CUM SA NU MORI

DESCOPERA ALIMENTELE DOVEDITE gTllNTlrlc

cA pnrvlN $l INVERSTUA BoALA

Dn. MIcHAEL GnEcrncu colaborarea lui GeNe SroNe

Traducerea din limba englezi:

Cristian HANU

eorven$DIVINBragov, 2017

Cuprins

Prefa1i....... .............."""1x

lntroducere ...............""" 1

Pentre iNrAl

Crprrolur 1

Cum si nu mori din cauza bolii cardiovasculare """"""""21Crprro lu t- 2

Cum sI nu mori din cauza unei boli pulmonare .....,"""""'37

Crprrolur- 3

Cum si nu mori din cauza unei boli a creierului ...""""""'52

Crprrolur 4

Cum si nu mori din cauza unui cancer digestiv....." """""'76

Crprroru r 5

Cum si nu mori din cauza unei infeqii ...""""'96

Crprrolut- 6

Cum sI nu mori din cauza diabetului.. """""'122

Crprrolut- 7

Cum sd nu mori din cauza hipertensiunii............." """""149

Crprrolut- 8

Crrm si nu mori din cauza unei boli a ficatului .....-........'.773

Crprroiut- 9

C'm si nu mori din cauza unui cancer al singelui........."189

CrprroLuL 10Crrm sI nu mori din cauza unei boli a rinichilor' """""""207Crprrolut 11

Cum si nu mori din catza unui cancer la sin...""""""""218

Cnprrolur- 12Cum si nu mori din cauza unei depresii suicidale.............243

Ceprrolur- 13Cum si nu mori din cauza unui cancer la prostati ...........260

Crprrolu L 1 4

Cum si nu mori din cauza bolii Parkinson............ ...........276

CnprroLuL 15Cum sI nu mori din cauze iatrogene ..............292

PLnrne A DouA

Introducere .................372

Cele 12 tipuri de alimente zilnice ale doctorului Greger....333

Leguminoasele boabe ...............338

Fructele de pIdure... .................352

Alte fructe ..............351

Legumele crucifere ...................377

Verdeprile. .............379

Alte legume ............392

Semingele de in.......... ...............41.2

Nucile gi semingele ....................4L6

Condimentele gi plantele aromatice ............425

Cerealele integrale ....................448

Biuturile ................459

Exerciqiile fi2ice.......... ..............475

Concluzie ...................483

Mulpmiri ..................490Anexi: Suplimentele alimentare .....................497

Cnprrolur- 1

Cum sa nu mori din cauzabolii cardiovasculare

I magineazl-1i ce s-ar intimpla dacl terori;tii at cteaun agent biologic

I.^r. s-* rispindi ftird. m:Jid., rilpind viaga a aproaPe 400.000 de ameri-

cani anual, f^pt carre echivaleazd.cu o persoanl la fiecare 83 de secunde,

iri nicio excep(ie. Aceasti pandemie ar umple cu siguranll ziarele cu

:itluri uriage. Cele mai renumite somit[1i medicale s-ar reuni probabil

Fntru a incerca si giseascl un remediu Pentru aceastl epidemie care

uonzeazd,populagia. Pe scurt, oamenii nu s-ar da in lituri de la nimic

?cntru a-i opri pe terorigti.Din fericire, nu existl nicio astfel de ameninfare prevenibili care si

proi in pericol viafa a sute de mii de persoane... Oare?

in realitate, ea chiar existil Aceastd. armd biologicn nu este un virus

tiiberat de terorigti, dar u clde anual mai mul1i americani decit toate rdz-paiele din trecut la un loc. Chiar dac[ nu poate fi opritd intr-un labo-

:aror, putem totugi si ii punem capit in magazine, in bucitlriile gi in*nrageriile noastre. Nu avem nevoie de un vaccin sau de antibiotice inr..st scop. O simpll furculi1a este suficientl.

Ce se intimpln? Daci existi o epidemie rlspinditl pe o scari atiti. intinsl, dar care poate fi totugi ugor de prevenit, de ce nu face nimeni:rtmic in aceastl privinqi?

Ucigagul despre care vorbesc este boala coronarian[ cardiacl, gi ea

fi. lriecceazd.pe togi cei care consumi de mici dieta americani standard.

