Lunar arădean de informaţie culturalăSupliment al revistei de cultură ARCAAnul IX, nr. 6 (67) – septembrie 2015

Director: Ana Maria DragoşRedactor-şef: Ioan Ma uţ

Colaborează: Ovidiu Pecican, Rodica Colta, Sorin Sabău, Adelina Stoenescu, Viorel Nistor, Corina Huţan,

Gheorghe Mocuţa, Eugen Rogojan, Flavius Drăgan.Prezentare ar s că: Laurian Popa

Design: Corina HuţanDTP: Călin Chendea

Corectură: Petre DonTipar: Tipografi a TRINOM Arad

Editor: Centrul Cultural Judeţean Aradwww.ccja.ro

Responsabilitatea pentru conţinutul textelor revine autorilor.Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea pentru modifi cările survenite în

programul ins tuţiilor. uralculturalcultcultural

Acest număr este ilustrat cu lucrările artistului plasticDoru Păcuraru

septembrie 2015 3

„Arca” autumnală

Ediţia de toamnă a revistei de cultură „Arca” (nr. 7-8-9/2015) este una

bogată în ofertă literară de cea mai bună calitate şi gust. Fără a-şi fi abandonat punctele ei tari, care o reprezintă şi o recomandă în topul ten al revistelor noastre de cultură – cronici literare la cărţi substanţiale noi comentate fără partizanat ori indulgenţe, recenzii la zeci de apariţii editoriale din tot arealul scrisului românesc, eseuri şi dialoguri cu eminenţe intelectuale de astăzi, române sau străine (de data asta eseistul Ciprian Vălcan, titularul rubricii, este în dialog cu Jaques Le Rider, unul dintre marii intelectuali francezi de astăzi, un dialog despre cenzură), iar Bibliotheca Universalis comentează, sub semnătura Laviniei Olariu, o nouă exegeză asupra unui veşnic actual nume, Charles Baudelaire.

Ceea ce atrage însă, cu deosebire, atenţia, în acest sumar al revistei „Arca”, este rubrica de Restituiri. În ea sunt aduse în actualitate nume consacrate de scriitori, intrate deja în istoria literaturii sau măcar în dicţionare şi cărţi specifi ce. Astfel valorosul nostru colaborator Lucian-Vasile Szabo îşi continuă episoadele despre marele om politic, publicist şi patriot, Sever Bocu, primul (şi unicul) ministru al Banatului după 1918, cel ce a pus Lipova pe harta centrelor politice româneşti atât înainte de 1918 cât şi după.

Criticul literar Gh. Mocuţa, scriitor altruist, autor al ad mi-rabilului dicţionar Literatura vestului apropiat, publică pagini de dicţionar despre regretatul nostru coleg Dorel Sibii, asta chiar în preajma Festivalului literar omonim de la Săvârşin şi reeditării poeziilor sale (Dorel Sibii, Spre ţărm, poezii 1979–1982, ediţie îngrijită de I. Funeriu, prefaţă, Gh. Mocuţa, cu o prezentare pe coperta a IV-a de Vasile Dan).

Poetul de limbă slovacă, Ivan Miroslav Ambrus, este adus în actualitate la aceeaşi rubrică cu ocazia împlinirii vârstei de 65 de ani.

„Arca” autumnală e plină de poezie sub semnături preţioase: Grigore Chiper, I. M. Ambrus, Luminiţa Dascălu, Francisco Kocsis, Monica Rodica Iacob, Lazăr Magu, Adriana Weimar.

În total, o ofertă literară de nerefuzat!

Născut la 26 aprilie 1954, în Timișoara. Este un scenograf și pictor român. Studii: Institutul de Arte Plastice, „Nicolae Grigorescu” București, secția scenografi e, promoția 1978. Membru al UAP din România, din 1990. A participat la mai multe expoziţii personale şi de grup şi a realizat scenografi a la mai multe spectacole importante.A fost nominalizat la premiul UNITER pentru scenografi e în 2007.

PR

OIE

CTE

C

ULTU

RA

LE

Toamnă bogată în evenimente culturale

Aşa cum ne-am obişnuit de-a lungul anilor, oferta cul-turală adresată tuturor locuitorilor judeţului Arad se

constituie într-o largă paletă de evenimente culturale de-venite tradiţie.

Fie că ne referim la Sărbătoarea Vinului din Podgoria Aradului sau la Festivalul de Literatură „Dorel SIBII” de la Săvârşin, fi e că vorbim despre Festivalul Vânătorilor de la

Bata sau despre Comemorarea Eroilor de la Păuliş şi/sau despre Sărbătoarea de la Ţebea, publicul de pe tot cuprinsul judeţului Arad asistă în fi ecare toamnă, în luna septembrie, la o serie întreagă de manifestări culturale menite să satisfacă toate gus-turile şi aşteptările.

„Festinul lui Bachus” va demara în Podgoria arădeană anul acesta duminică, 6 septembrie, la Păuliş. Evenimentele înscrise în cadrul tradiţionalei Sărbători a vinului vor continua apoi la o săptămână distanţă, duminică, 13 septembrie, la Ghioroc şi la Şiria. Vineri, 18 septembrie va fi sărbătoare la Pâncota. Se-ria manifestărilor culturale dedicate vinului din Podgoria Miniş-Măderat va ajunge la fi nal duminică, 20 septembrie, la Covăsânţ.

Înscris tot în sfera manifestărilor culturale dedicate tradiţiilor populare şi folclorice, Festivalul vânătorilor organizat de către Centrul Cultural Judeţean Arad în colaborare cu Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi şi Primăria Bata a ajuns anul acesta la cea de-a VIII-a ediţie. Duminică, 20 septem-brie, la Bata va răsuna şi anul acesta cornul vânătorilor.

Festivalul aduce în prim-plan vânătoarea, îndeletnicire u -mană, care alături de pescuit, a fost printre primele activităţi care au provocat şi stimulat spiritul de competiţie. Iată aşadar, doar unul dintre motivele pentru care aceste două tipuri de acti-vitate, astăzi mai degrabă recreative şi/sau sportive, devin alături de gustoasele preparate culinare, subiect al unor evenimente cultural-recreative organizate cu succes în fi ecare an în judeţul nostru. Acest festival propune publicului larg o demonstraţie cu scopul cunoaşterii tradiţiilor şi obiceiurilor legate de vânătoare. Oaspeţii evenimentului vor avea surpriza să descopere că vânătoarea înseamnă înainte de toate o adevărată cultură cu ritualuri, tradiţii şi obiceiuri care au însoţit actul vânătorii de-a lungul timpurilor. Iar dacă până acuma toate acestea se desfăşurau într-un spaţiu de tagmă destul de ermetic, acest fes-tival reprezintă o posibilitate de cunoaştere şi înţelegere corectă a fenomenului.

