cuprins - isujbv.ro de analiza si acoperire a riscurilor...• legea apelor nr. 107/1996 actualizata...

NESECRET Braşov, str. Mihai Viteazul, nr. 11, cod 500174, telefon: 0268/42.88.88; fax: 0268/54.35.37

1/52

CUPRINS CAPITOLUL I ............................................................................................................................................. 3 Dispoziţii generale ........................................................................................................................................ 3 1.1. Definiţie, scop, obiective........................................................................................................................ 3 1.2. Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor .......................................................................... 3 1.2.1. Acte normative de referinţă ................................................................................................................. 3 1.2.2. Structuri organizatorice implicate ........................................................................................................ 4 1.2.3. Responsabilităţi ale organismelor şi autorităţilor cu atribuţii în domeniu ............................................. 5 CAPITOLUL II ............................................................................................................................................ 8 Caracteristicile judeţului Braşov ................................................................................................................... 8 2.1. Amplasare geografică şi relief ................................................................................................................ 8 2.2. Caracteristici climatice ........................................................................................................................... 8 2.3. Reţeaua hidrografică ............................................................................................................................ 12 2.4. Populaţia .............................................................................................................................................. 16 2.5. Căile de transport ................................................................................................................................. 16 2.6. Dezvoltarea economică ........................................................................................................................ 17 2.7. Infrastructurile locale ........................................................................................................................... 18 CAPITOLUL III ......................................................................................................................................... 21 Analiza riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă .................................................................................... 21 3.1. Analiza riscurilor naturale .................................................................................................................... 21 3.1.1. Furtuni şi viscol ................................................................................................................................ 21 3.1.2. Inundaţii ........................................................................................................................................... 22 3.1.3. Căderi masive de zăpadă ................................................................................................................... 23 3.1.3.1. Ninsori abundente .......................................................................................................................... 23 3.1.3.2. Blocare căi rutiere şi feroviare ........................................................................................................ 23 3.1.4. Tornade ............................................................................................................................................ 26 3.1.5. Secetă ............................................................................................................................................... 26 3.1.5.1. Hidrologică .................................................................................................................................... 26 3.1.5.2. Pedologică ..................................................................................................................................... 26 3.1.6. Temperaturi extreme ......................................................................................................................... 27 3.1.6.1. Depuneri de gheaţă, chiciură, îngheţuri timpurii sau târzii .............................................................. 28 3.1.6.2. Polei............................................................................................................................................... 28 3.1.6.3. Poduri şi baraje de gheaţă pe apă (zăpor) ........................................................................................ 29 3.1.6.4. Poduri şi baraje de gheaţă pe Dunăre – Nu este cazul în judeţul Braşov. ......................................... 29 3.1.6.5. Caniculă ......................................................................................................................................... 29 3.1.7. Incendii de vegetaţie ......................................................................................................................... 29 3.1.7.1. Incendii la fondul forestier ............................................................................................................. 29 3.1.7.2. Incendii la vegetaţie ierboasă şi/sau arbustivă ................................................................................. 30 3.1.7.3. Incendii la culturi de cereale păioase .............................................................................................. 30 3.1.8. Avalanşe ........................................................................................................................................... 30 3.1.9. Alunecări de teren ............................................................................................................................. 33 3.1.10. Cutremure de pământ ...................................................................................................................... 33 3.1.11. Accidente, avarii, explozii şi incendii în industrie, inclusiv prăbuşiri de teren cauzate de exploatări miniere sau alte activităţi tehnologice ......................................................................................................... 36 3.2. Analiza riscurilor tehnologice .............................................................................................................. 36 3.2.1. Accidente, avarii, explozii şi incendii în activităţi de transport şi depozitare produse periculoase ...... 36 3.2.2. Accidente, avarii, explozii, incendii sau alte evenimente în activităţile nucleare sau radiologice ........ 39 3.2.3. Poluare de ape ................................................................................................................................... 40 3.2.4. Prăbuşiri de construcţii, instalaţii sau amenajări ................................................................................ 40 3.2.5. Eşecul utilităţilor publice .................................................................................................................. 40 3.2.6. Căderi de obiecte din atmosferă şi din cosmos................................................................................... 41 3.2.7. Muniţie neexplodată sau neactivată rămasă din timpul conflictelor militare ....................................... 41 3.3. Analiza riscurilor biologice .................................................................................................................. 41 3.3.1. Epidemii ........................................................................................................................................... 41 3.3.2. Epizootii/Zoonoze ............................................................................................................................. 41


2/52

3.4. Analiza riscurilor de incendiu .............................................................................................................. 42 3.5. Clasificarea localităţilor, instituţiilor publice, operatorilor economici şi obiectivelor din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de riscurile specifice ...................................................................................... 43 3.6. Obiective sursă de risc ......................................................................................................................... 43 CAPITOLUL IV......................................................................................................................................... 43 Acoperirea riscurilor ................................................................................................................................... 43 4.1. Concepţia desfăşurării acţiunilor de protecţie-intervenţie ..................................................................... 43 4.2. Etapele de realizare a acţiunilor............................................................................................................ 45 4.3. Faze de urgenţă ale acţiunilor ............................................................................................................... 45 4.4. Acţiunile de protecţie – intervenţie ....................................................................................................... 46 4.5. Instruirea ............................................................................................................................................. 46 4.6. Realizarea circuitului informaţional-decizional şi de cooperare ............................................................ 46 CAPITOLUL V .......................................................................................................................................... 46 Estimarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare pentru prevenirea şi gestionarea tipurilor de risc existente in zona de competenţă .................................................................................................................. 46 CAPITOLUL VI......................................................................................................................................... 48 Analiza situaţiilor de urgenţă produse în zona de competenţă a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Ţara Bârsei” al judeţului Braşov în anul 2018 ........................................................................................... 48 CAPITOLUL VII ....................................................................................................................................... 51 Anexe ......................................................................................................................................................... 51


3/52

CAPITOLUL I Dispoziţii generale

1.1. Definiţie, scop, obiective a) Definiţie: Planul de analiză şi acoperire a riscurilor, denumit în continuare PAAR, reprezintă documentul care

cuprinde riscurile potenţiale identificate la nivelul teritoriului administrativ al judeţului Braşov, măsurile, acţiunile şi resursele necesare pentru managementul acestora.

b) Scopurile PAAR sunt: - de a asigura cunoaşterea de către toţi factorii implicaţi a sarcinilor şi atribuţiilor ce le revin

premergător, pe timpul şi după apariţia unei situaţii de urgenţă; - de a crea un cadru unitar şi coerent de acţiune pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare

de situaţii de urgenţă; - de a asigura un răspuns optim în caz de urgenţă, adecvat fiecărui tip de risc identificat. c) Obiectivele PAAR sunt: - asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, prin evitarea manifestării acestora,

reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor lor, în baza concluziilor rezultate în urma identificării şi evaluării tipurilor de risc, conform schemei cu riscurile teritoriale;

- amplasarea şi dimensionarea unităţilor operative şi a celorlalte forţe destinate asigurării funcţiilor de sprijin, privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă;

- stabilirea concepţiei de intervenţie în situaţii de urgenţă şi elaborarea planurilor operative; - alocarea şi optimizarea forţelor şi mijloacelor necesare prevenirii şi gestionării situaţiilor de

urgenţă. 1.2. Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor 1.2.1. Acte normative de referinţă

• Schema cu riscurile teritoriale de la nivelul municipiului Braşov; • Ordonanţa de Urgenţă nr. 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul Naţional de Management al

Situaţiilor de Urgenţă; • Ordonanţa de Urgenţă nr. 1/2014 privind unele măsuri în domeniul managementului situaţiilor de

urgenţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă;

• Legea nr. 15/2005 pentru aprobarea O.U.G. nr. 21/2004; • Legea nr. 481/2004 modificată şi completată cu Legea nr. 212/2006 privind protecţia civilă; • Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor republicată în 2019 • Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de

elaborare a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi a Structurii-cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor;

• Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 1184/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi asigurarea activităţii de evacuare în situaţii de urgenţă;

• Hotărârea de Guvern nr. 642/2005 pentru aprobarea Criteriilor de clasificare a unităţilor administrativ-teritoriale, instituţiilor publice şi operatorilor economici din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de tipurile de riscuri specifice;

• Hotărârea de Guvern nr. 1489/2004 privind organizarea şi funcţionarea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă;

• Hotărârea de Guvern nr. 1490/2004pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare şi a organigramei Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă;

• Hotărârea de Guvern nr. 1492 din 9 septembrie 2004 privind principiile de organizare, funcţionarea şi atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste;

• Hotărârea de Guvern nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc; • Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 1259/2006 pentru aprobarea Normelor privind

organizarea şi asigurarea activităţii de înştiinţare, avertizare, prealarmare şi alarmare în situaţii de protecţie civilă;

• Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 886 din 30 septembrie 2005 pentru aprobarea Normelor tehnice privind Sistemul naţional integrat de înştiinţare, avertizare şi alarmare a populaţiei;


4/52

• Hotărârea de Guvern nr. 1669/2005 privind constituirea şi funcţionarea Comitetului Director de Asigurare la Dezastre;

• Legea apelor nr. 107/1996 actualizata prin legea 243/2018 • Hotărârea de Guvern nr. 1286/2004 privind aprobarea Planului general de măsuri preventive pentru

evitarea şi reducerea efectelor inundaţiilor; • Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a

- Zone de risc natural; • Hotărârea de Guvern nr. 372 din 18/03/2004 pentru aprobarea Programului Naţional de Management

al Riscului Seismic; • Ordinul comun nr. 1995/1160/2005 al Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi al

Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice riscului la cutremure şi/sau alunecări de teren;

• Hotărârea de Guvern nr. 372 din 18/03/2004 pentru aprobarea Programului Naţional de Management al Riscului Seismic;

• Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 735/2005 privind evidenţa, gestionarea, depozitarea şi distribuirea ajutoarelor interne şi internaţionale destinate populaţiei în situaţii de urgenţă;

• Hotărârea de Guvern nr. 1579/2005 pentru aprobarea Statutului personalului voluntar din serviciile de urgenţă voluntare;

• Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 1134 din 13 ianuarie 2006 pentru aprobarea Regulamentului privind planificarea, pregătirea, organizarea,desfăşurarea şi conducerea acţiunilor de intervenţie ale serviciilor de urgenţă profesioniste;

• Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 1494/2006 pentru aprobarea normelor tehnice privind organizarea şi funcţionarea taberelor pentru sinistraţi în situaţii de urgenţă;

• Hotărâre de Guvern Nr. 741 din 9 iulie 2008 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de producerea unui accident de aviaţie civilă, precum şi pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 74/1991 privind înfiinţarea Regiei autonome "Administraţia română a serviciilor de trafic aerian" – ROMATSA;

• Hotărâre de Guvern nr. 762/2008 pentru aprobarea Strategiei naţionale de prevenire a situaţiilor de urgenţă; 1.2.2. Structuri organizatorice implicate - Instituţia Prefectului – jud. Braşov; - Consiliul Judeţean Braşov; - Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă al judeţului Braşov; - Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Ţara Bârsei” al judeţului Braşov; - Inspectoratul de Poliţie al judeţului Braşov; - Inspectoratul de Jandarmi al judeţului Braşov; - Gruparea de Jandarmi Mobilă „Burebista” Braşov; - Crucea Roşie – Braşov; - Direcţia de Sănătate Publică Braşov; - Direcţia de Sănătate Veterinară şi Siguranţa Alimentelor Braşov; - Serviciul de Ambulanţă Judeţean Braşov; - Sistemul de Gospodărire a Apelor Braşov; - Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov; - Inspectoratul Judeţean în Construcţii Braşov; - Serviciul Public Judeţean Salvamont Braşov; - Structura Teritorială pentru Probleme Speciale; - Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Braşov; - Inspectoratul de Stat în Construcţii Braşov; - Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Braşov; - Direcţia Silvică Braşov; - Garda Forestieră Braşov prin ocoalele silvice; - Sucursala Regională C.F.R. Braşov; - Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Judeţean Braşov;


5/52

- SC Distrigaz Sud Reţele SRL – Direcţia Regională de Distribuţie Centru – Sucursala Braşov; - S.C. Electrica Furnizare Transilvania Sud – Braşov; - Compania Apa Braşov S.A.; - Serviciul de Telecomunicaţii Speciale Braşov. 1.2.3. Responsabilităţi ale organismelor şi autorităţilor cu atribuţii în domeniu Responsabilităţile privind analiza şi acoperirea riscurilor revin tuturor membrilor Comitetului

Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Braşov care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă.

Informarea, înştiinţarea şi avertizarea:

a) asigurarea transmiterii avertizărilor către populaţie, precum şi înştiinţării autorităţilor administraţiei publice centrale şi/sau locale, prin sisteme şi mijloace tehnice de avertizare şi alarmare publică (inclusiv sistemul RO-ALERT), cu informaţiile autorizate de instituţiile abilitate despre posibilitatea, iminenţa producerii sau producerea situaţiilor de urgenţă: ISU Braşov;

b) asigurarea transmiterii avertizărilor către autorităţile administraţiei publice centrale şi/sau locale privind fenomenele hidro-meteo periculoase şi calitatea factorilor de mediu: SGA Brașov, APM Brașov şi GNM – Comisariatul Județean Brașov;

c) asigurarea supravegherii permanente a stării de sănătate a populaţiei şi mediului în scopul prevenirii producerii unor situaţii de urgenţă şi/sau diminuării riscurilor pe care acestea le comportă: APM Brașov, DSVSA Brașov;

d) asigurarea transmiterii avertizărilor populaţiei prin mass-media: ISU Braşov, societăţi private de radioteleviziune, societăţi de presă şi internet. Recunoaștere și cercetare:

a) recunoaşterea, evaluarea şi cercetarea consecinţelor unei situaţii de urgenţă: ISU Braşov; Comunicaţii şi informatică:

a) asigurarea continuităţii funcţionării reţelelor de comunicaţii şi informatică pentru Sistemul naţional de management al situaţiilor de urgenţă: STS Braşov;

b) completarea/refacerea operativă a sistemului de comunicaţii speciale din administrare: STS Braşov; c) identificarea automată a locaţiei terminalului telefonic prin care este apelat numărul de urgenţă 112:

STS Braşov; d) asigurarea funcţionării reţelelor de comunicaţii şi informatică din competenţă în vederea

monitorizării pericolelor şi riscurilor specifice, precum şi pentru realizarea fluxurilor informaţionale de către toate autorităţile responsabile prin centrele operative/operaţionale, centrele de conducere şi coordonare a intervenţiilor, dispeceratele/punctele de comandă, cu respectarea regimului protecţiei informaţiilor clasificate. Căutare-salvare: a) căutarea-salvarea prin structuri operative specializate: ISU Braşov în cooperare cu IGAv, SVSU,

administraţia locală; b) căutarea şi salvarea victimelor accidentelor de aviaţie: ISU Braşov în cooperare cu IGAv, SVSU,

administraţia locală; c) căutare-salvare a persoanelor în mediu muntos, greu accesibil: Salvamont Brașov. Descarcerare, deblocare căi de acces: a) asigurarea capacităţilor operaţionale, a tehnicilor şi procedurilor de descarcerare pentru salvarea

vieţii umane: ISU Braşov; b) planificarea, asigurarea capacităţilor operaţionale necesare deblocării căilor de acces în zona

afectată de o situaţie de urgenţă, în scopul salvării vieţii omeneşti şi facilitării accesului structurilor de urgenţă la locul evenimentului: agenţii guvernamentale şi neguvernamentale şi operatori economici.

Protecţia populaţiei (evacuare, cazare, adăpostire, asigurare apă şi hrană, alte măsuri de protecţie:

• Evacuare a) organizarea şi asigurarea activităţii de evacuare: ISU Braşov în cooperare cu autorităţile

administraţiei publice locale;


6/52

b) fundamentarea deciziei privind evacuarea populaţiei: ISU Braşov şi alte instituţii care au competenţa fundamentării deciziei privind evacuarea populaţiei;

c) evidenţa populaţiei evacuate: autorităţile administraţiei publice locale; d) asigurarea primirii şi cazării persoanelor evacuate: autorităţile administraţiei publice locale; e) instalarea taberelor pentru sinistraţi: ISU Braşov; f) evacuarea animalelor: autorităţile administraţiei publice locale; g) securitatea şi paza zonelor evacuate: IJJ Braşov; h) controlul circulaţiei: IPJ Brașov şi Poliţia locală; i) controlul şi evidenţa autoevacuării: IPJ Brașov, autorităţile administraţiei publice locale. • Cazare şi adăpostire a) a) asigurarea cazării persoanelor evacuate: ISU Braşov, în cooperare cu autorităţile administraţiei

publice locale; b) asigurarea cazării persoanelor evacuate: MApN, Crucea Roșie Brașov; c) asigurarea măsurilor necesare pentru realizarea protecţiei populaţiei în adăposturi colective:

- în primele 72 de ore de la evacuare sau la instituirea stării de alertă, după caz: ISU Braşov, în cooperare cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi prin STPS Brașov, în condiţiile aprobării legale a intervenţiilor operative cu produse din rezerva de stat;

- ulterior primelor 72 de ore, până la încetarea evacuării sau a situaţiei de urgenţă: STPS Brașov, în cooperare cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale.

• Asigurare apă şi hrană a) asigurarea apei şi hranei pentru persoane:

- în primele 72 de ore de la evacuare sau la instituirea stării de alertă, după caz: autorităţile administraţiei publice locale, STPS Brașov, în condiţiile aprobării legale a intervenţiilor operative cu produse din rezerva de stat;

- ulterior primelor 72 de ore, până la încetarea evacuării sau a situaţiei de urgenţă: STPS Brașov;

b) verificarea apei potabile şi hranei pentru persoanele afectate sau evacuate: Crucea Roșie Brașov; c) verificarea apei şi hranei pentru animale: DSVSA Brașov; d) asigurarea, distribuirea ajutoarelor, organizarea primirii şi distribuţiei ajutoarelor umanitare de

urgenţă: ISU Braşov, STPS Brașov, autorităţile administraţiei publice locale, Crucea Roșie Brașov, organizaţii neguvernamentale, MApN, pentru acţiunile de distribuţie ajutoare umanitare de urgenţă în localităţile afectate.

Asistenţă medicală de urgenţă (prim ajutor calificat, triaj, stabilizare, evacuare medicală,

asistenţă medicală de urgenţă în unităţile primire urgenţe şi compartimentele de primire urgenţe) a) acordarea asistenţei medicale de urgenţă: ISU Braşov, SAJ Brașov, UPU Brașov; b) instalarea în teren a spitalelor de campanie: MApN; c) acordarea asistenţei medicale de urgenţă: SAJ Brașov; d) transport medical: SAJ Brașov, ISU Braşov în cooperare cu IGAv; e) acordarea primului ajutor: SVSU, Salvamont Brașov, Crucea Roșie Brașov; f) securitatea şi paza perimetrului zonelor de intervenţie/carantină: IJJ Brașov.

Asistenţă medicală în faza spitalicească: a) acordarea asistenţei medicale: unităţile sanitare din cadrul autorităţilor publice locale; b) suplimentarea capacităţii de spitalizare şi personal medical: unităţile sanitare din cadrul

autorităților publice locale; c) planificarea şi suplimentarea cu medicamente şi instrumentar medical: STPS; d) acordarea asistenţei medicale: prin reţele sanitare proprii, aparţinând MApN, SAJ Brașov, UPU

Brașov, spitale ale administraţiei publice locale; e) transport medical: MApN, unităţile cu profil medical aparţinând mediului privat; f) stabilirea măsurilor profilactice pentru evitarea îmbolnăvirilor în masă: DSVSA Brașov,Crucea

Roșie Brașov; g) recunoaşterea, evaluarea şi comunicarea riscului de apariţie a unei boli infecţioase transmisibile:

DSVSA Brașov.


7/52

Localizarea şi stingerea incendiilor a) localizarea, stingerea şi lichidarea consecinţelor incendiilor: ISU Braşov şi alte forţe şi servicii

specializate existente (SVSU, SPSU); b) sprijinul structurilor specializate în stins incendii: MApN, autorităţile publice locale, prin SVSU,

operatorii economici prin SPSU (indiferent de domeniul de activitate), Ministerul Transporturilor prin instituţiile aflate în subordine, sub autoritate sau în coordonare (pentru infrastructura feroviară, navală şi aeriană din administrare);

c) localizarea şi stingerea incendiilor la fondul forestier: ISU Braşov în cooperare cu IGPF și IGAv; Neutralizarea materialelor periculoase/explozive/radioactive: a) intervenţia operativă cu mijloace şi materiale de neutralizare a efectelor materialelor periculoase:

ISU Braşov, IPJ Brașov; b) intervenţia operativă cu mijloace şi materiale de neutralizare a efectelor materialelor periculoase

în cazul atacurilor teroriste: SRI, IPJ Brașov (Serviciul pentru Intervenţii şi Acţiuni Speciale); c) stabilirea perimetrelor de securitate: ISU Braşov, IJJ Brașov. Asigurarea transportului: a) asigurarea transportului necesar pentru realizarea evacuării populaţiei, resurselor necesare pentru

intervenţie şi asistenţă de primă necesitate în situaţii de urgenţă: operatori economici, regii autonome şi autorităţile administraţiei publice locale;

b) supravegherea, fluidizarea şi controlul circulaţiei auto: IPJ Brașov, Poliţia Locală; c) elaborarea concepţiei privind variantele de transport ale demnitarilor care beneficiază de protecţie

şi constituirea parcului de mijloace necesare realizării acesteia: SPP, MAI, Ministerul Transporturilor;

d) realizarea graficului de transport şi asigurarea mijloacelor necesare pentru efectuarea evacuării, în termen de 6 ore de la declararea stării de urgenţă: autorităţile administraţiei publice locale;

e) sprijinirea autorităţilor locale pentru realizarea evacuării populaţiei, precum şi pentru transportul resurselor necesare pentru intervenţie şi asistenţă de primă necesitate în situaţii de urgenţă: MapN, SAJ Brașov, ISU Braşov;

Asigurarea energiei pentru iluminat, încălzire şi alte utilităţi: f) asigurarea energiei electrice pentru obiectivele critice de răspuns la urgenţă, refacerea operativă a

avariilor produse în reţelele de transport şi distribuţie a energiei electrice, precum şi refacerea operativă a avariilor produse în reţelele de transport şi distribuţie a gazelor naturale: Electrica Furnizare Transilvania Sud – Sucursala Braşov, Distrigaz Sud Reţele Braşov;

g) nominalizarea responsabilităţilor în realizarea măsurilor de intervenţie de primă urgenţă: autorităţile administraţiei publice locale.

