cum se realizeaza un plan de afaceri

7/26/2019 Cum Se Realizeaza Un Plan de Afaceri

1/10

Cum se realizeaza un plan de afaceri. Model de business plan.

Planul de afaceri este strans legat de mediul de business si de evolutia acestuia, ca urmare primeleplanuri de afaceri au aparut cu mult inainte de mijloacelele moderne de comunicare ale societatiiinformationale.

Un plan de afaceri (business plan) poate avea ca utilitate prezentarea firmei sau aideii/proiectului/afacerii dv. Acesta poate fi realizat atat pentru afaceri existente (in vederea prezentariicatre posibili parteneri sau finantatori) cat si pentru afaceri ce urmeaza a fi lansate (startup-uri obune planificare a acestora si asigurarea succesului).

Pentru a avea succes, un plan de afaceri trebuie sa tina cont de profilul afacerii dv., de mediul in carese va efectua business-ul in cauza, de obiectivele afacerii si de scopul urmarit la realizarea acestuia.a urmare, va rugam a trata recomandarile si urmatorul model de plan de afaceri orientativ, in

vederea realizarii propiului plan de afaceri.

Atunci cand planul de afaceri este bine realizat, acesta va ajuta in realizarea de prezentari de succescatre potentiali parteneri de afaceri, finantatori si totodata pentru o mai buna conducere, organizare sicunoastere a afacerii dv.

!n functie de target-ul planului de afaceri (cei carora le este destinat), acesta poate contine elementespecifice, utile sau solicitate. "otodata, in functie de imprejurari, anumite sectiuni pot avea o ponderemai mare sau mai mica in importanta planului de afaceri.

#odel (exemplu, template) de plan de de afaceri (business plan)

!n general un plan de afaceri cuprinde urmatoarele capitole$

%. "itlul&. uprins ' apitole. umar (curta introducere)*. +escrierea firmei (afacerii). cipa ' managementul companiei. Prezentare produs(e) / serviciu (ii)0. Analiza pietei1. 2biective3. trategia firmei/afacerii ' implementare%4. !nformatii financiare%%. Anexe si alte documente
http://ad2.ip.ro/please/redirect/369/2/1/7/!uwi=1024;uhe=768;uce=1;param=8878/15756_11_?


2/10

!n functie de situatie anumite capitole pot fi necesare sau nu.!mportanta fiecarui capitol variaza in functie de scopul urmaritsi de contextul in care realizati planul de afaceri.

+e asemenea ar trebui sa verificati la partenerul/firma/institutiaunde se va prezenta planul de afaceri, cu privire la eventuale

cerinte de realizare a planului de afaceri.

5evenind la structura unui plan de afaceri, in continuare estedetaliata o posibila abordare a capitolelor planului de afaceripropus mai sus.

1. Titlul

"rebuie sa reflecte la ce face referire planul de afaceri in cauza. +e asemenea pe prima pagina aplanului de afaceri (eventual coperta), pe langa titlu ar trebui sa se gaseasca si datele de contact siidentificare ale firmei, logo-ul acesteia, etc.

Aceste date de contact ale firmei, se pot adauga intr-o forma sumarizata si in subsolul sau antetulpaginilor urmatoare.

2. Cuprins & capitole

Un tabel/index cu capitolele planului de afaceri si cu numarul paginilor la care se regasesc acestecapitole. Aceasta sectiune ar putea fi mutata si la sfarsitul planului de afaceri in anumite cazuri.

3. Sumarul planului de afaceri (Scurta introducere)

!n multe cazuri, aceasta sectiune (care ar trebui sa sumarizeze si sa evidentieze punctele ceie aleunui plan de afaceri) are o importanta deosebita. e recomanda ca sumarizarea sa fie realizata cat

mai simplu si concis posibil.

4. Descrierea firmei (afacerii)

!nformatii cu priviere la firma/companie (istoria companiei, parteneri, fondatori, ecipamente ' utilaje,facilitati, sedii, vaduri comerciale, parc auto detinut, etc. Pentru informatii suplimentare puteti prezentao adresa 6eb.

