Copefia: Mdddlinu PricopTehnoredactare computeriz at6: Ecaterina pisld

Pentru comenzi qi informalii, vi rugdm si ne contacta{i la:

o TeVfax: 021 1323.4t.30; 02t /323.00.7 6o Tel: 0745.069.898; 0729.951.763o www.edituracartex.ror e-mail: comenzi@edituracartex.roo O.P.4,.C.P. 184, Bucuresti

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomfinieiSEBASTIAN, MIHAILCum am devenit huligan : texte, fapte, oameni /\4ihail Sebastian ;pref., figd biobibliograficd gi ref. criticd de Lucian pricop. -Bucuregti: Cartex, 201 8

rsBN 978-606-8893- I 8- I

I. Pricop, Lucian (pref.)

821.t35.1-32

MIHAIL SEBASTIAN

HULIGAI{Texte, fapte, oameni

Prefa\d, fiSd biobibliograficd Si referinye uiticede Lucian Pricop

EDITURA CARTEX

cAPrroL N cenBE VORBA DESPRE NI$TE

INSULE HEBRIDE

Rdzboiul pe care l-a provocat in cultura bucureqteandaparilia

c[rfii mele De doud mii de ani va mai dura poate multd weme.

La noi, unde lumea oboseqte repede, aceste cinci luni de disculiiqi certuri in jurul unei singure c54i formeazd un ciudat caz de

tenacitate. Ostilitd{ile continud cu verva gi violenta din primele

zile. Noi pamfletari gi ideologi intervin in fiecare sdptdmdnd, noi

fronturi se deschid mereu. Uneori, conflagra{ia pare ci se po-

tolegte, beligeranlii par plictisiti, liniqtea restabiliti. Dar n-au

trecut trei zile calme qi, pe unde nici cu g6ndul n-ai g6ndit,

ndvdleqte dintr-odatd un nou cruciat, mai dispus decAt toli inain-

tagii sdi sI faci praf gi pulbere cAteva perechi de problene.Atmosfera e dintre cele mai periculoase. Arareori o dezbatere

publicd a grupat laolalti atdtea temperamente nervoase , atdtia

ideali gti viguroqi, atd\ia v izionari irascibili.Aveam intenlia sd aqtept potolirea lucrurilor pentru a spune

un ultim cuvdnt in aceastd crdncend poveste, de care, cu voie sau

fird voie, sunt rdspunzdtor. Aq fi vmt sd ascult mai intdi toate

vocile ce au de spus sau de tipat ceva, pentru a le rdspunde o datd

tuturor.imi pare riu, dar ar fi si agtept prea mult. Mi-au trebuit

aproape patru ani pentru a scrie aceastd hulitd carte. Nu pot pierde

alli patru pentru a-i citi comentariile. De altminteri, cred ci ce a

33

fost de spus s-a spus qi cd, de aici incolo, nu mai e loc dec6t pentruvariatii verbale asupra aceloraqi chestii, v6nturate in primele cinciluni cu atAta nobil5 pasiune intelectuali. Mai r6mdn probabilcdteva rdcnete de pus la punct gi nu md indoiesc de succesul lor.in esent6, insi, problemele (se va vedea ce ,,esen{dt. qi ce ,,pro-bleme") au fost formulate.

Este poate timpul sd cobor in mijlocul lor.

Am eu acest drept?intrebarea e justi. Un scriitor nu mai are nimic de spus din

momentul in care cartea i-a trecut in vitrina primei librdrii.Nimic nu mi se pare mai grotesc decdt ceea ce se numegte un

,,autor neinleles". in materie de criticd literari, nu existi apel, cinumai aqteptare gi - daci e posibil - umor. Cine nu e in stbre sd

citeascd detaqat un pamflet sdngeros scris impotriva lui gi sd

surddd citindu-l n-are nici gustul, nici sensuljocului intelectual.in ce mi priveqte, consider faptul ce se numegte vulgar,,a nu fiin{eles" drept o mare bucurie intimi gi drept una din cele maisigure verifi cdri personale.

E bine deci s-o spun din capul locului: nu am de replicat niciun cuvdnt criticilor literare aduse ultimului meu roman. Iubescprea mult exerciliul criticii ca s6 nu-i respect drepturile. L-ampracticat eu ?nsumi gi pun prea mare prgt pe vehemenla luiintelectuald pentru a nu-i primi cu voie bund rigorile. Un critic se

definegte mai mult prin aversiunile, decdt prin adeziunile lui.Personal, tin foarte mult la aversiunile mele critice, pe care le-amfonnulat totdeauna fird ocol, gi sunt fericit sd le stimez pe alecelorlal{i, chiar cdnd, intdmplStor, mi-ar fi incomoder.

I D' Ionel Teodoreanu rni-a trimis odati, in urrna unor repetate atacuri impotrivaliteraturii sale, o carte cu doui rfnduri emolionante, scrise pe pagina de gardd:,,fbrd dragostg cu stimd, salutul meu de arme". ii cer iertare pintru indiscrelie,dar acest ,,salut de arrne" este unul din cele mdi frumoase mesaje pe care ledatorez literaturii. Termenul trebuie pdstrat. El innobileazd meseria de scriitor.