Efectuarea depoluării şi decontaminării CBRN: a) depoluarea şi decontaminarea CBRN: ISU Braşov şi alte forţe şi servicii specializate existente

(SVSU și SPSU); b) efectuarea decontaminării populaţiei, căilor rutiere şi clădirilor: MAI şi, la solicitarea organelor

locale, personalul din unităţile specializate ale MApN cu materialele necesare puse la dispoziţie de MAI;

c) efectuarea depoluării: operatorii economici de specialitate, SGA Brașov; d) realizarea decontaminării produselor vegetale şi animale: DSVSA Brașov; e) supravegherea gradului de contaminare, evaluarea efectelor asupra mediului şi depoluarea

cursurilor de apă: SGA Brașov, DSP Brașov, agenţii poluatori; f) supravegherea gradului de contaminare, evaluarea efectelor şi depoluarea surselor de apă

potabilă: DSP Brașov. Menţinerea, asigurarea şi restabilirea ordinii publice pe timpul situaţiilor de urgenţă: a) menţinerea ordinii publice: IPJ Brașov; b) asigurarea şi restabilirea ordinii publice: IJJ Brașov, GJM Braşov;

Restabilirea stării provizorii de normalitate: a) asigurarea condiţiilor privind restabilirea stării provizorii de normalitate pe perioada situaţiei de

urgenţă: autorităţile administraţiei judeţene şi locale; b) asigurarea măsurilor specifice de ordin operativ, în principal de instituire a unor dispozitive de

securitate, cercetare, recunoaştere, supraveghere, control/examinare şi investigare: SRI, GNM – Comisariatul Județean Brașov;


8/52

c) identificarea mijloacelor specializate pentru restabilirea stării provizorii de normalitate pe perioada situaţiei de urgenţă: STPS Brașov;

Acordarea de ajutoare de primă necesitate: a) asigurarea ajutoarelor de primă necesitate: STPS Brașov; b) centralizarea informaţiilor privind necesarul ajutoarelor de primă necesitate: autorităţile

administraţiei publice judeţene şi locale; c) asigurarea ajutoarelor de primă necesitate: autorităţile administraţiei judeţene şi locale, operatorii

economici şi agenţiile neguvernamentale potrivit domeniului de competenţă; d) rganizarea punctelor de informare a populaţiei: ISU Braşov, autorităţile administraţiei publice

judeţene şi locale. Acordarea asistenţei sociale, psihologice şi religioase: a) asigurarea ajutorului de acest tip: autorităţile publice judeţene şi locale. b) organizarea punctelor de informare a populaţiei: ISU Braşov, autorităţile publice judeţene şi

locale; c) asigurarea morgilor temporare şi a terenurilor necesare pentru înhumare: autorităţile publice

judeţene şi locale; d) evaluarea şi emiterea de măsuri de prevenţie privind impactul psiho-social în caz de urgenţă

radiologică şi nucleară: Ministerul Sănătăţii prin structurile din subordine. Implementarea măsurilor de control în cazul evoluţiei unor epizootive grave şi zoonoze,

respectiv implementarea măsurilor privind prevenirea situaţiilor determinate de atacul organismelor dăunătoare plantelor:

a) stabilirea planului de acţiune privind intervenţia în focar şi implementarea activităţilor de combatere: DSVSA Brașov;

b) stabilirea planului de acţiune pentru prevenirea răspândirii agenţilor patogeni la oameni, în cazul zoonozelor: DSVSA Brașov;

c) stabilirea planului de acţiune pentru prevenirea răspândirii organismelor dăunătoare plantelor: Autoritatea Naţională Fitosanitară prin Oficiul Fitosanitar Brașov;

d) stabilirea planului de acţiune privind măsurile şi implementarea acestora pentru prevenirea răspândirii organismelor dăunătoare plantelor: Autoritatea Naţională Fitosanitară prin Oficiul Fitosanitar Brașov.

CAPITOLUL II

Caracteristicile judeţului Braşov 2.1. Amplasare geografică şi relief Judeţul Braşov se situează în centrul ţării, în zona de sud-est a Transilvaniei, pe cursul mijlociu al

râului Olt, în interiorul arcului carpatic. Suprafaţa judeţului Braşov este de 5363 km2, reprezentând 2,2% din suprafaţa totală a ţării, cu o densitate a populaţiei de 110,7 loc/km2, peste media pe ţară de 90,3 loc/km2, ocupând astfel poziţia a şaptea pe ţară la acest indicator.

Poziţia sa în partea centrală a României, la îmbinarea a două mari lanţuri muntoase: Carpaţii Orientali şi Carpaţii Meridionali, face ca judeţul Braşov să se învecineze cu alte 8 judeţe: Argeş (la sud-est pe o distanţă de 72 km), Dâmboviţa (la sud pe 15 km), Prahova (la sud-est, pe 73 km), Buzău (în extremitatea sud-estică, pe 2 km), Covasna (la est, pe 144 km), Harghita (la nord, pe 35 km), Mureş (la nord-vest, pe 26 km) şi Sibiu (la vest, pe 88 km).

Limita sudică a judeţului, spre judeţele Argeş, Dâmboviţa, Prahova şi Buzău, însumând o lungime de 160 km, se suprapune pe culmi muntoase (munţii Făgăraş, Piatra Craiului, Leaota, Bucegi, Baiului, Ciucaşului, Tătarului) întrerupte de trecători montane (Bran, Predeal, Predeluş, Bratocea, Tabla Buţii) care facilitează comunicaţiile cu judeţele limitrofe din Muntenia.

Relieful judeţului este accidentat şi creşte în altitudine de la nord la sud. La nord se află depresiunea Făgăraşului şi Depresiunea Braşov, despărţite de către culmile muntoase scunde ale Munţilor Perşani, iar la nord-vest se întinde o parte a Podişului Târnavelor. Spre sud se înalţă versantul nordic al Făgăraşului, care depăşeşte în unele locuri 2000 m altitudine, Munţii Bucegi, Piatra Craiului, Postăvaru, Piatra Mare, Munţii Ciucaş şi o parte din Munţii Întorsura Buzăului.

2.2. Caracteristici climatice Judeţul Braşov se încadrează – zonal – în climatul temperat, iar regional se situează la tranziţia dintre

climatul continental vest-european, de nuanţă oceanică, şi cel excesiv continental, din est. Apreciat la scara


9/52

proceselor macrosinoptice dominante, climatul acestui sector carpatic este de tip continental moderat, dominat de circulaţia atmosferică din nord-vest. În sens latitudinal, climatul acestei regiuni este influenţat şi de advecţiile maselor de aer reci, polare, precum şi de cele calde, de componentă sudică.

Trăsăturile generale ale climei zonale, regionale şi de sector sunt puternic modificate de condiţiile fizico-geografice locale. Sub influenţa reliefului muntos, în cuprinsul judeţului se realizează o compartimentare a climatului general şi o etajare evidentă a fenomenelor climatice. Astfel începând cu cele mai joase trepte ale reliefului depresionar şi până pe crestele cele mai înalte ale munţilor înconjurători, în cuprinsul judeţului Braşov se întâlnesc numeroase etaje şi compartimente climatice: etajul climatic depresionar, premontan, montan şi alpin.

Regimul precipitaţiilor atmosferice prezintă o mare variabilitate. Astfel, sectorul cel mai de jos al depresiunii Bârsei, din zona Feldioara - Bod, primeşte cele mai mici cantităţi anuale de precipitaţii (500-600 mm). În depresiunea Făgăraşului, în sectorul Braşovean al colinelor Târnavelor şi în întreaga zonă piemontană din sudul şi sud-estul judeţului, cantitatea anuală de precipitaţii variază între 600-750 mm. Pe versanţii munţilor, cantităţile anuale de precipitaţii cunosc o evidentă variaţie altitudinală. În etajul premontan, cantităţile de precipitaţii cresc de la 750 la 950 mm, în etajele climatice montane ajung până la 1200 mm, iar de la 1800 m altitudine în sus, în etajele alpine, precipitaţiile anuale depăşesc 1400 mm.

Cantităţile anuale de precipitaţii prezintă şi o accentuată variabilitate în timp, de la un an la altul. Astfel, în anii cu o activitate ciclonică intensă, la toate staţiile climatologice din judeţul Braşov s-au înregistrat cantităţi anuale de precipitaţii mai mari de 1000 mm (Bod 1060 mm, Făgăraş 1166 mm, Vârful Omu 2401 mm). În anii deficitari, când persistă sistemele barice anticiclonice, cantităţile anuale de precipitaţii nu au depăşit 400-500 mm în şesul depresionar al Bârsei şi 900 mm pe vârfurile alpine.

Repartiţia pe luni a precipitaţiilor în zona Braşov (la principalele Staţii Meteorologice din judeţ), este evidenţiată în tabelul următor :

CANTITĂŢILE LUNARE DE PRECIPITAŢII ÎN L/MP - MEDII MULTIANUALE

Anul Luna Total I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII 2007 38,3 30,3 44,3 25,4 23,2 38,6 44,2 152,1 89,8 60,5 45,1 54,0 645,8 2008 21,9 8,3 32,4 62,3 59,4 72,8 149,4 26,0 48,6 88,8 35,0 24,9 629,8 2009 25,5 29,3 40,4 21,0 84,4 99,8 125,2 82,8 25,2 74,5 28,8 32,8 669,7 2010 56,8 32,4 44,3 61,8 89,6 125,0 182,0 96,2 50,2 22,4 14,7 66,2 841,6 2011 25,0 25,2 17,5 61,0 60,0 110,6 53,8 35,2 20,6 48,6 2,2 30,7 490,4 2012 38,0 25,4 21,0 88,2 145,2 45,4 27,2 38,8 33,8 35,2 11,4 46,4 556,0 2013 24,6 24,5 32,8 36,0 107,6 98,8 31,0 76,2 72,8 77,4 26,8 8,4 616,9 2014 27,4 3,4 34,9 118,5 94,4 76,0 115,4 60,6 34,4 59,8 60,8 41,3 726,9 2015 40,7 31,7 58,0 28,0 44,8 175,6 42,4 22,6 111,0 31,8 35,3 11,6 633,5 2016 33,5 11,0 26,0 98,4 101,0 121,4 28,8 85,8 38,0 96,4 38,4 23,0 701,7 2017 20,1 23,9 35,6 45,6 84,2 74,2 111,6 67,6 68,4 57,0 45,8 47,6 681,6

Braşov - precipitaţii maxime în 24 ore (l/mp) Anul Luna Total I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII 2007 21,0 7,3 20,3 9,2 8,2 9,2 22,0 49,6 28,8 27,9 12,8 8,5 49,6 2008 8,9 4,4 6,2 27,4 17,8 31,6 42,4 16,8 14,4 60,0 22,4 9,7 60,0 2009 6,8 18,8 8,6 10,2 34,4 18,6 52,4 19,0 20,8 25,0 8,3 11,2 52,4 2010 15,6 7,1 17,2 16,2 16,0 18,2 39,8 38,2 10,0 4,4 7,0 22,0 39,8 2011 8,5 10,2 6,4 16,4 17,4 23,8 13,8 27,0 15,0 32,2 2,0 11,0 32,2 2012 7,6 5,2 6,4 21,2 23,4 14,4 15,8 15,6 29,8 9,4 7,0 11,4 29,8 2013 11,1 8,3 10,2 10,6 49,6 21,4 19,4 14,4 28,4 41,0 13,0 5,6 49,6 2014 8,6 2,6 10,0 24,1 19,4 15,8 27,4 23,0 15,8 20,8 28,4 11,2 28,4 2015 9,8 17,6 18,8 6,4 15,6 52,6 18,0 13,8 31,2 15,4 6,8 5,4 52,6 2016 16,2 4,4 7,5 33,0 30,2 27,0 11,4 33,4 16,4 28,2 18,0 8,0 33,4 2017 9,6 11,9 10,0 20,6 17,2 15,4 31,6 34,8 27,8 18,8 18,6 15,9 34,8


10/52

Temperaturi medii multianuale Braşov - temperatura medie a aerului (°C)

Anul Luna Medie anuală I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

2007 1,6 1,2 5,1 8,8 16,4 19,2 21,0 18,9 12,4 8,1 0,5 -4,8 9,0 2008 -5,0 -1,3 4,6 9,7 13,9 18,0 18,6 19,5 12,7 9,3 2,7 -0,4 8,5 2009 -4,4 -1,8 2,6 10,2 14,1 17,6 19,2 18,3 14,2 9,2 5,4 -0,3 8,7 2010 -4,4 -0,2 3,7 9,1 14,4 18,1 19,3 19,9 13,5 6,0 7,0 -3,5 8,6 2011 -3,9 -3,8 3,3 8,1 13,4 17,3 19,5 18,9 16,0 6,6 -1,2 -0,7 7,8 2012 -4,4 -6,0 2,6 10,4 14,5 19,8 22,8 20,3 16,5 10,2 4,0 -4,1 8,9 2013 -3,8 1,0 2,6 10,6 15,8 17,8 19,3 20,2 12,4 8,5 6,4 -2,8 9,0 2014 -0,7 1,0 6,5 9,1 13,4 16,3 19,3 18,7 14,3 9,5 4,2 0,1 9,3 2015 -2,6 -0,9 3,9 7,9 15,1 17,3 20,7 19,9 16,7 8,1 5,2 0,6 9,3 2016 -3,9 4,6 4,8 11,3 12,4 19,0 19,7 18,4 15,0 6,9 2,1 -4,4 8,8 2017 -8,4 -0,8 6,6 8,7 14,3 19,1 19,3 20,0 14,8 8,8 4,4 0,2 8,9

Făgăraş - temperatura medie a aerului (°C) Anul Luna Medie

anuală I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII 2007 1,6 1,2 6,1 9,3 16,4 19,6 21,0 19,1 12,6 8,5 1,5 -3,2 9,5 2008 -4,0 -0,2 4,7 9,7 14,2 18,8 19,4 20,0 13,0 9,1 2,7 0,0 9,0 2009 -3,9 -1,8 3,4 11,3 14,7 18,2 20,0 19,0 14,7 9,1 5,6 -0,6 9,1 2010 -3,8 0,9 3,6 9,3 14,6 18,4 20,1 19,9 13,9 6,3 6,3 -3,2 8,9 2011 -3,4 -3,1 4,1 9,3 - 17,9 19,7 19,2 16,0 6,3 -1,5 -0,5 *7,6 2012 -3,2 -5,7 3,4 10,8 15,2 20,2 - 20,3 16,4 9,8 3,9 -3,3 *7,2 2013 -3,3 1,5 3,1 10,9 16,2 18,2 19,5 20,7 12,8 8,7 5,9 -2,3 9,3 2014 -0,5 1,4 6,9 10,1 13,8 17,1 19,5 18,9 14,9 9,7 3,7 0,9 9,7 2015 -2,0 -0,7 4,5 8,2 15,3 17,8 21,1 20,2 16,5 8,5 5,3 1,1 9,7 2016 -3,8 4,2 5,3 11,9 - 19,6 20,1 18,6 - 7,3 1,9 -4,6 **8,1 2017 - 0,0 6,7 9,0 14,9 19,6 19,8 20,2 14,5 8,3 3,9 0,1 *10,6

Temperaturi maxime multianuale Braşov - temperatura maximă a aerului (°C)

Anul Luna Maxima anuală I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

2007 11,8 13,1 19,2 21,7 29,7 33,9 37,2 35,5 26,5 22,4 11,6 9,8 37,2 2008 10,3 16,6 18,3 24,3 28,8 30,7 33,0 33,4 33,3 24,3 20,7 16,1 33,4 2009 13,3 14,7 23,7 22,2 27,8 30,1 32,4 31,9 29,5 25,4 21,9 14,3 32,4 2010 16,9 16,8 21,8 21,8 27,8 33,0 32,2 33,1 26,3 17,2 21,6 12,8 33,1 2011 9,6 9,6 19,9 20,5 26,6 30,4 32,1 32,3 29,1 24,6 16,2 12,9 32,3 2012 6,1 9,8 19,2 28,5 30,4 32,6 35,4 37,0 30,8 30,6 20,2 10,4 37,0 2013 12,5 13,1 20,9 30,0 29,8 32,2 33,5 34,3 24,1 24,0 21,1 14,1 34,3 2014 13,4 16,4 21,6 21,5 26,6 28,7 30,2 32,8 28,2 25,3 19,5 13,1 32,8 2015 13,4 15,3 21,4 24,2 28,9 30,7 33,0 34,2 34,9 22,1 17,8 12,9 34,9 2016 11,5 19,3 20,4 26,8 27,7 34,2 32,3 31,6 29,7 24,4 18,5 10,2 34,2 2017 6,4 16,9 24,0 25,7 26,0 31,6 34,6 36,9 31,1 23,7 17,9 13,3 36,9

Făgăraş - temperatura maximă a aerului (°C) Anul Luna Maxima

anuală I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII 2007 13,6 13,1 20,0 23,5 30,6 34,2 37,5 34,6 28,0 22,3 12,7 12,2 37,5 2008 12,0 18,3 17,0 23,7 29,5 31,5 34,0 35,2 34,0 24,4 21,9 18,0 35,2 2009 13,5 15,5 23,7 23,0 29,4 31,4 33,1 32,5 29,6 26,4 20,7 12,3 33,1 2010 18,8 17,1 22,7 24,2 28,3 34,1 32,2 33,8 26,0 18,4 21,8 15,9 34,1 2011 9,9 9,9 20,4 21,2 27,5 31,5 34,1 33,8 31,1 25,5 18,0 13,0 34,1 2012 5,5 6,0 21,0 28,7 30,2 33,4 36,7 38,0 32,2 31,2 18,3 9,1 38,0 2013 9,1 13,7 18,9 29,9 29,9 32,9 34,5 35,7 26,4 25,7 24,1 11,4 35,7 2014 11,6 17,8 22,0 22,4 26,4 29,8 30,8 35,5 28,4 25,9 21,2 13,5 35,5 2015 13,7 15,1 22,9 24,5 28,0 31,9 33,5 34,5 34,5 22,2 17,9 14,4 34,5 2016 8,6 19,6 20,4 26,6 28,2 33,2 33,9 32,6 30,3 24,6 19,2 9,1 33,9 2017 5,1 20,1 24,9 26,9 26,8 33,7 33,2 36,2 31,1 27,2 14,6 13,2 36,2


11/52

Temperaturi minime multianuale Braşov - temperatura minimă a aerului (°C)

Anul Luna Minima anuală I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

2007 -12,5 -13,0 -5,2 -3,6 -2,6 8,1 6,5 7,2 0,6 -4,0 -14,3 -19,5 -19,5 2008 -20,0 -21,5 -7,1 -0,8 1,6 4,1 7,1 6,1 1,0 -3,7 -16,3 -22,9 -22,9 2009 -24,2 -19,4 -9,6 -3,5 -0,6 5,9 7,6 7,3 2,0 -3,7 -7,5 -20,4 -24,2 2010 -30,2 -20,0 -12,1 -3,8 4,1 6,1 10,5 7,6 3,0 -6,3 -6,7 -18,3 -30,2 2011 -22,5 -23,0 -12,2 -3,4 0,2 7,9 9,5 5,3 4,3 -7,8 -12,1 -12,1 -23,0 2012 -25,9 -26,5 -16,3 -4,6 5,1 7,2 10,3 6,9 4,3 -3,1 -6,5 -23,1 -26,5 2013 -22,3 -13,4 -10,5 -1,3 2,6 5,9 7,6 7,8 0,0 -5,4 -8,6 -13,8 -22,3 2014 -17,8 -17,9 -5,0 -0,5 0,6 6,8 7,9 4,4 -1,6 -3,0 -8,4 -25,2 -25,2 2015 -33,3 -17,6 -6,8 -5,1 4,1 6,2 8,2 8,4 3,8 -4,4 -7,4 -11,5 -33,3 2016 -29,4 -7,6 -7,3 -3,2 1,1 7,0 6,8 7,6 1,1 -3,3 -8,5 -20,0 -29,4 2017 -29,0 -19,2 -3,7 -3,6 0,8 7,6 7,9 5,1 -2,1 -2,8 -5,9 -11,5 -29,0

Făgăraş - temperatura minimă a aerului (°C)

Anul Luna Minima anuală I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

2007 -9.5 -13.2 -3.4 -3.0 -3.5 8.0 6.4 8.0 1.1 -3.5 -11.0 -14.6 -14.6 2008 -17.7 -18.6 -5.5 0.8 2.0 6.3 7.3 5.2 0.5 -2.8 -14.1 -16.5 -18.6 2009 -21.0 -18.5 -7.3 -1.4 -0.5 4.6 8.1 8.0 3.1 -3.5 -6.4 -19.2 -21.0 2010 -27.0 -17.4 -9.1 -1.6 4.7 5.7 10.9 7.9 3.9 -5.9 -6.3 -19.3 -27.0 2011 -20.0 -20.5 -10.1 -1.3 -1.3 8.5 7.8 5.5 3.3 -7.7 -13.0 -14.4 -20.5 2012 -22.5 -24.0 -10.0 -5.2 6.9 8.6 8.4 5.0 1.2 -3.9 -5.4 -22.6 -24.0 2013 -20.2 -11.4 -7.9 -0.8 3.7 5.6 7.5 8.6 0.2 -4.8 -5.0 -11.1 -20.2 2014 -13.4 -16.4 -5.1 -0.8 0.6 7.4 7.7 5.2 -0.3 -2.8 -7.8 -23.8 -23.8 2015 -29.5 -14.3 -5.1 -3.4 4.7 6.9 7.5 8.2 1.1 -4.8 -6.5 -12.0 -29.5 2016 -24.9 -6.6 -6.6 -0.8 3.8 7.9 8.4 7.3 0.7 -3.4 -6.6 -20.3 -24.9 2017 -29.9 -17.0 -4.9 -3.0 0.9 9.6 9.0 5.4 -0.3 -2.8 -5.0 -10.9 -29.9

Cantităţile maxime de precipitaţii înregistrate în ultimii ani, capabile să provoace apariţia viiturilor pe

râuri, au atins următoarele valori: Nr. crt. Staţie Hidrometrică / curs apă Data/perioada Cantitatea

(l/m²) 1. SH Podu Olt (râul Olt) 21.05-06.06.2012 114,0

2. SH Feldioara (râul Olt) 28.05-29.05.2003 91,2 16.06-17.06.2015 61,4

3. SH Hoghiz (râul Olt) 09.06-15.06.2011 89,5 21.05-06.06.2012 183,4

4. SH Babarunca (pr. Tărlung)

23.03.2007 110,5 11.08-12.07.2009 104,3 12.04-15.04.2011 76,3 13.04-19.04.2012 98,0 21.05-06.06.2012 127,6 24.05-28.05.2016 97,5

5. SH Teliu (pr. Teliu)

02.06-04.06.1988 117,7 05.08-08.08.2005 105,1 23.07-31.07.2010 181,5 21.05-06.06.2012 121,3 10.04-13.04.2016 99,9 24.05-28.05.2016 73,4


12/52

Nr. crt. Staţie Hidrometrică / curs apă Data/perioada Cantitatea

(l/m²)

6. SH Râşnov (pr. Ghimbăşel) 21.05-06.06.2012 116,1 24.05-28.05.2016 76,8

7. SH Dâmbu Morii (pr. Timiş)

05.07-07.07.1994 119,5 18.06-22.06.2001 127,5 05.08-08.08.2005 110,6 11.07-12.07.2009 104,4 23.07-31.07.2010 133,3 21.05-06.06.2012 106,3 24.05-28.05.2016 98,0

8. SH Zărneşti (pr. Bârsa) 18.06-22.06.2001 112.3 21.05-06.06.2012 107,5 24.05-28.05.2016 67,6

9. SH Moieciu (pr. Turcu)

10.08.2007 89,7 23.08-31.07.2010 149,4 21.05-06.06.2012 131,0 24.05-28.05.2016 98,9

10. SH Tohanu Nou (pr. Turcu)

11.07-13.07.2009 110,5 14.08.2009 95,0 21.05-06.06.2012 107,1 24.05-28.05.2016 79,0

11. SH Dumbrăviţa (pr. Homorod-Ciucaş)

06.07-07.07.1994 106,0 12.04-15.04.2011 62,5 10.04-13.04.2016 65,0 11.07-12.07.2017 54,0

12. SH Dopca (pr. Valea Mare)

09.06-15.06.2011 93,9 21.05-06.06.2012 107,8 26.07-27.07.2014 48,0 16.06-17.06.2015 124,8

13. SH Rupea Gară (pr. Homorod) 21.05-06.06.2012 102,8

14. SH Dacia (pr. Cozd) 05.08.2005 84,0 21.05-06.06.2012 93,3

15. SH Felmer (pr. Felmer) 19.08.2005 48,0 30.06-01.07.2011 90,1

16. SH Şercaia (pr. Şercaia) 18.06-22.06.2001 113,8 21.05-06.06.2012 129,3

17. SH Făgăraş (pr. Racoviţa) 21.05-06.06.2012 111,3 24.07-25.07.2014 50,2 03.07-04.07.2017 52,3

2.3. Reţeaua hidrografică Cursurile de apă care izvorăsc şi/sau traversează judeţul Braşov aparţin în marea majoritate bazinului

hidrografic Olt (94 % din lungimea totală a cursurilor de apă), 3 % din lungimea cursurilor de apă din judeţ aparţin bazinului hidrografic Buzău, 2 % din lungimea cursurilor de apă aparţin bazinului hidrografic Mureş, iar 1 % din lungimea cursurilor de apă aparţin bazinului hidrografic Ialomiţa.

