CuprinsCapitolul 1. Locul depozitarii in comertul modern.................................................2

1.1. Rolul si importanta depozitelor.....................................................................2

1.2. Functiile depozitelor.......................................................................................3

Capitolul 2. Organizarea si functionarea depozitelor.............................................5

2.1. Clasificarea depozitelor..................................................................................5

2.2. Amplasarea depozitelor.................................................................................7

2.3. Dotarea depozitelor.......................................................................................8

2.4. Amenajarea interioara a depozitelor...........................................................10

2.5. Factorii de mediu ai spatiilor de depozitare.................................................12

2.5.1. Temperatura..........................................................................................13

2.5.2. Umiditatea.............................................................................................13

2.6. Modificari calitative în timpul depozitarii....................................................14

2.6.1. Modificari fizice......................................................................................14

2.6.2. Modificari chimice..................................................................................15

2.6.3. Modificari biochimice............................................................................15

Capitolul 3. Eficienta activitatii de depozitare......................................................18

Capitolul 4. Tendinte moderne in gospodarirea depozitelor..............................19

1

Capitolul 1. Locul depozitarii in comertul modern

1.1. Rolul si importanta depozitelor

Formarea si pastrarea unor stocuri de marfuri in activitatea comerciala reprezinta un fenomen necesar si inevitabil, deoarece fara stocuri nu poate exista circulatia marfurilor. Necesitatea obiectiva a stocurilor de marfuri determina si necesitatea si existenta obiectiva a depozitelor de marfuri. Existenta stocurilor si a depozitelor pentru pastrarea lor este determinata de particularitatile productiei, consumului, circulatiei, precum si particularitatile cailor de transport.

Factorii specifici circulatiei marfurilor care fac necesara existenta depozitelor de marfuri sunt:

Transformarea sortimentului de productie in sortiment comercial, operatiune care se realizeaza in depozite prin intrari succesive de marfuri de la diversi furnizori;

Aprovizionarea periodica a magazinelor si in continuare a populatiei cu marfuri face necesara existenta stocurilor de marfuri, care de cele mai multe ori se pastreaza in depozite;

Caracteristicile comertului modern permit primirea marfurilor in depozite, in cantitati mari (uneori vagonabile), de la furnizori si livrarea acestora in cantitati mici catre reteaua de desfacere cu amanuntul;

Particularitatile si necesitatea eficientizarii activitatii de transport care determina discontinuitate in aprovizionari si obliga la asigurarea unor stocuri de marfuri pentru desfasurarea continua a activitatilor de productie sau comerciale;

Existenta rezervelor de stat, care necesita stocarea marfurilor care au iesit din sfera productiei dar n-au intrat in cea de desfacere. Depozitele indeplinesc in aceasta situatie o functie socialmente necesara.

Pastrarea produselor pe timpul existentei lor constituie o preocupare continua, in special in prezent, cand circulatia marfurilor a luat o amploare fara precedent. Ea necesita o serie de masuri organizatorice si tehnice care preintampina degradarea produselor. Pastrarea marfurilor se intalneste atat la producator, cat si la beneficiar. Elementele de baza in acest proces le constituie depozitele.

2

Notiunea de depozit poate avea un inteles mai larg si unul mai restrans. In acceptiunea larga a cuvantului, prin depozit se intelege o unitate comerciala operativa subordonata unei verigi economico-organizatorice care indeplineste functii legate de primirea, acumularea, pastrarea si livrarea marfurilor. Operatiunile de cumparare-vanzare a marfurilor ce trec prin depozit se fac de veriga comerciala de care depinde depozitul. In sensul restrans, notiunea de depozit reprezinta un sistem de incaperi sau alte forme de constructii, inzestrate cu utilaje si instalatii adecvate efectuarii operatiunilor de receptionare, pastrare si livrare a marfurilor.

Rolul important al depozitelor rezulta din urmatoarele considerente: Intreprinderile dotate cu depozite au o mai mare capacitate de

disponibilitate a produselor la locul si timpul solicitate de catre clienti; Amplasate corespunzator, depozitele diminueaza timpul de livrare; Transporturile in cantitati mari sunt mai ieftine decat transporturile mici;

expedierea in cantitati mari se face pe distante mari – producator - depozit de distributie, in timp ce expedierea de cantitati mici poate sa se limiteze la distante scurte.

1.2. Functiile depozitelor

Importanta depozitarii marfurilor este cel mai bine relevata de functiile complexe si variate pe care le indeplinesc depozitele de marfuri. Functiile de depozitare sunt determinate de locul si rolul depozitelor in procesul circulatiei marfurilor, de felul si structura maselor de marfuri ce trec prin depozite, de marimea, profilul si rolul verigii comerciale pe langa care functioneaza.

