi redusǎ având în vedere cǎ suprafeţele cultivate sunt relativ mici.

lipsa spaţiilor verzi, în prezent suprafaţa acestora însumând 80.300 m2 în întreg teritoriul, de unde rezultă 3.43 mp pe cap de locuitor, suprafaţa totală fiind mult mai mică decât standardele europene, care prevăd existenţa unei suprafeţe de 26 metri pătraţi pe cap de locuitor.

Astfel, comuna Şotânga a procedat la elaborarea şi depunerea unui proiect în cadrul Programului Naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localitate, aflat în prezent în evaluare la Ministerul Mediului şi Pădurilor, prin care propune înfiinţarea a 23.880 metri pătraţi de spaţii verzi.

I.5. Patrimoniul arhitectural şi cultural

În teritoriul „Valea Ialomiţei” se află localizate, în conformitate cu Lista Monumentelor Istorice 2004-judeţul Dâmboviţa2 (a se consulta extrasul, din acest document oficial, cu monumentele istorice din comunele componente teritoriului GAL Dâmboviţa, anexat la Dosarul de candidatura), un număr de peste 60 de monumente istorice, de categorie A şi B, datând încă din epoca bronzului, cum este cazul unor necropole din comuna Voineşti, satele Izvoarele şi Manga, şi aşezări identificate în satul Viforâta, comuna Aninoasa.

Printre cele mai reprezentative, se numără Ansamblul Brâncovenesc de la Doiceşti, Mănăstirea Dealu, Mănăstirea Viforâta, Mănăstirea Bunea, Biserica "Sf. Ilie”, Casa memorială Constantin Tănase, Casa Chiriţă Butcă, Biserica "Sf. Ierarh Nicolae”, Biserica "Naşterea Maicii Domnului”, Biserica "Adormirea Maicii Domnului”, Biserica "Sf. Ioan Botezătorul”, Casa "Baumberger”, Biserica "Sf. Treime”, Casa Octav Dărascu Enigărescu.

30

ân.

Mănăstirea Dealu (comuna Aninoasa) - monument categorie A, datând din 1499-1501, refăcută între anii 1845-1846 - a fost ridicată de Radu Cel Mare. În timp, a devenit un important centru cultural şi un simbol al mareţiei naţionale. Acesta a fost locul unde Macarie a tiparit primele texte cu litere chirilice din istoria poporului rom

2 Documentul oficial poartă denumirea de Lista monumentelor istorice şi este publicat, în 2004, de Institutul Naţional al Monumentelor Istorice din cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor

31

l ă

de t

Ansamblul Brâncovenesc de la Doiceşti, constituit din Curtea brâncovenească, Beciurile casei

Mănăstirea Viforâta (comuna Aninoasa), monument categorie A, datând din sec. XVI – XVIII – a fost refacută de câteva ori în decursusecolelor, astfel că mănăstirea nu mai păstreazinscripţiile vechi. Se spune ca a fost construităVlad Vodă Înecatul, fiul lui Radu cel Mare, drepmulţumire pentru biruinţa de la Viişoara din acel an.

domneşti, Biserica Naşterea Maicii Domnului, casa slujitorilor şi anexele gospodăreşti (astăzi ruine), toate clasificate ca monumente categorie A, datând din 1706. Constantin Brâncoveanu a construit pe proprietăţile din Doiceşti o casă domnească în stilul epocii şi în mijlocul curţii. În jurul casei domneşti se află zidul de incintă, de onstrucţie specific brâncovenească, folosindu-se piatra de râu încastrată în casete de cărămidă.

relativ bună în partea de sud şi vest, în ceste locuri ridicându-se până la înălţimea de 6 m; pe latura de nord, zidul este în mare parte

Localizată în satul Teiş, comuna Şotânga, este cea mai veche clădire din sat, construcţia ei fiind

cAstăzi, din fosta casă domnească ridicată la Doiceşti de Domnitorul Constantin Brâncoveanu n-a mai rămas nimic. În schimb, zidul se păstrează într-o stare adărâmat iar spre vest se văd încă temeliile. Zidul este prevăzut cu metereze contraforţe. Biserica din lemn "Duminica tuturor sfintilor Sf. Ioan" monument categorie A, datând din 1814, situată în satul Gemenea-Onceşti, comuna Voineşti. Biserica "Sf. Nicolae” şi "Sf. Ioan Botezătoriul”, monument categorie B, datând din 1806.

32

elită cu oloane din lut ars, care au fost mai apoi înlocuite cu tablă incată. Biserica este construită din cărămidă ubţire combinată cu piatră de râu, iar legarea

1932 b , ocazie cu care s-a inea un clopot în

intrare au fost lucrate artistic cu umoase sculpturi în lemn de stejar. Pictura a st lucrată în frescă, în stil bizantin şi este un

titori de biserici, numele lor fiind legat i de ctitorirea unei biserici din satul Viforâta, comuna Aninoasa, dar şi de biserica din Mahalaua

pre t repând d

itectul Alexandru lavel si găzduieşte o expoziţie permanentă cu lucrări

urmăritorii. Drept mulţumire entru faptul că a fost ocrotit de Dumnezeu, armaşul a ctitorit lăcaşul de cult, în jurul anului

1654. Astăzi grota ce i-a servit armaşului de locuinţă poartă numele de „râpa cu gaură” şi este vizitată de cei care merg în pelerinaj la mănăstire. Deşi este situată în inima pădurii, mănăstirea beneficiază de alimentare cu energie electircă şi cu apa potabila.

începută în jurul anului 1806. Biserica are formă de corabie, cu o singură turlă din zid aşezată pe pronaos. Iniţial a fost învz sacestora s-a făcut cu mortar din var negru. În adăugat la biserica veche un portic din zid şi o clopotnigreutate de circa 100 kg. Biserica "Sf. Nicolae, monument categorie B, datând din 1836 – 1838 (sat Şotânga, comuna Şotânga) – Biserica a fost construită în formă de cruce, având 32 m înălţime, cu trei turle, cu un mare cafas în care încap 200 persoane. Mobilierul interior, catapeteasma, uşile de la

iserica a fost renovatăţă din lemn ce susţ

frfomonument religios de o valoare artistică deosebită.

Biserica "Înălţarea Domnului” (comuna Aninoasa), fost schit sub denumirea de „Schitul Fusea”, a cărui ctitorire a fost începută la 1764 de către Şerban Fusea şi a fost terminată de fiul sau Negoiţă, la 1779. Cei doi Fuseşti sunt cunoscuţi ca şi cşSârbilor din municipiul Târgovişte,incinta Curţii Domneşti), care a fosCârstea, monument categorie B, dat

cum şi de Biserica Sf. Vineri din Târgovişte (aflată înarată în două rânduri de cei doi Fuseşti.- Casa Ion Popa in 1880 – 1900.

Casa memorială a gravorului Gabriel Popescu (Vulcana-Pandele), primul gravor din România care a executat gravuri în metal şi iniţiatorul introducerii gravurii ca disciplină de studiu la Facultatea de Arte Frumoase. Casa-atelier a artistului a fost construită, în 1905, după un proiect întocmit de arh

ale lui Gabriel Popescu, dintre care menţionăm „Bustului lui Falgviere” după Rodin şi „Lupta de la Anghiari”, după Leonardo da Vinci.

Biserica "Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil" (situată la graniţa dintre Vulcana-Pandele şi Vulcana-Băi) - a Schitului Bunea. Biserica este situată în inima pădurii, într-un peisaj mirific, iar în imediata sa vecinptate a fost construit un schit nou, în care se desfăşoară astăzi serviciul religios. Traseul de acces către Mănăstirea Bunea este relativ uşor, parcurgerea sa durând în medie o oră, străbatându-se zone cu peisaje fermecatoare, la adăpostul răcoros al pădurii. Legenda spune că schitul a fost construit de armaşul Bunea Grădişteanu, care s-a ascuns în zonă de urmărirea turcilor, săpându-şi o grotă în malul argilos al unei râpe, unde locuia. Se povesteşte că armaşul călărea pe un cal potcovit invers, pentru a-şi deruta

C

p

În teritoriu se află, de asemenea, „Fântâna păcii”, construită în Aninoasa pe vremea lui Matei Basarab, ca semn de împăcare cu Vasile Lupu. De la Fântâna Păcii o potecă duce la mănăstirea Viforâta. Teritoriul Grupului de Acţiune Locală „Valea Ialomiţei” deţine un potenţial natural şi antropic de excepţie, încă insuficient valorificat. Aşezarea geograficǎ a acestuia, pe drumul cǎtre staţiunile de pe Valea Prahovei, dar şi pe drumul de legǎturǎ între Mânǎstirea Dealu şi ansamblul Curtea Domneascǎ Chindia Târgovişte, constituie un argument suplimentar pentru potenţialii investitori în domeniul turismului, ecoturismului şi agroturismului. Totodată, multitudinea monumentelor de arhitectură religioasă existente califică zona printre cele cu înalt potenţial de turism religios. De asemenea, evenimentele culturale unice organizate în zonă asigură o identitate culturală aparte:

Festivalul naţional al primarilor artişti din România – festival unic în ţară, la care participă primari, viceprimari, consilieri locali;

Rural film fest – concurs de film şi emisiuni de televiziune cu subiect rural adresat creatorilor de film şi realizatorilor de televiziune;

Concursul literar “ Constantin Manolescu”; Etno Junior fest – manifestare culturală profilată pe muzică etno, adresată în

exclusivitate copiilor între 6 şi 12 ani, având drept scop punerea în valoare a bogăţiei de cântece preluate din folclor inveşmântate în orchestraţii moderne;

Sărbătoarea dovleacului – serbare de toamnă, care cuprinde expoziţii de produse agricole, conserve realizate în gospodăriile proprii de către gospodine, precum şi degustări de produse pe bază de dovleac;

„În sat la Aninoasa” - festival folcloric organizat de ziua Înǎlţarii la care participǎ solişti şi ansambluri folclorice din judeţ, invitaţi din strǎinǎtate şi artişti consacraţi ai muzicii populare româneşti;

„Suflete comori pentru sărbători”– manifestǎri desfăşurate cu ocazia sărbătorilor de iarnă.

Nopţile de poezie de la mânǎstirea Viforâta s-au bucurat de prezenţa unor scriitori din Bulgaria, Macedonia, Muntenegru, Ucraina, Serbia, Rusia şi România;

Festivalului mărului, organizat în comuna la Voineşti, în acord cu tradiţia pomicolă a zonei (este vorba de soiurile de măr descoperite aici printre care şi cunoscutul Frumos de Voineşti);

Concursul folcloric Vulcana-Băi, în zi de sărbătoare, având două secţiuni, cântece populare româneşti şi dansuri populare româneşti, la care participă comunele din judeţ.

La nivelul teritoriului funcţioneazǎ: ansamblurile folclorice ‘‘Junii Valahi’’ din Vulcana-Băi,“Vestitorii Aninoasei” şi “Păstrătorii de tradiţii“ şi Cercul de folclor „Muguri de Anin”, activitatea cercului desfăşurându-se în afara orelor de curs, constituind pentru copii un moment de relaxare cu implicaţii educative. Sunt aduse în actualitate "obiceiuri de peste ani", "obiceiuri 33

34

folclorice" şi se practică meşteşuguri populare tradiţionale - ţesutul la război şi gherhef, torsul şi depănatul firelor de lână, cusutul, împletitul răchitei, a pănuşilor de porumb, a lânii. Infrastructura culturală existentă în teritoriul Grupului de Acţiune Locală „Valea Ialomiţei” se compune din mai multe aşezǎminte culturale printre care: Cǎminul Cultural Aninoasa, Cǎminul Cultural Viforâta, Cǎminul Cultural Sǎteni, Centrul Cultural Aninoasa, dat în folosinţa în anul 2009, ce are în dotare o modernǎ salǎ de spectacole cu 300 locuri, instalaţii de sonorizare şi iluminat artistic, salǎ de conferinţe, foaiere şi spaţii de cazare pentru actori, Caminul Cultural „Constantin Brâncoveanu”, construit în anul 1961, beneficiind de: o sală de spectacol cu scenă şi camere pentru artişti, spaţiu pentru bibliotecă, cameră de proiecţie film şi căminul cultural de pe raza comunei Vulcana Pandele, Căminul Cultural Şotânga – reabilitat în anul 2010, beneficiază de o sală de spectacole cu scenă, spaţii moderne cu diverse utilităţi, grupuri sanitare interioare, birouri, cameră pentru bibliotecă, sistem de sonorizare, video şi proiecţie, Căminul Cultural Teiş - reabilitat în anul 2009, beneficiază de o sală de spectacole modernă, spaţiu pentru bibliotecă, sistem de sonorizare şi proiecţie, Căminul cultural din satul Pietrari, Căminul Cultural „Ion Heliade RĂDULESCU” din satul Vulcana de Sus şi Căminul Cultural „Ion MINULESCU” din satul Vulcana-Băi. Căminele culturale din fiecare localitate a teritoriului, precum şi centrele culturale, cum este cazul şi Centrului Cultural Aninoasa oferǎ posibilitatea vizionǎrii unor spectacole cu caracter de unicitate (Festivalul primarilor artişti din România, Rural film fest, Etno Junior fest); de asemenea, centrul dispune de spaţiile si dotǎrile necesare practicǎrii gimnasticii aerobice. Pe raza comunei Aninoasa se află şi muzeul Mânǎstirii Dealu şi muzeul Mânǎstirii Viforâta. Conform evidenţelor Institutului Naţional de Statistică, în intervalul 2006-2008 s-a înregistrat un număr de 34.640, 32.810, respectiv 18.890 de vizitatori ai muzeelor. Biibliotecile publice existente în teritoriul „Valea Ialomiţei” beneficiază de un fond de carte dezvoltat, editat atât în limba română, cât şi în alte limbi. În prezent, bibliotecile din teritoriu colecţionează, dezvoltă, organizează, conservă şi pun la dispoziţia utilizatorilor colecţii de documente, realizează servicii de informare bibliografică şi documentară către beneficiari, conform tehnicii de bibliotecă, organizează periodic activităţi de comunicare a colecţiilor şi animaţie culturală, cum ar fi: medalioane literare, dimineţi de basm, simpozioane, expoziţii tematice, dezbateri pe diferite teme, cum ar fi: Ziua Europei, Ziua Mamei, Ziua Copilului, Ziua Eroilor, Ziua Naţională a României, Zilele Bibliotecii, Ziua Comunei, etc. La toate aceste activităţi participă elevi, studenţi, cadre didactice, invitaţi din partea Bibliotecii Judeţene „Ion Heliade Rădulescu” Târgovişte, personalităţi din lumea culturală dâmboviţeană, invitaţi din diverse sectoare de activitate, membrii ai comunităţii, personalul primăriei. De asemenea, în teritoriu se află Casa Memorială a gravorului Gabriel Popescu, iniţiatorul introducerii gravurii ca disciplină de studiu la Facultatea de Arte Plastice. În teritoriul Grupului de Acţiune Locală se află săli de sport multifuncţionale, în care se pot practica sporturi de salǎ, precum: tenis de masǎ, baschet, volei, handbal, fotbal de salǎ, dar şi terenuri de sport în aer liber, precum şi spaţii de joacǎ pentru copii, dotate cu echipamente şi mobilier specific jocurilor pentru copii (balansoare, tobogane), la toate acestea adăugându-se şi parcuri publice destinate recreerii şi odihnei. Infrastructura de turism a teritoriului Infrastructura de cazare existentă în teritoriul GAL Valea Ialomiţei se compune din următoarele spaţii de cazare:

Complexul turistic Karoline, comuna Aninoasa, care deţine un restaurant, având şi posibilitǎţi de cazare în cele 8 camere utilate corespunzǎtor, restaurant, bar, terasa de vara, cramǎ şi pizzerie.

35

Casa Brâncovenească (care dispune de 23 camere de cazare) din cadrul ansamblului monahal al Mânǎstirii Viforâta, comuna Aninoasa;

Pensiunea Loteia, situatǎ la poalele Mânǎstirii Dealu, comuna Aninoasa, în cǎtunul Valea Sasului, dispune de 10 spaţii de cazare, piscinǎ, teren de fotbal, teren de volei;

Hotelul - Restaurant Solarino, calasificat la categoria trei stele, situat pe Aleea Sinaia (DN 71 Târgovişte Sinaia)- sat Aninoasa, dispune de 21 camere de cazare, din care 10 camere matrimoniale şi 11 camere cu 2 paturi, salǎ de conferinte, restaurant cu 180 locuri şi gradinǎ de varǎ. Camerele dispun de aer condiţionat, televizoare color şi televiziune prin cablu;

Pensiunea turistică rurală din comuna Doiceşti, cu o capacitate de 24 de locuri.

http://www.cazari.ro/upload/unitReserv/b_dambovitatargoviste_pensiunea_vila_pensiunea_loteia_15550.jpg�

Pensiunea Casamunte din comuna Voineşti, este o vilă P+1 complet utilata pentru cazare în regim hotelier, aniversari, petreceri, drumetii, agroturism, la doar 115km de Bucuresti şi 30km de Targoviste spre Campulung, compusa dintr-un living de 40 mp la parter, bucătărie complet utilata, baie cu apă caldă permanent, aer conditionat, etaj de 40 mp, TV, unde există şi o terasă cu paturi pentru plajă. pavilion pentru servit masa in curte. Hanul florilor, este situat într-un spaţiu liniştit, intim şi plin de verdeaţă, din Vulcana-Pandele, în apropiere aflându-se Centrul ecumenic de la Vulcana Băi (la 4 km de mers pe jos sau cu maşina, într-un peisaj de vis), Mănăstirea Dealu, Băile Pucioasa (la 5 km), Sinaia (la 40 km), Mănăstirea Bunea (la 6 km, traversând o pădure încântătoare). Hanul dispune de parter şi etaj unde sunt amenajate 6 camere, cu aspect rustic.

Pajiştile din apropierea zonei împădurite de la marginile localităţilor sunt propice pentru camping, dar şi pentru practicarea ciclismului sau a altor sporturi – tenis de câmp, fotbal, plimbări cu ATV-ul etc.

Pe raza adminsitrativă a teritoriului „Valea Ialomiţei” există aşadar cadrul necesar de valorificare a turismului, ţinând cont de potenţialul turistic pe care acesta îl prezintă prin existenţa monumentelor istorice. Turismul reprezintă un factor ce creează valoare adăugată la nivel local nu numai din punct de vedere economic şi social, dar şi cultural şi al mediului, conceptul de dezvoltare durabilă a turismului devenind o constantă a politicilor formulate la nivel mondial şi european. Organizaţia Mondială a Turismului recunoaşte ca prioritate absolută încurajarea dezvoltării unui turism durabil accesibil tuturor şi care să contribuie la dezvoltarea economică, la respectarea păcii, precum şi a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. La nivel european, cu toate că turismul nu a fost consacrat prin Tratatul de la Roma privind instituirea Comunităţilor Europene ca un domeniu care justifică elaborarea unei politici comunitare, în prezent se remarcă o tendinţă emergentă în acest sens. Astfel, în cadrul conferinţei "Turismul-cheie a dezvoltării economice şi ocupării forţei de muncă în Europa", organizate la Viena în 2006 şi la care au participat miniştri ai turismului din statele membre a fost lansată o nouă strategie pentru promovarea turismului în Europa. Aceasta se axează în principal pe necesitatea asigurării unei mai bune coordonări a politicilor europene, pe o mai eficientă utilizare

36

37

a instrumentelor financiare disponibile pentru sectorul turismului, precum şi pe necesitatea asigurării vizibilităţii pentru destinaţiile turistice din Europa. În acest context, Orientările Strategice de Coeziune ale Uniunii Europene pentru perioada 2007-2013 subliniază necesitatea valorificării patrimoniului istoric şi cultural, având în vedere consecinţele potenţiale generate în ceea ce priveşte dezvoltarea turismului. Potrivit aceloraşi orientări strategice, valorificarea resurselor naturale ar trebui să aibe ca punct de plecare o abordare integrată în vederea asigurării unui impact pozitiv în sectorul turismului, precum şi în economia locală. Transpunând în plan naţional obiectivele de dezvoltare durabilă stabilite la nivel comunitar prin Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene, documentul strategic naţional menţionat, identifică printre priorităţile pe termen mediu şi lung şi dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului. În acest sens, potrivit documentului strategic menţionat, elaborarea şi implementarea de proiecte având ca obiectiv îmbunătăţirea infrastructurii turistice şi promovarea potenţialului turistic contribuie la consolidarea identităţii proprii a zonelor, regiunilor sau, după caz, a localităţilor. De asemenea, Planul Naţional de Dezvoltare reprezintă documentul programatic ce trasează cele cinci priorităţi de dezvoltare stabilite pentru perioada de programare 2007-2013 în vederea asigurării convergenţei economice şi sociale la nivel naţional. Printre acestea se numără şi reducerea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării, prioritate care poate fi atinsă, prin implementarea de proiecte care se subsumează acesteia. Astfel, autorităţile administraţiei publice locale sunt actori ce deţin roluri cheie în procesul de elaborare şi implementare de proiecte ce contribuie la reducerea dispărităţilor de dezvoltare între regiuni şi atingerea unui anumit nivel de convergenţă economico-socială. România datorită bogăţiei de resurse naturale, culturale, arhitectorice poate fi promovată ca destinaţie turistică de excelenţă care oferă posibilitatea practicării tuturor formelor de turism şi pe toată durata anului, în contextul lansării la nivel comunitar a noului portal "Visit Europe" ce promovează produse turistice din diferite state membre. La nivel regional, Strategia de dezvoltare a Regiunii Sud Muntenia subliniază potenţialul turistic deosebit al acesteia caracterizat prin forme variate de relief, în anul 2004 aceasta deţinând 11,9% din capacitatea de cazare în funcţiune a ţării. Din punct de vedere turistic această regiune se caracterizează prin: bogăţia de monumente cultural-arhitectonoce, gradul redus de valorificare a potenţialului turistic, gradul redus de utilizare a capacităţilor de cazare, posibilitatea practicării majorităţii formelor de turism. Scopul strategic principal de dezvoltare al Regiunii Sud Muntenia este reprezentat de creşterea capacităţii regiunii în vederea dezvoltării economice şi sociale durabile şi echilibrate a acesteia, care să conducă la reducerea disparităţilor şi creşterea coeziunii economice şi sociale, la creşterea prosperităţii şi standardului de viaţă al locuitorilor regiunii. Una dintre priorităţile cheie ale acestei regiuni este dezvoltarea afacerilor, asigurarea unui mediu favorabil îmbunătăţirii performanţelor economice ale regiunii, creşterea contribuţiei resurselor naturale ale regiunii la dezvoltarea economică şi socială prin dezvoltarea infrastructurii turistice şi a activităţilor de sprijin pentru turism. Efectele economice generate de activitatea economică se repercutează şi asupra altor ramuri de activitate, fiind stimulată atât dezvoltarea cantitativă cât şi cea calitativă a acestora, de exemplu prin atragerea forţei de muncă disponibilizate din alte ramuri şi crearea de noi locuri de muncă în ramuri adiacente. Dezvoltarea industriei turismului produce efecte atât în ceea ce priveşte schimbarea aspectului teritoriului, cât şi la nivelul dezvoltării economice al acestuia prin atragerea noilor investitori în zonă şi creearea de noi locuri de muncă. În plus, ca factor al dezvoltării economice, cultura determină: creşterea calităţii vieţii şi atragerea de investiţii, dezvoltarea activităţilor turistice, crearea unor noi pieţe de muncă, crearea unor

industrii culturale, dezvoltarea economică prin relaţia sa cu capitalul social, definirea funcţiilor economice a teritoriului, favorizarea migraţiei capitalului uman spre diferite regiuni economice. Administraţia locală are rolul principal în a contribui la conservarea patrimoniului cultural. Este necesară însă implicarea continuă în managementul direct al siturilor şi monumentelor istorice. Ori, teritoriul GAL Valea Ialomiţei dispune de toate premisele unei dezvoltării economice reale prin dezvoltarea tursimului de tip agro şi eco, prin localităţile componente, în special Voineşti şi Vulcana-Băi – care au fost binecuvântate cu reurse naturale deosebite, am putea spune unice, dar şi dezvoltarea turismului cultural-religios prin restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice, întâlnite în fiecare din localităţile componente teritoriului.

„Spaţiul rural românesc a păstrat, în ciuda vicisitudinilor vremii, tradiţiile culturale, datinile străbune şi mai ales, ospitalitatea specifică României, fiind printre puţinele din Europa unde se mai păstrează, aproape nealterale în anumite zone, valenţele spirituale şi viaţa economică tradiţională, un mediu înconjurător „sănătos" şi primitor. Satul românesc prin specificul său agrocultural şi etnografic,..., poate să se constituie ca un produs turistic inedit, care să satisfacă o gamă largă de motivaţii".

Luând în considerare cele expuse mai sus, comuna Voineşti, care reprezintă un brand al pomiculturii dâmboviţene şi româneşti, poate constitui un spaţiu rural destinat dezvoltării turismului rural şi agroturismului datorită prezenţei aşezărilor rurale tradiţionale, caselor şi gospodăriilor ţărăneşti, arhitectura tradiţională, arta populară, îndeletnicirile agricole şi manifestările etnofolclorice.

Atât turismul rural cât şi agroturismul presupun dezvoltarea activităţii turistice alternative într-un mediu rural, condusă de populaţia locală şi bazată pe potenţialul natural şi antropic local. Cazarea poate avea loc în gospodăriile localnicilor, iar turiştii pot participa activ la viaţa comunităţii locale, identificându-se cu aceasta pe perioada sejurul.

Principalele motivaţii ale unui turist ce optează pentru acest tip de turism sunt: reîntoarcerea la natură, cunoaşterea şi adeziunea temporară la grupurile de apartenenţă specifică zonei rurale, odihna activă, cura de aer şi fructe, consumul de alimente proaspete din gospodăria gazdelor, sportul, vânătoarea, pescuitul, drumeţiile.

Cerinţele minimale pentru dezvoltarea durabilă a turismului rural şi agroturismului în cadrul comunei derivă din următoarele aspecte: necesitatea unor investiţii de infrastructură, restaurare, conservare; realizarea unei conexiuni sociale şi economice între autorităţile localităţilor aferente

comunei pentru a se putea realiza proiecte comune de susţinere a turismului; existenţa unor strategii şi a unui program de dezvoltare prin care comunitatea locală să îşi

poată pune în valoare toate tipurile de capital (natural, uman, economic, cultural);

38

39

elaborarea unei strategii financiare comune pentru utilizarea corectă a veniturilor obţinute;

formarea unei asistenţe tehnice pentru a veni în sprijinul turiştilor, proprietarilor de pensiuni, agenţiilor turistice;

realizarea unei mărci de identificare turistică; existenţa unor norme şi reglementări juridice concrete pentru eliminare conflictelor de

interese, asigurarea siguranţei securităţii populaţiei şi turiştilor

Conform acestor criterii, se pot pune bazele unor pensiuni agroturistice sau rurale, aflate sub egida ANTREC şi care ar putea pune la dispoziţia turiştilor programe speciale inedite, noi sau care să funcţioneze după anumite modele de origine franceză, germană sau engleză cum ar fi:

-camere de oaspeţi (după modelul francez) aflate în incinta unei case locale, construit în stilul arhitectural clasic şi specific zonei, dotate corespunzător şi care pot fi închiriate pe mai multe nopţi, turiştii beneficiind de cele trei mese zilnice oferite de gazde;

-camping la fermă (după modelul francez) care se poate practica pe perioada verii şi se poate organiza în spaţii special amenajate sau în locuri special rezervate în interiorul gospodăriilor;

-experinţa (după modelul german) care presupune cazarea în gospodăriile localnicilor şi oferirea unor programe deosebite de cicloturism, aviturism, culegerea şi recunoaşterea plantelor medicinale etc, care invită turiştii să petreacă o zi în natură, pe dealurile din zonă sau în cadrul unor spaţii special amenajate în acest sens;

-vacanţa în gospodăria agricolă (după modelul german), o experienta de vacanţă în familie, la gazde ce deţin o proprietate agricolă (o mică livadă, terenuri arabile cu diverse culturi cerealiere, o ogradă pentru creşterea animalelor), oferind astfel turiştilor posibilitatea de a participa la viaţa agricolă zilnică, la degustarea fructelor şi a altor produse, la procesul de fabricare a unor bunuri precum compoturile, dulceţurile, produsele lactate, sucurile naturale, oferind de asemenea şi posibilitatea de a înţelege şi cunoaşte toate activităţile agricole şi avantajele ruralităţii;

-dormi peste noapte în fân (după modelul german) este un program prin care turiştii sunt îndemnaţi să îşi petreacă măcar o noapte într-o fânărie sau o şură;

-case de ţară independente de gospodăria gazdei sau terenuri de campare (după model englez) presupun cazare în anexe ale gospodăriei şi nu în casa propriu-zisă în care locuiesc gazdele.

Nu în ultimul rând trebuiesc specificate modalităţile de comercializare a produsului turistic rural şi anume: agrodistracţia (culegerea fructelor, îngrijirea animalelor, stropirea pomilor fructiferi); agroagrementul (ieşiri în natură, drumeţii, cicloturism, vânătoare sau pescuit, aviturism,

identificarea şi culegerea unor plante, plimbări cu tractorul sau căruţele trase de cai); agroeducaţia (îmbogăţirea cunoştinţelor turiştilor în ceea ce priveşte producţia agricolă şi

pomicolă, de la plantarea unui pom fructifer şi până la modalităţile de valorificare a produselor obţinute, cunoştiinţe despre viaţă la ţară, tradiţiile şi sărbătorile, reţele culinare şi modalităţile de preparare a acestora, etc);

agrocomerţul (valorificarea de către turişti a produselor pomicole obţinute, mai ales dacă aceştia închiriază unul sau mai mulţi pomi fructiferi).

Luând în considerare multitudinea posibilităţilor oferite de cadrul natural, cadrul uman şi cel economic, putem afirma că aceste trei elemente ar putea cu uşurinţă reprezenta cei trei „piloni" de susţinere a unei posibile dezvoltări turistice intense în această zonă, mai ales că beneficiază de un renume internaţional în ceea ce priveşte pomicultura şi o recunoaştere naţională ca fiind unul din cele mai reprezentative şi importante bazine pomicole româneşti.

Totodată, spaţiul geografic şi economic al comunei Pietrari dispune de un însemnat potenţial de dezvoltare atât al industriei alimentare (unităţi de prelucrare a fructelor sau a produselor derivate din lapte), cât şi al agriculturii (ferme şi microferme), lucru facilitat de valorile reduse la care se pot achiziţiona terenurile. O altă oportunitate este reprezentată de faptul că, pe lângă producţia de fructe aflată în continuă creştere, există şi o tradiţie a obţinerii băuturilor alocolice din fructe, lucru certificat de existenţa unei reţete de pregătire şi fabricare a ţuicii de Pietrari, care poate deveni o marcă locală, menită să atragă turişti interesaţi atât de produsul în sine, cât mai ales de procesul de fabricaţie.

Cu un patrimoniu peisagistic deosebit, la care se adaugă elemente de interes cum ar fi cunoscuta apă de iod din satul Şipot, precum şi cele câteva edificii cultural-istorice, comuna Pietrari dispune şi ea de un potenţial de dezvoltare turistică. Prin resursele naturale şi antropice, la care se adaugă şi aplecarea manifestată de populaţie către păstrarea obiceiurilor şi tradiţiilor, mai ales în preajma sărbătorilor religioase creştine, orientarea turismului se poate face tot către turismul rural, agroturism şi ecoturism. Pe de altă parte, comuna Vulcana-Băi este una dintre localităţile judeţului Dâmboviţa cu un potenţial turistic balnear şi climateric extrem de ridicat, care ar putea constitui o veritabilă sursă de venit prin promovarea unui turism de tip eco şi turism de sănătate, turism ecumenic. Demne de vizitat sunt Izvorul Văilor Vulcana şi Izvorul Ovesa. Apele minerale iodurate --- locul al II-lea în Europa privind conţinutul de iod şi agroturismul reprezintă priorităţi locale. Vulcana-Băi deţine 4 izvoare cu ape salifere iodurate (considerate a fi printre cele mai iodurate din Europa), sulfuroase, clorurosodice, magneziene,calcice, bromurate. Cele mai apreciate sunt Izvorul nr. 4, Izvorul Carol şi Ovesa. Primele două sunt recomandate în cure externe de reumatism, afecţiuni ginecologice şi scrofuloză şi cel de-al treilea, cu apă atermală, este indicat pentru hipoclorhidria gastrică, litiaza biliară şi renală, bronşită cronică şi în cure de drenaj. De asemenea, cadrul natural deosebit şi condiţiile de confort (existenţa apei curente şi a gazelor naturale) permit exploatarea turistică a zonei. Cel mai important obiectiv turistic al comunei Vulcana-Băi, situat într-un peisaj natural mirific, îl constituie Centrul Internaţional Ecumenic, loc spiritual pentru studii şi vacanţe. Astfel, în august 1998, a fost inaugurat acest Complex Interreligios care cuprinde: † o biserică ortodoxă ce poartă hramul ‘‘Sfântul Ioan Botezătorul’’, † o sinagogă mozaică şi † o moschee islamică. Aşezarea interreligioasă de la Vulcana-Băi reprezintă un loc de pelerinaj pentru creştini, evrei şi musulmani. Sinagoga, moscheea şi biserica sunt construite pe cele trei coline din zona numită Brăneasca, din Vulcana-Băi şi au fost ridicate având la bază cele trei culte monoteiste: mozaismul, islamismul şi creştinismul.

40

Dezvoltarea acestor tipuri de turism alternativ – agroturism, ecoturism, turism de sănătate, turism ecumenic - în teritoriul GAL, în special în cadrul comunelor Voineşti, Pietrari, Vulcana-Băi şi chiar şi la Vulcana-Pandele, ar atrage o serie de urmări benefice cum ar fi:

stoparea migraţiei populaţiei şi chiar stimularea revenirii celei plecate dinspre marile centre urbane prin crearea unor noi locuri de muncă în domeniul turismului şi chiar oferirea posibilităţii obţinerii unor venituri suplimentare;

asigurarea condiţiilor de trai şi de civilizaţie în mediul rural asemănător celui urban; conservarea şi protecţia mediului rural; valorificarea produselor din gospodăria proprie; punerea în valoare a resurselor de care zona dispune; dezvoltarea şi favorizarea schimbului dintre cultura urbană şi cea rurală; recuperarea locuinţelor tradiţionale pentru folosinţa turistică şi conservarea acestora,

precum şi a altor resurse culturale de care regiunea dispune; sprijinirea comunităţii locale şi dezvoltarea spaţiilor defavorizate.

2. Economia locală

Teritoriul GAL Valea Ialomiţei oferă suficientă masă critică din punct de vedere al resurselor umane, economice şi financiare – lucru care reiese din situaţiile privind structura populaţiei, a forţei de muncă, a economiei etc, expuse la acest capitol - astfel încât să asigure susţinerea unei strategii viabile care să conducă la o dezvoltare reală a zonei din toate punctele de vedere. 2.1 Repartizarea populaţiei active

Repartizarea populaţiei active (personalul salariat) pe principalele domenii de activitate şi structura pe sectoare economice (industrie, comerţ, servicii, construcţii, agricultură etc.) în ultimii 5 ani, respectiv 2006-2010 se prezintă astfel:

Populaţia activă Sector agricol 2006 2007 2008 2009 2010 2006 2007 2008 2009 2010

Aninoasa 1184 1207 1358 2483 1724 - - - - - Doiceşti 1485 1287 1442 1075 1023 - - - - - Pietrari 62 104 130 172 161 - - - - - Şotânga 397 257 318 320 306 20 18 - - - Voineşti 301 295 344 351 338 29 21 20 19 12 Vulcana-Pandele

126 176 270 185 175 - - 1 - -

41

42

Vulcana-Băi

136 126 121 147 139 - - - - -

Total 3691 3452 3983 4733 3866 49 39 21 19 12 % 100 100 100 100 100 1,33 1,13 0,53 0,40 0,31


Sector industrial Sector comerţ 2006 2007 2008 2009 2010 2006 2007 2008 2009 2010

Aninoasa 671 640 798 2064 1329 13 14 45 40 35 Doiceşti 1191 1020 1115 787 760 8 9 71 65 62 Pietrari - - 59 60 55 8 52 10 55 51 Şotânga 181 50 39 28 28 60 61 89 84 78 Voineşti 89 61 1 - - 17 17 64 59 55 Vulcana-Pandele

- 21 51 26 22 - - 60 60 55

Vulcana-Băi

28 19 17 14 12 25 25 16 15 12

Total 2160 1811 2080 2979 2206 121 178 355 378 348 % 58,52 52,46 52,22 62,94 57,06 3,28 5,16 8,91 7,99 9,00

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Dâmboviţa Sector servicii* Sector construcţii 2006 2007 2008 2009 2010 2006 2007 2008 2009 2010

Aninoasa 43 29 69 34 55 144 208 305 247 210 Doiceşti 69 69 65 14 16 128 100 96 132 112 Pietrari - - - - - - - - - - Şotânga 7 7 40 68 68 16 8 26 16 12 Voineşti 13 18 31 73 73 - 7 6 1 1 Vulcana-Pandele

1 37 74 23 24 7 5 5 11 10

Vulcana-Băi

- - 1 7 7 6 5 5 4 4

Total 133 160 280 219 243 301 333 443 411 349 % 3,60 4,63 7,02 4,63 6,29 8,15 9,65 11,12 8,68 9,03 *in acest sector au fost incluse activitati de trasport si posta, servicii adminsitrative, servicii suport, intermedieri financiar şi asigurări, transport şi depozitare, hoteluri şi restaurante, informaţii şi comunicaţii, activităţi profesionale, tehnice


Aşa cum rezultă din tabelul de mai sus la nivelul teritoriului, gradul cel mai mare de ocupare al populaţiei active este reprezentat în domeniile industrie, construcţii şi comerţ, iar domeniile cu cel mai mic grad de ocupare sunt serviciile şi agricultura, aceasta din urmă aflându-se pe ultimul loc, cu o pondere de doar 0,31% din totalul populaţiei angajate.