Debitele medii multianuale şi nivelurile maxime istorice înregistrate la Staţiile hidrometrice din reţeaua naţională amplasate pe cursurile de apă din judeţul Braşov, aferente bazinului hidrografic Olt, sunt prezentate în tabelul alăturat:

Nr. crt. Râul – Staţia Hidrometrică Debite medii

multianuale Nivel maxim istoric

1 Olt - Podu Olt 24,2 H = 505 cm / 10.05.2005 (499,56 mdM) 2 Olt - Feldioara 39,4 H = 592 cm / 04.06.1998 (488,499 mdM)


13/52

Nr. crt. Râul – Staţia Hidrometrică Debite medii

multianuale Nivel maxim istoric

3 Olt - Hoghiz 50,6 H = 519 cm / 1988 4 Ramura Mică -Babarunca 0,513 H = 203 cm / 1975 (889,222 mdM) 5 Tărlung - Babarunca 1,03 H = 254 cm / 1975 (890,084 mdM) 6 Teliu -Teliu 0,491 H = 195 cm / 27.05.1991(539,696 mdM) 7 Ghimbăşel - Râşnov 1,98 H = 248 cm / 02.07.1975 (632,57 mdM) 8 Timiş - Dâmbu Morii 1,28 H = 292 cm / 18.06.1981 (684,45 mdM) 9 Bârsa - Zărneşti 3,37 H = 185 cm / 12.07.2009 (670,86 mdM) 10 Turcu - Moieciu De Sus 0,325 H = 103 cm / 26.04.2012 (1100,01 mdM) 11 Turcu - Tohanu Nou 2,24 H = 284 cm / 02.07.1975 (689,73 mdM) 12 Homorod Ciucaş - Dumbrăviţa 1,11 H = 374 cm / 07.06.1994 (523,896 mdM) 13 Valea Mare -Dopca 0,136 H = 198 cm / 17.06.2015 (497,779 mdM) 14 Homorod - Rupea Gară 3,59 H = 530 cm / 1975 15 Cozd - Dacia 0,454 H = 410 cm / 16.07.1998 (468,59 mdM) 16 Felmer - Felmer 0,118 H = 310 cm / 19.08.2005 (463,89 mdM) 17 Şercaia - Şercaia 3,43 H = 300 cm / 30.06.2011 (440,852 mdM) 18 Racoviţa - Făgăraş 1,94 H = 232cm / 11.06.2011 (424,477 mdM) 19 Breaza - Breaza 1,65 H = 257 cm / 10.06.1991 (780,355 mdM)

În alcătuirea resurselor de apă ale judeţului intră, pe de o parte, apele subterane (freatice şi de

adâncime), iar pe de altă parte, apele de suprafaţă (reţeaua de râuri, lacuri naturale şi artificiale). Apele subterane: În funcţie de condiţiile geologice, se deosebesc două zone principale: - o zonă montană cu roci mai consistente (şisturi cristaline, calcare, gresii) unde stratul acvifer se află

de regulă, la adâncime; - o zonă joasă (incluzând şesurile depresionare, luncile şi terasele Oltului), în care materialele

sedimentare detritice mai moi (pietrişuri pleistocene, nisipuri holocene) au o grosime mare, permiţând constituirea unor orizonturi acvifere destul de bogate şi cu calităţi corespunzătoare pentru diferite utilizări.

În sectorul Ţara Bârsei se remarcă ape de adâncime de bună calitate, apa freatică se găseşte la o adâncime de la 1 - 2 m până la 10 - 15 m, mai ridicată în zona Sânpetru - Hărman - Prejmer, cu un debit până la 6 l/s.

În sectorul Rupea - Homorod apele de adâncime nu oferă debite importante de apă de bună calitate; apa freatică, de mică adâncime şi grosime are debite scăzute, fiind puternic influenţate de regimul ploilor; apa freatică din lunca Oltului aferentă acestui sector, înregistrează un debit de 0,2 mc/s.

În sectorul Făgăraş, unde straturile de pietriş şi nisip cuaternar ating grosimi de 35-40 m, stratul acvifer se află la o adâncime ce nu depăşeşte 60-70 m, iar debitul exploatabil din aceste depozite este de 1-5 l/s.

Pe teritoriul judeţului Braşov o cantitate mare de apă apare sub formă de izvoare, în special în zona de munte. Izvoarele ce apar în zona munţilor Ciucaş şi Bucegi au un debit de circa 100 l/s şi sunt captate pentru alimentarea cu apă a Braşovului. În zona calcaroasă a munţilor Piatra Craiului există numeroase izvoare carstice, unele din ele având un debit maxim de peste 600 l/s. Multe izvoare apar pe linia de front inferior a piemonturilor, ale căror materiale permeabile facilitează o acumulare abundentă a apelor de infiltraţie.

În ansamblu, resursele de apă subterană ale judeţului sunt considerabile şi pot aduce o contribuţie substanţială la satisfacerea necesarului de apă a acestei zone.

Apele de suprafaţă: Teritoriul judeţului Braşov se încadrează (în marea majoritate) în bazinul hidrografic superior al

Oltului, care străbate judeţul pe o distanţă de circa 200 km, de la confluenţa Râului Negru până la confluenţa Râului Ucea. Între aceste limite Oltul primeşte numeroşi afluenţi dintre care cei mai importanţi sunt, pe partea dreaptă: Aita, Baraoltul, Vârghişul, Homorodul Mare cu Homorodul Mic şi Valea Mare, Ticuşul, Felmerul şi Cincu, iar pe partea stângă: Tărlungul, Timişul cu Ghimbăşelul, Bârsa, Vulcăniţa, Homorod-Ciucaş, Crizbavul, Bogata, Comana, Veneţia, Şercaia, Mândra, Sebeşul, Berivoiul, Dejanul, Breaza cu Pojorâta, Sâmbăta, Viştea cu Viştişoara, Ucea.


14/52

Dispoziţia reţelei hidrografice este, în general, convergentă, toate râurile care izvorăsc din munţi curgând spre depresiuni unde sunt colectate de Râul Olt, de-a lungul acestuia formându-se câteva arii de convergenţă, cum sunt cele de la Lunca Câlnicului, Feldioara, Augustin, Homorod şi Făgăraş. Densitatea reţelei râurilor este mai mare pe versantul nordic al munţilor Făgăraş şi în depresiunea adiacentă unde ajunge până la 1,4 km/kmp (una din cele mai mari valori din ţară). Pe măsură ce altitudinea scade şi dependent de aceasta şi cantitatea de precipitaţii, densitatea scade, înregistrând 0,6 – 0,7 km/kmp în câmpia depresionară. Debitul anual al Oltului înregistrează 30 mc/s la Feldioara, crescând la 50 mc/s la Făgăraş. În comparaţie cu Oltul, afluenţii acestuia au debitele mai mici, dar nu neglijabile: Ghimbăşelul 1,8 mc/s la Râşnov şi 2,8 mc/s la confluenţa cu Oltul, Bârsa 2,9 mc/s la Zărneşti, Homorodul Mare 4,3 mc/s, Viştea 0,5 mc/s.

Tabloul apelor de suprafaţă este completat cu lacurile glaciare din Munţii Făgăraşului (Urlea, Podragu) – surse de alimentare ale unor râuri făgărăşene – şi lacuri artificiale utilizate fie pentru alimentarea cu apă potabilă, fie pentru furnizarea de hidroenergie.

Reţeaua hidrografică, cu o densitate mare şi o alimentare bogată, dă valori mari ale scurgerii, înscriind jud. Braşov în categoria zonelor afectate frecvent de viituri de mare amploare. Scurgerea maximă se produce de regulă în perioada aprilie-mai în urma topirii zăpezilor, combinată cu căderile de precipitaţii.

Scurgerea medie are valori cuprinse între 25 l/s/kmp în zona înalta şi 6 l/s/kmp în depresiuni şi are următoarea repartiţie anuală (conform datelor statistice):

- 50 % din scurgerea medie se realizează primăvara; - 20 % din scurgerea medie se realizează vara; - 15 % din scurgerea medie se realizează toamna; - 15 % din scurgerea medie se realizează iarna. Zona Hoghiz-Făgăraş, mai des afectată de viituri în ultimii ani, se caracterizează printr-o creştere

rapidă a nivelurilor şi debitelor (în 10 – 12 ore se depăşesc pragurile de apărare la Hoghiz), cauza principală fiind afluenţii de pe partea dreapta a râului Olt. Se remarcă de asemenea creşterea frecvenţei fenomenelor hidrologice periculoase de scurgere pe versanţi, mult accentuate în zonele fără perdele forestiere de protecţie (ex. com. Şoarş, Cincu, Jibert).

Datorită lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor ce s-au executat treptat, după 1975, au fost apărate localităţi, importante suprafeţe de teren, drumuri, căi ferate, dar pe de altă parte, s-au redus timpii de propagare, crescând şi puterea de eroziune şi transport.

Acumulările existente duc la atenuarea şi controlarea doar parţială a undelor de viitură. Repartiţia pe bazine hidrografice a lungimii cursurilor de apă, a suprafeţelor apelor curgătoare, a

suprafeţelor acumulărilor şi canalelor de derivaţie este prezentată în tabelul de mai jos:

Denumire bazin

hidrografic

Lungimi cursuri de

apă (km)

Suprafeţe ape

curgătoare (ha)

Suprafeţe bălţi (ha)

Suprafeţe acumulări

(ha)

Suprafeţe canale,

derivaţii (ha)

Suprafeţe amenajări piscicole

(ha)

Suprafeţe alte ape

(ha)

Total suprafeţe lucii apă

(ha) Total bazin hidrografic

Olt 2011,45 2155,49 4,50 704,76 18,86 21,06 20,67 2925,34

Total bazin hidrografic

Mureş 38,50 72,31 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 72,31


Ialomiţa (Prahova)

25,00 9,95 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 9,95


Buzău 72,00 99,37 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 99,37

TOTAL JUDEŢ

BRAŞOV 2146,95 2337,12 4,50 704,76 18,86 21,06 20,67 3106,97

Sistemul de Gospodărire a Apelor Braşov (SGA Braşov) administrează cursurile de apă din Bazinul hidrografic Olt de pe raza judeţului Braşov, prin 19 Staţii Hidrometrice (Podu Olt - r. Olt, Feldioara - r. Olt, Hoghiz - r. Olt, Babarunca - pr. Tărlung, Babarunca - pr. Ramura Mică, Teliu - pr. Teliu, Râşnov - pr.


15/52

Ghimbăşel, Dâmbu Morii - pr. Timiş, Zărneşti - pr. Bârsa, Moieciu de Sus - pr. Turcu, Tohanu Nou - pr. Turcu, Dumbrăviţa - pr. Homorod Ciucaş, Dopca - pr. Valea Mare, Rupea Gară - pr. Homorodu Mare, Dacia - pr. Cozd, Felmer-pr. Felmer, Şercaia - pr. Şercaia, Făgăraş - pr. Racoviţa, Breaza - pr. Breaza).

Lacuri, iazuri, lacuri de acumulare, acumulări piscicole aflate în evidenţa SGA Braşov, sunt prezentate în anexa nr. 2a.

Amenajări hidrotehnice: la nivelul judeţului Braşov există o gamă largă de lucrări hidrotehnice – diguri, regularizări albii, consolidări mal, acumulări, prize apă, canale şi derivaţii.

Principalii deţinători ai acestor lucrări sunt Administraţia Naţională „Apele Române” – Sistemul de Gospodărire a Apelor Braşov, Administraţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare – Filiala Braşov şi S.C. Hidroelectrica S.A.- Sucursala Hidrocentrale Sibiu, respectiv:

Lucrare hidrotehnică U.M. S.G.A. Braşov A.N.I.F. Braşov Hidroelectrica Acumulări permanente (Volum total) mil. m³ 21,241 - 4,491

Ac. nepermanente (Volum total) mil. m³ 0,107 - -

Diguri km 310,336 - 17,9 dig contur baraje

Regularizări km 193,035 68,798 - Consolidări de mal km 66,863 - - Canale, derivaţii km 43 - - Conducte aducţiune km 20,079 - - Canale desecare km / ha - 2559,711 / 76964 - Prize apă buc 3 - - M.H.C. buc 4 10

Aceste lucrări se găsesc în principal pe r. Olt, cât şi pe afluenţii principali ai acestuia: Tărlung,

Ghimbăşel, Bârsa, Homorod Ciucaş şi Homorod . Lucrările de îndiguire au fost dimensionate în general la o asigurare de calcul de 5 % pentru

localităţi şi 10 % pentru terenurile agricole. Lucrările apără îndeosebi intravilanul unor localităţi, dar şi terenuri agricole sau alte obiective socio-

economice: - pe r. Olt sector îndiguit: Lunca Câlnicului, Podu Olt, Feldioara, Colonia Reconstrucţia, Rotbav,

Măieruş, Apaţa, Ormeniş, Augustin, Racoş, Mateiaş, Dopca, Bogata Olteană, Hoghiz, Ungra, Comăna;

- pe r. Olt zona ac. Voila si Viştea (diguri contur): mun. Făgăraş, Beclean, Voila, Sâmbăta de Jos, Olteţ, Rucăr, Viştea de Jos, Ucea de Jos, Feldioara;

- pe pr. Tărlung aval ac. Săcele (acumulare-atenuare viitură şi dig zona Teliu): Săcele, Tărlungeni, Cărpiniş, Budila, Prejmer, Stupinii Prejmerului, Teliu, Lunca Mărcuşului;

- pe pr. Ghimbăşel sector îndiguit: cartier Stupini-Braşov, Bod Colonie, Bod Sat, extravilan Sânpetru;

- pe pr. Bârsa sector îndiguit: Hălchiu, Bod Colonie, Feldioara, extravilan Braşov; - pe pr. Homorod Ciucaş sector îndiguit şi ac. Holboşel: Vlădeni, Dumbrăviţa, Satu Nou,

Feldioara; - pe pr. Pănicel (Sohodol) sector îndiguit: Râşnov; - pe pr. Valea Seacă: Budila; - pe pr. Valea Mare (Dopca) aval ac. Dopca (acumulare-atenuare viitură): Dopca; - pe pr. Homorodu Mare sector îndiguit: Ioneşti, Drăuşeni, Caţa, Homorod, Rupea Gară, Ungra; - pe pr. Homorodu Mic sector îndiguit: Jimbor, Mercheaşa, Homorod - pe pr. Cozd sector îndiguit: Jibert, Lovnic, Rupea, Homorod; - pe pr. Sebeş sector îndiguit: Hârseni, Sebeş, Ileni; - pe pr. Cincu: Cincşor; - pe pr. Viştea: Viştea de Jos.


16/52

2.4. Populaţia Populaţia totală stabilă a judeţului Braşov în anul 2017 conform datelor primite de la Direcţia

Judeţeană de Statistică Braşov a fost de 632.941 de locuitori, din care 73,02 % locuitori ai municipiilor şi oraşelor, iar 26,98 % ai satelor şi comunelor.

48,45 % din populaţia judeţului Braşov sunt persoane de sex masculin, iar 51,55 % sunt persoane de sex feminin. (Anexa 3a)

Structura populaţiei pe naţionalităţi la recensământul din 2011, potrivit liberei declaraţii a persoanelor recenzate, a fost următoarea: români – 82,53 %, maghiari – 7,22 %, rromi – 3,37%, germani – 0,53 % şi alte naţionalităţi – 6,33 %. (Anexa 3b)

Densitatea populaţiei a avut o creştere lentă, astfel că dacă în 2001 era de 117,2 loc/ km2 în anul 2017 a fost de 118,01 loc/km2.

În mediul urban, suprafaţa locuibilă însumează 5365850 m2 (din care 3.606.545 m2 în municipiul Braşov), iar suprafaţa locuibilă reprezintă 72% din totalul pe judeţ.

Mişcarea naturală a populaţiei conform datelor primite de la Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov pentru perioada 2012 – 2016 este redată de anexa nr. 3c la prezentul document.

2.5. Căile de transport Reţeaua de drumuri publice a judeţului Braşov are o lungime de 1490,608 km. Braşovul este străbătut

de Coridorul 4 European şi drumul european E 60. Prin judeţ trec următoarele căi rutiere: - şosele internaţionale:

- principale E 60: Hamburg – Praga – Budapesta – Oradea – Cluj-Napoca – Târgu Mureş – Braşov – Bucureşti – Constanţa;

- secundare E 574: Craiova – Piteşti – Braşov – Târgu Secuiesc – Oneşti – Bacău; - drumuri naţionale: 395,974 km; - drumuri judeţene: 772,187 km; - drumuri comunale: 322,445 km; Cele 8 drumuri naţionale care traversează judeţul sunt clasificate în: - drumuri europene: DN 1, DN 11, DN 13, DN 73, având o lungime de 269,330 km. - drumuri principale: DN 1A, DN 10, în lungime de 53,779 km. - drumuri secundare: DN 73B, DN 73A, în lungime de 72,865 km. Conform datelor obţinute de la Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov, la nivelul judeţului până în

anul 2016, au fost modernizate drumuri pe o lungime de 800 de km. Densitatea drumurilor publice la 100 de km2 la nivel de judeţ este de 31. Harta rutieră a judeţului Braşov, este prezentată în anexa nr. 4.

Judeţul Braşov dispune de o reţea de cale ferată în lungime totală de 353 km, din care 184 km este electrificată. Densitatea liniilor de cale ferată la 1.000 km2 este de 65,8 km şi situează judeţul pe locul 7 în ţară. Din totalul liniilor de cale ferată cu ecartament normal, 222 km reprezintă linii cu o cale, iar 131 km linii cu două căi. Circulaţia feroviară se realizează în cadrul judeţului pe 4 magistrale şi o linie CF, astfel:

- Magistrala 1 – Bucureşti – Predeal – Braşov în partea de sud, linie dublă, electrificată; - Magistrala 2 – Braşov – Sibiu – partea de vest, linie simplă; - Magistrala 3 – Braşov – Sighişoara – în partea de nord, linie dublă electrificată; - Magistrala 4 – Braşov – Miercurea Ciuc în partea de nord-est, linie simplă electrificată. Braşovul este unul din cele mai importante noduri de cale ferată, Regionala CFR Braşov deserveşte 6

judeţe cu peste 104 staţii amenajate. Harta generală a reţelei feroviare CFR este prezentată în anexa 4a. La nivelul judeţului Braşov există 9 tuneluri feroviare, astfel: Tunelul Mare Predeal linia I – dreapta,

Tunelul Mare Predeal linia II – stânga, Tunelul Mic Predeal linia I – dreapta, Tunelul Mic Predeal linia II – stânga, Tunelul Columbelul, Tunelul Morii, Tunelul Dealul Negru şi Tunelul Beia. Caracteristicile tehnice ale tunelurilor feroviare din judeţul Braşov sunt prezentate în anexa 5. Judeţul Braşov nu dispune de aeroporturi comerciale, pe teritoriul acestuia existând patru aerodromuri sportive, la Sânpetru, Ghimbav, Prejmer şi Zărneşti, precum şi trei heliporturi – una aparţinând I.A.R. Ghimbav, celelalte două fiind MIR AERO Braşov şi Cobrex Braşov (Anexa 5a). Spaţiul aerian al judeţului este tranzitat de 3 culoare aeriene. Teritoriul judeţului este traversat de la nord la sud de o conductă magistrală pentru transportul gazelor naturale de la exploataţiile din centrul Transilvaniei în partea de sud a ţării.


17/52

Judeţul Braşov are o reţea de conducte de gaze naturale de înaltă, medie şi joasă presiune în lungime totală de 1.294 km. Debitul instalat este de 80.125 Nm3/h. Începând cu anul 1990 au luat fiinţă noi reţele şi s-au întocmit studii de fezabilitate pentru o serie de alte localităţi. Conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov la sfârşitul anului 2016, lungimea simplă a conductelor de distribuţie a gazelor naturale în judeţ a fost de 1627,9 km. În judeţul Braşov, un număr de 42 de localităţi (dintre care 10 oraşe) beneficiază de alimentare cu gaze naturale.

2.6. Dezvoltarea economică În prezent, economia judeţului Braşov este una foarte diversificată, cu accente puternice în domeniul

industriei, comparativ cu anul 2008 când ne prezentam ca un judeţ preponderent comercial. În judeţul Braşov s-au dezvoltat industria construcţiilor de maşini, industria prelucrării metalelor, industria farmaceutică, alimentară şi de prelucrare a lemnului, dar şi domeniul construcţiilor, al transportului şi serviciilor.

Este încă loc de creştere în activităţi precum: agricultură, intermedieri financiare şi asigurări, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, informatică şi comunicaţii, protecţia mediului, dar şi industrie, turism, construcţii şi infrastructură (autostradă, aeroport, terminal intermodal, spital regional).