!n anumite situatii se prezinta afacerea in locul companiei (de exemplu$ daca inca nu ati infiintat ofirma).

. !c"ipa & mana#ementul firmei

2 scurta prezentare a ecipelor/oamenilor/departamentelor din compania dv., a modului de organizaresi a ecipei de management.

$. %rezentare produs(e) ser'iciu (ii)

Aceast capitol al unui plan de afaceri poate cuprinde$

descrierea si evidentierea calitatilor (puncte forte) ale produselor/serviciilor dv.

evidentierea anumitor calitati/avantaje fata de produselor/serviciilor competitiei

imbunatatiri planificate ale produselor/serviciilor dv.

viitoare noi produse/servicii planificate

. naliza pietei


3/10

!n aceast capitol din planul de afaceri se va realiza o prezentare a pietei de desfacere a produselor siserviciilor dv.

e va putea avea in vedere$

numarul clientilor existenti si potentiali

marimea pietei de desfacere

o eventuala segmentare a pietei

concurenta existenta pe piata (eventual informatii cu privire la cota acesteia de piata)

in cazul detinerii de informatii cu privire la o eventuala tendinta si evolutie a pietei, oprezentare succinta a acestor informatii este benefica

sumare ale eventualelor studii de piata disponibile

*. +biecti'e

2 estimare realista (in anumite cazuri sunt prezentate si estimari optimistice, pesimiste, pe langaaceasta) a obiectivelor firmei/afacerii pe termen scurt si lung.

,. Strate#ia firmeiafacerii & implementare

Poate fi descrisa strategia de abordare/introducere a produselor/serviciilor pe piata (sau dementinere/imbunatatire a cotei de piata in cazul unor produse/servicii existente).

"ot aici se poate evidentia strategia de mar7eting pentru produsele/serviciile respective si modalitatilede punere in practica a acesteia.

1-. nformatii financiare

!n anumite cazuri aceast capitol este cel mai important din cadrul unui plan de afaceri. +e exemplu in

cazul incercarii obtinerii de fonduri de la diverse organisme/institutii nationale, europene siinternationale, o atentie sporita se va acorda acestui capitol al planului de afaceri.

#ulte institutii/organisme au cerinte propii si exacte cu privire la informatiile pe care se asteapta sa leregaseasca in acest capitol. +e multe ori acestea furnizeaza si modele (template-uri) pentru aceastcapitol (cateodata ciar exemple/modele de planuri de afaceri).

!n acest capitol se pot incadra informatii cum ar fi$

informatii din diverse raportari contabile

cas-flo6-uri (fluxuri monetare) lunare/anuale

estimari ale vanzarilor/veniturilor/celtuielilor viitoare (important cu precadere in cazul start-up

urilorafacerilor de inceput)

11. ne/e si alte documente

Alte documente ce considerati a fi relevante, sau care sustin anumite puncte de vedere din planul dv.de afaceri.

Uneori partenerii sau institutiile carora le veti prezenta planul dv. de afaceri, vor avea cerinte specificecu privire la informatii si documente (oficiale, neoficiale, copii, traduceri, legalizari, etc) care sa fieatasate planului de afaceri.

!nainte de a incepe realizarea propiului plan de afaceri, nu uitati sa tineti cont de specificul afacerii dv.

si cerintele eventualilor parteneri/institutii. Astfel unele capitole din modelul de plan de afaceriprezentat anterior pot fi unite, eliminate, prioritizate, etc.


4/10

!n cazul in care trebuie sa realizati un plan de afaceri in limba engleza, exista unelte soft6arespecializate in automatizarea si generarea de planuri de afaceri. Un astfel de soft6are poate generade regula modele/templateuri/exemple (deja completate cu date fictive) de planuri de afaceri pentruaproape orice domeniu de activitate (un soft6are consacrat in aces sens este 8usiness Plan Pro).

9a recomandam de asemenea sectiunea cu recomandari carti despre realuzarea unui de 8usiness

Plan (plan de afaceri).

