cupins - cdn4.libris.ro caspian cronicile narnia.pdf · c.s. lewis reugira cu greu sa iasa din...

6
: Cupins 1. krsula/ll 2. Yer;hlll[tezaw 123 '3. Piticul/39 4. Piticul le spune pova*ea prinFlui Caspian / 50 5. Avennrile lui Caspian h munli / 66 6. Viafa celor care traiau ascunsi / 83 7. Vechea Namie este ln p€ricol / 97 8. C\rm au plecat de pe insula / ll4 9. Lucy vede ceva / 129 10. Aslan se lntoatce I 146 11. Chemrea L,eului / 165 1 2. Vrajitorie 9i razbunare / I 8 I 13. Marcle Rege in lupta / 197 14. Toati lumea are de lucru / 211 15. Aslan deschide o uga/230

Upload: others

Post on 15-Jan-2020

4 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

:

Cupins

1. krsula/ll2. Yer;hlll[tezaw 123

'3. Piticul/394. Piticul le spune pova*ea prinFlui Caspian / 50

5. Avennrile lui Caspian h munli / 66

6. Viafa celor care traiau ascunsi / 83

7. Vechea Namie este ln p€ricol / 97

8. C\rm au plecat de pe insula / ll49. Lucy vede ceva / 129

10. Aslan se lntoatce I 146

11. Chemrea L,eului / 165

1 2. Vrajitorie 9i razbunare / I 8 I13. Marcle Rege in lupta / 197

14. Toati lumea are de lucru / 211

15. Aslan deschide o uga/230

/)ilt

t$\E

\ (".

"::i.\1{ll::.';$\r,,tr

'.( t

1

lnsula

u fost odata ca niciodati patru copii, pe

nume Peter, Susan, Edmund si Lucy; v-am

mai vorbit despre ei intr-o alu carte, intitulata

$ifonienl, Leul si Vrajitoarea, in care v-am

povestit prin ce aventura extraordinaE au trecut.

Au deschis uga unui gifonier fermecat gi s-au trezit

iintr-o lume cu totul diferiE de a noastri, in care au

ajuns regi 9i regine, domnind peste o Fra numita

Namia. Cit timp au stat in Namia, li s-a parut ca

domneau acolo de multi ani; dar cind s-au intors

prin uga de la gifonier $i s-au trezit inapoi in

C.S. Lewis

Anglia, li se pa,ru ca totul nu durase decit o clipa.

in orice caz, nimeni nu bagase de seama ca fu-

sesera plecali, iar ei nu au spus niminui despre

asta, cu excepda unei persoane foarte inlelepte.

Toate acestea s€ intimplasera cu mulXi ani in urma-

Acum stateau tofi paru pe o banci, intr-o gar4 incon-

jurali de geamantane $i cutii cu jucarii. Erau in drum

spre Scoala. C atoriserl impreuna pina in gara asta

carc era un punct de legatur4 iar aici, in numai citeva

minute, sosea un tren care urma sa le duca pe fete la-

o scoala si, dupa o jumatate de ora, un alt tren urma

si-i ia pe biieli gi sa-i ducl la o alta $coala. in prima

parte a calatoriei, cind mai erau imprcun4 li se paruse

ca inca sint in vacant4 dar acum, cind trebuia sa-$i ia

la revedere si sa pomeasca fiecare in alta dkectie in

numai citeva clipe, simleau cu tojii ca vacanF se ter-

minase gi cl ii cuprinde melancolia, ca la inceput de

$coala; erau toti tare amarif 9i niminui nu-i trecea

prin cap ce-ar putea sa spuna. Lucy mergea la inter-

nat pentru prima data.

Era o gari de 1ara, pustie $i lini5tiD; in afara lor,

nu mai era nimeni pe peron. Deodati, Lucy scoase urfipat de parc-ar fi intepat-o o viespe.

- Ce e, Lu? o intrebl Edmund.