Probele de măiestrie vânătorească, de preparare a mâncă rurilor specifi ce, dresura canină, evaluarea trofee-lor sau prezentarea grupelor de vânători din judeţul nos-tru, vor constitui deliciul acestui festival. Nu va lipsi nici tradiţionalul bal al vânătorilor, pigmentat cu întreceri în imitarea boncănitului cerbilor sau cu proverbialele poveşti vânătoreşti.

Nu numai publicul dornic să asiste la evenimentele în-scrise în domeniul culturii tradiţionale vor fi răsfăţaţi în septembrie ci şi amatorii de literatură din judeţul nostru vor avea parte şi anul acesta de un adevărat regal oferit cu ocazia celei de-a XVII-a ediţie a Festivalului de literatură „Dorel Sibii” care se va desfăşura la Săvârşin.

Dispariţia mult prea timpurie, la numai 53 de ani, a scri-itorului Dorel Sibii, unul dintre cei mai fermecători şi talentaţi scriitori arădeni, validat în poezie, proză şi teatru pentru copii, al cărui umor ingenios şi trăsnit părea inepuizabil, a făcut ca un grup de scriitori membri ai Filialei Arad a Uniunii Scriitorilor din România şi colaboratori ai Revistei de Cultură „Arca” să lanseze un Festival şi Concurs literar la Săvârşin care să-i poarte numele.

Anul acesta Festivalul de Literatură „Dorel Sibii”, devenit pe parcursul timpului un eveniment cultural tot mai vizibil nu numai în Arad ci şi în întreaga ţară, se va desfăşura în perioada 5-6 septembrie. Câştigând an de an în calitate, festivalul a crescut de la o ediţie la alta, supunând de fi ecare dată participanţilor spre dezbatere o temă incitantă.

Sărbătoarea de la Ţebea programată pentru data de 7 sep-tembrie precum şi Comemorarea Eroilor de la Păuliş care va avea loc duminică, 13 septembrie, vor întregi şi îmbogăţi Calendarul cultural al lunii septembrie, propus de către Centrul Cultural Judeţean arădenilor din judeţul nostru.

septembrie 2015 54 septembrie 2015

Ana Maria DragoşDirector al Centrului Cultural Judeţean Arad

uralculturalcultcultural

PR

OIE

CTE

C

ULT

UR

ALE

septembrie 2015 76 septembrie 2015

TRA

DIŢ

II

uralculturalcultculturalDr. Rodica Colta

CIDVUŢAbaladă poporală

Joi colea de cătră sară,Peţitori streini întrarăPe Cidvuţa să o ceară...

– Cidvuţa din graiu grăia:„Eac’un grec mai tinerel,Dă-mă maică după el!– Ba io maichi nu te-oiu daTot a nouălea ţearăŞi a zecea hotară!...

Constantin frate mai mareTot din graiu aşa-’mi grăiare:– „Dă-o maică, dă-o dulceo,Că io ţie ‘ţ-oi aduce-oTot de patru-ori iarnaŞi de nouă-ori vara!”...Şi mumă-sa că ‘mi-o da ;Şi ciuma că îmi veniaŞi opt fi i ce îmi d’aveaPe toţi opt că mi-’i mânca !– Maică-sa din graiu grăia :„Da-le-leii ConstantineNici nu ‘mi-ai hodiniNici nu ‘mi-ai putrezitCum mă putuşi cumpătaPe Cidvuţa s’o pot daTot a nouălea ţarăŞi a zecea hotară!?Constantin că-’mi d’auziaŞi din graiu aşa grăia :– „Da-le-lei mormântul mieuFă-te tu căluţul mieu!Da-le-lei căsuţa meaFă-te cociuţa mea,Să mă duc la soru-mea!Dă-le-lei giolgiuţul meuFă-te tu frîuţul meu!”...Şi ele că se făceaŞi pe drum că purcedeaŞi la Cidva c’ajungeu.– Civuţa din graiu grăia:„Da-le-lei frăţiuţul meuDa-le-le doruţul meu :Spune tu frate mai spune,Că de-o fi frate de bine ;Să mă ‘nschimb în haine roşiiSe prind caii cei roşiiLa cociaCea roşie ;Dar’ de-o fi frate de rău,Haine negre să n’schimb euCaii negrii să mi-’i -prindă

La cocia cea cernită!”...Cidvuţa că să ‘nschimbaŞi pe drum că purcedea,Se ivi d’o păsărea:D’o ciurliu eară ciurluiCum se duce-un mort c’un viu.– Cidvuţa din graiu grăia:„D’o ciurliu, eară ciurliuCum se duce-un mort cu-n viu?!..– Constantin din graiu grăia:„Mergi ‘nainte sora meaCă vin şi io ‘n urma ta ! „Cidvuţa că se duceaŞi acasă-’mi d’ajungeaŞi din graiu aşa-’mi grăia:– „Deschide-’mi maică uşaCă io ‘mi-’s Cidvuţa ta!”– Maică-sa din graiu grăia :„Dute ciumă blăstematăCă-’mi mâncaşi opt fi i – spurcată !Tot opt fi i ce-’mi d’avuseiNumai io că remăseiCo mară de mâţă ‘n vatră!”– Cidvuţa din graiu grăia:„Slobozi-mă maica-meaCă frate-meu ConstantinMă chema maică se vin!”...– Maică-sa din graiu grăia:„N’o vezi ciumă, tu spurcatăN’o vezi hală blăstemată,Că pe el ‘mi-1 duse-o moarteTot de-un an şi jumătate!”– Cidvuţa din graiu grăia:„De crepeţi maică uşaSă-’mi bag degetul prin ea,Inelul tău să mi-’l veziŞi’n casă să mă slobozi!”Măsa uşa-’i crepeţeaŞi inelul cunoşteaŞi’n casă c’o sloboziaŞi-amândouă că-’mi cimnea.