Eti cumva un alpinist care i asum riscuri calculate sau preferi s umbli pecrri sigure? Eti cumva o albin harnic care i face treaba sistematic, sau unfluture care zburnd din floare n floare, aparent fr vreo logic anume, i facetreaba pn la urm? n mod cert personalitatea i felul nostru propriu de abordarea problemelor, va fi reflectat i n modul n care vom conduce afacerea noastr.

Ar fi uor s spunem c alpinitii i albinele n mod sigur vor pune bazele celormai prospere afaceri, iar cei care prefer s se plimbe doar pe crri sigure ifluturii niciodat nu vor reui acest lucru dar aceast afirma!ie ar fi fals. "eea ce esteimportant, este s ne dezvoltm propriul stil de a face afaceri.

#nii oameni i conduc afacerile aproape la voia ntmplrii. $ asemenea persoan a fost i%teve &obs n primi si ani de activitate, cnd a creat compania Apple "omputers. n schimbAnd' (rove de la )ntel a fcut e*act contrariul, punnd bazele unei afaceri cldite sistematic.Evident companiile men!ionate reflect personalit!ile celor doi lideri.

$rganiza!ia (allup a intervievat peste + de manageri din peste - de domenii deactivitate i a auns la concluzia c cel mai bine e s fi tu nsu!i . "ei mai buni manageri acelor mai nfloritoare afaceri au ceva n comun/ se bazeaz pe propriile calit!i forte. ntr0uncuvnt nu ncerca s fii ceea ce consideri tu c un lider sau manager ar trebui s fie, fi tunsu!i. A nv!a de la al!i, nu nseamn a ncerca pur i simplu s0i copiezi n ntregime."reeaz0!i propriul tu stil de a face lucrurile. nv!nd din propriile tale e*perien!e, !i va dancredere de sine.

"harles 1orte fondatorul unei dintre cele mai mari re!ele hoteliere din 2area 3ritanie nu aavut nici o pregtire special n domeniul afacerilor. n autobiografia sa el spune singur amnv!at nite lec!ii pe care nu le voi uita niciodat. El a nv!at din e*perien! i greeli. Era unntreprinztor nscut cu flerul afacerilor. 4ar de asemenea era adeptul analizei i cercetrii. 5i0a deschis primul patibar n 6ondra doar dup ce a ntreprins un studiu de pia! n stil personal.El a numrat persoanele care treceau pe lng patibarul concuren!ei i a calculat procentaulcelor ce se opresc i intr. Apoi el a numrat persoanele care treceau pe lng magazinul pecare el se gndea s0l nchirieze i a calculat cam la c!i clien!i s0ar putea atepta.

Afacerile nfloritoare sunt capabile s combine flerul cu analiza, care amndou trebuie sserveasc un !el comun, i anume dezvoltarea afacerii, i nu s devin un scop n sine. A te


5/10

baza doar pe fler nseamn a genera o mul!ime de idei, dar a neglia concentrarea. n schimb apune accentul doar pe analiz va duce la o paralizie a ideilor.

Am nceput cu cteva comentarii despre persoana ntreprinztorului, deoarece omul este acelacare conduce afacerea i nu un model n sine. 4espre orice model am discuta, succesul

acestuia este dat de msura talentului celui care0l utilizeaz. 2odelul de afaceri descris ncontinuare a fost creat pentru persoane de diferite categorii, de la cei cu pregtire academicpn la cei cu un nivel de pregtire redus. 4ac eti o persoan cu fler, modelul !i va ofericteva puncte de referin! importante i o structur de baz n care s operezi, fr ns a0!infrna entuziasmul sau ideile incitante. 4ac n schimb eti predispus analizei, modelul !iofer o prezentare structurat, divizat n subcapitole a procesul de afaceri. )ndiferent decunotin!ele i e*perien!a avut, modelul descris n aceast introducere !i asigur un cadru

pentru n!elegerea i dezvoltarea ulterioar a propriei afaceri.