În intervalul analizat numărul locuitorilor activi a înregistrat un trend ascendent, exceptând anul 2007 şi 2010, când numărul populaţiei active a manifestat o uşoară scădere, an în care a început să se facă simţită recesiunea economică la nivelul întregii ţări.

În timp ce în sectorul agricol numărul populaţiei active scade simţitor, începând cu anul 2007, sectoarele industrial, comerţ, servicii şi construcţii înregistrează valori mai mari, an de an, exceptând anul 2010.

Astfel, în 2010, repartiţia populaţiei active pe domenii de activitate se prezintă astfel:

43

2.2 Agricultură

Întrucât majoritatea actorilor rurali au legătură (în diferite proporţii) cu sectorul agricol scoatem în evidenţă structura acestui domeniu, la nivelul anului 2002, aşa cum a reieşit la Recensământul General Agricol 2002, precum şi situaţia la nivelul lui 1 decembrie 2010, conform datelor furnizate de către Direcţia Judeţeană de Statistică Dâmboviţa, din prelucrarea datelor provizorii de la Recensământul General Agricol 2010.

Astfel, la Recensământul General Agricol 2002, situaţia suprafeţelor agricole şi a gospodăriilor populaţiei, conform indicatorilor urmăriţi şi utilizaţi de către Direcţia Judeţeană de Statistică, la nivelul teritoriului GAL Valea Ialomiţei se prezenta astfel:

Ha

UAT

Total teren arabil

Grădini familiale

Total păşuni şi fâneţe naturale

Total culturi permanente

(livezi şi pepiniere

pomicole şi viticole)

Suprafaţa agricolă utilizată

Total suprafaţa agricolă

neutilizată

Aninoasa 779,48 71,13 546,25 213,6 1610,46 78.62

Doiceşti 287,36 30,89 205,56 54,84 578,65 12,81

Pietrari 111,52 19,42 1043,94 203,56 1378,44 1,79

Şotânga 706,68 57,32 501,48 345,78 1611,26 6,24

Voineşti 460,33 22,03 1235,86 1486,64 3204,86 18,36Vulcana-Băi 45,93 36,11 1279,77 6,71 1368,52 2,12Vulcana-Pandele 178,22 54,52 571,26 3,47 807,47 0,12

Total 2569,52 291,42 5384,12 2314,6 10559,66 120,06

Trebuie precizat că la Recensământul General Agricol 2002, nu au fost urmăriţi alţi indicatori de către Direcţia Judeţeană de Statistică, deci nici suprafaţa totală a fondului funciar la nivel de unităţi administrativ-teritoriale.

De asemenea în ce priveşte efectivele de animale, situaţia la nivelul anului 2002 este prezentată în tabelul următor:

Nr

UAT

Bovine Ovine Caprine Porcine Păsări Cabaline

Aninoasa 369 701 190 1341 20009 137

Repartitia populatiei active pe sectoare de activitate

0,31%9,00%

9,03%

57,06% 6,29%

Sectorul agricol Sectorul industrial Comert Servicii Constructii

44

Doiceşti 132 169 99 975 13251 75

Pietrari 832 445 205 1288 10417 153

Şotânga 793 1225 260 2661 20087 276

Voineşti 1550 1149 275 3013 29408 277Vulcana-Băi 1065 339 150 1685 11212 191Vulcana-Pandele 489 228 79 1144 14781 209

Total 5230 4256 1258 12107 119165 1318

Situaţia din teritoriul GAL la nivelul anului 2010, conform datelor provizorii de la Recensământul General Agricol 2010, se prezintă în felul următor:

Efectivele de animale la 1 decembrie 2010, la nivelul GAL Valea Ialomiţei:

Nr

UAT

Bovine Ovine Caprine Porcine Păsări Cabaline Familii de albine

Aninoasa 150 1291 399 835 17086 75 171

Doiceşti 37 102 43 569 12017 44 25

Pietrari 663 287 143 1241 11690 111 461

Şotânga 315 305 306 1411 25732 156 166

Voineşti 857 1590 181 1875 26396 137 730Vulcana-Băi 763 426 145 1225 9430 131 356Vulcana-Pandele 326 55 200 941 18580 207 390

Total 3111 4056 1417 8097 120934 861 2299

Se observă că, faţă de 2002, în 2010, efectivele de animale la nivelul teritoriului GAL Valea Ialomiţei, au înregistrat scăderi semnificative, în special la bovine, porcine şi cabaline, scăderi uşoare înregistrându-se la ovine. În acelaşi timp, creşeteri uşoare au avut loc la caprine şi păsări. În plus, faţă de 2002, au apărut în indicatorii luaţi în calcul de Direcţia Judeţeană de Statistică, familiile de albine care sunt mai numeroase înVoineşti şi Pietrari, unde se regăsesc cele mai înstinse suprafeţe cultivate cu pomi fructiferi.

Structura terenurilor la 1 decembrie 2010, la nivelul GAL Valea Ialomiţei:

Categoria suprafeţei agricole ha %

Total fond funciar 23422 100

Suprafaţa agricolă totală 10928 46,66

d.c. Arabil 2684 11,46

Fâneţe 2865 12,23

Păşuni 3371 14,40

Vii şi pepiniere viticole 7 0,03

Livezi şi pepiniere pomicole 2001 8,54

Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră 10443 45,59

d.c.Păduri* 10443 45,59

Construcţii 871 3,72

45

Drmuri şi căi ferate 507 2,16

Ape şi bălţi 407 1,74

Alte suprafeţe** 264 1,13

*În datele statistice furnizate de către Direcţia Judeţeană de Statistică Dâmboviţa, nu se fac referiri stricte la suprafeţele acoperite efectiv cu păduri, motiv pentru care în tabel s-a menţionat acceaşi suprafaţă atât la păduri, căt şi la păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră

** La această categorie au fost incluse terenuri degradate şi neproductive, conform datelor statistice ale DJS D-ţa

Situaţia pe localităţile componente ale teritoriului Valea Ialomiţei se prezintă astfel:

Ha

UAT

total fond

funciar

suprafata agricolă

arabil fâneţe păşuni vii şi pepiniere viticole

livezi şi pepiniere pomicole

păduri şi alte

terenuri acoperite

cu vegetaţie forestieră

construcţii drumuri şi căi ferate

ape şi

bălţi

alte terenuri

Aninoasa 2766 1629 567 141 633 288 731 260 88 38 20

Doiceşti 1098 648 301 52 230 4 61 111 199 88 47 5

Pietrari 2617 1652 108 555 690 299 827 53 42 35 8

Şotânga 3515 1276 667 270 306 3 30 1806 116 63 80 172

Voineşti 8103 3361 678 453 930 1300 4362 119 118 124 19 Vulcana-Băi 2815 1537 101 1153 270 13 1115 60 70 13 20 Vulcana-Pandele 2508 825 262 241 312 10 1491 64 38 70 20

Total 23422 10928 2684 2865 3371 7 2001 10443 871 507 407 264 Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Dâmboviţa

Aşa cum reiese din tabelele de mai sus, la nivelul anului 2010, suprafaţa totală a terenurilor arabile, productive, din teritoriul administrativ al Grupului de Acţiune Locală “Valea Ialomiţei” , însumează un total de 10928 hectare – mai mult decât în 2002 – ceea ce înseamnă 46,66% din totalul suprafeţei teritoriului fondului funciar, iar 45,59% reprezintă terenuri acoperite cu păduri şi vegetaţie forestieră, faţă de doar 1,13% cât reprezintă suprafeţele degradate şi neproductive. De asemenea, pe întreg teritoriul sunt distribuite păşuni şi fâneţe pe suprafaţe întinse de 3371 ha şi 2865 ha, în timp ce terenurile acoperite cu livezi de pomi fructiferi şi livezi de viţă de vie sunt mult mai reduse ca suprafaţă, respectiv 2001 ha şi 7 ha. Comparând cele două situaţii, 2002 şi 2010, se constată o scădere a suprafeţelor acoperite cu livezi de pomi fructiferi şi vii, dar în acelaşi timp se înregistrează o creştere a terenurilor necultivate de la 120 ha la 264 ha. Totodată cresc suprafeţe acoperite cu păşuni şi fâneţe. În 2010, suprafaţa agricolă cea mai mare se regăseşte în comuna Voineşti, 3361 ha, din care cca 40%, 1300 ha, este acoperită cu livezi de pomi fructiferi, acolo aflându-se de altfel şi cel important bazin pomicol din judeţul Dâmboviţa, precum şi Staţiunea de Dezvoltare şi Cercetare pentru Pomicultură Voineşti. Suprafeţe importante de terrnuri arabile productive deţin şi Pietrari, Aninoasa, Vulcana-Băi şi Şotânga. În ce priveşte terenurile acoperite cu păduri şi vegetaţie forestieră, tot comuna Voineşti deţine ponderea, cca 43% din totalul suprafeţelor incluse la această categorie, fiind următă de şotânga, Vulcana-Pandele şi Vulcana-Băi, cu suprafeţe cuprinse între 1806 şi 1115 ha. În topul comunelor cu suprafeţele neproductive şi degradate cele mai mari se află însă comuna Şotânga cu 172 ha, faţă comunele Aninoasa, Vulcana-Băi, Vulcana-Pandele, Voineşti, care au suprafeţe mici de doar 20 ha şi de Pietrari şi Doiceşti, cu 8 şi respectiv 5 ha. În general, în intravilanul existent al teritoriului, terenurile cu categoria de folosinţă „agricol” sunt de regulă prelungiri ale parcelelor cu funcţiunea „curţi construcţii” în vetrele de sat şi se

46

constituie în mare parte în rezerve pentru contrucţii de locuinţe şi funcţiuni complementare, sau pentru alte funcţiuni compatibile cu locuirea. În teritoriu se practică agricultura de subzistenţă, în scopul asigurării necesarului de produse pentru consum propriu. În mod preponderent, agricultura este practicată de către populaţia îmbătrânită. Zona fiind deluroasă, culturile dominante sunt cele de pomi fructiferi, respectiv meri, peri, pruni, caişi, cireşi, vişini şi mai puţin de viţă de vie. Pe dealuri sunt de asemenea suprafeţe întinse de păşuni şi fâneţe, carev asigură necesarul de furaje pentru animalele din gospodăriile localnicilor. În zonele arabile se cultivă în principal grâu, porumb şi legume, culturile agricole nefiind însă adaptate schimbărilor climatice actuale. O caracteristică principală o reprezintă existenţa terenurilor fărâmiţate şi lipsa exploataţiilor agricole sau a asociaţiilor, în teritoriu nefiind înregistrate, până în prezent, mărci locale deşi potenţial există, atât la Voineşti, cât şi la Pietrari. De altfel, fragmentarea excesivă a terenului este considerată un obstacol major pentru progresul tehnologic al agriculturii din România, deoarece deţinătorii fermelor de subzistenţă şi semi-subzistenţă sunt de obicei şi cei care lucrează cea mai mare parte a terenului agricol, iar în majoritatea cazurilor, aceştia nu dispun de capacitatea financiară de a investi în utilaje moderne. Imaginea de ansamblu a producţiei principalelor culturi agricole vegetale înregistrată la nivelul regiunii Sud-Muntenia şi judeţelor componente este redată şi în cadrul Planului de Dezvoltare Regională a regiunii Sud-Muntenia. Astfel, în cadrul acestei clasificări, judeţul Dâmboviţa ocupă locul I la producţia culturilor de cartofi şi legume, locul II la producţia de ovăz, locul III la producţia de fasole şi locul IV la producţia de porumb. Totuşi, în ceea ce priveşte producţia de struguri şi fructe, în cadrul aceluiaşi document, judeţul Dâmboviţa ocupă locul II la producţia de fructe, printre cele mai importante bazine numărându-se şi localităţi componente ale teritoriului GAL Valea Ialomiţei, precum Voineşti şi Pietrari, în special, dar şi Vulcana-Băi, Vulcana-Pandele. Un subiect abordat în cadrul Planului se referă la importanţa regenerării comunităţilor rurale concomitent cu eficientizarea agriculturii, ţinând cont de faptul că localităţile rurale în marea majoritate a cazurilor sunt caracterizate de aspecte generate de combinaţia dintre lipsa serviciilor specifice, condiţii de viaţă şi oportunităţi de ocupare reduse. Una dintre priorităţile de dezvoltare stabilite în cadrul documentului susţine restructurarea şi diversificarea agriculturii, precum şi crearea condiţiilor necesare obţinerii unei valori adăugate ridicate pentru produsele specifice. Parte a economiei regionale, agricultura din teritoriul potenţialului GAL joacă un rol deosebit în crearea şi menţinerea unui mediu propice dezvoltării durabile. Una dintre probleme cheie cu care se confruntă agricultura în spaţiul teritoriului potenţialului GAL constă în slaba productivitate şi calitate a producţiei agricole, determinată de lipsa resurselor financiare, utilizarea seminţelor neselecţionate, utilizarea insuficientă şi ineficientă a resurselor disponibile, lipsa personalului instruit pentru practicarea unei agriculturi moderne, lipsa sau insuficienţa cunoştinţelor manageriale şi de marketing, precum şi de infrastructura tehnică inadecvată.

În teritoriu nu există spaţii pentru depozitarea adecvată a cerealelor, unităţi de procesare a produselor agricole, nefiind dezvoltat un sistem de valorificare a produselor agricole.

Produsul tradiţional al teritoriului este ţuica de prune de Pietrari şi merele de Voineşti.

De altfel, pomicultura a fost unul din factorii care au adus faimă satului Voineşti, întinsele livezi fiind amintite încă de la sfârşitul secolului al XVII-lea. În 1920 aceste livezi se întindeau pe 152 de hectare, ceea ce a determinat apariţia la 1 ianuarie 1950 a Staţiunii experimentale pomicole, în cadrul căreia s-au realizat celebrele soiuri de meri „Frumosul de Voineşti",

47

„Deliciosul de Voineşti", soiurile de peri „Timpuriul de Dâmboviţa", „Republica" şi „Aniversarea", precum şi soiul de prune „Tutun dulce". Secţia de industrializare a fructelor, Distilăria, Liceul Horticol şi atelierele de artizanat au polarizat activitatea agro-industrială a întregii văi superioare a Dâmboviţei. Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare pentru Pomicultură de la Voineşti există şi astăzi şi promovează soiul pe care l-a creat, Frumosul de Voineşti, şi care a devenit marca pomicultorilor dâmboviţeni fiind din ce în ce mai căutat pe pieţele europene de produse ecologice.

O altă oportunitate este reprezentată de faptul că, la Pietrari, pe lângă producţia de fructe aflată în continuă creştere, există şi o tradiţie a obţinerii băuturilor alocolice din fructe, lucru certificat de existenţa unei reţete de pregătire şi fabricare a Ţuicii de Pietrari.

2.3 Industrie – IMM – Micro-întreprinderi

La nivelul teritoriului „Valea Ialomiţei”, potrivit datelor centralizate, furnizate de către Direcţia Judeţeană de Statistică Dâmboviţa, la nivelul anului 2010, funcţionau un număr de 295 unităţi economice active, faţă de 249, cât activau în anul 2006. Structura întreprinderilor active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii, este prezentată în tabelul de mai jos:

AN Total

întreprinderi

Micro-întreprinderi

cu 1-9 salariaţi

Întreprinderi cu 10 - 49 salariaţi

Întreprinderi cu 50 - 249 salariaţi

Întreprinderi cu peste 250 salariaţi

Aninoasa 2006 75 61 10 3 1 2007 90 74 14 2 - 2008 95 83 10 1 1 2009 104 85 14 4 1 2010 91 75 11 4 1

Doiceşti 2006 28 22 3 2 1 2007 37 28 6 2 1 2008 36 29 4 3 - 2009 37 29 2 5 1 2010 34 26 5 2 1

Pietrari 2006 - - - - - 2007 4 4 - - - 2008 7 7 - - - 2009 4 4 - - - 2010 4 4 - - -

Şotanga 2006 49 44 5 - - 2007 55 53 1 1 - 2008 62 60 2 - 2009 69 64 4 1 - 2010 60 56 3 1 -

Voineşti 2006 47 2007 57 53 2 2 - 2008 59 55 2 2 - 2009 56 50 4 2 - 2010 54 50 4 - -

Vulcana-Băi 2006 11 2007 10 10 - - - 2008 10 10 - - - 2009 10 10 - - - 2010 8 8 - - -

Vulcana Pandele

48

2006 39 7 1 - - 2007 46 42 4 - - 2008 47 46 1 - - 2009 47 47 - - - 2010 43 41 2 - -

Total 2010: 294 258 25 7 2 % 100 87,76 8,50 2,38 0,68


Sectorul industrial este bine dezvoltat în întreg judeţul Dâmboviţa, acesta fiind identificat în cadrul Planului de dezvoltare Regională Sud-Muntenia ca fiind unul dintre cele 3 judeţe din Regiune unde sunt concentrate zonele industriale.

În acelaşi timp, profilul economic dominant al zonei de nord-vest a teritoriului potenţialului GAL este industrial-agrar, în timp ce sectorul industrial este slab reprezentat în zona de est.

Conform datelor Direcţiei Judeţeană de Statistică Dâmboviţa, în anul 2010, la nivelul teritoriului, din cele 294 unităţi locale active ale economiei naţionale, marea parte îşi desfăşoară activitatea în domenii precum comerţ, construcţii şi industrie:

Aninoasa Doiceşti Pietrari Şotânga Voineşti Vulcana

Băi Vulcana Pandele

Total unităţi locale active pe activităţi ale economiei naţionale din care:

91 34 4 60 54 8 43

Industrie 14 8 1 6 2 2 9

Distirbuţia apei si gestionarea deseurilor

4 - - - - - -

Construcţii 17 4 - 9 1 1 6

Comerţ 34 17 1 30 24 3 21

Hoteluri şi restaurante 3 1 - 1 2 - 1 Transport şi depozitare

5 2 1 8 6 - 2

Tranzacţii şi închirieri 9 1 - 3 8 - 1

Alte 5 1 1 3 11 2 3 Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Dâmboviţa

În conformitate cu evidenţele Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, agenţii economici din teritoriu îşi desfăşoară activitatea în domeniul fabricării pâinii şi a produselor de patiserie, prelucrarea lemnului, fabricarea utilajelor pentru extracţie şi construcţii, extracţia pietrişului, a nisipului, extracţia argilei şi a caolinului, fabricarea produselor din carne, în domeniul producerii energiei electrice, a materialelor de construcţii din beton, producerea de colorant ultramarin, fabricarea vopselelor, lacurilor, cernelii tipografice, fabricarea tuburilor şi profilelor din material plastic, tăierea şi rindeluirea lemnului sau producţia de bolţari, prelucrarea şi conservarea cărnii, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte pentru lucru, a articolelor tehnice şi industriale textile, prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor.

Mai trebuie adăugat că teritoriul Grupului de Acţiune Locală „Valea Ialomiţei” este afectat de restructurare industrială, precum şi de inundaţii şi alunecări de teren fapt certificat prin următoarele documente legislative:

Ordinul Ministrului Economiei şi Finanţelor nr. 1685/ 2007 în cadrul căruia sunt evidenţiate zonele afectate de restructare minieră, între care face parte şi comuna Şotânga;

49

Legea nr. 575/14.11.2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea V, cuprinzând lista unităţilor administrativ-teritoriale afectate de inundaţii (Anexa 5), unde este inclusă şi comuna Şotânga, precum şi lista unităţilor administrativ-teritoriale afectate de alunecări de teren (Anexa 7), unde sunt incluse şi comunele Aninoasa, Doiceşti, Şotânga şi Vulcana-Băi cu un grad de risc ridicat.

2.4 Comerţ şi sector de servicii

Potrivit datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Dâmboviţa, la nivelul anului 2010, situaţia unităţilor active în domneiul comerţului şi serviciilor, în cadrul teritoriului GAL Valea Ialomiţei se prezintă astfel:

Tipuri de

comerţ

Număr % din numărul total

Întreprinderi din sectorul terţiar (servicii)

Număr % din numărul

total Total Teritoriu „Valea Ialomiţei”

Comerţ 130 60,75 Comerţ 130 60,75 Transport şi depozitare 24 11,21 Hoteluri şi restaurante 8 3,74 Tranzacţii şi închirieri 22 10,28 Distribuţia apei şi gestionarea deşeurilor 4 1,87

Servicii

84 39,25

Altele 26 12,15 Total: 214 100% Total: 214 100%


Principalul obiect de activitate al agenţilor economici la nivel de teritoriu este comerţul, în acest domeniu activând un număr de 130 agenţi economici, din totalul de 214 unităţi active în domeniul comerţului şi serviciilor, ce au ca obiect de activitate desfacerea de produse alimentare şi nealimentare, urmat de sectorul construcţii şi industrie.

În ceea ce priveşte serviciile, pe raza comunei îşi desfăşoară activitatea agenţi economici având ca obiect de activitate inginerie şi consultanţă tehnică, întreţinerea şi repararea autovehiculelor, dezvoltarea imobiliară, servicii de curăţenie interioară a clădirilor, recuperarea materialelor reciclabile sortate, transporturile rutiere de mărfuri, activităţi hoteliere şi conexe.

O altă activitate des întâlnită în special în comuna Vulcana-Pandele este prelucrarea răchitei, respectiv împletirea coşurilor de răchită.

După cum se poate observa din informaţiile prezentate mai sus, la nivel de teritoriu predomină comerţul cu amănuntul, acesta fiind practicat de un număr semnificativ de agenţi economici.

3. Servicii pentru populaţie şi infrastructuri medico-sociale

3.1 Echipamente prezente sau accesibilitatea populaţiei la aceste servicii Principalele servicii de sanatate, educatie, recreere etc., care functioneaza pentru populatie si infrastructura medico – sociala existente, coform datelor furnizate de către Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Dâmboviţa, dar şi de către primăriile localităţilor din teritoriul Gal-ului, sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Medical Invatamant Dotari sportive GAL Valea

Ialomitei Spital Medic Dentist Primar Secundar Universitate Teren

de fotbal

Sala de

sport Existenta DA/NU

DA DA DA DA DA NU DA DA

Daca NU, 10 km-

50

indicati distanta in km de la centrul

teritoriului

Targovişte

Medical Invatamant Dotari sportive Comuna Aninoasa Spital Medic Dentist Primar Secundar Universitate

Teren de fotbal

Sala de sport

Existenta DA/NU

NU 4 NU 3 NU NU 2 1

Medical Invatamant Dotari sportive Comuna Doiceşti Spital Medic Dentist Primar Secundar Universitate

Teren de fotbal

Sala de sport

Existenta DA/NU

NU 2 1 1 NU NU 2 2

Medical Invatamant Dotari sportive Comuna Pietrari Spital Medic Dentist Primar Secundar Universitate

Teren de fotbal

Sala de sport

Existenta DA/NU

NU 1 NU 1 NU NU NU NU

Medical Invatamant Dotari sportive Comuna Şotânga Spital Medic Dentist Primar Secundar Universitate

Teren de fotbal

Sala de sport

Existenta DA/NU

NU 2 1 1 NU NU 3 1

Medical Invatamant Dotari sportive Comuna Voineşti Spital Medic Dentist Primar Secundar Universitate

Teren de fotbal

Sala de sport

Existenta DA/NU

DA 7 3 3 1 NU 4 NU

Medical Invatamant Dotari sportive Comuna Vulcana-

Băi Spital Medic Dentist Primar Secundar Universitate Teren de

fotbal Sala de sport

Existenta DA/NU

NU 2 1 2 NU NU 2 1

Medical Invatamant Dotari sportive Comuna Vulcana-Pandele Spital Medic Dentist Primar Secundar Universitate

Teren de fotbal

Sala de sport

Existenta DA/NU

NU NU NU 1 NU NU 4 1

Comentarii privind serviciile si infrastructurile medico-sociale Accesul populatiei catre serviciile de baza si infrastructurile medico – sociale (spitale, transporturile colective, invatamant secundar, universitate, serviciile sportive si de relaxare ), se face cu ajutorul cailor de comunicatie rutiere ce traverseaza teritoriul, dar si cu sprijinul nemijlocit al serviciilor private de transport calatori, toate localitatile componente beneficiind de acestea. Teritoriul reprezentat de parteneriatul public-privat „Grupul de Actiune Locala „Valea Ialomţei„ beneficiaza de servicii si echipamente pentru populatia localitatilor componente, precum si de infrastructuri medico-sanitare, sportive si de recreere, dupa cum urmeaza:

Servicii si echipamente medico-sanitare: 17 medici in sistem public si cabinete medicale individuale; 6 cabinete stomatologice; 1 spital, dar care insa nu dispune de toate specialitatile.

Servicii si echipamente educationale : Invatamant primar – existent in toate localitatile componente din teritoriu;

51

Invatamant secundar – existent in localitatea Voineşti; Invatamant superior – nu exista in teritoriul reprezentat de GAL Valea Ialomiţeii;

Servicii si echipamente sportive si recreative : Terenuri de fotbal exista in aproape toate localitatile, atit in incinta scolilor, cat si in afara

acestora; Sali de sport – unele in incinta scolilor;

Învăţământul în teritoriul „Valea Ialomiţei”

Infrastructura de învăţământ este prezentă în toate comunele din teritoriul Grupului de Acţiune Locală Valea Ialomiţei. Până în prezent au fost create condiţii pentru buna funcţionare a şcolilor şi grădiniţelor din teritoriul Grupului de Acţiune Locală. Astfel, au fost amenajate săli de informatică în şcolile din teritoriu, dotate cu calculatoare noi şi soft-urile necesare, laptop-uri, videoproiectoare şi ecrane de proiecţie. Majoritatea unităţilor de învăţământ beneficiază de mobilier nou, încălzire în sistem centralizat, grupuri sanitare interioare. Unităţile de învăţământ dispun de cabinete şi biblioteci şcolare, laboratoare dotate cu aparatură de practică şcolară şi săli de gimnastică. Şcolile sunt racordate atât la reţelele de utilităţi, cât şi la reţeaua de Internet. În cadrul teritoriului, din anul şcolar 2009-2010, funcţionează prima grădiniţă cu program prelungit din mediul rural, în localitatea Aninoasa. Sediul grădiniţei a fost amenajat în clădirea Centrului Cultural Aninoasa unde funcţionează şi o grupă de preşcolari cu program prelungit. Copiii beneficiază de o masă caldă, dotări la înalte standarde de calitate, de instruire asigurată de cadre didactice specializate şi de un spaţiu de joacă modern. Teritoriul dispune de terenuri de sport bine amenajate pe lângă şcolile generale, precum şi de baze sportive, în comuna Doiceşti existând un teren de fotbal omologat, cu tribune din beton, vestiare moderne, pistă de atletism, iar în comuna Şotânga este înfiinţată o Academie de Fotbal.

Asistenţa socială în teritoriul „Valea Ialomiţei”

În teritoriu nu existǎ centre de tip familial, centre de plasament, centre pentru recuperarea persoanelor cu nevoi speciale, servicii de asistenţǎ socialǎ pentru copii şi bǎtrâni. Existǎ doar servicii sociale cu caracter primar oferite de Primǎrii. Pe raza teritoriului administrativ al Grupului de Acţiune Locală nu sunt înregistrate ONG-uri active în domeniul asistenţei sociale. La nivelul celor 7 comune nu au fost înregistrate cazuri de violenţǎ domesticǎ.

În satul Şotânga, comuna Şotânga, există zone cu populaţie de romi şi cu populaţie sărăcită, cu un nivel de trai extrem de scăzut, lipsite de resurse materiale, zone care necesită asistenţă socială şi sprijin logistic în vederea reabilitării.

O problematică specifică existentă în teritoriu o reprezintă creşterea numărului de şomeri neindemnizaţi, cu atât mai pregnant în contextul economic de criză.

4. Activităţi sociale şi instituţii locale

Instituţiile locale existente în teritoriul „Valea Ialomiţei” sunt distribuite astfel:

În comuna Aninoasa: Primăria Aninoasa, Biblioteca comunală, Poşta locală, Postul local de poliţie, Şcoala

generală Aninoasa, Cămin cultural Aninoasa, Centrul Cultural Aninoasa, Grădiniţa Aninoasa, Sala de sport, Biserica Aninoasa, Şcoala generală Viforâta, Cămin cultural Viforâta, Grădiniţa Viforâta, Biserica Viforâta, Mănăstirea Viforâta, Mânăstirea Dealu, Şcoala generală Săteni, Cămin cultural Săteni, Grădiniţa Sateni, Biserica Săteni.

52

În comuna Doiceşti: Consiliul Local al comunei Doiceşti, Şcoala nr. 1, (clasele I-IV), Şcoala nr. 2, (clasele I-

IV), Şcoala nr. 3, (clasele I-VIII), Grădiniţa nr. 1, Grădiniţa nr. 2, Grădiniţa nr. 3, Biblioteca comunală, Parcul Mateiaş Brâncoveanu, Dispensarul Medical Grupat, Cabinet stomatologic, Farmacia Starpharm, Asociaţia Sportivă Doiceşti, Postul de Poliţie Doiceşti.

În comuna Pietrari: Primăria şi Consiliul Local al comunei Pietrari, Grădiniţele din satele Pietrari, Şipot şi

Valea, Şcoala generală cu din satul Pietrari, Căminul cultural din satul Pietrari, Biserica ,,Sf. Ioan”, Cabinet medical uman, Farmacie umană, Asociaţia producătorilor agricoli ,,Fructul de Pietrari”.

În comuna Şotânga:

Primăria şi Consiliul Local Şotânga, Şcoala „Prof. Ilie Popescu” Şotânga, Şcoala nr. 2 Şotânga, Şcoala Teiş, Grădiniţa nr. 1 Şotânga, Grădiniţa nr. 2 Şotânga, Grădiniţa Teiş, Căminul Cultural şi Biblioteca Şotânga, Căminul Cultural şi Biblioteca Teiş, Dispensarul uman Şotânga, Dispensarul uman Teiş, Farmacia „Speranţa” Şotânga, Farmacia „Village Farm” Şotânga, Postul de poliţie Şotânga, CEC Bank Şotânga, Casa de Ajutor Reciproc, Oficiul poştal Şotânga.

În comuna Voineşti:

Primăria şi Consiliul Local al comunei Voineşti, Grădiniţele din satele Voineşti, Onceşti, Gemenea – Brătuleşti, Izvoarele, Manga, Şcoala cu cls. I-IV din satele Gemenea - Brătuleşti şi Izvoarele, Şcoala cu clasele I-VIII din satele Gemenea - Brătuleşti, Voinesti şi Izvoarele, Liceul tehnologic Voineşti - sat Voineşti, Spitalul rural Voineşti, Cămine culturale, Serviciul de ambulanţă, Dispensarul uman, Cabinete medicale umane, Staţiunea de cercetare pomicolă Voineşti, Asociaţia pomicultorilor Dâmboviţeni.

În comuna Vulcana-Băi:

Primăria comunei Vulcana-Băi, Grădiniţa de copii Vulcana-Băi Şcoala „Ion MAREŞ” Vulcana-Băi, Şcoala cu clasele I – VIII Vulcana de Sus, Grădiniţa de copii Vulcana de Sus, Biblioteca publică comunală "Grigore ALEXANDRESCU" , Căminul Cultural „Ion Heliade RĂDULESCU” din satul Vulcana de Sus şi Căminul Cultural „Ion MINULESCU” din satul Vulcana-Băi, Biserica „Adormirea Maicii Domnului” – în satul Vulcana-Băi, Biserica „Sfinţii Trei Ierarhi” – în satul Vulcana de Sus, Centrul Ecumenic Internaţional, în cadrul căruia există o biserică ortodoxă ce poartă hramul “Sfântul Ioan Botezătorul”, o sinagogă mozaică şi o moschee islamică, Mănăstirea BUNEA, Dispensarul veterinar, Dispensarul Comunal Uman, Asociaţia comunală "Cultul Eroilor", Asociaţia Comunelor din România.

În comuna Vulcana Pandele:

Primăria comunei Vulcana Pandele, Şcoala cu clasele I – VIII Vulcana Pandele, Şcoala cu clasele I – VIII Gura Vulcanei, Grădiniţa Vulcana Pandele, Grădiniţa Gura Vulcanei, Biblioteca comunală, Căminul cultural, Biserica Sf. Gheorghe Vulcana Pandele, Biserica Sf. Nicolae Gura Vulcanei, Postul de Poliţie, Dispensarul medical uman, Dispensarul veterinar, Ghişeul poştal Vulcana Pandele.

4.1 Parteneriate interne şi internaţionale Apropierea de Uniunea Europeană s-a realizat la 22 iulie 2002 prin înfrăţirea comunei Aninoasa cu localitatea Solarino din Italia. La aceastǎ datǎ, a fost inauguratǎ, în prezenţa oaspeţilor italieni, o stradǎ nou modernizatǎ ce face legǎtura dintre Mănăstirile Dealu şi Viforâta şi care poartǎ

53

numele “Via Solarino”. Protocolul de Înfrǎţire prevede schimburi culturale între cele douǎ localitǎţi. De asemenea, comuna Vulcana-Pandele este înfrăţită cu localitatea Atouguia-Ourem, din Portugalia, în scopul realizării de schimburi culturale iar comuna Pietrari este înfrăţită cu Comuna Limni din Grecia, pentru schimburi de experienţă în domeniul adminsitraţiei publice locale şi dezvoltării locale. Toate comunele componente ale GAL, sunt membre ale Asociaţia Comunelor din România-AcoR, care este o organizaţie neguvernamentală şi apolitică înfiinţată cu scopul de a reprezenta interesele autorităţilor administraţiei publice locale de la nivel de comună în relaţiile cu instituţiile centrale, organismele europene şi internaţionale. Majoritatea comunelor, cu excepţia comunei Pietrari, fac parte din Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară “Apa Damboviţa” care este formată din 27 de oraşe şi comune reprezentate prin primarii localităţilor respective, înfiinţată în conformitate cu prevederile O.G. nr. 26/2000 şi Legea nr. 215/2001. Obiectul de activitate al asociaţiei îl reprezintă reglementarea, înfiinţarea, organizarea, exploatarea, monitorizarea şi gestionarea în comun a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare pe raza componentă a unităţilor administrativ-teritoriale membre, precum şi realizarea în comun a unor proiecte de investiţii publice de interes zonal sau regional. De asemenea, toate comunele fac parte din Asociaţia privind „Reabilitarea Colectării, Transportului, Depozitării, Prelucrării Deşeurilor Solide în Judeţul Dâmboviţa” – având ca obiect de activitate instituirea unor servicii de colectare transport şi depozitare a deşeurilor produse prin grija unor operatori calificaţi, protejarea mediului şi sănătăţii umane în judeţul Dâmboviţa şi în judeţele înconjurătoare, care sunt afectate de contaminarea apei şi a solului, cauzate de practicile inadecvate folosite în prezent pentru deşeuri, îmbunătăţirea peisajelor din judeţ, conducând astfel la îmbunătăţirea confortului populaţiei şi la ajustarea creării unei arii atractive pentru turism, reducerea volumului deşeurilor depozitate în folosul resurselor, prin introducerea sortării şi reciclării deşeurilor menajere, obţinerea unor venituri ca surse a bugetelor locale din reciclarea unei părti a deşeurilor (plastic, hârtie, sticlă, metal, etc.). Majoritatea teritoriului face parte din Asociaţia de dezvoltare intercomunitară “Civitas Târgovişte”, asociaţie constituită în scopul realizǎrii în comun a unor proiecte de dezvoltare în interes zonal sau regional ori furnizǎrii în comun a unor servicii publice locale de calitate si eficiente. 5. Bilanţul politicilor întreprinse în teritoriu Autorităţile publice locale care alcătuiesc Grupul de Acţiune Locală „Valea Ialomiţei” au o experienţă vastă în elaborarea şi implementarea proiectelor cu finanţare europeană şi naţională, dar şi a celor finanţate prin Banca Mondială. Au fost derulate proiecte în vederea dezvoltării infrastructurii rutiere, proiecte pentru realizarea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare, dezvoltarea infrastructurii culturale şi educaţionale, proiecte în vederea executării unor lucrări pentru protecţia mediului, cum ar fi apărări de mal ale pârâurilor din teritoriu. Proiectele realizate şi în curs de realizare cu finanţări alocate prin: Programul Phare „Împreună vom reuşi”, pentru proiectele:

„Extindere Şcoala nr. 2 Şotânga şi Grădiniţa nr. 2 Şotânga” – proiect ce a cuprins realizarea unor lucrări de extindere corp clădire şcoală şi construirea unei clădiri pentru desfăşurarea activităţilor pentru noua gadiniţă;

Programul Sapard: „Alimentare cu apă potabilă comuna Şotânga, judeţ Dâmboviţa, extindere şi

modernizare” - respectiv modernizarea sistemului de alimentare cu apă potabilă a comunei Şotânga, prin schimbarea reţelei de distribuţie, fiind astfel creată o reţea

54

de alimentare cu apă în lungime totală de 26.623 m, dintre care 6000 m reprezintă lungimea reţelei de aducţiune;

“Extindere reţele canalizare şi staţie epurare – comuna Doiceşti, judeţul Dâmboviţa”;

„Extindere alimentare cu apă în comuna Aninoasa, judeţ Damboviţa” prin care s-a realizat o reţea de distribuţie ce asigurǎ transportul apei pentru satele Aninoasa şi Viforâta cu o lungime de 28,292 Km;

Alimentarea cu apă, în comuna Voineşti, prin construirea a 27 km de reţea de alimentare cu apă şi a două bazine de capacitate 300 mc în satul Gemenea – Brătuleşti şi 200 mc în satul Izvoarele;

Modernizare a 7 km de drumuri de interes local din comuna Vulcana-Băi. Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală:

„Extindere reţele de canalizare, reabilitare drumuri locale, modernizare sediu Primărie, înfiinţare centru de zi pentru copii în comuna Şotânga, judeţ Dâmboviţa”

„Modernizare drumuri de interes local în sat Aninoasa, sat Viforâta şi Sat Săteni comuna Aninoasa, judeţul Dâmboviţa; extindere reţele de canalizare sat Aninoasa, sat Viforâta, comuna Aninoasa, judeţul Dâmboviţa; extindere reţele de apă Sat Aninoasa, comuna Aninoasa, judeţul Dâmboviţa; centru de zi-Aninoasa; conservarea specificului local şi a moştenirii culturale în comuna Aninoasa, judeţul Dâmboviţa”

„Refacerea şi modernizarea infrastructurii afectate de inundaţiile din anul 2010 de pe raza comunei Pietrari judeul Dâmboviţa” (proiect selectat spre finanţare pe Măsura 322 d -„Investiţii privind lucrări de refacere şi modernizare a infrastructurii rutiere afectate de inundaţii în anul 2010”)

- Programul Operational Regional: „Reabilitarea, restaurarea şi valorificarea turistică a Bisericii din lemn DUMINICA

TUTUROR SFINILOR, SF. IOAN, modernizarea şi crearea infrastructurii şi a utilităţilor conexe, comuna Voineşti, judeţul Dâmboviţa” (proiectul este in curs de semnare a contractului de finanţare, fiind depus in cadrul, Axei prioritara 5 – Dezvoltarea durabila si promovarea turismului, Domeniul major de interventie 5.1 – Restaurarea si valorificarea durabila a patrimoniului cultural, precum si crearea/ modernizarea infrastructurilor conexe)

Banca Mondială: „Apărare de mal pe pârâul Vâlceaua, comuna Şotânga, judeţ Damboviţa”; „Biblioteca – mediator de informaţii” – proiect al cărui obiectiv a constat în

reabilitarea şi modernizarea bibliotecii Şotânga şi achiziţionarea de carte pentru completarea fondului de carte existent;

„Căminul cultural Şotânga – centru comunitar de acces la tradiţie şi cultură” – proiect al cărui obiectiv a constat în dotarea cu mobilier, aparatură de sonorizare şi videoproiecţie a Căminului Cultural Şotânga;

„Calculatorul prietenul meu” – proiect în cadrul căruia s-a realizat dotarea unui laborator de informatică din cadrul Şcolii nr. 2 Şotânga, cu calculatoare, tablă magnetică, flipchart şi reabilitarea sălii de clasă;

„Prichindel şi voinicel” - dotarea sălilor de clasă de la Gradiniţa Şotânga cu mobilier preşcolar;

„Căminul cultural – unitate culturală şi diversitate” - reabilitarea şi modernizarea căminului cultural Teiş şi a Bibliotecii, prin achiziţionarea echipamentului de sonorizare pentru căminul cultural şi a unui sistem informatic şi a mobilierului pentru bibliotecă;

- Administraţia Fondului de Mediu: Amenajarea şi Regularizarea Pârâului Râu Alb, în comuna Pietrari.