Se valorifică superior resursele naturale şi produsele agricole din zonă, ponderea cea mai mare fiind deţinută de ramurile:

- agricultură, vânătoare şi silvicultură: 344 unităţi de profil; - industrie extractivă: 23 unităţi; - pescuit şi piscicultură: 22 unităţi; Alte ramuri de activitate în judeţ: - industrie prelucrătoare: 2134 unităţi; - energie electrică şi termică, gaze şi apă: 32 unităţi; - construcţii: 1783 unităţi; - transport, depozitare şi comunicaţii: 1207; Sectorul zootehnic este compus din următoarele efective de animale: - bovine: 9120 capete; - suine: 55406 capete; - ovine: 12150 capete; - păsări: 2.094.982 capete; În anexa 6 este prezentată lista cu exploataţiile zootehnice de pe teritoriul judeţului, iar în anexa 7

catagrafia speciilor de animale pe localităţi pentru anul 2018 în judeţul Braşov. Turismul: judeţul Braşov, situat în partea centrală a ţării, fiind traversat de importante artere de circulaţie rutieră şi feroviară şi se află în imediata vecinătate a altor zone turistice: Valea Prahovei, culoarul Rucăr - Bran, zona Sibiu – Valea Oltului şi Podişul Târnavelor. Numeroase monumente ale naturii, între care “Poiana Narciselor” din vecinătatea municipiului Făgăraş, Mlaştinile Hărman–Dealul Lempeş, cu microclimat şi floră de excepţie, Tigăile Ciucaşului, Abruptul Bucşoiu sau Căldarea Mălăieştilor din munţii Bucegi, au o valoare peisagistică unică. Pe teritoriul judeţului Braşov există două parcuri naţionale – Parcul Naţional Piatra Craiului şi o parte a parcului naţional Bucegi – precum şi douăzeci şi patru de rezervaţii naturale. Există o concentrare a facilităţilor turistice în partea de sud a judeţului, mai ales în jurul municipiului Braşov. De aici se porneşte spre reţeaua staţiunilor şi cabanelor din zona montană. Un interes aparte îl prezintă staţiunea turistice de interes naţional Poiana Braşov şi zona Bran-Moieciu, staţiunea Predeal, Culoarul Bran-Rucăr, Valea Oltului. Ca staţiuni balneo-climaterice pot fi amintite: Băile Homorod, Băile Rotbav, Băile Perşani, staţiunea Zizin.

Distribuţia turiştilor în funcţie de destinaţie:

Locaţia Turişti români

Pondere turişti români

Turişti străini

Pondere turişti străini

Total turişti

Pondere total

turişti Municipiul

Braşov 261.463 48% 87.022 78% 348.485 48%

Predeal 161.479 29,5% 5.420 8% 166.899 27% Bran –

Moieciu 70.532 14,5% 7.211 9% 77.743 18%

Alte destinaţii 81.672 8% 6.115 5% 87.787 6%


18/52

Locaţia Turişti români

Pondere turişti români

Turişti străini

Pondere turişti străini

Total turişti

Pondere total

turişti din judeţ

Total turişti în judeţ 575.146 100% 105.768 100% 680.914 100%

Capacităţi de primire turistică în principalele structuri/unităţi de turism ale judeţului Braşov: Nr. crt. Structuri/unităţi de turism Capacităţi de cazare Observaţii

1 Hoteluri 6.128 2 Pensiuni 5.768 3 Vile şi cabane turistice 1.517

Număr total locuri de cazare 13.413 La sfârşitul anului 2017, la nivelul judeţului a fost luat în evidenţă un număr de 955 unităţi de primire a turiştilor, pe diferite categorii: hoteluri – 126, hosteluri – 29, hanuri şi moteluri – 9, vile turistice – 79, cabane turistice - 34, bungalouri –5, sate de vacanţă – 2, campinguri şi popasuri – 1, căsuţe turistice – 3, tabere de elevi şi preşcolari – 1, pensiuni turistice – 255, pensiuni agroturistice – 411. Resurse naturale

În subsolurile judeţului se întâlnesc gaze naturale şi cărbune. De asemenea, zăcămintele de ape minerale, nisip şi pietriş sunt câteva din resursele ce sunt exploatate pe teritoriul judeţului.

Nr. crt. Substanţa minerală Număr zăcăminte

1 Gaze naturale 4 2 Cărbune brun 1 3 Turbă 1 4 Minereuri de metale neferoase 1 5 Săruri haloide 1

6

Roci utile - Bazalt 7 - Scorii bazaltice 3 - Granodiorit 1 - Calcar 8 - Dolomit 1 - Argilă comună 4 - Argilă refractară 3 - Nisip şi pietriş 8 - Gresie 1 - Tufuri 1

7

Ape minerale - Ape balneoclimaterice bicarbonate 1 - Ape carbogazoase de consum alimentar 1 - Ape clorurate sulfuroase 1

2.7. Infrastructurile locale Învăţământ: Judeţul Braşov dispune de unităţi de învăţământ pentru toate nivelurile de şcolarizare, astfel: - Creşe: 9; - Grădiniţe de copii: 216 de unităţi; - Învăţământ primar şi gimnazial: 102 de unităţi; - Învăţământ liceal: 21 de unităţi; - Colegii: 20 de unităţi; - Unităţi pentru învăţământ special: 6 unităţi; - Unităţi cu activităţi extraşcolare: 11 unităţi.


19/52

Sănătate: Sistemul sanitar din judeţ funcţionează la un nivel corespunzător, reţeaua sanitară fiind bine

reprezentată în teritoriu, asistenţa medicală asigurându-se pentru toate gradele de urgenţă şi pentru toate specialităţile.

Situaţia reţelei sanitare se prezintă astfel: - Spitale: 13; - Policlinici: 22; - Cabinete medicale de familie: 341; - Cabinete medicale de medicină generală: 5; - Cabinete medicale de specialitate: 242; - Cabinete stomatologice: 373; - Laboratoare medicale: 46 - Laboratoare de tehnică dentară: 58; - Dispensare medicale: 3; - Farmacii: 263; - Depozite farmaceutice: 12. Situaţia staţiilor/substaţiilor de ambulanţă din judeţ se prezintă astfel:

Nr. crt. Structura Localitatea

Număr de ambulanţe Echipaje pe tură

Nr. telefon/fax C2 B1/B2 A1/A2 Alte

AMD

1.

Serviciul de ambulanţă judeţean Braşov

Braşov 3 15 10/4 4 5/6 0268/413333 0268/416684 0268/416411

2. Substaţia Codlea Codlea - 2 - - 1/2 0268/250755

3. Substaţia Făgăraş Făgăraş - 1/2 1/1 1 2/3 0268/211666

4. Substaţia Predeal Predeal - 1 - - 1/1 0268/455903

5. Substaţia Poiana Braşov

Poiana Braşov - 1 - - 0/1 0268/262071

6. Substaţia Râşnov Râşnov - 1 - - 0/1 0268/231194

7. Substaţia Rupea Rupea - 2 - - 1/2 0268/260588

8. Substaţia Săcele Săcele - 1 - - 0/1 -

9. Substaţia Victoria Victoria - 2 - - 1/2 0268/241520

10. Substaţia Tărlungeni Tărlungeni - 1 - - 0/1 0268/365422

11. Substaţia Zărneşti Zărneşti - 1 - - 0/1 0268/220177

12. Substaţia Bran Bran - 1 - - 0/1 -

Alături de asistenţa medicală de specialitate, se desfăşoară şi o susţinută asistenţă socială, fiind acordată o atenţie deosebită problemelor întâmpinate de categoriile defavorizate ale populaţiei (copii, bătrâni şi persoane cu dizabilităţi), în prezent existând în judeţ mai multe centre de plasament şi ocrotire.

Unităţile de cultură din judeţ sunt categorisite astfel: - Teatre dramatice: 1; - Teatre de păpuşi sau marionete: 1; - Filarmonici sau orchestre simfonice: 1; - Muzee: 33;


20/52

- Cinematografe: 1; Reţele de utilităţi: Alimentarea cu apă

Resursele de apă utilizate pentru alimentări cu apă potabilă sunt modice, având în vedere calitatea necorespunzătoare a unor surse de suprafaţă, precum şi faptul că distribuţia lor pe teritoriul judeţului nu este uniformă. Resursele de apă mai importante, în funcţie de sursă (subterană sau de suprafaţă) sunt:

- resurse subterane – cca. 12 m3/s; - resurse de suprafaţă:

Olt – cca. 1.200 milioane m3 la Feldioara; Olt – cca. 1.870 milioane m3 la Făgăraş; Lacul de acumulare Săcele – cca. 15 milioane m3. Lacul de acumulare Dopca – cca. 0,7 milioane m3;

Necesarul de apă pentru judeţul Braşov se ridică la cca. 6,3 m3/s, din care apă potabilă (pentru populaţie şi industrie) 3,1 m3/s şi apă industrială 3,2 m3/s. În general, localităţile urbane din judeţul Braşov sunt alimentate prin sisteme centralizate cu apă de suprafaţă, cu staţii de tratare şi captări, prin puţuri forate la 50-100 m adâncime, prin puţuri săpate de mică adâncime, precum şi prin drenuri sau izvoare. Doar municipiul Braşov şi oraşul Victoria dispun de surse suficiente pentru acoperirea necesarului de apă normat. Celelalte localităţi urbane prezintă un deficit important, fapt ce impune suplimentarea resurselor. Numai o parte din localităţile rurale au sisteme centralizate de alimentare cu apă, unele dintre ele fiind în situaţia de a nu avea asigurate sursele pe teritoriul propriu. Studiile efectuate după 1990 (studii de soluţii şi studii de fezabilitate) au identificat posibilităţi de asigurare a unor asemenea surse. Prelucrarea apelor uzate are un impact major asupra mediului înconjurător. Datorită lipsei de atenţie acordată acestui aspect înainte de 1990, întregul sistem de prelucrare şi reciclare a apelor uzate este depăşit, învechit şi într-o stare de funcţionare precară. Pentru o evaluare exactă a investiţiilor ce se impun este necesară o diagnoză a reţelei, depistarea apelor parazite şi a branşamentelor defectuoase.

Alimentarea cu gaze naturale Judeţul Braşov are o reţea de conducte de gaze naturale de înaltă, medie şi joasă presiune în lungime totală de 1294 km. Debitul instalat este de 80125 Nm3/h. Începând cu anul 1990 au luat fiinţă noi reţele şi s-au întocmit studii de fezabilitate pentru o serie de alte localităţi.

Alimentarea cu energie electrică Consumul maxim de putere al judeţului Braşov este de cca. 340 MW în sezon de vară şi cca. 370 MW în sezonul de iarnă. Acest consum este acoperit de centralele locale cu cca. 50 MW în sezonul de vară şi cu cca. 60 MW în sezonul de iarnă, iar restul din sistemul energetic naţional.

Consumul beneficiarilor sociali de importanţă deosebită din judeţul Braşov pe zone se prezintă astfel:

Zona Total putere maxim cerută (MW)

Putere acoperită prin grupuri proprii

Putere neacoperită prin grupuri proprii

TOTAL JUDEŢ BRAŞOV 6520 1325 5195

din care: Municipiul Braşov 4100 900 3200

Zona Săcele – Predeal 820 62 758

Zona Codlea 420 125 295 Zona Râşnov –

Cristian – Zărneşti 320 70 250

Zona Făgăraş – Victoria 670 115 555

Zona Rupea 190 53 137

În anexa 8 sunt prezentate reţeaua de înaltă tensiune şi sursele de energie electrică din judeţ. Locuri de adunare şi cazare a sinistraţilor: Pentru evacuarea şi cazarea sinistraţilor pot fi folosite

spaţiile existente din sălile de sport, căminele culturale, şcolile şi alte spaţii existente pe raza localităţilor. În


21/52

anexa 9 sunt prezentate locurile de cazare şi hrănire a sinistraţilor, iar în anexa 9a amplasarea taberelor de sinistraţi în judeţul Braşov.

CAPITOLUL III Analiza riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă

3.1. Analiza riscurilor naturale Fenomene meteorologice periculoase. Tipuri de riscuri ce se pot manifesta în zona de competenţă 3.1.1. Furtuni şi viscol Furtunile sunt parcele organizate de aer cald şi umed care au fost forţate să se ridice şi să producă

fulgere şi tunete. Ele sunt căile frecvente ale naturii de a echilibra cantitatea de energie în atmosferă. Furtunile pot crea mai multe fenomene meteo periculoase cum ar fi ploaie torenţială, vânturi puternice, grindină, fulgere şi tornade. Într-o furtună, se produce mişcarea aerului pe verticală şi o vastă cantitate de energie este transferată. Vânturile din urma unei furtuni la suprafaţă ajung la 80 km/h. Pietrele grindinii pot cauza pagube imense lanurilor şi proprietarilor şi proprietarilor în doar câteva secunde şi pot răni oameni şi animale. Precipitaţiile produse sunt de obicei intense, dar de scurtă durată, inundaţiile sunt asociate cu acest tip de precipitaţii. Fulgerele sunt responsabile de multe victime în fiecare an. De asemenea, ele cauzează incendii care ameninţă vieţi şi locuinţe omeneşti. Întreruperea curentului cauzată de fulger sau vânturi poate cauza o întrerupere pe scară largă a activităţilor zilnice ale oamenilor şi operatorilor economici.

În perioada 2007 – 2017, la nivelul judeţului Braşov nu au existat situaţii de blocaj rutier cauzat de viscol, doar de furtuni şi vânt puternic, care au provocat căderea de copaci pe carosabil, fapt care a blocat tronsoane de drum naţional pe durata maximă de 4 ore.

Conform datelor statistice de la Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM), Centrul Meteorologic Regional Transilvania Sud Sibiu (CMR Transilvania Sud Sibiu) în perioada de referinţă (2007 - 2017) la Staţia Meteorologică Braşov şi Făgăraş s-au înregistrat următoarele măsurători:

BRAŞOV

An/fenomen Grindină Transport de zăpadă la sol

Vânt puternic Vijelie

2007 1caz/ian 2 caz/ian 1 caz/feb

3caz/ian 1caz/apr 2caz/iun

---

2008 --- --- 1caz/ian 1caz/apr 1caz/nov

---

2009 --- --- 1caz/mar --- 2010 --- --- --- ---

2011 --- --- 1caz/feb 1caz/apr 1caz/iul

---

2012 --- 1 caz/ian 2 caz/feb 2 caz/dec

1caz/feb 1caz/apr 1caz/apr

2013 --- --- 1caz/mar --- 2014 --- --- 1caz/mar --- 2015 --- --- --- --- 2016 --- --- --- --- 2017 --- 2caz/ian 1caz/sep ---

FĂGĂRAŞ



2007 -- 1caz/ian --- ---

2008 --- 1caz/ian 1caz/feb 1caz/nov

--- 1caz/aug


22/52



2009 --- --- --- ---

2010 1caz/iul 1caz/aug 2caz/ian --- ---

2011 --- --- 1caz/feb 1caz/iul

2012 --- 1caz/ian 2caz/feb 2caz/dec

--- 1caz/apr

2013 --- --- --- --- 2014 --- --- --- --- 2015 1caz/mai --- --- --- 2016 --- 1caz/nov --- --- 2017 --- --- --- ---

3.1.2. Inundaţii Reţeaua hidrografică destul de densă, cu o alimentare bogată, dă valori mari ale scurgerii înscriind

judeţul Braşov în categoria zonelor frecvent afectate de viituri de mare amploare. Scurgerea maximă se produce de regulă în perioada aprilie-mai în urma topirii zăpezilor, combinată

cu producerea precipitaţiilor de primăvară. De asemenea se produc frecvent viituri în lunile iunie-august în urma ploilor sub formă de averse.

În cursul anului 2005 judeţul Braşov a fost afectat de inundaţii de amploare în urma precipitaţiilor abundente căzute în lunile mai – iunie şi iulie – august.

Viituri asemănătoare ca amplitudine s-au produs în anii 1975, 1981, 1984, 1999, dar evoluţia lor a fost diferită datorită lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor ce s-au executat în această perioadă.

Prin lucrări de îndiguire realizate au fost apărate localităţi, importante suprafeţe de teren, drumuri, căi ferate.

Intravilanul localităţilor ce poate fi afectat în cazul unor accidente la construcţiile hidrotehnice sunt: - pe r. Olt sector îndiguit: Lunca Câlnicului, Podu Olt, Feldioara, Colonia Reconstrucţia, Rotbav,

Măieruş, Apaţa, Ormeniş, Augustin, Racoş, Mateiaş, Dopca, Bogata Olteană, Hoghiz, Ungra, Comăna;

- pe r. Olt zona ac. Voila si Viştea (diguri contur): mun. Făgăraş, Beclean, Voila, Sâmbăta de Jos, Olteţ, Rucăr, Viştea de Jos, Ucea de Jos, Feldioara;

- pe pr. Tărlung aval ac. Săcele (acumulare-atenuare viitură şi dig zona Teliu): Săcele, Tărlungeni, Cărpiniş, Budila, Prejmer, Stupinii Prejmerului, Teliu, Lunca Mărcuşului;

- pe pr. Ghimbăşel sector îndiguit: cartier Stupini-Braşov, Bod Colonie, Bod Sat, extravilan Sânpetru;

- pe pr. Bârsa sector îndiguit: Hălchiu, Bod Colonie, Feldioara, extravilan Braşov; - pe pr. Homorod Ciucaş sector îndiguit şi ac. Holboşel: Vlădeni, Dumbrăviţa, Satu Nou,

Feldioara; - pe pr. Pănicel (Sohodol) sector îndiguit: Râşnov; - pe pr. Valea Seacă: Budila; - pe pr. Valea Mare (Dopca) aval ac. Dopca (acumulare-atenuare viitură): Dopca; - pe pr. Homorodu Mare sector îndiguit: Ioneşti, Drăuşeni, Caţa, Homorod, Rupea Gară, Ungra; - pe pr. Homorodu Mic sector îndiguit: Jimbor, Mercheaşa, Homorod - pe pr. Cozd sector îndiguit: Jibert, Lovnic, Rupea, Homorod; - pe pr. Sebeş sector îndiguit: Hârseni, Sebeş, Ileni; - pe pr. Cincu: Cincşor; - pe pr. Viştea: Viştea de Jos. Gestionarea şi managementul acţiunilor sunt asigurate de Sistemul de Gospodărire a Apelor Braşov. Istoricul evenimentelor hidrometeorologice deosebite înregistrate în ultimii 10 ani pe cursurile de apa

din judeţ, având ca efecte formarea de viituri cu creşteri importante ale cotelor şi debitelor este prezentat în anexa 2.


23/52

Situaţia localităţilor afectate de inundaţii defalcat pe felul inundaţiilor produse, este prezentată în anexa 3.

Situaţia cu obiectivele aflate în zone de risc la inundaţii şi accidente la construcţii hidrotehnice este prezentată în anexa 10. Inundaţii provocate de furtuni marine

Nu este cazul în judeţul Braşov 3.1.3. Căderi masive de zăpadă

3.1.3.1. Ninsori abundente Din datele statistice primite de la ANM – CMR Transilvania Sud în perioada de referinţă (2007 –

2017), conform măsurătorilor efectuate la staţiile meteorologice din judeţul Braşov, fenomenul de ninsori abundente a fost măsurat luând în calcul depunerea în 24 de ore a stratului de zăpadă, astfel:

Zone joase – depuneri peste 15 cm/24 ore

Zone de munte – depuneri peste 25 cm/24 ore

Staţia Braşov Staţia Făgăraş Staţia Fundata Staţia Predeal Staţia Postăvaru

Data Grosime

strat (cm)

Data Grosime

strat (cm)

Data Grosime

strat (cm)

Data Grosime

strat (cm)

Data Grosime

strat (cm)

28.01.2018 23 13.02.2

009 20 05.12.2010 35 05.12.

2010 40 04.01.2007 46

23.11.2008 18 07.04.

2015 35 09.11.2012 38 24.03.

2007 39

26.01.2014 17 28.11.

2017 33 26.01.2014 35 19.11.

2007 37

20.01.2010 15 04.01.

2007 32 05.12.2007 35 25.11.

2008 37

21.01.2017 15 09.10.

2011 30 23.11.2008 32 23.11.

2008 30

05.12.2008 30 03.01.

2007 29 03.01.2007 25

26.01.2014 28 26.01.

2012 28

26.01.2012 27 04.02.

2007 27

18.01.2016 26 14.04.

2011 26

14.04.2011 25 28.01.

2008 25

23.11.2008 25

03.01.2007 25

Conform măsurătorilor efectuate la staţiile meteorologice din zonele joase a judeţului, cea mai semnificativă depunere de zăpadă a fost măsurată în anul 2018, la Staţia Meteorologică Braşov, şi a fost de 23 de cm zăpadă căzută în 24 de ore. În zona de munte, stratul cel mai gros de zăpadă depus în 24 de ore a fost în Masivul Postăvaru, în anul 2007.

3.1.3.2. Blocare căi rutiere şi feroviare Căderile masive de zăpadă nu au produs blocarea căilor de circulaţie la nivelul drumurilor naţionale

din judeţ, circulaţia s-a efectuat în condiţii de iarnă, însă au produs căderea de copaci pe carosabil, fapt pentru care s-a blocat circulaţia pe o perioadă scurtă, îndepărtarea acestora efectuându-se în timp relativ scurt (sub 4 ore).

Ca urmare a experienţei anilor trecuţi, s-au constatat sectoare de drumuri naţionale predispuse înzăpezirii în cazul căderii unor cantităţi semnificative de zăpadă şi a fenomenului de viscol, care necesită o sporită atenţie din partea administratorilor drumurilor, astfel că s-au montat parazăpezi pentru prevenirea viscolirii zăpezii de pe zona agricolă din vecinătatea drumurilor naţionale şi aducerea ei pe partea carosabilă.


24/52

Aceste zone sunt prezentate în tabelul de mai jos:

DN sectorul apărat de

panouri parazăpezi

Dreapta/ stânga

Nr. rânduri necesare

Lungimea (m)

Observaţii Panourilor ce se vor monta

Drumurilor apărate

DN1, km 185+750 – 186+250 stânga 1 500 DN1 250 buc

DN1, km 190+000 – 190+500 stânga 1 500 DN1 250 buc

DN11, km 6+500 – 6+574 stânga 1 74 DN11 37 buc DN10, km 120+760 –

121+000 dreapta 1 240 DN10 120 buc

DN13, km 12 + 700 – 13+710 stânga 1 1010 DN13 505 buc

DN13, km 13 + 900 – 14 + 120 stânga 1 220 DN13 110 buc

DN73, km 113+900 – 114 + 494 stânga 1 594 DN73 297 buc

TOTAL 3138 1569 buc Analizând riscul de căderi masive de zăpadă, putem preciza faptul că acţiunile de intervenţie au fost

îngreunate de lipsa autospecialelor destinate acestui tip de intervenţie (dotate cu tracţiune integrală, autofreze de zăpadă, autovehicule dotate cu plug .) atât din dotarea ISU Braşov, cât şi din dotarea autorităţilor locale sau a SVSU. În tabelul de mai jos este prezentată situaţia cu drumurile judeţene predispuse la înzăpeziri, conform informaţiilor primite de la Consiliul Judeţean Braşov – Serviciul Lucrări de Întreţinere şi Investiţii Drumuri Judeţene.

