CUM SE POATE REFUZA NOUL BULETIN CU CIP

CUM SE POATE REFUZA NOUL BULETIN CU CIP ?BAZA LEGALA

Raspunde doamna judecatoare CARMEN PADURARU CHIRILA

AVERTIZARE

Marti, 1 aprilie 2014,intra in vigoare Legea care prevede cartea de identitate electronica biometrica si asa numita carte de identitate simpla care va contine suportul de memorie cip de identificare pentru cardul de sanatate.Este evidenta, asadar ca nu avem nici o alternativa pentru a obtine o carte de identitate fara cip!

Singurullucru pozitivin cazul acestei Legi este ca nu ne mai obliga pe toti- chiar si pe cei cu documentele in termenul de valabilitate sa le schimbam!

Revoltator este ca apelurile, memoriile adresate Ministerului de resort, prim ministrului Romaniei, fiecarui parlamentar in parte, precum si prezenta societatii civile 46 de ONG-uri prinAsociatia pentru Libertatea Romanilor(al carei invitat in comisiile de specialitate ale Parlamentului am fost si eu)au ramas fara nici un ecou, ca si cum noi nici nu existam!Ce se poate face acum:

La nivelul Serviciilor comunitare de evidenta persoanei se recomanda sa stam linistiti intrucat nu au primit aparatura si instructiunile pentru noile carti de identitate. Astfel de asigurari am primit si la introducerea noilor premise de conducere care au plasat cod de bare pe numele nostrum si s-a dovedit cu totul altceva ulterior!

Mare atentie, Hotararea de Guvern publicata pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne in data de 26 martie 2014, prevede ca acestea se vor emite la nivel centralizat.

Aceasta presupune ca datele si preluarea imaginilor se vor face cu aceeasi aparatura care exista si in prezent, la sediul Serviciilor locale dar, cartea de identitate va veni de la Bucuresti, ca si in cazul permiselor si pasapoartelor biometrice.

Avem toate motivele sa fim vigilenti si sa nu credem ceea ce ni se prezinta oficial. Sfatul meu este ca cei care sunt obligati sa isi preschimbe buletinul si nu doresc noul tip de carte de identitate nici asa zisa carte simpla cu suport de memorie pentru cardul de sanantate sa fie atenti la formatul documentului care li se va inmana dupa depunerea cererii de preschimbare/eliberare pentru minorii de 14 ani.

In cazul in care va fi de alt tip decat in prezent sa il refuze, adica sa nu semneze de primire si sa depuna cererea denumita plangere prelabila pe care o va adapta fiecare la situatia personala.

Dupa un termen de 30 de zile in care nu se va primi nici un raspuns sau va fi un raspuns negativ, persoana interesata va actiona in instanta de contencios administrativ.

Un model de cerere de chemare in judecata, la acel moment va circula pe internet, conceput de avocati, cu indicatiile necesare, costul este taxa judiciara de timbru de 50 de lei si fiecare se poate reprezenta singur daca nu isi permite un avocat.

In acest timp se impune pastrarea cartii de identitate pe care o detine fiecare iar legitimarea se va face si cu certificatul de nastere, pasaport etc.

Pentru persoanele care nu doresc sa apeleze la instanta, exista portita cartii provizorii de identitate, dar pentru aceasta trebuie sa nu fie prezentat Serviciului de stare civila unul dintre documentele obligatorii solicitate pentru eliberarea cartii de identitate. Aici de asemenea, de la caz la caz va trebui fiecare sa isi verifice posibilitatile!

In dezbaterile publice, Ministerul Afacerilor Interne a precizat ca este la curent cu opozitia unui fragment important de populatie si ca stie ca aceasta nici nu va solicita noile documente ! Ei au motivat astfel ca noua, opozantilor nu ni se incalca libertatea de constiinta !?

Veti citi insa in cuprinsul Temeiurilor de neconstitutionalitate din plangerea prealabila atasata gravele incalcari ale legii fundamentale a Romaniei!

PROCEDURA PREALABILA

Cerere

Plngere prealabil

CTREDirecia judeean comunitar de evidena persoanelor .Subsemnat..solicit s eliberai carte de identitate simpl conform Legii n vigoare pn la data de 31.03.2014 ntruct, n raport de propria contiin, nu sunt de acord ca documentele personale de identitate s conin un mediu de stocare electronic, iar Legea nr.235/2013 care modific OUG nr.82/2012 este vdit neconstituional n acest sens.