2odelul este mai mult rezultatul unei ndelungate e*perien!e practice dect al cercetri despecialitate. A fost testat timp de mai mult de un deceniu n diferitele medii economice a mai

multor state. #nul dintre atuu0rile sale este uurin!a cu care poate fi aplicat n via!a de zi cu zi,desigur fr ns a ne lsa prad superficialit!ii. Este important ca de la nceput s alocmtimpul cuvenit n!elegerii lui. 7aloarea sa const n faptul c asigur un cadru n urul cruiase poate crea strategia de afaceri i evalua performan!a. #n om de afaceri din 3raziliacomenta/ 8A vrea s fi cunoscut acest model n momentul n care am pornit afacerea mea. 20ar fi ferit de multe greeli8. #n alt om de afaceri din Africa de %ud spunea/ 8Este surprinztorct de mult se aseamn descrierea acestui model cu propria mea e*perien! din domeniulafacerilor8.

2odelul de dezvoltare al afacerii0 )ncubatorul de afaceri

Elementele esen!iale ale modelului/

9. :rocesul antreprenorial;. 2ediul de afaceri idei i aungnd la rezultatul final, adiclansarea unei afaceri viabile pe pia!.


6/10


7/10

Pia:a #ediuleconomic

#ediul juridic #ediul politic #ediul cultural

;imitele impusede ciclurile pie:ii

i

premizelespecifice zonei

?n cauz@

;egilereferitoare la

societ@:ilecomerciale

;egea muncii

;egea privind

dreptul laproprietate

radul destabilitate

Politicile petermeni scurt

Politicaeconomic@ pe

termen lung

orup:ia

Atitudinea fa:@de antrepenori

Atitudineamass-mediei

istemul devalori comunitar

>i antreprenorial

1igura ;0 2ediul de afaceri

Aceti factori pot stimula s0au mpiedica dezvoltarea )220urilor. Astfel, pie!ele deschisencuraeaz noii veni!i dar situa!ia de monopol i practicile de comer! neloiale mpiedicptrunderea acestora pe pia!. $ economie prosper este capabil s asigure resurselefinanciare necesare dezvoltrii ntreprinderilor, dar infla!ia galopant i rata nalt adobnzilor vor sugruma acest proces. 1iscalitatea ridicat mpiedic afacerile s ating stadiulde dezvoltare la care ar putea s aduc o contribu!ie cu adevrat remarcabil la bugetul de stat.1actorii politici, legali i culturali pot de asemenea s afecteze n mod direct procesul. Fo!iaceti factori sunt specifice unei !ri anume, cu consecin!ele de rigoareG

Infrastructura De Sprijin

Adeseori )220urile trebuie s lucreze ntr0un mediu ostil. )nfrastructurile de spriin suntmenite s spriine dezvoltarea )220urile chiar i n aceste situa!ii nefericite, fiind cea de0atreia component al unui incubator de afaceri.

n practic, nici o regiune sau comunitate nu are toate elementele de spriin disponibile, i nue necesar s fie asigurate toate, dar totui e*ist un nivel minim de spriin fr de care nimicnu se poate ntreprinde. 4e e*emplu dac lipsete cu desvrire spriinul financiar este foarteimprobabil ca o afacere poate fi lansat. 1iecare regiune trebuie s0i asigure cel pu!in acelnivel minim de spriin pentru lansarea afacerilor noi, de care de fapt depinde viitorul ei. :e dealt parte dac spriinul asigurat depete pragul optim, se poate crea o dependen!nesntoas i n defavoarea spiritului de ini!iativ.


8/10

Elemente maore ale infrastructurii de spriin sunt prezentate n tabelul de mai os.