Functiile depozitelor sunt:

Functiile de miscare; Functiile de alimentare;

Functiile de miscare presupun: Primirea produselor, deci descarcarea lor; Depozitare / pastrare, deci manipularea marfurilor; Comisionare, adica formarea comenzilor; Expeditie.

3

Functiile de alimentare cuprind:

Depozitare pe termen scurt; Depozitare de termen lung, determinata de:1. Solicitari sezoniere;2. Varfuri de cerere;3. Maturizare produse (vinuri, fructe);4. Actiuni de marketing.

Alaturi de cele doua mari categorii de functii, de miscare si de alimentare, depozitele de distributie pot exercita si alte functii suplimentare, cum sunt:

Marcare, etichetare; Controlul produselor care intra sau ies din depozit; Derularea comenzilor; Ambalare.

Depozitarea contribuie la formarea sortimentului comercial prin alegerea si sortarea marfurilor pe marimi, calitati, pret, culori, modele etc. conform necesitatilor cumparatorilor si faciliteaza controlul cantitativ si calitativ al marfurilor primite si expediate, depozitul fiind una din verigile importante prin care se impiedica patrunderea marfurilor de slaba calitate in reteaua comerciala cu amanuntul.

Unele operatiuni, ca prelucrarea marfurilor, ambalarea sau preambalarea lor, reprezinta o continuare a productiei in sfera circulatiei. In asemenea cazuri, depozitul indeplineste functii productive, munca lucratorilor din acest domeniu marind valoarea marfurilor.

4

Capitolul 2. Organizarea si functionarea depozitelor

2.1. Clasificarea depozitelor

Exista un numar mare de posibilitati de clasificare a depozitelor. Cele mai semnificative criterii de clasificare sunt:

Dupa sectorul deservit de depozit:

Depozite care deservesc direct productia; Depozite care deservesc circulatia;

Dupa destinatie, se deosebesc:

Depozite de colectare, care sunt situate pe caile de concentrare a curentelor de marfuri;

Depozite de tranzit si transbordare, care de regula, sunt situate in porturi sau pe langa statiile de cale ferata;

Depozite de pastrare sezoniera si de lunga durata, care cuprind depozitele rezervelor de stat, silozurile de cereale etc.

Dupa modul de folosire, se cunosc:

Depozite de folosire singulara, care sunt utilizate de o singura unitate economica;

Depozite de folosinta comuna, care, desi apartin unui agent economic, au posibilitatea de a primi in pastrare pe baza unui comision, marfuri apartinand altor agenti economici;

Dupa volumul si obiectul servirii, se cunosc:

Depozite centrale, care servesc un agent economic in ansamblul sau; Depozite de sectie, atelier, magazin etc.

5

Dupa caracteristicile sortimentelor de marfuri, depozitele pot fi:

Depozite strict specializate (de exemplu, cele de zahar, cartofi, mobila); Depozite mixte de produse alimentare; Depozite mixte de produse industriale; Depozite universale. Depozite de materiale si semifabricate; Depozite de combustibili; Depozite de produse finite; Depozite de ambalaje.

Dupa felul constructiilor, se cunosc:

Depozite pe terenuri deschise, care nu sunt acoperite, ci doar imprejmuite cu diferite materiale, in functie de natura produselor pe care le depoziteaza (garduri, ziduri);

Depozite semi - deschise, de tip sopron sau copertina, destinate materialelor putin pretentioase (materiale de constructii, de exemplu);

Depozite inchise sau acoperite, destinate depozitarii marfurilor care suporta greu influenta factorilor atmosferici.

Dupa regimul termic, se cunosc:

Depozite neincalzite, destinate produselor care nu sunt influentate de regimul termic, (de exemplu, sticlarie, textile);

Depozite incalzite, care au pe langa sisteme de incalzire si mecanisme de masurare si reglare a temperaturii, adresandu-se marfurilor sensibile la regimul termic;

Depozite cu racire sau camere frigorifice, destinate in special produselor alimentare si fructelor, care sunt dotate cu sisteme de racire si reglare a temperaturii. Aceste depozite se pot subimparti in : depozite pentru produse in stare proaspata; depozite pentru produse racite; depozite pentru produse congelate.

Dupa rezistenta la foc a cladirilor depozitelor, se cunosc:

6

Depozite rezistente la foc, confectionate din materiale cum ar fi: beton armat, caramizi, etc.;

Depozite mai putin rezistente la foc, care cuprind in constructie si materiale inflamabile;

Depozite usor inflamabile, cel mai adesea confectionate din lemn sau produse lemnoase.