Compania Naţională de Investiţii: Salǎ de sport multifuncţională cu 150 de locuri, în comuna Aninoasa; Construcţia a 3 blocuri de locuinţe ANL în comuna Aninoasa; Construcţie sală de sport în comuna Doiceşti;

55

Construcţie sală de sport în comuna Şotânga. OG 7/2006:

Realizare reţea de canalizare în sat Viforâta, comuna Aninoasa; Realizare reţele de canalizare sat Teiş, comuna Şotânga; Extinderea reţelei de canalizare în comuna Doiceşti; Realizarea reţelei de alimentare cu apă potabilă în sat Săteni, comuna Aninoasa; Realizare bază sportivă multifuncţională în comunele Şotânga, Aninoasa şi

Doiceşti; Realizarea reţelei de canalizare şi a staţiei de epurare în comuna Vulcana-Pandele -

Proiectul vizează realizarea unui sistem de canalizare pe o lungime de 3050 ml , care se va racorda la o staţie nouă de epurare biologică , montată în apropierea râului Ialomiţa. Proiectul va deservi 2000 locuitori;

Construcţia unei baze sportive în satul Gura Vulcanei – proiect ce vizează construirea unei baze sportive în satul Gura Vulcanei , cuprinzând teren de fotbal omologabil, pistă de atletism, pistă săritură în lungime, vestiare , tribune, împrejmuire

Construcţie poduri în comuna Pietrari (podul din satul Şipot, care face legătura între comuna Pietrari cu satul Vulcana de Sus din comuna Vulcana-Băi);

Construire pod peste pârâul Râu Alb, pe DC 121, în comuna Voineşti; Construirea de poduri şi podeţe în comuna Vulcana-Băi.

Alte fonduri guvernamentale: Construire şi amenajare grup sanitar şcoalǎ Viforâta şi şcoală Săteni, în comuna

Aninoasa; Reabilitarea şcolilor Aninoasa, Viforâta şi Săteni, a grădiniţei din satul Viforâta,

realizarea încălzirii termice în sistem centralizat în cele 3 unităţi şcolare, dar şi în grădiniţele Viforâta şi Aninoasa;

Reabilitarea şcolilor si gradiniţelor din comuna Şotânga; Modernizarea şi extinderea Grădiniţei nr. 2 din comuna Doiceşti; Amenajarea de spaţii verzi în comuna Doiceşti; Asfaltarea Străzii Poştei în comuna Vulcana Pandele – lungimea totală – 750m; Asfaltarea Străzilor Malului şi Abramescu 1,624 m; Construire sediu Primărie Pietrari;

Toate aceste proiecte au fost realizate, unele sunt în curs de implementare, atât din sursele de finanţare menţionate, dar şi cu contribuţii financiare de la bugetul local. De asemenea, prin bugetul local au fost realizate următoarele proiecte:

Modernizarea drumurilor comunale Liniei şi Bisericii în comuna Vulcana Pandele – lungimea totală a celor două drumuri însumând 1.068 m;

Înfiinţarea Centrului cultural Aninoasa, Modernizarea faţadei Primăriei, Extinderea reţelei de distribuţie a gazelor naturale, Monitorizarea comunei cu sistem electronic de supraveghere video, Realizarea unui spaţiu de joacă;

Modernizarea si extinderea reţelei de iluminat public în comuna Vulcana Pandele; Construire sediu Primărie, Reabilitare şi amenajare Casă de Cultură în comuna

Doiceşti Reabilitare sanţuri stradale comuna Şotânga; Regularizare pârâu Vulcana, Glod; Modernizarea si extinderea reţelei de iluminat public în comuna Şotânga; Modernizare centru civic comuna Şotânga; Realizare sanţuri pluviale comuna Şotânga Asfalatare DC 121 (1,3km) în comuna Voineşti; Amenajarea de locuri de joacă pentru copii în comunele Aninoasa, Doiceşti,

Pietrari, Vulcana-Pandele, Vulcana-Băi, Voineşti; Asfaltarea a 1 km de drum in satul Valea, comuna Pietrari.

56

6. Elemente complementare privind prezentarea teritoriului

6.1 Fondul de locuinţe şi echiparea tehnico-edilitară An de referinţă Denumire indicator

2008

2009

2010

TOTAL TERITORIU „VALEA IALOMIŢEI” Locuinţe existente - total - număr 12732 12875 12980 Locuinţe în proprietate majoritară de stat - număr 130 141 174 Locuinţe în proprietate majoritar privată – număr 12599 12734 12906 Suprafaţa locuibilă - total mp 530557 548450 556740 Suprafaţa locuibilă - prop. majoritară de stat- mp 98162 101026 102897 Suprafaţa locuibilă - prop.majoritar privată - mp 527004 542486 451342 Lungime simplă a reţelei de distribuţie a apei potabile - km 125,18 138,58 145,18 Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor total-mii mc 339 417 553 Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor -uz casnic- mii mc

301 409 464

Lungimea simplă a reţelei de canalizare - km 13,8 31,6 31,6 Lung. simplă a conductei de distribuţie a gazelor naturale - km 127,72 132,72 133,42 Gaze naturale distribuite total- mii mc 21086 18904 20021 Gaze naturale distribuite-uz casnic- mii mc 4888 5083 5491

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Dâmboviţa Aşa cum rezultă din tabelul de mai sus, în intervalul 2008-2010, se observă, la nivelul întregului teritoriu, o creştere a numărului de locuinţe în proprietate privată, dar şi de stat. În ceea ce priveşte reţelele de alimentare cu apă şi a celei de canalizare, acestea se găsesc distribuite pe o lungime mai mare în întreg teritoriul în anul 2010, comparativ cu anul 2006. Astfel, lungimea reţelei de alimentare cu apă este mai mare cu 20 km în anul 2010, în timp ce lungimea reţelei de canalizare este mai mare cu 17,8 km în anul 2010. Lungimea totală a reţelei de alimentare cu gaze naturale este de asemenea mai mare cu 5,7 km. Cu toate acestea, pentru ca toţi locuitorii teritoriului sǎ beneficieze de servicii de apă şi canalizare a apelor menajere, trebuie să se deruleze lucrări de extindere a acestor reţele astfel încât acestea să acopere întreg teritoriul. Acelaşi lucru trebuie să se întâmple şi cu reţeaua de alimentare cu gaze naturale care va trebui să suporte lucrări de extindere pentru a ajunge să deservească întreg teritoriul Grupului de Acţiune Locală. De asemenea, reţeaua de distribuţie a energiei electrice acoperă întreg teritoriul, toate locuinţele fiind racordate la reţeaua de distribuţie a energiei electrice. Teritoriul administrativ al Grupului de Acţiune Locală beneficiază, de asemenea, de reţea de telefonie fixă şi mobilă, cablu TV şi internet. Situaţia construcţiilor în teritoriul „Valea Ialomiţei” la nivelul anului 2010 se prezintă după cum urmează: An de referinţă Denumire indicator

2008

număr

2009

număr

2010

număr TOTAL TERITORIU „VALEA IALOMIŢEI”

Locuinţe terminate – total, din care: 118 186 132 Locuinţe terminate din fonduri publice 11 33

57

Locuinţe terminate din fonduri private (ale populaţiei) 118 175 100 Autorizaţii de construcţii eliberate pentru clădiri rezidenţial (exclusiv pentru colectivităţi)

241 170 124

Autorizaţii de construire eliberate pentru alte clădiri - nr 21 8 17 Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Dâmboviţa

Comuna Aninoasa este printre primele localitǎţi rurale în care, din surse atrase şi din fonduri proprii, au fost construite 3 blocuri de locuinţe tip ANL cu 33 spaţii de locuit (21 apartamente cu 2 camere şi 12 garsoniere) destinate tinerilor comunei. Fondul de locuinţe al comunei are un trend ascendent, localitatea prezentând o atracţie deosebitǎ pentru construirea de cartiere rezidenţiale.

PARTEA A II-A: ANALIZA SWOT

TERITORIUL (caracteristici geografice – izolare – deservire – infrastructuri) (centre de interes –patrimoniu –cultură – mediu înconjurător)

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE legătura directă a teritoriului cu municipiile Bucureşti şi Târgovişte

prin intermediul DN71; accesul teritoriului cu judeţul Argeş prin DN72A, cu trecere prin

municipiul Târgovişte; existenţa căii ferate Bucureşti-Târgovişte-Pietroşiţa care asigură

legătura rapidă a teritoriului cu municipiile Târgovişte şi Bucureşti la sud, iar la nord cu oraşul Pucioasa-staţiune balneoclimaterică de interes naţional;

existenţa a numeroasele monumente istorice în teritoriul „Valea Ialomiţei”, atât de importanţă naţională, cât şi de importanţă locală;

infrastructura rutieră în curs de reabilitare; apropierea de complexul muzeal „Curtea Domnească” din Târgovişte

ce oferă posibilitatea includerii monumentelor istorice din teritoriu într-un traseu turistic comun;

infrastructura culturală bine dezvoltată în teritoriu, prin existenţa a 7 aşezăminte culturale, existenţa ansamblurilor folclorice, 7 biblioteci publice şi două muzee;

fond de carte dezvoltat în bibliotecile publice din teritoriu, beneficiind de unităţi atât de beletristică, cât şi din domeniile ştiinţific, ştiinţe sociale şi altele;

flux mare de vizitatori ai Muzeelor în intervalul 2006-2008, cu un număr de 34640, 32810, respectiv 18890 vizitatori;

existenţa de săli de sport multifuncţionale în teritoriu; organizare anuală a evenimentelor culturale în teritoriu, respectiv

Festivalul naţional al primarilor artişti din România, Rural film fest, Concursul literar “ Constantin Manolescu”, Etno Junior fest, Sărbătoarea dovleacului, „În sat la Aninoasa”,„Suflete comori pentru

starea degradată a infrastructurii rutiere pe teritoriul „Valea Ialomiţei”;

reţelele de alimentare cu apă şi canalizare nu acoperă întreg teritoriul;

nu toate locuinţele sunt racordate la reţelele de alimentare cu apă şi canalizare, acolo unde acestea există;

defrişări necontrolate ce generează apariţia alunecǎrilor de teren în teritoriu;

neutilizarea potenţialului de energie solară sau eoliană în perioadele favorabile meteorologic;

slaba protecţie şi punerea în valoare a patrimoniului cultural şi natural local;

existenţa poluării în partea de Est a teritoriului, cauzată de existenţa unităţilor industriale, dar şi de agenţii economici din municipiul Târgovişte, limitrof teritoriului;

poluarea solului prin utilizarea pe scară largă a latrinelor vidanjabile şi deversarea dejecţiilor animale direct pe sol;

poluarea solului prin existenţa depozitelor cenuşei de termocentrală în partea de est a teritoriului;

nivel foarte scăzut de utilizare a energiei din surse regenerabile; număr redus de spaţii verzi şi locuri de joacă amenajate; defrişarea necontrolată în teritoriu, contribuie la apariţia

fenomenului de erodare a solului şi inundaţiilor; colectarea neselectivă a deşeurilor; slaba educaţie a locuitorilor în domeniul protecţiei mediului; colmatarea vâlcelelor locale cu risc de inundaţii în perioadele cu

precipitaţii abundente;

58

sărbători” şi Nopţile de poezie; relieful permite o dezvoltare echilibrată a sectorului agricol:

pomicultură, creşterea animalelor, producţie vegetală; climat bland, cu frecvenţă redusă a fenomenelor meteo extreme; vegetaţie bogată şi diversă, păşuni şi fâneţe naturale, existenţa

fondului forestier important; existenţa unei flore spontane valoroasă din punct de vedere

farmaceutic în partea de Vest a teritoriului; existenţa resurselor de ape minerale binefăcătoare pentru sănătate pe

terioriul GAL-ului în zona Vulcana-Băi, recunoscute la nivel internaţional;

existenţa zăcămintelor de petrol pe teritoriul GAL-ului; faună bogată a teritoriului, inclusiv existenţa pârşului de alun

(muscardinus avellanarius), specie de interes comunitar, protejată conform OUG nr. 57/2007;

construcţia blocurilor de locuinţe tip ANL; ritm ascendent de construire clădiri rezidenţiale în teritoriu; existenţa reţelelor de utilităţi în teritoriu: apă potabilă, canalizare,

distribuţie a gazelor naturale, energie electrică, telefonie digitală, cablu, TV, retea internet;

reţelele de alimentare cu apă, alimentare cu gaze naturale şi cea de distribuţie a energiei electrice deservesc întreg teritoriul;

toate locuinţele din teritoriu sunt racordate la reţeaua de distribuţie a energiei electrice, iluminatul stradal fiind modernizat, ecologic şi asigurat pe întreg teritoriul prin corpuri de iluminat;

eliminarea poluării cauzate de deşeuri ca urmare a implementării proiectului "Reabilitarea Colectării, Transportului, Tratării şi Depozitării Controlate a Deşeurilor Solide în Judeţul Dâmboviţa", finanţat din fonduri ISPA, în cadrul căruia s-a realizat ecologizarea gropii de gunoi existente în teritoriu ;

reţea hidrografică bogată, dominată de râul Ialomiţa, care se pot constitui în surse de apă pentru irigaţii, piscicultură sau organizarea zonelor de agrement;

obţinerea finanţarilor necesare amenajării cursurilor de apă cu

practicile agricole tradiţionale, importante pentru conservarea biodiversităţii, necesită un volum mare de muncă fizică şi nu garantează viabilitatea economică a fermei;

lipsa preocupărilor pentru revigorarea meşteşugurilor tradiţionale; slaba preocupare pentru conservarea tradiţiilor folclorice ale

teritoriului; potenţial natural şi antropic al teritoriului insuficient valorificat; suspendarea organizării, în comuna Voineşti, Festivalului Mărului,

eveniment cu tradiţie recunoscut la nivel naţional;

59

potenţial ridicat de producere a unor acţiuni distructive asupra terenurilor şi construcţiilor din intravilan;

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI învecinarea teritoriului „Valea Ialomiţei” cu municipiul Târgovişte-

veche cetate de scaun a Ţării Româneşti şi staţiunea balneoclimaterică Pucioasa;

apropierea de Parcul Natural Bucegi, declarat arie protejata de interes naţional, dar şi de siturile Bugeci şi Leaota declarate situri de intres comuniatr Natura 2000;

existenţa fondurilor europene şi guvernamentale pentru dezvoltare locală pentru dezvoltarea infrastructurii;

existenţa oportunităţilor de finanţare pentru promovarea turismului şi conservării moştenirii culturale locale;

crearea de noi locuri de muncă în contextul implementării proiectelor cu finanţare europeană sau naţională;

contextul legislativ (directivele europene transpuse în legislaţia naţională) susţine eforturile Administraţiilor Publice Locale, privind extinderea şi modernizarea serviciilor publice de alimentare cu apă, canalizare şi epurare a apelor uzate;

potenţial de a îmbunătăţi conservarea biodiversităţii în cadrul fermelor prin intermediul instruirii şi a serviciilor de consiliere;

potenţial de creştere a suprafeţei de pădure prin măsuri de împădurire;

procedurile de implementare a proiectelor finanţate din fonduri comunitare sunt complicate şi necesită un volum documentar de anvergură;

reducerea investiţiilor publice în infrastructură ca urmare a crizei economico-financiare;

scăderea ritmului de racordare la reţelele publice de utilităţi în contextul crizei economice actuale;

risc permanent de degradare a factorilor de mediu, ca urmare a reţelei insuficiente de canalizare;

defrişarea abuzivă a fondului forestier; alunecări de teren; creşterea frecvenţei şi a duratei fenomenelor meteo-extreme, cu

consecinţe precum: alunecări de teren, inundaţii, etc., ca urmare a schimbărilor climatice;

creşterea duratei perioadelor de secetă pedologică, urmare schimbărilor climatice (fenomenul de deşertificare);

POPULAŢIA (demografie – populaţia activă – îmbătrânire – nivel de instruire – cunoştinţe şi competenţe specifice teritoriului)

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE trend demografic ascendent în teritoriul „Valea Ialomiţei”; trend ascendent al stabilirilor cu domiciliul în localitate; valori mai mici ale plecărilor cu domiciliul din localitate, comparativ

cu cele ale stabilirilor în localitate; lipsa fenomenului de migraţie a personalului de specialitate din

diferite domenii de activitate (educaţie, sănătate,culte etc) teritoriul fiind limitrof municipiului Târgovişte;

forţă de muncă disponibilă;

sold natural constant negativ în intervalul 2002-2010; tendinţa de îmbătrânire a populaţiei, la nivelul anului 2010 populaţia

de peste 60 de ani fiind semnificativ mai mare comparativ cu cea din segmentul de vârstă 0-20 ani;

lipsă personal local specializat în turism, domeniu care poate fi valorificat pentru dezvoltarea economică reală a zonei;

60

trend descendent al ratei şomajului în intervalul 2002-2010; OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

existenţa finanţărilor în domeniul resurselor umane (POS DRU); reducerea şomajului prin adaptarea învăţământului şi instruirii

profesionale la necesităţile pieţei muncii; corelarea formelor de specializare cu necesităţile pieţei muncii

respectiv cu structura meseriilor şi specializărilor impuse de implementarea de noi tehnologii în industrie şi servicii;

creşterea ponderii populaţiei cu studii superioare în teritoriu, având în vedere posibilităţile de studiu oferite de Universitatea Valahia din Târgovişte, teritoriul fiind limitrof municipiului Târgovişte;

migraţia populaţiei tinere şi mature; riscul deprofesionalizării; creştere a indicelui de îmbătrânire demografică; scăderea nivelului de trai prin diminuarea resurselor de muncă;

ACTIVITĂŢI ECONOMICE (primar – secundar terţiar – servicii – turism)

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

suprafaţa mai mare a suprafeţelor agricole productive, comparativ cu suprafaţa totală a terenurilor neproductive;

existenţa păşunilor, fâneţelor, a livezilor, culturilor de viţă de vie şi pădurilor în teritoriu;

existenţa unor bazine pomicole insemnate şi recunoscute la nivel naţional şi internaţional, în special pentru soiurile de măr rezultate din activitatea de cercetare – Frumosul de Voineşti;

retrocedarea aproape în totalitate a terenurilor agricole; clasificarea judeţului Dâmboviţa, în cadrul Planului de Dezvoltare

Regională a regiunii Sud-Muntenia, pe locul I la producţia culturilor de cartofi şi legume, locul II la producţia de ovăz, locul III la producţia de fasole şi locul IV la producţia de porumb şi locul II la producţia de fructe;

practicarea apiculturii în teritoriu; existenţa unităţilor industriale în teritoriu şi practicarea industriilor

prelucrătoare, precum industria lemnului, procesare carne şi panificaţie;

existenţa agenţilor economici având ca obiect de activitate colectarea,

o foarte slaba reprezentare a exploataţiilor sau asociaţiilor agricole în teritoriu;

existenţa terenurilor fărâmiţate ce nu permit practicarea unei agriculturi performante în teritoriu;

fragmentarea proprietăţii terenurilor menţine exploataţiile agricole mici, aflate în proprietatea agricultorilor de/peste vârsta pensionării;

activităţi zootehnice în scadere şi neperformante; parc de tractoare şi maşini agricole insuficient, depăşit fizic şi moral; teritoriul Grupului de Acţiune Locală „Valea Ialomiţei” este afectat

de restructurare industrială; lipsa posibilităţii de valorificare a produselor locale la preţuri

atractive; interes scăzut pentru practicarea agriculturii ecologice; slaba reprezentare a agentilor economici în domeniul producţiei

industriale ; grupurile de producători sunt aproape inexistente; scăderea atractivităţii pentru practicarea agriculturii şi creşterii

animalelor ca urmare a diminuării subvenţiilor acordate de stat;

61

tratarea şi eliminarea deşeurilor şi activităţi de recuperare a materialelor reciclabile în teritoriu;

activitatea de comerţ dezvoltată în întreg teritoriul; prelucrarea răchitei, respectiv împletirea coşurilor de răchită; infrastructura de turism dezvoltată în teritoriu prin existenţa unui hotel,

a trei pensiuni, un complex turistic şi Casa Brâncovenească; posibilităţi crescute de dezvoltare a formelor de turism de tip agro şi

eco în gospodăriile proprii ale populaţiei;

practicarea agriculturii, în mod preponderent, de către populaţia îmbătrânită;

slaba productivitate şi calitate a producţiei agricole; practicarea agriculturii de subzistenţă şi neperformante, prin

utilizarea seminţelor neselecţionate, utilizarea insuficientă şi ineficientă a resurselor disponibile, lipsa personalului instruit pentru practicarea unei agriculturi moderne, lipsa sau insuficienţa cunoştinţelor manageriale şi de marketing, precum şi de infrastructura tehnică inadecvată;

slaba diversificare a culturilor; lipsa spaţiilor pentru depozitarea adecvată a cerealelor; lipsa spaţiilor pentru depozitarea adecvată a fructelor; lipsa unităţilor de procesare a produselor agricole; apicultorii locali nu sunt afiliaţi asociaţiilor profesionale în domeniu; lipsa cabinetelor veterinare în teritoriu; infrastructura de irigaţii foarte slab dezvoltată; număr insuficient al medicilor veterinari în teritoriu; lipsa unui set de facilităţi acordate investitorilor pentru a-i determina

să vină în teritoriu; nivel scăzut de conformitate cu normele UE; lipsa unui parc industrial în teritoriu; lipsa parteneriatelor public-private; fermierii nu au acces la informaţii privind legislaţia în domeniu şi a

oportunităţilor de finanţare; slaba educaţie antreprenorială; inexistenţa cadrului legal privind comasarea terenurilor; cadru legislativ în permanentă schimbare; capacitatea limitată a proprietarilor privaţi de pădure de a gestiona

pădurile într-un mod durabil;

OPORTUNITĂŢI

AMENINŢĂRI atragerea fondurilor nerambursabile în vederea îmbunătăţirii calităţii

produselor şi serviciilor din mediul rural; migraţia în afara zonei rurale a forţei de muncă; locuri de muncă insuficiente ca urmare a încetării activităţii

62

atragerea fondurilor nerambursabile în vederea folosirii eficiente a resurselor naturale şi culturale;

atragerea fondurilor nerambursabile în vederea măririi valorii adăugate a produselor agricole locale;

existenţa fondurilor nerambursabile în domeniul formării profesionale, care poate conduce la îmbunătăţirea performanţelor fermierilor din teritoriu;

existenţa fondurilor nerambursabile destinate tinerilor agricultori; existenţa fondurilor nerambursabile destinate acţiunilor de înfiinţare a

grupurilor de producători; disponibilitatea finanţărilor pentru înfiinţarea fermelor de subzistenţă; posibilitatea înoirii parcului de maşini agricole şi tractoare prin PNDR şi Programul de stimulare a înnoirii parcului naţional de tractoare şi maşini agricole autopropulsate;

extinderea reţelelor tehnico-edilitare în vederea atragerii de noi investitori în teritoriul „Valea Ialomiţei;

existenţa fondurilor nerambursabile pentru dezvoltare rurală; existenţa programului de încurajare a tinerilor întreprinzători din

România, prin care Guvernul României sprijină tinerii de până în 35 ani care doresc să demareze o afacere;

cadrul legislativ favorabil dezvoltării unor parteneriate între mediul de afaceri şi administraţia publică locală;

cererea de produse agricole ecologice pe pieţele din capitală şi din alte centre urbane mari aflate la distanţe relativ mici de teritoriul „ Valea Ialomiţei” precum şi în staţiunile din apropiere;

aducerea sectorului agricol neperformant la potenţialul real, prin facilitarea eforturilor de modernizare şi restructurare a acestuia;

acordarea de ajutoare de stat în agricultură pentru plata primelor de asigurare;

posibilitatea înoirii parcului de maşini agricole şi tractoare prin programul finanţat din fondul pentru mediu

posibilităţi de finanţare a proiectelor inovative destinate IMM-urilor; posibilităţi de finanţare a proiectelor destinate dezvoltării de activităţi

nonagricole în mediul rural;

operatorilor economici din teritoriu în contextul crizei economice actuale;

sistarea activităţii unor operatori economici ca urmare a restricţiilor economice actuale;

accentuarea procesului de dezindustrializare; capacitate redusă a gospodăriilor ţărăneşti de a concura cu produsele

comunitare; lipsa soluţiilor certe şi eficiente pentru folosirea de îngrăşăminte

naturale şi renunţarea, pe cât posibil, la substanţele chimice; scăderea atractivităţii pentru practicarea agriculturii şi creşterii

animalelor urmare diminuării subvenţiilor acordate de stat; costuri mari de conformare a agenţilor economici la standardele de

mediu; schimbări permanente ale cadrului legislativ; creşterea preţului la utilităţi şi combustibili; concurenţa străină existentă, inclusiv în ceea ce priveşte produsele

ecoogice; riscul asumat al procesatorilor de produse agricole în colaborarea cu

exploataţiile agricole mici;

63

existenţa fondurilor de garantare; exploatarea rolului multifuncţional al pădurilor prin ecoturism,

activităţi de recreere, recoltarea de produse nelemnoase, plăţi pentru servicii de protecţie a mediului.

ORGANIZAREA SOCIALĂ ŞI INSTITUŢIONALĂ (activităţi asociative – ONG – organizare instituţională)

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE existenţa schimburilor culturale în cadrul acordurilor de înfrăţire

existente între localităţi din teritoriu şi localităţi din Italia, respectiv Portugalia;

implicarea tuturor comune lor în Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară “Apa Damboviţa” şi în Asociaţia privind „Reabilitarea Colectării, Transportului, Depozitării, Prelucrării Deşeurilor Solide în Judeţul Damboviţa”;

existenţa unui centru de sănătate în teritoriul „Valea Ialomiţei”; implicarea teritoriului în Asociaţia de dezvoltare intercomunitară

“Civitas Târgovişte”; implicarea teritoriului în Asociaţia Comunelor din România; existenţa unităţilor de învăţământ primar şi secundar în toate

comunele; existenţa unităţilor de învăţământ preşcolar în toate comunele; existenţa unei grădiniţe cu program prelungit în teritoriu; grădiniţele din teritoriu dotate cu mobilier nou şi beneficiază de

încălzire în sistem centralizat; existenţa unei instituţii de învăţământ liceal în teritoriul „Valea

Ialomiţei”; finanţări obţinute prin PNDR pt. construirea a două centre tip

afterscool în teritoriu; rata mare a promovabilităţii, fără cazuri de abandon şcolar; starea bună a clădirilor care compun infrastructura de învăţământ în

teritoriu, acestea fiind reabilitate şi dotate cu aparatură de practică şcolară;

existenţa utilităţilor la şcoli;

lipsa centrelor de tip familial, a centrelor de plasament, a centrelor pentru recuperarea persoanelor cu nevoi speciale în teritoriu;

număr mare al beneficiarilor de ajutor social; existenţa zonelor cu populaţie sărăcită şi cu un nivel de trai extrem

de scăzut; spaţiul insuficient şi dotările precare pentru cabinetele medicale din

teritoriu; lipsa fondurilor pentru reabilitarea şi modernizarea secţiei Spitalului

Judeţean Târgovişte pentru a oferi servicii medicale de sănătate

64

participări şi calificări la olimpiadele şcolare ale elevilor din teritoriu; lipsa fenomenului de migrare a cadrelor didactice spre alte domenii de

activitate; existenţa terenurilor sportive şi a sălilor de sport şi a spaţiilor de joacă

pentru copii în toate comunele; rezultate bune ale echipei de fotbal din teritoriu, echipa situându-se în

prima jumătate a clasamentului judeţean; existenţa laboratoarelor de informatică în cadrul şcolilor din teritoriu; existenţa Centrului de sănătate Voineşti care deserveşte întreaga Vale

a Dâmboviţei; existenţa unei secţii a Spitalului Judeţean Târgoviste care asigură

servicii medicale permanente, inclusiv serviciu de ambulanţă; existenţa cabinetelor medicale şi a medicilor primari şi stomatologi în

toate comunele; existenţa farmaciilor în toate comunele; existenţa unui aparat EKG la dispensarul din teritoriu; existenţa unei reţele de asistenţi sociali în teritoriu; teritoriu atractiv pentru medicii privaţi care îşi deschid cabinete

medicale, acesta fiind limtrof municipiului Târgovişte; implicarea activă şi experienţa autorităţilor publice locale din teritoriu

în dezvoltarea de proiecte finanţate din fonduri europene şi naţionale; realizarea de activităţi extra şcolare; existenţa unor pagini web ale primăriilor

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI existenţa unor programe care urmăresc creşterea calităţii şi eficienţei

furnizării serviciilor publice la nivelul administraţiilor publice locale; posibilitatea accesării de fonduri pentru modernizarea unităţilor

medicale din teritoriu; existenţa oportunităţilor de finanţare prin care se vizează dezvoltarea

domeniului social şi promovarea incluziunii sociale pentru categoriile sociale defavorizate;

cadru legal favorabil promovării şi dezvoltării parteneriatului public-privat în furnizarea serviciilor sociale;

abandonul şcolar şi frecvenţa redusă a elevilor din motive financiare şi din lipsa perspectivelor pe piaţa muncii;

apelarea locuitorilor din teritoriul „Valea Ialomiţei” la serviciile medicale oferite de către medicii din spatiul urban, ceea ce ar conduce la scăderea interesului pentru creşterea calităţii serviciilor medicale;

suspendarea / întreruperea / diminuarea unor programe naţionale de finanţare ca urmare a crizei economice mondiale;

degradarea şi închiderea unor unităţi medicale din cauza lipsei

65

66

cadru legislativ instabil, care determină – slaba capacitate

managerială a autorităţilor administraţiei publice în promovarea şi susţinerea reformelor, a unei reglementări şi a unei bune guvernări;

salarii diminuate în sectorul bugetar; fenomenul de migraţie a adolescenţilor către localităţile în care îşi

desfăşoară activitatea instituţii de învăţământ liceal sau profesional;

PARTEA A – III - A: PRIORITĂŢI

Obiectivul general al strategiei de dezvoltare locală a teritoriului Grupului de Acţiune Locală Valea Ialomiţei este acela de a contribui la creşterea standardului de viaţă al locuitorilor, pornind de la necesităţile prezentului şi răspunzând provocărilor viitorului, printr-o dezvoltare echilibrată şi durabilă din punct de vedere economico-social, în concordanţă cu direcţiile de dezvoltare regionale, naţionale şi europene.

Pornind de la analiza situaţiei existente a teritoriului, reflectată în analiza SWOT, strategia îşi propune crearea cadrului strategic general de dezvoltare locală, prin trasarea principalelor direcţii de dezvoltare şi identificarea unor acţiuni concrete, în vederea eficientizării actului decizional şi a aplicării unor politici publice locale adecvate noii perioade de programare financiară, care să genereze creştere economică şi noi locuri de muncă, în strânsă corelare cu pretecţia mediului.

Astfel putem contura o viziune de dezvoltare a teritoriului, înţelegând prin aceasta o imagine inspirată a unui viitor dorit, un scop global şi durabil, servind ca fundament pentru procesul de planificare strategică.

În perioada următoare, locuitorii teritoriului vor dispune de condiţii de viaţă de calitate şi de un mediu înconjurător curat, beneficiind de toate serviciile publice

necesare şi de o infrastructură tehnică, socială, culturală şi educaţională la standarde europene, un teritoriu care a devenit o destinaţie turistică renumită prin valorificarea resurselor naturale şi culturale proprii şi în care investitorii găsesc

toate condiţiile pentru dezvoltarea unor noi afaceri care nu afectează mediul, dezvoltându-se, alături de o agricultură eficientă, şi sectorul serviciilor, comerţului şi

micii industrii şi nu în ultimul rând tursimului.

Pentru susţinerea realizării acestei viziuni, strategia de dezvoltare trebuie să contureze câteva direcţii generale de dezvoltare, căi de urmat pentru administraţia publică locală şi pentru toţi factorii care pot contribui la dezvoltarea de ansamblu a teritoriului, astfel încât eforturile acestora să fie unite într-un mod constructiv, respectând principiile de bază ale dezvoltării:

DURABILITATE

CONSERVAREA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI INCONJURĂTOR

DEZVOLTAREA ECONOMICĂ A TERITORIULUI

EGALITATE DE

ŞANSE CREŞTEREA CALITĂŢII VIEŢII LOCUITORILOR DIN TERITORIUL

“VALEA IALOMIŢEI”

INOVARE

Fiecare dintre aceste direcţii de dezvoltare se spijină pe pilonii unor obiective specifice, necesare concretizării proiectelor pe care comunitatea trebuie să le realizeze pentru realizarea viziunii.

67

Obiectivele generale ale direcţiilor de dezvoltare propuse sunt următoarele:

CONSERVAREA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI INCONJURĂTOR

68

Diminuarea fenomenului de poluare a mediului înconjurător

Utilizarea energiilor alternative

Creşterea competitivităţii sectorului agricol şi promovarea mărcilor locale

Menţinerea şi dezvoltarea activităţilor economice productive şi de servicii concomitent cu creşterea numărului de locuri de muncă

Utilizarea şi valorificarea potenţialului turistic natural şi antropic

Dezvoltarea economică şi crearea condiţiilor pentru o piaţă a muncii flexibilă

Conservarea, utilizarea şi managementul durabil al biodiversităţii şi a resurselor naturale

DEZVOLTAREA ECONOMICĂ A TERITORIULUI

CREŞTEREA CALITĂŢII VIEŢII LOCUITORILOR DIN TERITORIUL “VALEA IALOMIŢEI”

Creşterea calităţii educaţiei Dezvoltarea infrastructurii de sănătate

După cum am amintit pe parcursul strategiei, la nivel de teritoriu au fost derulate o serie de activităţi menite să contureze traseul ce va trebui parcurs pentru dezvoltarea sustenabilă a acestuia. Cele mai importante activităţi derulate au fost consultarea locuitorilor şi agenţilor economici cu privire la situaţia existentă în teritoriu şi viziunea acestora cu privire la dezvoltarea viitoare. În ceea ce priveşte percepţia locuitorilor, rezultatele obtinute prin centralizarea chestionarelor au fost următoarele: Mai mult de trei sferturi dintre respondenţii intervievaţi sunt locuitori de peste 20 de

ani ai comunelor în care s-a realizat intervievarea. Aceştia consideră că principalele probleme care ar trebui rezolvate în localităţile în care locuiesc se referă la repararea drumurilor, implementarea sistemului de canalizare şi alimentare cu apă, o mai bună curăţenie a comunei, dar şi construcţia de locuinţe şi crearea de locuri de muncă.