Dar imediat facu 9i el:

-oh!

Pintul Casqian

- Ce Dumnezeu... incepu Peter, dupa care renunta

gi el la ce voia sa spuna' Susan, d4-mi drumu'! Ce

faci? Unde ma tragi? striga'

- Nici nu te-ating, spuse Susan' Ma trage cineva!

Au, au, au, oPregte!

Toli bagara de searna ca sint palizi la fata

- A$a mi s-a parut gi mie, spuse Edmund cu rl-

suflareg taiata- Parca ma tragea cineva' Groaznic! Oh'

ihr incePe.

- Ma trage 9i pe rninel spuse Lucy' Oh' nu mai

pot!

- Fiti atenti! striga Edmund' Haided sa ne luam de

miini qi sa stam unul linga altul' Asta e magie' se

simte. RePedel

- Da, spuse Susan. Sa ne finem de miini' Oh' ce

n-a$ da sa nu ne mai traga!

in clipa urmatoare, bagajele, banca' peronul 9i

gara disparura cu totul. Cei pamr copii' iinindu-se de

miini 9i gi{iind, se trezira infi-o padure atit de deasa'

incit de-abia aveau loc sa se mi$te de crengile care ii

loveau. Se frecara la ochi $i fasera adinc aer in piept'

- Peter, crezi cir se poate si ne fi intors in Namia?

iI intreba LucY.

- Putem fi oriunde, ii raspunse Peter' Nu vad

nimic din cauza copacilor' Hai sa-ncerca'rn sir iegim

undeva mai la lumintr.

C.S. Lewis

Reugira cu greu sa iasa din desig printre urzici gi

ghimpi. Dar aici avura parte de o noua surprizi- Totul

era mult mai luminos gi, din numai ciliva paqi,

ajunsera la marginea padurii, de unde se vedea o plajiacoperita de nisip. La numai ciliva metri departare,

apa marii scalda nisipul atit de incet Si de calm, incitnu se auzeu pnctic, nici un sunet Nu se zirea nici un

Frm in deparhe gi nici un nor pe cer. Judecind dupa

soare, era in jur de ota zoce dimineal4 iar marea era

de un albastru amedtor. Se oprir& sa respire adinc

mirosul de mare.

- Doamne! exclama Peter. Ce bine e!

Cinci minute mai tirziu, emu toti in picioarele

goale gi se balaceau in apa racoroasa qi limpede.

- E mai bine aici decit intr-un tren aglomerat, in

drum spre latina, franceza 9i algebra! spuse Edmund.

Dupa care nimeni nu mai zise o vreme nimic;umblau prin apa in cAutare de creveli 9i crabi.

- Totugi, zise dintr-odata Susan, cred ca trebuie

si ne gindim pulin la ce avem de facuf.. in curind o sa

ni se faca foame.

- Avem sandviqurile pe care ni le-a dat marna pen-

tru drum, zise Edmund. Eu, cel pu1in, le am.

- Eu nu, spuse Lucy. Ale mele erau in geanta

mica-

- Ale mele la fel, spuse Susan.

PinPI CasPin

- Ale mele sinl in buzunarul de la haina' aici pe

plaja, spuse Peter. Avem doui portii pe care o si le

impa4im la patru. N-o sl fie prea amuzant'

- in momentul de fatl imi doresc mai degraba

ceva de baut decit de mincat, zise Lucy'

$i deodata li se ficu tunror sete, a$a cum ti se face

de obicei dupl ce te-ai balacit in apa sarata sub un

soare fierbinte.' - Pur"a am fi naufragiat, spuse Edmund' in ca4i'

naufragiaiii gasesc mercu izvoare cu apa limpede $i

rece pe insultr. Haided sa cautam!