Chivuţa, baladă culeasă în satul Secaş

Categoria cea mai perisabilă în judeţul Arad a fost balada. Modifi cate, scurtate şi/ sau uitate, baladele au

fost scoase din repertoriile locale datorită lungimii textu-lui rezultatul fi ind puţinătatea lor în antologiile zonale din a doua jumătate a secolul XX. Această dispariţie măreşte

valoarea baladelor publicate de „Tri-buna Poporului”. Fără să aibă un pro-gram special de colectare a balade-lor, publicaţia reproduce în paginile ziarului, în primii 4 ani de apariţie (1897–1900) 14 asemenea poezii e -pice, culese din localităţi româneşti diferite, din imperiu.

La o analiză tematică, piesele re-prezintă variantele locale, ale unor ba lade voiniceşti, fantastice sau din seria îndrăgostiţilor, atestate şi în alte provincii româneşti precum Moldo-va, Muntenia, Oltenia. Difuzarea lor în Transilvania, în Câmpia Aradului

şi în Banat s-a făcut pe cale orală1, cândva în secolul al XVIII-lea, ele fi ind aduse în aceste teritorii fi e de moldoveni sau olteni strămutaţi fi e de tineri ai locului plecaţi la hirotonisire în Ţara Românească.

Modifi cările suferite în timp de unele din aceste balade im-portate au fost produse de cei care le-au învăţat, unii de la alţii, după ureche, şi care n-au ezitat, acolo unde nu şi-au amintit, „să pună” câte un cuvânt de la ei. Schema compoziţională şi subiec tul au fost însă păstrate, chiar dacă adeseori „eroii” apar cu nume diferite.

O asemenea baladă este Cidvuţa, variantă locală a baladei Voica sau Voichiţa2. Chivuţa a fost culeasă împreună cu Gruia3, Divoica4, Roaba de la Ţeligrad şi Jelea Bradului de la Ilie Danciu Mondoc din Săcaş5 şi publicată în Tribuna poporului, Nr. 11 din 19/31 ianuarie 1897. Mai veche decât balada culeasă de Gh. Cătană, mult mai scurtă, cântată în grai arădean, Cidvuţa face parte din tezaurul folcloric al acestei zone.

NOTE:1 Abia după 1918, odată cu uniformizarea manualelor, românii din aceste ţi-

nuturi au învăţat din cărţile de română unele balade, introduse de autorii acestor manuale ca balade reprezentative (Mioriţa, Meşterul Manole etc.)

2 Culeasă de Gh.Cătană de la Teodor Lăutaşu din Brebu, raionul Oraviţa şi publicată în 1916.

3 Varianta locală cu numele Gruia, are aceeaşi structură tematică cu Mârza în temniţă

4 Variantă locală cu aceeaşi structură tematică ca şi balada Chera culeasă de C.Mohanu din Ţara Loviştei .

5 Fiindcă balada este publicată împreuna cu culegeri făcute din Brazi, credem că este vorba de satul Secaş din judeţul Arad, care intră în componenţa acestei comune.

septembrie 2015 98 septembrie 2015

Sisteme tradiţionale de vânătoare în Ţara Zărandului (II)

În zona Gurahonţului, balţul sau smâcul pentru prinderea vulpilor se făcea în felul următor: o tulpină subţire de fag

ascuţită la vârf, după ce era încovoiată ca un arc, era fi xată într-o „muşcătură” (crestătură) făcută într-un par de stejar sau fag („săleap”). De vârful tulpinii era agăţată momeala (de obicei carne de găină) şi se legau două laţuri (balţuri) din sârmă. Ca să apuce momeala vulpea trecea printr-unul dintre balţuri, iar tulpina subţire de fag îşi revenea la forma

fi nală spânzurând vulpea1.Pentru prinderea jderului se folosea tot laţul. Pe un copac

se fi xa cu cuie un leaţ. Pe leaţ erau fi xate două scândurele, una mobilă şi una fi xă. Laţul era fi xat de o „limbă” prinsă în crestăturile laterale ale celor două scândurele. De capătul de sus al scândurelei mobile (care trecea deasupra leaţului) era legată momeala, iar capătul scândurelei prins cu o aşchie. Pentru a ajunge la momeală jderul trebuia să treacă prin laţ, iar la atingerea acesteia scândura mobilă ceda iar laţul ajutat şi de o greutate fi xată mai jos se strângea în jurul jderului2. Ca momeală pentru jder se folosea carne de veveriţă3.

Interesant era sistemul de prindere al lupilor în zona Gu-rahonţ. Se făcea o construcţie din pari groşi de fag sau stejar numiţi „stobori” formată din două cercuri concentrice. În pri-mul cerc, perfect închis, se punea momeala, de regulă o oaie. Al doilea cerc înconjura primul cerc la o distanţă sufi cientă să încapă lupul. Lupul intra pe o uşiţă care se închidea în urma sa în aşa fel încât acesta rămânea prins în interiorul celui de-al doilea cerc4.

Cursele care prind animalul prin căderea unei greutăţi sunt făcute pe principiul montării a două lemne, cel de deasupra obligatoriu mai greu, pentru a strivi vânatul. Lemnul de jos era fi x, iar cel de deasupra mobil. Între ele se fi xează un popic cu crăcan pe care se punea momeala. Când animalul muşca din momeală popicul sărea, iar lemnul de deasupra se prăbuşea peste vânat5. Acest sistem se folosea şi sub formă de lăzi umplute cu pietre sau diferite greutăţi care să strivească animalul. Era utilizat la prinderea şoarecilor, şobolanilor, a jderilor etc.

Jderul, vulpea, pisica sălbatică, viezurele se mai puteau prinde şi direct la gura vizuinii. Aici se introducea o butură de circa 80 cm. Ea se introducea în gura scorburii şi se acoperea cu bolovani deschizătura, pentru ca animalul să nu poată ieşi prin altă parte. Aproape de capătul exterior al buturei este făcută o scobitură unde se introduce un „mai” (un lemn greu din esenţă tare, cu dinţi ascuţiţi la capăt). Maiul este prins în suspensie cu ajutorul a două furci, una mai lungă şi sprijinită în pământ şi alta situată la capătul exterior al buturei şi care împreună cu maiul sunt susţinute de o „limbă”. Când vulpea sau jderul vor să iasă, lovesc furca de la capătul buturei care declanşează căderea maiului în ceafa animalului6.

ETN

OG

RA

FIE În Țara Zărandului astfel de curse se numeau „batcă”.