În majoritatea teritoriului există sisteme centralizate cu apă, excepţie făcând comuna

Doiceşti, unde mai mult de trei sferturi dintre locuitori dispun de sisteme proprii de alimentare (cu puţ forat sau fântâna) şi comuna Pietrari unde nu există deloc.

Transportul public este apreciat ca fiind bun sau foarte bun, pentru toţi locuitorii.

Diferă, în schimb, preferinţele locuitorilor cu privire la mijlocul de transport; astfel, locuitorii din comuna Doiceşti şi Vulcana Pandele preferă să folosească maxi-taxi pentru a se deplasa între comună şi localităţile învecinate, în timp ce în Aninoasa, Voineşti, Vulcana-Băi, Pietrari şi Şotânga este preferat autobuzul.

În toate comunele, respondenţii consideră că este nevoie de noi locuri de muncă, dar

şi de servicii de sănătate mai bune. Aceste măsuri ar putea rezolva problema tinerilor care pleacă în alte ţări sau în alte oraşe ale ţării în căutarea unui trai mai bun.

Subiecţii studiului se declară multumiţi cu privire la iluminatul public şi de relaţia cu

autorităţile, dar sunt nemultumiţi când vine vorba de starea drumurilor din localitate. Pentru dezvoltarea culturii şi a educaţiei, respondentii au apreciat că este necesară

construcţia de şcoli, creşe, grădiniţe, dar şi de biblioteci. Pe partea de asistenţă socială, locuitorii au apreciat că persoanele cu handicap şi minorii fără părinţi au cea mai mare nevoie de sprijin din partea societăţii.

Tot la acest capitol, apreciază că, pentru a-şi petrece timpul liber şi pentru a se recrea,

în comune ar trebui construite centre de tratament, spaţii verzi amenajate pentru plimbare, dar şi locuri speciale pentru agrement şi divertisment.

Mai puţin de un sfert dintre respondenti ar investi într-o afacere în localitate dacă ar

dispune de fondurile necesare pentru a începe acest demers. Dintre aceştia, cei mai mulţi ar investi în comerţ, construcţii imobiliare sau agricultură.

La nivelul eşantionului general, cele mai mute persoane care au răspuns la acest

chestionar consideră că nu sunt suficiente dezbateri publice sau discuţii cu autorităţile locale privind viitorul comunei. Doar în partea de vest a teritoriului respondenţii se consideră mai informaţi cu privire la acest aspect.

În ceea ce priveşte relaţia cu autorităţile publice locale, locuitorii din comunele vizate

consideră că atunci când apar probleme la nivelul localităţii, Primăria şi Consiliul Judeţean sunt instituţiile care ar trebui să se ocupe de rezolvarea acestora.

69

Pentru a afla informaţii cu privire la schimbările şi evenimentele noi care au loc în

comună, locuitorii discută în primul rând cu prietenii, rudele, familia, dar apelează şi la Primărie şi Biserică pentru a primi informaţii concrete.

De asemenea, locuitorii comunelor nu sunt suficient informaţi cu privire la fondurile

europene acordate de Uniunea Europeană pentru dezvoltare şi nu ştiu că şi comunele în care locuiesc pot beneficia de astfel de fonduri.

În urma sondajului derulat, problema principală semnalată de locuitori şi reflectată în

cadrul direcţiilor de dezvoltare este aceea a situaţiei infrastructurii în teritoriu. După cum este universal recunoscut, o infrastructură modernizată creează premise pentru dezvoltare economică. Astfel, prima direcţie de dezvoltare a teritoriului se referă la îmbunătăţirea infrastructurii şi a problemelor legate de protecţia mediului. Această problematică a teritoriului este în curs de soluţionare prin implementarea proiectelor integrate întreprinse de către autorităţile publice locale. Dat fiind faptul că pentru aspectele legate de infrastructură au fost deja întreprinse măsuri ce vor duce la îmbunătăţirea acesteia, care însă nu se pot rezolva în totalitate, partenerii ce constituie Grupul de Acţiune Locală „Valea Ialomiţei” au studiat o serie de scenerii de dezvoltare a teritoriului pe care îl reprezintă astfel:

A. Scenariu de dezvoltare inerţial După cum a fost prezentat mai sus, sectoarele preponderente existente în teritoriu sunt reprezentate de servicii, în principal comerţul, construcţiile şi industria prelucrătoare, agricultura. În ceea ce priveşte domeniul infrastructurii, în perioada următoare, respectiv după implementarea actualelor proiecte finanţate din fonduri europene prin Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală, nu se vor mai înregistra investiţii majore. Scenariul de dezvoltare inerţial presupune ca investiţiile să se deruleze ca până în prezent, atât din punct de vedere al infrastructurii, precum şi din punct de vedere al investiţiilor în domeniul economic, cu accent pe sectoarele deja dominante.

B. Scenariu de dezvoltare alternativ

Resursele naturale şi antropice vor fi intens valorificate respectând principiile de sustenabilitate, declanşându-se astfel o orientare locală către agricultură şi industria alimentară, turism itinerant, turism specializat, turism legat de ape, agrtoturism, servicii conexe, comerţ, meşteşuguri tradiţionale, etc. Această orientare va diversifica cererea de forţă de muncă locală şi va crea o bază pentru egalizarea şanselor între femei şi bărbaţi între tineri şi vârstnici; va determina apariţia sau introducerea de noi specializări profesionale.

C. Scenariu de dezvoltări compuse Acest scenariu presupune combinarea scenariilor anterioare, în scopul valorificării tuturor aspectelor caracteristice teritoriului. Ca urmare a grupurilor de lucru organizate de către actorii locali, acest scenariu va fi şi cel pe care se va baza strategia de dezvoltare prin prisma tipurilor de proiecte care sunt vizate a fi realizate. În concluzie, măsurile şi tipurile de proiecte ce se vor finanţa în cadrul Grupului de Acţiune Locală vor fi menite să ducă, în principal, la diversificarea şi valorificarea sectoarelor şi

70

71

activităţilor economice din teritoriu. Complementar cu acestea, autorităţile publice din cadrul Grupului de Acţiune Locală au identificat surse de finanţare alternative pentru soluţionarea aspectelor legate de infrastructură rutieră şi tehnico-edilitară, servicii sociale, etc. Comune, pentru toate cele trei scenarii de dezvoltare, sunt următoarele presupuneri care determină baza locală de referinţă pentru scenarii şi care sunt în concordanţă cu proiectele locale, sursele de finanţare identificate sau în curs de identificare şi strategiile naţionale de îmbunătăţire a calităţii vieţii:

Populaţia va creşte uşor şi va rămâne constantă în structura pe grupe de vârstă. Condiţiile de locuit vor continua să se îmbunătăţească. Reţelele de utilităţi publice vor acoperi la standarde bune şi foarte bune zonele de

locuit integral, precum şi zonele industriale ale teritoriului. Spaţiile verzi, spaţiile deschise şi zonele de pădure se vor extinde. Finanţarea dezvoltării locale din bugetul local va rămâne ridicată şi constantă prin

raport cu veniturile la bugetul local.

PARTEA A-IV-A: PREZENTAREA MĂSURILOR Anexa nr. 1. Priorităţi OBIECTIVE OPERAŢIONALE MĂSURI

Conservarea şi protecţia mediului înconjurător




Măsura 121 - „Modernizarea exploatatiilor agricole”

Măsura 123 – „ Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere

Măsura 312 - „Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de microintreprinderi”

Măsura 313 - „Insurajarea activitatilor turistice”

Măsura – 122 „Îmbunătăţirea valorii economice a pădurii”

Masura 322 – “Renovarea, dezvoltarea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si populatia rurala si punerea in valoare a mostenirii rurale” 72

Priorităţi OBIECTIVE OPERAŢIONALE MĂSURI

Dezvoltarea economică a teritoriului

Creşterea competitivităţii sectorului agricol şi promovarea mărcilor locale

Menţinerea şi dezvoltarea activităţilor economice productive şi de servicii, concomitent cu creşterea numărului de locuri de muncă

Utilizarea şi valorificare potenţialului turistic natural şi antropic

Măsura 112 - „Instalarea tinerilor fermieri”

Măsura 313 „Încurajarea activităţilor turistice”

Măsura 141 - „Sprijinirea fermelor agricole de semi – subzistenţă”

Măsura 121 - „Modernizarea exploataţiilor agricole”

Măsura 123 – „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere”

Măsura 312 „Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi ”

Masura 322 – “Renovarea, dezvoltarea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si populatia rurala si punerea in valoare a mostenirii rurale”

73

Priorităţi OBIECTIVE OPERAŢIONALE MĂSURI

Creşterea calităţii vieţii locuitorilor din teritoriul

“Valea Ialomiţei”

Dezvoltarea economică şi crearea condiţiilor pentru o piaţă a muncii flexibilă

Dezvoltarea infrastructurii de sănătate

Creşterea calităţii educaţiei

Măsura 111 „Formare profesională (training), informare şi difuzare de cunoştinţe”

Măsura 121 - „Modernizarea exploataţiilor agricole”

Măsura 123 – „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere”

Măsura 312 „Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi ”

Masura 421 – Implementarea proiectelor de cooperare

74

Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei : Obiectivele generale ale Măsurii:

Îmbunătăţirea competitivităţii sectoarelor agricol, silvic şi alimentar, utilizarea durabilă a terenurilor agricole şi protecţia mediului, prin acţiuni de formare, informare şi difuzare de cunoştinţe inovative adresate persoanelor adulte care activează în aceste sectoare.

Obiectivele specifice ale măsurii se referă la: Dobândirea de informaţii şi cunoştinţe relevante care să permită gospodărirea

durabilă a terenurilor agricole şi forestiere, creşterea calităţii managementului la nivel de fermă, restructurarea şi modernizarea în sectoarele de procesare şi comercializare pentru produsele agricole şi forestiere, contribuind astfel la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi reducerea şomajului în zonele rurale.

Îmbunătăţirea şi dezvoltarea competenţelor necesare pentru persoanele care sunt sau vor fi implicate în activităţi forestiere pentru practicarea unui management durabil al pădurilor în vederea creşterii suprafeţelor forestiere, prelucrării lemnului şi valorificării eficiente a produselor pădurii.

Raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei: Formarea persoanelor din teritoriul „Valea Ialomiţei” care activează în sectoarele

agricol, silvic şi alimentar; Creşterea calităţii managementului la nivelul fermelor din teritoriu.

Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire al măsurii : Dezvoltarea unor proiecte în cadrul acestei Măsuri este necesară în contextul:

- necesităţii încurajării tinerilor din teritoriul „Valea Ialomiţei” să desfăşoare activităţi agricole, dat fiind potenţialul teritoriului în acest domeniu;

- susţinerea locuitorilor dispuşi să investească în teritoriu, 20% dintre respondenţii studiului exprimându-şi această intenţie. De asemenea, o mare majoritate dintre respondenţi au apreciat că în viitor populaţia teritoriului va fi îmbătrânită pentru că tinerii vor pleca din localităţi;

- susţinerea locuitorilor care, în cadrul sondajului de opinie, au agreeat ideea că Agricultura va sta la baza dezvoltării economice a teritoriului, peste 60% dintre respondenţi susţinând această afirmaţie;

- necesitatea îmbunătăţirii competitivităţii sectoarelor agricol, silvic şi alimentar; - necesitatea extinderii ariei activităţilor de instruire, informare şi difuzare a

cunoştinţelor către toate persoanele adulte care sunt sau vor fi implicate în sectoarele agricol, alimentar si silvic;

- necesitatea asigurării gospodăririi durabile a pădurilor, care este unul din obiectivele principale ale politicii naţionale forestiere.

Sinergia cu alte programe/strategii/proiecte: - Strategia de la Lisabona care urmăreşte reînnoirea bazelor competitivităţii

europene, creşterea potenţialului său de dezvoltare cum ar fi productivitatea şi consolidarea coeziunii sociale cu accent asupra cunoştinţelor, inovaţiei şi valorificării capitalului uman;

- Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013 – stabileşte ca şi prioritate de dezvoltare creşterea competitivităţii pe termen lung a economiei româneşti. În acest context, proiectele dezvoltate în cadrul acestei Măsuri vin în întâmpinarea obiectivelor şi priorităţilor CSNR;

- Strategia europeană pentru agricultură şi dezvoltare rurală stipulează faptul că este necesară creşterea a competitivităţii sectorului agricol;

- Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 – Prioritatea 5 stabilită în cadrul

Măsura – 111 „Formare profesională (training), informare şi difuzare de cunoştinţe”

75

acestui document se referă la Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol. Astfel, obiectivul general al strategiei pentru agricultură, dezvoltare rurală şi pescuit îl reprezintă dezvoltarea unei agriculturi competitive bazată pe cunoaştere şi iniţiativă privată, capabilă de o evoluţie uniformă pe termen lung care să asigure un standard de viaţă decent şi premisele realizării coeziunii economice şi sociale la nivel naţional, regional şi local.

- Planul de Dezvoltare Regionala, 2007 – 2013, abrobat de Consiliul pentru Dezvoltare Regională – Prioritatea 3 a documentului programatic menţionat o reprezintă Dezvoltarea rurală şi eficientizarea agriculturii;

- Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală – Măsura 143 – „Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă pentru fermieri” - sprijinul care se acordă prin această măsură va spori nivelul de cunoaştere, informare, educaţie a persoanelor care lucrează în sectoarele agro-alimentar şi silvic, va facilita, de asemenea, accesarea unor măsuri de investiţii de către tinerii fermieri;

- Politica şi strategia de dezvoltare a sectorului forestier din România – al cărui obiectiv fundamental îl reprezintă dezvoltarea sectorului forestier în scopul creşterii contribuţiei acestuia la ridicarea nivelului calităţii vieţii, pe baza gestionării durabile a pădurilor.

Beneficiari: Tipuri de beneficiari : Privaţi:

Beneficiarii direcţi, furnizori ai acţiunilor de formare profesională, informare şi difuzare a cunoştinţelor, sunt entităţi publice sau private care activează în domeniul formării profesionale a adulţilor şi/sau informării şi difuzării de cunoştinţe care îndeplinesc criteriile de eligibilitate şi de selecţie.

Beneficiarii finali sunt persoane adulte care activează în domeniile agriculturii, silviculturii (inclusiv proprietari de pădure) şi industriei agro-alimentare.

Evaluarea numărului: 3 Precizări privind acţiunile eligibile : * Acţiuni imateriale : Tip de acţiuni eligibile :

- a) Costurile legate de pregătirea şi desfăşurarea diferitelor acţiuni de formare profesională: Onorarii şi diurna pentru experţii din echipa de proiect a contractorului; Diurne pentru cursanţi (cazare şi masă); Cheltuieli de transport; Materiale didactice şi consumabile; Închirierea de echipamente specifice pentru implementarea proiectului; Închirierea de spaţii adecvate pentru desfăşurarea acţiunilor de formare profesională; Alte cheltuieli legate de implementarea acţiunilor de formare profesională. b) Costurile privind diferite tipuri de acţiuni de informare şi difuzare de cunoştinţe: - Cheltuieli de transport; - Materiale informative; - Alte cheltuieli legate de implementarea acţiunilor de informare şi difuzare de

cunoştinţe. * Acţiuni materiale :

-

76

Nr.crt. Criterii de selecţie locală Punctaj

1 Consortiul de firme furnizoare să aibă experienţă relevantă în susţinerea cursurilor de formare profesională în domeniile agricol, industrie alimentară şi silvicultură: ofertantii trebuie să fi implementat cel puţin 3 proiecte distincte de formare profesională în domeniul agriculturii finalizate pana la data depunerii ofertei

35

2 Asigurarea (în dotare proprie, prin contracte sau convenţii de închiriere etc.) echipamentelor, mijloacelor fixe şi altor dotări considerate strict necesare pentru îndeplinirea contractului de servicii (computere portabile, videoproiector, flipchart, imprimanta)

25

3 Asigurarea personalului calificat pentru îndeplinirea contractului

15

4 Furnizorul se obligă se formeze cel puţin o grupă de 10 persoane

10

5 Să prezinte programa de formare profesională(teme generale de instruire: managementul fermei, agricultura ecologică, contabilitatea fermei, diversificarea activităţilor în exploataţiile agricole, standarde EU în domeniile mediu, sănătatea, bunăstarea animalelor, igienă)

15

TOTAL: 100 Finanţare: • Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională) : 100 % Buget:

Bugetul alocat măsurii pentru perioada 2012-2013 este de 60.000 euro.

Nr. de proiecte prevăzute

Cost total mediu

Estimarea costului total pe măsură

Contribuţia FEADR - măsură

Contribuţia publică naţională

Contribuţia privată

3 20.000 E 60.000 E 48.000 E 12.000 E - 80% 20% -

Indicatori de monitorizare

Indicator Valoare la începutul

perioadei de implementare

Valoare la sfârşitul


Realizare Numar participanti:

numar de participanti la activitati de formare profesionala

numar de participanti la actiuni de informare si difuzare de cunostinte

din care: • femei • tineri sub 40 de ani

0 0 0 0

60

40

50 100

Tipul participantilor: activi în agricultura activi în industria alimentara activi în silvicultura

0 0 0

80 10 10

77

Rezultat Numar de participanti:

care au terminat cu succes formarea profesionala care au beneficiat de actiuni de informare si

difuzare de cunostinte din care:

femei tineri sub 40 de ani

Tipul participantilor: activi în agricultura activi în industria alimentara activi în silvicultura

0 0 0 0 0 0 0

57 35

45 92

77 8 7

Indicatori aditionali



Valoare la sfârşitul perioadei de

implementare

Realizare Numar de beneficiari care au participat la un modul de formare în domeniul privind protectia mediului

0 45

Numar de beneficiari care au participat la un modul de formare, eligibili pentru masura 112 ”Instalarea tinerilor fermieri”

0 30

Numar de beneficiari care au participat la un modul de formare, eligibili pentru masura 141 „Sprijinirea fermelor de semi-subzistenta”

0 25

Numar de beneficiari care au participat la un modul de formare în domeniul privind noi tehnologii informationale, introducerea de inovatii etc.

0 40

Numar de beneficiari care au participat la un modul de formare în domeniul privind diversificarea activitatilor în exploatatiile agricole, îmbunatatirea calitatii productiei, igiena si siguranta alimentelor, crearea de conditii pentru a asigura bunastarea animalelor si sanatatea plantelor, siguranta muncii, folosirea fertilizantilor si amendamentelor în agricultura în concordanta cu standardele Uniunii Europene.

0 35

Numar de consortii ce vor reuni firme autorizate, specializate in pregatirea cursantilor in domenii precum: diversificarea activitatilor în exploatatiile agricole, îmbunatatirea calitatii productiei, igiena si siguranta alimentelor, crearea de conditii pentru a asigura bunastarea animalelor si sanatatea plantelor, siguranta muncii, folosirea fertilizantilor si amendamentelor în agricultura în concordanta cu standardele Uniunii Europene.

0 3

78

NOTĂ : Datorită criteriilor de selecţie locală aplicate Măsurii 111, 100% dintre proiecte

vor fi realizate în prteneriat, prin crearea de consorţii în domeniile pregătirii de

specialitate atât în domenii agricole cât şi în cele nonagricole.

Măsura – 112 „Instalarea tinerilor fermieri”

Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei :

Obiectivele generale ale Măsurii: Îmbunătăţirea şi creşterea competitivităţii sectorului agricol prin promovarea instalării

tinerilor fermieri şi sprijinirea procesului de modernizare şi conformitate cu cerinţele pentru protecţia mediului, igiena şi bunăstarea animalelor, siguranţa la locul de muncă;

Îmbunătăţirea managementului exploataţiilor agricole prin reînnoirea generaţiei şefilor acestora, fără creşterea populaţiei active ocupate în agricultură.

Obiectivele specifice ale măsurii se referă la creşterea veniturilor exploataţiilor conduse de tinerii fermieri. Obiective operationale se refera la cresterea numarului de tineri agricultori care incep

pentru prima oara o activitate agricola ca sefi de exploatatii si incurajarea tinerilor fermieri de a

realiza investitii.

Raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei: încurajarea tinerilor fermieri de a realiza investiţii în teritoriul „Valea Ialomiţei” îmbunătăţirea performanţelor generale ale exploataţiilor agricole

Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire al măsurii :

Dezvoltarea unor proiecte în cadrul acestei Măsuri este necesară în contextul: - necesităţii încurajării tinerilor din teritoriul „Valea Ialomiţei” să desfăşoare activităţi

agricole, dat fiind potenţialul teritoriului în acest domeniu; - împiedicarea fenomenului de migrare a tinerilor către alte localităţi sau chiar în afara

graniţelor, fenomen semnalat şi în cadrul sondajului de opinie, unde respondenţi au apreciat că tinerii din teritoriu fie pleacă din ţară, fie pleacă în alte oraşe din România;

- susţinerea locuitorilor dispuşi să investească în teritoriu, 20% dintre respondenţii studiului exprimându-şi această intenţie. De asemenea, 86.2% dintre respondenţi au apreciat că în viitor populaţia teritoriului va fi îmbătrânită pentru că tinerii vor pleca din localităţi;

- susţinerea locuitorilor care, în cadrul sondajului de opinie, au agreeat ideea că Agricultura va sta la baza dezvoltării economice a teritoriului, 61.3% dintre respondenţi susţinând această afirmaţie;

- sprijinirea şomerilor tineri din rândul celor 1.113 existenţi în teritoriu ţinând cont de faptul că dezvoltarea economică locală presupune folosirea resurselor umane locale, iar lipsa de corelare dintre cerere şi oferta de muncă constituie o importantă piedică în calea dezvoltării economice;

- necesitatea îmbunătăţirii competitivităţii sectorului agricol; - îmbunătăţirea vieţii sociale din teritoriu prin implicarea tinerilor în practicarea agriculturii.

Sinergia cu alte programe/strategii/proiecte:

- Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013 – stabileşte ca şi prioritate de dezvoltare creşterea competitivităţii pe termen lung a economiei româneşti. În acest context, proiectele dezvoltate în cadrul acestei Măsuri vin în întâmpinarea obiectivelor şi priorităţilor CSNR;

- Strategia europeană pentru agricultură şi dezvoltare rurală stipulează faptul că este

79

necesară creşterea a competitivităţii sectorului agricol; - Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 – Prioritatea 5 stabilită în cadrul acestui

document se referă la Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol. Astfel, obiectivul general al strategiei pentru agricultură, dezvoltare rurală şi pescuit îl reprezintă dezvoltarea unei agriculturi competitive bazată pe cunoaştere şi iniţiativă privată, capabilă de o evoluţie uniformă pe termen lung care să asigure un standard de viaţă decent şi premisele realizării coeziunii economice şi sociale la nivel naţional, regional şi local. Conform documentului menţionat, o măsură importantă pentru îmbunătăţirea competitivităţii agricole o reprezintă şi încurajarea tinerilor fermieri în practicarea unei agriculturi moderne, prin acordarea de facilităţi privind instalarea acestora şi sprijinirea lor financiară pentru demararea activităţilor agricole şi silvice;

- Planul de Dezvoltare Regionala, 2007 – 2013, abrobat de Consiliul pentru Dezvoltare Regională – Prioritatea 3 a documentului programatic menţionat o reprezintă Dezvoltarea rurală şi eficientizarea agriculturii. Totodată, unul dintre obiectivele specifice stabilite constă în stoparea migraţiei populaţiei din comunităţile rurale, activităţile propuse în sensul diminuării acestui fenomen constând în crearea locurilor de muncă şi a oportunităţilor sociale.

Beneficiari:

Tipuri de beneficiari : Privaţi:

Persoana fizică Persoana fizică înregistrată şi autorizată în conformitate cu prevederile Ordonanţei de

urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, cu modificările şi completările ulterioare: - individual şi independent, ca persoane fizice autorizate;

- ca întreprinzători titulari ai unei întreprinderi individuale; Asociat şi administrator unic al unei Societăţi cu răspundere limitată – SRL, înfiinţată în

baza Legii 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Evaluarea numărului: 10

Precizări privind acţiunile eligibile :

* Acţiuni imateriale : Tip de acţiuni eligibile : - * Acţiuni materiale : Tip de acţiuni eligibile : Producţie de produse agricole ecologice şi produse agricole convenţionale, astfel:

culturi de câmp (cereale, oleaginoase, culturi proteice, tehnice, culturi rădăcinoase câmp); horticultură (legume de grădină, flori, plante ornamentale, ciuperci); viticultură (viţă de vie pentru vin şi struguri de masă); culturi permanente (fructe); creşterea animalelor pentru lapte; creşterea animalelor (excluzând laptele); - granivore (porci şi păsări); - mixt (creşterea animalelor pentru lapte şi carne/culturi vegetale şi creşterea animalelor).

Cel puţin 30% sprijinul acordat va fi investit pentru realizarea conformităţii cu standardele comunitare, modernizarea şi dezvoltarea exploataţiei, astfel:

construirea şi/sau modernizarea clădirilor utilizate pentru producţia agricolă la nivel de

80

fermă,incluzându-le şi pe cele pentru protecţia mediului; achiziţionarea sau achiziţionarea în leasing de tractoare noi, combine de recoltat, maşini,

utilaje,instalaţii, echipamente şi accesorii, echipamente şi software specializate; achiziţionarea de animale şi după caz a cotei de producţie; plantarea şi replantarea plantelor perene; achizitionarea de teren pentru activităţi agricole.

Nr.crt. Criterii de selecţie locală Punctaj

1 Solicitantul deţine o fermă de semi-subzistenţă 15 2 Solicitantul are in proprietate exploatatia agricola 15 3 Solicitantul face parte dintr-o forma asociativa, recunoscuta conform

legislatiei in vigoare 20

4 Face dovada ca la momentul depunerii proiectului nu obtine venituri 20 5 Solicitantul acceseaza masura de agromediu 10 6 Prin proiectul elaborat se sustin masuri de protectie a mediului si

promovarea agriculturii ecologice 20

TOTAL: 100 Finanţare: • Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională) : 100 % Buget:

Bugetul alocat masurii pentru perioada 2012-2013 este de 200.000 euro.


Cost total mediu




Contribuţie privată

10 20.000 E 200.000 E 160.000 E 40.000 E - 80% 20% -

Indicatori de monitorizare Indicator Valoare la începutul



implementare Realizare

Numarul total de tineri fermieri sprijiniti pe tot parcursul implementarii:

din care femei

0 0

10 4

Volumul total al investitiilor (Euro) 0 200.000

NOTA : Prin criteriile de selecţie locală stabilite pentru Măsura 112, 40% dintre

proiectele finanţate vor avea ca beneficiar femei până la vârsta de 40 de ani.

Măsura – 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole”

Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei : Obiectivul general constă în creşterea competitivităţii sectorului agricol printr-o utilizare mai bună a resurselor umane şi a factorilor de producţie şi îndeplinirea standardelor naţionale şi a

81

standardelor comunitare. Obiectivele specifice se referă la:

1. Introducerea şi dezvoltarea de tehnologii şi procedee noi, diversificarea producţiei, ajustarea profilului, nivelului şi calităţii producţiei la cerinţele pieţei, inclusiv a celei ecologice, precum şi producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile;

2. Adaptarea exploataţiilor la standardele comunitare; 3. Creşterea veniturilor exploataţiilor agricole sprijinite; 4. Sprijinirea membrilor grupurilor de producători sau ai altor forme asociative în vederea

încurajării fenomenului de asociere. Raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei Proiectele dezvoltate în cadrul acestei măsuri au ca principal obiectiv promovarea investiţiilor în exploataţiile agricole din sectorul vegetal şi de creştere a animalelor, ceea ce conduce la creşterea competitivităţii sectorului agricol din teritoriu. Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire al măsurii : Oportunitatea dezvoltării de proiecte în cadrul Măsurii 121 rezultă din:

- identificarea comunelor care alcătuiesc teritoriul potenţialului GAL, în cadrul zonelor cu potenţial agricol, ca localităţi cu potenţial mediu/scăzut pentru culturile de porumb, mazăre, fasole, in, ulei, lucernă, rapiţă trifoi, făneţe, păşuni, vie de masă, nuc , grâu, orz, floarea soarelui, soia, sfeclă de zahăr, cânepă, tutun, vie pentru vin, gutui, nectarine, migdal, arbuşti. Potenţial scăzut pentru creşterea de taurine, porcine, ovine şi păsări;

- necesitatea achiziţiei de maşini şi echipamente agricole, conducând la creşterea productivităţii muncii, ţinând cont de faptul că în prezent, în agricultură, se folosesc utilaje şi echipamente neperformante;

- îmbunătăţirea calităţii produselor agricole şi îmbunătăţirea condiţiilor de lucru; - diversificarea producţiei în funcţie de cerinţele pieţei şi în acord cu schimbările

climatice, realizarea de noi produse şi introducerea de noi tehnologii; - derularea unor activităţi care presupun încurajarea locuitorilor din teritoriu de a

dezvolta activităţi în domeniul zootehnic, cum ar fi: construirea şi/ sau modernizarea fermelor de taurine pentru producţia de lapte, respectiv achiziţia de echipamente pentru producerea de furaje, instalaţii de muls, linii tehnologice de prelucrare şi ambalare a produselor, dotări tehnice în scopul asigurării controlului calităţii la nivel de fermă. Activitatea este necesară mai ales în contextul în care creşterea animalelor nu mai reprezintă o prioritate pentru locuitorii din teritoriu;

- oportunitatea acccesării de finanţare pentru înfiinţarea plantaţiilor de pruni, ţinând cont de faptul că ţuica de prune este produsul tradiţional al teritoriului;

- încurajarea investiţiilor pentru înfiinţarea de culturi de specii forestiere cu ciclu de producţie scurt şi regenerare pe cale vegetativă, în scopul producerii de energie regenerabilă;

- înfiinţarea culturilor ecologice de legume în teritoriul potenţialului GAL. Sinergia cu alte programe/strategii/proiecte:

- Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013 – stabileşte ca şi prioritate de dezvoltare creşterea competitivităţii pe termen lung a economiei româneşti;

- Strategia europeană pentru agricultură şi dezvoltare rurală stipulează faptul că este necesară creşterea competitivităţii sectorului agricol;

- Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 - Prioritatea 5 stabilită în cadrul acestui document se referă la Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol. Una dintre acţiunile propuse în acdrul acestei priorităţi se referă la Modernizarea fermelor prin acţiuni de retehnologizare a echipamentelor în vederea

82

atingerii standardelor de calitate impuse de UE, ţinând cont de faprul că nivelul investiţional în agricultură este unul deficitar, aspect ce determină costuri de producţie ridicate, precum şi o calitate slabă a produselor obţinute şi în consecinţă o eficienţă scăzută;

- - Planul de Dezvoltare Regională, 2007 – 2013, abrobat de Consiliul pentru Dezvoltare Regională – Prioritatea 3 a documentului programatic menţionat o reprezintă Dezvoltarea rurală şi eficientizarea agriculturii. In cadrul documentului se subliniază importanţa ca producătorii de produse agricole să devină mai competitivi, să fie mai bine situaţi pe piaţă pentru a răspunde cererii consumatorilor şi în acelaşi timp procesatorii să poată adăuga valoare produselor de calitate. De asemenea, este importantă susţinerea de investiţii în sectorul privind modernizarea capacităţilor de procesare şi depozitare existente, îmbunătăţirea procesării şi a marketing-ului produselor agricole putându-se axa pe sectoarele: lapte şi produse lactate; carne; legume, fructe şi cartofi. Astfel, dintre acţiunile indicative stabilite în acest sens, enumerăm: Construcţia, reabilitarea şi modernizarea unităţilor de producţie şi procesare, procesarea produselor agricole şi alimentare la scară mică, achiziţionarea, reabilitarea şi modernizarea echipamentelor şi a tehnologiilor nepoluante (inclusiv software) pentru unităţile de producţie şi procesare, investiţii noi şi /sau modernizarea colectării, depozitării, procesării şi marketingului fructelor de pădure, a plantelor medicinale şi aromatice.

Beneficiari: Tipuri de beneficiari : Privaţi:

Persoana fizică; Persoana fizică autorizată (înfiinţată în baza legii 300/ 2004, cu modificările şi

completările ulterioare sau înfiinţată în baza OUG nr. 44/ 16 aprilie 2008); Întreprinderi individuale (înfiinţate în baza OUG nr. 44/16 aprilie 2008); Întreprinderi familiale (înfiinţate în baza OUG nr. 44/16 aprilie 2008); Asociaţie familială (înfiinţată în baza legii 300/2004, cu modificările şi completările

ulterioare); Societate în nume colectiv – SNC (înfiinţată în baza Legii nr. 31/1990, cu modificările

şi completările ulterioare); Societate în comandită simplă – SCS (înfiinţată în baza Legii nr. 31/1990, cu

modificările şi completările ulterioare); Societate pe acţiuni – SA (înfiinţată în baza Legii nr. 31/1990, cu modificarile şi

completările ulterioare); Societate în comandită pe acţiuni – SCA (înfiinţată în baza Legii nr. 31/1990, cu

modificările şi completările ulterioare); Societate cu răspundere limitată – SRL (înfiinţată în baza Legii nr. 31/1990, cu

modificările şi completările ulterioare); Societate comercială cu capital privat (înfiinţată în baza Legii nr. 15/1990, cu

modificarile şi completările ulterioare); Societate agricolă (înfiinţată în baza Legii nr. 36/1991); Societate cooperativă agricolă (înfiinţată în baza Legii nr. 1/2005); Grup de producători (recunoscut în baza Legii nr. 338/2005), doar cu condiţia ca

investiţiile realizate să deservească interesele propriilor membri; Cooperativă agricolă (înfiinţată în baza Legii nr. 566/2004), doar cu condiţia ca

investiţiile realizate să deservească interesele propriilor membri.

83

Evaluarea numărului: 26 Precizări privind acţiunile eligibile : * Acţiuni imateriale : Tip de acţiuni eligibile: - - Exemple : - salarii; -studii de fezabilitate etc. * Acţiuni materiale : Tip de acţiuni eligibile :

Construirea şi/sau modernizarea clădirilor utilizate pentru producţia agricolă, conform următoarei liste indicative a cheltuielilor eligibile:

Construirea şi/sau modernizarea infrastructurii rutiere interne sau de acces din domeniul agricol, inclusiv utilităţi şi racorduri identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ; la nivel de fermă, incluzând investiţiile pentru respectarea standardelor comunitare şi pe cele pentru protecţia mediului şi depozitarea îngrăşămintelor;

Construirea şi/sau modernizarea fermelor de taurine pentru producţia de lapte, ca de exemplu: echipamente pentru producerea de furaje, instalaţii de muls, linii tehnologice de prelucrare şi ambalare a produselor, dotări tehnice în scopul asigurării controlului calităţii la nivel de fermă, etc;.

Construirea şi/sau modernizarea serelor, inclusiv a centralelor termice şi instalaţiilor de irigat, asigurarea utilităţilor în vederea respectării condiţiilor de mediu;

Achiziţionarea sau achiziţionarea în leasing de tractoare noi, combine de recoltat, maşini, utilaje, instalaţii, echipamente şi accesorii, echipamente şi software specializate, identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ;

Achiziţionarea sau achiziţionarea în leasing de noi mijloace de transport specializate, necesare activităţii de producţie, identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ;

Înlocuirea plantaţiilor viticole din soiuri nobile ajunse la sfârşitul ciclului biologic de producţie (minim 40 ani) şi care nu sunt incluse în sistemul de restructurare / reconversie al plantaţiilor de viţă-de-vie sprijinit prin FEGA în cadrul OCP vin şi înfiinţarea plantaţiilor pentru struguri de masă;

Înfiinţarea plantaţiilor de pomi, arbuşti fructiferi şi căpşuni; Înfiinţarea pepinierelor de viţă de vie, pomi fructiferi şi arbuşti, alţi arbori; Investiţii pentru producerea şi utilizarea durabilă a energiei din surse regenerabile în

cadrul fermei; Investiţii pentru înfiinţarea de culturi de specii forestiere cu ciclu de producţie scurt şi

regenerare pe cale vegetativă, în scopul producerii de energie regenerabilă; Investiţii în apicultură, cu excepţia celor realizate prin Programul Naţional Apicol; Investiţii pentru procesarea produselor agricole la nivelul fermei, cuprinzând

echipamente pentru vânzarea acestora, inclusiv depozitare, răcire etc.; Costurile generale ale proiectului, conform articolului nr. 55 din Regulamentul (CE)

nr. 1974/2006, cum ar fi: taxe pentru arhitecţi, ingineri şi consultanţi, studii de fezabilitate, taxe pentru eliberararea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor necesare implementării proiectelor, aşa cum sunt ele menţionate în legislaţia naţională, achiziţionarea de patente şi licenţe (maxim 8% din valoarea totală eligibilă a

84

proiectului, dacă proiectul prevede şi construcţii şi maxim 3% în cazul în care proiectul nu prevede realizarea construcţiilor);

Investiţii necesare adaptării exploataţiilor pentru agricultura ecologică; Investiţiile necesare realizării conformităţii cu standardele comunitare.

Nr. crt.