-:- Vrci sa spui sa mergem inapoi prin padurea

aceea deasa? il intreba Susan'

- Nici vorba! raspunse Peter' Daca e weo apa' se

varsiL precis in mare, a$a ca, daca mergem pe plaji'

n-avem cum sa nu dAm de ea'

Mersera inapoi pe malul mlrii, calcind mai intii

pe nisipul ud gi neted, apoi pe cel uscat 9i aspru' care

tri se lipegte de degetele de la picioare, a;a ca se oprirtr

sa-si puna sosetele qi pantofii' Edmund si Lucy vru-

ra sa-gi lase pantofii $i Sosetele acolo 9i sa plece in

picioarele goale' dar Susan le spuse ca asta ar fi o

nebunie.

- S-ar putea sa nu-i mai gasim 5i o s-avem nevoie

de ei dacA mai sintem aici diseara, cind se racore$te'

t4

C.S. Lewis

Dupa ce se incallara, igi continuarA drumul pe

plaja; aveau marea in stinga 9i padurea in dreapta. Nu

se auzea nici un sunet, doar din cind in cind cite un

pescaru$ ratacit. Ptrdurea era atit de deasa, incit nu se

vedea nimic printre copaci; 9i nici nu se migca nimic,

nici o pasare, nici micm o insecta.

E placut sa vezi scoici, alge, anemone-de-marc sau

crabi micu{i in ochiurile de apa dintre pietre, dar te

plictisegti repede de toate zrcestea cind 1i-e sete. Copiii,

acum ca iegisera din apa racoroasa, incepura sa-$i

simta picioarele fierbinli qi grele. Susan gi Lucy aveau

de carat Si pelerinele de ploaie. Edmund tocmai igi

pusese haina pe banca din gara inainte de a fi pwtafi

de magie, aqa ctr el gi Peter duceau cu schimbul haina

lui Peter.

Dupa scurt timp, malul incepu si coteasca spre

dreapta. Dupa inca vrco jumatate de ora, cind trecura

de-o portiune stincoasa, acesta coti brusc. Acumaveau in spate acea parte a marii pe care o zarisera

cind iegisera la inceput din padwe, iar in fa1a, se zarea

in departare un alt 1arm, acoperit de o pldure la fel de

deasa ca aceea pe-al carei mal mergeau acurn.

- O fi o insula sau putem sa ajungem acolo

mergind mai departe pe mal? intreba Lucy.

- Nu $tiu, ii raspunse Peter qi toli se cufundara in

tacere.

PrinSul Caspian

Malul pe care mergeau se apropia tot mai tare de

celalalt Frm; de fiecare data cind treceau de cite un

promontoriu, copiii credeau ca au sa dea de locul

unde se intilnesc cele douir maluri. Dar fura dezama-

giti. Ajunsera la ni$te stinci pe care trebuira sa se

catere Si de acolo putura vedea mai bine celalalt mal'

- Fir-ar sa fie, facu Edmund, n-are nici un rost!

N-o saajungem la padurile de acolo niciodata' Sin-

tem pe o insula!

$i chiar a5a 9i era. in clipa acee4 distanp dintre ei

$i celalalt mal era de numai treizeci sau patruzeci de

metri. Mai incolo, malul pe care erau ei cotea din nou

la dreapta 9i vazura cum marea ii desparte de celalalt

Frm. Era clar ca srabatusera mai mult de jumatate

din insula.

- Uitali-va! striga deodata Lucy. Ce-i acolo?

Arata spre ceva lung, argintiu, sub forma unui

$arpe, undeva, Pe Plaja.

- O apa! O apa! strigara ceilalti si, degi erau obo-

sifi, o luara pe data la fuga in jos pe stinci si apoi spre

apa racoroasa" $tiau ca apa e mai buna mai departe de

plaja, a5a ca se duseri drept spre locul de unde ie$ea

din padure. Copacii erau la fel de deqi gi aici, dar apa

i$i sapase o albie adinca printre malurile inalte,

acoperite de mu$chi; daca te aplecai pufin, puteai sa

mergi de-a lungul apei printr-un fel de tunel de

t'tl6