CUM SCRIEM O CERERE DE FINANȚARE

Suport de cursMarilena Andrei

TEMELE CURSULUI

Care sunt principalele programe de finanțare pentru care organizațiile nonguvernamentale românești sunt aplicanți eligibili.

Ce este și ce nu este un proiect?

Cum arată o schemă logică de proiect, care respectă regulile instituțiilor finanțatoare.

Care este importanța fiecărei etape din procesul de concepere și implementare a unui proiect, precum și nevoia respectării ordinii etapelor.

PROGRAME DE FINANPROGRAME DE FINANȚȚARE ARE

PROGRAME OPERAȚIONALE (1/2)

sunt documente aprobate de Comisia Europeană; au ca obiectiv implementarea priorităţilor sectoriale şi/sau regionale

cuprinse în Planul Naţional de Dezvoltare care sunt aprobate spre finanţare prin Cadrul de Sprijin Comunitar;

sunt documente strategice, elaborate de statul membru şi aprobate de Comisia Europeană; ele cuprind setul de priorităţi multianuale ce pot fi cofinanţate din Instrumentele Structurale – Fondurile Structurale şi de Coeziune.;

sunt : regionale sau sectoriale; sunt stabilite pentru perioade de programare de 7 ani, respectiv

2007 – 2013, 2014 – 2020; sunt prezentate în Acordul de Parteneriat pentru perioada 2014 –

2020, încheiat de România cu Comisia Europeană.

PROGRAME OPERAȚIONALE (2/2)

PROGRAME OPERAȚIONALE 2014-2020

POCU – PROGRAMUL OPERAȚIONAL CAPITAL UMAN

Dintre programele operaționale, POCU oferă cele mai multe oportunități de finanțare pentru ONG-uri, incluzând 7 axe de finanțare...

FONDUL BILATERAL NAȚIONAL (“FONDURILE NORVEGIENE”) (1/3)

http://www.eeagrants.ro

Granturile SEE și Norvegiene reprezintă contribuția Islandei, Principatului Liechtenstein și Norvegiei în vederea reducerii disparităților sociale și economice în cadrul Spațiului Economic European și pentru a întări relațiile bilaterale cu cele 15 state beneficiare din sudul și centrul Europei.

Fondul Bilateral Național a fost un instrument menit să faciliteze contactul și cooperarea între entități din România și cele din statele donatoare, dimensiunea bilaterală fiind obligatorie în orice inițiativă. Cooperarea bilaterală cu Consiliul Europei este, de asemenea, posibilă.

 Scopul Fondului Bilateral Național a fost de a sprijini diverse inițiative de cooperare bilaterală între entități din Romania și entități din Islanda, Principatul Liechtenstein și Norvegia (ca state donatoare).

În 2016, mediul ong așteaptă lansarea granturilor pentru următoarea perioadă.

FONDUL BILATERAL NAȚIONAL (“FONDURILE NORVEGIENE”) (2/3)

Granturile SEE și norvegiene acordate în perioada 2009-2014 au vizat o diversitate de domenii...

FONDUL BILATERAL NAȚIONAL (“FONDURILE NORVEGIENE”) (3/3)

PROGRAMUL DE COOPERARE ELVEȚIANO-ROMÂN (1/2)

http://www.swiss-contribution.ro

Asistența financiară elvețiană și-a propus să contribuie la reducerea disparităților economice și sociale în cadrul Uniunii Europene extinse, cât și între diferitele regiuni de dezvoltare ale statelor beneficiare.

Fondurile alocate prin acest mecanism financiar au fost absorbite de România în proporție de 100%.

În 2016, se așteaptă relansarea Programului de cooperare pentru următoarea perioadă.

PROGRAMUL DE COOPERARE ELVEȚIANO-ROMÂN (2/2)

ERASMUS + (1/6)

http://www.erasmusplus.ro

Este un program ACTIV / DESCHIS

Este un program de 16 miliarde de euro pentru educație, formare, tineret și sport.

Acesta este construit pe bine-cunoscutul șia marca de succes a UE, programul Erasmus pentru studenți.