34 35

Nu am nimic de rdzbunat qi nu de aceea scriu aceste pagini.Am insd cdteva lucruri de l{murit, lucruri exterioare literaturii gi

care au fost cu de-a sila implicate in caztl De doud mii de ani.Ce am putut face pentru acea carte am frcut: am scris-o.

Restul o priveqte. SI se descurce cum qtie.

Orice carte este intr-un fel o incercare de a for{a necunos-cutul, in ce mdini va cddea, ce acorduri va stabili, ce dezacorduriva provoca - nu gtii. Exist[ o nesfhrgiti serie de necunoscute, careii vor decide destinul. Sunt rezisten{e, opacitdfi, accidente, qi

numai dincolo de ele speri sd gisegti anumite intrebiri cdroracartea ta le r[spunde.

Va ajunge ea p6ni la aceste intrebdri? Le va r[spunde? Vaizbuti ea si grupeze in jurul lor mica gi nesigura familie deinteligenle gi de inimi pentru care ai crezut cd scrii? Poate da,poate nu. Este o chestiune dehazard. Mesajul tiu, trimis oarecumin necunoscut, poate ajunge, dar poate gi cidea in drum. Suntmulte qanse si-l pierzi. Cine nu qtie insl sd piardd cu inimaimpdcati n-are de ce sd scrie cirfi.

De altminteri, lucrurile se intdmpld la fel qi in altd ordinedecdt in literatur[. Via{a toatd e fbcutd din galerii prost incrucigate,prin care pofi umbla pdnl la moarte fbri si ?nt0lneqti pe cinetrebuie, degi uneori nu vd desparte decdt unzid, un pas, o umbr6.

|i s-a intdmplat oare si te gdndegti cd pe acest larg plmdnt sepoate afla ?n chiar aceastl clipi un om care sd repete viafa ta,aqteptdrile tale, intrebirile tale? Nici o singurdtate nu are sens firdacest sedtiment,frrlaceastd nostalgie dupi cineva, pe care incercisi-l rupi din rnullime, ca sd rdspundd semnului t5u, chemdrii tale.

O carte este o chemare. Sunt chemdri care rdmdn fErd rds-puns. Asta e tot.

Spun aceste lucruri pentru a se infelege cd nu fac din cazulDe iloud mii de ani o ches{iune personald. Cartea aceasta a fostscrisi pentru a fi pierdutd, ceea ce a reugit de minune. Nu amnimic s[ adaug, nimic si rctractez.,,Aqa este jocul", cum ziceversul lui Arghezi - qi jocul trebuie llsat in pace.

Dar scandalul a rdscolit fapte gi probleme ce se aqazd nununrai dincolo de carte, ci qi dincolo de literatur5. Plecatd de laun fapt literar, b6t5lia gi-a descoperit in scurti vreme obiectivepolitice.

Este aici o flagr4ntd confuzie de planuri gi puncte de vedere,care nu surprinde qi, cu at6t mai mult, nu indigneazd pe cinecunoa$te legile simple ale culfurii romineqti. Confuzia este indiscufiile noastre publice aproape o metodS.

Pentru un spectator calm, felul in care o dezbatere de idei se

degradeazd, la noi, pierzindu-qi liniile directoare qi agdfdndu-sede doui-trei fleacuri incidente, este o distracfie curent5.

Nimic nu e stringent pentru intelectualul bucuregtean. El nujudecl pe probleme definite, ci pe oarecari dispozilii personale,lirice gi confirze. in genere, de oriunde ar pleca, ii este foarte uqorsd ajungi acolo unde are chef. Nici o problemi nu este destul destrict6, pentru a-l opri sd evadeze. De la o teorie de matematicisuperioare, va trece in linie directd la schimbarea guvemului.

Obignuit, cultura noastrl de fiecare zi este dominat[ dedou5-trei idei nervoase, care bdntuie o zi, o sdptimAnl sau o lun[prin reviste, cafenele qi redac{ii, p6ni la uzare sauplictiseald. Subbdtaia lor se agaz[, cu voie sau frrd voie, orice fapti, orice carte,orice om.

in iunie 1934,1a apariliaromanului De doud mii de ani, idetlece preocupau verva intelectuald rom6neasci erau dou5: antise-mitismr qi dictaturd. Calitatea ideilor bucuregtene este de a fi nunumai nervoase, dar gi exclusive. Ele nu rabdd o trecere pe altplan decdt al lor. De vreme ce intrebirile urgente ale congtiinfeibucureqtene erau dictatura qi antisemitismul, acestor intrebdri, gi

nu altora, trebuia sd le rdspundd inoportuna carte. Astfel, acelvolum de 350 de pagini a fbst somat si se rosteascd in diversechestiuni grave, pentru care era violent tras la rispundere. El afost supus unui aspru interogatoriu, pentru a declara din ce partid

' in genere, antisemitistnul rominesc este o stare de fapt. Din cdnd in cind insise transfonnd in idee.