Nr. crt. Nr. drum traseu Poziţii Km

1 DJ 102 I Lim. jud. Prahova – DN 1A – Şanţuri 49+910-63+549 2 DJ 103 Braşov – Sânpetru – Bod – lim. jud. Covasna 10+000-15+000

3 DJ 103 A Braşov – Cărpiniş – Tărlungeni – Zizin – Dălghiu 3+500-11+000

4 DJ 103 B Săcele – Cărpiniş – Tărlungeni – Budila – Teliu – lim. jud. Covasna 0+000-6+000

5 DJ 103 G Măieruş (DJ 131) – lim. jud. Covasna 1+500-2+300 6 DJ 105 Voila – Cincşor – Cincu – lim. jud. Sibiu 11+000-18+800

7 DJ 105 A: lim. jud. Sibiu – Cincu – Rotbav – Şoarş – Văleni – Lovnic – Jibert – Dacia – Rupea 29+400-37+400

8 DJ 105 P Ucea de Sus – lim. jud. Sibiu 1+000-3+800

9 DJ 106 B Vulcan (DJ 112 A) – Holbav – Paltin(DJ 106A) 2+000-4+000

10 DJ 112 A Hărman – Bod – Hălchiu – Codlea – Vulcan – DN 73A 27+000-31+000

11 DJ 112 B: Cristian – Vulcan 0+000-5+000

12 DJ 112 D Tărlungeni – Cărpiniş – Prejmer – Lunca Câlnicului 0+000-7+000

13 DJ 112 E: Tohanu Vechi – Tohanu Nou 0+000-3+300 14 DJ 112 G Peştera – Măgura - Zărneşti 3+000-8+000 15 DJ 130 B Părău (DJ 104) – Grid – Perşani(DN 1) 4+400-7+900 16 DJ 131 C: Augustin – Racoş – DN 13 0+000-17+000 17 DJ 730 lim. jud. Argeş-Şirnea-DN73 9+600-14-500


25/52

Referitor la manifestarea acestui tip de risc la nivelul căilor ferate, putem preciza faptul că în perioada 2015 – 2017 au fost cazuri de blocare a căilor ferate în judeţul Braşov generate de căderi masive de zăpadă în urma căderilor de copaci pe linia ferată după cum urmează:

Nr. crt. Data şi ora Locul Cauza Întârzieri

1 23.03.2013 ora 06,10-10,37

Timişul de Sus - Predeal km. 151+200 şi 148+200

Copaci căzuţi pe linia de contact şi topirea acestuia.

9 trenuri de călători cu + 1548 minute şi un tren anulat.

2 01.10.2013 ora 11,20-21,56.

Dârste - Predeal km. 153+200


36 trenuri de călători cu + 6097 minute şi 10 trenuri anulate.

3 02.10.2013 ora 03,40-10,28

Predeal-Timişul de Sus km . 152+700


10 trenuri de călători cu + 1641 minute si 2 trenuri anulate.

4 30.11.2014 ora 04,21-05,20

Brădet-Şercaia km. 40+300 Copac căzut 1 tren de călători cu + 68 minute.

5 30.11.2014 ora 07,10-07,38

Brădet-Şercaia km. 41+250 Copac căzut 3 trenuri de călători cu + 160 minute.

6 01.12.2014 ora 04,16-05,09

Brădet-Şercaia km. 40+500 Copac căzut. 1 tren de călători cu + 51 minute.

7 01.12.2014 ora 18,05-19,10

Brădet-Vlădeni Ardeal km. 33+800 Copac căzut. 1 tren de călători cu +

74 minute.

8 01.12.2014 ora 20,25-21,05

Brădet-Şercaia km. 40+700 Copac căzut. 1 tren de călători cu +

30 minute.

9 01.12.2014 ora 22,20-22,40

Brădet-Vlădeni Ardeal km. 38+800

Copac căzut. 1 tren de călători cu + 27 minute.

10 08.10.2015 ora 09,53-10,45

Predeal-Timişu de Sus km. 149+650

Copac căzut pe linia de contact.

1 tren de călători cu + 24 minute.

11 24.11.2015 ora 08,17-11,10



6 trenuri de călători cu + 550 minute.

12 07.04.2013 ora 07,40-11,21

Dârste-Predeal km. 156+600 Copac căzut pe linia de contact şi topirea acestuia.


13 10.02.2016 ora 16,25-20,54

Timişu de Sus-Predeal km. 145+200



14 07.03.2016 ora 11,20-12,08


Creangă căzută în gabaritul LC.


15 24.02.2017 ora 11,37-17,02

Dârste-Timişu de Sus km. 159+750



16 30.10.2017 ora 07,10-09,22

Predeal-Dârste km. 149+800 Copac căzut pe linia de contact.


17 30.11.2017 Dârste-Timişu de Sus km. Copac căzut pe linia 4 trenuri de călători cu


26/52

Nr. crt. Data şi ora Locul Cauza Întârzieri

ora 13,16-17,37

155+800 de contact. + 245 minute.

În concluzie, cu ocazia manifestării tipului de risc analizat, cel mai mare impact asupra transportului feroviar şi implicit asupra călătorilor s-a produs pe Valea Prahovei pe tronsonul Braşov – Predeal, conducând la întârzieri ale 100 de trenuri şi anularea a 12, acumulând în total peste 10.000 de minute întârziere.

Gestionarea riscului de blocare a căilor feroviare cauzate de căderi masive de zăpadă se desfăşoară sub autoritatea comitetului ministerial pentru situaţii de urgenţă (CMSU - MT), al cărui preşedinte este ministrul transporturilor.

În cazul ninsorilor abundente, al căderilor masive de zăpadă, respectiv a blocării căilor de transport feroviar din alte cauze (furtuni sau viscol care provoacă ruperea şi căderea copacilor pe căile de transport, depunerea unor suluri de zăpadă, avalanşe, căderi de pietre, fisuri sau distrugeri semnificative ale infrastructurii feroviare), activitatea se desfăşoară conform Regulamentului de gestionare a situaţiilor de urgenţă specifice tipului de risc (căderi masive de zăpadă), aprobat prin OMT nr. 1576 din 27.10.2017.

Ministerul Transporturilor, prin ordin al ministrului, constituie Comandamentul central de iarnă, care coordonează activitatea comandamentelor operaţionale ale structurilor din compunere, asigurând intervenţia pentru deblocarea căilor de transport.

Intervenţia Companiei Naţionale de Căi Ferate „CFR” SA în cazul manifestării riscului de „căderi masive de zăpadă” include:

- înlăturarea copacilor, panourilor publicitare, stâlpilor reţelei electrice prăbuşite de vânt/viscol pe calea ferată;

- înlăturarea stratului de zăpadă de pe calea ferată până la limita în care este posibilă circulaţia; - repunerea în funcţiune a instalaţiilor şi panourilor de comandă, semnalizare şi avertizare afectate; - remedierea reţelei electrice feroviare afectate. 3.1.4. Tornade Tornadele reprezintă o mişcare violentă a aerului sub formă de pâlnie verticală. Aceste fenomene

apar în special în zonele temperate şi tropicale şi au efecte catrastrofale: smulg acoperişuri de case, arborii din rădăcini şi ridică de la sol oameni, animale şi autovehicule.

Nu există înregistrări de tornade sau fenomene cu caracter tornadic pe teritoriul judeţului Braşov, iar dată fiind topografia judeţului, riscul producerii acestora este redus.

3.1.5. Secetă Un hazard natural poate fi cauzat şi de lipsa unui element natural, cum ar fi ploaia în cazul secetei.

Seceta reprezintă o perioadă extinsă de precipitaţii sub nivelul normal şi golirea depozitelor de apă din sol. Mai simplu, aceasta se întâmplă când mai multă apă este luată dintr-un rezervor decât cea adăugată. Acesta este de obicei rezultatul unei combinaţii de persistenţă a presiunii mari într-o regiune, care produce cer senin cu precipitaţii puţine sau neexistente şi folosirea excesivă a apei pentru activităţile umane. Rezultatele secetei pot fi micşorarea producţiilor agricole, micşorarea calităţii şi existenţei apei de băut şi micşorarea rezervelor de hrană. Astfel, când populaţia e în continuă creştere şi cererea de apă şi hrană e şi ea mare, implicaţiile secetei devin din ce în ce mai serioase. De asemenea, vegetaţia moare datorită secetei, riscul incendiilor creşte, ameninţând locuinţe, culturi agricole şi vieţi.

3.1.5.1. Hidrologică Nu este cazul în judeţul Braşov.

3.1.5.2. Pedologică În general se face distincţie între seceta meteorologică (exprimă lipsa precipitaţiilor), seceta

hidrologică (când există un nivel scăzut al rezervelor de apă în subteran şi suprafaţă), seceta agricolă (când rezerva de umiditate de la nivelul rădăcinilor nu poate asigura necesarul de apă al plantei de cultură) precum şi seceta socio – economică (când cererea pentru apă, ca un bun economic, depăşeşte oferta ca urmare a scăderii rezervelor de apă cauzate de condiţiile meteorologice).

Seceta hidrologică se defineşte în funcţie de debitul şi volumul scurgerii apei în râuri pentru o perioadă de timp.

Seceta pedologică se instalează, atunci când rezerva de apă din sol are valori scăzute şi deosebit de scăzute, aceasta ducând la apariţia fenomenului de secetă agricolă.

Anul 2012, fiind unul secetos, au fost localităţi afectate de acest fenomen la nivel naţional.


27/52

Seceta a impus măsuri drastice în mai multe localităţi din judeţul Braşov. Cea mai gravă situaţie a fost în localitatea Ticuş, unde oamenii au fost nevoiţi să cumpere apă de

băut, iar pentru adăparea animalelor transportau apă cu căruţa din râul Olt. Alimentarea cu apă potabilă a fost afectată la Racoş, Ungra, Măieruş, Bran, Părău, Codlea şi

Feldioara. Au existat restricţii privind folosirea apei potabile în 7 comune din judeţul Braşov: Vulcan, Hoghiz, Racoş, Homorod, Rupea, Feldioara şi Cristian.

A fost limitată furnizarea de apă şi la obiective industriale, cum ar fi: Nitroporos Făgăraş, Roman Braşov, Tong Construct Teliu şi Feldioara, Euroagregate, Sut – Icim.

În anul 2012, au fost compromise peste 30% din culturile agricole şi s-a redus producţia de lapte la toate speciile, din cauza cantităţii reduse de masă verde de pe suprafeţele de păşuni.

Conform datelor furnizate de către Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Braşov, în urma existenţei unei evidenţe pentru perioada 2013 – 2017, pe raza judeţului Braşov au fost înregistrate pagube produse culturilor agricole de fenomenul de secetă agricolă, în anul 2015.

Situaţia culturilor afectate de secetă în perioada iunie – august 2015 se prezintă astfel:

Nr. crt.

Factorul natural de

risc Localitatea Cultura Suprafaţa

afectată

1.

Secetă

Hărman

Porumb 450 ha Cartofi de toamnă 120 ha

Soia 110 ha 2. Bod Păşuni 471 ha 3. Măieruş Păşuni 789 ha 4. Codlea Soia 114 ha 5. Prejmer Soia 183 ha 6. Râşnov Păşuni 12 ha 7. Homorod Păşuni 181 ha

8.

Budila

Păşuni 261 ha Fâneţe 572 ha

Sfeclă de zahăr 21 ha Cartof 48 ha

Porumb 9 ha 9. Crizbav Porumb 3,50 ha

10. Feldioara

Soia 36 ha Porumb 87 ha

Sfeclă de zahăr 152 ha Păşune 874 ha

T O T A L 4493,5 ha În vederea gestionării acestui tip de risc, anual se elaborează Planul de măsuri pentru prevenirea şi

atenuarea efectelor caniculei şi a secetei la nivelul judeţului Braşov. 3.1.6. Temperaturi extreme În ceea ce priveşte temperaturile minime, la nivelul judeţului Braşov, cele mai mici valori se

înregistrează în zona municipiului Braşov. Numărul de nopţi geroase (temperaturi minime mai mici de -10 °C) este apropiat ca valoare în întreg judeţul, exceptând cele din zona montană înaltă, unde sunt mai scăzute.

Temperatura (t) minimă lunară din intervalul 2007 – 2017.

Luna Staţia Braşov Staţia Făgăraş Staţia Fundata Staţia Predeal Staţia Postăvaru

t Anul/ ziua t Anul/

ziua t Anul/ ziua t Anul/

ziua t Anul/ ziua

I -33,3 8/2015 -29,9 8/2015 -21,8 9,10/2017 -17,8 30/2007

9/2009 -23,1 10/2017

II -26,5 2/2012 -24 2/2012 -20,8 8/2012 -21,2 17/2008 -22,6 8/2012 III -16,3 7/2012 -10,1 8/2011 -15,5 9/2011 -13,2 26/2009 -16,5 9/2011 IV -5,1 23/2015 -5,2 2/2012 -7 21/2017 -6,8 16/2007 -7 2/2012 V -2,6 3/2007 -3,5 3/2007 -3,9 2/2007 -6,3 2/2007 -3,5 3/2007 VI 4,1 3/2008 4,6 15/200 3,4 2/2010 1,7 3/2008 2,6 1/2013


28/52




ziua t Anul/ ziua

9

VII 6,5 13/2007 6,4 13/2007 4,7 3/2011 3 13/2007 4,8 13/2007

29/2014

VIII 4,4 29/2014 5

29/2012

25/2014

5 13/2016 2 31/2008 4,1 24/2017

IX -2,1 30/2017 -0,3 30/2017 -1,9 30/2017

18/2011 -2 20/2008 -2,4 30/2017

X -7,8 18/2011 -7,7 18/2011 -6,7 31/2017 -7,4 14/2007 -7,3 18/2011

XI -16,3 24/2008 -14,1 24/2008 -12,6 29/2007 -14,4 29/2007 -14,4 24/2008

XII -25,2 31/2014 -23,8 31/2014 -18,6 31/2014 -16,4 28/2008 -18,9 31/2014

În perioada analizată, temperaturile maxime s-au înregistrat în zona joasă a judeţului – în zona municipiului Făgăraş, ele fiind însă apropiate ca valoare de cele înregistrate la staţia meteorologică Ghimbav. La fel, numărul de zile tropicale este mai mare în zona Făgăraşului.

Temperatura (t) maximă lunară din intervalul 2007 – 2017.




ziua t Anul/ ziua

I 16,9 9/2010 18,8 9/2010 12,4 14/2015 7 14/2009 12,7 14/2009

II 19,3 22/2016 20,1 28/2017 14,9 16/2016 8,7 25/2008 17,7 16/2016

III 24 23/2017 24,9 23/2017 16,6 24/2017 11,1 30/2009 19,1 30/2009

IV 30 30/2013 29,9 30/2013 22,5 30/2013 12,7 12/2008

27/2007 24,9 18/2016 1/2012

V 30,4 1/2012 30,6 15/2007 23,4 1/2013 19,1 20/2008 25 1/2013

VI 34,2 21/2016 34,2 26/2007 26,8 12/2010 22,4 26/2007 30,4 21/2016

VII 37,2 24/2007 37,5 24/2007 29,4 23/2007 26,2 24/2007 31,9 24/2007

VIII 37 25/2012 38 25/2012 29,7 25/2012 24,4 24/2007 32,8 25/2012

IX 34,9 18/2015 34,5 18/2015 27,7 18/2015 22,3 8/2008 29,8 2/2015

X 30,6 1/2012 31,2 1/2012 22,6 1/2012 15,4 17/2007 25,4 1/2012 XI 21,9 7/2009 24,1 5/2013 18,8 12/2012 16,5 6/2008 20,8 6/2008 XII 16,1 4/2008 18 4/2008 13,4 4/2008 8,6 4/2008 14,6 4/2008

3.1.6.1. Depuneri de gheaţă, chiciură, îngheţuri timpurii sau târzii

Nu s-a găsit o evidenţă privind manifestarea acestor fenomene şi nici frecvenţa de producere ale acestora la nivelul judeţului Braşov.

3.1.6.2. Polei Conform datelor primite de la Administraţia Naţională de Meteorologie – Centrul Meteorologic

Regional Transilvania – Sud, la staţiile meteorologice Braşov şi Făgăraş, în perioada de referinţă s-au înregistrat câteva cazuri de formare a poleiului, acest fenomen fiind mai frecvent în sezonul de iarnă şi în luna noiembrie, frecvenţa manifestării fenomenului este mai mare în zona municipiului Braşov.


29/52

Consecinţele manifestării acestui fenomen sunt traumatismele suferite de pietoni şi producerea de accidente rutiere pe drumurile naţionale, judeţene şi comunale.

Staţia meteorologică Braşov

Staţia meteorologică Făgăraş

An/fenomen Polei An/fenomen Polei 2007 - 2007 - 2008 1caz/ian 2008 - 2009 1caz/dec 2009 - 2010 - 2010 1caz/ian 2011 - 2011 - 2012 3caz/dec 2012 - 2013 - 2013 -

2014 3caz/nov; 2caz/dec 2014 3caz/nov;

2caz/dec 2015 - 2015 - 2016 - 2016 - 2017 - 2017 -

3.1.6.3. Poduri şi baraje de gheaţă pe apă (zăpor)

Riscul producerii podurilor de gheaţă este mai mare pe râurile mai mari cum ar fi: r. Olt, r. Tărlung, r. Teliu, r. Ghimbăşel, r. Timiş, r. Bârsa, r. Homorod, însă in perioada de referinţă 2007 – 2017, nu au fost astfel de situaţii.

3.1.6.4. Poduri şi baraje de gheaţă pe Dunăre – Nu este cazul în judeţul Braşov. 3.1.6.5. Caniculă

A se vedea date statistice la punctul nr. 3.1.6. Conform datelor statistice, acest fenomen se produce în general în lunile iulie şi august, zona Făgăraşului fiind cea mai călduroasă.

În vederea gestionării acestui tip de risc, anual se elaborează Planul de măsuri pentru prevenirea şi atenuarea efectelor caniculei şi a secetei la nivelul judeţului Braşov.

3.1.7. Incendii de vegetaţie 3.1.7.1. Incendii la fondul forestier Fondul forestier al judeţului Braşov este împărţit în ocoale silvice, după cum urmează: - ocoale silvice de stat: Braşov, Făgăraş şi Teliu; - ocoale silvice private:

- Braşov – RPLP Kronstadt RA; - Zărneşti - Piatra Craiului RA; - Codlea – Codrii Cetăţilor RA; - Săcele – Săcele RA; - Râşnov – Râşnov RA; - Cristian – Bucegi Piatra Craiului; - Tărlungeni – Ciucaş RA; - Rupea – Stejarul RA; - Măieruş – Măieruş RA; - Homorod – Pădurea Bogăţii RA; - Şercaia – Pădurile Şincii RA; - Voila – Pădurile Făgăraşului RA; - Târgovişte – Muntenia.

În anul 2016 suprafaţa fondului forestier era de 205170 ha, din care cea împădurită era de 202177 ha, din care: răşinoase 70490 ha şi foioase 131687.

În literatura de specialitate incendiile la fondul forestier sunt clasificate în trei grupe: - incendii care se întind deasupra pământului (de pe sol); - incendii care se întind pe vârfurile copacilor (coronament); - incendiile la sol (litieră).


30/52

Incendiile de pădure pot fi provocate de cele mai diferite cauze, care se pot grupa în următoarele grupe principale:

- manipularea imprudentă de către oameni a focului în pădure (inclusiv întrebuinţarea armelor de vânătoare în pădure pe timp secetos);

- incendierea premeditată; - scânteile şi cenuşa de la locomotive sau alte maşini care străbat pădurea - trăsnetele, autoaprinderea păturii organice de pe sol; scântei produse de pietre care cad de pe

stânci; razele solare care trec prin cioburile de sticlă aruncate; resturile de plante aprinse aduse de păsări şi animale.

Cea mai mare capacitate de ardere o posedă pădurile de pin, zadă, brad, brad alb şi alte specii de conifere, capacitatea cea mai mică de ardere prezentând-o pădurile de foioase: stejar, mesteacăn, plop de munte, fag .

Conform datelor oferite de Garda Forestieră Braşov, numărul incendiilor de pădure produse în perioada 2012 – 2017 sunt prezentate în anexa 11. Harta cu riscul incendiilor la fondul forestier este prezentată în anexa 12.

3.1.7.2. Incendii la vegetaţie ierboasă şi/sau arbustivă Această categorie de incendii se manifestă pe toată suprafaţa administrativ-teritorială a judeţului

Braşov. Procentual, cauzele probabile de incendiu se prezintă conform tabelului de mai jos:

Nr. crt. Cauze de incendiu / arderi necontrolate Nr.

intervenţii Procent

1. Focul deschis în spaţii deschise 118 80,3 % 2. Fumatul 20 13,6 % 3. Acţiune intenţionată 3 2 % 4. Jocul copiilor cu focul 2 1,4 % 5. Scântei mecanice, electrostatice şi frecare 2 1,4 % 6. Mijloace de încălzire improvizată 1 0,7 % 7. Trăsnet şi alte fenomene naturale 1 0,7 % TOTAL 147 100 %

3.1.7.3. Incendii la culturi de cereale păioase

Pe raza judeţului Braşov nu au fost cazuri de incendii la culturi de cereale. Situaţiile în care unitatea noastră a intervenit sunt reprezentate de incendii la resturile rezultate în urma recoltării cerealelor, fiind vorba de situaţii punctuale.

3.1.8. Avalanşe Având în vedere relieful muntos al judeţului, cu cote ce depăşesc 2000 m în masivele Făgăraş şi

Piatra Craiului, există posibilitatea producerii de avalanşe pe crestele şi văile despădurite, mai frecvent în masivul Făgăraş, Piatra Craiului şi mai puţin în munţii Ciucaşului. Riscul ca aceste avalanşe să provoace victime este scăzut, întrucât în zonele respective nu se găsesc pârtii de schi sau trasee turistice deschise în sezonul rece.

În perioada de referinţă riscul s-a manifestat fără să producă victime omeneşti. ANM – Centrul Meteorologic Regional Transilvania – Sud ne-a pus la dispoziţie o situaţie statistică

cuprinzând riscul mediu de avalanşă estimat în buletinele nivometeorologice în perioada 2007 – 2017 pentru masivele montane Bucegi şi Făgăraş, pe etaje altitudinale (peste şi sub 1800 m), precum şi Scala Europeană a Riscului de Avalanşă, după care este estimat acest tip de risc.