Obiectiv principal: îmbunătățirea șanselor de angajare ale tinerilor prin dobândirea de competențe suplimentare apreciate de angajatori, precum și îmbunătățirea competențelor lingvistice.

ERASMUS + (2/6)

Programul presupune 3 acțiuni-cheie:

1: Mobilități de învățare pentru indivizi. Aici intră mobilitățile și se adresează tinerilor, lucrătorilor de tineret și personalului angajat.

2: Cooperare pentru inovare și schimb de bune practici. Se adresează universităților, instituțiilor publice, ONG-urilor, firmelor care au departament de CSR și organizațiilor culturale (teatre, librării).

3: Sprijin pentru reforma politicilor. Aici vor fi incluse rețelele Salto și Eurodesk, proiectele de advocacy și vechile întâlniri pe acțiunea 5.

ERASMUS + (3/6)

Termenele-limită până la care se pot depune solicitări de finanțare la Agenția Națională din România în anul 2016. Formularele se depun doar online și se trimit până cel târziu la ora 13.00 ora României.2 februarie 2016, ora 13.00Proiecte de mobilitate pentru educaţia adulţilorProiecte de mobilitate şcolarăProiecte de mobilitate pentru formare profesională (VET)Proiecte de mobilitate pentru învăţământ superior (atât cu ţări ale programului, cât și cu ţări partenere)Proiecte de mobilitate pentru tineretProiecte de parteneriat strategic pentru tineretProiecte de dialog structurat pentru tineret31 martie 2016, ora 13.00Proiecte de parteneriat strategic pentru educaţia adulţilorProiecte de parteneriat strategic şcolarProiecte de parteneriat strategic pentru formare profesională (VET)Proiecte de parteneriat strategic pentru învăţământ superior26 aprilie 2016, ora 13.00Proiecte de mobilitate pentru tineretProiecte de parteneriat strategic pentru tineretProiecte de dialog structurat pentru tineret4 octombrie 2016, ora 13.00Proiecte de mobilitate pentru tineretProiecte de parteneriat strategic pentru tineretProiecte de dialog structurat pentru tineret

http://www.erasmusplus.ro/termene-limita-2016Proiecte care se depun la Agenţia Naţională din România

ERASMUS + (4/6)

Proiecte centralizate, care se depun la agenția executivă din Bruxelles (1/2)

Proiectele centralizate se depun direct la Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură. Mai multe informații, inclusiv termenele-limită pentru care se lansează apeluri la propuneri de candidatură, sunt disponibile pe site-ul acesteia.

Acțiunea-cheie 1 Masterat în co-tutelă (diplomele comune) Erasmus Mundus – 18 februarie 2016 Evenimente la scară largă pentru Serviciului European de Voluntariat – 1 aprilie

2016

Acțiunea-cheie 2 Dezvoltarea capacității instituționale în învățământul superior - 10 februarie

2016 Alianțe ale cunoașterii/ Alianțe pentru competențe sectoriale – 26 februarie

2016 Dezvoltarea capacității instituționale în domeniul tineretului – 2 februarie 2016,

 1 iulie 2016 Jean Monnet Catedre, module, centre de excelență, sprijin instituțional, rețele, proiecte – 25

februarie 2016

ERASMUS + (5/6)

Proiecte centralizate, care se depun la agenția executivă din Bruxelles (2/2)

Sport Parteneriate colaborative în domeniul sportului și Evenimente europene

sportive nonprofit legate numai de Săptămâna Europeană a Sportului 2015 – 21 ianuarie 2016

Parteneriate colaborative în domeniul sportului și Evenimente europene sportive nonprofit care nu sunt legate de Săptămâna Europeană a Sportului 2015 – 12 mai 2016

Parteneriate de colaborare mici - 12 mai 2016

ERASMUS + 6/6)

FINANȚĂRI ȘI GRANTURI UE DIRECTE (1/2)

FINANȚĂRI ȘI GRANTURI UE DIRECTE (2/2) Selectaţi aria care vă interesează pentru a consulta programele de

finanţare relevante, pagina de plecare fiind: http://ec.europa.eu/contracts_grants/index_ro.htm

Uniunea Europeană (UE) acordă fonduri sub formă de subvenţii pentru a implementa proiecte sau activităţi legate de propriile politici (dincolo de posibilitatea obținerii de finanțare din Fondurile Structurale, prin intermediul autorităților naționale de management).