Existau şi bătci construite pe acelaşi sistem de mai sus, dar care aveau un locaş special pentru momeală: cocoş sau găină pentru vulpe şi veveriţă cu părul puţin pârlit, pentru jder7.

Capcanele cu arc metalic au avut şi ele o mare răspândire. Ele se foloseau la prinsul lupilor şi al urşilor, fi ind cele mai multe dintre ele produse industriale. Animalul era prins de picior, deoarece era ademenit de momeala pusă în apropierea capcanei (miel)8.

S-au practicat, de-a lungul timpului tot felul de variante de capcane, dar cele mai des întâlnite în Țara Zărandului au fost cele care se bazau pe forţa gravitaţiei, cele în formă de laţ şi cele cu arc9.

Pieile şi carnea de vânat au avut mare căutare totdeauna, reuşind să îmbunătăţească venitul vânătorului. Dar vânătoarea nu era o îndeletnicire uşoară: „Să nu se creadă că vânatul ar fi o îndeletnicire uşoară. «Bârcaşul» este de o rezistenţă uimitoare prin care întrece şi fi ara. Prinzând urma aleargă şi ziua întreagă din deal în vale, noaptea – chiar şi iarna, se trânteşte pe lângă foc, doarme dus şi dimineaţa porneşte mai departe în adulmecarea urmei, putând să rabde şi două zile foamea, mai ales dacă are duhan în pipă10”.

Vânatul era practicat intens şi în deceniul trei al secolului XX. Acest lucru se poate constata după valoarea tranzacţiilor, într-un sezon, a pieilor de animale sălbatice. În 1927 valoarea acestor tranzacţii, la târgul din Hălmagiu, era între 700 000 şi 1 000 000 lei. Cele mai scumpe erau pieile de jder şi de vidră (între 2 500 – 3 000 lei/bucată). Din oferta târgului se pot observa felurile de vânat care populau pădurile din zonă: jderi, vidre, vulpi, mistreţi, veveriţe, iepuri, dihori, pisici sălbatice, lupi, urşi. Odată cu exploatarea pădurilor seculare ursul, cerbul şi căprioarele sunt tot mai rare. Pentru vânatul cu pene sunt reprezentativi sitarul, sturzul, găinuşa de alun, porumbelul sălbatic etc.11

Sorin SabăuNOTE:1 Ibidem, p. 3532 Romulus Oșianu, „Contribuții la studiul vâ nătorii...., p. 119-1203 Romulus Vuia, Studii....., p.3694 George Manea, „Sisteme de vânătoare țărănești din județul Arad”, în Ziri-

dava, nr. VI, Arad, 1976 , p. 341-3425 Valer Butură, Străvechi mărturii de civilizaţie românească (Transilvania

– studiu etnografi c), Bucureşti, Editura Ştiinţifi că şi Enciclopedică, 1989, p. 2716 Romulus Vuia, Studii de etnografi e şi folclor, Volumul II, Bucureşti, Edi-

tura Minerva,1980 p. 371 și Romulus Oșianu, „Contribuții la studiul vânătorii țărănești cu curse în Transilvania”, în Anuarul Muzeului de Etnografi e al Transil-vaniei pe anul 1976, Cluj-Napoca, 1976 p. 124

7 Geogre Manea, „Sisteme de vânătoare....., p. 3468 Romulus Oșianu, „Contribuții la studiul vânătorii...”, p. 1299 Geogre Manea, „Sisteme de vânătoare...., p. 35510 Traian Mager, Ţinutul Hălmagiului. Aspecte economice. Partea I, Arad,

Tiparul Tipografi ei Diecezane, Arad, 1928, p. 2411 Ibidem, p. 24

uralculturalcultcultural

ETN

OG

RA

FIE

septembrie 2015 11

Secerătorii se prindeau la joc după ce erau cinstiţi de către gazdă. Aici se jucau jocurile cunoscute Ardeleana şi Învârtita. După cum observăm şi aici obiceiul avea o semnifi caţie socială (legată de propriu-zisă, se claca de secerători), una rituală legată de fertilitate (cununa se udă, gazda va scutura cununa în grâul ce se va semăna) şi una legată de petrecerea propriu-zisă.

În celelalte zone folclorice arădene nu am găsit acest obicei, şi nici un cântec special în această ocazie. Totuşi la terminarea seceratului, în Câmpia Crişul Alb, la Şicula, Gurba, Ineu etc., femeile veneau la secerat cu o cunună împletită, pe care o purtau în grădină.

Obiceiul a avut o desfăşurare amplă în zonele Transilvaniei de Sud, apoi s-a răspândit în centrul şi spre vestul ţării. Aici, în Munţii Apuseni, se pare că sunt ultimele ramifi caţii ale obiceiu-lui, el strigându-se treptat de la munte spre Câmpia Crişului şi a Mureşului.

uralcultural10 septembrie 2015

Cununa de grâu

Cununa de grâu este un obicei legat de muncile agricole, de terminarea secerişului, el ocupând un loc important

în ciclul sărbătorilor tradiţionale nelegate de date fi xe ale anului şi cu un bogat conţinut de manifestări folclorice.

Din informaţiile culese de la Ioana Cârjan, 67 ani, din Hălmăgel, Sbârcea Gheorghe, 76 ani, din Ioneşti, Nicodin Rozalia, 73 ani, din Brusturi, Covaci Petruţa din Tisa, (80

ani) ş.a., am putut reconstitui desfăşurarea pe care o avea cândva acest obicei agrar. (Mergând pe fi rul acestor idei, de a redesco-peri vechile tradiţii şi obiceiuri ce s-au pierdut, Teodor Uiuiu, neobosit cercetător al folclorului zărăndan, a cules din această zonă, această datină străbună şi pe care a scenarizat-o în specta-colului Muncă bună, rod bogat).

În această subzonă folclorică obiceiul cununii de grâu avea o desfăşurare similară cu cele practicate în sudul, centrul şi nordul Transilvaniei.

În aceste localităţi se făcea claca secerişului la gospodarul care avea mai mult pământ cultivat cu grâu. Cei care participau la clacă, la fată, care aducea cunună la gazdă. Alaiul de secerători venea la casa gospodarului unde se scotea apă din fântână şi se uda cununa. În acest timp se cânta cântecul cununii. Dacă gazda era un om mai înstărit, acesta chema şi vreo doi lăutari. În alte locuri femeile descântau la cunună:

„Voaie verde de muşcată Cununa trebe udată Frunză verde ş-o alună, Tăt cu apă din fântână.”