Criterii de selecţie locală Punctaj

1. Exploatatii agricole de semi-subzistenţă 5

2. Exploatatii agricole care nu au mai beneficiat de alte fonduri pentru acelasi tip de activitate 5

3. Exploatatii agricole care se adapteaza la standardele comunitare nou introduse 5

4. Proiectele care au si investitii pentru procesarea produselor agricole 5 5. Exploatatii vegetale si de crestere a animalelor in sistem ecologic 5

6. Beneficiarul este membru al unei forme asociative recunoscute conform legislatiei nationale in vigoare 5

7. Exploatatii din sectoarele prioritare: Maxim

30 legume; 15 pepiniere si plantatii de pomi si arbusti fructiferi, capsunarii; 5 culturi de câmp; 5 pepiniere şi plantaţii de viţă de vie pentru vin şi struguri de masa; 5

culturi de specii forestiere cu ciclu de producţie scurt şi regenerare pe cale vegetativă, în scopul producerii de energie regenerabilă. 10

Proiectele care au investiţii în sisteme de irigaţii de minim 20% din valoarea eligibilă a proiectului 10

Proiectele din sectoarele prioritare care vor realiza investiţii în producerea şi utilizarea energiei regenerabile 5

8. Exploatatii agricole detinute de fermieri cu vârsta sub 40 de ani, la data depunerii proiectului 25

9. Diversificarea producţiei în funcţie de cerinţele pieţei 10 10. Include acţiuni de protecţie a mediului 5 TOTAL 100 Finanţare: • Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională) :40% Buget:

Bugetul alocat masurii pentru perioada 2012-2013 este de 1.210.000 euro.


Cost total mediu





9 40.000 E 360.000 E 144.000 E 36.000 E 180.000 E 40 % 10 % 50% 17 50.000 E 850.000 E 272.000 E 68.000 E 510.000 E 32% 8% 60%

85






Realizare Numar de exploatatii care primesc sprijin pentru investitii împartit în functie de statutul juridic, gen: femei/barbati, categoria de vârsta a beneficiarului:

- Tineri pana in 40 de ani - femei

0 0 0

26 9 4

Volumul total al investitiilor (Euro) Împartit în functie de:

sector vegetal sector de crestere a animalelor

0 0 0

1.210.000

780.000 430.000

Rezultat Numar de exploatatii care realizeaza/introduc noi produse si/sau noi tehnologii

0 13 (50% din totalul

exploataţiilor sprijinite)

Numar de tineri sub 40 de ani sustinuti 0 9 Proiecte ce au componente de protectia mediului 0 26

Indicatori aditionali Indicator Valoare la

începutul perioadei de

implementare



Realizare Numar de exploatatii de semi-subzistenta sprijinite 0 3 Numar de forme asociative sprijinite 0 17 Numar de exploatatii care produc si utilizeaza energia regenerabila

0 7 (apx. 27% din totalul

exploataţiilor sprijinite)

Rezultat Numar de exploatatii care îndeplinesc standardele comunitare, ca urmare a sprijinului

0 26

NOTĂ : Datorita criteriilor de selectie locala aplicate Măsurii 121, 100% dintre proiecte

vor cuprinde actiuni pentru protectia mediului, prin incurajarea solicitantilor de a

investi in echipamente de producere a energiei regenerabile, cu efect imediat si de lunga

durata asupra conditiilor de mediu. Aceste investitii vor fi evidentiate in bugete

separate, din componenta PERE. Totodata vor fi finantate 17 proiecte (reprezentand un

procent de 65,4%) in care beneficiarii sunt constituiti in forme asociative.

86

Măsura -123 – „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere”

Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei : Obiectivul general constă în creşterea competitivităţii întreprinderilor de procesare agroalimentare şi forestiere, prin îmbunătăţirea performanţei generale a întreprinderilor din sectorul de procesare şi marketing a produselor agricole şi forestiere, printr-o mai bună utilizare a resurselor umane şi a altor factori de producţie. Obiectivele specifice ale măsurii sunt: 1.Introducerea şi dezvoltarea de tehnologii şi procedee pentru obţinerea de noi produse agricole şi forestiere competitive; 2.Adaptarea întreprinderilor la noile standarde comunitare atât în etapa de procesare cât şi în cea de distribuţie a produselor obţinute; 3.Îmbunătăţirea veniturilor întreprinderilor sprijinite prin creşterea valorii adăugate a produselor agricole; 4.Creşterea valorii adăugate a produselor forestiere precum şi a eficienţei economice a activităţii microîntreprinderilor, prin dezvoltarea şi modernizarea echipamentelor, proceselor şi tehnologiilor de prelucrare. Raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei: proiectele dezvoltate în cadrul acestei măsuri au ca principal obiectiv creşterea competitivităţii întreprinderilor de procesare agroalimentare şi forestiere din teritoriu. Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire al măsurii : Necesitatea dezvoltării unor proiecte în cadrul acestei măsuri rezultă din:

- necesitatea încurajării tinerilor şi a familiilor care pleacă în căutarea unui loc de muncă în afara teritoriului sau în afara ţării să dezvolte activităţi agricole în teritoriu, ţinând cont de potenţialul agricol pe care acesta îl prezintă;

- crearea de noi locuri de muncă, ţinând cont de necesitatea integrării pe piaţa muncii a celor 1.113 de şomeri din teritoriu;

- necesitatea aplicării tehnologiilor moderne şi inovative, a transferului de know-how, a eficienţei pentru a valorifica la maxim potenţialul teritoriului în scopul îmbunătăţirii performanţei economice şi a competitivităţii sectorului de procesare şi a marketingului produselor agricole, rezultând astfel produse agricole mai multe, calitative şi mai ieftine, ceea ce conduce implicit la creşterea puterii economice a populaţiei din teritoriu, îmbunătăţirea calităţii vieţii şi a stabilităţii sociale;

- creşterea ponderii energiei obţinute din resurse regenerabile prin susţinerea investiţiilor pentru valorificarea resurselor energetice solare, cu precădere a investiţiilor în captatori solari termali şi fotovoltaici sau biomasă.


- Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013 – stabileşte ca şi prioritate de dezvoltare creşterea competitivităţii pe termen lung a economiei româneşti. Proiectele dezvoltate în cadrul acestei Măsuri vor contribui astfel la susţinerea prirorităţilor stabilite în cadrul CSNR.

- Strategia europeană pentru agricultură şi dezvoltare rurală stipulează faptul că este necesară creşterea competitivităţii sectorului agricol, obiectiv ce poate fi atins prin dezvoltarea unor proiecte în cadrul acestei Măsuri;

- Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 - Prioritatea 5 stabilită în cadrul acestui document se referă la Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol. Una dintre acţiunile propuse în acdrul acestei priorităţi constă în Creşterea valorii adăugate a producţiei agricole şi forestiere prin utilizarea unui

87

sistem competitiv - de prelucrare şi marketing al produselor agro-alimentare şi silvice. - Planul de Dezvoltare Regională, 2007 – 2013, abrobat de Consiliul pentru

Dezvoltare Regională – Prioritatea 3 a documentului programatic menţionat o reprezintă Dezvoltarea rurală şi eficientizarea agriculturii.

Beneficiari: Tipuri de beneficiari: Privaţi: Persoane fizice autorizate; Micro-întreprinderi şi Întreprinderi Mici şi Mijlocii – definite în conformitate cu

Recomandarea (CE) nr. 361/2003, respectiv în conformitate cu Legea nr. 346/2004, cu modificările şi completările ulterioare; Alte întreprinderi care nu sunt micro-întreprinderi, întreprinderi mici şi mijlocii, care

au mai puţin de 750 angajaţi sau cu o cifră de afaceri care nu depăşeşte 200 milioane Euro – definite în conformitate cu art. 28 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005. Cooperative agricole de procesare a produselor agricole – constituite conform Legii nr.

566/2004; Societăţi cooperative de valorificare – constituite conform Legii nr. 1/2005; Asociaţii familiale – constituite conform Legii nr. 300/2004 cu modificările şi

completările ulterioare sau înfiinţată în baza OUG nr. 44/16 aprilie 2008; Grupuri de producători constituite conform Ordonanţei nr. 37/2005 cu modificările şi

completările ulterioare, care au ca scop comercializarea în comun a produselor agricole şi silvice şi aparţin următoarelor forme juridice :

societăţi comerciale - constituite conform Legii nr. 31/1990 cooperative agricole de procesare a produselor agricole, constituite conform

Legii nr. 566/2004. Evaluarea numărului: 14 Precizări privind acţiunile eligibile : * Acţiuni imateriale : Tip de acţiuni eligibile :

- Organizarea şi implementarea sistemelor de management a calităţii şi de siguranţă alimentară, dacă sunt în legătură cu investiţiile corporale ale proiectului; :

- Cumpărarea de tehnologii (know-how), achiziţionarea de patente şi licenţe pentru pregătirea implementării proiectului;

- Costurile generale ale proiectului conform articolului nr. 55 din Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1974/2006, cum ar fi: taxe pentru arhitecţi, ingineri şi consultanţi, studii de fezabilitate, taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor necesare implementării proiectelor, aşa cum sunt ele menţionate în legislaţia naţională, pentru pregătirea implementării proiectului (maxim 8% din valoarea totală eligibilă a proiectului, dacă proiectul prevede şi construcţii şi maxim 3% în cazul în care proiectul nu prevede realizarea construcţiilor);

- Achiziţionarea de software, identificat ca necesar prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ.

* Acţiuni materiale : Tip de acţiuni eligibile :

- Construcţii noi şi/ sau modernizarea clădirilor folosite pentru procesul de producţie, inclusiv construcţii destinate protecţiei mediului, infrastructură internă şi utilităţi, precum şi branşamente şi racorduri necesare proiectelor;

88

- Construcţii noi şi/ sau modernizări pentru depozitarea produselor, inclusiv depozite frigorifice en-gross;

- Achiziţionarea sau achiziţionarea în leasing de noi utilaje, instalaţii, echipamente, aparate şi costuri de instalare;

- Investiţii pentru îmbunătăţirea controlului intern al calităţii materiei prime, semifabricatelor, produselor şi subproduselor obţinute în cadrul unităţilor de procesare şi marketing;

- Investiţii pentru producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile; - Achiziţionarea sau achiziţionarea în leasing de noi mijloace de transport specializate,

necesare activităţii de producţie şi, identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ.

Sectoare de intervenţii: lapte şi produse lactate; carne, produse din carne şi ouă; cereale; legume, fructe şi cartofi; seminţe oleaginoase; miere de albine; vin

Nr. crt.


1 Unităţi care procesează materie primă disponibilă în teritoriu şi pentru care nu există unitate de procesare

10

2 Unităţi care se adaptează la standardele comunitare nou introduse 10 3 Unităţi care sunt atat producatoare de materie prima cat si procesatoare 15 4 Unităţi care colectează si procesează produse ecologice 15

5 Unităţi care propun investitii pentru producerea si utilizarea energiei din surse regenerabile 15

6 Unităţi care promoveaza tehnologii de protecţia mediului 10 7 Formă asociativă constituită cu minim 6 luni înainte de depunerea proiectului 10

8 Sa nu mai fi beneficiat de alt sprijin SAPARD/FEADR pentru acelasi tip de activitate 5

9 Crearea de noi locuri de muncă, din care: -locuitori din teritoriu -persoane defavorizate sau cu handicap

Maxim 10, 5 5

TOTAL 100 Finanţare: • Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională) : 50% Buget:



Cost total mediu





14 50.000 E 700.000 E 280.000 E 70.000 E 350.000 E 40% 10% 50%

89






Realizare Numarul total al întreprinderilor Împartite în functie de dimensiunea acestora: − micro-întreprinderi − IMM − altele(grupuri si asociatii de producatori)

0

0 0 0

14

2 1 11

Volumul total al investitiilor (euro) Împartite în functie de dimensiunea acestora: - micro-întreprinderi - IMM - altele

0 0 0 0

700.000

100.000 50.000 550.000

Rezultat Numarul de întreprinderi care introduc produse noi si/sau tehnici noi:

pentru produsele agricole pentru produsele forestiere

0 8 7 1

Proiecte ce au componente de protectia mediului 0 14

Număr de întreprinderi sprijinite care aparţin formelor asociative

0 11(aproximativ 79% din total)

NOTĂ : Prin criteriile de selectie locala aplicate Măsurii 123, 100% dintre proiecte vor

cuprinde actiuni pentru protectia mediului, prin incurajarea solicitantilor de a investi in

echipamente de producere a energiei regenerabile, cu efect imediat si de lunga durata

asupra conditiilor de mediu. In cadrul aceleeasi masuri, se urmareste dezvoltarea de

parteneriate si asocieri, astfel incat proiectele ce vor obtine finantare sa fie realizate in

procent de 79% de catre forme asociative.

Măsura 122 – „Îmbunatatirea valorii economice a padurii”

Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei : Obiectivul general constă în cresterea valorii economice a padurilor tinând cont de rolul multifunctional si managementul durabil al padurilor. Obiectivele specifice ale măsurii se referă la: Îmbunatatirea structurii sau refacerea padurilor slab productive degradate, sprijinirea

aplicarii programelor de refacere a padurilor slab productive sau neconforme cu tipul natural fundamental de padure, cum ar fi padurile de rasinoase din afara arealului natural cu specii adapate mai bine conditiilor locale si cu rezistenta mai buna împotriva factorilor daunatori naturali (doborâturi de vânt, atacuri de insecte etc); Achizitionarea de echipamente si masini de taiere necesare pentru realizarea masurilor

tehnice si a operatiilor necesare pâna la vârsta exploatabilitatii (ex. rarituri, elagaj artificial,

90

combaterea bolilor si daunatorilor) si suportul tehnic pentru executarea acestor lucrari (mâna de lucru/servicii); Achizitionarea de echipamente si masini necesare lucrarilor silvice de exploatare cu

impact redus asupra mediului, exceptie facând echipamentele ce realizeaza în acelasi timp exploatarea si procesarea primara a materialului lemnos – cum sunt harvesterurile - si care sunt eligibile prin masura 123; Producerea de puieti forestieri de calitate pentru nevoile proprii prin înfiintarea de

pepiniere când sunt necesare lucrari de împadurire în proprietatea forestiera . Raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei: proiectele dezvoltate în

cadrul acestei măsuri au ca obiectiv principal cresterea valorii economice a padurilor din teritoriu.

Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire al măsurii : Necesitatea dezvoltării unor proiecte în cadrul acestei Măsuri rezultă din:

- Necesitatea cresterii valorii economice a padurilor din teritoriu - Protecţia mediului inconjurător


- Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013 – stabileşte ca şi prioritate de dezvoltare creşterea competitivităţii pe termen lung a economiei româneşti. Strategia europeană pentru agricultură şi dezvoltare rurală stipulează faptul că este necesară creşterea competitivităţii sectorului agricol, proiectele dezvoltate în teritoriu contribuind la atingerea acestui obiectiv;

- Politica şi strategia de dezvoltare a sectorului forestier din România – al cărui obiectiv fundamental îl reprezintă dezvoltarea sectorului forestier în scopul creşterii contribuţiei acestuia la ridicarea nivelului calităţii vieţii, pe baza gestionării durabile a pădurilor.

Beneficiari: Tipuri de beneficiari : a. Proprietari privati de padure, persoane fizice sau asociatii ale acestora; b. Comunitati locale detinatoare de padure în comun (cu drept de proprietate indivizibil) sau asociatiile acestora; c. Comune, si municipalitati detinatoare de padure sau asociatiile acestora; d. Alte categorii de detinatori de padure diferite de proprietatea de stat, detinatori de padure independenti (biserici, spitale, scoli) si asociatiile acestora; e. Asociatii mixte din oricare din categoriile de mai sus. Evaluarea numărului:3 Precizări privind acţiunile eligibile : * Acţiuni imateriale : * Acţiuni materiale : A. Indiferent de suprafata de padure: - Costuri pentru achizitionarea materialului de plantat, costurile de instalare a culturilor, pentru îmbunatatirea structurii arboretelor în concordanta cu tipul natural fundamental de padure; - Costuri pentru refacerea arboretelor slab productive si substituirii celor derivate; - Costuri pentru realizarea lucrarilor de îngrijire si conducere a arboretelor prevazute în planurile de amenajare, incluzând raritura pre-comerciala; - Costuri generale ale proiectului reprezentând: taxe pentru arhitecti, ingineri si consultanti, proiecte tehnice, achizitionarea de patente si licente, în procent de maxim 10% din valoarea proiectului.

91

B. Pentru suprafete de padure mai mari de 10 ha: - Costuri pentru achizitionarea de masini, echipamente si materiale pentru suprafetele incluse în Catalogul National al materialelor forestiere de reproducere (ex: Livezi semincere, Parinti de familii) si în suprafetele desemnate pentru conservarea resurselor genetice forestiere. - Costurile pentru crearea cailor de acces în interiorul arboretelor, pentru facilitarea executarii lucrarilor silvice prevazute în planurile de amenajare. - Costuri pentru achizitionarea de masini, echipamente si materiale pentru realizarea lucrarilor de îngrijire si conducere a arboretelor prevazute în planurile de amenajare (ex. plantari, descoplesiri, curatiri, combatere boli si daunatori). - Costuri pentru înfiintarea de pepiniere forestiere, inclusiv achizitionarea de masini, echipamente si materiale pentru producerea de material forestier de reproducere de calitate, numai în cazuri exceptionale cum sunt acelea ca pepiniera sa faca parte din exploatatia forestiera si pe terenuri din fond forestier. C. Pentru suprafete de padure mai mari de 100 ha sau pentru asociatii care detin suprafete mai mari de 100 ha: - Costuri pentru achizitionarea de echipamente si masini necesare pentru activitatea de exploatare care au impact redus asupra mediului, altele decât masinile complexe cum ar fi harvesterurile, în vederea cresterii economice a padurilor. D. Pentru suprafete de padure mai mari de 1.000 ha: - Costuri pentru achizitionarea de echipamente hardware si software necesare pentru elaborarea documentatiei tehnice cerute de reglementarile forestiere în vigoare. Nr. crt.


1.

Solicitant - asociatie de proprietari - proprietari privati - comune

Maxim 30, 30 20 10

2. Proiectul prevede îmbunătătirea structurii arboretelor, refacerea arboretelor slab productive si substituirea celor derivate

20

3. Proiectul prevede achizitia de echipamente, masini si executare lucrari de ingrijire

10

4.

Suprafata de padure: 1-10 ha 11-50 ha 51-100ha 101- 200 ha ≥200 ha

Maxim 40, 5 10 20 30 40

TOTAL 100 Finanţare: • Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională) : 50 % Buget:


92


Cost total mediu





3 80.000 E 240.000 E 96.000 E 24.000 E 120.000 E 40% 10% 50%

Indicatori de monitorizare Indicator Valoare la

începutul perioadei de

implementare



Realizare Numarul de exploatatii forestiere sprijinite Împartit în functie de tipul de proprietar: • proprietari privati - individuali sau asociatii • comune sau asociatii ale acestora • altii

0

3 3 0 0

Volumul total al investitiilor Împartit în functie de tipul de proprietar: • proprietari privati - individual sau asociatii • comune sau asociatii ale acestora • altii

0

240.000

240.000 0 0

Rezultat Numarul de exploatatii care introduc produse/ tehnologii noi:

0 1

Proiecte ce au componente de protectia mediului 0 3

Număr de exploatatii sprijinite care aparţin formelor asociative

0 3 (100% din total)


cuprinde actiuni pentru protectia mediului si vor fi realizate fe forme asociative ale

proprietarilor de paduri din zona microregiunii GAL Valea Ialomitei.

Măsura 141 – „Sprijinirea fermelor agricole de semi – subzistenţă” Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei : Obiectivul general constă în cresterea competitivităţii exploataţiilor agricole în curs de restructurare pentru facilitarea rezolvării problemelor legate de tranziţie, având în vedere faptul că sectorul agricol si economia rurală sunt expuse presiunii concurenţiale a pieţei unice. Obiectivele specifice ale măsurii se referă la: Creşterea volumului producţiei destinate comercializării pentru ca fermele de semi-

subzistenţă să devină viabile economic; Diversificarea producţiei în funcţie de cerinţele pieţei si introducerea de noi produse. Raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei: proiectele dezvoltate în cadrul acestei măsuri au ca obiectiv principal creşterea competitivităţii exploataţiilor agricole din teritoriu.

93

Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire al măsurii : Necesitatea dezvoltării unor proiecte în cadrul acestei Măsuri rezultă din:

- dezvoltarea unei agriculturi performante şi viabilă economic; - necesitatea creării de noi locuri de muncă; - încurajarea locuitorilor în ideea angrenării acestora în activităţi agricole, ca urmare a

potenţialului pe care teritoriul îl prezintă; - susţinerea locuitorilor care, în cadrul sondajului de opinie, au agreeat ideea că

Agricultura va sta la baza dezvoltării economice a teritoriului, 61.3% dintre respondenţi susţinând această afirmaţie.


- Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013 – stabileşte ca şi prioritate de dezvoltare creşterea competitivităţii pe termen lung a economiei româneşti. Proiectele dezvoltate în cadrul acestei Măsuri vor contribui astfel la susţinerea prirorităţilor stabilite în cadrul CSNR;

- Strategia europeană pentru agricultură şi dezvoltare rurală stipulează faptul că este necesară creşterea competitivităţii sectorului agricol, proiectele dezvoltate în teritoriu contribuind la atingerea acestui obiectiv;

- Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 – Prioritatea 5 stabilită în cadrul acestui document se referă la Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol. În cadrul sub-priorităţii Creşterea competitivităţii economiei agro-alimentare şi silvice prin adaptarea ofertei la cerinţele pieţei, una dintre acţiunile propuse se referă la Sprijinirea fermelor de semi-subzistenţă pentru a deveni viabile, în contextul în care exploataţiile agricole din România sunt în marea lor majoritate de dimensiuni mici, fragmentate, slab dotate şi înregistrează randamente reduse. Astfel, sprijinul financiar pentru proiectele dezvoltate în cadrul acestei măsuri se va concentra pe acele ferme de semi-subzistenţă care, pe baza unui plan de afaceri îşi vor demonstra capacitatea de a deveni entităţi viabile, competitive pe piaţă, prin îmbunătăţirea calităţii produselor, a sistemului de comercializare etc.

- - Planul de Dezvoltare Regională, 2007 – 2013, abrobat de Consiliul pentru Dezvoltare Regională – proiectele dezvoltate în cadrul acestei Măsuri sunt sinergice cu Prioritatea 3 a documentului programatic menţionat, respectiv Dezvoltarea rurală şi eficientizarea agriculturii.

Beneficiari: Tipuri de beneficiari : Privaţi: persoanele fizice în vârstă de până la 62 de ani (neîmpliniţi la data depunerii Cererii de

finanţare), care desfăşoară activităţi economice, în principal activităţi agricole. Evaluarea numărului:5 Precizări privind acţiunile eligibile : * Acţiuni imateriale : * Acţiuni materiale :

Nr. crt.


1 Solicitantul este membru, cu minim 6 luni înainte de depunerea proiectului, al unei forme asociative recunoscute conform legislaţiei naţionale în vigoare

20

94

2 Ferma de semi – subzistenţă este deţinută de un fermier cu vârsta sub 40 de ani, la data depunerii proiectului 30

3

Solicitantul realizează o investiţie, în special o investiţie pentru îndeplinirea conformităţii cu standardele comunitare: a) investiţie pentru îndeplinirea conformităţii cu standardele comunitare b) alt tip de investiţie

Maxim 30,

30 15

4 Să dmonstreze ca nu obţine venituri din alte activităţi 10 5 Accesează Măsura 214 „Plăţi de Agro - mediu” 10

TOTAL 100 Finanţare:

Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională) : 100 % Buget:



Cost total mediu





5 7.500 E 37.500 E 30.000 E 7.500 E - 80% 20% 0%





implementare

Realizare Numar total de ferme de semi-subzistenta sprijinite 0 5

Rezultat Numar ferme care introduc produse noi 0 4

(80% din fermele sprijinite)






Realizare Numar de ferme de semi-subzistenta sprijinite Împartite în functie de statutul juridic:

persoane fizice persoane juridice

din care: conduse de femei conduse de tineri sub 40 de ani

0 0 0 0 0

5 4 1 1 3


95

cuprinde actiuni pentru îndeplinirea conformităţii cu standardele comunitare.

Măsura - 312 „Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi ” Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei : Obiectivul general constă în dezvoltarea durabilă a economiei rurale prin încurajarea activităţilor non-agricole, în scopul creşterii numărului de locuri de muncă şi a veniturilor adiţionale. Obiectivele specifice se referă la: 1.Crearea şi menţinerea locurilor de muncă în spaţiul rural; 2.Creşterea valorii adăugate în activităţi non-agricole; 3.Crearea şi diversificarea serviciilor pentru populaţia rurală prestate de către micro-întreprinderi. Raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei: proiectele dezvoltate în cadrul acestei Măsuri au ca principal obiectiv sprijinirea dezvoltării mediului privat din teritoriu. Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire al măsurii : Dezvoltarea unor proiecte în cadrul acestei Măsuri este necesară în contextul:

- necesităţii creşterii şi menţinerii locurilor de muncă prin crearea de micro-întreprinderi, în cadrul sondajului de opinie 64,5% dintre respondenţi apreciind că în teritoriu este nevoie în primul rând de locuri de muncă, lipsa locurilor de muncă în zonele rurale determinând plecarea locuitorilor către Targoviste, Bucureşti si o parte insemnata in strainatate, astfel încât teritoriul se depopulează;

- necesităţii dezvoltării economice a teritoriului prin crearea de micro-întreprinderi precum şi dezvoltarea celor existente în sectorul non-agricol din teritoriu;

- încurajarea activităţilor meşteşugăreşti din teritoriu, ţinând cont de practicarea activităţilor tradiţionale, cum ar fi împletirea coşurilor de răchită;

- încurajarea iniţiativelor de afaceri, ţinând cont de faptul că, în cadrul sondajului de opinie, 20% dintre respondentii studiului au apreciat ca daca ar dispune de fonduri financiare suficiente ar investi într-o afacere.


- Strategia europeană pentru agricultură şi dezvoltare rurală stipulează faptul că este necesară o creştere a competitivităţii sectorului agricol;

- Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013 – stabileşte ca şi prioritate de dezvoltare creşterea competitivităţii pe termen lung a economiei româneşti;

- Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 – Prioritatea 5 stabilită în cadrul acestui document se referă la Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol. Una dintre acţiunile stabilite se referă la crearea şi dezvoltarea de afaceri în spaţiul rural prin crearea şi dezvoltarea de microîntreprinderi, prin această măsură urmărindu-se crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi, oferind astfel posibilităţi de noi de locuri de muncă, dar şi o piaţă de desfacere a produselor agricole brute.

- Planul de Dezvoltare Regională, 2007 – 2013 – una dintre priorităţile Planului de dezvoltare o reprezintă Dezvoltarea afacerilor, mediul de afaceri jucând un rol cheie în promovarea creşterii economice durabile, contribuind în măsură egală la crearea de noi oportunităţi de angajare şi la îmbunătăţirea competitivităţii întregii regiuni. Prioritatea se concentrează pe crearea condiţiilor de promovare şi susţinere a dezvoltării sectorului privat care este vital pentru prosperitatea economică a regiunii. Prioritatea menţionată se

96

concentrează pe crearea condiţiilor de promovare şi susţinere a dezvoltării sectorului privat care este vital pentru prosperitatea economică a regiunii. Printre obiectivele specifice vizate se numără creşterea competitivităţii şi eficienţei activităţilor economice în scopul creşterii veniturilor locale şi a oportunităţilor de angajare, creşterea capacităţii de piaţă a firmelor sau îmbunătăţirea condiţiilor de mediu şi a imaginii regiunii.

- - Programul Operaţional Regional , Axa prioritară, DMI 4.3 Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor - Finanţarea microîntreprinderilor în cadrul POR are ca scop sprijinirea continuării procesului de restructurare şi redresare economică a zonelor aflate în declin, îndeosebi a oraşelor mici şi mijlocii, întrucât acestea creează locuri de muncă şi au flexibilitatea necesară să se adapteze cerinţelor unei economii de piaţă dinamice.

Beneficiari: Tipuri de beneficiari : Privaţi: Micro-întreprinderile: (având mai puţin de 10 angajaţi şi care realizează o cifră de

afaceri anuală netă sau deţin active totale în valoare de până la 2,0 milioane Euro echivalent în lei) ; Persoane fizice (neinregistrate ca agenti economici) - care se vor angaja ca pana la data

semnarii contractului de finantare sa se autorizeze cu un statut minim de persoana fizica autorizata si sa functioneze ca micro - intreprindere.

Evaluarea numărului:10 Precizări privind acţiunile eligibile : * Acţiuni imateriale : Investiţii necorporale (software, patente, licenţe etc.), inclusiv achiziţionarea în leasing a

acestora. * Acţiuni materiale : Investiţii corporale (construcţia, modernizarea, extinderea clădirilor în scop productiv –

pentru efectuarea activităţii vizate de proiect- precum şi construcţia de clădiri pentru marketingul produselor proprii; dotarea aferentă cu echipamente, utilaje etc., inclusiv achiziţionarea în leasing a acestora).

Investiţiile vizate în cadrul Măsurii 312: Investiţii în activităţi non-agricole productive: industria uşoară, activităţi de procesare

industrială a produselor lemnoase – începând de la stadiul de cherestea, mecanică fină, asamblare maşini, unelte şi obiecte casnice, producerea de ambalaje etc.; Investiţii pentru dezvoltarea activităţilor meşteşugăreşti; Servicii pentru populaţia rurală: servicii de croitorie, frizerie, cizmărie, servicii de

conectare şi difuzare internet, servicii de mecanizare, transport (altele decât achiziţia mijloacelor de transport) protecţie fitosanitară, însămânţare artificială a animalelor, servicii medicale, servicii sanitar-veterinare, servicii reparaţii maşini, unelte şi obiecte casnice; Investiţii în producerea de energie regenerabilă. Nr. crt. Criterii de selecţie locală Punctaj

1 Aplicantul nu a mai beneficiat de sprijin din alte fonduri comunitare pentru investitii similare in ultimii 3 ani

10

2 Proiectul promoveaza activitati mestesugaresti, de artizanat 10

3 Proiectul este derulat de femei/ tineri cu varsta pana in 40 de ani la data depunerii proiectelor

15

97

4 Micro-intreprindere nou infiintata (start-up) 15

5 Proiect care prin activitatea propusa creeaza mai mult de un loc de munca

20

6 Proiectul include activitati de protecţia mediului 15

7 Proiectul vizează achiziţionarea de echipamente pentru producerea energiei din alte surse regenerabile decât biocombustibilii

15

TOTAL 100 Finanţare:

Ajutorul public (FEADR + contributie nationala): 70% Intensitatea ajutorului public nerambursabil va fi de pana la 70% din totalul cheltuielilor eligibile si nu va depasi: 50.000 Euro/proiect daca beneficiarii sunt persoane fizice autorizate; 100.000 Euro/proiect pentru micro-intreprinderile care isi desfasoara activitatea in sectorul transportului rutier; 200.000 Euro/proiect pentru alte micro-intreprinderi. Buget:

Bugetul alocat masurii pentru perioada 2012-2013 este de 500.000 euro


Cost total mediu





10 50.000E 500.000 E 280.000 E 70.000 E 150.000 E 56% 14% 30%






Realizare Numarul total de micro-întreprinderi sprijinite Împartite în functie de:

statutul juridic persoane fizice persoane juridice

categoria de vârsta

18 -40 ani peste 40 ani

gen: - femei -bărbaţi tipul micro-întreprinderii: - nou înfiintata - existenta

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

10 3 7 7 3 3 7 5 2

Volumul total al investitiei 0 500.000

98

Rezultat

Numarul brut de locuri de munca create 0 18

Numar de proiecte ce cuprind actiuni de protectia mediului 0 10






Realizare Numarul de micro-întreprinderi sprijinite Împartit în functie de tipul investitiei:

0

10

investitii în activitati non-agricole productive servicii pentru populatia rurala prestate de catre

micro-întreprinderi servicii in domeniul sanitar si sanitar- veterinar

0

0 0

3

4 3

investitii în producerea de energie regenerabila 0 2




durata asupra conditiilor de mediu.

Măsura – 313 „Încurajarea activităţilor turistice” Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei : Obiectivul general constă în dezvoltarea activităţilor turistice în zonele rurale care să contribuie la creşterea numărului de locuri de muncă şi a veniturilor alternative, precum şi la creşterea atractivităţii spaţiului rural. Obiectivele specifice se referă la: 1. Crearea şi menţinerea locurilor de muncă prin activităţi de turism, în special pentru tineri şi femei; 2. Creşterea valorii adăugate în activităţi de turism; 3. Crearea, îmbunătăţirea şi diversificarea infrastructurii si serviciilor turistice; 4. Creşterea numărului de turişti şi a duratei vizitelor. Raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei: proiectele dezvoltate în cadrul acestei măsuri au obiectiv dezvoltarea economică a teritoriului prin promovarea investitiilor in agroturism precum si in activitati recreationale.


- necesităţii punerii în valoare a obiectivelor de interes turistic din teritoriu şi întreprinderii unor acţiuni de promovare a practicării turismului religios în teritoriu, ţinând cont de avantajul poziţionării teritoriului în apropierea staţiunilor de pe Valea Prahovei, a staţiunii balneoclimaterice Pucioasa şi a Municipiului Târgovişte

- posibilităţi crescute de dezvoltare a formelor de turism de tip agro şi eco în

99

gospodăriile proprii ale populaţiei; - importanţei promovării evenemintelor culturale cu caracter de unicitate organizate în

teritoriu, cum ar fi Festivalul naţional al primarilor artişti, Sărbătoarea dovleacului Sinergia cu alte programe/strategii/proiecte:

- Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013 – stabileşte ca prioritate de dezvoltare creşterea competitivităţii pe termen lung a economiei româneşti, turismul fiind considerat un important motor al dezvoltării. În acest context, proiectele de dezvoltare în cadrul acestei Măsuri contribuie la îndeplinirea obiectivelor CSNR;

- Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României, Orizonturi 2013-2020-2030, aprobată prin HG 1460/2008 - Transpunând în plan naţional obiectivele de dezvoltare durabilă stabilite la nivel comunitar prin Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene, documentul strategic naţional menţionat identifică printre priorităţile pe termen mediu şi lung şi dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului. În acest sens, potrivit documentului strategic menţionat, elaborarea şi implementarea de proiecte având ca obiectiv îmbunătăţirea infrastructurii turistice şi promovarea potenţialului turistic contribuie la consolidarea identităţii proprii a zonelor, regiunilor sau, după caz, a localităţilor. Astfel, dezvoltarea unor proiecte de promovare a turismului în teritoriu se încadrează în priorităţile de dezvoltare stabilite prin Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României şi contribuie la îndeplinirea obiectivelor pe care ţara noastră şi le-a asumat faţă de Uniunea Europeană în acest domeniu;

- Planul Naţional de Dezvoltare - Planul Naţional de Dezvoltare reprezintă documentul programatic ce trasează cele cinci priorităţi de dezvoltare stabilite pentru perioada de programare 2007-2013 în vederea asigurării convergenţei economice şi sociale la nivel naţional. Printre acestea se numără şi reducerea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării, prioritate care poate fi atinsă, prin implementarea de proiecte care se subsumează acesteia. Astfel, autorităţile administraţiei publice locale sunt actori ce deţin roluri cheie în procesul de elaborare şi implementare de proiecte ce contribuie la reducerea dispărităţilor de dezvoltare între regiuni şi atingerea unui anumit nivel de covergenţă economico-socială. În acest context, apreciem că la reducerea decalajelor de dezvoltare între regiuni şi atingerea unui anumit nivel de convergenţă economico-socială contribuie prin obiectivele sale şi proiectele de promovare a turismului în teritoriu;

- Planul de Dezvoltare Regională, 2007 – 2013 - Planul de Dezvoltare Regională elaborat pentru Regiunea Sud-Muntenia inventariază atât punctele slabe, cât şi oportunităţile de care beneficiază regiunea. Raportându-se la aceeaşi perioadă de programare, Planul de Dezvoltare Regională stabileşte ca fiind prioritară dezvoltarea sectorului turismului datorită existenţei în cadrul regiunii a unor resurse naturale şi produse tradiţionale specifice menite a căror valorificare durabilă reprezintă o premisă esenţială în dezvoltare. Astfel, iniţiativa autorităţilor locale din teritoriul potenţialului GAL de a fi dezvoltate proiecte având ca obiectiv promovarea produselor turistice locale se încadrează în măsurile stabilite prin Planul de Dezvoltare Regională, contribuind la creşterea competitivităţii regiunii din care teritoriul face parte, dar şi a atractivităţii acestuia. În cadrul documentului, judeţul Dâmboviţa este identificat ca fiind unul dintre judeţele din cadrul regiunii cu potenţial turistic ridicat.

- Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Naţional al României - În conformitate cu Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Naţional al României, autorităţile administraţiilor publice locale deţin un rol important pentru identificarea, păstrarea şi dezvoltarea resurselor turistice locale sau judeţene. Prin urmare,

100

dezvoltarea de proiecte care vizează promovarea turismului în teritoriu, contribuie la consolidarea identităţii locale, dar şi la îndeplinirea obiectivelor stabilite în cadrul Master Planului pentru Dezvoltarea Turismului Naţional al României;

- - Programul Operaţional Regional - Programul Operaţional Regional 2007-2013 reflectă cele cinci priorităţi identificate de Cadrul Strategic Naţional de Referinţă subsumate obiectivului de convergenţă. Prin cele cinci axe prioritare ale sale, Programul Operaţional Regional 2007-2013 integrează o viziune de dezvoltare echilibrată a regiunilor României, prin abordarea aspectelor de care este condiţionată creşterea economică şi crearea de noi locuri de muncă. Subsumându-se obiectivelor Axei prioritare 5 din Programul Operaţional Regional 2007-2013, proiectele din cadrul acestei Măsuri contribuie la promovarea potenţialului turistic românesc şi a identităţii produselor tradiţionale locale, reprezentând, în acelaşi timp, o componentă în procesul de dezvoltare locală şi regională.