Acest tip de sprijin este acordat doar în cadrul unor programe specifice, nu în mod direct și individual.

Domeniile de interes sunt: Agricultură, pescuit şi produse alimentare Întreprinderi Cultură, educaţie şi tineret Economie, finanţe şi impozitare Ocuparea forţei de muncă şi drepturi sociale Energie şi resurse naturale Mediu, consumatori şi sănătate Relaţii şi afaceri externe

ADMINISTRAȚIA FONDULUI CULTURAL NAȚIONAL - AFCN (1/2)

ADMINISTRAȚIA FONDULUI CULTURAL NAȚIONAL - AFCN (2/2) Administrația Fondului Cultural Național (A.F.C.N.), instituție publică

subordonată Ministerului Culturii, oferă în fiecare an finanțări nerambursabile instițutiilor publice, organizațiilor neguvernamentale și persoanelor juridice de drept privat care desfășoară activități culturale.

Sunt sprijinite proiecte provenite din arii tematice precum activități muzeale, teatru, dans, muzică, patrimoniu cultural național, patrimoniu imaterial, formare profesională în domeniul culturii - inclusiv management cultural și educație culturală.

AFCN promovează întoarcerea la cultură, reorientarea către cultură, susținerea artiștilor, în special a celor tineri, care studiază sau activează în domeniul culturii.

AFCN sprijină îmbunătățirea percepției publicului larg asupra artei contemporane și facilitarea accesului unui numar cât mai mare de oameni la evenimentele culturale finanțate.

Scop: programele și proiectele culturale sunt menite să faciliteze accesul publicului la manifestări culturale, artistice și educaționale variate.

FUNDAȚIILE COMUNITARE (1/3)

http://www.fundatiicomunitare.ro

sunt un motor al schimbărilor pozitive în comunitatea unde activează, stimulând participarea şi cooperarea locală.

atrag fonduri din donaţii de la persoanele fizice şi firmele dintr-o anumită arie geografică şi distribuie fondurile atrase către cauze filantropice din aceeaşi zonă.

ajută comunităţile să îşi folosească resursele pentru a se dezvolta; iniţiază o legătură vitală între donatori, nevoi şi soluţii, conectează oamenii cu cauzele şi sprijină un impact crescut al donaţiilor în comunitate.

finanţează iniţiative locale propuse de organizaţii nonprofit, lideri comunitari, persoane talentate. De notat că finanțările pot fi orientate atât către persoane juridice, cât și către persoane fizice.

identifică în mod activ nevoi ale comunităţii, stimulând angajamentul donatorilor şi formarea de parteneriate pentru abordarea acestora.

FUNDAȚIILE COMUNITARE (2/3)

Fundații comunitare în România:

AlbaBacăuBucureștiClujCovasnaIașiMureșOdorheiu SecuiescOradeaPrahovaSibiuȚara Făgărașului

FUNDAȚIILE COMUNITARE (3/3)

FUNDAȚIILE CORPORAȚIILOR ȘI PROGRAMELE DE CSR ALE COMPANIILOR http://www.fundatiaorange.ro (Orange) www.vodafone.ro/despre-noi/implicare-sociala/fundatia-vodafone/

(Vodafone) www.Teimplici.ro (Telekom Romania) www.taraluiandrei.ro (OMV PETROM) www.ing.ro/ingb/ing-in-romania/responsabilitate-sociala.html (ING

Bank) etc.

FINANȚĂRI NERAMBURSABILE DIN FONDURI PUBLICE PENTRU ACTIVITĂȚI NONPROFIT Legea nr. 350 /2005 privind regimul finanțărilor nerambursabile

din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general (http://lege5.ro/Gratuit/haytsnjx/legea-nr-350-2005-privind-regimul-finantarilor-nerambursabile-din-fonduri-publice-alocate-pentru-activitati-nonprofit-de-interes-general)

Legea   Nr. 34 / 1998 privind acordarea unor subvenții asociațiilor și fundațiilor române cu personalitate juridică, care înființează și administrează unități de asistență socială

CE ESTE UN PROIECT?

un set de activități independente, desfășurate într-un loc bine

determinat, care se derulează potrivit unui

plan, Și cu costuri bine determinate, pentru a atinge un anumit scop /

obiectiv, și a realiza rezultate bine

determinate, într-o perioadă bine determinată de

timp (calendar predefinit), contribuie la soluționarea unei

probleme, definite în raport cu nevoile

grupului-țintă și ale beneficiarilor.