Motive i Temeiuri de neconstituionalitate

Posed carte de identitate nr.

ncepnd de la data de 1.04.2014 intr n vigoareLegea nr.235/2013care modificOUG nr.82/2012i prevede ca forme ale actului de identitate cartea de identitate i cartea electronic de identitate n dou variante, i anume cu dou elemente biometrice (imagine facial i impresiuni papilare a dou degete), respectiv cu un singur element (imaginea facial).

Deiart.16 (3) a OUG nr.82/2012legifereaz undrept de opiunentre o carte de identitate (simpl) i una electronic, faptic aceast opiune rmne doar la nivel normativ-declarativ, fr nici o garanie real la care este obligat statul, prin instituiile sale n condiiile prevederilor constituionale exprese coninute nart.29:

(1)Libertatea gndirii i a opiniilor precum i libertatea credinelor religioase nu pot fi ngrdite sub nici o form. Nimeni nu poate fi constrns s adopte o opinie ori s adere la o credin religioas, contrare convingerilor sale(2)Libertatea contiinei este garantat,

precum i n dispoziiileart. 26:(1)Autoritile publice respect i ocrotesc viaa intim, familial i privat.

Spunem acest lucru ntruct cartea simpl de identitate va conine obligatoriu un mediu de stocare electronic (cip) pentru cardul de sntate, element cu care noi nu suntem de acord potrivit convingerilor noastre intime.

Chiar dac acest cip va reprezenta cardul de sntate, va fi afectat integral identitatea minorei noastre, ntruct art.17 alin.2 prevede c n mediul de stocare care asigur funcionalitatea crii de identitate ca i card naional de asigurri sociale de sntate, se nscriu datele aferente cardului naional de sntate, stabilite la art. 331 alin. 1 din Legea nr.95/2006 cu modificrile ulterioare iar conform art.331 alin.1:Informaiile minime care pot fi accesate de pe cardul naional de sntate sunt: a) numele, prenumele, precum i CNP personal ale asiguratului etc .

Fa de dispoziiile constituionale care apr i garanteaz libertatea de gndire i de contiin, n acord cu declaraia drepturilor omului dar i cu art. 18 dinPactul Internaional cu privire la Drepturi Civile si Politice[1],

alin.1Oricine are dreptul la libertatea de gandire, constiinta si religie. Acest drept include dreptul de a avea sau a adopta o religie sau o convingere la alegerea sa (belief of his choice).

alin. 2Nimeni nu poate fi supus unei constrngeri care s prejudicieze libertatea sa de a avea sau a adopta o religie sau convingere la alegerea sa;

alin. 3 Libertatea de a manifesta religia sau opiniile poate fi supusa doar limitarilor prescrise de lege si care sunt necesare pentru a proteja siguranta, ordinea, sanatatea sau morala publica si libertatile si drepturile altora[2].

Legiferarea special a proteciei libertii de contiin este deplin justificat de importana deosebit a acesteia pentru existena persoanei, fapt atestat de neurofiziologie i tiina psihiatriei[3]. Contiina individual reprezint reflectarea subiectiv a existenei fiecrui om, avnd note de unicitate i irepetabilitate. Henry Ey ca i K.Jaspers susin existena unuicmp al contiinei(alctuit din ansamblul fenomenelor psihice: percepie, imaginaie, sentimente, pulsiuni, activitate motorie, limbaj) care constituie organizarea personalitii. n felul acesta, personalitatea se alctuiete din derularea multiplelor cadre ale prezentului iar disoluiile cmpului de contiin explic sau sunt cauza ntregii patologii psihiatrice (a se vedea Studiul Seminar 5 Psihologie medical). Altfel spus, disfunciile de la nivelul contiinei dau natere tuturor afeciunilor de tip psihiatric i afectiv- ceea ce reprezint un pericol major pentru sntatea persoanei.