2.2. Amplasarea depozitelor

O problema importanta in aceasta activitate o constituie amplasarea depozitelor, tinand cont de faptul ca este de preferat sa se tina seama de urmatoarele cerinte:

Terenul pe care se amplaseaza depozitul trebuie sa fie uscat; Zona de amplasare a depozitului trebuie sa fie ferita de inundatii; Amplasamentul trebuie sa fie departe de zone industriale, care raspandesc

fum, praf, funingine; Depozitele trebuie sa fie amplasate cat mai aproape de caile de acces.

De asemenea, la alegerea amplasamentului pentru depozite, trebuie urmarite, in prealabil alte patru alternative care se pun in fata producatorului:

Daca in depozitul respectiv produsele vor fi supuse unor tratamente; Daca produsele sezoniere sunt depozitate o perioada indelungata de timp; Daca produsele sunt realizate in mai multe locuri de productie; Daca reducerea costurilor de depozitare este unul din obiectivele urmarite.

Pentru primele trei alternative, este mai avantajoasa amplasarea depozitului langa sursa de productie; ultima alternativa recomanda amplasarea depozitului aproape de piata de desfacere.

Sunt si alte elemente care influenteaza deciziile de amplasare a depozitelor: Nivelul service-ului solicitat; Caracterul cererii (uniform sau sezonier); Evolutia cererii; Particularitati geografice; Gradul de dezvoltare a infrastructurii; Costurile de transport si depozitare.

7

Actiunea conjugata a acestor factori si analiza lor riguroasa determina gasirea amplasamentului optim pentru viitorul depozit.

Acest amplasament trebuie sa tina seama de principiul eficientei economice, deci:

Trebuie sa asigure minimizarea costurilor de depozitare; Trebuie sa asigure cele mai scurte si mai rapide cai de vehiculare a

marfurilor; Sa-si stabileasca atent zona de aprovizionare; Sa se incadreze in planul de sistematizare urbanistica.

2.3. Dotarea depozitelorDepozitele sunt prevazute cu masini, instalatii si dispozitive pentru asezarea

si pastrarea marfurilor, in care se includ aparate de control, aparate pentru luarea unor probe si aparate pentru controlul regimului mediului ambiant. Utilajele cu care sunt dotate depozitele trebuie sa faca posibila indeplinirea functiilor de depozitare cat mai bine. Automatizarea muncii si modernizarea transportului interior reprezinta singura cale de ridicare a productivitatii muncii. De asemenea, numai asa se realizeaza accelerarea incarcarii – descarcarii marfurilor si reducerea locatiilor.

Mecanizarea si automatizarea activitatilor vizeaza: Descarcarea si incarcarea mijloacelor de transport; Transportul marfurilor in interiorul depozitului; Incarcarea si descarcarea locurilor de pastrare

Functionarea normala a depozitelor este asigurata prin intermediul instalatiilor tehnice. Astfel, instalatiile de aerisire fac posibila reglarea umiditatii si temperaturii in incaperile de depozitare. Cu ajutorul acestor instalatii se face primenirea aerului necesara pentru eliminarea vaporilor inflamabili sau nocivi sanatatii din punct de vedere igienico-sanitar, pentru eliminarea prafului, pentru indepartarea mirosurilor neplacute, etc.

Pe langa aceste instalatii, dotarile mai cuprind diverse tipuri de mobilier adecvat sistemelor de depozitare moderne, precum si diverse tipuri de utilaje comerciale care asigura mecanizarea si automatizarea. Intrucat aceste utilaje sunt variate se poate face o clasificare a lor in functie de anumite caracteristici:

Dupa natura lor: Un sistem intern de recipienti, reprezentat de mijloace de depozitare

(containere, rafturi, tancuri, palete);

8

Mijloacele muncii tehnice, respectiv toate mecanismele si utilajele mecanizate si automatizate (instalatii de transport, de ambalare, de sortare);

Dupa functiile pe care le indeplinesc si apartenenta lor la diferite procese tehnologice:

Mijloace pentru depozitare: palete, recipienti, tancuri, silozuri; Mijloace pentru supravegherea si pastrarea marfurilor:aspiratoare

industriale, mijloace de ambalare, aparate de control; Mijloace pentru portionare si conditionare: echipamente pentru dozare,

masini de masurat, taiat etc; Mijloace pentru sortarea marfurilor: aparate si instalatii pentru sortare,

masini de calibrare; Mijloace pentru transport si ambalare: aparate de ridicat, aparate pentru

servirea rafturilor, palete; Mijloace pentru asigurarea unor servicii materiale de etichetare,

impachetare, etc.

Dupa locul lor in fluxul tehnologic al depozitului: Dotari tehnice principale: toate mijloacele de munca ce indeplinesc o

anumita functie a depozitului; Dotari de completare; acele mijloace ale muncii care sustin sau

completeaza capacitatea de functionare a dotarilor tehnice principale (mijloace de control, dispozitive, mijloace care asigura transportul intern);

Dupa mobilitatea lor: Mijloace fixe; Mijloace mobile;

Dupa felul activitatii pe care o desfasoara: Mijloace manuale; Mijloace de putere; Mijloace actionate prin motoare de ardere interna; Mijloace care utilizeaza energia furnizata de baterii electrice.