Un proiect este:

DEFINIȚIA PROIECTULUI

SCOPUL UNUI PROIECT

CICLUL DE VIAȚĂ AL UNUI PROIECT

PROGRAMAREA

Proiectele sunt esențiale pentru atingerea obiectivelor strategice ale unei organizații sau obiectivele strategice de dezvoltare a unei comunități;

Sunt modalități prin care sunt implementate aceste strategii;

Elaborarea documentelor strategice și programarea proiectelor trebuie să se desfășoare printr-un proces participativ de consultare și negociere.

Această etapă presupune: analiza problemelor existente, în vederea soluționării lor, a nevoilor și intereselor a diferite grupuri interesate identificarea acelor idei care urmează să fie aprofundate și care

vor sta la baza viitoarelor proiecte Etapa implică:

Studii de prefezabilitate Sondaje Discuții Focus-grupuri

De răspuns la câteva întrebări: Este problema identificată una reală pentru grupul-țintă? Rezolvarea problemei reprezintă o prioritate pentru

comunitate/organizație? Proiectul trebuie derulat neapărat acum? Organizația are capacitatea de a implementa proiectul?

IDENTIFICAREA

Orice proiect trebuie să se limiteze la o serie mică de probleme pe care își propune să le rezolve.

Tehnica cea mai des folosită pentru identificarea problemei: Arborele problemei.

Este o tehnică în baza căreia pot fi evidențiate acele necesități și constrângeri obiective ce pot fi abordate în cadrul unui proiect.

Include 6 pași: 1. identificarea problemelor majore existente într-un loc/situație

dată; 2. selectarea problemei principale dintre cele identificate; aceasta

este rezolvabilă și poate determina rezultate concrete, importante pentru grupul-țintă;

3. structurarea problemelor înrudite cu problema principală; 4. stabilirea unei ierarhii cauză-efect; 5. legarea problemelor cu săgeți cauză-efect; 6. verificarea relațiilor logice și a completitudinii diagramei-arbore.

IDENTIFICAREA – ARBORELE PROBLEMEI

CA

UZE

EFE

CTE

Arborele problemei - diagramă:

Inițierea unui proiect de la vârf spre bază;

Nesocotirea competențelor și abilităților membrilor comunității;

Nesocotirea stakeholderilor;

Nesocotirea liderilor locali (formali și informali);

Proiectul/Finanțarea-cadou - neimplicarea comunității în proces (cu resurse locale);

Paternalismul.

IDENTIFICAREA – GREȘELI ÎNTÂLNITE ÎN INIȚIEREA UNUI PROIECT

Se însușesc cerințele finanțatorului;

Se detaliază toate aspectele ideii de proiect;

Se elaborează proiectul prin completarea cererii de finanțare;

Cererea de finanțare reprezintă foaia de parcurs a implementării proiectului; stă la baza activității de monitorizare și evaluare a impactului proiectului.

FORMULAREA

Cererea de finanțare este un formular standardizat, diferit pentru fiecare finanțator;

Fiecare finanțator are o comisie de evaluare a proiectelor, în baza unor criterii de selecție;

Dacă proiectul propus este aprobat, se semnează un contract de finanțare.

FINANȚAREA

Executarea activităților planificate;

Atingerea obiectivelor proiectului;

Îndeplinirea indicatorilor proiectului;

Se pot propune ajustări impuse de schimbarea condițiilor inițiale.

IMPLEMENTAREA

Se realizează pe parcursul tuturor etapelor de implementare;

Se compară coerența rezultatelor cu obiectivele propuse;

Se determină eficiența, impactul și durabilitatea;

Lecții învățate, bune-practici.

