cultura părului

3
CULTURA PĂRULUI Părul este o specie pomicolă originară din Europa și Asia. Perele sunt fructe bogate în zahăr natural, reprezintă o sursă bogată în fibre, vitamina C, potasiu, fier, pectină și bioflavonoide. Părul se poate cultiva pe o gamă largă de soluri, poate valorifica terenurile parțial inundabile sau cu un ușor grad de sărăturare. Dificultăți în cultura părului: producerea materialului săditor (problema intermediarului), formarea unei coroane echilibrate se realizează mai greu decât la măr, stabilirea mai precisă a momentului de recoltare a fructelor în vederea unei păstrări cu pierderi cât mai mici. Pintre cei mai mari producători se numără Italia, Franța, Germania, China, SUA și Japonia. În țara noastră, în ultimii 10 ani, suprafețele de teren cultivate cu această specie au scăzut. Cele mai favorabile condiții ecologice pentru cultura părului se întîlnesc în județele: Argeș, Dâmbovița, Prahova, Suceava, Iași, Bistrița Năsăud etc. Particularități biologice. Soiurile de păr provin din specii diferite, s-au format în condiții ecologice variate și astfel prezintă o gamă largă de caractere bilogice (N. Ghenea, 1974), privind creșterea sistemului radicular, habitusul tulpinii, intrarea pe rod, producția, longevitatea, calitatea fructelor. Habitusul și creșterea rădăcinilor depind de portaltoi, sol, soiul altoit, agrotehnica aplicată, nivelul apei freatice. La părul altoit pe franc și sălbatic, rădăcinile ajung până la 1,4 m sau la 4-5m (după unii autori). Altoit pe gutui, părul prezint o înrădăcinare mai la suprafață, dar acestea se ramifică foarte mult. Mara masă a rădăcinilor la pomii altoiți pe gutui se situează între 20-40 cm (N. Ghenea, 1964).Volumul și habitusul sistemului radicular la păr este corelat direct cu vigoarea soiului altoit (N. Ghenea, Gr. Mih„ilescu, 1961). Soiurile viguroase (Cure) au sistemul radicular de 2-2,5 ori mai bine dezvoltat decât soiurile Williams, Untoasă Diel. Părul formează o tulpină viguroasă ajungând până la înălțimea de 5-10 m în funcție de soi, portaltoi, sistemul de coroană și agrotehnică. Coroana este piramidală sau invers piramidală, axul se

Upload: tantuteodor432

Post on 14-Jul-2016

2 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

Cultura Părului

TRANSCRIPT

Page 1: Cultura Părului

CULTURA PĂRULUIPărul este o specie pomicolă originară din Europa și Asia.Perele sunt fructe bogate în zahăr natural, reprezintă o sursă bogată în fibre, vitamina C, potasiu, fier, pectină și bioflavonoide.

Părul se poate cultiva pe o gamă largă de soluri, poate valorifica terenurile parțial inundabile sau cu un ușor grad de sărăturare.