n acord cu acest principiu al proteciei speciale alibertii de contiin, deja la nivel european,Marea Britaniea renunat la documentele de identitate electronice,Frantaa pronunat Decizia de neconstituionalitate nr.652/2012 din 22 martie 2012 privind actele electronice de identitate, fiindcontestat de 200 membri ai parlamentului, nFinlanda, introducerea cardurilor electronice de identitate este considerat un eec din moment ce numai 300.000 de ceteni din 5 milioane vizai au optat pentru un astfel de card, nSuedia, situatia este similar, cci numai 100.000 de cetaeni (1%) utilizau un astfel de card n iunie 2012, iarBulgaria, Cipru, Cehia, Danemarca, Irlanda, Lituania, nu au carduri electronice de identitate pentru populaie i nici nu exista planuri privind introducerea lor conform unui studiu al ENISA.

nc din anul 2004,raportorul Parlamentului European Ole Sorensen a atras atenia c biometria i documentele electronicereprezint un pas ctre stocarea centralizat i sistematic a datelor cu caracter personal,ceea ce ar echivala cu utilizarea unui baros pentru a sparge o nuc.El a evideniat faptul c o astfel de baz de datear afecta protecia drepturilor ceteneti, n special dreptul la viaa privat. [4]

n Romnia, societatea civil este cvasiunanimmpotrivaactelor de identitate electronice.Un numr de 46 de organizaii nonguvernamentale, au sesizat Guvernul Romniein legtur cu aceast problem. [5]

Buletinul care conine un mediu de stocare pentru viitorul card de sntate, ncalc libertatea noastr de contiin, deoarece:

a)conine date pe care posesorul nu le cunoate i nu le poate vedea;

b)creeaz premisele unui control din partea statului, care poate deveni uor un abuz mpotriva libertii omului.

c)ncalc prevederile constituionale ale art. 5, alin. 2: cetenia nu poate fi retras celui ce a dobndit-o prin natere.

d)n lipsa acestuia se vor restrnge drepturile civile ale cetenilor.

Potenialul de neconstituionalitateeste evident atta timp ct forma actului de identitate, aa cum este legiferat prin Legea nr. 235/2013, ne ncalc dreptul de a ne exercita statutul de ceteni ai statului romn i toate drepturile i obligaiile ce decurg din acesta, mprejurare ce vine n contradicie i cu dispoziiile art. 5 alin.2 din legea fundamental, deoarece, conform Legii 21/1991, art. 22, cartea de identitate face dovada ceteniei, i n relaiile dintre ceteni i orice alte persoane fizice i juridice se folosesc, pentru legitimare i identificare, cri de identitate legal valabile.

Situaia creat, astfel cum am motivat mai sus, l pune pe cetean nimposibilitatea de a-i exercita drepturileprevzute n urmtoarele articole dinConstituia Romniei:

art. 5, alin. 2, care spune: cetenia nu poate fi retras celui ce a dobndit-o prin natere;

art. 26, referitor la dreptul la liber circulaie;

art. 36, alin. 1, referitor la dreptul la vot;

art. 37, referitor la dreptul de a alege i a fi ales;

art. 40, alin. 1. referitor la dreptul de asociere;

art. 41, referitor la dreptul la munc;

art. 44, alin. 1, referitor la dreptul la proprietate;

art. 46, referitor la dreptul la motenire;

art. 48, alin. 1-2, referitor la dreptul de a ntemeia o familie;

art. 50, referitor la protecia persoanelor cu handicap;

art. 51, alin. 1, dreptul de petiionare.

ntruct, spre deosebire de celelalte acte, precum paaportul sau carnetul de conducere, purtarea buletinului de identitate i legitimarea n faa organelor statului cu acest document reprezint att un drept, ct i o obligaie, neposedarea sa i imposibilitatea de a se legitima pot deveni fapt contravenional. Neposedarea actului de identitate l priveaz pe posesor de posibilitatea aprrii n instan prin exercitarea art. 21, alin 1 i vine n contradicie flagrant cu art. 21, alin. 2, care spune nici o lege nu poate ngrdi exercitarea acestui drept (de a accede la justiie).

n plus, este evident c n lipsa crii de identitate valabile, imi restrange toate drepturile cetatenesti, astfel ca o contest.Expunerea de motive care privete securitatea suplimentar, condiiile impuse de normele europene etc., sunt simple susineri pe care le-am demontat deja prin prezenta cerere i prin documentaia pe care o voi depune.