5U5U#AB !+! A;" 5U5

Bivelul deeduca:ie >ipreg@tire

ercetare/+ezvoltare

!mobile 5esursefinanciar

e

5esurselocale

Agen:ii desprijin


9/10

1acilit!ile cum ar fi spa!iile locative, colile i spitalele sunt de asemenea importante,contribuind indirect la bunstarea for!ei de munc i a familiilor pe care le reprezint.Fransportul i telecomunica!iile, pe de alt parte, contribuie direct la eficientizarea sectorului

privat. 4ac nu vei servi la timp clientul din cauza unei re!ele de strzi neadecvate, iar apoi nupo!i s dai un telefon pentru a le e*plica motivul ntrzierii atunci nseamn c n curnd vei

avea mari probleme.

nelegerea Modelului

"ele trei componente ale modelului, procesul antreprenorial, mediul de afaceri iinfrastructura de spriin, pot fi n!elese printr0o simpla analogie cu un vapor =1ig. -. Astfel,

procesul antreprenorial este sus!inut de infrastructura de spriin care, ca i un vapor care seconfrunt cu vremea schimbtoare, trebuie s nfrunte mediul de afaceri.

Figura 4- Vaporul antreprenorial

Aceast figur ne nva! cteva lec!ii. n primul rnd dac nu e*ist nici un spriin, atunci neputem baza doar pe for!ele noastre proprii, navignd singuri pn la !rm. 4oar cei decii iperseveren!i vor izbuti. "u ct resurse =infrastructura asigurate sunt mai limitate, cu att estemai important s identifici elementele de spriin de care po!i beneficia, e*ploatndu0le lama*imum.

$ greeal comun este evaluarea progresului fcut dup criterii greite. "rearea locurilor demunc i nivelul e*porturilor realizate sunt adesea folosite pentru acest lucru, dei ele nu sunt

indicatori economici primari. Hu are rost s crem noi locuri de munc care n0au viitorulasigurat, cum n general nu e bine s ne strduim s producem ceva doar pentru e*port, cnd


10/10

acel ceva n0are a pia! autohton asigurat. "t privete evaluarea real a succesuluiprogramelor de spriin, aceasta const n numrul de afaceri viabile ini!iate i dezvoltate ntr0oanumit regiuneI indicatorul final fiind realizarea unei mase critice de ntreprinderi care defapt s relanseze ntreaga via! economic a regiunii n cauz. Acesta este de fapt !rmul ctrecare un asemenea program tinde. %itua!ia n care spriinul sus!inut nu va mai fi necesarI

comunitatea local a oamenilor de afaceri fiind n stare s0i administreze singur via!aeconomic.

%uccesul fiecrei cltorii pe mare este controlat de condi!iile meteorologice. 1urtunileputernice pot s abat de la cursul ini!ial un vapor, pot chiar s0l scufunde. :utem ntreprindeceva pentru condi!ia vaporului, dar trebuie s acceptm vremea aa cum este i s profitm ctmai mult de ea. Aceasta este principala deosebire dintre infrastructur i mediu. )nfrastructura

poate fi pus la punct i poate fi ntrit acolo unde este slab dar vremea con!ine acei factoripe termeni lung cu care firmele vor, nu vor trebuie s triasc. "ondi!iile pie!ii, economiana!ional i cultura local nu pot fi schimbate peste noapte i necesit anumite politici din

partea unei arii largi de grupuri de interese nainte ca ele s fie mbunt!ite.

2esaul pentru agen!ii economici este c acetia trebuie s0i concentreze eforturile pentruschimbarea i mbunt!irea infrastructurii de spriin, ne mai pierznd timp pe factorii demediu care nu sunt uor de influen!at pe termen scurt sau mediu. )220urile trebuie s ncerces scoat ct mai mult din infrastructur i s evite vicisitudinile vremii, conducnd cumiestrie procesul antrepenorial.

Acest odul este creat pentru a ajuta afacerea s! de"in! prosper!# f!r! $ns! a proitec! "iaa "a fi ai u%oar!& ntotdeauna pot s! apar! %i regrese dar e iportant s!

$nelege %i s! ne asigur! instruentarul necesar pentru reu%ita aciunii noastre&
http://www.integra.sk/toolkit/romanian/busines.htm#Vrch

cum se realizeaza un plan de afaceri

Documents