31/52


32/52

Cala europeană a riscului de avalanşă este prezentată în tabelul următor:

RISCUL Simbol Stabilitatea stratului de

zăpadă Probabilitatea de declanşare a avalanşelor

5 - foarte mare

Instabilitatea stratului de zăpadă este generalizată

Instabilitatea stratului de zăpadă este generalizată. Chiar şi pe pantele puţin abrupte se pot produce spontan numeroase avalanşe de mari, adesea chiar foarte mari dimensiuni.

4 - mare

Stratul de zăpadă este puţin stabilizat pe majoritatea pantelor suficient de înclinate*.

Declanşarea avalanşelor este probabilă chiar şi printr-o slabă supraîncarcare**, pe numeroase pante suficient de înclinate. În anumite situaţii sunt de aşteptat numeroase declanşări spontane de avalanşe de dimensiuni medii şi adesea chiar mari.


33/52

3 - însemnat

Pe numeroase pante suficient de înclinate*, stratul de zăpadă este mediu sau puţin stabilizat.

Declanşarea avalanşelor este posibilă chiar în condiţiile unei slabe supraîncărcări**, mai ales pe pantele descrise în buletin. În anumite situaţii sunt posibile unele declanşări spontane de avalanşe medii şi câteodată chiar mari.

2 -moderat

Pe anumite pante suficient de înclinate*, stratul de zăpadă este mediu stabilizat; în rest este stabil.

Declanşările de avalanşe sunt posibile mai ales la supraîncărcări mari** şi pe unele pante suficient de înclinate ce sunt descrise în buletin. Nu sunt aşteptate declanşările spontane de avalanşe de mare amploare.

1 - redus

Stratul de zăpadă este în general stabilizat pe majoritatea pantelor.

Declanşarea avalanşelor este posibilă doar izolat pe pantele foarte înclinate şi în cazul unei supraîncărcări mari**.Spontan se pot produce doar curgeri sau avalanşe de mici dimensiuni.

* Zonele expuse riscului de avalanşă sunt descrise în buletinul de avalanşă (altitudinea, orientarea

pantei, tipul terenului) • pante moderat înclinate: cu unghiul de înclinare mai mic de 30°; • pante înclinate: cu unghiul de înclinare mai mare de 30°; • pante foarte înclinate şi periculoase: cu unghiul de înclinare în general mai mare de 40°, în funcţie şi

de configuraţia terenului, rugozitatea solului; zonele din apropierea creştelor. ** supraîncărcăre:

• slabă, uşoară: schior izolat/ snowboarder coborând lin, fără a cădea; turist – fără schiuri, pe jos; grup care păstrează distanţa minimă de 10 m între turişti

• mare: doi sau mai mulţi schiori / snowboarderi, care nu păstrează distanţa. Harta cu riscul la avalanşe este prezentată în anexa nr. 13a. 3.1.9. Alunecări de teren

Alunecările de teren sunt evenimente de multe ori previzibile, de exemplu, după precipitaţii intense, în zone predispuse la aceste fenomene şi au evoluţie progresivă, astfel încât desfăşurarea lor se realizează într-un anumit interval de timp suficient pentru realizarea unor măsuri de protecţie. Alunecările de teren se produc pe versanţii dealurilor prin deplasarea rocilor de-a lungul pantei sau lateral ca urmare a unor fenomene naturale (ploi torenţiale, mişcări tectonice, prăbuşiri ale unor grote, eroziuni puternice .) sau chiar ca urmare a unor activităţi umane. Cu toate că nu produc pierderi şi distrugeri la fel de mari ca celelalte fenomene naturale distructive, alunecările de teren sunt totuşi periculoase prin posibilitatea distrugerii unor construcţii, determinată de deplasarea rocilor sau prin acoperire. Pot, de asemenea, bara cursul unor ape curgătoare creând locuri de acumulare temporare sau permanente, sau pot produce chiar distrugerea unor baraje. Pe teritoriul judeţului fenomenul este destul de răspândit, fără însă a provoca victime umane sau pagube materiale deosebite. În anexa 14 este prezentat tabelul cu zonele afectate de alunecări de teren din judeţul Braşov.

Harta cu tipul alunecărilor de teren din judeţul Braşov este prezentată în Anexa 13b. Harta cu probabilitatea producerii alunecărilor de teren în judeţul Braşov este prezentată în Anexa

13c. 3.1.10. Cutremure de pământ Cutremurele de pământ care se resimt pe teritoriul judeţului Braşov provin din cele produse în

curbura munţilor Carpaţi, în zona Vrancea şi în zona Făgăraş. Aproape în totalitate sunt de natură tectonică, cele mai puternice putând afecta tot teritoriul judeţului.

Codul P100 – 1/2013 prevede zonarea seismică a teritoriului României în termeni de valori de vârf ale acceleraţiei terenului pentru proiectare, ag, cu interval mediu de recurenţă de 225 de ani.

Ca urmare a evaluării riscurilor identificate şi inventariate în cadrul judeţului Braşov şi având în vedere actuala zonificare seismică, se stabileşte ca ZONA DE RISC cuprinde 90% din judeţ, aceasta corespunde zonei de intensitate seismică D şi se caracterizează prin:


34/52

• Magnitudini medii de 6 grade pe scara MERCALI, care pot conduce la intensităţi seismice de 6-7 grade pe scara MSK;

• Coeficientul de acceleraţie al vibraţiilor T=1,0 sec; • Direcţiile de propagare posibile, cu efecte mai puternice: SE-NV/S-N.

Cele mai puternice cutremure care afectează teritoriul judeţului Braşov sunt cele de tip intermediar (70 < H < 170 km). Acestea sunt produse la adâncimi de 100-150 Km, au magnitudini medii de M=7° Richter şi conduc la intensităţi seismice de VII-VIII grade pe scara M.S.K. (Medvedev – Spoheuer- Karnik).

Cel mai puternic cutremur din Romania este considerat a fi cel din 26 Octombrie 1550, din zona Făgăraş la care intensitatea sa epicentrală (10) a fost egală cu 9 (scara MSK).

Cutremure puternice intermediate Vrâncene în perioada 1800 - 2012

Nr. crt. Data

Timp (GMT) h:m:s

Epicentru Lat oN

Epicentru Long oE

H (km)

Magnitudine Mw Io

1 26.10.1802 10:55:00.00 45,70 26.60 150 7.9 X 2 23.01.1833 18:45:00.00 45.70 26 60 150 7.5 IX-X 3 10.11.1940 01:39:07.00 45.80 26.70 135 7.7 IX-X 4 04.03.1977 19:22:54.00 45.77 26.76 94 7.4 IX

5 30.08.1986 21:28:37.00 45.52 26.49 132 7.1 VIII – IX

6 30.05.1990 10:40:06.04 45,83 26.89 91 6.9 VIII 7 31.05 1990 00:17:48.00 45.85 26.91 87 6.4 VII 8 27.10.2004 20:34:36.00 45.84 25.63 105 6.0 VII

H = adâncimea hipocentrului Io – intensitatea maximă Intensităţi macroseismice maxime observate la cutremurele puternice intermediare vrâncene în

localităţile (unităţi administrativ teritoriale) din judeţul Braşov Nr. crt. Nume Tip Imax obs

1. Braşov Municipiu VIII 2. Codlea Municipiu VI 3. Făgăraş Municipiu VI 4. Săcele Municipiu VII 5. Ghimbav Oraş VI 6. Predeal Oraş VII 7. Râşnov Oraş VI 8. Rupea Oraş VII 9. Zărneşti Oraş VII 10. Apaţa Comună VI 11. Bod Comună VIII 12. Bran Comună VI 13. Budila Comună VI 14. Buneşti Comună V 15. Caţa Comună V 16. Cincu Comună VI 17. Comana Comună VI 18. Feldioara Comună VIII 19. Hălchiu Comună VII 20. Hărman Comună VI 21. Hoghiz Comună VI 22. Homorod Comună VII 23. Jibert Comună VI 24. Lisa Comună V


35/52

Nr. crt. Nume Tip Imax obs

25. Măieruş Comună VII 26. Mândra Comună V 27. Moieciu Comună VII 28. Prejmer Comună VI 29. Racoş Comună VI 30. Recea Comună V 31. Sânpetru Comună VI 32. Şercaia Comună VI 33. Şinca Comună VII 34. Şoarş Comună VI 35. Tărlungeni Comună VII 36. Ticuşu Comună VI 37. Ucea Comună VI 38. Ungra Comună V 39. Vama Buzăului Comună VI 40. Viştea Comună V 41. Voila Comună VI

Conform standardului românesc, gradele de intensitate seismică se stabilesc pe baza efectelor acţiunii mişcărilor seismice asupra oamenilor şi mediului înconjurător, asupra clădirilor şi asupra scoarţei terestre. Efecte notabile asupra construcţiilor le au cutremurele mai mari în intensitate decât IV.

După cutremurul din 1977, în urma studiilor întreprinse şi ţinând cont de ciclicitatea cutremurelor în zona Vrancea, s-au întreprins măsuri privind disciplina în construcţii, de la proiectare până la execuţie, după normative care au luat în considerare microzonarea seismică şi izoseistele.

În prezent cca. 20 % din imobilele construite până în 1970 prezintă pericol de distrugere (avariere gravă) la un seism de peste 7° pe scara Richter.

În anexa 15 este prezentată lista construcţiilor care prezintă risc la cutremur. Gestionarea şi managementul acţiunilor sunt asigurate de Serviciul Urbanism, Amenajarea

Teritoriului şi Protecţia Mediului din cadrul Consiliului Judeţean Braşov. Din datele prezentate rezultă că: - fiecare categorie de clădiri, pe regim de înălţime şi material, perioadă de construcţie şi norme de

proiectare antiseismică aplicate, implică măsuri specifice de protecţie în raport cu expunerea locuitorilor din acestea la riscuri, ca urmare a acţiunii seismice;

- categoriile de clădiri care sunt ocupate de un număr mare de locuitori şi/sau prezintă caracteristici de vulnerabilitate deosebite pentru viaţa acestora, trebuie să fie analizate prioritar pentru a identifica potenţialele de vulnerabilitate, a evalua efectele şi măsurile pentru a-i proteja şi educa adecvat pe locatari.

În aceste categorii pot fi incluse: clădirile construite înainte de 1940, proiectate numai la încărcări gravitaţionale şi

avariate succesiv de cutremure; clădirile înalte pre – 1977, proiectate potrivit unor norme dovedite insuficient de vaste

în 1977, fără cerinţe moderne de ductilitate şi cu utilizarea unei curbe spectrale inadecvate, structurile cu parter flexibil, unele categorii de structuri în cadre şi diafragme fără armare corespunzătoare, structurile glisate cu calitate de şantier necorespunzătoare;

categoriile de clădiri care sunt ocupate de un număr mare de locuitori dar nu prezintă caracteristici de vulnerabilitate excesive, vor fi încadrate în activităţile curente de protecţie şi educare antiseismică, astfel:

o clădirile cu P+1 niveluri, cu caracteristici arhitectural – constructive şi conformare antiseismică acceptabilă, stare de întreţinere bună şi fără avarii evidente;

o clădirile din panouri mari P+4 şi P+8 realizate în municipiul Braşov în număr mare.


36/52

Harta cu zone de intensitate seismică şi perioada medie de revenire a seismelor, este prezentată în anexa 13d.

3.1.11. Accidente, avarii, explozii şi incendii în industrie, inclusiv prăbuşiri de teren cauzate de exploatări miniere sau alte activităţi tehnologice

Pe teritoriul judeţului Braşov se află un număr semnificativ de operatori economici care desfăşoară activităţi care prezintă pericole de accidente sau accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase.

Operatorii economici din judeţul Braşov, cu risc chimic, care nu se supun prevederilor Legii 59/2016, cei cu risc de explozie (depozitează substanţe combustibile în rezervoare), de incendiu, biologici (amplasamente zootehnice, pe lângă cele prezentate în anexa 6) sunt prezentaţi în anexa 16.

Operatorii economici din judeţul Braşov, care se supun prevederilor Legii 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase, sunt prezentaţi în anexa nr. 17b, iar harta cu dispunerea operatorilor sursă de risc major este anexa nr. 17a.

3.2. Analiza riscurilor tehnologice 3.2.1. Accidente, avarii, explozii şi incendii în activităţi de transport şi depozitare produse

periculoase Accidentele chimice se pot produce pe timpul fabricării, prelucrării, depozitării sau transportului substanţelor toxice industriale şi care prin concentraţii mai mari decât cele admise pun în pericol sănătatea oamenilor.

Sunt considerate substanţele toxice industriale acele produse chimice care au o acţiune vătămătoare în concentraţii mici şi pe distanţe mari ce depăşeşte limitele operatorului economic.

Catastrofele mari care se întâlnesc în domeniul transporturilor sunt produse de accidentele care au loc pe căile de comunicaţii rutiere, feroviare şi aeriene.

În catastrofele auto şi de căi ferate, de regulă, cauzele producerii accidentelor respective sunt datorate greşelilor de circulaţie, defectelor care pot apare la materialul rulant respectiv şi uneori actelor de terorism.

Societăţile comerciale autorizate care utilizează frecvent reţeaua rutieră pentru transportul materialelor periculoase sunt prezentate în tabelul următor:

Nr. crt. UNITATEA LOCALITATEA ADRESA SEDIU

1. Compania Naţională a Uraniului SA Bucureşti - Sucursala Feldioara

Bucureşti Str. Dionisie Lupu, nr. 68

2. SC ACCOBON SRL Braşov Str. Vârful cu Dor, nr. 2A, biroul 2, ap. 11

3. SC AVICOLA BRAŞOV SA Braşov Str. Cucului, nr. 5 4. SC B.M.G. TRANS SRL Rupea Str. Republicii, nr. 233A, ap. 1 5. SC BIROTIC SRL Braşov Str. 9 Mai, nr. 11 6. SC COMPREST SA Braşov Str. Vlad Ţepeş, nr. 13 7. SC ISOPLUS SPECIAL SRL Făgăraş Str. Titu Pertea, nr. 6/c/1 8. SC L.K.G.V. ECOLUK SRL Codlea Str. 9 Mai, nr. 17 9. SC LG PROD SRL Braşov Str. Castelului, nr. 102 10. SC NIABADA COM SRL Făgăraş Str. Magnoliei, nr. 45 11. SC OXIGEN SERV B&B SRL Braşov Str. Calea Bucureşti, nr. 244 12. SC PETROL GRUP LT SRL Braşov B-dul Griviţei, nr. 1A

13. SC RIAN CONSULT SRL Zărneşti Str. Mitropolit I. Meţianu, nr. 70

14. SC SILNEF MG.SRL transfer la SC REMAT MUELLER -GUTTENBRUNN SRL

Braşov Şos. Cristianului, nr. 7, clădire 2

15. SC SILNEF SRL Braşov Str. Iasomiei, nr. 4, bl. 22, sc. A, ap. 4


37/52

Nr. crt. UNITATEA LOCALITATEA ADRESA SEDIU

16. SC SINTO CHIM SRL Braşov Str. Cernei, nr. 1-3, bl. E7, sc. A, ap. 15

17. SC SIRFA CON SRL Făgăraş Str. Negoiu, nr. 1

18. SC TRANS LEONI SRL Braşov Str. Calea Bucureşti, nr. 78

19. SC URBAN SA RAMNICU VÂLCEA - Sucursala Braşov Braşov Str. Alunului, nr. 6

20. SC VECTRA SERVICE.SRL Zărneşti Str. Câmpului, nr. 3

21. SC WASTE PROFESSIONAL SRL Braşov Str. Mircea cel Bătrân, nr. 49,

bl. 36, sc. A, ap.40 22. SC SPRINTER 2000 SA Braşov Str. Calea Feldioarei, nr. 60 Accidente, avarii, explozii şi incendii în activităţi de transport Având în vedere amplasarea geografică a judeţului Braşov, existenţa unor mari producători şi

utilizatori de substanţe periculoase şi ţinând cont că municipiul Braşov este un nod feroviar şi rutier foarte important, care face legătura între Transilvania şi Muntenia, teritoriul judeţului este tranzitat zilnic de cisterne C.F. sau autospeciale auto care transportă substanţe toxice industriale de la producătorii din zonă către beneficiari. Şi în aceste situaţii producerea unor accidente de circulaţie pot avea drept urmare eliberarea în mediu, din cisternele de transport, a substanţelor periculoase.

În urma analizei factorilor de risc s-au elaborat următoarele ipoteze de producere a unor accidente de circulaţie ce pot avea drept urmare eliberarea în atmosferă a substanţelor periculoase:

Transportul rutier: - DN 1 – Predeal – Braşov – Sibiu; - DN 11 – Braşov – Bacău; - DN 13 – Braşov – Târgu Mureş; - DN 73 – Braşov – Piteşti; - DN 73A – Braşov – Zărneşti. Transportul feroviar: - magistrala 1: Bucureşti – Predeal – Braşov în partea de sud, linie dublă, electrificată; - magistrala 2 – Braşov – Sibiu în partea de vest, linie simplă; - magistrala 3 – Braşov – Sighişoara în partea de nord, linie dublă electrificată; - magistrala 4 – Braşov – Miercurea Ciuc în partea de nord-est, linie simplă electrificată. Transportul aerian:

Judeţul Braşov nu deţine nici un aeroport pentru efectuarea zborurilor comerciale şi turistice, pe teritoriul acestuia existând patru aerodromuri sportive, la Sânpetru, Ghimbav, Prejmer şi Zărneşti precum şi trei heliporturi – una aparţinând I.A.R. Ghimbav, celelalte două fiind MIR AERO Braşov şi Cobrex Braşov Înălţimea maximă la care evoluează aeronavele aerodromurilor este de 2000 m, zona cuprinzând un perimetru delimitat de localităţile Predeal, Bran, Codlea, Feldioara, Tărlungeni, Predeal, iar aeronavele de la I.A.R. Ghimbav zboară până la 4000 m, de regulă pe traiectul Braşov, Ciceu, Breţcu, Braşov, pentru zona de înălţime folosind perimetrul delimitat de Munţii Bucegi, Piatra Craiului şi Ciucaş. În spaţiul aerian al judeţului Braşov se intersectează trei culoare aeriene: ruta 43, ruta 433 şi ruta 435, înălţimea minimă de zbor pentru aceste culoare fiind de 3000 m. Lăţimea culoarului de zbor este de 5 km stânga / dreapta faţă de o axă imaginară trasată deasupra municipiului Braşov de la sud la nord şi de la est la vest. Intensitatea zborurilor pe culoarele din spaţiul aerian al Braşovului este variabilă de la zi la zi. Având în vedere mulţimea factorilor aleatorii care pot fi luaţi în calcul (intensitatea zborului, înălţime, vânt, lăţimea culoarului de zbor, mărimea zonelor de zbor şi traiectului aeronavelor de la aerocluburi .) apreciem că un eventual accident aerian poate avea impact la sol în orice punct din judeţ cu probabilitatea cea mai mare în împrejurimile imediate ale municipiului Braşov.

Transportul prin reţele magistrale Transportul prin reţele magistrale se realizează prin conducte de gaz metan şi linii de transport energie electrică aeriene.


38/52

Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale „Transgaz” S.A. administrează pe teritoriul judeţului următoarele magistrale:

Nr. crt. Denumire magistrala Diametrul

(mm)

Presiune regim (bar)

În exploatarea/operarea

1 Ernei – Corunca – Coroi – Şinca – Bucureşti 700 40 E.T. Braşov

E.T. Mediaş 2 Coroi – Paltin 600 40 E.T. Mediaş

3 Ţigmandru – Nadeş – Punct B – Şinca - Stâlp 89 500 40 E.T. Mediaş

4 Stâlp 89 – Posada - Câmpina – Nedelea 400 40 E.T. Braşov

5 Colibi – Punct B – Stâlp 89 – Bucureşti 500 40 E.T. Mediaş

E.T. Braşov

6 Colibi – Punct B – Ghimbav – Stâlp 89 350 40 E.T. Mediaş

E.T. Braşov 7 Stâlp 89 – Sinaia 300 40 E.T. Braşov 8 Punct B – Codlea (tronson casat) 250 25 E.T. Mediaş 8 Codlea – Ghimbav – Zărneşti 250 25 E.T. Braşov 9 Ghimbav – S.R.M. Braşov I 500 25 E.T. Braşov

10 Beia – Hoghiz 300 25 E.T. Mediaş 11 Buneşti – Paloş 150 25 E.T. Mediaş 12 Codlea – Sfântu Gheorghe 250 40 E.T. Braşov 13 Codlea – Bod 200 25 E.T. Braşov 14 Codlea – Uzina Feldioara 200 25 E.T. Braşov 15 Paltin – Schitu Goleşti 600 40 E.T. Braşov 16 Bratei – Marpod – Victoria II 400 25 E.T. Mediaş 17 Punct B – Victoria I 250 25 E.T. Mediaş 18 Bârghi – Făgăraş 500 40 E.T. Mediaş 19 Punct B – Făgăraş 400 40 E.T. Mediaş 20 Victoria – Făgăraş 400 25 E.T. Mediaş 21 Conducta racord injecţie Făgăraş 250 40 E.T. Mediaş

Magistrala Coroi - Bucureşti, cu diametrul de 700 mm, în lungime de 65 km, intră în judeţul Braşov în zona localităţii Bărcut, traversează aerian râul Olt în zona municipiului Făgăraş, zona critică în care există riscul unor alunecări de teren cu afectarea gravă a conductei fiind pe traseul Paltin - Râşnov - Pârâul Rece. În paralel cu aceasta se mai află o altă conductă de 500 mm care urmăreşte acelaşi traseu.

Harta cu reţelele magistrale din judeţul Braşov este prezentată în anexa 18. Transelectrica S.A. gestionează transportul energiei electrice pe teritoriul judeţului Braşov, unde există 3 staţii de transformare de 400/110 kVA, după cum urmează:

- 2 staţii în Braşov, în cartierul Triaj, care deservesc 4 linii de 400 kVA, ce transportă energie electrică în direcţiile: Sibiu, Bradu (jud. Argeş), Dârste şi Gutina (jud. Argeş)

- o staţie de 400 / 110 kVA în Braşov, care deserveşte 2 linii de 400 kVA cu destinaţia Brazi, jud. Prahova.