9

2.4. Amenajarea interioara a depozitelorSarcinile esentiale ale unui depozit comercial sunt: receptia marfurilor,

controlul si stocajul lor, pregatirea comenzilor, ambalarea marfurilor si livrarea acestora catre beneficiar.

Receptia si stocajul corespund circuitului primar. Livrarea marfurilor corespunde circuitului secundar. Organizarea depozitului trebuie astfel realizata incat cele doua circuite nu trebuie sa se suprapuna. In functie de amplasarea principalelor zone (receptie, depozitare, expeditie) exista trei variante de flux al marfurilor intr-un depozit:

Circulatia marfurilor in linie dreapta, cand zonele de receptie si expeditie sunt paralele, fiind asezate pe doua laturi opuse ale depozitului;

Circulatia marfurilor in arc de 90 grade, cand zonele de receptie si expeditie sunt amplasate perpendicular pe doua laturi alaturate ale depozitului;

Circulatia marfurilor in arc de 180 grade, cand zonele de receptie sunt amplasate pe aceeasi latura a depozitului.

La amenajarea interioara a depozitului trebuie cunoscute urmatoarele elemente:

Sistemul constructiv al depozitelor: suprafata si inaltime, numarul nivelurilor pe care se desfasoara, suprafata depozitului, dotarea cu rampe de incarcare – descarcare;

Conditiile de depozitare determinate de specificul produselor: cerinte speciale de temperatura si umiditate, necesitatea accesului pentru controlul periodic si efectuarea de operatii de intretinere a produselor in timpul depozitarii, asigurarea respectarii ordinului „primul produs intrat- primul produs iesit”;

Modul de ambalare, forma geometrica si rezistenta mecanica la stivuire a ambalajelor de transport;

Tipul de palete folosite: simple, cu montanti, speciale.In amenajarea interioara a unui depozit se urmaresc urmatoarele obiective:

Promovarea mecanizarii, automatizarii, robotizarii operatiilor incluse in fluxurile tehnologice ale activitatilor desfasurate;

Stabilirea modului de depozitare; Stabilirea si respectarea unor cerinte referitoare la formarea incarcaturii pe

paleta; Optimizarea transportului intern; Introducerea informaticii in gestionarea activitatii.

Modalitatile de depozitare sunt foarte largi; cele mai frecvente sunt:10

Depozitarea pe rafturi (fara palete, dar in mici containere), folosite la unele produse metalo – chimice, alimentare, medicamente;

Depozitarea prin stivuirea directa a unitatilor de incarcatura aflate in paleta, intalnita la pastrarea unor produse livrate direct in saci. Inaltimea stivei depinde de rezistenta ambalajului si de natura si caracteristicile produsului;

Depozitarea prin stivuirea paletelor cu montanti sau a paletelor lada, care inlatura unele inconveniente si largeste aria produselor apte a fi astfel pastrate;

Depozitarea pe palete simple, in rastele metalice, ofera avantaje numeroase, practicandu-se in cazul depozitarilor in cantitati mari, in structura diversificata;

Depozitarea pe palete simple in stelaje, specifica marfurilor de sortiment variat, cu numar mare de sorto- tipo-dimensiuni.

Asezarea marfurilor in halele de depozitare trebuie sa aiba in vedere urmatoarele criterii:

Caracteristicile marfurilor (frecventa de livrare, volumul, greutatea); Cerintele tehnice (particularitati de manipulare, de stivuire).

Se evidentiaza necesitatea zonarii pe orizontala a suprafetei de depozitare,astfel:

Zona I, situata in imediata vecinatate a cailor principale de acces, care este destinata produselor care se livreaza cu frecventa mare, in cantitati mari;

Zona a II-a, localizata in adancime pe o parte si alta a zonei I, destinata marfurilor cu frecventa de livrare medie;

Zona a III-a, amplasata spre periferie, destinata marfurilor cu circulatie lenta sau extrasezon;

In ceea ce priveste depozitarea pe inaltime, exista de asemenea trei zone: Zona I, situata la primul nivel al stelajului, destinata marfurilor cu volum si

greutate mari sau viteza de circulatie ridicata; Zona a II-a, situata pe al doilea nivel al stelajului, este destinata marfurilor

cu volum si greutate mici sau cu o viteza de circulatie lenta; Zona a III-a, formata din nivelurile trei si patru ale stelajului, constituie

spatiul destinat stocurilor de rezerva.Marfurile care prezinta cel mai mare volum fizic vehiculat prin depozit se

vor pastra in celule de stelaj aflate in vecinatatea zonei de expeditie si de preferinta la nivelurile inferioare. Practica comerciala evidentiaza faptul ca aceste sortimente, cu frecventa mare in volumul fizic al marfurilor (cca. 80%), reprezinta aproximativ 20% din numarul total al sortimentelor depozitate.