36 37

este, ce opinie are in chestia constitulionalS 9i cu cine voteazA. ,,Cu

cine voteazi", mai ales, aceasta fiind intrebarea romdneascd ma-

jord. (Vezi Caragiale: Scrisoarea pierdutd, Atmosferd incdrcatd etc.)

Din tot ce s-a scris cu acest prilej, numai cdteva articole au

plecat de la obiectivele cirfiir. Restul, un intreg dosar, au vorbitdespre democrafie, comunism, ortodoxie creqtind, fascistn, revo-

lu{ie corporatist[, etc., etc., etc. - tot lucruri capitale, desigur, dar

strdine de aceastd carte, pe seama cireia erau abandonate din lene,

din indiferen{i sau din velv6, dar in nici un caz din patimd, cum

s-ar putea crede, cdci ar fi pdcat si stricdrn acest cuvAnt frumos'

Patru luni s-au schimbat peste umdrul ce{ii - rdbddtor umdr

- nenumdrate focuri de polemicd religioasd, politic[ qi sociald,

care mi onorau nespus, dar nu mi priveau deloc. Nu recunoqteam

in acest mdcel nimic din ce gAndisem, nimic din ce scrisesem.

lntr-un roman de Virginia Woolf, existi un personaj care,

scriind biografia roman{atd a unui poet face ca un intreg episod

din viafa acestuia sI se petreacd in insulele Hebride.

,,De ce in Hebride? intreabl cineva. Poetul d-tale n-a fost

niciodatd acolo".

,,$tiu. Dar insulele Hebride imi plac foarle mult".Arn impresia cd intelectualul romAn are qi el nigte insule

Hebride ,,care ii plac foarte mult" qi pe care le plaseazil, dupi o

geografie fantezistS, unde se nimereqte. ,,Hebridele" lui actuale

sunt democra{ia gi fascismul, antisemitismul gi revoluJia marxistl.

,,Dar eu n-am fost niciodatd in Hebride!", aq exclama odatd

cu eroul Virginiei Woolf, daci n-aq gti cd e inutil.

,,Polemica de idei" se face cu obsesii, nu cu adevdruri - qi

intre ele lupta este profund inegald. De aceea nici n-o incerc.

Nu vreau si spun cd problema delnocrafiei, bundoar5, este

fdrd interes. Nimic din ce e plivitor la destinul omului nu este fhrd

I $erban Cioculescu in ,,Adevirul" 9i ,,Revista FundaJiilor Regale", PompiliuConstantinescu in ,,Vremea", Octav $ulu{iu in ,,Reporter", N. Carandino in

,,Facla", I. l. Cantacuzino in ,,Criterion".

interes. Observ doar cd nu aceastd problemd era in cauzd qiniciuna din cdte au fost arbitrar aruncate in discu{ie.

Dar e desigur preatdrzilpentru a stabili aceastd discriminare.Lucrurile au mers mult prea departe ca sd mai incercdm astdzi oreaducere a lor la punctul de plecare. A distinge, a limita, a incadra

- sunt opera{iuni de metodd reci gi {Erd ecou, in timp ce aconfunda este un seduc[tor procedeu.

Cazul D e d o u d m i i d e a n i numdrd cdtev a irevo cabile confuzii.Le primesc. UN DOSAR CU PROBLEME

imi va fi greu, probabil, mai tdrzi:u s5 evoc atmosfera deincendiu prin care a trebuit sdrdzbatd cartea. Am textele in fa15 -cAteva sute de pagini, decupate cu griji din ziare, reviste gi

pamflete -, dar, recitindu-le, bag de seamd cd au devenit aproapeinexpresive. Violen{a termenilor, brutalitatea injuriei, silbdticiainsultelor se dovedesc azi cu totul sub impresia de mic cataclismce rimdnea pe urrna lor in primele zile.

Nici vorbd, ceea ce s-a scris a fost foarte grav. Grav chiarpentru o societate ca a noastr6, in care se injurd atAt de lesne.Totugi, elementeie scrise ale procesului De doud mii de ani mi se

par blajine qi politicoase, in raport cu elementele sale orale. Furiapolemicd a fost precedatd gi intregiti de o intinsd campanieverbal6, pe strdzi, prin cafenele, prin redac{ii, prin librdrii, princinematografe, prin case particulare, prin institutrii publice -rumoare surdd gi clocotitoare ca la teatru cdnd din culise se apro-pie figurafia -, femei, soldali, popor. Nu qtiu de unde, nu qtiu cum,nu qtiu prin ce subitd zguduire moralS, s-au trezit citeva vocirdzbundtoare, cdteva congtiinfe pure, cdtiva misionari indignati.Exemplul a fost primejdios, cdci gustul de asprime moralS este

una din cele mai irezistibile ispite. Trei zile dupd aparitrie, romanulmeu avea ridicat inainte-i o divizie de congtiin{e intransigente.

Nu v[ pot povesti ce a fost. Ar fi prea greu, prea lung, prea

complicat. Ca in farsele proaste de cinematograf, prin care circul6o intreagE serie de personaje, care nu se ,stie de unde vin, pe cine

39