?rincipala cauze a mortalitifiiPrincipala cauzd a mortalitiiii in America este un tip diferit de

crorisc depozitele de gr[sime de pe perelii arterelor numite placl

11

22 I CUM SA NU MORI

ateroscleroticl. in cazul celor mai mulf americani care consuml dietaconvenfionali, placa se acumuleazl in interionrl arterelor lor coronare(vasele de singe care pornesc din inimI, amintind de o coroani, de unde

9i numele de ,,coronare"), aprovizionind inima cu oxigen. Aceasti acu-

mulare a plicii, cunoscuti sub numele de aterosclerozd.,dela cuvinteledin greaca veche athere (terci) 9i sklerosis (int[rire), conduce la intlrireaarterelor din cauzaunei substanle lipicioase bogate in colesterol, care se

adunl pe peretii interiori ai vaselor de singe. Acest proces poate duradecenii la rind, reducind spafiul rlmas liber in interiorul arterelor gi

ingustAnd astfel libera circulagie a sAngelui. Restricgionarea fluxului de

sAnge cltre mugchiul cardiac poate conduce la dureri gi la presiuni inzona pieptului, cunoscute sub numele de angini, care devin manifeste

indeosebi in timpul efortului fizic.Daci, placa se mpe, ea poate formaun cheag de singe in interiorul arterei. Aceastl blocare subitl a fluxu-lui de singe poate clrva un atac de cord, rlnind sau chiar omorind oparte din inimi.

Dac[ te gindegti la boala cardiovasculari, este posibil si ili amin-tegti de diferigi prieteni sau de alte persoane dragi care au suferit ani la

rind de dureri in zona pieptului 9i de o respiragie superficiall inainte de

a muri. in cazul foarte multor americani care mor subit de boala car-

diovasculari, primul simptom se dovedegte a fi insl gi ultimul. Cu alte

cuvinte, este foarte posibil sdnurealizezi cI te afli inzona de risc decitatunci cind este prea tirziu. Acum te simli bine, iar o orl mai tirziu udisplrut pentru totdeauna din acest plan fizic. Acesta este principalulmotiv pentru care merit[ si previi boala cardiovascularl chiar inainte

de a 9ti ci o ai.

Foarte mu$ paciengi m-au intrebat:,,Nu este boala cardiovascularlo simph consecinlI a procesului de imbltranire?"Nu imi este greu deloc

sI ingeleg aceastl concepfie gregiti. La urma urmelor, inima bate literal-mente de miliarde de ori de-a lungul unei viegi medii. Oare nu obosegte

ea dupl o weme? Rlspunsul este: nu.Existi nenumdrate dovezi care confirml faptul cI au existat peri-

oade istorice de lung[ durati in care boala coronariani pur gi simplu nua existat pe Pimh.nt. Spre exemplu, in cadrul faimosului Proiect China-Cornell-Oxford (mai cunoscut sub numele de Studiul China), cerceti-torii au investigat obignuinlele alimentare 9i incidenp bolilor cronice inrindul a sute de mii de chinezi care trLiau in zonarurall. in provinciaGuizhou de pildfl in care trliesc o jumltate de milion de oameni, de-alungul unui interval de timp de trei ani nici mlcar un singur deces nu a

Cum sE nu mori din cauza bolii car"diovasculare I 23

putut fi atribuit bolii arterei coronare in rAndul oamenilor cu virsta mai

mici de 65 de ani.

in anii 30-40, medicii pregltili in Occident care au lucrat in cadrul

unei relele extinse de spitale misionare din Africa sub-saharian[ au

observat cI foarte multe din bolile cronice care fhceau ravagii in rdndul

populagiilor 1Irilor dezvoltate erau aProaPe absente in cea mai mare

parte a continentului african. Spre exemplu, in Uganda, o !ar[ in care

tliesc milioane de oameni din Africa de Est, boala coronarianl a fost

descrisl ca,aproape ine:<istenti'.

Crezi oati cI iocuitorii acestor flri mureau de timpuriu de alte boli,

ftrl sI trliasc[ suficient pentru a ajunge la virsta la care se declangeazd de

regull boala cardiovasculari? Nu. Doctorii au comparat autopsiile ugan-

d"rilor cu cele ale americanilor care au murit la aceeagi varsti 9i au des-

coperit cil dn 632 de corpuri supuse autopsiei in saint Louis, Missouri,

136 au murit din cauza unui atac de cord. In cunl. a 632 de ugandezi din

aceeagi categorie de t'arst[ nu s-a inregistrat decit un singur atac de cord.