11

2.5. Factorii de mediu ai spatiilor de depozitareIn timpul pastrarii, produsele pot suferi modificari însemnate sub actiunea

factorilor interni sau externi. Dintre factorii interni enumeram:

structura produselor; compozitia chimica a produselor; proprietatile fizice ale produselor; proprietatile chimice ale produselor.

Factorii externi sunt: factorii mecanici (comprimarea stivelor, solicitari în timpul transportului, în

timpul manipularii); factori fizico – chimici (temperatura, umiditatea, lumina solara, compozitia

si circulatia aerului); factori biologici (prezenta unor microorganisme, bacterii, rozatoare,

insecte).Alti factori se refera la regimul depozitarii (igiena din spatiul de depozitare,

existenta mirosurilor straine, respectarea vecinatatii admise a produselor, ambalajul declansator sau nu de interactiuni cu produsul).

Variatiile acestor factori fizici, chimici sau biochimici produc modificari calitative majore ale unor produse si din acest motiv implica mentinerea acestora la nivelul prescris de standarde, pentru fiecare tip de produs.

Ca urmare a deprecierii produselor în timpul pastrarii, pentru efectuarea expertizelor merceologice ale spetelor rezultate este necesara cunoasterea, în amanunt, a tuturor caracteristicilor produselor depozitate si a implicatiilor acestor factori asupra calitatii si integritatii produselor.

Spatiile de depozitare trebuie sa satisfaca anumite conditii de microclimat pentru pastrarea corespunzatoare a marfurilor.

Microclimatul este puternic influentat de puritatea aerului, concentratia în particole de praf, gaze toxice, temperatura, umiditate sau de prezenta microorganismelor care pot influenta proprietatile marfurilor în diferite proportii.

2.5.1. Temperatura

In timpul pastrarii marfurilor este necesara asigurarea unui regim optim de temperatura.Oscilatiile temperaturii aerului din depozit sunt influentate de anotimp si chiar de perioada din timpul unei zile, dar nu exista identitate

12

între temperatura din interior cu cea din exterior, deoarece iarna se practica încalzirea depozitului iar vara se realizeaza ventilatia sau conditionarea aerului. Expertul trebuie sa cunoasca si sa compare conditiile de pastrare prescrise în standarde cu valorile existente în depozit sau cu cele obtinute în urma reconstituirii. In acest fel poate aprecia daca au fost întrunite conditiile optime de pastrare sau nu si poate aprecia cauza deprecierii calitative a produselor. Temperatura de condens sau a punctului de roua reprezinta temperatura la care cantitatea de vapori de apa din aer depaseste cantitativ umiditatea absoluta.La temperaturi inferioare punctului de roua apar picaturi de apa care umezesc produsele sau ambalajele.

Trebuie de remarcat ca pentru mentinerea temperaturii din spatiul de depozitare în limite prescrise de standarde este necesara ventilatia aerului cu un coeficient de circulatie de 7-8 ori/ora. Ventilatia este considerata normala daca diferenta dintre temperatura aerului introdus si cel evacuat nu este mai mare de 20C. Masurarea temperaturii se face cu termometre obisnuite de camera, cu termografe care înregistreaza variatiile de temperatura o anumita durata de timp (o zi sau o saptamâna), cu termometre protejate metalic (pentru a putea fi introduse în interiorul unor marfuri) sau cu teletermometre.

2.5.2. Umiditatea

Oscilatiile umiditatii aerului pot, de asemenea, provoca modificari calitative importante ale produselor si sunt dependente de temperatura si de presiunea aerului. Continutul de vapori de apa poate fi exprimat în felul urmator:

umiditatea absoluta a aerului (Ua) – masa vaporilor de apa, în grame, continuta în aer, la un anumit moment;

umiditatea relativa (Ur) – raportul dintre masa vaporilor de apa existenti la un moment dat si masa (presiunea) vaporilor în stare saturata, dintr-un m3 de aer.

Cresterea temperaturii atrage dupa sine scaderea umiditatii aerului si cresterea presiunii vaporilor de apa. Faptul ca umiditatea ridicata din spatiile de depozitare provoaca dezvoltarea microorganismelor si umidificarea produselor, este necesara mentinerea acesteia la un anumit nivel care sa asigure conditiile optime de pastrare.