Beneficiari: Tipuri de beneficiari : Publici: Comunele prin reprezentanţii lor legali conform legislaţiei naţionale în vigoare; Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară realizate doar între comune. Privaţi: Micro-întreprinderile Persoane fizice (neînregistrate ca agenţi economici) - care se vor angaja ca pâna la

data semnării Contractului de finanţare să se autorizeze cu un statut minim de persoană fizică autorizată; ONG-uri, definite conform legislaţiei naţionale în vigoare. Evaluarea numărului: 8 Precizări privind acţiunile eligibile : Acţiuni imateriale : Acţiuni materiale : Constructia, modernizarea, extinderea si dotarea structurilor de primire turistice

(structuri agro-turistice si alte tipuri de structuri de primire turistice realizate de o micro-intreprindere) avand pana la 15 camere:

Pentru investitii in structuri de primire turistice altele decat cele de agro-turism, nivelul de confort si calitatea serviciilor propuse prin proiect, trebuie sa atinga standardul de calitate de minimum 3 margarete/stele;

Pentru investitiile in agro-turism structura de primire turistica, nivelul de confort si calitate a serviciilor propuse prin proiect, trebuie sa atinga standardul de calitate de minimum 1 margareta.

In cazul zonelor deja dezvoltate din punct de vedere turistic, este permisa doar modernizarea si extinderea structurilor de primire turistice. De asemenea, vor fi sustinute investitiile de racordare la utilitatile publice, achizitionarea de echipamente de producere a energiei din alte surse regenerabile decat bio-combustibii, ca parte componenta a proiectelor.

Pentru componenta b) Investitii private in infrastructura turistica de agrement independenta sau dependenta destructura de primire turistica precum spatii de campare, amenajari de stranduri si piscine,achizitionare de mijloace de transport traditionale pentru plimbari, trasee pentru echitatieinclusiv prima achizitie de cai in scop turistic (cu exceptia celor pentru curse si competitii) si asigurareaadaposturilor acestora (ca parte componenta a proiectului), rafting

101

etc. Pentru componenta c)

Construirea, modernizarea si dotarea centrelor locale de informare in scopul promovarii, prezentarii si vizitarii turistice;

Dezvoltarea de sisteme electronice locale de rezervare pentru structurile de primire turistice din spatiul rural, conectate la sistemele regionale si nationale;

Amenajarea de marcaje turistice, refugii turistice3 de utilitate publica etc.;

Investitii legate de refacerea in scop turistic a vechilor trasee de cale ferata cu ecartament ingust, a amenajarilor complementare acestora (ex: constructii, plan inclinat etc.), reconditionarea echipamentelor si utilajelor;

Investitii legate de infiintarea si amenajarea de trasee tematice (ex: “drumul vinului”, „al olaritului”,„cioplitorilor in lemn” etc.).

Pentru componenta d): Elaborare de materiale promotionale precum prima editare a materialelor in scopul promovarii actiunilor turistice: brosuri de prezentare, panouri de informare etc. Conform Art. nr. 55 din Regulamentul (CE) nr.1974/2006 pentru toate tipurile de actiuni, vor fi sustinute cheltuielile cu achizitionarea de utilaje, echipamente, hardware, soft-uri, inclusiv achizitionarea in leasing a acestora, costurile de instalare si montaj si costurile generale legate de intocmirea proiectului precum taxe pentru arhitecti, ingineri si consultanti, studii de fezabilitate/memorii justificative, taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor necesare implementarii proiectelor, asa cum sunt ele mentionate in legislatia nationala, achizitia de patente si licente, in limita unui procent de 10% din valoarea totala aproiectului, iar pentru proiectele care nu prevad constructii in limita a 5%. Nr. crt. Criterii de selectie locala Punctaj


10

2 Proiectul este inclus într-o strategie de promovare a turismului la nivel national/ regional/ judetean sau local

10

3 Proiecte care vizeaza investitii in agroturism 15 4 Proiecte ce vizeaza promovarea activitatilor recreationale 15 5 Proiecte ce prevad crearea de locuri de munca 20

6 Proiecte derulate de femei/tineri care nu au implinit 40 de ani la data depunerii dosarului de finantare

20

7 Proiecte ce includ acţiuni de protecţie a mediului 10 TOTAL 100

Finanţare: • Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională) : 85% Buget:

Bugetul alocat masurii pentru perioada 2012-2013 este de 400.000 euro. 3 Definite conform Ordinului 510/2002, cu modificarile si completarile ulterioare: refugiile turistice sunt structuri de primire turistice, situate in locuri izolate si greu accesibile, de regula, la altitudini mari, avand o capacitate redusa, un grad minim de confort si un numar redus de personal de deservire. Acestea nu se clasifica.

102


Cost total mediu





8 50.000 E 400.000 E 272.000 E 68.000 E 60.000 E 68% 17% 15%






Realizare Numarul de noi activitati turistice sprijinite împartite dupa tipul de actiune:

infrastructura de primire turistica - structuri agro-turistice

infrastructura recreationala

0 0

4 4

Volumul total al investitiilor împartite dupa tipul de actiune:

infrastructura de primire turistica - structuri agro-turistice

infrastructura recreationala

0 0

400.000

200.000

200.000 Numar de structuri de primire turistica care îsi diversifica gama de servicii turistice

0 2

Rezultat

Numarul brut de locuri de munca create 0 10

Numar de proiecte ce cuprind actiuni de protectia mediului

0 10

Numar de proiecte realizate de tineri pana in 40 de ani 0 3




durata asupra conditiilor de mediu. Aceste investitii vor fi evidentiate in bugete

separate, din componenta PERE.

Masura 322 - Renovarea, dezvoltarea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si populatia rurala si punerea in valoare a mostenirii rurale

Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei: Obiectivul general al masurii vizeaza imbunatatirea conditiilor de viata pentru populatie, asigurareaaccesului la serviciile de baza si protejarea mostenirii culturale si naturale din spatiul rural in vederea realizarii unei dezvoltari durabile. Obiectivul specific vizeaza cresterea numarului de locuitori din zonele rurale care beneficiaza de servicii imbunatatite. Obiectivele operationale ale acestei masuri vizeaza:

103

Imbunatatirea infrastructurii fizice de baza in spatiul rural;

Imbunatatirea accesului la serviciile publice de baza pentru populatia rurala;

Cresterea numarului de sate renovate;

Cresterea numarului de obiective de patrimoniu din spatiul rural sprijinit.


- necesităţii punerii în valoare a obiectivelor de patrimoniu si de interes turistic din teritoriu şi întreprinderii unor acţiuni de promovare a practicării turismului religios în teritoriu, ţinând cont de avantajul poziţionării teritoriului în apropierea staţiunilor de pe Valea Prahovei, a staţiunii balneoclimaterice Pucioasa şi a Municipiului Târgovişte

- importanţei promovării evenemintelor culturale cu caracter de unicitate organizate în teritoriu, cum ar fi Festivalul naţional al primarilor artişti, Sărbătoarea dovleacului,etc


- Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013 – stabileşte ca prioritate de dezvoltare creşterea competitivităţii pe termen lung a economiei româneşti, turismul fiind considerat un important motor al dezvoltării. În acest context, proiectele de dezvoltare în cadrul acestei Măsuri contribuie la îndeplinirea obiectivelor CSNR;

- Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României, Orizonturi 2013-2020-2030, aprobată prin HG 1460/2008 - Transpunând în plan naţional obiectivele de dezvoltare durabilă stabilite la nivel comunitar prin Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene, documentul strategic naţional menţionat identifică printre priorităţile pe termen mediu şi lung şi dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului. În acest sens, potrivit documentului strategic menţionat, elaborarea şi implementarea de proiecte având ca obiectiv îmbunătăţirea infrastructurii turistice şi promovarea potenţialului turistic contribuie la consolidarea identităţii proprii a zonelor, regiunilor sau, după caz, a localităţilor. Astfel, dezvoltarea unor proiecte de promovare a turismului în teritoriu se încadrează în priorităţile de dezvoltare stabilite prin Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României şi contribuie la îndeplinirea obiectivelor pe care ţara noastră şi le-a asumat faţă de Uniunea Europeană în acest domeniu;

- Planul Naţional de Dezvoltare - Planul Naţional de Dezvoltare reprezintă documentul programatic ce trasează cele cinci priorităţi de dezvoltare stabilite pentru perioada de programare 2007-2013 în vederea asigurării convergenţei economice şi sociale la nivel naţional. Printre acestea se numără şi reducerea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării, prioritate care poate fi atinsă, prin implementarea de proiecte care se subsumează acesteia. Astfel, autorităţile administraţiei publice locale sunt actori ce deţin roluri cheie în procesul de elaborare şi implementare de proiecte ce contribuie la reducerea dispărităţilor de dezvoltare între regiuni şi atingerea unui anumit nivel de covergenţă economico-socială. În acest context, apreciem că la reducerea decalajelor de dezvoltare între regiuni şi atingerea unui anumit nivel de convergenţă economico-socială contribuie prin obiectivele sale şi proiectele de promovare a turismului în teritoriu;

- Planul de Dezvoltare Regională, 2007 – 2013 - Planul de Dezvoltare Regională elaborat pentru Regiunea Sud-Muntenia inventariază atât punctele slabe, cât şi

104

oportunităţile de care beneficiază regiunea. Raportându-se la aceeaşi perioadă de programare, Planul de Dezvoltare Regională stabileşte ca fiind prioritară dezvoltarea sectorului turismului datorită existenţei în cadrul regiunii a unor resurse naturale şi produse tradiţionale specifice menite a căror valorificare durabilă reprezintă o premisă esenţială în dezvoltare. Astfel, iniţiativa autorităţilor locale din teritoriul potenţialului GAL de a fi dezvoltate proiecte având ca obiectiv promovarea produselor turistice locale se încadrează în măsurile stabilite prin Planul de Dezvoltare Regională, contribuind la creşterea competitivităţii regiunii din care teritoriul face parte, dar şi a atractivităţii acestuia. În cadrul documentului, judeţul Dâmboviţa este identificat ca fiind unul dintre judeţele din cadrul regiunii cu potenţial turistic ridicat.

- Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Naţional al României - În conformitate cu Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Naţional al României, autorităţile administraţiilor publice locale deţin un rol important pentru identificarea, păstrarea şi dezvoltarea resurselor turistice locale sau judeţene. Prin urmare, dezvoltarea de proiecte care vizează promovarea turismului în teritoriu, contribuie la consolidarea identităţii locale, dar şi la îndeplinirea obiectivelor stabilite în cadrul Master Planului pentru Dezvoltarea Turismului Naţional al României;

- - Programul Operaţional Regional - Programul Operaţional Regional 2007-2013 reflectă cele cinci priorităţi identificate de Cadrul Strategic Naţional de Referinţă subsumate obiectivului de convergenţă. Prin cele cinci axe prioritare ale sale, Programul Operaţional Regional 2007-2013 integrează o viziune de dezvoltare echilibrată a regiunilor României, prin abordarea aspectelor de care este condiţionată creşterea economică şi crearea de noi locuri de muncă. Subsumându-se obiectivelor Axei prioritare 5 din Programul Operaţional Regional 2007-2013, proiectele din cadrul acestei Măsuri contribuie la promovarea potenţialului turistic românesc şi a identităţii produselor tradiţionale locale, reprezentând, în acelaşi timp, o componentă în procesul de dezvoltare locală şi regională.

Beneficiari:

Tipuri de beneficiari : Publici: Comunele prin reprezentantii lor legali conform legislatiei nationale in vigoare.

Autoritatile locale (comune) sau asociatii de dezvoltare intercomunitare prin operatorii regionali pentru investitiile in infrastructura de apa/apa uzata;

Asociatiile de dezvoltare intercomunitare realizate intre doua sau mai multe comune infiintate conform legislatiei nationale in vigoare;

ONG-uri, asezaminte culturale si institutii de cult definite conform legislatiei nationale in vigoare;

Privati: Persoane fizice si juridice care detin in proprietate sau administreaza obiective de

patrimoniu cultural/natural de interes local si care aplica pentru componenta „c”.

Evaluarea numărului: 7 Precizări privind acţiunile eligibile : Pentru componenta a):

Infiintarea de drumuri noi, extinderea si imbunatatirea retelei de drumuri de interes

105

local (drumuri comunale, vicinale si strazi din interiorul comunei) ce apartin proprietatii publice a unitatii administrative (comuna) pe teritoriul careia se afla, asa cum sunt definite si clasificate in conformitate cu legislatia nationala in vigoare;

Prima infiintare, extinderea si imbunatatirea retelei publice de apa (captare, statii de tratare, alimentare) pentru localitatile rurale avand sub 10.000 populatie echivalenta (p.e);

Prima infiintare, extinderea si imbunatatirea retelei publice de apa uzata (canalizare, statii de epurare) pentru localitatile rurale avand sub 10.000 populatie echivalenta (p.e);

Prima infiintare si extinderea retelei publice de joasa tensiune si a retelei publice de iluminat cu eficienta energetica ridicata;

Prima infiintare si extinderea retelei publice locale de alimentare cu gaz catre alte localitati rurale sau catre zone rurale care nu sunt conectate la retea;

Investitii in statii de transfer pentru deseuri si dotarea cu echipamente de gestionare a deseurilor.

Pentru componenta b): Infiintarea, amenajarea spatiilor publice de recreere pentru populatia rurala (parcuri,

spatii de Joaca pentru copii, terenuri de sport, piste de biciclete); Renovarea cladirilor publice (ex.primarii) si amenajari de parcari, piete, spatii pentru

organizarea de targuri etc); Investitii in sisteme de producere si furnizare de energie din surse regenerabile (in

situatia in care este vorba de cladiri publice); Prima infiintare si dotarea infrastructurii aferente serviciilor sociale precum centrele

deingrijire copii, batrani si persoane cu nevoi speciale; Investitii in constructia de gradinite noi pentru copii, inclusiv dotarea acestora; Achizitionarea de microbuze care sa asigure transportul public pentru comunitatea

locala in zonele unde o astfel de investitie nu este atractiva pentru companiile private dar care este indispensabila pentru comunitate si vine in sprijinul rezolvarii unei importante nevoi sociale inclusiv construirea de statii de autobuz;

Achizitionarea de utilaje si echipamente pentru serviciile publice (de deszapezire, intretinere spatii verzi etc.) daca fac parte din investitia initiala pentru infiintarea serviciului;

Investitii de renovare, modernizarea si dotarea aferenta a asezamintelor culturale, inclusiv prima achizitie de carti, materiale audio, achizitionarea de costume populare si instrumente muzicale traditionale in vederea promovarii patrimoniului cultural imaterial ca parte componenta a proiectului.

De asemenea vor fi sustinute cheltuielile cu achizitionarea de echipamente hardware, software, inclusiv costurile de instalare si montaj.

Pentru componenta c): Restaurarea, consolidarea si conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural - grupa

B si natural din spatiul rural (pesteri, arbori seculari, cascade etc.); Studii privind patrimoniul cultural (material si imaterial) din spatiul rural cu

posibilitatea de valorificare a acestora si punerea acestora la dispozitia comunitatii; Achizitionare de echipamente pentru expunerea si protectia patrimoniului cultural.

Nr. crt.


1. Proiectul este inclus într-o strategie de dezvoltare la nivel national/ regional/ judetean sau local

25

106


10

3 Proiecte care promoveaza investitii in scopul restaurarii si conservarii obiectivelor de patrimoniu cultural – clasa B din teritoriul GAL Valea Ialomitei

25

4 Proiectul contribuie la promovarea traditiilor culturale 25 5 Proiectul se realizeaza in parteneriat 15




Cost total mediu





7 73.610 E 515.270 E 412.216 E 103.054 E 0 80% 20% 0%






Realizare Numar de unitati administrative sprijinite Proiecte care promoveaza activitati culturale traditionale Proiecte ce promoveaza restaurarea si consolidarea obiectivelor de patrimoniu cultural – clasa B

0 0 0

7 2 5

Rezultat Volumul total al investitiilor 0 515.270 E

Numar proiecte realizate in parteneriat 0 7


fi realizate in asocieri sau parteneriate.

Măsura – 421 „Implementarea proiectelor de cooperare” Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei : Obiectivul operaţional îl reprezintă participarea Grupurilor de Acţiune Locală la proiecte de cooperare. Raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei:

participarea GAL „Valea Ialomiţei” la proiecte de cooperare

107

Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire al măsurii : Descrierea intervenţiei: - derularea unor proiecte de cooperare transnaţională (între România si alte state membre UE) şi inter-teritorială (în cadrul României) între GAL-uri şi alte grupuri/parteneriate, care funcţionează dupa principiul LEADER, parteneriate public-private sau oricăror alte grupuri rurale organizate dupa metoda LEADER (grupuri locale care să aibă un rol activ în dezvoltarea rurala, să fie organizate pe baza parteneriatului actorilor locali, grupuri de iniţiativă locală, micro-regiuni şi alte parteneriate de tip LEADER. Sinergia cu alte programe/strategii/proiecte:

- Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013 – stabileşte ca şi prioritate de dezvoltare dezvoltarea capacităţii administrative, în contextul în care capacitatea administrativă insuficientă este reflectată în structuri de management neperformante, abilităţi nesatisfăcătoare ale funcţionarilor publici, cooperare interinstituţională inadecvată, care conduc într-un final la calitatea slabă a serviciilor furnizate societăţii, punând astfel în pericol dezvoltarea socio-economică;

- Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 – care identifică relativ slaba participare a regiunilor României în cadrul programelor de cooperare între diferitele regiuni europene;

Beneficiari: Tipuri de beneficiari : Grupurile de Acţiune Locală Evaluarea numărului: 7 Precizări privind acţiunile eligibile : * Acţiuni imateriale : Tip de acţiuni eligibile :

cheltuieli pentru pregătirea proiectelor de cooperare – organizare misiuni tehnice, întâlniri, seminarii, activităţi de traducere şi interpretare, multiplicare documente,

cheltuieli de investiţii pentru implementarea proiectelor comune cheltuieli pentru proiecte comune de instruire

* Acţiuni materiale : -

Nr. crt.

Criterii de selectie locala Punctaj

1. Proiectul prevede schimburi de experienta 20 2. Proiectul prevede actiuni comune 20 3. In actiunile prevazute sunt implicati toti partenerii 20 4. Actiunile prevazute sunt complemetare altor proiecte derulate 20

5 Proiectul include mecanismul de implementare, metodologie si organizare, indicatori de monitorizare, managementul proiectului.

20


108

109



Cost total mediu





2 20.000 euro 40.000 27.200 6.800 6.000 5 5.000 euro 25.000 17.000 4.250 3.750

Total 7 65.000 44.200 11.050 9.750 68% 17% 15%






Realizare Numarul de proiecte de cooperare sprijinite • transnationala • inter-teritoriala

0 0 0

7 2 5

Numarul de proiecte de cooperare care implică cel putin două GAL-uri din România

0 5

Numarul de proiecte de cooperare care implică un GAL din UE cu experienţă în LEADER+

0 2


fi realizate in asocieri sau parteneriate.

110

Direcţia de dezvoltare nr. 1: Conservarea şi protecţia mediului înconjurător Obiectiv General : Protejarea calităţii mediului şi îmbunătăţirea stării resurselor naturale

Obiectiv Specific Finanţare PNDR – Proiecte de tipul: Incadrare în Măsura Proiecte complementare Sursa de finanţare


Impădurirea zonelor defrişate Protejarea ecosistemelor forestiere

M 122 M122

- Verificarea respectării condiţiilor legale de autorizare colectare/achiziţie a speciilor de floră spontană - Extinderea spaţiilor verzi publice amenajate

- Buget local - Programul Naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi (AFM)


Extinderea reţelelor de canalizare menajeră* Diminuarea poluării provocate de traficul rutier prin reabilitarea drumurilor de interes local* Diminuarea cantităţilor de îngrăşăminte chimice, pesticide şi insecticide prin încurajarea practicării agriculturii ecologice Actiuni vizand protectia mediului in cadrul proiectelor ce vor fi depuse in cadrul GAL Valea Ialomitei

* Proiecte aflate în implementare în cadrul Măsurii 322 Masurile 122,121,123,312,313

- -


Valorificarea resturilor vegetale pentru producerea de energie verde Actiuni vizand utilizarea energiilor alternative prevazute in cadrul proiectelor ce vor fi depuse in cadrul GAL Valea Ialomitei

M 121 Masurile 123, 312, 313

- Inlocuirea sistemelor clasice de încălzire cu sisteme ce utilizează energia solară

- Programul „Casa Verde” (AFM)

111

Direcţia de dezvoltare nr. 2: Dezvoltarea economică a teritoriului Obiectiv General: Creşterea competitivităţii sectorului agricol si promovarea marcilor locale

Obiective Specifice Finanţare PNDR – Proiecte de tipul: Incadrare în Măsura Proiecte complementare

Sursa de finanţare

Imbunătăţirea competenţelor fermierilor şi a tuturor celor implicaţi în sectorul agricol, ca mijloc de încurajare a unui management mai bun al exploataţiilor agricole

Modernizarea parcului de maşini agricole Sprijinirea practicării agriculturii ecologice prin sprijin acordat în vederea valorificării produselor atât în ţară cât şi în UE în baza colaborărilor dintre GAL –uri Valorificarea produselor în unităţi de procesare locale existente Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă

M 112, M 121 M112, M 121, M 421 M 123 M 141

-Infiinţarea sistemelor de irigaţii

Buget Local

Accelerarea adaptării structurale a agriculturii şi încurajarea înfiinţării fermelor de semi-subzistenţă

Pregătirea tinerilor fermieri prin cursuri de perfecţionare Schimburi de experienţă între fermierii locali şi cei din alte GAL-uri din ţară şi din UE Consiliere in vederea afilierii la asociaţii ale producătorilor în domeniu

M 111 M 421 M111

- -

Dezvoltarea apiculturii locale

Consiliere în vederea afilierii la asociaţii ale apicultorilor Sprijin pentru procesarea, colectarea şi marketingul produselor apicole în teritoriu şi în GAL –uri din ţară şi din UE în baza colaborărilor dintre GAL-uri

- M 421

- -

112

Direcţia de dezvoltare nr. 2: Dezvoltarea economică a teritoriului Obiectiv General: Menţinerea şi dezvoltarea activităţilor economice productive si de servicii, concomitent cu creşterea numărului de locuri de muncă


Dezvoltarea sectorului producţiei primare

Sprijinrea investiţilor în IMM-urile locale cu activitate în sectoarele: cerelale şi panificaţie, carne şi produse din carne, prelucrare legume şi fructe

Sprijinirea investitiilor de infiintare si modernizare de culturi agricole dar si de ferme agricole

M 123 M 121, M112

- -

Promovarea culturii antreprenoriale

Crearea de microîntreprinderi ce promovează meseriile tradiţionale locale şi marketingul acestora Imbunătăţirea competenţelor profesionale prin formarea tinerilor în meserii specifice activităţilor economice locale Crearea de noi microintreprinderi si dezvoltarea celor existente in domenii non-agricole din domeniile productie si servicii Promovarea de proiecte in domeniul agroturismului

M 312 M 111 M 312 M 313

- -

Atragerea investitorilor străini

Reabilitarea drumurilor de interes local* Extinderea reţelelor de apă potabilă şi

canalizare*

* Proiecte aflate în implementare în cadrul Măsurii 322

- Creşterea numărului de spaţii verzi şi locuri de joacă amenajate

- Programul Naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi (AFM)

113

- Crearea infrastructurii de internet in banda largă

- POS CCE, Axa Prioritară 3, Operaţiunea 312

Direcţia de dezvoltare nr. 2: Dezvoltarea economică a teritoriului Obiectiv General: Utilizarea şi valorificarea potenţialului turistic natural şi antropic


Promovarea, protejarea şi conservarea patrimoniului natural şi cultural

Realizarea unui ghid turistic bilingv Realizarea unei hărţi turistice bilingv Realizarea de panouri si marcaje turistice Realizarea unui centru de informare turistica

Promovarea evenimentelor culturale cu caracter de unicitate : Festivalul Primarilor Artişti din România, Rural Film Fest, Etno Junior Fest, Sărbătoarea Dovleacului, Festivalul Mărului Reabilitarea si conservarea monumente istorice categoria B

M 313 M 313 M 313^ Proiect ce urmeaza a fi depus de comuna Vulcana Bai in sesiunea aprilie – mai 2012 la APDRP M 322 M 322

- Reabilitarea, conservarea şi introducerea monumentelor istorice reprezentative din teritoriu în circuitele turistice naţionale

- Buget Local -POR, Axa Prioritară 5, DMI 5.1 DMI 5.2 DMI 5.3

Dezvoltarea şi promovarea posibilităţilor de agrement

Crearea infrastructurii de agrement

M 313 - Sprijinirea intreprinzătorilor locali in domeniul turismului pentru amenajarea unor spaţii de agrement

- POR, Axa Prioritară 5, DMI 5.1

114

Direcţia de dezvoltare nr.3: Creşterea calităţii vieţii locuitorilor din teritoriul “Valea Ialomiţei” Obiectiv General: Dezvoltarea economică şi crearea condiţiilor pentru o piaţă a muncii flexibilă

Obiective Specifice Finanţare PNDR – Proiecte de tipul: Incadrare în Măsura Proiecte complementare Sursa de finanţare

Diversificarea economiei locale

Sprijinirea micilor întreprinzători pentru investiţii în domeniul serviciilor pentru populaţia rurală: croitorie, cizmărie, frizerie-coafura, conectare si difuzare Internet, servicii sanitar- veterinare, servicii fitosanitare etc.

M 312 - -

Direcţia de dezvoltare nr.3: Creşterea calităţii vieţii locuitorilor din teritoriul “Valea Ialomiţei” Obiectiv General: Dezvoltarea infrastructurii de sănătate


Sursa de finanţare

Modernizarea infrastructurii serviciilor de sănătate

Creşterea nivelului de dotare al cabinetelor medicale din teritoriu

M 312 - -

Asigurarea educaţiei medicale în teritoriu

Campanii de informare şi conştientizare a populaţiei cu privire la comportamentul responsabil din punct de vedere medical

- Buget Local

Direcţia de dezvoltare nr.3: Creşterea calităţii vieţii locuitorilor din teritoriul “Valea Ialomiţei” Obiectiv General: Creşterea calităţii educaţiei


Sursa de finanţare

115

* Proiecte aflate în implementare în comunele Aninoasa şi Şotânga în cadrul unor investiţii finanţate prin PNDR, Măsura 322

Asigurarea de training şi cunoaştere practică şi economică

Programe de formare profesională în domeniul agricol, industrial şi alimentar Acţiuni de informare şi difuzare de cunoştinţe privind schemele de sprijin ale Politicii Agricole Comune, a modului de aplicare a măsurilor pentru dezvoltare rurală

M 111

- POS DRU, DMI 2.3, 5.2

Finanţare

După cum s-a arătat şi în cadrul capitolelor PARTEA A III- A: PRIORITĂŢI şi PARTEA A IV-A: PREZENTAREA MĂSURILOR , Grupul de Acţiune Locală “Valea Ialomiţei” va urmări, la nivelul teritoriului, finanţarea şi implementarea unui număr de 93 de proiecte, având o valoare totală de 4.227.770 euro, din care finanţarea nerambursabilă va fi de 2.848.020 euro, proiecte ce vor contribui la dezvoltarea durabilă a teritoriului.

Mai jos prezenzăm bugetul Bugetul GAL Valea Ialomitei – Judeţul Dâmboviţa (în Euro, per total perioadă implementare strategie)

A B C D E F G H

Denumirea Masurii

Valoare publica

Contributie privata

Cost total B+C

Ponderea(%) masurii din

valoarea publica PDL

Contributia FEADR

Contributie nationala

B-F

% contributie

publica conform fisei

tehnice a masurii din

PNDR

Masura 111 60000.00 0.00 60000.00 2.10 48000.00 12000.00 100

Masura 112 200000.00 0.00 200000.00 7.02 160000.00 40000.00 100

Masura 121 180000.00 180000.00 360000.00 6.31 144000.00 36000.00 50

Masura 121 340000.00 510000.00 850000.00 11.94 272000.00 68000.00 40

Masura 123 350000.00 350000.00 700000.00 12.30 280000.00 70000.00 50

Masura 122 120000.00 120000.00 240000.00 4.21 96000.00 24000.00 50

Masura 141 37500.00 0.00 37500.00 1.32 30000.00 7500.00 100

Masura 312 350000.00 150000.00 500000.00 12.30 280000.00 70000.00 70

Masura 313 340000.00 60000.00 400000.00 11.94 272000.00 68000.00 85

Masura 322 515270.00 0.00 515270.00 18.09 412216.00 103054.00 100

Masura 421 55250.00 9750.00 65000.00 1.94 44200.00 11050.00 85Cheltuieli de functionare GAL , componenta a+ componenta b 300000.00 0.00 300000.00 10.53 240000.00 60000.00 100

Total 2848020.00 1379750.00 4227770.00 100.00 2278416.00 569604.00

116

PARTEA A – V – A: PARTENERIATUL

1. Prezentarea procesului de elaborare a dosarului de candidatura (parteneriatul care realizeaza dosarul de candidatura – Planul de Dezvoltare Locala)

Concretizarea Planului de Dezvoltare Locală a presupus parcugerea mai multor activităţi menite să contureze un traseu bine determinat şi conturat în timp pentru dezvoltarea teritoriului. Comitetul de initiativa, alcatuit din reprezentantii legali ai celor şapte APL – uri fondatoare a Grupului de Actiune Locala Valea Ialomitei, reunit in sedinta de consultare in data de 27 ianuarie a.c. a convenit sa invite alaturi de membrii fondatori ai GAL-ului Valea Ialomitei, constituit in 2010 si a alti parteneri, atat din domeniul public, cat si din cel privat, in scopul constituirii unui parteneriat extins si puternic din punct de vedere social, economic si cultural.

Etapa Scurta descriere Etapa de pregătire a proiectului

In data de 02.02.2012 a avut loc la sediul Primariei Sotanga o intrunire a tuturor reprezentantilor parteneriatului extins al Grupului de Actiune Locala Valea Ialomitei. Au fost reprezentate comunele: Sotanga, Aninoasa, Doicesti, Vulcana Pandele, Voinesti, Vulcana Bai si Pietrari. Cu aceasta ocazie au fost stabilite urmatoarele:

- Liderul parteneriatului Grupului de Actiune Locala Valea Ialomitei este reprezentantul comunei Sotanga, primar Constantin Stroe;

- S-a constiuit o echipa de proiect, alcatuita atat din experti externi – reprezentantii firmei ce asigura consultant pentru realizarea dosarului de candidatuara, cat si din experti interni – membri sau reprezentanti ai parteneriatului GAL, persoane cu disponibilitate de implicare in activitatile necesare realizarii proiectului ;

- S-a conturat fluxul activitatilor si etapele ce trebuie parcurse pana la momentul final, depunerea dosarului de candidatura;

- S-au stabilit atributiile tuturor persoanelor implicate in elaborarea dosarului de candidatura;

- S-a realizat o prima analiza a teritoriului viitorului GAL, corelata cu grila de evaluare din Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia grupurilor de actiune locala;

Echipa de proiect, coordonata de reprezentantii firmei ce asigura consultanta, s-a reunit in sedinta de lucru in data de 07.02 a.c., ocazie cu care au fost stabilite urmatoarele:

- Pregatirea modelului de chestionar ce va fi distribuit in teritoriul GAL-ului de catre voluntarii ONG-urilor implicate in proiect cat si de persoanele fizice ce s-au alaturat echipei.

- Pregatirea modelului de afis de informare asupra proiectului LEADER ce va fi postat in locuri reprezentative in toate comunele ce alcatuiesc GAL Valea Ialomitei

117

- Datele in care vor fi organizate grupurile de lucru in toate cele sapte comune implicate in proiect

In cadrul intalnirii au fost planificate activitatile in detaliu, s-a stabilit calendarul acestora, modul de organizare a muncii si distributia responsabilitatilor. S-a convenit ca expertii externi sa fie responsabili pentru elaborarea instrumentelor de lucru, pentru culegerea şi centralizarea acestora pentru partea de analiză diagnostic, analiza SWOT etc. Experţii interni ai proiectului şi-au asumat responsabilitatea: - să culeagă date primare şi secundare necesare pentru analiza diagnostic, pe baza metodologiei întocmite de experţii externi; - să mediatizeze proiectul în rândul entităţilor juridice şi a populaţiei celor 7 localităţi componente a microregiunii. Din punctul de vedere al componenţei participanţilor la întâlnire, au fost reprezentanţi ai:

- sectorului civil (reprezentanţi organizaţii neguvernamentale si persoane fizice)

- mediului privat de afaceri (administratori) - sectorului public (reprezentanti din cadrul tuturor primariilor)

La finalul întâlnirii a fost consemnat un proces verbal al intalnirii Culegerea datelor primare şi secundare

A fost pregătit modelul de chestionare in vederea culegerii informatiilor necesare din randul cetatenilor, al mediului privat de afaceri si al societatii civile de la nivelul microregiunii Valea Ialomitei. O altă sursă de culegere de date au fost cele secundare, cum ar fi: rapoartele, studiile, evidenţele şi statisticile realizate în trecut de către grupurile vizate. Dincolo de sintetizarea informaţiilor cuprinse in chestionarele completate de locuitori si agenti economici din cele sapte localitati ce constituie teritoriul reprezentat de GAL Valea Ialomitei, expertii interni au avut discutii cu:

- reprezentanţii administraţiilor locale – Primării - reprezentanţii administraţiei judeţene – Prefectură,

Consiliul Judeţean - alte instituţii publice: Centrul Judeţean de Consultanţă Agricolă,

Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă, Institutul Judeţean de Statistică

- reprezentanţii şcolilor şi grădiniţelor - cadrele medicale - reprezentanţii mediului de afaceri - poliţia locală - reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale - cetăţeni

Datele culese au fost prelucrate de către echipa de experţi externi ai consultantului şi pe baza acestora a fost redactată Partea 1 – Prezentarea teritoriului – Analiza Diagnostic. Acest document a fost utilizat în cadrul workshopului de analiză SWOT, viziune şi prioritizare obiective.

Derulare campanie de informare cu privire la oportunitatile pe care PNDR

Au fost întreprinse acţiuni de informare şi conştientizare a populaţiei teritoriului cu privire la înfiinţarea Grupului de Acţiune Locală „Valea Ialomiţei”, scopul şi obiectivele acestuia, prin distribuirea a 3000 de în pliante informative precum şi prin afişarea de postere, în număr de 500, în locurile speciale de afişaj public de la nivelul fiecăreia din cele 7 comune componente ale teritoriului GAL, respectiv la sediile primăriilor, la şcoli şi

118

prin Axa LEADER le creeaza pentru comunitatile din mediul rural

ofiiciile poştale, dar şi la societăţi private, respectiv la magazinele cu mărfuri alimentare, cel mai adesea frecventate de către populaţia locală. Totodată, pentru a face o analiză clară a opiniei publice de la nivelul teritoriului, cu privire la stadiul actual al nivelului de trai, al infrastructurii, economiei, precum şi posibilităţilor de dezvoltare a comunelor componente teritoriului, au fost lansate 800 chestionare spre a fi completate atât de către locuitori, dar şi de către cei care lucrează în instituţiile publice sau în societăţile private de la nivelul teritoriului.

Macheta pliantului este anexată prezentului Plan de Dezvoltare Locală.

Macheta posterului este anexată prezentului Plan de Dezvoltare Locală.

Modelul de chestionar folosit este anexat prezentului Plan de Dezvoltare Locala

Realizarea seminariilor si intalnirilor grupurilor de lucru

In intervalul 20.02 – 02.03 ac au fost organizate seminarii de prezentare, urmate de intalniri de lucru in cele sapte localitati ce alcatuiesc teritoriul GAL Valea Ialomitei.

Obiectivul seminariilor l-a reprezentat informarea şi conştientizarea actorilor relevanţi din teritoriu cu privire la acţiunile întreprinse de parteneri în vederea depunerii Dosarului de Candidatură şi oportunitatile pe care Axa Leader din cadrul Programului Naţional pentru Dezvoltare Rurala le oferă.

Tematica seminariilor individuale:

- Contextul desfăşurării seminarului- prezentare proiect şi parteneri implicaţi;

- Prezentarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală- Axa 4- Leader şi opotunităţile pe care acesta le oferă;

- Prezentarea rezultatelor obtinute in urma distribuirii celor 800 de chestionare in teritoriul microregiunii

- Oportunităţi de finanţare în cadrul PNDR- scurtă prezentare a măsurilor din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală.

Seminariile au fost urmate de intalniri de lucru, prilej cu care au fost sintetizate informatiile colectate prin chestionare, pregatirea datelor in vederea realizarii analizei diagnostic si a analizei SWOT. Totodata s-a avut in vedere si conturarea viziunii de dezvoltare a teritoriului, propunerea de obiective de dezvoltare, inclusiv fişe ale măsurilor, prioritizarea participativă a obiectivelor de dezvoltare. Intalnirile au fost moderate de expertii externi, folosind metode participative de lucru, prezentări, şedinţe de brainstorming, lucrul pe grupuri mici. Fiecare intalnire de lucru a reunit:

- membri ai Grupului de Acţiunie Locală din localităţile componente; - reprezentanţi ai instituţiilor din localităţile aparţinând GAL-ului; - persoane cheie, invitate să participe la procesul de planificare,

propuse de către parteneri sau identificate pe parcursul culegerii de date.