Cu alte cuvinte, numS.nrl atacurilor de cord in rdndul ugandeztlor era sub

1% in raport cu cele suferite de americani. cercetltorii au fost atit de

pcali incit au examinat inci 800 de decese produse in Uganda. Dintr-un

numlr de peste 1.400 de ugandezi supugi autopsiei, ei au descoperit un

singur colp care avea o micl leziune vindecatl a inimii, ceea ce inseamnl

ca atacul de cord respectiv nu a fost unul fatal. La acea weme, ca 9i la ora

acArah, boala cardiovasculari era principala cavz,il a mortalit[Iii in rindul

$rilor industri alizate.in Africa centrali, boala car&ovascularl era atit de

rari incit omora mai pulin de o persoanl dintr-o mie.

studiile referitoare la imigralie adjatd cd. aceastl rezistenfi in fala

bolii cardiovasculare nu se datoreazi exclusiv genelor africanilor. Atunci

cind acegtia se mutl dintr-o regiune cu risc redus intr-una cu risc ridi-

cat, incidenta bolii cregte peste noaPte pinl la cer, odatd cu adoptarea

dietei gi a obignuinEelor stilului de vial[ occidental. Incidenp excep-

fonal de redusfl a bolii cardiovasculare in china rurali 9i in Africa a

fost atribuitl nivelului incredibil de redus al colesterolului in rindulacestor populagii. Degi dieta chinezd,gi cea africanI nu sunt deloc simi-

lare, ele implrtlgesc anumite numitoare comune. Ambele sunt bazate

pe alimenti integrale de origine vegetah, cum ar fi cerealele 9i legu-

mele. Datoritl consumului unor alimente atit de bogate in fibre 9i atitde slrace in grlsimi de origine animali, nivelul colesterolului total al

acestor populafi este situat undeva sub 150 mg/dl, comparabil cu cel al

occidentalilor vegetarieni.

24 I CUM SA NU MOBI

ce concluzie putem trage din toate aceste date? Aceea ci boara car-diovascularl este opgionald..

Daci examinnm dinlii oamenilor care au trlit cu 10.000 de aniinainte de inventarea periugei de din1i, constatem ci acegtia nu aveauaproape nicio carie. Degi nu foloseau niciodatd ala dentard,, dingii lorerau intr-o stare de sdnitate excelenti. De ce? Deoarece batoanele deciocolatd nu fuseserr inventate inci! Motivul pentru care oamenii faccarii la ora actuah este phcerea provocati de dulciuri, care deplgqtecostul si disconforarl tratamentului dentar. $i eu mr complac .a"d 9icdnd in aceasti desfitare alimentarl, profitand de faptul .e ^- o "rigurare dentarr buni! Placa dentard nu este insr totuna cu cea atero-scleroticr din interiorul arterelor. Acestea din urmi nu pot fi currlate detartru, ca dinfi. De aceasti dati vorbim de viall si de moarte.

Boala cardiovasculari este principala cauzd. a mortalitigii in rinduloccidentalilor. Depinde insd. de fiecare dintre noi ce decizii luim in pri-vinla dietei gi a stilului nostru de viagr. De buni seamr, ar merita sdfacem aceastr alegere intr-o manieri congtienti, educdndu-ne singuri inprivinla consecingelor previzibile ale acliunilor noastre. Asa cum putemevita dulciurile cu zahdr care ne fac dingii sd se degradeze, .,oi putemevita 9i grisimile trans, cele saturate si alimentele bogate in colesterolcare ne infundd arterele.

Haide sI vedem in continuare cum progreseazdboaJa cardiovascu-larl de-a lungul viegii si cum poate preveni, opri 9i chiar inversa aceastiboali simpla schimbare a dietei, inainte de a fi prea tirziu.

5

Cum sd nu moni din cauza bolii car"diovasculane I 25

per)'?, O,'ieCenzie sistenratictr a,rneta.-ani4ti?dlfubli9at{inJ.aur4gl,

of tbei{neirieaa'M@alAssociatian'*',:ex*minat,toate studiile iliriiCe,1

aleatoiii ,iar-e aui,evaluai refectele grn$larilorl omega-3, aqupia,dl$a-,,.

tei vieiii,l'mo$iicardiace, ma4ii subite, atacului de eoid 9i,atacu-Ilui cerebralr Andbza.::.a inclus $tudii care,rnu s-au limitat la uleiulde peite, ci,au eerietat inc,lusiv,e6;t"tn'tfltuiqii oameniloi de a

contuma mai : mult ,,ulei, ,de : ief te ,r lCC,

, au,: dcsEoperi!, ,age$te ltudiiilin rtidii . ;,iitiatetoiii au,desioteiit,,ca .diliii ae pelte nu con-,

fera: benefiCiit de,,vreun fel pentru,oorlalitatea in rgeneral.pen!ru

ceadatorati bolii cariliovasculare;ipen*u moartea- carfiac4'Cubfn,pentruletaiul de reotd ii'Perttru,,atad,ce{eb1nl,,i'l