Pastrarea nivelului optim de umiditate este foarte importanta în depozitele simple, neîncalzite, unde se depoziteaza marfuri higroscopice (ciment, detergenti). La umiditati ridicate (95 – 100 %) se pot dezvolta mucegaiuri pe ambalaje sau produse. Nici scaderea umiditatii (temperaturi ridicate) sub anumite limite nu este

13

avantajoasa deoarece provoaca uscarea pronuntata, în limite nedorite (lemn, piei tabacite).

2.5.3. Factorii biologici

In conditii favorabile de temperatura si umiditate, microorganismele se dezvolta rapid, conducând la degradarea produselor. Dezvoltarea mucegaiurilor este favorizata de lipsa de ventilatie din spatiul de depozitare si de temperaturi de 20 – 30 0 C. Multi spori rezista chiar si la 0 0 C sau la temperaturi foarte ridicate. Prezenta ciupercilor afecteaza estetica produselor prin aspect dezagreabil si prin miros neplacut. Exista chiar o specializare a diferitelor specii de ciuperci care se dezvolta preferential pe anumite substarturi (materiale plastice, textile etc).

Impotriva actiunii agentilor biologici se actioneaza prin mijloace fizice sau chimice (aplicarea de fungicide sau dioxid de sulf), combaterea biologica a insectelor sau prin iradiere.

Pastrarea produselor trebuie facuta în conditii de igiena deosebite si tinând cont de criteriul de vecinatate, pentru a nu permite degradarea sau contaminarea acestora.

2.6. Modificari calitative în timpul depozitarii In timpul pastrarii si depozitarii pot avea loc o serie de modificari ale

marfurilor datorita diferitilor factori interni sau externi. Orice modificare a coditiilor recomandate pentru depozitarea produselor poate conduce la modificarea calitatii acestora, modificari ce trebuie cunoscute în detaliu atât de catre cei care deservesc depozitul cât si de catre expert.

2.6.1. Modificari fizice

Temperatura, umiditatea si factorii mecanici influenteaza majoritatea produselor provocând pierderi însemnate.

Variatiile de temperatura cauzeaza schimbari de ordin fizic si anume: dilatari, modificari de faze, separari de emulsii.

Scaderea temperaturii sub limita prevazuta în standarde duce la modificarea calitatii produselor prin înghetare, precipitare, modificarea solubilitatii sau a vâscozitatii. Cresterea temperaturii peste limita transcrisa în standarde duce la dilatare, cresterea presiunii vaporilor în recipiente.

Materialele plastice, din lemn sau cele metalice sunt influentate de factorii mecanici care produc pierderi însemnate.

14

2.6.2. Modificari chimice

Ca urmare a faptului ca marfurile industriale sunt pastrate perioade lungi în depozite, pot sa apara modificari ce schimba proprietatile produselor, facându-le, de multe ori, inutilizabile. Temperatura si umiditatea pot influenta viteza reactiilor chimice si pot initia procese chimice precum oxidarea, condensarea, polimerizarea, coroziunea.

Cresterea temperaturii cu 10 C poate mari cu cca. 10 % viteza de reactie a unor substante ceea ce face ca perioada de depozitare sa se reduca considerabil. Produsele metalice sufera degradari prin coroziune, proces ce produce anual pagube însemnate.

2.6.3. Modificari biochimice

Modificarile biochimice sunt o consecinta a atacului daunatorilor sau al microorganismelor. Pierderile provocate de daunatori sunt apreciabile si constau în distrugerea produselor, dar, mai ales, contaminarea acestora. Produsele de origine organica, naturale (textilele din bumbac, lâna, blanurile, produsele din piele, lemn) sunt atacate de daunatori (insecte, rozatoare si microorganisme) care produc pagube substantiale. Microorganismele provoaca pagube însemnate, în special în cazul produselor alimentare (fermentatie si putrefactie). O modificare specifica atât produselor alimentare cât si a celor nealimentare o constituie mucegairea.

Acest fenomen se întâlneste în cazul produselor din lemn când, datorita umezelii, acestea se acopera cu un strat fin de mucegai sub forma de pete rotunde negricioase. De asemenea, mucegairea ataca produsele din piele si tesaturile apretate. Calitatea produselor poate fi influentata în spatiile de depozitare si de ati factori, decât cei amintiti anterior: compozitia aerului prin componenetele sale oxigen, ozon, bioxid de carbon, particule fine, radiatiile si ventilarea pasiva sau activa a aerului pentru reglarea temperaturii si umiditatii. Factorii fizici, chimici sau biologici sunt foarte importanti deorece atingerea unor valori inacceptabile duce la modificari calitative ale produselor. Expertiza merceologica are rolul de a elucida motivele care duc la deprecierea calitativa si a stabili calitatea reala, locul deprecierii, conditiile de aparitie a deprecierilor. Expertizele, în asemenea cazuri, sunt deosebit de laborioase, fiind necesara reconstituirea parametrilor de mediu. Reconstituirea presupune masurarea parametrilor din interiorul depozitului într-o perioada identica cu cea a depozitarii (în anul în ) si apelarea la Institutul Meteorologic în vederea aflarii valorilor

15

exterioare ale parametrilor urmariti Reconstituirea trebuie sa tina cont de modificarea temperaturilor din interior precum si de umiditate, de faptul ca se realizeaza încalzirea depozitului sau racirea prin ventilarea aerului.