EVALUAREA

REDACTAREA CERERILOR REDACTAREA CERERILOR DE DE FINANFINANȚȚARE ARE

CE FACEM ÎNAINTE DE A SCRIE UN PROIECT (1/2)

Discutăm cu beneficiarii anteriori și viitori;

Consultăm proiecte anterioare;

Consultăm rapoarte de evaluare a proiectelor anterioare;

Consultăm și verificăm date statistice;

Consultăm experți pe domeniul vizat de proiect;

Efectuăm sondaje, organizăm întâlniri și discuții cu membrii comunității.

Consultăm cu mare atenție documentația pusă la dispoziția aplicanților de către finanțator:

Fișa măsurii /liniei de finanțare; Ghidul de finanțare; Formularul-standard al cererii de finanțare; Formularul de buget; Alte documente standardizate (lista de rezultate/indicatori,

descrierea echipei de implementare etc.); Lista completă a documentelor pe care trebuie să le includă

aplicația; Grila de evaluare; Etc.

CE FACEM ÎNAINTE DE A SCRIE UN PROIECT (2/2)

COMPONENTELE UNUI PROIECT

Titlul proiectului Rezumat Descrierea problemei abordate şi justificarea proiectului Descrierea beneficiarilor şi a grupurilor-ţintă ale proiectului Scopul şi obiectivele proiectului Planul de activităţi şi metodele de implementare a

proiectului Descrierea rezultatelor aşteptate Descrierea sustenabilității şi a impactului proiectului Bugetul detaliat al proiectului Descrierea organizaţiei implementatoare şi a echipei de

implementare a proiectului

TITLUL PROIECTULUI

Trebuie să fie scurt și concis; De preferat să se refere la rezultatul-cheie al proiectului sau

la activitatea principală.

Avantajele unui titlu bun: este perceput și memorizat imediat; face ca proiectul să devină atractiv pentru evaluator.

Titlurile care sunt prea lungi sau prea generale nu reuşesc să sugereze evaluatorului / cititorului ce conţine proiectul, ceea ce le face mai greu de evaluat !

REZUMATUL PROIECTULUI

Rezumatul trebuie să includă în stil telegrafic, dar foarte clar: formularea problemei; obiectivele proiectului; organizaţiile care vor implementa proiectul; Activităţile-cheie ale proiectului; bugetul total al proiectului.

Este recomandat ca rezumatul să fie scris după ce toate capitolele formularului cererii de finanţare au fost deja redactate.

DESCRIEREA ȘI JUSTIFICAREA PROBLEMEI

Contextul problemei. Descrie mediul social, economic, politic şi cultural în care se

iniţiază proiectul. Trebuie să conţină date relevante din statistica oficială, rezultate

ale cercetărilor efectuate, rezultate ale sondajelor realizate în faza de planificare a proiectului sau colectate din alte surse.

Identificarea problemei. Formularea problemei pe care intenţionează să o soluţioneze proiectului. Presupune nominalizarea concretă a problemei sau a problemelor abordate de proiect.

Justificarea proiectului. Argumentele care trebuie să arate de ce problema/problemele menţionate sunt o chestiune de importantă vitală pentru comunitate sau societate sau organizaţie, ce implicaţii negative afectează grupul-ţintă şi beneficiarii proiectului, care sunt consecinţele nesoluţionării problemei.

BENEFICIARII PROIECTULUI

Identificarea persoanelor, a grupurilor, a organizaţiilor care au pe parcursul implementării proiectului sau vor avea legătură cu proiectul după finalizarea lui se realizează atunci când este efectuată analiza problemelor.

Grup-țintă – grupul / entitatea care este direct şi pozitiv afectată de proiect la nivelul scopului proiectului.

Beneficiari - grupul / entitatea care beneficiază de pe urma proiectului pe termen lung la nivelul societăţii în sens larg.

SCHEMA LOGICĂ A UNUI PROIECT

Arborele soluției este o diagramă identică cu aceea a Arborelui problemei. Când redactăm Arborele soluției, aspectele negative din arborele problemei, rezultate în urma analizei problemei, se pozitivizează – se găsesc soluțiile potrivite pentru fiecare aspect negativ în parte.