Dificultăți în cultura părului: producerea materialului săditor (problema intermediarului), formarea unei coroane echilibrate se realizează mai greu decât la măr, stabilirea mai precisă a momentului de recoltare a fructelor în vederea unei păstrări cu pierderi cât mai mici. Pintre cei mai mari producători se numără Italia, Franța, Germania, China, SUA și Japonia. În țara noastră, în ultimii 10 ani, suprafețele de teren cultivate cu această specie au scăzut. Cele mai favorabile condiții ecologice pentru cultura părului se întîlnesc în județele: Argeș, Dâmbovița, Prahova, Suceava, Iași, Bistrița Năsăud etc.Particularități biologice.  Soiurile de păr provin din specii diferite, s-au format în condiții ecologice variate și astfel prezintă o gamă largă de caractere bilogice (N. Ghenea, 1974), privind creșterea sistemului radicular, habitusul tulpinii, intrarea pe rod, producția, longevitatea, calitatea fructelor. Habitusul și creșterea rădăcinilor depind de portaltoi, sol, soiul altoit, agrotehnica aplicată, nivelul apei freatice. La părul altoit pe franc și sălbatic, rădăcinile ajung până la 1,4 m sau la 4-5m (după unii autori). Altoit pe gutui, părul prezint o înrădăcinare mai la suprafață, dar acestea se ramifică foarte mult. Mara masă a rădăcinilor la pomii altoiți pe gutui se situează între 20-40 cm (N. Ghenea, 1964).Volumul și habitusul sistemului radicular la păr este corelat direct cu vigoarea soiului altoit (N. Ghenea, Gr. Mih„ilescu, 1961). Soiurile viguroase (Cure) au sistemul radicular de 2-2,5 ori mai bine dezvoltat decât soiurile Williams, Untoasă Diel. Părul formează o tulpină viguroasă ajungând până la înălțimea de 5-10 m în funcție de soi, portaltoi, sistemul de coroană și agrotehnică. Coroana este piramidală sau invers piramidală, axul se dezvoltă foarte puternic ca urmare a fenomenului de polaritate intens. Ramurile de schelet sunt lungi, subțiri, cresc sub un unghi mic de ramificare iar după rodire se îndoaie sub povara fructelor. Axul coroanei crește foarte viguros la majoritatea soiurilor (Cure, Untoasă Hardy, Untoasă Bosc), sau soiuri cu creștere mai echilibrată între ax și șarpante (Passe Crassane, Untoasă Precoce, Abatele Fetel). Vigoarea părului diferă de la un soi la altul. După ramificare se deosebesc două grupe (după M. Popescu și N. Ghenea,1974):

Page 2: Cultura Părului

– Soiuri care ramifică slab , formează coroane rare, cu schelet și semischelet slab reprezentat (Olivier de Serres, Untoasă Bosc, Untoasă Hardy). La aceste soiuri se recomandă executarea tăierilor de scurtare în perioada de formare pentru a determina ramificarea.

– Soiuri care ramifică destul de bine și formează coroane mai echilibrate (Cure, williams, Ducesa de Angouleme, etc.)

Particularități de rodire. Ramurile de rod la păr se formează pe lemn de 1-4 ani. Majoritatea soiurilor rodesc pe ramuri de rod scurt

(țepușe), unele însă rodesc pe nuielușe și mlădițe: Untoasă Bosc, Passe Crassance, Untoasă Precoce, Morettini, Willimas. Țepușele de păr sunt scurte, groase, foarte viguroase și își mențin puterea de rodire 8-12 ani. Mlădițele de păr au lungimea de 15-20 cm cu 2-3 muguri floriferi în vârf. La soiul Williams se întâlnesc și ramuri de rod anuale lungi de 30-40 cm, cu 4-5 muguri floriferi în partea terminală. Perioada de vegetație la păr este cuprinsă între 170-190 zile. Intrarea pe rod are loc la vârste foarte diferite în funcție de portaltoi, soi și agrotehnică. Cele mai precoce sunt soiurile: Williams, Ducesa de Angouleme, Passe Crassane, Untoasă Precoce, Morettini care intră pe rod după 2-4 ani de la plantare, dacă sunt altoiți pe gutui. Producția în livezile de păr este diferită în funcție de vârsta pomilor, portaltoi, agrotehnică, soi și variază între 15-30 to/ha în plantațiile sub formă de garduri, 8-15 to în cele clasice. Producții ridicate se întâlnesc la: Cure, Williams, Contesa de Paris, Untoasă Bosc. Prin producții moderate se caracterizează soiurile: Untoasă Diel, Untoasă Hardy, Olivier de Serres, Passe Crassane. Polenizarea la păr este entomofilă și parțial anemofilă. Majoritatea soiurilor sunt autosterile cu toate că au polen viabil. Soiurile de păr pot prezenta cazuri de partenocarpie (Cure, Williams, Passe Crassane, Ducesa d’Angouleme, Buna Luiza), procentul fructelor legate este mic și nu asigură o producție satisfăcătoare. Multe soiuri prezintă fenomenul de remontanță. Florile din al doilea și al treilea rând de înflorire apar la 10-30 zile după înflorirea normală. Din aceste flori apar fructe mici, netipice, cu coacere întârziată. Se întâlnește la soiurile  Williams, Favorita lui Clapp, Untoasă Precoce, Morettini. Sunt fructe partenocarpice.