16

17

Capitolul 3. Eficienta activitatii de depozitare

Constructia de noi depozite, in functie de situatia spatiilor si necesitatile prezente si de perspectiva ale circulatiei marfurilor, se face pe baza unor calcule si analize economice complexe, luandu-se in considerare numerosi factori de ordin economic, organizatoric si tehnic.

Elementul de plecare pentru calcularea de noi spatii comerciale pe langa o intreprindere comerciala este calcularea si stabilirea exacta a suprafetelor de depozitare corespunzatoare existente in momentul in care se face calculul, utilizabile si in perioada urmatoare previzionata. Se are in vedere procesul natural al uzurii fizice si morale. Volumul, structura si oscilatiile sezoniere ale marfurilor ce urmeaza a fi desfacute anual prin depozite, tinand cont de extinderea tranzitului direct, reprezinta al doilea grup de factori ce se iau in considerare la stabilirea noilor suprafete de depozitare pentru perioada previzionata. Alt factor economic deosebit de insemnat, care determina capacitatea si structura depozitelor este reprezentat de stocurile de marfuri medii si maxime stabilite anual, pe structura, valoric si in unitati naturale.

Si pentru depozitele gata construite sunt necesare calcule permanente prin care sa se poata analiza eficienta activitatii de depozitare. Ca orice activitate dintr-o economie de piata, si activitatea de depozitare trebuie sa acopere cheltuielile efectuate si sa fie aducatoare de profit. In practica economica, exista o serie de indicatori care, calculati, dau o imagine asupra gradului de eficienta a activitatii efectuate.

Cei mai semnificativi dintre indicatorii care se calculeaza sunt: Coeficientul de utilizare a suprafetei depozitului, calculat ca un raport dintre

suprafata utila si suprafata pentru caile de circulatie; Coeficientul inaltimii depozitului, calculat ca raport intre inaltimea medie

ponderata de stivuire a produselor si inaltimea utila a depozitului; Coeficientul de utilizare a volumului depozitului, calculat prin inmultirea

coeficientului de utilizare al suprafetei cu coeficientul de utilizare al inaltimii; Coeficientul de utilizare a capacitatii de depozitare in timp, calculat ca un

raport intre tonele depozitate inmultite cu numarul de zile efectiv folosite si tonele ce se pot depozita inmultit cu 365;

Cheltuieli de depozitare pe produs, tona de produs sau metru cub de produse depozitate.

18

Capitolul 4. Tendinte moderne in gospodarirea depozitelor

In acceptiunea actuala a notiunii de depozit, acestea nu mai sunt constructii sau suprafete de pastrare a marfurilor, ci organizatii economice, inzestrate cu utilaje corespunzatoare pentru optimizarea, din punctul de vedere al timpului, ca si din punct de vedere al cheltuielilor, al operatiilor legate de receptia, depozitarea si livrarea marfurilor.

Orice depozit se caracterizeaza printr-un sistem de parametri tehnico-economici printre care esentiali sunt trei:

Capacitatea de depozitare a unei cantitati de bunuri materiale, exprimata in unitati naturale;

Capacitatea de primire si livrare a bunurilor materiale intr-o anumita unitate de timp;

Gradul realizarii functiei economice a depozitului calculat prin compararea celor doi parametri.

Luarea in considerare a acestor parametri duce la concluzia ca, in final, capacitatea de depozitare a marfurilor trebuie sa coincida cu volumul marfurilor ce se opresc temporar pe parcursul de la locul de productie la magazine. La randul ei, capacitatea de primire si livrare a depozitelor trebuie sa coincida cu capacitatea acelor mijloace de transport care le deservesc in mod obisnuit. Rezulta ca problematicadepozitelor nu poate fi despartita de problematica transporturilor. De aceea, de multe ori, ele se analizeaza simultan.