SCHEMA LOGICĂ A UNUI PROIECT – ARBORELE SOLUȚIEI

ARBORELE PROBLEMEI VERSUS ARBORELE SOLUȚIEI

Decurge logic din analizarea și definirea problemei. Scopul unui proiect este formulat la modul general, ideatic, de

neatins în timpul proiectului și nici după proiect, cel puțin într-un orizont de timp scurt.

Scopul unui proiect este unic, nu putem vorbi de mai multe scopuri. De exemplu, îți poți fixa ca scop „să crești nivelul de trai”, dar asta

pentru a avea o linie directoare. Alte organizatii, ca și guvernul, de altfel, pot avea și ele același scop. Iar pe durata unui proiect nu poți nicidecum „să crești nivelul de trai” al unei populații sau grup-țintă.

DEFINIREA SCOPULUI

DEFINIREA OBIECTIVELOR

Obiectivele trebuie exprimate în conformitate cu rezultatele așteptate.

Obiectivele susțin scopul, sunt foarte specifice și trebuie atinse prin implementarea proiectului.

Obiectivele pot fi: Cantitative (reabilitarea unei clădiri specifice, oferirea unui

serviciu pentru un număr bine definit de beneficiari etc.) Calitative - de dezvoltare a unor capacități, deprinderi,

aptitudini.

Fiecare obiectiv ar trebui să răspundă următoarelor întrebări:

CINE: grupuri-țintă sau indivizi la care se așteaptă schimbarea.

CE: acțiunea sau schimbarea de comportament așteptată.

CÂT: procentul de schimbare așteptat.

CÂND: când schimbările propuse se vor împlini. UNDE: locul în care se va urmări schimbarea.

DEFINIREA OBIECTIVELOR – ÎNTREBĂRI-CHEIE ÎN STABILIREA

OBIECTIVELOR

  SMARTÎn engleză   În română

Specific   SpecificMeasurable   MăsurabilAchievable   Tangibil/RealizabilRealistic   RealistTimebounded   Încadrat în timp

DEFINIREA OBIECTIVELOR – SMART

ACTIVITĂȚI

Transversale

Sunt acele activități care asigură coerența în implementarea și coordonarea activităților specifice: management de proiect, monitorizare internă, evaluare internă, diseminarea rezultatelor proiectului, achizițiile, comunicarea.

Asigură facilitarea comunicării dintre parteneri, coordonatorii de activități și experți.

Specifice

Sunt reprezentate de acele acțiuni concrete, întreprinse pentru punerea în aplicare a planului de acțiune. Fiecare activitate susține de una singură sau împreună cu alte activități atingerea unui scop.

Activităţile sunt acele sarcini sau acţiuni care trebuie întreprinse pentru a produce rezultate; ele au un început şi un sfârşit bine determinat.

Planul de activităţi reprezintă o descriere succintă a ordinii, cursului, termenelor şi responsabililor pentru activităţile proiectului.

Cel mai folosit model de planificare este Diagrama Gantt - un model specific pentru prezentarea ordonată a planului de activităţi. Acesta ilustrează: a) modul de interconectare a activităţilor cu termenele de implementare şi b) responsabilii pentru implementarea activităţilor.

ACTIVITĂȚI – PLANIFICAREA LOR

Proiect SPRINT pentru integrarea tinerilor

An 1 An 2 Responsabilperioada de raportare 1 perioada de raportare 2 perioada de raportare 3 perioada de raportare 4 perioada de

raportare 5

  Luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18  1 A1. Management si

monitorizare                                    PP, P1, P2, P3, P4,

P5

1.1 Asigurarea managementului proiectului

                                    PP, P1, P2, P3, P4, P5

1.2. Auditul                                     PP, P1, P2, P3, P4, P5

2 Achizitii                                     PP3 Angajarea membrilor

echipei de implementare                                     PP, P1, P2, P3, P4,

P5

4 Promovarea si comunicarea activitatilor proiectului

                                    PP, P1, P2, P3, P4, P5

4.1 Realizare, mentenanta si actualizare pagina web dedicate proiectului

                                    PP, P1, P2, P3, P4, P5

4.2Organizare conferinte                                     PP, P1, P2, P3, P4, P5

4.3Elaborarea si difuzarea materialelor informative necesare promovarii proiectului

                                    PP, P1, P2, P3, P4, P5

5 Campanie de constientizare cu privire la necesitatea educatiei

                                    PP, P1, P2, P4, P5

ACTIVITĂȚI – DIAGRAMA GANTT (MODEL)

SĂ NE GÂNDIM LA RESURSE... E important să facem alegeri inteligente cu privire la obținerea și

utilizarea diferitelor tipuri de resurse. Tipuri de resurse necesare într-un proiect: umane; materiale;

financiare; tehnologice; informatice; individuale.