Ce et;rii]Cu iinallzat,,.inalu$it'..i6ienlialele beneficii,pentru,

persoanelelcare,au su{erit dOja uq alqc de cord,;ipedru pi€venilea

unuiial doilea, dar,nu. au descoperit niciun beneficiu real. i r 'i' ', '

'De,'uade, i,ai4{q!r,ideea ci grisimile omega-3 din supliaren"'

tele cu,,ulei: di pefte, xrot bune pentru sindtate? S-a pornit & lapremisa ce eichi*ogiinu se hbolnlvesc de inimi, Iucru care s-a

dovedit. a fi i un riqirrrplu.mitr Uneie,qtudii ti.mpurii au pirut sr dea

r.ru1t"t"'lprdilitoare. Spre exe*ilui faimod studiu DART din

anii, 80i qare a snaliiai un numni de 2r,@0 de:iubiecrii a'desqop-9tit

cI,mortalitati,a Aat iU'z9Volfiiai:rniii.in:cazul,.ctlor, ifuora

li s-,a,'recomandx.s[,,,consume,p,e.js,1 ',gras'.

Suni irnpreplonant a,qa

cn n* eiie,de rd-imie,c,i, 9tBd16 '4,p,timii1{4 e,,multn',ati,niier..'dar

oaainiirpar,sX,'qiie'dq.qt$&ul,aare,'trnirnat,.rDABf;2'iar-e.,arr,des',copeiii,&aitl nrrrul',piimei, comluiii: Realizat de acelai!,giup

de ceiietetoii; :studiui,DART"): a,a6ni.?st 3,000 de rsubiecli Deaceasti,dat6,,partiCipadlilorlt.s-a:.spitsr,cn,,consume,ulel de pegtoi

indeosebicei'it*:,lun':ristriditAirde:moarte iardiacl,' i I' :r" :

DuDi ce iau iomgarat-rezultat€1er,',itudiilorr, Cercetitor!.ir,,au

ajuns, la,.conc1uzia,,ei,.folosiiea. aciziloi gt4gi,,omega.3 in plag:

tica cliniied;:zi cu zi,nu mai,este justifiCatt, Ce ar trebui str'fac[

me&cli ittnii, eendr.paciintii 1O, Apliea,reiomandarea Asoci4ieiAmericaner i',I*rnii,,,in*ebdnduri'.ee,cred,in,rprivinEa qupliCIbnte;

lor cu ulei do,.pegtei,.iD,upl',cum g:a1;$imat' directorul depq1ta'.

mentului d;"Llpide giMet*olilm de It Instltutul Cardiovaseular

de la l Mount, Sinai;,, ;;Dat['fiitrd,,rieistn, mCta-analiz[ ne€ativd,9!

altele de , aie$qi'fel, sarcina noastrI,,ia,mediCi:eqte ql oP4ql con,

sumd iinplimintelor in de!.de peite, & cntie,paciengli,nogtiir ;,,1'

26 I CUM SA NU MORI

Boala cardiovasculari incepe din copiliriein anul 1953, un studiu public at in Journal of the American Medical

Association a schimbat dramatic percepfia noastrl asupra dezvoltiriibolii cardiovasculare. Cercetitorii aureakzat o serie de 300 de autopsiiasupra victimelor americane ale Razboiului Coreean, cu virsta medie de22 de ani.in mod socant, s-a dovedit cd77o/o dintre soldali aveau dejasemne vizibile de aterosclerozd. coronariani. Unii aveau chiar artere blo-cate in propo4ie de 90o/o sau mai mult. Studiul ,,a ariltat intr-o manieriexpliciti ci schimbirile aterosclerotice apar in arterele coronare cu anigi cu decenii intregi inainte de vArsta la care boala coronariani cardiacl(CHD9 devine o problemi recunoscutl clinic".

Studiile ulterioare ale victimelor deceselor accidentale cu vArste dela 3 la 26 de ani au ariltat cd. striagiile grase - prima etapl a aterosclero-zei- apar la aproape toli copiii americani pinl la virsta de 10 ani. Pinila virsta de 20-30 de ani, aceste striafii se pot transforma intr-o placlpe deplin formati, similarl celei descoperite la tinerii soldali cilatlr inRizboiul Coreean. La 40 sau la 50 de ani, aceastL placl incepe si ii ucidlpe oameni.