119

Elaborarea si prezentarea analizei diagnostic a teritoriului. Definitivarea şi validarea obiectivelor şi măsurilor de dezvoltare propuse pentru teritoriul Valea Ialomitei

Datele culese in etapa anterioara au fost prelucrate de către echipa de experţi externi ai consultantului şi pe baza acestora a fost redactată Partea 1 Prezentarea teritoriului – Analiza Diagnostic. Aceasta a fost prezentata de catre echipa de experti exteni reprezentantilor GAL Valea Ialomitei in cadrul intalnirii ce a avut loc in data de 07.03 a.c. la sediul Primariei Pietrari. Echipa de experţi a prezentat propuneri privind scenarii de dezvoltare ale teritoriului Valea Ialomitei. Reprezentanţii echipei de consultanţă externă au prezentat un set de obiective şi măsuri, pornind de la definirea şi prioritizarea acestora de către factorii interesaţi participanţi la întâlnirile grupurilor de lucru realizate la nivelul fiecarei localitati ce formeaza microregiunea. Tot în cadrul întâlnirii au fost prezentate corelările şi complementaritatea cu alte documente de programare, cum ar fi PNDR sau strategia de dezvoltare a judeţului Dambovita. Ca urmare a discuţiilor s-au ajustat sumele alocate măsurilor şi numărul proiectelor având în vedere beneficiarii eligibili şi tipul de cheltuieli eligibile, aşa cum au fost ele definite de membrii GAL şi alţi factori interesaţi in cadrul intalnirilor de lucru de la nivelul fiecarei localitati. După ajustările necesare, Consiliul Director al asociaţiei a validat setul de obiective şi măsuri. Au participat:

- membrii ai Grupului de Acţiunie Locală din toate localităţile componente;

- reprezentanţi ai instituţiilor din localităţile aparţinând GAL-ului; - expertii externi si interni

Prezentarea si validarea Planului de Dezvoltare Locală

Echipa de experţi a prezentat într-o întâlnire la care au fost invitaţi membri Consiliului Director şi membri GAL propuneri privind scenarii de dezvoltare ale teritoriul Valea Ialomitei. Tot în cadrul întâlnirii au fost prezentate corelările şi complementaritatea cu alte documente de programare, cum ar fi PNDR sau strategia de dezvoltare a judeţului Dambovita. Ca urmare a discuţiilor s-au ajustat sumele alocate măsurilor şi numărul proiectelor având în vedere beneficiarii eligibili şi tipul de cheltuieli eligibile, aşa cum au fost ele definite de membrii GAL şi alţi factori interesaţi la atelierul de lucru. După ajustările necesare, Consiliul Director al asociaţiei a validat setul de obiective şi măsuri. In cadrul aceleiasi intalniri s-a trecut la perfectarea parteneriatului prin:

- semnarea Acordului de parteneriat privind participarea la procesul de selecţie a GAL (formularul G2) - semnarea Declaraţiei - Angajament a reprezentantului GAL de nemodificare a strategiei (formularul G3) - semnarea Scrisorii de înaintare a dosarului de candidatură (formularul G1) - semnarea împuternicirii preşedintelui desemnat pentru depunerea candidaturii (reprezentare legală GAL) - semnarea declaratiei de asigurare a cofinantarii proiectului Totodata, partenerii au validat Planul de Dezvoltare Locala al GAL Valea Ialomitei si dosarul de candidatura

120

Imagini de la grupurile de lucru de la nivelul GAL VALEA IALOMIŢEI.

121

Grupul de Initiativa „Pastratorii de Traditii-

Stanescu Catalin

SC Nico- Bodo COM SRL- Bunoiu Mihai

S.C. EDEN S.R.L.- Soare Cezar Mihai

Comuna Aninoasa- Maricescu Constantin

Grup de Lucru 1

Grup de Lucru 3

Grup de Lucru 4

Grup de Lucru 7

- analiză diagnostic

pe comuna

Aninoasa

- analiză SWOT pe comuna

Aninoasa


pe comuna Doiceşti

- analiză

SWOT pe comuna Doiceşti

- analiză diagnostic pe comuna Şotânga

- analiză SWOT pe comuna Şotânga


pe comuna Vulcana Pandele

- analiză SWOT pe comuna Vulcana Pandele

Mob

ilizare Coord

onare-elab

orare Valid

are

Insuşire

Centralizarea şi analiza informaţiilor

Grup de Lucru comun: -Elaborarea unei analize diagnostic omogene la nivel de teritoriu; - Analiza, modificarea şi completarea documentelor statutare; - Elaborarea unei analize SWOT omogene la nivelul teritoriului;

Comuna Pietrari Neagoe Paula Vulcana-Băi

Ionut Moreanu

Grup de Lucru 2

- analiză diagnostic pe comuna

Pietrari

- analiză SWOT pe comuna Pietrari

Grup de Lucru 5

- analiză

diagnostic pe comuna Voine�ti


Voine�ti


Vulcana-Băi

- analiză diagnostic pe comuna

Vulcana-Băi

Grup de Lucru 6

Comuna Voineşti Laura

Curpene

COMUNA ŞOTÂNGA Stroe Constantin

Animator Zoie Cristina

122

123

Depunerea candidaturii

Finalizarea şi supunerea spre validare a Planului de Dezvoltare Locală

Centralizarea concluziilor legate de problematica fiecărui domeniu analizat

Grup de Lucru comun: - Conturarea viziunii de dezvoltare a teritoriului; - Trasarea direcţiilor de dezvoltare; - Prioritizarea problemelor ce vor trebui soluţionate în funcţie de viziunea de dezvoltare a teritoriului; - Stabilirea proiectelor ce vor fi susţinute la nivelul teritoriului; - Alocarea bugetară orientativă pentru perioada viitoare, atât pe direcţie de dezvoltare, precum şi pe

proiect individual, în funcţie de măsurile de finanţare din cadrul Programului Naţional pentru Dezvoltare Rurală.

- Analiza şi stabilirea modului de organizare şi funcţionare a Grupului de Acţiune Locală; - Analiza, modificarea şi completarea documentelor statutare; - Conturarea criteriilor de selecţie a proiectelor la nivel de teritoriu; - Conturarea proiectelor de cooperare la nivel de teritoriu; - Stabilirea documentelor ce vor fi ataşate Dosarului de Candidatură în vederea susţinerii Planului de

Dezvoltare Locală.

2. Prezentarea parteneriatului decizional

2.1 Descrierea partenerilor

Grupul de Acţiune Locală „Valea Ialomiţei” este format dintr-un număr de 38 parteneri, 7 reprezinta sectorul public iar 31 sunt reprezentanţii sectorului privat şi societăţii civile.

Partenerii privaţi implicaţi în cadrul Grupului de Acţiune Locală „Valea Ialomiţei” activează în diverse domenii precum construcţii, panificaţie, comerţ, agricultura, sanatate etc. In cadrul Grupului există doi parteneri reprezentanti ai minorităţilor etnice (rromi), respectiv Grupul de Iniţiativă “INFO SCHOOL” Şotânga şi Asociaţia Interculturală Dâmboviţa – Organizaţia majoritar rromă. De asemenea, din parteneriat face parte şi Asociaţia ecologică „Floare de colţ”, ce derulează proiecte în domeniul protecţiei mediului in tot judetul Dambovita, inclusiv in localitatile ce formeaza microregiunea Valea Ialomitei. Prin implicarea activa in actiunile de animare a teritoriului si de promovare a proiectului, s-au alaturat GAL Valea Ialomitei si trei persoane fizice, dintre care doua sunt reprezentantele Caminului cultural si a Bibliotecii comunale din Vulcana Pandele.

PARTENERI PUBLICI - 18,42 %

Nume şi prenume Partener Funcţia Tip* /Observaţii Stroe Constantin Comuna Şotânga Primar ADMIN Maricescu Constantin

Comuna Aninoasa Primar ADMIN

Ismail Mircea Comuna Doiceşti Primar ADMIN Olteanu Constantin Comuna Vulcana

Pandele Primar ADMIN

Draghici Emil Comuna Vulcana - Bai Primar ADMIN Sandu Gabriel Comuna Voinesti Primar ADMIN Coman Cornel Comuna Pietrari Primar ADMIN

PARTENERI PRIVAŢI – 55,26% Nume şi prenume Partener Funcţia Tip* /Observaţii Tănase Ionuţ S.C. TAIOMA PROD

COM S.R.L Administrator ALESI

Mihăilă Bogdan SC. MIPETRA PROD COM S.R.L

Administrator ALESI

Gilmeanu Florin

S.C. CONFORT DAMBOVITA S.A.

Director General ALESI

Pîrvu Marius S.C. ANTOMAR S.R.L Administrator ALESI Niţoi Mihai S.C. IMALUC S.R.L. Administrator ALESI Simescu Viorel S.C. SICHIM S.R.L. Administrator ALESI Soare Cezar Mihai S.C. EDEN S.R.L. Administrator ALESI Cojocaru Sever S.C. ADASA S.R.L. Administrator ALESI Bunoiu Mihai S.C. NICO-BODO

COM S.R.L Administrator ALESI

Ilie Elena S.C. TIBERCOM S.R.L Administrator ALESI Casandroiu Danut Alin

SC Ideea Point SRL Administrator ALESI

Neagoe Catalin Gheorghita

I.I. Neagoe Catalin Gheorghita

Administrator

Nedelcioiu Mihai I.I. Nedelcioiu Mihai Administrator Badea Nicolae I.I. Badea Nicolae Administrator

124

Dr. Moisescu Larisa Folrentina

CMI Dr. Moisescu Larisa Florentina

Reprezentant legal

Dr. Dragut Maria CMI Dr. Dragut Maria Reprezentant legal Dr.Simion Adriana CMI Dr. Simion

Adriana Reprezentant legal

Dr. Motoiu Mihaela

CMI Dr. Motoiu Mihaela

Reprezentant legal

Curpene Laura PFA Curpene Laura

Reprezentant legal

Ionescu Elena Cornelia

PFA Ionescu Elena Cornelia

Reprezentant legal

Ionescu Dan Cooperativa Agricola „Grup de Producatori Frutis Voinesti

Reprezentant legal ALESI

Reprezentanti societate civila – 26,32 %

Nume şi prenume Instituţia Funcţia Tip* /Observaţii Stănescu Cătălin Grupul de Iniţiativă

“Păstrătorii de Tradiţii” Şotânga

Preşedinte ONG

Treică Iosif Grupul de Iniţiativă “INFO SCHOOL” Şotânga

Preşedinte ONG

Pr. Bănescu Haralambie

Asociaţia Vulcana Pandele 2002

Preşedinte ONG

Iorga Nicolae Asociatia Interculturala Dambovita – Organizatia majoritar rroma

Presedinte ONG

Muratoreanu George

Asociatia ecologica „Floare de colt”

Presedinte ONG

Oprea Ion Asociatia Pomicultorilor Damboviteni

Presedinte ONG

Oprea Spiridon Asociatia Proprietarilor de Padure Gemenea - Grui

Presedinte ONG

Voicu Florina Camin cultural Vulcana Pandele

Director Persoana fizica

Barbu Luiza Biblioteca comunala Vulcana Pandele

Director Persoana fizica

Bajenaru Pompilia Bajenaru Pompilia - Persoana fizica * Pentru a utiliza mai uşor aceste date, este propusă împărţirea pe categorii a partenerilor (de exemplu ADMIN pentru Administraţie, ONG pentru societatea civilă, CONSILIU pentru organisme tehnice, ALESI pentru colectivităţi, INTREPRINDERI…. etc.).

2.2 Crearea şi funcţionarea GAL - ului

La nivelul GAL-ului, prin documentele statutare aprobate, organele asociaţiei sunt: 1. Adunarea generală- conform Statutului, art. 19, alin.2, atribuţiile sale sunt:

125

stabileşte strategia şi obiectivele generale ale Asociatiei; aprobă planul de acţiuni pentru implementarea strategiei integrate de dezvoltare a

zonei şi a planului de dezvoltare; aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli şi bilanţul contabil; alege şi îi revocă pe membrii Consiliul Director; aprobă rapoartele de activitate inaintate de Consiliul Director; aprobă regulamentul de organizare şi functionare a Consiliului Director; alege şi revocă cenzorul; hotărăşte cu privire la înfiinţarea de sucursale şi orice alte structuri fără personalitate

juridică ale Asociaţiei; aprobă proiectele individuale depuse de actorii locali şi selectate în cadrul Asociaţiei; hotărăşte cu privire la schimbarea sediului Asociaţiei; hotărăşte cu privire la modificarea Actului Constitutiv şi Statutului Asociaţiei; hotărăşte dizolvarea şi lichidarea Asociaţiei, precum şi destinaţia bunurilor rămase

după lichidare; hotărăşte primirea de noi membri asociaţi şi excluderea asociaţilor, în condiţiile

prezentului Statut; hotărăşte cu privire la acordarea statutului de membru de onoare la propunerea

Consiliului Director; hotărăşte cu privire la actele juridice de dispoziţie pe care urmează să le încheie

Asociaţia; stabileşte cuantumul cotizaţiei anuale plătite de membrii fondatori şi cei aderenţi,

precum şi pe cel al taxei de aderare; alege Preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul Asociaţiei ; numeşte directorul executiv al Asociaţiei în baza propunerilor înaintate de membri; hotărăşte cu privire la constituirea secretariatului tehnic şi a comisiei de selecţie a

proiectelor ce urmează a fi depuse de actorii locali ; aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiei de selecţie a proiectelor şi

a secretariatului tehnic, precum şi metodologia de lucru a comisiei şi selecţie a proiectelor;

orice atribuţii prevăzute de lege sau statut. Conform documentelor statutare, Adunarea Generală este organul de conducere alcătuit din totalitatea membrilor Grupului de Acţiune Locală. 2. Consiliul director- conform Statutului, art. 29, atribuţiile sale sunt:

a) prezintă Adunării Generale raportul anual de activitate, executarea bugetului de venituri şi cheltuieli, proiectul programelor Asociaţiei, etc.

b) încheie acte juridice de conservare în numele şi pe seama Asociaţiei; c) accepta donaţii, sponsorizări, în condiţiile legii; d) stabileşte politica de personal a Asociaţiei, organigrama, ştatul de funcţii şi

propune cuantumul cotizatiei şi al taxei de înscriere şi condiţiile în care se achită. e) îşi elaborează regulamentul propriu de organizare şi funcţionare pe care îl supune

spre aprobare Adunării Generale. f) împuterniceşte, în caz de nevoie şi în condiţiile legii, una sau mai multe persoane

pentru a îndeplini anumite atribuţii cu caracter special în numele şi în favoarea Asociaţiei;

g) întreprinde demersurile necesare pentru buna funcţionare a secretariatului tehnic şi a comisiei de selecţie a proiectelor constituite în cadrul Asociaţiei;

h) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute prin Statut sau stabilite de Adunarea Generală.

126

În conformitate cu prevederile art. 9, alin. 3 din Actul Constitutiv, componenţa nominală a primului Consiliu Director al Asociaţiei având un mandat de 3 ani este următoarea:

- Ismail Mircea; - Olteanu Constantin; - Galmeanu Florian; - Cojocaru Sever; - pr. Bănescu Haralambie.

3. Cenzorul – în conformitate cu prevederile Statutului, art. 35, acesta îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) verifică modul în care este administrat patrimoniul Asociaţiei; b) întocmeşte rapoarte şi le prezintă Adunării Generale; c) poate participa la şedintele Consiliului Director fără drept de vot; d) îşi poate elabora un regulament propriu de funcţionare; e) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de statut, stabilite de Adunarea Generală sau

rezultate din legislaţia în vigoare. Funcţia de cenzor va fi ocupată de către un expert contabil sau contabil autorizat, postul urmând a fi scos la concurs după selectarea Grupului de Acţiune Locală.

127

ORGANIGRAMA GRUPULUI DE ACŢIUNE LOCALĂ „VALEA IALOMIŢEI”

Adunarea Generală

Consiliul Director

CENZOR

Comitetul de selecţie

Compartimentul administrativ

4) Comitetul de selectare a proiectelor

Comitetul de selectare a proiectelor în cadrul Grupului de Acţiune Locală „Valea Ialomiţei” va fi format din 5 persoane, reprezentanţi ai autorităţilor şi organizaţiilor care fac parte din parteneriat.

Acest comitet va fi selectat prin hotărâre a Adunării Generale pentru fiecare sesiune de depunere a proiectelor. Ponderea reprezentanţilor în cadrul comitetului de selectare va fi de 40% din partea partenerilor publici, iar 60% reprezentanţi ai partenerilor privaţi şi ai societăţii civile. Se va aplica regula „dublului cvorum”, respectiv pentru validarea voturilor, este necesar ca in momentul selectiei sa fie prezenti cel putin 50% din parteneri, din care peste 60% sa fie din mediul privat si societate civila.

Pentru transparenta procesului de selectie a proiectelor in cadrul GAL si totodata pentru efectuarea activitatilor de control si monitorizare, la aceste selectii va lua parte si un reprezentant al AMPNDR.

De asemenea, pentru fiecare membru selectat în cadrul comitetului va fi ales şi un membru supleant. În principal, rolul membrului supleant va fi acela ca în cazul în care în cadrul apelului de proiecte se va regăsi şi un proiect al unuia din membrii selectaţi acesta din urmă nu va participa la procesul de selecţie.

Asistent manager

Responsabil tehnic şi

monitorizare (4)

Responsabil financiar

Animator Responsabil achizitii (2)

(2)

Expert tehnic Expert financiar(2) (2)

128

Daca unul din proiectele depuse pentru selectare apartine unuia din membrii comitetului, in aceasta situatie persoana ( organizatia) in cauza nu are drept de vot si nu va participa la intalnirea comitetului respectiv.

Întreprinderi private Aleşii comunali şi intercomunali (inclusiv via asociaţii publice)

Comitet de selecţie LEADER

Asociaţii private

Reprezentanţi ai „independente” Public: Privat: Administraţiilor locale

40% 60%

Număr de membri: 5

5) Compartimentul administrativ va avea următoarea componenţă:

a) Responsabil administrativ – această funcţie va fi ocupată de către Directorul executiv al Grupului de Acţiune Locală

b) Responsabil finanaciar – contabil – se ocupă de supravegherea şi controlul gestiunii financiare – contabile a GAL-ului;

c) Animatori – desfăşoară activităţi de animare pentru promovarea acţiunilor GAL- 2 persoane;

d) Sector tehnic – Responsabili tehnic şi monitorizare - 4 persoane;

e) Consultanţi externi – funcţie de necesităţi pentru buna desfăşurare a activităţilor GAL;

Experţi tehnici -2 persoane;

Experţi financiari-2 persoane;

f) Angajat pentru activităţi de secretariat (Asistent manager);

129

ORGANIGRAMA COMPARTIMENTULUI ADMINISTRATIV

RESPONSABIL Administrativ

Asistent manager

(1)

Responsabil tehnic şi

monitorizare (4)

Responsabil financiar

Animator Responsabil achizitii (2)

EXPERT TEHNIC

EXPERT FINANCIAR

(2) (2)

130

PARTEA A – VI – A: ORGANIZAREA GRUPULUI DE ACŢIUNE LOCALĂ

1. Resurse umane

În conformitate cu statutul Grupului de Acţiune Locală „Valea Ialomiţei”, art. 8. acesta va derula următoarele tipuri de activităţi:

participarea la proiecte de cooperare internaţională şi transnaţională;

selectarea de proiecte care să corespundă priorităţilor de dezvoltare stabilite prin strategia elaborată la nivelul grupului;

constituirea de organisme de lucru proprii care să contribuie la implementarea Planului de Dezvoltare Locală

elaborarea metodologiei de selecţie a proiectelor ce urmează a fi depuse de către actorii eligibili în implementarea Planului de Dezvoltare Locală;

elaborarea metodologiei de lucru a comisiei de selecţie a proiectelor depuse în cadrul asociaţiei;

crearea cadrului instituţional adecvat în vederea supravegherii modului în care sunt utilizate finanţările europene atrase în vederea valorificării şi promovării patrimoniului natural şi cultural;

organizarea de sesiuni de formare în domeniul dezvoltării rurale;

organizarea de activităţi de animare şi sensibilizare la nivelul teritoriului „Valea Ialomiţei”

coordonarea tuturor actorilor implicaţi în dezvoltarea teritoriului;

promovarea activităţilor realizate de către partenerii publici, privaţi şi civili în cadrul GAL-ului.

Activităţile prevăzute în cadrul statutului vor fi îndeplinite de către personalul Grupului de Acţiune Locală, precum şi de experţi externi.

Funcţiile din cadrul Grupului de Acţiune Locală vor fi atribuite după selectarea Grupului de Acţiune Locală, în baza expertizei personalului din cadrul Grupului.

Pentru fiecare poziţie menţionată anterior au fost stabilite fişe de post cuprinzând principalele atribuţii pe care aceştia le vor avea pentru buna desfăşurare a activităţilor Grupului de Acţiune Locală.

FIŞELE DE POST ale personalului ce va asigura îndeplinirea obiectivelor Grupului de Acţiune Locală „Valea Ialomiţei”:

FIŞĂ DE POST RESPONSABIL ADMINISTRATIV

Subordonare Se subordonează Consiliului Director Principalele responsabilităţi, sarcini, activităţi si acţiuni specifice postului de muncă:

Semnează contractele cu furnizorii, clienţii, partenerii şi beneficiarii;

Semnează referatele de necesitate, ştatele de plată, verifică şi semnează rapoartele de activitate a membrilor din subordine;

131

Stabileşte planul de monitorizare şi comunicare în cadrul Grupului de Acţiune Locală;

Analizează şi propune un plan de management al riscurilor ce pot apărea pe perioada de funcţionare a Grupului de Acţiune Locală;

Urmăreşte implementarea şi gestionarea zilnică a activităţilor derulate de către Grupul de Acţiune Locală;

Întocmeşte şi prezintă progresul activităţilor derulate de către Grupul de Acţiune Locală Consiliului Director;

Reprezintă organizaţia în faţa terţilor (Autoritatea de Mangement, furnizori, parteneri externi, etc);

Colaborează la elaborarea şi implementarea planului de promovare şi publicitate, verificând respectarea dispoziţiilor legislaţiei privind achiziţiile publice referitoare la atribuirea contractelor de publicitate;

Identifică eventualele probleme apărute în derularea activităţilor şi stabileşte împreună cu echipa adoptarea de măsuri corective;

Monitorizează şi evaluează perfomanţele membrilor echipei de proiect;

Dezvoltă mijloace de motivare a personalului din subordine;

Verifică şi avizeză documentele întocmite de către membrii echipei de implementare;

Organizează procesul de verificare şi decizie asupra proiectelor depuse.

Experienţă în domeniu Minim 3 ani

Competenţe solicitate - Cunoştinţe operare PC (MS Office, Internet explorer); - Cunoştinţe limbă străină de circulaţie europeană

(engleză, franceză,etc); Cunoştinţe solicitate - Abordarea LEADER;

- Programul Naţional de Dezvoltare Rurală; - Cadrul Naţional Strategic de Referinţă; - Diploma manager de proiect sau masterat in

managementul proiectelor Pregătire profesională Studii superioare în domeniul economic/ administrativ Data:

Nume, prenume ................................ Semnătură

FIŞĂ DE POST ASISTENT MANAGER

Subordonare Se subordonează Responsabilului Administrativ Principalele responsabilităţi, sarcini, activităţi si acţiuni

Înregistrează documentele primite; Redactează corespondenţa; Organizează şedinţele de lucru, întâlnirile cu terţi,

132

specifice postului de muncă:

parteneri, etc; Arhivează documentele Grupului de Acţiune Locală, în

funcţie de tipul acestora (documente monitorizare a proiectelor, fişe de evaluare, comunicări, contracte, etc);

Întocmeşte procesele verbale ale şedinţelor de analiză a modului de desfăşurare a activităţii Grupului de Acţiune Locală;

Asigură suportul administrativ necesar derulării procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţie publică, prevăzute în cadrul proiectului, din punct de vedere al organizării dosarelor de licitaţii în conformitate cu prevederile Ordonanţei nr. 34/2006;

Experienţă în domeniu Minim 2 ani Pregătire profesională Studii superioare Competenţe solicitate - Cunoştinţe operare PC (MS Office, Internet explorer);

- Cunoştinţe limbă străină de circulaţie europeană (engleză, franceză,etc);

Cunoştinţe solicitate - Abordarea LEADER; - Programul Naţional de Dezvoltare Rurală; - Cadrul Naţional Strategic de Referinţă; - Legislaţie de specialitate

Modalitate de angajare - Din cadrul personalului existent al partenerilor din Grupul de Acţiune Locală

Data:


FIŞĂ DE POST RESPONSABIL FINANCIAR şi EXPERT FINANCIAR

Subordonare Responsabilul financiar se subordonează Responsabilului Administrativ Experţii financiari se subordonează Responsabilului Financiar

Principalele responsabilităţi, sarcini, activităţi si acţiuni specifice postului de muncă:

Realizează materialele informative pentru întâlnirile de monitorizare a activităţii Grupului de Acţiune Locală;

Verifică respectarea alocărilor bugetare prevăzute prin proiect pentru achiziţiile publice ce urmează a fi derulate în cadrul proiectului;

Supervizează activităţile compartimentului financiar-contabil, tehnic, urmărire contracte şi juridic în raport cu managementul financiar al proiectului;

Urmăreşte respectarea şi încadrarea în condiţiile economico-financiare ale contractului de finanţare;

urmăreşte asigurarea cash-flow-ului necesar pentru Realizarea plăţilor la timp către furnizori, conform graficelor;

Realizează înregistrarea cronologică şi sistematică cu reflectarea detaliată pe conturi analitice a (operaţiunilor) implementării acţiunilor desfăşurate, în balanţa de verificare, conform cerinţelor finanţatorului;

133

Verifică respectarea şi corectitudinea efectuării plăţilor şi a tuturor operaţiunilor financiare;

Colaborează la elaborarea părţii financiare a rapoartelor de progres;

Urmăreşte cheltuielile realizate în vederea implementării proiectelor;

Urmăreşte încadrarea cheltuielilor în bugetul aprobat; Urmăreşte costurile şi încadrarea acestora în bugetul

proiectului; Stabileşte instrumentele de monitorizare şi raportare; Stabileşte calendarul de raportare şi îl înaintează spre

aprobare Responsabilului Administrativ; Organizează şi conduce întâlnirile de monitorizare a

progresului activităţilor; Verifică concordanţa între indicatori şi activităţi; Participă la procesul de evaluare a proiectelor depuse;

Experienţă în domeniu Minim 3 ani Pregătire profesională Studii superioare în domeniul economic Competenţe solicitate - Cunoştinţe operare PC (MS Office, Internet explorer);



Modalitate de angajare - Se vor contracta servicii externe pentru 2 experţi financiari;

- Responsabilul financiar va fi cooptat din cadrul personalului propriu al Grupului de Acţiune Locală

Data:


FIŞĂ DE POST

RESPONSABIL TEHNIC şi MONITORIZARE Subordonare Responsabilul tehnic şi monitorizare se subordonează

Responsabilului Administrativ Experţii tehnici se subordonează Responsabilului tehnic

şi monitorizare Principalele responsabilităţi, sarcini, activităţi si acţiuni specifice postului de muncă:

Participă la activităţile de implementare a proiectelor selectate;

Întocmeşte rapoartele de implementare din punct de vedere tehnic;

Urmăreşte progresul implementării proiectelor şi propune măsuri corective în cazul înregistrării întârzierilor;

Asigură consultanţă în procesul de verificare periodică a stadiului de execuţie şi încadrarea în termen a lucrărilor, comparativ cu datele preconizate în grafic, în conformitate cu prevederile contractului, proiectului tehnic, caietelor de sarcini, precum şi ale reglementărilor

134

tehnice în vigoare şi întocmeşte rapoartele tehnice privind stadiile de execuţie;

Îşi exprimă punctul de vedere cu privire la aprobarea, amânarea sau respingerea recepţiei cantitative şi calitative a lucrărilor (acolo unde este cazul);

Participă la toate fazele determinante ale proiectelor ce presupun construcţii şi montaj, stabilite conform reglementărilor în vigoare, precum şi la cele prevăzute de proiectant şi realizează recomandări pentru Beneficiar;

Întocmeşte rapoartele de monitorizare din punct de vedere al stadiului implementării proiectelor;

Comunică cu cenzorul şi responsabilul financiar pe probleme tehnice.

Participă la procesul de evaluare a proiectelor depuse; Experienţă în domeniu Minim 3 ani Pregătire profesională

Studii superioare în domeniul tehnic Diploma manager de proiect sau masterat in

managementul proiectelor Competenţe solicitate - Cunoştinţe operare PC (MS Office, Internet explorer);



Modalitate de angajare - Se vor contracta servicii externe pentru 2 experţi tehnic; - Responsabilii tehnici şi monitorizare vor fi cooptaţi din

cadrul personalului propriu al Grupului de Acţiune Locală

Data:


FIŞĂ DE POST

ANIMATOR Subordonare Se subordonează Responsabilului Administrativ Principalele responsabilităţi, sarcini, activităţi si acţiuni specifice postului de muncă:


Asigură relaţia Grupului de Acţiune Locală cu grupurile ţintă;

Asigură diseminarea informaţiei cu privire la activităţile întreprinse de către Grupul de Acţiune Locală către grupurile ţintă;

Supervizează întocmirea materialelor informative din punct de vedere al conţinutului şi relevanţei acestuia pentru grupurile ţintă;

Organizează întâlniri cu grupurile ţintă; Întocmeşte rapoarte cu privire la impactul pe care

activităţile întreprinse de către Grupul de Acţiune Locală îl are asupra grupurilor ţintă

135

Propune măsuri pentru implicarea activă a locuitorilor; Realizarea documentelor necesare promovării Planului de

Dezvoltare Locală, rezultatelor acestuia şi asigurării vizibilităţii acestuia cu respectarea cerinţelor prevăzute prin contractul de finanţare sau manualul de implementare, după caz;

Asigurarea respectării cerinţelor stabilite de finanţator la realizarea activităţilor de promovare;

Conceperea comunicatelor de presă şi implicarea în organizarea conferinţelor de presă, după caz;

Realizarea legăturii cu mass-media, monitorizarea apariţiilor în presă şi întocmirea dosarelor de presă;

Întocmirea dosarelor ce conţin documentele de promovare conform cerinţelor finanţatorului.

Experienţă în domeniu Minim 3 ani Pregătire profesională Studii superioare Competenţe solicitate - Cunoştinţe operare PC (MS Office, Internet explorer);



Modalitate de angajare - Din cadrul personalului existent al partenerilor din Grupul de Acţiune Locală

Data:


FIŞĂ DE POST RESPONSABIL ACHIZIŢII

Subordonare Se subordonează Responsabilului Administrativ Principalele responsabilităţi, sarcini, activităţi si acţiuni specifice postului de muncă:


Elaborează documentaţile de atribuire necesare derulării achiziţiilor publice, respectiv fişe de date , specificaţii tehnice şi orice alte documente prevăzute de legislaţia în domeniul achiziţiilor publice;

Urmăreşte respectarea prevederilor contractului de finanţare privind achiziţiile publice ce urmează a fi derulate în cadrul proiectului;

Supervizează din punct de vedere al specificaţiilor tehnice corespondenţa cu autoritatea contractantă;

Verifică modul de realizare a achiziţiilor prin raportare la prevederile legislaţiei în domeniu şi la activităţile prevăzute în cadrul Grupului;

Asigură suport în vederea soluţionării posibilelor probleme legate de modul de derulare a procedurilor de

136

atribuire a contractelor de achiziţie publică; Colaborează la elaborarea şi implementarea planului de

promovare şi publicitate, verificând respectarea dispoziţiilor legislaţiei privind achiziţiile publice referitoare la atribuirea contractelor de publicitate;

Îndeplineşte atribuţiile ce-i revin potrivit manualului procedurilor sistemului de management al calităţii.

Experienţă în domeniu Minim 3 ani Pregătire profesională Studii superioare în domeniul juridic

Competenţe solicitate - Cunoştinţe operare PC (MS Office, Internet explorer); - Cunoştinţe limbă străină de circulaţie europeană (engleză,

franceză,etc); - Diplomă de absolvire a unor cursuri de formare în

domeniul achiziţiilor publice Cunoştinţe solicitate - Abordarea LEADER;

- Programul Naţional de Dezvoltare Rurală; - Cadrul Naţional Strategic de Referinţă; - Legislaţie de specialitate

Modalitate de angajare - Din cadrul personalului propriu al Grupului de Acţiune Locală

Data:


2. Descrierea resurselor materiale (echipamente, localuri disponibile) După cum s-a precizat în debutul prezentului Plan de Dezvoltare Locală, Grupul de Acţiune Locală deţine spaţiu de funcţionare, respectiv clădire situată în comuna Şotânga, strada Preot Abramescu, nr. 2. Sediul social beneficiază de două săli, două computere cu acces la internet, telefon, fax şi este racordat la toate utilităţile. După selectarea Grupului de Acţiune Locală sediul Grupului de Acţiune Locală se va dota cu următoarele tipuri de echipamente:

Notebook-uri- în vederea facilitării accesului la informaţie indiferent de locaţia în care se află personalul angajat al Grupului;

Sever de capacitate mare (1-2 terrabytes) ce va facilita procesul de arhivare a documentelor realizate de către GAL. În acest sens, pe server se vor regăsi atât documentele destinate funcţionării din punct de vedere administrativ al Grupului, respectiv tipizate, rapoarte de activitate transmise Autorităţii de Management, rapoarte de progres ale personalului Grupului de Acţiune Locală, precum şi proiectele aprobate şi selectate spre finanţare de către GAL.

Multifuncţională- ce va putea fi utilizată atât la multiplicarea documentelor, precum şi la scanarea şi transmiterea acestora în versiune electronică.

Centrală telefonică şi aparate telefonice conectate la aceasta; Aparat foto ce va fi utilizat pentru realizarea bazei de date cu privire la stadiul

implementării proiectelor finanţate de către GAL.

137

3. Buget indicativ anual de funcţionare a GAL-ului

Bugetul Grupului de Acţiune Locală „Valea Ialomiţei” a fost stabilit pe perioada de programare 2012-2015.

Cheltuielile de organizare şi funcţionare ale Grupului de Acţiune Locală pe cei trei ani sunt de 300.000 euro (respectiv 10,53% din suma totală eligibilă solicitata de către GAL), repartizaţi după cum urmeaza:

Componenta a:

Pentru aceasta componenta cheltuielile nu vor depasi 80% din totalul bugetului alocat GAL-ului in cadrul acestei sub-masuri, si poate acoperi cheltuieli precum:

Salarii si alte plati pentru personalul GAL;

Cheltuieli legate de plata expertilor si pentru alte servicii de expertiza legate de implementarea strategiei de dezvoltare locala;

Cheltuieli pentru inchirierea unor locatii;

Cheltuieli pentru inchirierea/achizitia de echipamente de birotica si electronice, precum si a altor echipamente necesare pentru desfasurarea activitatilor GAL;

Cheltuieli pentru organizarea intalnirilor;

Cheltuieli legate de comunicare (telefonie, internet, posta si servicii postale), transport si plata utilitatilor (caldura, lumina, etc.);

Cheltuieli pentru participarea la activitatile retelei nationale si europene de dezvoltare rurala, seminarii etc.

Componenta b: Pentru aceste activitati, GAL- ul Valea Ialomitei se va incadra in procentul de maxim 20% din valoarea eligibila alocata si poate acoperi cheltuieli precum:

Studii ale zonei;

Masuri pentru furnizarea informatiei cu privire la strategia de dezvoltare locala;

Instruirea personalului implicat in implementarea strategiei de dezvoltare locala;

Evenimente de promovare;

Instruirea liderilor locali.

Venituri : Suma - Euro fara TVA Fonduri FEADR pentru Masura 431.2 componenta a 240.000 Fonduri FEADR pentru Masura 431.2 componenta b 60.000

TOTAL 300.000 Cheltuieli : componenta a: 240.000

Salarii si alte plati pentru personalul GAL 135.000 Cheltuieli legate de plata expertilor si pentru alte servicii de

expertiza legate de implementarea strategiei de dezvoltare locala 40.000

Cheltuieli pentru inchirierea unor locatii 2.000 Cheltuieli pentru inchirierea/achizitia de echipamente de birotica

si electronice, precum si a altor echipamente necesare pentru desfasurarea activitatilor GAL

44.000

138

Cheltuieli pentru organizarea intilnirilor 5.000 Cheltuieli legate de comunicare (telefonie, posta si servicii postale), transport si plata utilitatilor (caldura, lumina, etc.)

10.000

Cheltuieli pentru participarea la activitatile retelei nationale si europene de dezvoltare rurala, seminarii, etc.