Caracteristicile resurselor potrivite sunt: răspund la o nevoie recunoscută; sunt disponibile pe plan local; au un cost scăzut; tehnologia este una potrivită; se bucură de acceptabilitate culturală; au un impact ecologic pozitiv.

REZULTATE Sunt produse ale activităţilor derulate pe durata implementării

proiectului.

Rezultate imediate (outputs): de exemplu, dacă organizezi un atelier pe tema drepturilor omului, se presupune că persoanele participante la atelier vor demonstra la finalul acestuia o mai bună înțelegere a problematicii.

Rezultate intermediare, pe termen mediu (outcomes): sunt efecte, drept urmare nu sunt vizibile la finalul activității, ci doar după un timp, când are loc o schimbare la un prim nivel.

În cazul exemplului de mai sus, dacă participanții la atelier mobilizează membrii comunității, îi informează, îi fac să-și conștientizeze drepturile cetățenești, de pildă, atunci vorbim de un rezultat superior celui imediat.

Impactul este, de regulă, un rezultat pe termen lung, care se vede în timp - la nivel de politici, de pildă, când oamenii își văd drepturile recunoscute prin lege.

Pentru a atinge Obiectivul 1, se va desfășura A5. Campanie de conștientizare cu privire la necesitatea educației (lunile 13-16), care va avea ca rezultat pe termen scurt (output) îmbunătățirea nivelului de conștientizare privind nevoia de educație pentru 2000 de persoane cu focus asupra persoanelor în situații de risc (tineri, copii și părinți/tutori ai acestora) și pe termen lung (outcomes) valorizarea actului de educație și creșterea nivelului de educație în orașele A și B.

O1. Creșterea gradului de conștientizare cu privire la nevoia de educație în rândul locuitorilor orașelor A și B, cu focalizare pe 2000 de persoane în situații de risc pe o durată de 4 luni.

REZULTATE - EXEMPLU

INDICATORI

Indicatorii cuantifică scopul, obiectivele şi rezultatele proiectului în unităţi măsurabile (cantitative şi calitate).

Creează astfel o bază pentru măsurarea impactului proiectului.

Exemplu: Indicatorii aferenți activității 5 sunt: - 2 campanii de promovare a nevoii de educație realizate; - 1 concept unitar al campaniilor realizat; - 6 întâlniri publice/mese rotunde organizate;- minim 4 incidențe în emisiuni radio sau tv locale; - 10 afișe expuse în fiecare oraș;- 2 reprezentații artistice publice realizate;- 2500 de fluturași și 2000 de broșuri de informare distribuite.

Descriere rezultate/impact proiect Denumire indicator Valoare indicator• dezvoltarea abilităţilor de viaţă pentru tinerii aflaţi în situaţii de risc• îmbunătăţirea şanselor pentru a avea acces la educaţie şi piaţa muncii pentru tinerii aflaţiîn situaţii de risc (inclusiv pentru mamele adolescente)• prevenirea şi reducerea delincvenţei şi alienării sociale determinate de expunerea lamodelele sociale deviante• creșterea gradului de conștientizare cu privire la nevoia de educaţie în rândul membrilorde familie și a tinerilor din comunităţile locale în general• cresterea pregătirii profesioniştilor implicaţi în activităţi adresate tinerilor şi incluziunii sociale• creşterea nivelului de acces la servicii adaptate/integrate adresate tinerilor în situaţii derisc

Număr de copii care beneficiază direct de serviciile proiectului 50Dintre care copii de etnie romă 25Dintre care fete 25Număr de tineri care beneficiază direct de serviciile proiectului 550Dintre care tineri de etnie romă 260Dintre care fete 200Număr de facilităţi sociale (centre etc.) înfiinţate/dezvoltate şi care furnizează servicii pentru grupuri vulnerabile de copii şi/sau tineri

2

Număr de măsuri care se adresează nevoilor grupurilor vulnerabile formate din copii şi tineri la risc

5

Număr de părinţi/tutori ai copiilor şi/sau tinerilor aflaţi în situaţii de risc care nu beneficiau anterior de sprijin adecvat şi care primesc servicii specifice de suport (consiliere etc.)