În Hălmăgel, strigătura anticipa momentul în care gazda cinstea cu băutură şi mâncare pe secerători:

„Cununa să o udăm, Şi plata să ne-o luăm” cultcultural

FOLC

LORFO

LCLO

R

Cununa de gâu

Hai fete cu voie bunăCunună de grâuCa să facem o cununăCunună de grâu

Cunună de grâu de varăS-o ducem la gazdă iarăCunună de grâu frumosS-o ducem la gazda nost

Viorel Nistor

Frunză verde de alunăTrăbă apă la cununăFrunză verde de şalatăCununa trăbă udată

Cununa ducem cu draguGazda ne aşteaptă-n praguCununa ca să i-o dămuŞi plata să ne-o luămu

Cununa de grâu

Grup de fete din Brusturi, Elena Nicodin, Liana Nicodin, Paraschiva Slăv

19 iulie 1987

septembrie 2015 13

Aradul, Banatul şi Belgradul au revenit din nou sub puterea unui imperiu creştin, fortifi caţia nu şi-a mai justifi cat existenţa. Ulti-ma ei atestare este cu puţin anterioară revoltei grănicerilor sârbi de pe Mureş, care şi-au pierdut privilegiile deţinute vreme de câteva decenii, de prin 1690 până pe la 1735. Din acest punct de vedere, se poate deci spune că fortifi caţia de la Ceala poartă cu sine amintirea unei frontiere între două Europe, două civilizaţii, situând Aradul pe ceea ce Samuel P. Huntington numea „linia de falie” dintre culturi.

Această aşezare la o răscruce civilizaţională s-a vădit, în isto-ria Aradului, mereu, nu doar în prima modernitate, cea timpu-rie. Ea dă un anume profi l, inconfundabil, arădenilor ultimului mileniu şi el face parte din portretul lor interior mai mult decât sunt, poate, dispuşi să o recunoască.

Ovidiu Pecican

uralcultural12 septembrie 2015

Cetatea Ceala

În pădurea din vestul Aradului, printre copaci, în penumbră, stau îngropate urmele unei fortifi caţii medievale. Dacă vrei

să ajungi acolo este bine de ştiut că acestea se afl ă la aproxi-mativ treizeci de minute de balta Măltăreţ, înafara unor valuri de pământ pe care se afl ă o pepinieră de arbuşti. La cetate poţi merge luând-o pe lângă lac, urmând drumul de tractor ce se îndreaptă pe câmp spre Mureş (în direcţia Trei Insule). După cum specifi că un blog recent, în apropierea râului, la o bifurcaţie, se afl ă o barieră şi primul panou informativ. De aici se urmează drumul marcat şi în zece minute poţi descoperi urmele istorice căutate.

Acoperit de pădure se mai observă valul de pământ şi şanţul de apărare care odinioară a făcut parte din sistemul defensiv al cetăţii nobiliare Ceala, de formă aproximativ dreptunghiulară.

A fost atestată documentar în anul 1486. Sigismund Györki, Grigore Ivánházai şi Gheorghe Baroch

Németi au predat castrum Challya/ cetatea Ceala din comitatul Arad, fără luptă, in manus ipsius Gheorgy Zekel/ în mâinile lui Gheorghe Secuiul (Doja), în 1514.

Sârbul Petru Petrovici de Suraklin, ban al Lugojului şi Caransebeşului între 25 februarie 1548 şi 22 iulie 1549, iar apoi între 27 martie 1544 şi 13 octombrie 1557, a stăpânit numeroase moşii în Banat. Printre ele se afl a şi cetatea Ceala, în stăpânirea căreia a intrat după dezastrul de la Mohács (1526). În 1550, ce-tatea era cucerită de partizanii Habsburgilor.

În 1551, a fost cucerită de trupele turceşti conduse de Mahmud, rămânând sub stăpânirea turcilor, cel mai probabil, până în anul 1595, când trupele lui Mihai Viteazul cuceresc şi cetatea de pe Mureşul inferior. Ultima dată, fortifi caţia este menţionată într-un document în anul 1725. Până la sfârşitul se-colului al XIX-lea, ea era însă distrusă, chiar dacă pivniţele îi erau încă intacte.

Arheologii au descoperit în zona ei un opaiţ din lut din epo-ca romană. Două monede romane din argint de la Aurelian. În pădurea Ceala s-a găsit şi un denar republican roman din 49 î. Hr.

Cetatea a dispărut, aşadar, de aproape trei secole. Ea a fost activă, în sistemul de fortifi caţii medieval din această parte a Europei între fi nalul secolului al XV-lea şi prima parte a ce-lui de-al XVIII-lea. Vreme de trei sute de ani, tocmai în epoca schimbărilor de stăpânire asupra teritoriului arădean, incinta întărită de la Ceala s-a dovedit indispensabilă pentru a marca şi mai decis limita naturală pe care curgerea Mureşului o aşeza în-tre Orientul islamizant şi Europa Centrală creştină. Atunci când cultcultural

septembrie 2015 15

MU

ZEU

Expoziţie retrospectivă trienala internaţională ex-libris (1998–2007)Expoziția propune o selecție reprezentativă din lucrările păstrate astăzi în colecția de grafi că mică a Muzeului de Artă / Complexul Muzeal Arad.

(Şiria, Castelul Bohuş, str. Regimentul de Infanterie 85, nr. 150)Program de vizitare: Ma-D 9.00-17.00; L– închisTel: 0257-384.088. Muzeograf: Laura Mateş.

Cu prilejul comemorării a 90 de ani de la moartea marelui scriitor român Ioan Slavici (18 ianuarie 1848 – 17 august

1925), pasionaţii de istorie, literatură şi muzică sunt invitaţi din această vară să viziteze expoziţia temporară de ex-libri-suri dedicată scriitorului şirian, deschisă la Castelul Bohuş din Şiria.

Inițiată în 1998, cu prile-jul împlinirii a 150 de ani de la nașterea lui Ioan Slavici, Trienala Internațională de Ex Libris, identifi cată prin nu -mele scriitorului clasic ro-mân, a reușit să dezvolte pe parcursul a patru ediții un proiect care a contribuit, ală-turi de operele literare tra-duse în diferite limbi, la fi xa-rea personalității autorului în memoria culturală uni ver sa lă.