4.000

Cheltuieli : componenta b: 60.000 Studii ale zonei 10.000

Cheluieli pentru furnizarea informatiei cu privire la strategia de dezvoltare locala

20.000

Instruirea personalului implicat in implementarea strategiei de dezvoltare locala (angajati GAL si lideri locali)

10.000

Evenimente de promovare 10.000 Alte cheltuieli pentru animarea teritoriului 10.000

TOTAL 300.000

Capacitatea de mobilizare a cofinantarii necesare pentru implementarea strategiei

Comitetul de initiativa, alcatuit din reprezentantii legali ai celor şapte APL – uri fondatoare a Grupului de Actiune Locala Valea Ialomitei, reunit in sedinta de consultare in data de 27 ianuarie a.c. a convenit sa invite alaturi de cei 17 membri fondatori ai GAL-ului Valea Ialomitei, constituit in 2010, si a altor parteneri, atat din domeniul public, cat si din cel privat, in scopul constituirii unui parteneriat extins si puternic din punct de vedere social, economic si cultural. Urmeaza ca in cel mai scurt timp aderarea la Asociatie si a celorlalti 21 de membri ai parteneriatului public privat denumit Grupul de Actiune Locala Valea Ialomitei sa fie legalizata print act aditional de modificare a Actului constitutiv si a Statutului Asociatiei. Dupa selectarea Grupului de Actiune Locala Valea Ialomitei pentru finantare in cadrul masurii 431.2, acesta va desfasura o activitate intensa, prin Consiliul Director si Biroul Administrativ, pentru a mobiliza cofinantarea proiectelor care vor fi implementate. Consiliul Director are o strategie in ceea ce priveste sprijinul potentililor beneficiari, in identificarea surselor financiare necesare implemnetarii proiectelor. Principalele activitati care vor fi realizate pentru rezolvarea problemelor asigurarii cofinantarii vor fi :

Realizarea unui fond de investitii care va fi constituit din cotizatiile membrilor si din donatii ;

Apelarea la partenerii puternici financiar din cadrul parteneriatului ;

Realizarea unor acorduri de parteneriat cu institutii bancare interesate in implementarea proiectelor LEADER ;

Intermedierea discutiilor intre beneficiarii de proiecte si institutiile bancare, in vederea obtinerii de credite in conditii avantajoase ;

Intermedierea discutiilor intre beneficiarii de proiecte si fondurile de garantare (FNGCR si FNGCIMM) in vederea obtinerii de garantii rapide si in conditii avantajoase ;

Identificarea de potentiali investitori atat in interiorul teritoriului cat si in afara lui, care sa sustina financiar anumite proiecte prin imprumuturi sau prin realizare de parteneriate cu beneficiarii de proiecte ;

Realizarea de parteneriate public-privat conform legislatiei in vigoare ;

139

Asigurarea cheltuielilor de functionare ale GAL –ului Valea Ialomitei din sursele proprii ale partenerilor, pana la acordarea primei transe de cheltuieli de functionare. In acest sens, partenerii au semnat o declaratie de sustinere financiara.

Prezentarea de catre potentialii beneficiari privati, la depunerea dosarelor de finantare, a dovezii ca dispun de partea de cofinantare pentru proiectul respectiv ( extras de cont, scrisoare de confort, etc)

4. Dispozitivul de comunicare şi informare

În vederea relizării fluxului informaţional la nivel de teritoriu, Grupul de Acţiune Locală „Valea Ialomiţei” va utiliza o serie de instrumente menite să asigure atât transparenţa deciziilor luate la nivel intern, precum şi informarea în timp util a grupurilor ţintă cu privire la activităţile derulate de către acesta.

Elaborarea de broşuri ce vor conţine exemple de bune practici desprinse atât din implementare proiectelor la nivel local, precum şi din experienţa rezultată în urma proiectelor de cooperare internă şi internaţională. Broşurile vor fi editate în cel puţin 500 exemplare.

Elaborarea de pliante ce vor conţine informaţii privind apelurile de proiecte, criterii generale de eligibilitate, acţiuni eligibile şi valori maxime acordate. Acestea vor fi editate şi diseminate cu cel puţin 1 lună înaintea lansării apelului de proiecte şi vor fi editate în minim 500 de exemplare.

Organizarea de întâlniri tematice la care vor participa locuitori şi actori relevanţi din teritoriu. Tematica acestor întâlniri va consta în diseminarea informaţiilor cu privire la acţiunile întreprinse de Grupul de Acţiune Locală, exemple de bune practici rezultate din proiectele implementate sau aflate în curs de implementare. De asemenea, în vederea facilitării procesului de implementare a proiectelor, potenţialii beneficiari vor fi instruiţi cu privire regulile generale ce trebuie îndeplinite în vederea obţinerii de finanţare şi regulile privind implementarea cu succes a unui proiect. Cu cel puţin o săptămână înaintea întânirii vor fi afişate postere în locuri publice care vor conţine informaţii cu privire la tematica abordată, locul şi durata întâlnirii, grupul ţintă.

Realizarea unei pagini web a Grupului de Acţiune Locală - în vederea facilitării accesului la informaţii pe această pagină vor fi create secţiuni ce vor conţine:

o Baze de date cu agenţi economici din teritoriu, asociaţii, grupuri de producători şi alţi actori relevanţi;

o Ghidurile solicitantului pentru măsurile din PNDR;

o Apeluri de proiecte;

o Formulare;

o Criterii de selecţie locală pe fiecare din măsurile din PNDR;

o Lista proiectele selectate spre finanţare;

o Evoluţia numărului dosarelor depuse;

o Activităţi derulate şi preconizate de către Grupul de Acţiune Locală;

o Link-uri utile (ex. APDRP, MADR, APIA, CRPDRP, etc);

o Întrebări frecvente;

o Date de contact.

140

În vederea monitorizării eficienţei acestui instrument de informare pagina web va fi concepută astfel încât să poată fi urmărit numărul de accesări.

Întâlniri ad-hoc- Grupul de Acţiune Locală îşi propune să organizeze lunar, întâlniri cu locuitorii şi alţi actori relevanţi. Aceste întâlniri vor avea ca scop prezentarea activităţilor întreprinse de către Grupul de Acţiune Locală, dezbateri legate de problematica teritoriului, dialog deschis între reprezentanţii Grupului de Acţiune Locală şi grupurile ţintă.

Publicitate în mass-media- Grupul de Acţiune Locală va transmite spre publicare în presă comunicate cu privire la acţiunile întreprinse, lansarea apelurilor de proiecte, precum şi rezultatele evaluării.

141

PARTEA A – VII – A: MECANISMUL DE IMPLEMENTARE

GAL – Valea Ialomitei este responsabil pentru administrarea si implementarea Planului de Dezvoltare Locala in mod eficient, eficace si corect, in raport cu obiectivele acestuia si in conformitate cu articolul 75 din Regulamentul Consiliului (CE) nr.1698/2005. Sintetic, actiunile se prezinta in tabelul de mai jos :

Faze ale

implementarii strategiei

GAL Indicatori

Gestionarea procesului de identificare, primire si selectie a proiectelor (pana la momentul transmiterii rapoartelor de selectie catre CRPDRP)

- Definitivarea procedurilor si a documentelor operationale;

- Lansarea apelurilor de propuneri de proiecte;

- Comunicare – informare cu potentialii beneficiari;

- Primirea propunerilor de proiecte;

- Verificarea eligibilitatii aplicantiolor si a proiectelor si a conformitatii administrative a propunerilor de proiecte primate;

- Evaluarea tehnica si financiara – din perspective criteriilor de selectie la nivelul teritoriului;

- Selectarea proiectelor propuse spre finantare de catre Comitetul de Selectie al GAL;

- Transmiterea rapoartelor de selectie catre CRPDRP/DADR si a documentatiei aferente;

- Arhivare documente.

- Numar de apeluri de propuneri lansate.

- Numar de evenimente publice de comunicare – informare derulate la nivelul teritoriului.

- Numar de activitati de sprijinire a potentialilor beneficiari in eleborarea de proiecte.

- Numar de sedinte de selectie de proiecte.

Evaluarea proiectelor propuse spre finantare de catre gestionarul fondurilor

GAL nu are responsabilitate directa (GAL poate fi insa observator – invitat pentru aceste vizite)

Monitorizarea si evaluarea implementarii proiectelor

- Vizite de monitorizare proiecte in implementare;

- Gestionarea informatiilor primare privind numarul si tipul proiectelor, durata lor si parametrii tehnici si financiari ai acestore in varianta finala, transmisa spre stiinta de catre CRPDRP/DADR;

- Inregistrare evidente ale progresului proiectelor in SIM;

- Arhivare documente

- Numar de vizite de monitorizare a implementarii proiectelor;

- Rapoartele semestriale privind programul de finantare sunt aprobate de catre Adunarea Generala a GAL;

142

- Functionarea zilnica a SIM verificata de catre CRPDRP/DADR prin accesarea paginilor dedicate rapoartelor sinteza.

Gestionarea financiara a implementarii proiectelor

GAL va putea fi implicat indirect in activitatile de monitorizare a derularii financiare a contractelor, in calitate de gestionar al contractelor de finantare.

EVALUAREA şi SELECŢIA PROIECTELOR

Circuitul informaţional ce se va respecta în vederea facilitării procesului de selectare a proiectelor la nivelul Grupului de Acţiune Locală este următorul:

Grupul de Acţiune Locală prin Responsabilul Administrativ şi animatori, dezvoltă mijloace de informare a potenţialilor beneficiari cu privire la oportunităţile de finanţare;

Grupul de Acţiune Locală organizează întâlniri cu potenţiali beneficiari în vederea sprijinirii acestora în dezvoltare/ elaborarea proiectelor;

Grupul de Acţiune Locală lansează apelul de proiecte, acţiune ce va fi diseminată atât prin intermediul site-ului Grupului, precum şi prin intermediul pliantelor si prin anunturi in presa locala;

Proiectele depuse de către beneficiari sunt înregistrate de către Asistentul manager în cadrul unui registru de primire, după modelul de mai jos:

MODEL REGISTRU

Nr. de înregistrare

Data înregistrării

Cod proiect

Titlul proiectului

Beneficiar Masura

Proiectele odată înregistrate sunt transmise responsabililor tehnici, care le verifică pe baza criteriilor de selecţie locală prezentate la Capitolul IV – Prezentare masuri.

Prin aplicarea criteriilor de selecţie locala, Grupul de Acţiune Locală „Valea Ialomiţei” va susţine în special proiectele adresate tinerilor, proiectele ce vizează implementarea unor măsuri de protejare a mediului înconjurător şi proiecte ce au prevăzute ca acţiuni introducerea de noi sisteme de piaţă şi de produse şi tehnologii noi. Menţionăm aici câteva acţiuni ce vor fi realizate prin proiectele prevăzute în cadrul prezentului PDL: realizarea de spaţtii de depozitare cu atmosfera controlată, realizarea unei pieţe de gros pentru fructe în zona Voineşti - Pietrari, care să aibă un sistem de relaţionare direct de la producător către client pentru a se elimina veriga intermediară ce duce la creşterea preţurilor, realizarea de noi soiuri de mere şi prune prin intermediul Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare pentru Pomicultură Voinesti; realizarea de produse din fructe (dulceţuri, compoturi, sucuri), prin tehnologie eco si bio; lansarea de produse de brand: Mărul de Voineşti, Ţuica de Pietrari, etc.

143

În plus, coroborat cu indicatorii de monitorizare stabiliţi pentru fiecare măsură, Grupul de Acţiune Locală vizează implementarea a peste 50% din numărul proiectelor de către asociaţii, grupuri de producători, parteneriate şi alte forme asociative.

La sfârşitul evaluării, se întocmeşte o listă a proiectelor şi punctajelor obţinute, în ordine cronologică şi se transmit comitetului de selectare stabilit prin Hotărâre a Adunării Generale.

Comitetul de selectare analizează lista proiectelor, comparativ cu direcţiile de dezvoltare şi indicatorii stabiliţi în Planul de dezvoltare locală. Astfel, comitetul de selectare a proiectelor va transmite spre verificare administrativă de către DADR şi Agenţia de Plăţi, numai acele proiecte ce răspund nevoilor de dezvoltare a teritoriului;

DADR şi Agenţia de Plăţi verifică din punct de vedere administrativ proiectele depuse şi înştiinţează Grupul de Acţiune Locală cu privire la rezultatele verificării;

În funcţie de rezultatele evaluării de către DADR şi Agenţia de Plăţi, Grupul de Acţiune Locală transmite beneficiarilor notificări cu privire la rezultatele procedurii de evaluare şi selecţie, iar în cazul proiectelor câştigătoare, demarează procedurile de contractare. În plus, odată finalizat procesul de evaluare şi selecţie rezultatele procedurii vor fi publicate pe site-ul GAL-ului şi transmise spre publicare în media;

PISTA DE AUDIT PENTRU CERERILE DE FINANTARE

Teritoriu: GAL Valea Ialomitei

Masura …….

Cererea de proiecte:01/12

Numar de inregistrare al cererii de finantare:………………………………………….……..

Titlul proiectului:………………………………..…………………………………...……………

Nume si prenume/Denumire solicitant:……………………………………………..……………

Activitatea Institutia Cine a efectuat (nume,

semnatura, data)

Cine a verificat (nume,

semnatura, data)

Statut cerere de finantare

Documente completate/

intocmite

1 2 3 4 5 6

EVALUARE - SELECTARE

Fisa de inregistare a CF (electronica)

1. Inregistrarea Cererii de Finantare si a Dosarului Administrativ si verificarea conformitatii

GAL

Conforma

Fisa de conformitate (electronica);

144

acestora Lista cererilor de finantare eligibile;

Lista cererilor de finantare neeligibile

2. Intocmirea calendarului privind verificarea selectarii Cererii de finantare

GAL Calendar de verificare a cererilor de finantare

3. Intocmirea tabelului centralizator privind situatia Cererilor de Finantare depuse la nivelul GAL si transmiterea acestuia catre AM judetean

GAL Scrisoare de inaintare

Confirmare de primire

Fisele individuale de evaluare

4. Intocmirea fisei cu criteriile de selectie a proiectelor

GAL

Eligibila

Raportul de evaluare cu ierarhizarea proiectelor propuse spre finantare

5. Verificare prin sondaj

AM

judetean

Eligibila/

Neeligibila

-

6. Proces – verbal pentru selectarea proiectelor

GAL (Comitet

ul de selectie)

Raportul de Selectie al Comitetului de Selectie;

Lista proiectelor propuse spre finantare

7. Transmiterea catre AM judetean a raportului de selectie al proiectelor propuse de Comitetul de Selectie al GAL, a Listei cererilor de

GAL Eligibila/

Neeligibila

Scrisoare de inaintare;

Raportul de Selectie al Comitetului de Selectie;

145

finantare eligibile/neeligibile, a cererilor de finantare originale si a dosarelor administrative

Lista proiectelor propuse spre finantare;

Lista cererilor de finantare eligibile;

Lista cererilor de finantare neeligibile

8. Evaluarea/verificarea dosarelor administrativede catre AM judetean

AM judetean

Selectata pentru finantare/

reportata/

nefinantata

Lista cererilor selectate pentru finantare/reportare/

nefinatare

9. Notificarea beneficiarilor cu rezultatul verificarii cererilor de finantarela nivelul AM judetean

AM judetean


reportata/

nefinantata


nefinatare;

Notificare

10. Primirea si solutionarea contestatiilor, intocmirea si transmiterea catre AM judetean a Situatiei proiectelor dupa solutionarea contestatiilor la nivelul GAL

GAL Propuse pentru finantare/

reportare/

nefinatare


nefinatare, in urma contestatiilor

11. Primirea Raportului de contestatii de la AM judetean insotit de Lista Proiectelor selectate pentru finantare/reportare/nefinantare, in vederea notifcarii beneficiarilor

GAL Selectat pentru finantare/

reportat/

nefinantat


nefinatare, in urma contestatiilor

12. Notificarea beneficiarilor cu rezultatul verificarii cererilor de finantare stabilit in

AM judetean


reportata/


nefinatare, in urma

146

Raportul de contestatii

nefinantata contestatiilor;

Notificare

13. Finalizarea completarii dosarului administrativ si transmiterea acestuia catre APDRP

AM judetean

Eligibila/

Selectata pentru finantare

Dosarele administrative completate

14. Intocmirea borderourilor de transmitere a cererii de finantare originale si a dosarelor administrative catre APDRP in vederea contractarii

AM judetean

Borderou de transmitere

MONITORIZARE

Procesul de monitorizare la nivelul Grupului de Acţiune Locală „Valea Ialomiţei” va fi orientat pe două direcţii, respectiv monitorizare internă şi monitorizare externă.

1. MONITORIZARE INTERNĂ

În vederea gestionării permanente a activităţilor derulate în cadrul Grupului de Acţiune Locală, fiecare membru din personalul angajat, va întocmi săptămânal rapoarte de progres, ce vor fi transmise responsabilului administrativ. Cel puţin săptămânal se vor organiza şedinţe de lucru ce vor avea ca scop monitorizarea activităţilor derulate şi stabilirea task-urilor pentru perioada următoare.

Responsabilul administrativ va centraliza rapoartele şi va transmite informaţiile Consiliului Director, care le va supune atenţiei Adunării Generale.

Raportul centralizat cu privire la activităţile derulate de către GAL, vor fi transmise, împreună cu situaţiile financiare Agenţiei de Plăţi. În plus, Agenţiei i se vor transmite şi listele de verificare privind vizitele de monitorizare a proiectelor aflate în curs de implementare.

Ca urmare a transmiterii de către GAL a documentelor justificative, Agenţia de Plăţi va autoriza şi rambursa cheltuielile efectuate de către acesta.

După cum am precizat în cadrul Secţiunii VI. 2 Resurse materiale, Grupul de Acţiune Locală va achiziţiona un server de capacitate mare, pe care se vor arhiva toate proiectele ce vor obţine finanţare. În plus, pentru fiecare proiect se va stabili o bază de date ce va conţine toate documentele legate de proiect (contract de finanţare, notificări, liste de verificare în teren, etc).

Implementarea proiectelor selectate de către Grupul de Acţiune Locală „Valea Ialomiţei” va urmării îndeplinirea direcţiilor de dezvoltare şi a indicatorilor stabiliţi la nivel de teritoriu.

147

2. MONITORIZARE EXTERNĂ

După semnarea contractelor de finanţare, pentru fiecare proiect se va desemna un ofiţer de monitorizare, respectiv un responsabil tehnic şi de monitorizare. Acesta, împreună cu experţii financiari vor urmări proiectul pe tot parcursul implementării acestuia.

În acest sens, responsabilii tehnici vor primi de la beneficiari rapoartele de progres şi vor efectua vizitele de monitorizare. Astfel, cu 5 zile înaintea efectuării vizitei, se va transmite beneficiarilor o notificare în scris, ce va conţine data efectuării vizitei, persoana/ persoanele delegate din partea Grupului de Acţiune Locală să participe şi după caz, documentele necesare.

Verificarea în teren se va face în baza unei liste de verificare privind vizita de monitorizare, după modelul de mai jos.

MODEL Listă de verificare privind vizita de monitorizare a proiectelor COD PROIECT: Denumire proiect: Dată vizită: Participanţi:

Beneficiar: ---- Grup de Acţiune Locală: ----

ELEMENTE DE VERIFICAT

DA NU Observaţii Beneficiarul a respectat programul stabilit pentru vizita de monitorizare?

Beneficiarul a asigurat accesul neîngrădit la toate documentele proiectului?

Localizarea proiectului respectă aspectele declarate în cererea de finanţare?

Stadiul proiectului este în concordanţă cu graficul stabilit în cererea de finanţare?

Contractul de finanţare este respectat? Calendarul activităţilor inclus în raportul de progres este respectat?

În cazul în care proiectul sau investiţia a fost făcută publică, există referiri în ceea ce priveşte finanţarea acesteia din fonduri UE?

Au existat activităţi de informare şi diseminare organizate în care a fost prezentată investiţia şi forma sa de finanţare?

În cazul investiţiilor în infrastructură, au existat plăci permanente sau panouri de informare?

Starea lucrărilor corespunde contractului de

148

finanţare? Există probleme în desfăşurarea lucrărilor? Sunt respectaţi indicatorii prevăzuţi în cadrul cererii de finanţare?

Investiţiile/ cheltuielile realizate până la data vizitei sunt în conformitate cu bugetul aprobat?

Observaţii: riscuri, probleme, recomandări Întocmit, _________ Data: Beneficiar: Ulterior vizitei în teren, se vor întocmi rapoarte de monitorizare, ce vor conţine următoarele aspecte:

Model Raport progres şi listă de activităţi previzionate pentru perioada următoare:

Titlul Proiectului:

Beneficiar

Contract: Cod Proiect:

RAPORT DE PROGRES

Data de început ............ Data de finalizare .........

STATUS BINE OK RĂU FOARTE

RĂU

Obiectiv general Obiective specifice ALE CONTRACTULUI

TITLUL CONTRACTULUI

PROGRESUL PROIECTULUI

149

PROJECT SCHEDULE (GRAFIC)

COSTURILE PORIECTULUI

OBIECTIVUL PROIECTULUI

POTENŢIALE PROBLEME

MĂSURI CORECTIVE

Date contact Beneficiar

Nume Funcţie Telefon Fax

Membrii Echipei de Proiect GAL:

Beneficiar:

Data întocmirii

Întocmit, Aprobat,

Titlul proiectului:

Beneficiar

Contract:

Activităţi următoare (TO DO List)

150

Saptamina dd.ll.aa - ddd.ll.aa (incepe luni se termina vineri) Responsabil Termen Observatii

1.

În cadrul mecanismului de implementare, modul de distribuire a responsabilităţilor, pentru fiecare etapă a circuitului unui dosar, între GAL, agenţia de plăţi şi autoritatea de Management este urmatorul: Sarcina GAL CDRJ AM Agentia de Plati

Informare

X

Sprijinirea elaborarii proiectelor

X

Lansarea apelului pentru proiecte

X

Selectarea proiectelor

X

Controlul administrativ al dosarelor

X X

Decizie

X

Notificare catre beneficiar

X X

Monitorizare

X X

Plata

X

Control

X X

151

Arhivare

X

Implicarea GAL-ului în acţiunile de cooperare şi în RNDR

152

PARTEA A -VIII – A: ACŢIUNI DE COOPERRAE ŞI FUNCŢIONARE ÎN CADRUL REŢELEI NAŢIONALE DE DEZVOLTARE RURALĂ 1. Cooperare Grupul de Acţiune Locală „Valea Ialomiţei” intenţionează să se implice într-o serie de proiecte de cooperare, cu scopul îmbunătăţirii strategiei de dezvoltare.

Cooperarea este disponibilă tuturor parteneriatelor formate conform art. 59 (e) al Regulamentului nr. 1698/2005 (parteneriate public-private) şi altor grupuri locale rurale organizate conform următoarelor caracteristici: a) prezenţa unui grup local activ în dezvoltare rurală, care să aibă capacitatea de a elabora strategia de dezvoltare pentru un teritoriu geografic, b) organizarea grupului local pe baza parteneriatului actorilor locali. În conformitate cu prevederile ghidului solicitantului pentru iniţiativele de cooperare, fiecare grup are responsabilitatea administrativă şi financiară pentru operaţiile pe care le conduce. Este, astfel, responsabil de elaborarea planurilor financiare previzionate şi pentru negocierile cu aceia care furnizează co-finanţarea. Este responsabil de întocmirea tuturor documentelor contabile privind cheltuielile efectuate şi natura co-finanţării punându-le la dispoziţia autorităţilor naţionale/regionale.

Grupul de Acţiune Locală „Valea Ialomiţei” intenţionează să deruleze un număr de 7 proiecte de cooperare, din care 2 proiecte de cooperare internaţională şi 5 proiecte de cooperare naţională.

In cadrul Axei LEADER, cooperarea reprezinta o modalitate de a extinde experientele locale pentru imbunatatirea strategiilor locale, un mod de a avea acces la informatii si idei noi, de a face schimb de experienta si de a invata din experienta altor regiuni sau tari, pentru a stimula si sprijini inovatia, pentru dobandirea de competente si imbunatatirea lor. Masura de cooperare este una dintre cele trei masuri ale Axei Leader. Cooperarea inseamna mai mult decat interconectare. Aceasta incurajeaza si sprijina grupurile de actiune locala sa intreprinda o actiune comuna cu un alt grup Leader sau cu un grup care are o abordare similara, in alta regiune, sau chiar intr-o tara terta. Cooperarea este inteleasa ca parte a strategiei de dezvoltare locala si nu ca un element adaugat strategiei deoarece reprezinta o modalitate de a extinde experientele locale pentru imbunatatirea strategiilor locale. Colaborarea realizata dincolo de granite a reprezentat un mod de a avea acces la informatii si idei noi, de a invata de la alte regiuni sau tari, pentru a stimula si sprijini inovatia si pentru dobandirea de competente si noi mijloace de furnizare. Desi cooperarea inter-regionala si transnationala nu este intotdeauna simpla, poate reprezenta adesea cea mai importanta modalitate de obtinere a rezultatelor privind inovatia si constructia institutionala. Integrarea unei dimensiuni transnationale si interteritoriale initiativelor locale sprijina, de asemenea, crearea identitatii UE pe langa cea locala, regionala, nationala. Sprijinul si managementul activitatilor de cooperare necesita mai mult timp si solicita mai multe resurse pentru planificare si management. Statele membre trebuie pregatite sa aloce resuresele de asistenta tehnica adecvata pentru acest scop. Proiectele de cooperare concrete trebuie sa aiba ca rezultat o valoare adaugata reala pentru teritoriu. Modalitatile de sprijinire a proiectelor de cooperare difera de la un stat membru la altul, dar este foarte important ca acestea sa fie implementate cu conditia luarii in considerare a naturii graduale a cooperarii. Din punct de vedere procedural, cooperarea intre GAL-uri are loc in doua faze succesive: Actiuni de pre-dezvoltare. Aceste actiuni preced proiectul de cooperare in vederea

facilitarii identificarii partenerilor potentiali si sprijinirea realizarii unei actiuni comune.

153

154

Realizarea si implementarea unei actiuni comune. Un parteneriat pentru cooperare trebuie incurajat pentru a lucra impreuna la dezvoltarea unor produse comune; proiectele de cooperare nu sunt simple schimburi de experienta. Partile trebuie sa se implice intr-un proiect comun concret administrat de un GAL coordonator responsabil de activitatea de coordonare.

Cooperarea practica poate avea doua obiective, adesea complementare: obtinerea masei critice necesare unui proiect comun si identificarea complementaritatilor. Prin LEADER sunt disponibile doua tipuri de cooperare: Cooperarea inter-teritoriala – cooperarea intre diferite zone rurale din cadrul unui

stat membru. Poate avea loc intre grupuri Leader si este de asemenea deschisa si altor grupuri locale prin folosirea unei abordari participative.

Cooperarea transnationala: reprezinta cooperarea intre grupurile Leader din cel putin 2 state membre, sau grupuri din tari terte ce urmaresc aceeasi abordare

Prin intermediul acestei masuri se vor finanta proiecte de cooperare transnationala (intre Romania si alte state membre sau nu) si inter-teritoriala (in cadrul Romaniei) intre GAL-uri si alte grupuri/parteneriate, care functioneaza dupa principiul LEADER, parteneriate public-private selectate in cadrul Axei 4, conform art.59 e) din Regulamentul (CE) nr.1698/2005 sau oricaror alte grupuri rurale organizate dupa metoda LEADER (grupuri locale care sa aiba un rol activ in dezvoltarea rurala, sa fie organizate pe baza parteneriatului actorilor locali, grupuri de initiativa locala, micro-regiuni si alte parteneriate de tip LEADER, grupuri finantate prin Axa 4 din FEP) si recunoscute de statul membru. Actiunile de cooperare sunt eligibile atunci cand cel putin un partener reprezinta un GAL finantat prin axa LEADER. Aceste proiecte vor fi implementate sub responsabilitatea unui GAL coordonator. Doar proiectele si actiunile comune care corespund obiectivelor masurilor din Axa 1, 2 si 3 ale FEADR vor fi eligibile pentru sprijin. Actiunile comune pot avea ca obiectiv si constructia institutionala: schimb de experienta si bune practici privind dezvoltarea locala prin publicatii comune, organizare de evenimente, proiecte de twinning (schimb de manageri de program si de personal) sau prin lucrari de dezvoltare comune sau coordonate in comun. Functionarea unei structuri comune este cea mai integrata forma de cooperare. Aceasta masura, va fi facilitata de sprijin metodologic care se va baza, in principal, pe reteaua rurala din Romania si reteaua europeana. Responsabilitatile fiecarui partener vor fi detaliate in cadrul unui acord de cooperare, semnat de cele doua GAL-uri implicate in proiect, care trebuie sa contina referinte la un buget general planificat, obiectivele proiectului, activitatile pe care doresc sa le implementeze in comun in vederea realizarii acestora, rolul fiecarui partener si participarea financiara finala a fiecarui partener in cadrul proiectului. In ceea ce priveste cooperarea transnationala, pot fi initiate proiecte comune cu tari non-UE, caz in care sunt eligibile pentru sprijin numai cheltuielile legate de teritoriile din cadrul UE. In cazul cooperarii intre un GAL si alte grupuri sau parteneriate din state membre UE acordul de cooperare va trebui sa prevada ca fiecare partener sa suporte cheltuielile in mod proportional cu participarea sa la actiunea comuna. Prezentam mai jos lista actiunilor de cooperare ce urmeaza a fi intreprinse in cadrul masurii 421- Implementarea proiectelor de cooperare:

Datele vor fi prezentate sub forma tabelului de mai jos:

Nr. crt.

Partenerul/partenerii Tematica cooperării Obiective Valoarea proiectelor

(euro)

Rezultate

1. Experienţe de cooperare deja întreprinse - - - - - 2. Intenţii de cooperare 1 Consorcio Sierra

Oeste „Lessons learned” - Transfer de know-how în

domeniul practicării agriculturii ecologice; - Instruire în domeniul tehnicilor moderne de practicare a agriculturii pe diverse ramuri;

20.000 euro - 500 pliante bilingve (română/ spaniolă); - 15 actori locali participanţi sesiunea de instruire

2 Asociacion para la Promocion y Desarrollo de la Comarca de los Velez

„România merge în Spania”

Promovarea specificului local la nivel internaţional prin organizare unui târg câmpenesc, cu expoziţie de produse tradiţionale româneşti

20.000 euro - studiu de marketing; - stand expoziţional amenajat; - 500 pliante de promovare bilingve (română/ spaniolă); - 15 actori locali participanţi la târg

155

3 4

GAL “Tara Nasaudului”

Turist în „Valea Ialomiţei” „Turist în Tara Nasaudului”

-Dezvoltarea turismului prin promovarea produselor turistice autohtone şi valorificarea resurselor turistice existente în vederea creşterii gradului de atractivitate al zonei; - Creşterea contribuţiei sectorului turismului la dezvoltarea economico-socială durabilă a teritoriului, prin valorificarea resurselor turistice şi a patrimoniului natural, istoric si cultural autohton; - Promovarea la nivelul teritoriului a altor zone cu potenţial turistic din ţar

5.000 euro

5.000 euro

- studiu de marketing; - 500 pliante de promovare a atracţiilor turistice în zonă; - 2 trasee turistice promovate; - 1 bază de date comună creată pentru promovarea produselor turistice; - 500 pliante de promovare a altor zone cu potenţial turistic

5 GAL “Vrancea de Sud-Est”

„Valea Ialomiţei” fest - promovarea produselor agricole tradiţionale; - promovarea şi încurajarea practicării agriculturii ecologice;

5.000 euro - 500 pliante promovare a proiectului; - stand expoziţional creat; - 50 participanţi;

6 GAL “Dunarea de Sud”

„Am văzut, am făcut, am reuşit!”

- dezvoltarea din punct de vedere administrativ al Grupului de Acţiune Locală prin organizarea de seminarii tematice cu privire la modalitatea de gestionare a activităţilor vizate prin Planul de Dezvoltare Locală - încurajarea potenţialilor beneficiari de a dezvolta

5.000 euro - 2 seminarii organizate; - 100 actori locali participanţi; - 500 pliante de promovare a proiectului; - 200 broşuri de bune practici editate.

156

157

proiecte la nivelul teritoriului 7

Asociatia Comunelor din Romania

Proiecte comune de formare a mentorilor formatori

diseminarea informatiilor

privind antreprenoriatul in

rindul tinerilor si minoritatilor

nationale;

-mentorat antreprenorial.

5.000 euro -formarea unui nr. de 10 mentori formatori pentru mediul rural;

Proiectele de cooperare vor fi selectate de catre: a) Grupurile de Actiune Locala, daca au integrate in strategia lor de dezvoltare

actiuni de cooperare. In acest caz, criteriile de eligibilitate si de selectie vor fi elaborate si aplicate de catre GAL si incluse in strategia de dezvoltare locala. Autoritatea de Management, pentru celelalte GAL-uri care nu au prevazut aceste actiuni in

b) strategia de dezvoltare locala. In acest caz, criteriile de selectie vor fi elaborate de Autoritatea de Management.

In ambele cazuri, proiectele de cooperare vor cuprinde urmatoarele aspecte: Parteneriatul: tipul actorilor implicati, legaturile dintre responsabilii de proiect si

GAL – implicarea partenerilor locali in operatiunile prevazute.

Integrarea in strategia teritoriului: integrarea in strategia teritoriala, valoarea adaugata a proiectului, coordonarea cu alte actiuni derulate, valorificarea experientei cooperarii din afara teritoriului.

Tipul de proiect: Actiuni comune concrete (mai mult decat o intentie si/sau un schimb de experienta ).

Aspecte tehnice: fezabilitate tehnica, calendar, mecanismul de implementare, aspecte practice, metodologie si organizare, indicatori de monitorizare, managementul proiectului.

Aspecte financiare: buget realist si coerent, plan de finantare, deviz, fezabilitate financiara,implicarea diversilor actori.

Criterii de eligibilitate: parteneriatele reprezinta GAL-uri sau sunt organizate in conformitate cu abordarea

LEADER;

proiectele vor fi elaborate si implementate in comun

coordonatorul este un GAL finantat prin axa LEADER

activitatile sau proiectele corespund unei masuri sau mai multor masuri din FEADR

valoarea proiectului (suma solicitata) sa se incadreze in limita financiara maxima stabilita (200.000 euro co-finantare publica, iar valoarea totala a investitiei nu va depasi 400.000 euro).

In ambele cazuri, prioritate vor avea proiectele de cooperare care: implica mai mult de doua GAL-uri din Romania

implica un GAL din alt stat membru cu experienta Leader +

includ activitati inovative

combina obiectivele din diferite axe ale PNDR

se adreseaza fermierilor de semi-subzistenta

se adreseaza tinerilor din zona rurala

respecta normele de mediu

158

care urmaresc facilitarea implementarii acelor masuri din PNDR care vor avea ca beneficiari grupuri de producatori, asociatii, parteneriate, etc.

2. Participarea GAL in cadrul RNDR Conform art. 68 din Regulamentul CE nr.1698/2005, Romania a infiintat in luna martie a acestui an Reteaua Nationala de Dezvoltare Rurala care grupeaza, la nivel national, organizatiile si autoritatile implicate in procesul de dezvoltare rurala. Functionarea Retelei Nationale de Dezvoltare Rurala este finantata prin componenta Asistenta Tehnica a Programului National de Dezvoltare Rurala, conform art. 66 (3) al Regulamentului Consiliului (EC) nr.1698 /2005. Avand in vedere principalele orientari strategice stabilite de Romania cu privire la dezvoltarea rurala pentru perioada 2007 – 2013 si consolidarea acestor orientari prin facilitarea cunoasterii si insusirii lor de catre actorii din spatiul rural, Reteaua Nationala de Dezvoltare Rurala are ca obiectiv general inrolarea energiei tuturor actorilor in procesul de dezvoltare rurala si promovarea unui flux eficient de informatii, schimburi de idei si bune practici si cooperarea dintre actori, grupand toate organizatiile si institutiile care sunt implicate in dezvoltarea rurala in vederea:

Crearii unei economii agricole si forestiere bazate pe exploatatii care trebuie sa se angajeze pe calea modernizarii;

Dezvoltarii unei agriculturi care sa favorizeze biodiversitatea si conservarea mediului;

Imbunatatirii calitatii vietii si dezvoltarii economice in spatiul rural;

Imbunatatirii guvernantei locale in vederea crearii si implementarii strategiilor de dezvoltare locala.

RNDR functioneaza pe baza urmatoatelor principii: Cooperare orizontala si verticala in cadrul Retelei si cu organizatiile si institutiile

externe la nivel national si european;

Retea;

Parteneriat voluntar;

Egalitate;

Parteneriat reprezentativ si organizat.

Planul de actiune al RNDR a fost stabilit avand in vedere actiunile obligatorii prevazute in Regulamentul (CE) nr.1698/2005, articolul 68, paragraful 2 (b), alte actiuni aditionale obligatorii care trebuie sa asigure realizarea obiectivelor prevazute in Planul National Strategic si respectiv, Programul National de Dezvoltare Rurala, precum si actiuni ce vor fi realizate in functie de nevoile identificate pe parcursul implementarii. In acest context, RNDR urmareste asigurarea imbunatatirii guvernantei locale, imbunatatirea capacitatilor de management si planificare a persoanelor implicate in implementarea PNDR si a capacitatii de parteneriat intre teritorii si actorii implicati in dezvoltarea rurala, diseminarea bunelor practici si a cunostintelor. Astfel GAL – Valea Ialomitei se va inscrie in Reteaua Nationala de Dezvoltare Rurala, la forumul national permanent on line de discutii pentru parteneriate, prin intermediul caruia toti actorii implicati in dezvoltarea rurala din Romania isi vor putea exprima opiniile si sugestiile privind dezvoltarea zonelor rurale in legatura cu stadiul de implementare al PNDR. De asemenea va participa la programele de instruire pentru Grupurile de Actiune Locala si va

159

160

solicita informatii si asistenta tehnica pentru realizarea actiunilor de cooperare inter-teritoriala si trans-nationala.

De asemenea, va participa la grupurile tematice de lucru pe teme diverse si la conferintele tematice organizate de RNDR. Grupul de Acţiune Locală va oferi suport tehnic membrilor RNDR care doresc să coopereze în scopul de a dezvolta activităţi antreprenoriale, ca de exemplu:

1. promovarea produselor rurale tradiţionale;

2. crearea şi functionarea grupurilor de producători;

3. îmbunătăţirea şi promovarea facilităţilor şi serviciilor turistice.

cuprins - gal valea ialomiteivaleaialomiteigal.ro/wp-content/uploads/2013/04/gal... ·...

Documents