Prin urmare, dacd ai o virsti de peste 10 ani, intrebarea nu mai estein ce mLsuri iEi doregti sI mlndnci slnltos pentru a preoeni boala car-diovasculard, ci in ce mlsuri igi doresti sd. inversezi aceastl boali pe careo ai deja.

Cit de devreme incep si aparl aceste striagii grase? Aterosclerozapoate aptrrea chiar inainte de nagtere. Cercetltorii italieni au studiatarterele fetugilor rezultaEi in urma pierderii unor sarcini gi ale nou-nis-culilor care au murit la scurt timp dupl nagtere. S-a dovedit cI arte-rele fetugilor ai clror mame aveau un colesterol ridicat aveau mai multeleziuni arteriale. Aceasti descoperire sugereazd,ci este posibil ca atero-scleroza si nu aparl ca o boali nutrigionah a copil[riei, ci sI inceaplchiar in timpul sarcinii.

Evitarea fumatului 9i alcoolului in timpul sarcinii a devenit o practicLrelativ comuni in rindul femeilor. intr-o manieri similarl, ele ar trebuisd inceapi sI minince mai sinltos, de dragul generatiei urmltoare.

Potrivit lui William C. Roberts, editorul-gef al revistei AtnericanJournal ofCardiology, singurul factor de risc absolut critic pentru acu-mularea phcii aterosclerotice este colesterolul, indeosebi nivelul ridicatal LDL-ului din singe. Nu intimplitor, acesta este numit colesterolul

6 Coronary heart disease, (n. tn)

Cum sd nu moni din cauza bolii cardiovasculane I 27

,,rlu", intrucdt reprezintl vehiculul prin care colesterolul este depozitatin artere. Autopsiile realizate pe mii de victime tinere ale unor accidente

artJ ardtat cI nivelul colesterolului din singe este strins corelat cu atero-scleroza arterelor. Pentru a reduce drastic nivelul colesterolului LDL,este necesar si ili reduci la fel de drastic consumul de grlsimi trans, care

provin din alimentele procesate, dar 9i din carne si din produsele lactate,cel al grlsimilor saturate, care existi indeosebi in produsele de origineanimali 9i in alimentele de tip fast-food, gi intr-o mai mic[ mlsurl cel

al colesterolului dietetic, care se glsegte exclusiv in produsele de origineanimah, indeosebi in oul.

Ai remarcat tiparul? Cei trei factori principali care stimuleaz[ creg-

terea colesterolului rdu - principalul factor de risc al bolii care ucide cei

mai mu11i americani - derivl din consumul alimentelor de origine ani-mall 9i al celor procesate. Acest lucru explici de ce populaliile care con-sumi diete tradilionale bazate pe alimente integrale de origine vegetalinu au fost afectate de epidemia de boli cardiovasculare.

Este vorba de colesterol, prostule!Dr. Roberts a fost editorul-sef al revisteiAmericanJournal of Cardio-

logt timp de mai bine de 30 de ani. in plus, el este directorul executiv

al Instituttrlui Baylor pentru Boli Vasculare gi Cardiace 9i a scris peste

o mie de articole gtiingifice 9i peste 12 manuale de cardiologie. Pe scurt,

vorbim de un expert care stie precis ce spune.

in editorialul intitulat ,,Este vorba de colesterol, prostule!", dr.

Roberts declari (aga cum am precizat 9i noi mai deweme) cI nu existldecit un singur factor de risc pentru boala coronariand. a inimii: coles-

terolul. Este posibil si fii obez, diabetic 9i si fumezi ligari dupl figari,dar totugi sd. nu stferi de aterosclerozl. dactr ai un colesterol suficient de

redus in singe.Nivelul optim al colesterolului LDL este probabil de 50 sau de 70

de mgldl, gi cu cit este mai redus, cu atit mai bine. Acesta este nivelulcu care se nasc copiii gi pe care il au populaliile care nu cunosc boala

cardiovasculari. De asemenea, acesta este nivelul la care s-a dovedit ciateroscleroza nu mai progreseazd, in cadrul studiilor referitoare la coles-

terol. Un nivel al colesterolului LDL de 70 mg/dlcorespunde unui nivelal colesterolului total de 150. Faimosul Studiu Fremingham al Inimiia rapoftat ci sub acest nivel nu s-a inregistrat niciun singur deces dincauza bolii coronariene a inimii. Studiul a urmirit mai multe generaliide oameni, pentru a identifica factorii de risc ai bolii cardiovasculare.