Aceste magistrale sunt protejate de-a lungul lor pe o distanţă de 30 m stânga – dreapta, fiind interzise orice construcţii sau activităţi. De asemenea, sunt dotate cu echipamente de protecţie care deconectează automat capetele la producerea unor scurtcircuite. Fiind linii aeriene, pe suport de stâlpi metalici, pot fi afectate de cutremure cu intensitatea de peste 7° pe scara Richter, inundaţii în zonele în care traversează cursuri de râu importante sau alunecări de teren. Terestre – manifestarea acestui tip de risc este crescut pe drumurile naţionale, unde traficul este intens în anumite intervale orare, în week-end-uri, în perioada vacanţelor de iarnă şi a vacanţelor de vară. În perioadele de vacanţă şcolară afluxul de turişti creşte în judeţul Braşov, implicit creşte şi riscul producerii unor accidente rutiere pe drumurile publice;


39/52

Aeriene – în judeţul Braşov neexistând aeroporturi, manifestarea acestui tip de risc este redus, însă datorită faptului că, judeţul Braşov este tranzitat de mai multe culoare aeriene, acest tip de risc se poate manifesta oriunde. Navale – nu este cazul în judeţul Braşov. Tuneluri feroviare

În perioada de referinţă (2007 - 2017), nu s-au produs accidente de accidente, avarii, explozii şi incendii în activităţi de transport în tuneluri feroviare; Tuneluri rutiere – nu este cazul în judeţul Braşov. La metrou – nu este cazul în judeţul Braşov. Pe cablu

În judeţul Braşov există 4 operatori de instalaţii de transport pe cablu, astfel: Nr. crt.

Operatorul de instalaţie de transport

Zona administrată Persoană de contact Nr. telefon

1 S.C. FUN BUNLOC S.R.L Telescaun Bunloc Constantinescu Virgil 0730 250359 2 S.C. ANA TELEFERIC S.A. Poiana Braşov Ioan Rufa 0744 528908

3 S.C. TELEFERIC PRAHOVA SA Predeal Victor Tamaş 0727 465256

4 Primăria oraşului Râşnov Valea Cărbunării Râşnov Liviu Cătălin Butnariu 0724032189

În perioada de referinţă (2007 - 2017), singurul incident produs la instalaţiile de transport cablu, a

fost în data de 31.12.2014 la Telescaun Bunloc. Evenimentul nu s-a soldat cu victime, cauza producerii acestuia fiind deraierea cablului purtător – tractor la pilonul 20 urcare.

3.2.2. Accidente, avarii, explozii, incendii sau alte evenimente în activităţile nucleare sau radiologice

Pe teritoriul judeţului Braşov pot apărea următoarele urgenţe radiologice sau nucleare: - prelucrarea radio-farmaceutică:

- pe amplasament – efecte deterministice asupra sănătăţii sunt foarte puţin probabile; - în exteriorul amplasamentului – o mică eliberare radioactivă.

- spitale: - în exteriorul amplasamentului – fără potenţial de depăşire ale dozelor legale; - pe amplasament - posibile efecte pentru personal.

- laboratoare de încercare: - în exteriorul amplasamentului - fără potenţial de depăşire ale dozelor legale; - pe amplasament - posibile efecte pentru personal.

- colete de transport: - în exteriorul amplasamentului - fără potenţial de depăşire ale dozelor legale, nu există risc

pentru consecinţe radiologice; - sursă pierdută, furată/necontrolată:

- în exteriorul amplasamentului - posibile doze letale pentru cei care utilizează o sursă neecranată. Poate fi contaminată o arie foarte importantă;

- pe amplasament - fără aplicabilitate. - accidente cu arma nucleară:

- în exteriorul amplasamentului - efecte deterministice prin inhalarea în nor sau depuneri radioactive;

- pe amplasament - fără aplicabilitate. - contaminare din cauza unei eliberări transfrontaliere:

- în exteriorul amplasamentului - efecte deterministice prin inhalarea în nor sau depuneri radioactive la distanţe mari;

- pe amplasament - fără aplicabilitate. - căderea unui satelit:

- în exteriorul amplasamentului - riscul este foarte scăzut; - pe amplasament - fără aplicabilitate.


40/52

În situaţia apariţiei unor urgenţe radiologice sau nucleare pe teritoriul judeţului se alertează instituţiile implicate în acţiunile de evaluare radiologică (Laboratorul de Igiena Radiaţiilor din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Braşov, Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov - reprezentantul CNCAN). În anexa 19 este prezentată situaţia cu unităţile nucleare din judeţul Braşov.

3.2.3. Poluare de ape Poluarea se defineşte ca orice alterare fizică, chimică, biologică sau bacteriologică a apei peste o limită admisibilă stabilită, inclusiv depăşirea nivelului natural de radioactivitate produsă direct sau indirect de activităţi umane, care o fac improprie pentru o folosire normală în scopurile în care această folosire era posibilă înainte de a interveni alterarea. Sursele de poluare se pot clasifica astfel:

a. Care pun în pericol viaţa oamenilor, mediul acvatic şi obiective majore de alimentare cu apă; b. Cu impact major transfrontalier; c. Poluări accidentale ale cursurilor de apă; d. Poluări marine în zona costieră – Nu este cazul. e. Poluări marine – Nu este cazul. În anexa 20 este prezentat istoricul evenimentelor legate de poluări accidentale înregistrate pe cursurile de apă din judeţul Braşov în perioada 2007 – 2017. În anexa 21 este prezentată lista principalilor utilizatori de apă care pot prezenta surse potenţiale semnificative de poluări accidentale.

3.2.4. Prăbuşiri de construcţii, instalaţii sau amenajări La nivelul judeţului Braşov, riscul prăbuşirilor de construcţii, instalaţii sau amenajări este strâns legat de riscul de cutremur şi alunecări de teren, ceea ce poate duce la afectarea fundaţiilor construcţiilor şi prăbuşirea acestora. Evaluarea nivelului de protecţie a construcţiilor existente în vederea reducerii riscului seismic (cuprinzând inclusiv determinarea valorii gradului de asigurare la acţiuni seismice – clasa de risc) se face de către un expert tehnic atestat MLPAT (MTCT) şi trebuie să constituie o preocupare sistematică şi permanentă a tuturor deţinătorilor de clădiri. Pentru construcţiile cu destinaţia de locuinţă, Consiliile judeţene şi consiliile municipale, orăşeneşti şi comunale trebuie să acţioneze, în aria de autoritate, pentru identificarea şi inventarierea acestora şi să monitorizeze acţiunile de intervenţie privind reducerea riscului seismic al clădirilor, cuprinzând expertizarea tehnică, proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţie.

3.2.5. Eşecul utilităţilor publice Probabilitatea manifestării acestui risc precum şi amploarea lui este mai mare pentru zonele urbane

din judeţ. La rândul lui, acest risc poate antrena după sine şi riscuri biologice. Eşecul utilităţilor publice la nivelul localităţilor din judeţ este un risc de care trebuie să se ţină seama,

datorită extinderii reţelelor de apă, gaze, canalizare şi electrice. Acesta poate fi generat de calamităţi naturale sau accidente tehnologice.

Pot fi afectate reţelele de distribuţie a apei, energiei electrice, gazelor, energiei termice (în anotimpul rece). Aceste dereglări pot apărea inopinat, ca urmare a unei defecţiuni sau programat, ca urmare a unor revizii executate de furnizor/utilizator.

Un alt risc mai poate fi întreruperea comunicaţiilor speciale, a comunicaţiilor populaţiei – operatori telefonie mobilă şi fixă, internet, mass-media audiovizuală . În principiu, pot fi afectate zone delimitate a cartierelor din mediul urban şi anumite sate ale localităţilor rurale.

Defecţiunile pot apărea la reţelele de distribuţie şi ca urmare a unei situaţii de urgenţă (inundaţii, cutremure, alunecări şi prăbuşiri de teren, fenomene meteo periculoase .). În această situaţie, intervenţia se realizează de echipele specializate ale operatorului economic ce deserveşte aceste reţele de distribuţie. Conform informaţiilor primite de la Distrigaz Sud Reţele SRL, Punct de lucru Braşov, în perioada 2007 – 2017 au fost 6 cazuri de căderi accidentale privind alimentarea cu gaze naturale în judeţul Braşov, astfel:

Localitatea Anul Nr. clienţi afectaţi Râuşor 2011 150 Şona 2011 180 Mândra 2012 500 Şercaia 2012 150


41/52

Localitatea Anul Nr. clienţi afectaţi Cartier Avantgarden, Braşov 2014 1350 Cartier Bunloc, Săcele 2015 124

3.2.6. Căderi de obiecte din atmosferă şi din cosmos Sursele de energie nucleară utilizate în spaţiu pot suferi diferite tipuri de accidente. Căderea

accidentală a uneia dintre ele poate apărea ca rezultat al pierderii controlului navei spaţiale, conducând la intersecţia traiectoriei ei cu atmosfera terestră, astfel încât satelitul suferă o revenire neplanificată şi prematură şi impactul cu suprafaţa pământului. Accidentul unui satelit cu propulsare nucleară poate fi prevăzut cu câteva săptămâni sau luni înainte, dar se poate întâmpla ca anumite astfel de accidente să poată fi prevăzute doar cu câteva ore înainte. Deşi nu se poate determina exact locul impactului, se poate face o determinare a zonei unde se aşteaptă să aibă loc impactul. Zona tipică de impact este de 100000 km2. Un satelit poate conţine materiale radioactive sub formă de reactor nuclear sau de generator termic. Riscul iradierii dat de aceste materiale poate varia de la foarte mic la foarte mare. Din resturile de sateliţi au fost înregistrate nivele ale radiaţiilor de până la 5000 mSv/h.

Pe teritoriul judeţului nu au avut loc astfel de fenomene, probabilitatea căderii de obiecte din atmosferă fiind relativ mare având în vedere rutele aeriene şi densitatea zborurilor efectuate de aviaţia civilă, militară şi utilitară.

În cazul producerii unei situaţii de urgenţă de această natură, un rol important revine unităţilor şi subunităţilor de la nivelul judeţului ale Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării şi Serviciului Român de Informaţii .

Atribuţiile de intervenţie ale structurilor care participă la astfel de evenimente sunt prevăzute în Planul Operaţional de intervenţie în caz de accident de aviaţie civilă.

3.2.7. Muniţie neexplodată sau neactivată rămasă din timpul conflictelor militare Sub denumirea generală de muniţii sunt incluse următoarele: cartuşe de toate tipurile, proiectilele,

bombele, torpilele, minele, petardele, grenadele şi orice elemente încărcate cu substanţe explozive. În timp de pace sau de război un mare rol îl prezintă acţiunea de identificare a muniţiei şi apoi neutralizarea acestora în poligoane speciale de către un personal calificat în acest domeniu. Detectarea propriu-zisă a muniţiei rămasă neexplodată se face de către formaţiunile de specialitate (echipe pirotehnice), folosind dispozitive speciale, cu mari performanţe, care pot detecta muniţia la mari adâncimi.

Misiunile pirotehnice au o pondere importantă în activitatea Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă “Ţara Bârsei” al judeţului Braşov.

Având în vedere aşezarea judeţului Braşov la confluenţa unor importante căi de comunicaţii, a Pasului Predeal şi a Pasului Bran, teatrele de operaţiuni din primul şi cel de-al doilea război mondial au inclus zona în planurile strategice, pe teritoriu existând şi numeroase obiective industriale cu profil militar. Astfel, misiunile pirotehnice au o pondere importantă în activitatea Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Ţara Bârsei” al judeţului Braşov.

Se observă o mai mare frecvenţă a descoperirilor de muniţie rămasă neexplodată în zonele urbane şi UAT apropiate de acestea, în special de municipiul Braşov.

Trebuie însă menţionat faptul că astfel de muniţie poate fi găsită în orice zonă a judeţului, existând oricând posibilitatea ca anumite persoane să transporte în mod conştient sau nu elemente periculoase (ex: transport de deşeuri, transport de mobilier, transport elemente de construcţii).

În anexa 22 este prezentată situaţia misiunilor pirotehnice din perioada 2006 – 2018. 3.3. Analiza riscurilor biologice 3.3.1. Epidemii În cazul unor dezastre de mari proporţii există pericolul apariţiei următoarelor boli: holera, hepatita

acută de tip B, febra tifoidă, leptospiroza, trichineloza, care dacă nu sunt oprite în faza incipientă pot deveni epidemii.

3.3.2. Epizootii/Zoonoze Epizotiile sunt boli contagioase care se extind într-un timp foarte scurt, prin contaminare, la un

număr mare de animale dintr-o localitate, regiune . Situaţia cu numărul cazurilor de epizootii în perioada 2007 – 2017

Anul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Boala Rabie 5 19 20 2 5 8 10 1 1 - -


42/52

Anul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Anemie

infecţioasă 48 27 - - - 31 2 - 15 10 7

Tuberculoză bovină - - - - - 1 - - - 1 -

Leucoză enzootică

bovină 35 15 14 3 - 2 - - - - -

Bluetongue - - - - - - - 13 - - - Bolile la animale care s-au manifestat într-un număr mai mare în ultimii 10 ani pe teritoriul judeţului

sunt: - rabia; - anemia infecţioasă; - leucoza enzootică bovină. De asemenea, evoluţia bolilor a fost stopată la timp fapt pentru care nu s-au transformat în epizootii,

numărul de apariţie a acestora a scăzut semnficativ. În cazul unor dezastre de mari proporţii şi lungă durată pot apărea şi evolua următoarele boli (la

animale) care se pot transforma în epizootii: - febra aftoasă; - blue tongue; - antraxul. În zona antiepizootică fenomenele pot fi amplificate şi de efectele transfrontaliere în mod special

pentru virusul H5N1 care a evoluat pe teritoriul judeţului începând cu luna aprilie a anului 2006 a bolii bluetongue, şi a pestei porcine africane, care a cauzat probleme semnificative în anul 2018.

Gestionarea şi managementul acţiunilor sunt asigurate de Ministerul Sănătăţii prin Autoritatea de Sănătate Publică Braşov şi de către Agenţia Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor prin Direcţia Sanitară Veterinară şi Siguranţa Alimentelor.

Sursele potenţiale de izbucnire a unor epidemii/epizootii sunt, în principal, exploataţiile de animale, care sunt prezentate în anexa 6.

În anexa 23 este prezentată harta cu obiectivele cu risc la epizootii din judeţ. 3.4. Analiza riscurilor de incendiu

În cursul anului 2018, din totalul de 389 incendii (fără să considerăm incendiile de vegetaţie uscată şi deşeuri), un procent de 61,4% (239) au izbucnit în mediul urban şi 38,6% (150) în mediul rural. Durata medie a intervenţiilor la incendii în anul 2018 a fost de 94 minute. Timpul mediu de răspuns la intervenţiile pentru stingerea incendiilor în anul 2018 a fost de 12 minute.

Principalele cauze de incendiu din anul 2018 sunt: - folosirea instalaţiilor electrice cu defecţiuni – 27,8 %; - coşuri, burlane de fum defecte sau necurăţate – 18 %; - folosirea focului deschis – 16,7 %; - fumatul – 8,7 %; - acţiuni intenţionate – 8,7 %; - mijloace de încălzire nesupravegheate – 4,1 %; - alte cauze – 16 % (echipamente electrice improvizate, cenuşă, jar, scântei de la sistemele de

încălzit, sisteme de încălzire defecte .).


43/52

Situaţii determinate de atacul organismelor dăunătoare plantelor – Nu a fost cazul în judeţul Braşov.

3.5. Clasificarea localităţilor, instituţiilor publice, operatorilor economici şi obiectivelor din

punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de riscurile specifice Este redată în Catalogul local (anexa 24). 3.6. Obiective sursă de risc Pe teritoriul judeţului Braşov se află un număr semnificativ de operatori economici care desfăşoară

activităţi care prezintă sursă de risc la adresa populaţiei. Operatorii economici din judeţul Braşov, cu risc chimic, care nu se supun prevederilor Legii 59/2016,

cei cu risc de explozie (depozitează substanţe combustibile în rezervoare), de incendiu, biologici (amplasamente zootehnice, pe lângă cele prezentate în anexa 6 – Lista cu exploataţiile zootehnice din judeţul Braşov ) sunt prezentaţi în anexa 16.

Operatorii economici din judeţul Braşov, care se supun prevederilor Legii 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase, sunt prezentaţi în anexa 17.

Totodată în anexa 19, sunt prezentate obiectivele sursă de risc radiologic şi nuclear din judeţul Braşov.

CAPITOLUL IV Acoperirea riscurilor

4.1. Concepţia desfăşurării acţiunilor de protecţie-intervenţie În urma manifestării unor situaţii de urgenţă, după caz, se creează: raionul (zona) de distrugere; raionul (zona) incendiat (incendiată); raionul (zona) contaminat (contaminată) chimic; raionul exploziei nucleare şi/sau zona contaminat/contaminată radioactiv; raionul (focarul) contaminat biologic; zona de inundaţii; zona de înzăpeziri. Situaţiile de urgenţă pot fi produse de riscuri naturale, riscuri tehnologice şi riscuri biologice, care prin amploare şi intensitate ameninţă viaţa şi sănătatea populaţiei, mediul înconjurător, valorile materiale şi culturale importante, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri şi acţiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare şi managementul unitar al forţelor şi mijloacelor implicate. Stabilirea etapelor şi fazelor de intervenţie, selectarea cursului optim de acţiune, luarea deciziei şi transmiterea acesteia la structurile proprii şi celor de cooperare:

1. primirea anunţului de intervenţie prin:


44/52

• Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă – 112; • avertizări meteo sau hidrologice; • anunţuri directe ale cetăţenilor, organelor de poliţie. 2. intervenţia forţelor specializate ale Serviciilor Voluntare / Private pentru Situaţii de Urgenţă; 3. constituirea Centrelor Operative cu Activitate Temporară la nivelul Comitetelor Locale pentru

Situaţii de Urgenţă afectate de situaţii de urgenţă; 4. convocarea Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă de către Prefectul judeţului Braşov; 5. centralizarea datelor privind evoluţia, urmările şi măsurile luate pentru limitarea/înlăturarea

urmărilor situaţiei de urgenţă; 6. prezentarea datelor în şedinţa CJSU, adoptarea hotărârii; 7. elaborarea hotărârii privind cursul optim de acţiune şi transmiterea acesteia la instituţiile, agenţii

economici şi altor forţe abilitate să intervină pentru limitarea/înlăturarea urmărilor situaţiei de urgenţă prin Secretariatul Tehnic Permanent din Centrul Operaţional al ISU Braşov;

8. informarea IGSU şi MAI despre situaţia operativă prin Centrul Operaţional al ISU Braşov; 9. evaluarea pagubelor produse în urma situaţiei de urgenţă prin comisii stabilite la nivelul Instituţiei

Prefectului; 10. analiza rapoartelor comisiilor de evaluare în şedinţa CJSU şi acordarea despăgubirilor.

Evitarea manifestării riscurilor, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor acestora se realizează prin următoarele acţiuni:

a) monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici . şi transmiterea datelor la autorităţile competente;

b) activităţi preventive ale autorităţilor, pe domenii de competenta; c) informarea populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale şi asupra

comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol; d) exerciţii şi aplicaţii. Activităţile preventive planificate, organizate şi desfăşurate în scopul acoperirii riscurilor sunt: a) controale şi inspecţii de prevenire; b) avizare/autorizare de securitate la incendiu şi protecţie civilă; c) acordul; d) asistenta tehnica de specialitate; e) informarea preventivă; f) pregătirea populaţiei; g) constatarea şi sancţionarea încălcărilor prevederilor legale; h) alte forme. Desfăşurarea intervenţiei cuprinde următoarele operaţiuni principale: a) alertarea şi/sau alarmarea unităţilor şi a subunităţilor pentru intervenţie; b) informarea personalului de conducere asupra situaţiei create; c) deplasarea la locul intervenţiei; d) intrarea în acţiune a forţelor, amplasarea mijloacelor şi realizarea dispozitivului preliminar de

intervenţie; e) transmiterea dispoziţiilor preliminare; f) recunoaşterea, analiza situaţiei, luarea deciziei şi darea ordinului de intervenţie; g) evacuarea, salvarea şi/sau protejarea persoanelor, animalelor şi bunurilor; h) realizarea, adaptarea şi finalizarea dispozitivului de intervenţie la situaţia concretă; i) manevra de forte; j) localizarea şi limitarea efectelor evenimentului/ dezastrului; k) înlăturarea unor efecte negative ale evenimentului/ dezastrului; l) regruparea forţelor şi a mijloacelor după îndeplinirea misiunii; m) stabilirea cauzei producerii evenimentului şi a condiţiilor care au favorizat evoluţia acestuia n) întocmirea procesului-verbal de intervenţie şi a raportului de intervenţie; o) retragerea forţelor şi a mijloacelor de la locul acţiunii în locul de dislocare permanenta; p) restabilirea capacităţii de intervenţie; q) informarea inspectorului general/inspectorului-şef/ comandantului şi a eşalonului superior; r) analiza intervenţiilor şi evidenţierea măsurilor de prevenire/optimizare necesare.


45/52

În funcţie de locul, natura, amploarea şi de evoluţia evenimentului, intervenţiile serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă sunt organizate astfel:

a) urgenţa I – asigurată de garda/gărzile de intervenţie a/ale subunităţii în raionul/obiectivul afectat; b) urgenţa a II-a – asigurată de subunităţile inspectoratului judeţean/al municipiului Bucureşti pentru

situaţii de urgenţă; c) urgenţa a III-a – asigurată de două sau mai multe unităţi limitrofe; d) urgenţa a IV-a – asigurata prin grupări operative, dislocate la ordinul inspectorului general al

Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, în cazul unor intervenţii de amploare şi de lungă durata. Forţele de intervenţie specializate acţionează conform domeniului lor de competenta, pentru: a) salvarea şi/sau protejarea oamenilor, animalelor şi bunurilor materiale, evacuarea şi transportul

victimelor, cazarea sinistraţilor, aprovizionarea cu alimente, medicamente şi materiale de prima necesitate; b) acordarea primului ajutor medical şi psihologic, precum şi participarea la evacuarea populaţiei,

instituţiilor publice şi a operatorilor economici afectaţi; c) aplicarea măsurilor privind ordinea şi siguranţa publica pe timpul producerii situaţiei de urgenţă

specifice; d) dirijarea şi îndrumarea circulaţiei pe direcţiile şi în zonele stabilite ca accesibile; e) diminuarea şi/sau eliminarea avariilor la reţele şi clădiri cu funcţiuni esenţiale, a căror integritate

pe durata cutremurelor este vitala pentru protecţia populaţiei: staţiile de pompieri şi sediile poliţiei, spitale şi alte construcţii aferente serviciilor sanitare care sunt dotate cu secţii de chirurgie şi de urgenţă, clădirile instituţiilor cu responsabilitate în gestionarea situaţiilor de urgenţă, în apărarea şi securitatea naţională, staţiile de producere şi distribuţie a energiei şi/sau care asigura servicii esenţiale pentru celelalte categorii de clădiri menţionate, garajele de vehicule ale serviciilor de urgenţă de diferite categorii, rezervoare de apa şi staţii de pompare esenţiale pentru situaţii de urgenţă, clădiri care conţin gaze toxice, explozivi şi alte substanţe periculoase, precum şi pentru cai de transport, clădiri pentru învăţământ;

f) limitarea proporţiilor situaţiei de urgenţă specifice şi înlăturarea efectelor acesteia cu mijloacele din dotare.