Dimensiunea geografi că în care a pătruns numele scri -itorului s-a extins progresiv pe patru continente. Artiști din generații diferite, o parte dintre ei recunoscuți drept ma eștri ai grafi cii mici, au tra-tat subiectul propus din per -s pectivă fi gurativă sau ab -s tractă, prin tehnici de rea lizare clasice (ac rece, acvaforte, ac-vatinta, mezzotinta, gra vură în aramă sau în oțel, xilo gra-

14 septembrie 2015

MU

ZEU

uralculturalcultcultural

Adelina StoenescuComplexul Muzeal Arad

vură, linogravură, gravură în plumb, gravură în zinc, he-liogravură) sau relativ moderne (serigrafi e, fototipie, off set, grafi că de computer), folosite individual sau mixt.

Prin lucrări realizate cu deosebită minuție, regăsite în special în mediul artistic slav și central-est european, ori prin juxtapuneri cromatice îndrăgite de grafi cieni sud-americani și până la compoziții care, păstrând proporțiile, amintesc de arta afi șului, artiștii au re/compus portretul scriitorului, iar prin elemente simbol și personaje plasate undeva în Europa Centrală a sfârșitului de secol XIX, au ilustrat segmente din creațiea literară a lui Ioan Slavici.

Fiecare ediție a trienalei s-a fi nalizat prin jurizarea lucrărilor, acordarea de premii, expoziție și tipărirea catalogului. Alături de ex libris-urile care menționează înscrisurile in memoriam Ioan Slavici, Ioan Slavici. Arad. România, Slavici. România. 2004, propuse de organizator în regulamentele de participare, se regăsesc și lucrări fără trimiteri la numele lui Slavici. În toate ca-zurile lucrările au intrat în competiție, fi ind excluse doar pseudo ex libris-urile.

Expoziţia permanentă „Ioan Slavici”Expoziţia dedicată scriitorului Ioan Slavici, născut la Şiria în 18 ia nuarie 1848, cuprinde trei săli în care, prin fotografi i de familie, diplome, premii, decoraţii, manuscrise, cărţi şi ziare, este evocată personalitatea complexă a acestuia.

De o valoare documentară, dar şi emoţională deosebită, este prezenţa unei părţi din camera de lucru a scriitorului din casa din Bucureşti, mobilier donat muzeului arădean de către familie.

septembrie 2015 17cultural

Asociaţiei Scriitorilor din Arad, Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române (pentru romanul Culoarul templier), Marele Premiu pentru Proză „Mihail Sadoveanu”, Iaşi, 2012, Premiul Fundaţiei Principesa Margareta, 2014 ş.a. Un mare prozator, demn de blazonul unei capitale (culturale!) europene, oricare ar fi ea.

Gheorghe Schwartz este cel mai paradoxal scriitor pe care îl cunosc personal. L-am întâlnit înainte de a-i citi cărţile, o bună parte dintre ele. Care, cu toate că fac parte din categoria literaturii obiective sunt ţesute dintr-un material mai degrabă utopic şi fi cţional decât documentar şi realist. Ele îşi ascund autorul. Iar omul nu e totuna cu scriitorul. Omul este un personaj dezarticulat, adesea spiritual sau bufon, cu manifestări contradictorii. Recurge la parabolă pentru a se exprima. Sau măcar la anecdotă şi banc. Un personaj pe care l-aş numi omul fără însuşiri. Pentru că nici o calitate a omului nu mi se pare determinantă pentru – iată – opera lui. Nici talentul, nici încăpăţânarea, nici efortul (puterea de muncă), nici fi delitatea faţă de literatură. Poate „neobişnuita inteligenţă artistică”, cum scrie un critic. Omul e pitoresc mai degrabă prin slăbiciunile lui şi prin eşecuri. Pe care încearcă să le depăşească prin pufăitul din lulea. Şi prin neobosita poft ă de scris, prin tenacitate. Ultimele două volume de proză scurtă, Vocalize, cu spiritul lor vesel, cârcotaş şi sceptic, sunt o dovadă vie a vocaţiei sale.

La mulţi ani, Gheorghe Schwartz!Gheorghe Mocuţa

16 septembrie 2015

Gheorghe Schwartz – 70

Portret al artistului ca bătrân hidalgoLa 70 de ani prozatorul Gheorghe Schwartz e un bătrân hidalgo, un nobil cavaler al scrisului, un visător cu ochii deschişi care şi-a împlinit opera, o utopie palpabilă, tangibilă. Un cavaler al tristei fi -guri a scrierii şi rescrierii istoriei. Un vânător de paradoxuri şi un colecţionar de fi cţiuni.

Viziunea sa asupra istoriei e relativistă: de căderea civilizaţiei, prăbuşirea va lorilor se datorează unor ca tas trofe şi unor perso na-

lităţi. Ca tas trofele şi dezechilibrele ţin de providenţă iar erorile umane ţin de cunoaştere şi destin.

Paradoxul operei rezidă din raportul obiectiv/subiectiv. E obiectiv prin viziunea construcţiei şi subiectiv prin implicarea autorului în facerea operei în aşa măsură încât un cercetător scrie că Cei O Sută de eroi nu sunt altceva decât „Cei O Sută de Gheorghe Schwartz” (George Morărel, Cei O Sută de Gheorghe Schwartz. Amurg de postmodernism, Editura Tipo Moldova, 2014.) Cele o sută de chipuri sau povestiri despre OM, Cei O Sută de eroi necunoscuţi ai Istoriei propun o fi cţiune unică în istoria literaturii române, o operă încheiată, dar deschisă. Un proiect continuu. Un proiect ce aparţine în egală măsură artistului îndrăzneţ, văzut ca hidalgo, dar şi eruditului (să nu uităm că prozatorul arădean este doctor în fi lozofi e), psihologului, te-oreticianului psihologiei transversale.