50

Număr de specialişti/profesionişti/ voluntari care furnizează servicii copiilor şi/sau tinerilor aparţinând grupurilor vulnerabile şi care au dobândit cunoştinte şi abilităţi specifice

40

Dintre care specialişti/profesionişti/ voluntari de etnie romă

10

BUGETAREA

Planificarea resurselor este una dintre cele mai responsabile etape în elaborarea unui proiect.

Elaborarea bugetului proiectului este activitatea de estimare a tuturor costurilor necesare pentru realizarea activităţilor planificate.

Un buget bine elaborat: Menţine orientarea activităţii echipei proiectului pe obiective. Facilitează orientarea pe rezultate şi monitorizarea eficacităţii

costurilor. Oferă informaţii pentru mobilizarea planificată a resurselor

(externe & locale). Identifică implicaţiile de cost în cazul fiecăreia dintre activităţi.

Specifică contribuţiile finanţatorului şi cofinanţarea. Menţine ritmul de implementare a proiectului.

limita minimă de finanţare a unui proiect (de exemplu, nu mai puţin de 50 mii Euro); limita maximă de finanţare a unui proiect (de exemplu, nu mai mult de 3 mil. Euro);

limitări în utilizarea resurselor pentru lucrări, servicii şi infrastructură (de exemplu, maxim 50% din bugetul total);

limitarea costurilor pentru resursele umane (de exemplu, nu mai mult de 30% din bugetul total);

impunerea unor cote maxime de cheltuieli (de exemplu: diurnele nu pot depăşi limitele stabilite pentru fiecare ţară);

limitarea cotelor maxime ale cheltuielilor administrative sau/şi neprevăzute (de regulă ele nu depăşesc 5-7% din bugetul total);

stabilirea unor cuantumuri pentru cofinanţare (de exemplu, minim 10%) etc.

BUGETAREA – FACTORI LIMITATIVI PENTRU PROIECTAREA BUGETULUI

1. Bugetarea pe activități. Această abordare presupune planificarea cheltuielilor pe fiecare activitate în parte şi apoi însumarea acestor cheltuieli într-un buget total. Premisa pe care se bazează această abordare este: Bugetul este planul de activităţi exprimat în bani.

2. Bugetarea pe tipuri de cheltuieli. Această abordare implică elaborarea bugetului pe categorii de cheltuieli, indiferent de activitatea care le presupune.

Ambele abordări au avantaje şi dezavantaje. În cazul primeia, pot surveni erori în momentul calculării costurilor pentru categorii comune de cheltuieli. A doua abordare necesită un grad mai avansat de cunoaştere a planificării bugetare.

BUGETAREA – ABORDĂRI

DESCRIEREA ORGANIZAȚIEI

Când şi de către cine a fost constituită organizaţia?

Care sunt domeniile de activitate şi interes ale organizaţiei?

De ce anume organizaţia dvs. este cea mai potrivită să conducă proiectul?

Care este legătura ei cu comunitatea locală, grupul-ţintă şi beneficiarii proiectului?

Ce fel de expertiză poate oferi organizaţia pentru implementarea proiectului pe care îl depuneţi spre finanţare?

Material realizat în cadrul proiectului Dezvoltarea capacității ONG-urilor și a grupurilor informale, finanțat prin granturile

SEE 2009- 2014, în cadrul Fondului ONG în România.Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar

poziția oficială a granturilor SEE 2009-2014. 

Pentru informații suplimentare despre proiect, accesați www.centrulpublic.ro. Detalii despre finanțator găsiți pe

www.eeagrants.org și pe www.fondong.fdsc.ro.