4.2. Etapele de realizare a acţiunilor Desfăşurarea intervenţiei cuprinde următoarele operaţiuni principale:

a) alertarea şi/sau alarmarea unităţilor şi a subunităţilor pentru intervenţie; b) informarea personalului de conducere asupra situaţiei create; c) deplasarea la locul intervenţiei; d) intrarea în acţiune a forţelor, amplasarea mijloacelor şi realizarea dispozitivului preliminar de

intervenţie; e) transmiterea dispoziţiilor preliminare; f) recunoaşterea, analiza situaţiei, luarea deciziei şi darea ordinului de intervenţie; g) evacuarea, salvarea şi/sau protejarea persoanelor, animalelor şi bunurilor; h) realizarea, adaptarea şi finalizarea dispozitivului de intervenţie la situaţia concretă; i) manevra de forţe; j) localizarea şi limitarea efectelor evenimentului/dezastrului; k) înlăturarea unor efecte negative ale evenimentului/dezastrului; l) regruparea forţelor şi a mijloacelor după îndeplinirea misiunii; m) stabilirea cauzei producerii evenimentului şi a condiţiilor care au favorizat evoluţia acestuia; n) întocmirea procesului-verbal de intervenţie şi a raportului de intervenţie; o) retragerea forţelor şi a mijloacelor de la locul acţiunii în locul de dislocare permanentă; p) restabilirea capacităţii de intervenţie; q) informarea inspectorului general/inspectorului-şef/comandantului şi a eşalonului superior; r) analiza intervenţiilor şi evidenţierea măsurilor de prevenire/optimizare necesare. 4.3. Faze de urgenţă ale acţiunilor

În funcţie de locul, natura, amploarea şi de evoluţia evenimentului, intervenţiile serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă sunt organizate astfel:

a) urgenţa I - asigurată de garda/gărzile de intervenţie a/ale subunităţii în raionul/obiectivul afectat; b) urgenţa a II-a - asigurată de subunităţile inspectoratului judeţean/al municipiului Bucureşti pentru

situaţii de urgenţă; c) urgenţa a III-a - asigurată de două sau mai multe unităţi limitrofe;


46/52

d) urgenţa a IV-a - asigurată prin grupări operative, dislocate la ordinul inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, în cazul unor intervenţii de amploare şi de lungă durată.

4.4. Acţiunile de protecţie – intervenţie Forţele de intervenţie specializate acţionează conform domeniului lor de competenţă, pentru: a) salvarea şi/sau protejarea oamenilor, animalelor şi bunurilor materiale, evacuarea şi transportul

victimelor, cazarea sinistraţilor, aprovizionarea cu alimente, medicamente şi materiale de primă necesitate; b) acordarea primului ajutor medical şi psihologic, precum şi participarea la evacuarea populaţiei,

instituţiilor publice şi a operatorilor economici afectaţi; c) aplicarea măsurilor privind ordinea şi siguranţa publică pe timpul producerii situaţiei de urgenţă

specifice; d) dirijarea şi îndrumarea circulaţiei pe direcţiile şi în zonele stabilite ca accesibile; e) diminuarea şi/sau eliminarea avariilor la reţele şi clădiri cu funcţiuni esenţiale, a căror integritate

pe durata cutremurelor este vitală pentru protecţia populaţiei: staţiile de pompieri şi sediile poliţiei, spitale şi alte construcţii aferente serviciilor sanitare care sunt dotate cu secţii de chirurgie şi de urgenţă, clădirile instituţiilor cu responsabilitate în gestionarea situaţiilor de urgenţă, în apărarea şi securitatea naţională, staţiile de producere şi distribuţie a energiei şi/sau care asigură servicii esenţiale pentru celelalte categorii de clădiri menţionate, garajele de vehicule ale serviciilor de urgenţă de diferite categorii, rezervoare de apă şi staţii de pompare esenţiale pentru situaţii de urgenţă, clădiri care conţin gaze toxice, explozivi şi alte substanţe periculoase, precum şi pentru căi de transport, clădiri pentru învăţământ;

f) limitarea proporţiilor situaţiei de urgenţă specifice şi înlăturarea efectelor acesteia cu mijloacele din dotare.

4.5. Instruirea Pregătirea în domeniul situaţiilor de urgenţă se realizează pe niveluri de competenţă, structuri

funcţionale şi pe categorii de personal, fiind organizată astfel: 1. Pregătirea personalului de conducere din cadrul administraţiei publice judeţene şi locale cu

atribuţii în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă; 2. Pregătirea membrilor comitetului judeţean şi comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă,

personalului centrelor operative şi celulelor de urgenţă, a inspectorilor de protecţie civilă, a cadrelor tehnice cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor, precum şi a personalului serviciilor publice voluntare şi serviciilor private pentru situaţii de urgenţă;

3. Pregătirea salariaţilor; 4. Pregătirea în unităţi şi instituţii de învăţământ; 5. Pregătirea categoriilor de populaţie neîncadrată în muncă. 4.6. Realizarea circuitului informaţional-decizional şi de cooperare

Sistemul informaţional-decizional cuprinde ansamblul subsistemelor destinate observării, detectării, măsurării, înregistrării, stocării şi prelucrării datelor specifice, alarmării, notificării, culegerii şi transmiterii informaţiilor şi a deciziilor de către factorii implicaţi în acţiunile de prevenire şi gestionare a unei situaţii de urgenţă. Informarea secretariatelor tehnice permanente ale comitetelor pentru situaţii de urgenţă ierarhic superioare asupra locului producerii unei situaţii de urgenţă specifica, evoluţiei acesteia, efectelor negative produse, precum şi asupra măsurilor luate se realizează prin rapoarte operative. Primăriile, comitetele judeţene şi comitetele locale pentru situaţii de urgenţă, precum şi conducerile operatorilor economici şi instituţiilor amplasate în zone de risc au obligaţia sa asigure preluarea de la staţiile centrale şi locale a datelor şi avertizărilor meteorologice şi hidrologice, în vederea declanşării acţiunilor preventive şi de intervenţie.

CAPITOLUL V Estimarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare pentru prevenirea şi gestionarea

tipurilor de risc existente in zona de competenţă Alocarea resurselor materiale şi financiare necesare desfăşurării activităţii de analiza şi acoperire a

riscurilor se realizează, potrivit reglementărilor în vigoare, prin planurile de asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă, elaborate de comitetele judeţene şi comitetele locale pentru situaţii de urgenţă.


47/52

Consiliile judeţene şi consiliile locale prevăd anual, în bugetele proprii, fondurile necesare pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare analizei şi acoperirii riscurilor din unităţile administrativ-teritoriale pe care le reprezintă.

Resursele necesare activităţii de protecţie-intervenţie în cazul situaţiilor de urgenţă şi a efectelor complementare sunt asigurate astfel:

- resursele financiare se asigură potrivit legii din bugetul de stat, din bugetele locale, din bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii si din bugetele proprii ale operatorilor economici din judeţul Braşov;

- operatorii economici care pot produce efecte complementare în urma producerii situaţiilor de urgenţă îşi realizează masurile de dotare, înzestrare, protecţie şi intervenţie din fondurile proprii;

- tehnica de intervenţie, mijloacele de transport, autospecialele si mijloacele tehnice speciale sunt asigurate prin redistribuire pe timpul situaţiilor speciale de către Oficiul Judeţean de Mobilizare Economici si Pregătirea Teritoriului pentru Apărare.

Forţe şi mijloace necesare de prevenire şi combatere a riscurilor de la nivelul judeţului: a) Inspecţia de Prevenire - din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă. b) Servicii pentru Situaţii de Urgenţă - profesioniste – Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Ţara Bârsei” al judeţului Braşov; - voluntare – constituite la localităţile judeţului Braşov – municipii, oraşe, comune; - private – constituite la operatori economici şi instituţii publice. c) Formaţiuni - de asistenţă medicală de urgenţă – Spitalul Clinic de Urgenţă Judeţean Braşov, Substaţiile de

ambulanţă ale SAJ, unităţile sanitare orăşeneşti, comunale, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă – SMURD;

- descarcerare – Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Ţara Bârsei” al judeţului Braşov. d) Formaţiuni de protecţie civilă - echipe de cercetare NBC - constituite la nivelul ISU Braşov; - echipe pirotehnice - constituite la nivelul ISU Braşov. e) Alte formaţiuni de salvare - Filiala de Cruce Roşie Braşov. f) Grupe de sprijin - I.P.J. Braşov; - I.J.J. Braşov; - Unităţi militare din cadrul M.Ap.N.; - Poliţia comunitară - la localităţile unde este constituită; - Spitalul Clinic de Urgenţă Judeţean Braşov; - Unităţi şi formaţiuni sanitare şi de inspecţie sanitară veterinară – Direcţia Sanitar-Veterinară şi

pentru Siguranţă Alimentelor Braşov; În activităţile de intervenţie mai pot fi implicate şi formaţiuni de pază a persoanelor şi a bunurilor,

precum şi detaşamente şi echipe din cadrul serviciilor publice descentralizate şi al societăţilor comerciale specializate, dotate cu mijloace de intervenţie, formaţiunile de voluntari ai societăţii civile specializaţi în intervenţia în situaţii de urgenţă şi în organizaţii non-guvernamentale cu activităţi specifice.

La locul intervenţiei se mai pot constitui forţele auxiliare, care se stabilesc din rândul populaţiei şi salariaţilor, al formaţiunilor de voluntari, altele decât cele instruite special pentru situaţii de urgenţă. Acestea vor acţiona conform sarcinilor stabilite pentru formaţiunile de protecţie civilă.

Resursele umane, materiale şi financiare necesare desfăşurării activităţii de intervenţie în situaţii de urgenţă sunt asigurate conform Planurilor de Asigurare cu Resurse Umane, Materiale şi Financiare elaborate de către Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Braşov şi comitetele locale pentru situaţii de urgenţă.


48/52

CAPITOLUL VI Analiza situaţiilor de urgenţă produse în zona de competenţă a Inspectoratului pentru Situaţii de

Urgenţă „Ţara Bârsei” al judeţului Braşov în anul 2018 În anul 2018 dispeceratul inspectoratului a gestionat un număr de 60.293 de apeluri de urgenţă, iar

serviciile profesioniste, voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă au totalizat un număr de 11.328 evenimente (în medie 31 pe zi), după cum urmează:

- 8269 cazuri de urgenţă asistate de SMURD: • 7531 cazuri de asistenţă medicală de urgenţă şi prim ajutor; • 735 intervenţii la accidente pe căile de transport:

o 727 accidente rutiere (39 cu descarcerare); o 8 accidente feroviare (fără descarcerare);

• 2 intervenţii de asistenţă a persoanelor, fără asistenţă medicală; • 1 misiune de asigurare a măsurilor de prim-ajutor, la o competiţie sportivă.

- 1582 intervenţii ale gărzilor de intervenţie şi ale pompierilor civili: • 389 pentru stingerea incendiilor; • 147 pentru stingerea incendiilor de vegetaţie şi deşeuri; • 382 pentru asistenţa persoanelor; • 236 pentru alte situaţii de urgenţă:

o 188 misiuni pentru limitarea şi înlăturarea efectelor inundaţiilor; o 36 misiuni pentru asanarea teritoriului de muniţie neexplodată; o 1 misiune pentru distrugerea de muniţie neexplodată; o 4 misiuni în urma unor fenomene meteo periculoase; o 3 avarii la magistrale de transport gaze şi energie electrică; o 2 explozii; o 1 misiune la alunecări de teren; o 1 altă situaţie;

- 428 pentru protecţia comunităţilor: • 134 intervenţii pentru asigurarea măsurilor de P.S.I.; • 87 misiuni de asigurare a măsurilor specifice de P.S.I. pe timpul • evenimentelor publice de amploare; • 40 acţiuni pentru salvarea de animale; • 3 acţiuni pentru protecţia mediului; • 164 alte acţiuni de intervenţie.

- 1032 acţiuni preventive la instituţii şi operatori economici: • 893 recunoaşteri în teren; • 139 exerciţii cu forţe în teren;

- 445 alertări în urma cărora nu a mai fost necesară intervenţia: • 220 alarme false (96 - SMURD, 124 - gărzi de intervenţie); • 140 cazuri de deplasări fără să mai fie nevoie de intervenţie (53–SMURD, 87 –

gărzi de intervenţie); • 85 cazuri când echipajele au fost întoarse din drum (47– SMURD, 38 – gărzi de

intervenţie).


49/52

Pe timpul intervenţiilor au fost salvate 184 persoane (167 adulţi şi 17 copii), precum şi 88 animale mari, 1054 animale mici şi 49 păsări. În urma producerii situaţiilor de urgenţă am înregistrat 101 persoane rănite şi 76 persoane decedate, 60 dintre acestea fiind găsite decedate la intervenţii pentru asistenţa persoanelor. Au fost protejate bunuri şi instalaţii în valoare de aproximativ 597 milioane lei, înregistrându-se pagube de aproximativ 8,9 milioane lei.

În această perioadă SMURD Braşov a asistat un număr de 8.601 persoane (7.639 adulţi şi 962 copii). De asemenea, pe timpul intervenţiilor SMURD s-au înregistrat şi 311 persoane decedate, din care 17 la accidente rutiere, 3 la accidente feroviare, 188 găsite în SCR, fără răspuns la manevrele de resuscitare, 101 persoane găsite decedate, fără încercare de resuscitare, şi 2 persoane decedată pe timpul unor transporturi inter clinice.

Comparativ cu acţiunile din anul trecut, se poate remarca o creştere cu 12,4 % a numărului total al intervenţiilor, creşterea fiind de 9,8 % la acţiunile SMURD şi de 28,8 % la acţiunile gărzilor de intervenţie ale subunităţilor inspectoratului.

INTERVENŢIILE SUBUNITĂŢILOR INSPECTORATULUI

SUBUNITATEA

TOTA

L IN

TER

VEN

ŢII

INC

END

II

INC

END

II D

E V

EGET

AŢ

IE

ASI

STEN

ŢA

PER

SOA

NEL

OR

ALT

E

SIT.

DE

UR

GEN

ŢĂ

PRO

TEC

ŢIA

C

OM

UN

ITĂŢI

LOR

REC

. ÎN

TER

EN

EXFT

TOTA

L A

CŢ

IUN

I PR

EVEN

TIV

E

DETAŞAMENTUL 1 BRAŞOV 587 130 38 113 99 207 267 38 305 DETAŞAMENTUL 2 BRAŞOV 451 100 46 182 44 79 246 17 263 DETAŞAMENTUL FĂGĂRAŞ 197 53 23 54 24 43 56 12 68 SECŢIA PREDEAL 75 10 0 10 19 36 66 21 87 SECŢIA VICTORIA 41 10 6 10 8 7 110 17 127 SECŢIA ZĂRNEŞTI 185 70 23 13 36 43 101 13 114 PICHETUL BOD* 7 1 3 0 0 3 16 5 21 PICHETUL POIANA BV 9 1 0 0 1 7 31 16 47 TOTAL INTERVENŢII 1.552 375 139 382 231 425 893 139 1032 * - Pichetul de Pompieri Bod nu a funcţionat până în luna septembrie, cadrele fiind detaşate până atunci la subunităţile din Braşov


50/52

Echipajele SMURD de la subunităţile inspectoratului au intervenit după cum urmează: - Detaşamentul 1 de Pompieri Braşov (1 TIM şi 1 EPA): 3.441 acţiuni – 41,6%;

• Punctul de lucru Feldioara (1 EPA): 220 acţiuni – 2,7%; - Detaşamentul 2 de Pompieri Braşov (2 EPA): 2.011 acţiuni – 24,3%; - Detaşamentul de Pompieri Făgăraş (1 EPA): 711 acţiuni – 8,6%; - Secţia de Pompieri Predeal (1 EPA): 480 acţiuni – 5,8%; - Secţia de Pompieri Victoria (1 EPA): 252 acţiuni – 3%; - Secţia de Pompieri Zărneşti (1 EPA): 678 acţiuni – 8,2%;

• Punctul de lucru Moieciu (1 EPA): 23 acţiuni – 0,3%; - Pichetul de Pompieri Poiana Braşov (1 EPA): 453 acţiuni – 5,5%. În luna decembrie 2018 au fost operaţionalizate temporar încă două ambulanţe tip B, una în

municipiul Braşov, la Detaşamentul 2 de Pompieri Braşov, şi una în comuna Moieciu, la Punctul de lucru Moieciu al Secţiei de Pompieri Zărneşti.

Serviciile voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă au participat în acest an la 186 intervenţii, din

care 157 în cooperare cu subunităţile inspectoratului, după cum urmează: - 121 incendii (108 în cooperare cu ISU); - 23 incendii de vegetaţie uscată şi deşeuri (15 în cooperare cu ISU); - 5 acţiuni pentru asistenţa persoanelor (toate în cooperare cu ISU); - 26 alte situaţii de urgenţă:

• 1 intervenţie în urma unei alunecărilor de teren (doar pompierii civili); • 23 intervenţii pentru limitarea şi înlăturarea efectelor inundaţiilor (20 în cooperare

cu ISU); • 1 intervenţie pentru limitarea şi înlăturarea efectelor fenomenelor meteo

periculoase (doar pompierii civili); • 1 explozie (în cooperare cu ISU);

- 11 acţiuni pentru protecţia comunităţilor: • 3 intervenţii pentru salvarea de animale (2 în cooperare cu ISU); • 1 intervenţie pentru asigurarea măsurilor de P.S.I. (în cooperare cu ISU); • 7 alte tipuri de intervenţii (5 în cooperare cu ISU).

În anul 2018 am înregistrat şi un incendiu stins de personalul de la locul de muncă, înaintea sosirii pompierilor.

Pe timpul acţiunilor pentru asistenţa persoanelor au fost asistate un număr de 117 de persoane, din care 110 de adulţi şi 7 copii. De asemenea, au fost găsite 60 de persoane decedate şi 42 de persoane rănite.

Intervenţiile pentru asistenţa persoanelor din anul 2018 au avut următoarele cauze: - 197 cazuri pentru deblocarea persoanelor din locuinţe; - 4 cazuri de persoane cu intenţia de a se arunca în gol; - 2 cazuri de degajare de persoane în urma prăbuşirii; - 1 caz de persoană căzută în locuri publice;


51/52

- 178 degajări de persoane din alte cauze. Acţiunile la alte situaţii de urgenţă (specific de protecţie civilă) din anul 2018 se împart astfel: - 188 misiuni pentru limitarea şi înlăturarea efectelor inundaţiilor; - 36 misiuni pentru asanarea teritoriului de muniţie neexplodată; - 1 misiune pentru distrugerea de muniţie neexplodată; - 4 misiuni în urma unor fenomene meteo periculoase; - 3 avarii la magistrale de transport gaze şi energie electrică; - 2 explozii; - 1 misiune la alunecări de teren; - 1 altă situaţie;

SITUAŢIA MUNIŢIEI ASANATE ÎN ANUL 2018

Nr. crt. Tipul muniţiei Cantitatea

asanată 1. Proiectile 7 2. Grenade ofensive 1 3. Grenade defensive 3 4. Bombe de artilerie 2 5. Bombe de aviaţie 4 6. Muniţie de infanterie şi elemente de muniţie 1.011 7. Alte muniţii 23

TOTAL 2.156

Cele 428 intervenţii pentru protecţia comunităţilor sunt defalcate astfel: - 134 intervenţii pentru asigurarea măsurilor de P.S.I.; - 87 misiuni de asigurare a măsurilor specifice de P.S.I. pe timpul evenimentelor publice de

amploare; - 40 acţiuni pentru salvarea de animale; - 3 acţiuni pentru protecţia mediului; - 164 alte acţiuni de intervenţie.

CAPITOLUL VII Anexe

Anexa 1 Localităţile componente ale judeţului Braşov. Anexa 2a Istoricul evenimentelor hidrometeorologice extreme 2007-2017. Anexa 2b Lacuri, iazuri, lacuri de acumulare, acumulări piscicole aflate în evidenţa SGA. Anexa 3a Situaţia localităţilor afectate de inundaţii. Anexa 3b Populaţia judeţului pe grupe de vârstă şi sexe. Anexa 3c Populaţia judeţului pe naţionalităţi. Anexa 3d Mişcarea naturală a populaţiei, pe medii, în perioada 2012-2016. Anexa 4a Harta cu reţeaua de transport rutier. Anexa 4b Harta cu reţeaua de transport feroviar. Anexa 5a Caracteristicile tehnice ale tunelurilor feroviare din judeţul Braşov. Anexa 5b Caracteristicile tehnice ale aerodromurilor şi heliporturilor din judeţul Braşov. Anexa 6 Lista cu exploataţiile zootehnice de pe teritoriul judeţului. Anexa 7 Catagrafia speciilor de animale pe localităţi. Anexa 8 Reţeaua de înaltă tensiune şi sursele de energie electrică din judeţ. Anexa 9a Spaţii de cazare şi hrănire a sinistraţilor din judeţul Braşov. Anexa 9b Amplasarea taberelor de sinistraţi în judeţul Braşov. Anexa 10 Situaţia cu obiectivele aflate în zone de risc la inundaţii şi accidente la construcţii

hidrotehnice. Anexa 11 Situaţia privind numărul incendiilor de păduri produse în perioada 2012 – 2017. Anexa 12 Harta cu sursele de risc la incendiile de pădure.


52/52

Anexa 13a Harta cu riscul la avalanşe. Anexa 13b Harta cu tipul alunecărilor de teren din judeţul Braşov. Anexa 13c Harta cu probabilitatea producerii alunecărilor de teren în judeţul Braşov. Anexa 13d Harta cu zone de intensitate seismică şi perioada medie de revenire. Anexa 14 Tabelul cu zonele afectate de alunecări de teren din judeţul Braşov. Anexa 15 Lista imobilelor încadrate în clasa I de risc seismic din mun. Braşov. Anexa 16 Obiective sursă de risc. Anexa 17a Harta cu dispunerea obiectivelor sursă de risc major. Anexa 17b Lista operatorilor economici din judeţ care intră sub incidenţa legii 59/2016. Anexa 18 Harta reţele magistrale din judeţul Braşov. Anexa 19 Situaţia cu obiectivele sursă de risc radiologic din judeţul Braşov. Anexa 20 Istoricul evenimentelor legate de poluări accidentale înregistrate pe cursurile de apă din

judeţul Braşov în perioada 2007-2017. Anexa 21 Lista principalilor utilizatori de apă care pot prezenta surse potenţiale semnificative de

poluări accidentale. Anexa 22 Situaţia misiunilor pirotehnice din perioada 2006 – 2018. Anexa 23 Harta cu riscurile biologice. Anexa 24 Catalogul local cu clasificarea localităţilor, instituţiilor publice, operatorilor economici şi

obiectivelor din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de riscurile specifice.

Întocmit, INSPECTOR ŞEF,

al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Ţara Bârsei” al judeţului Braşov

Locotenent colonel

Lucian MARCIU

cuprins - isujbv.ro de analiza si acoperire a riscurilor...• legea apelor nr. 107/1996 actualizata...

Documents