La cei 70 de ani Gheorghe Schwartz e un autor împlinit, în sensul că a dat o operă închegată, Cei O Sută. Din păcate utopia sa e puţin prizată de critică în ciuda provocărilor pe care le iscă. Cu toate acestea eforturile sale au fost răsplătite de forurile profesioniste şi scriitorul arădean a primit de două ori Premiul Naţional de proză al Uniunii Scriitorilor pentru volumele istoriei sale: în 1998 pentru Oul de aur şi în 2013 pentru Agnus Dei. Lor li se adaugă premii internaţionale (Premiul editurii ARKA (Smederevo) la târgul Internaţional de Carte de la Belgrad) şi numeroase premii naţionale: Autorul Anului 2005 (pentru romanul Spitalul) oferit de APLER, Premiul Opera Omnia al

PR

OFIL

septembrie 2015 19

placul tuturor. Prima surpriză culturală este „Săptămâna luminată”, după Mihail Săulescu, în regia lui Nicolae Mihai – Brânzeu, care va avea premiera în data de 20 septembrie, la Sala Studio. Scenografi a acestei reprezentații îi aparține lui Indre Colta iar coregrafi a și mișcarea scenică poartă semnătura Marei Cosma. În ceea ce privește distribuția îi amintim pe: Carmen Butariu, Mariana Tofan, Marian Parfeni și Răzvan Oroian. Pe scenă vor fi prezenți și dansa-torii: Cosmin Blaga, Dinu Bociort, Andreea Piroș, Timea Szendrei și Adrian Dumbravă.

Cel de-al doilea spectacol care va putea fi vizionat și el, în premieră, în data de 27 septembrie, în Sala Mare a Teatrului Clasic „Ioan Slavici”, este „Artă”, de Yasmina Reza, în regia lui Szabo K Istvan. Această reprezentație îi aduce în fața publicu-lui pe Ioan Peter, Zoltan Lovas și Bogdan Costea. Traducerea textului îi aparține Violetei Popa și scenografi a lui Cosmin Ar-delean.

Gala de Opera „Open Air”Ajunsă deja la cea de-a IX-a e -diţie, binecunoscuta Gala de Operă „Open Air” îşi respectă tradiţia, aceea de a oferi publi-cului arădean, în fi ecare an, câte o surpriză... muzicală. Eveni-ment cultural de marcă pentru oraşul nostru, Gala de Operă se va desfăşura, şi în acest an, la început de septembrie, mai exact în 6 septembrie, la ceas de seară, într-o locație deja cunoscută arădenilor și nu numai - Parcul Reconcilierii - care va deveni astfel, deși doar pentru o seară, capitala operei. Artiști de re-nume ai genului și dirijori consacrați vor fi prezenți la Arad pentru a prezenta melomanilor arii celebre, de o deosebită frumuseţe, inspiraţie şi bravură, cunoscute, fără doar și poate, iubitorilor de operă.

Deşi nu se poate încă mândri cu o moştenire culturală asemănătoare unor oraşe din ţări precum Italia, Austria, Ger-mania, Franţa sau Anglia, unde festivalurile şi galele de operă sunt la ordinea zilei, arădenii au demonstrat, prin prezenţa lor covârşitoare, în cele șase ediţii ale Galei de Operă „Open Air”, că oraşul nostru are nevoie de cultură, că e nevoie de astfel de evenimente culturale care să „scoată” oamenii din cotidian, să le dea „o gură proaspătă de aer” chiar dacă doar preţ de câteva ore.

Corina Huţanuralcultural

AVAN

CR

ON

ICĂ

18 septembrie 2015

Concurs Internaţional de CantoFilarmonica de Stat Arad orga-nizează cea de-a doua ediție a Concursului Internaţional de Canto „Alexandru Fărcaş”, în pe-rioada 9–13 septembrie. Potri-vit Regulamentului, la concurs se pot înscrie candidați născuți după data de 1 ianuarie 1970. Ei trebuie să prezinte un repertoriu format din cinci arii de operă (exclusiv în limba italiană), a -par ţinând unor compozitori din secolele XVIII, XIX şi din pri-

ma jumătate a secolului XX. Premiile puse în joc anul acesta depășesc 4000 de euro. Ediția precedentă, care a reprezentat de-butul acestui concurs ce se vrea a deveni tradiție, s-a dovedit a fi un real succes, aducând la Arad personalități de marcă ale artei lirice internaționale dar și tinere generații de aspiranți la carier-ele de concert din toate colțurile lumii.

Invitație la muzeuCu prilejul comemorării a 90 de ani de la moartea marelui scriitor român Ioan Slavici (18 ianuarie 1848 – 17 august 1925), Complexul Muzeal Arad invită

pasionaţii de istorie, literatură şi muzică să viziteze expoziţia temporară de ex-librisuri şi expoziţia permanentă, ambele dedi-cate scriitorului şirian, deschise la Castelul Bohuş din Şiria.

Expoziția de ex-librisuri propune o selecție reprezentativă din lucrărilor jurizate la Trienala internaţională de ex-libris (1998-2007) si păstrate astăzi în colecția de grafi că mică a Muzeului de Artă / Complexul Muzeal Arad.

Expoziţia dedicată scriitorului Ioan Slavici, născut la Şiria (jud. Arad), cuprinde trei săli în care, prin fotografi i de fami-lie, diplome, premii, decoraţii, manuscrise, cărţi şi ziare, este evocată personalitatea complexă a acestuia.

În premieră la teatruVă era dor de teatru? Nicio problemă. Luna septembrie începe în forță, cu două spectacole noi care, cu siguranță, vor fi pe cultcultural

septembrie 2015 21

anul acesta următorul motto: „De cinci ani mutăm distracţia de pe litoral mai aproape de tine”.

La Pecica, tot la începutul lu nii septembrie, mai exact în zi lele de vineri şi sâmbătă (4-5 sep tembrie), se va desfăşura o nouă ediţie a Festivalului Folk pe Pâine, or ga-nizat de către Ce naclul Lucian Emandi al Casei de Cultură Pecica în colaborare cu Primăria şi Con-siliul Local Pecica. Evenimentul se va desfăşura la Pă durice, lângă stadionul din oraş şi va începe în ambele seri de la ora 19. Vineri, pe scena deja cunoscutului festival vor urca Punct Rom, Vasile Mardare, Nova Band, Walter Ghicolescu, Old Lady’s Band, Gabriela Vereşan şi Vasile Gondoci împreună cu Sandu Faur.

Sâmbătă, cap de afi ş va fi Ioan Gyuri Pascu, alături de Teo Boar şi Vladi Cnejevici, însă pe aceeaşi scenă vor urca şi Maria Gheorghiu, Adrian Sărmăşan, Livia Daniel împreună cu Angi Daroţ, Adrian Borcea şi nelipsiţii Nelu Pitic, Daniel Julean şi Trupa de Serviciu. Se anunţă astfel o nouă ediţie de festival boem, unde folkul este la el acasă.