Adoptarea celor mai moderne principii de organizare interioara a depozitelor implica:

Dimensionarea si delimitarea spatiilor pe functionalitati si asigurarea unui flux rational al marfurilor si al personalului in cadrul depozitului;

Utilizarea intensiva a spatiilor si inaltimii de depozitare; Amplasarea rationala a marfurilor in depozit si identificarea rapida a

locurilor de depozitare.Dimensionarea si delimitarea spatiilor pe functionalitati si asigurarea unui

flux rational al marfurilor si al personalului. Acest principiu se poate aplica prin urmatoarele amenajari:

Spatii de receptie care se determina in raport cu volumul de marfuri ce se primesc si de operatiile necesare pentru efectuarea receptiei cantitative si calitative;

19

Spatiul special amenajat pentru primirea marfurilor care sosesc in afara programului de lucru, precum si spatiul marfurilor in custodie (pentru pastrarea marfurilor care nu corespund calitativ sau cantitativ);

Spatii de depozitare, pentru stocarea marfurilor pe termen scurt, mediu si lung;

Spatii pentru pregatirea marfurilor in vederea aprovizionarii comertului; Spatii de expeditie pentru centralizarea produselor, pe firme sau zone de

aprovizionat; Spatii pentru functionarea camerelor de mostre.

Aceste categorii de spatii constituie de fapt suprafata totala utila. Pentru desfasurarea in bune conditii a activitatii comerciale, depozitul mai trebuie sa aiba spatii anexe (ateliere tehnice, mecanice, intretinere, tamplarie, etc.).

Cunoasterea permanenta a locurilor de depozitare (denumirea articolului, cantitatea, data intrarii in depozit) ofera conditii pentru identificarea marfurilor ale caror stocuri sunt sub sau peste nivelul planificat, luandu-se masuri in consecinta. Experienta depozitelor moderne demonstreaza ca nu se pot aplica sisteme sablon de amplasare a marfurilor. Totusi, in functie de marimea depozitului, numarul nivelelor, tipul si gradul de dotare cu utilaje etc., pot fi luate in considerare unele criterii principale de amplasare a marfurilor, cum sunt: frecventa cererii, viteza de circulatie, corelarea intre greutate, forma si marimea marfurilor, respectarea conditiilor de vecinatate admise, supravegherea produselor mici cu valoare mare.

Fluxul marfurilor constituie elementul cel mai important care determina si orienteaza celelalte fluxuri.

Utilizarea intensiva a spatiilor si a inaltimii de depozitare. Pentru a se asigura un grad optim de ocupare a suprafetei de depozitare, precum si pentru o exploatare rapida, este necesar ca depozitele sa fie dotate corespunzator.

Marfurile trebuie stivuite in sistemul modern cu ajutorul paletelor. Marfurile asezate cu ajutorul paletelor simple sunt fie suprapuse direct, fie sprijinite pe rastele metalice, pentru a se evita deprecierea lor. Marfurile asezate pe palete cu montanti se depoziteaza, de asemenea, prin suprapunere fara folosirea altui mobilier. Aceste tipuri de palete permit introducerea sau scoaterea marfurilor de pe paletele suprapuse unele peste altele. Boxpaletele se pot depozita atat pe rastele metalice, cat si prin suprapunere fara utilizarea altui mobilier. Asezarea paletelor se poate face in stive bloc, pe randuri in stelaje metalice, in stelaje tunel etc. Toate aceste modalitati permit folosirea rationala si intensiva a spatiilor de depozitare atat pe lungime, pe latime cat si pe inaltime.

20

Amplasarea rationala a marfurilor si identificarea rapida a locurilor de depozitare. Amplasarea rationala este strans corelata cu utilizarea intensiva a spatiilor de depozitare. Depozitarea marfurilor trebuie astfel realizata incat sa permita accesul la fiecare incarcatura, posibilitati usoare de accesare a produselor, precum si preluarea lor usoara spre a fi livrate. De asemenea, aceste amplasari trebuie sa tina seama de caracteristicile fiecarei categorii de produse, astfel incat depozitarea sa nu afecteze calitatea acestora. Identificarea rapida a marfurilor se poate face doar prin folosirea informaticii in gestionarea activitatii depozitului. In conditiile depozitelor moderne, de mari capacitati, informatica este de neinlocuit. Intr-un asemenea sistem de stocare, marfurile nu se vad, campul vizual este limitat la utilajul, mobilierul care preia marfa pentru pastrare.

Determinarea locului unde este depozitata marfa se poate realiza doar printr-un dialog cu detinatorul informatiei: calculatorul. Prin calculator se realizeaza un sistem de coordonare a fiecarei celule din stelajul amplasat in depozit. Fiecare referinta, articol, produs, se codifica si trece in memoria calculatorului. Codurile folosite sunt formate din trei numere, care indica numerotarea sirurilor de stelaje, numerotarea pozitiei celulei in lungul culoarului de circulatie si numerotarea nivelului la care se gaseste celula. Depozitele situate in marile porturi, statii de cai ferate, aeroporturi etc. sunt asigurate cu sisteme informatice extrem de sofisticate care permit receptia, depozitarea si livrarea marfurilor operativ, economic si in perfecte conditii de siguranta. Pentru aceasta, informatica si in general tehnica si-au adus pe deplin contributia.

21