Dispoziiile art. 53, alin. 1 din Constituia Romniei prevd strict limitativ situaiile n care se poate restrnge exerciiul unor drepturi i liberti numai dac se impune pentru aprarea securitii naionale, a ordinii, a sntii, ori a moralei publice, a drepturilor i libertilor cetenilor; desfurarea instruciei penale, prevenirea consecinelor unei calamiti naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

Nici una dintre aceste situaii nu poate fi invocat pentru a justifica legea pe care o contestm sau pentru a beneficia de restriciile libertii de contiin, expuse mai sus nPactul internaional al Drepturilor Civile i Politice. Or, aa cum am artat deja, atta timp ct ri europene cu tradiie democratic (Marea Britanie, Frana etc) au renunat la sistem, considernd c nu le afecteaz securitatea naional, este evident c impunerea n Romnia numai a crilor de identitate care s conin un cip, fr alternativ este o msur care urmrete ngrdirea libertii.

Nici alin.2 al art.53 nu are aplicabilitate pentru c restrngerea drepturilor i libertilor trebuie s fie proporional cu situaia care a determinat-o i s nu aduc atingere existenei dreptului nsui.

Mai mult dect att, n conformitate cuDeclaraia Universal a Drepturilor Omului, art. 11, preluat de art. 6, alin 2 dinConvenia European a Drepturilor Omuluiorice persoan acuzat de vreo infraciune este prezumat nevinovat pn cnd vinovia sa va fi stabilit legal. Acest principiu se traduce nConstituia Romniein art. 23, numitLibertatea individual, alin. (11), n care se spune: Pn la rmnerea definitiv a hotrrii judectoreti de condamnare, persoana este considerat nevinovat.

Metodologia de colectare, stocare i utilizare a informaiilor biometrice consider posesorul un prezumtiv infractor, fiind o nclcare a art. 23 (11), deoarece impunerea unui document care permite urmrirea, controlul, stocarea n mediu electronic a oricrei informaii despre persoana posesoare nu poate fi admis, dect n cazul n care acea persoan este suspectat sau este chiar autoare de fapte penale, n nici un caz nu poate fi acceptat de ceteni liberi care se bucur de prezumia de nevinovie.

n concluzie:

solicit sa eliberati carte de identitate n format existent pn la momentul 31.03.2014.Prezenta reprezint i plngere prealabil n condiiile Legii contenciosului administrativ astfel c n situai n care nu vei rspunde pozitiv solicitrii noastre voi sesiza instana competent i voi solicita i daune interese precum i cheltuieli de judecat.Data, Semntura,

NOTE:

[1]Adoptat i deschis spre semnare de Adunarea General a Naiunilor Unite la data de 16 decembrie 1966, intrat n vigoare la data de 23 martie 1976, cf. art. 49, pentru toate dispoziiile cu excepia celor de la art. 41, care au intrat n vigoare la data de 28 martie 1966, pe care Romnia la ratificat prin Decretul nr. 212 din data de 31 octombrie 1974, publicat n Buletinul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 146 din data de 20 noiembrie 1974.[2]http://www2.ohchr.org/english/law/ccpr.htm).[3]http://biblioteca.regielive.ro/seminarii/psihologie/tulburari-de-constiinta-29791.htmlContiina este un atribut definitoriu al umanitii, cea mai evoluat form de reflectare psihic a lumii obiective, caracterizat prin raionalitate i aprehensiunea propriei identiti a individului. Prin urmare, contiina desemneaz activitatea psihic raional, nsoit permanent de apercepia Eului, ca agent unic, indivizibil i inconfundabil al tuturor actelor sale psihice (Gorgos,.1987). Contiina individual reprezint reflectarea subiectiv a existenei fiecrui om, avnd note de unicitate i irepetabilitate. K Jaspers consider contiena ca fiind viaa psihic la un moment dat, fiecrui moment corespunzndu-I o experien trit n corelaie cu o anumit ordine sau claritate a contiinei. Modelarea experienelor trite aici i acum (Henry Ey) se face n raport cu ntreaga experien existenial anterioar a subiectului. Contiina este un domeniu fundamental de definiie al psihismului, conferindu-i acestuia specificitate uman i deosebindu-l decisiv i calitativ de orice alt manifestare cerebral.[4]A se vedea Anexa 1 O analiz comparativ a Romniei cu alte state n care deja s-a experimentat proiectul actelor electronice.[5]Memoriu la proiectul de Lege pentru aprobarea OUG nr.82/2012, ctre Guvern