Wunderkamer şi stagiune nouăDe asemenea, în septembrie, cei de la kinemaikon vor aduce din nou în faţa arădenilor Wunderkamer-ul lor. De data aceasta, sub titlul de Wunderkamer – apparatus. Cu rator va fi George Sabău, cel care conduce grupul kinemaikon.

În acelaşi timp, luna sep tem-brie, pe lângă începerea anului şcolar pentru elevi şi profesori, în seamnă şi deschiderea unor noi stagiuni ale instituţiilor de cultură din oraşele ţării. Astfel, din septembrie vom avea parte de o nouă stagiune a Teatrului Clasic Ioan Slavici din Arad, ca-re mai mult ca sigur nu ne va dezamăgi.

Eugen Rogojan

uralcultural20 septembrie 2015

KineDok|TebaKineDok-ul de la Teba se încheie în această lu nă, ul-timele trei documentare din cadrul acestui (sper eu, doar prim) sezon fi i nd proiectate pe 3, 11, res-pectiv 18 septembrie. Pri-ma proiecţie este cea a

documentarului Recidiva (Co-me back), un fi lm slovac din anul 2014, regizat de către Miro Remo. Pelicula ce va fi proiectată pe 3 septembrie, de la ora 20, în Fabrica Teba, spu-ne povestea reintegrării recidi viştilor dintr-unul din cele mai bine păzite penitenciare din Slovacia, dar povesteşte şi despre ce înseamnă să fi i blocat într-un cerc vicios. Pe 11 septembrie va fi proiectat cunoscutul documentar Bucureşti, unde eşti?, do cu-mentar realizat în 2014 de către Vlad Petri. Un documentar impresionant despre oameni devastaţi şi impulsivi, confuzi şi curajoşi în acelaşi timp. Şi despre o revoluţie care se transformă într-o absurditate tragică. Ultimul documentar din seria KineDok la Teba va fi proiectat pe data de 18 septembrie, de la ora 20 şi se numeşte Epuizaţi (Potroseni). Regizat de către Borut Separovic, din Slovacia, documentarul realizat în 2014 este descris cam aşa: „Aceia dintre noi care au trăit peste 30 de milioane de minute vorbesc despre momentele importante din viaţă, ireversibilitatea a cestora, transcendenţă, fi naluri fericite şi viitorul nostru: ge neraţia 55+.”

Muzici|Arad-Operă/Pecica-Folk/Ghioroc-DJ’sÎn septembrie, muzica are locul ei în agenda culturală a judeţului nostru şi acoperă genuri pentru mai multe gusturi. Astfel, pe data de şase a lunii avem, în Parcul Reconcilierii, cea de-a IX-a ediţie a Galei de Operă Open Air, organizată ca în fi ecare an de către Filarmonica de Stat din Arad. La Ghioroc, în aceeaşi zi are loc ultima întâlnire din cadrul Ghioroc Summer Fest, eveniment care a adus în fi ecare week-end de vară o serie de DJ-i pe plaja lacului Ghioroc. Ajuns la a V-a ediţie, pornit ca un proiect studenţesc şi ajuns brand local, evenimentul organizat de către Liga Studenţilor Universităţii „Aurel Vlaicu” din Arad a avut cultcultural

AVA

NC

RO

NICĂ

UN

DE

RG

RO

UN

D

Bucureşti unde eşti?, documentar, 2014

Epuizați (Potroseni), documentar, Slovacia, 2014

septembrie 2015 23uralcultural

Sărbătoarea Vinului în Podgorie, ed. a VII-a Pâncota, 18 septembrie 2015 Organizatori: C.J. Arad, C.C.J. Arad, Primăria Oraşului Pâncota

Sărbătoarea Vinului în Podgorie, ed. a VII-a Covăsânţ, 20 septembrie 2015 Organizatori: C.J. Arad, C.C.J. Arad, Primăria Comunei Covăsânţ

Festivalul Vânătorilor, ed. a VIII-a Bata, 20 septembrie 2015 Organizatori: C.J. Arad, C.C.J. Arad, Primăria Comunei Bata

150 de ani de la Sfi nţirea Catedralei Vechi din Aradseptembrie 2015 Organizatori: C.J. Arad, C.C.J. Arad, Arhiepiscopia Aradului

Ziua Satului Chesinţ Chesinţ, Zăbrani, septembrie 2015 Organizatori: Primăria Comunei Zăbrani

•

•

•

•

•

PR

OG

RA

M

CU

LTUR

AL

PR

OG

RA

M

CU

LTU

RA

L

22 septembrie 2015

Agenda Centrului Cultural Judeţean Arad

Festival de dans folcloric maghiar Adea, 5 septembrie 2015 Organizatori: C.J. Arad, C.C.J. Arad, Primăria Comunei Sintea Mare

Festivalul Naţional de literatură Dorel Sibii, ed. a XVII-aSăvârşin, 5–6 septembrie 2015 Organizatori: C.J. Arad, C.C.J. Arad, Primăria Comunei Săvârşin

Sărbătoarea Vinului în Podgorie, ed. a VII-a Paulis, 6 septembrie 2015 Organizatori: C.J. Arad, C.C.J. Arad, Primăria Comunei Păuliş

Sărbătoarea Bizere, ed. a VII –a Frumuşeni, 6 septembrie 2015 Organizatori: Primăria Comunei Frumuşeni

Sărbătoare la Ţebea Ţebea, 7 septembrie, 2015 Organizatori: C.J. Arad, C.C.J. Arad

Glasul Ceaunelor Moneasa, 12–13 septembrie 2015 Organizatori: Primăria Comunei Moneasa

La cules de vie, ed. a XXXI-a Şiria, 13 septembrie 2015 Organizatori: Primăria Comunei Şiria

Comemorarea Eroilor de la Păuliş Păuliş, 13 septembrie 2015Organizatori: C.J. Arad, C.C.J. Arad, Primăria Comunei Păuliş

Sărbătoarea Vinului în Podgorie, ed. a VII-a Şiria, 13 septembrie 2015 Organizatori: C.J. Arad, C.C.J. Arad, Primăria Comunei Şiria

Sărbătoarea Vinului în Podgorie, ed. a VII-a Ghioroc, 13 septembrie 2015 Organizatori: C.J. Arad, C.C.J. Arad, Primăria Comunei Ghioroc

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

cultcultural