cultura pajistilor si a plantelor furajere

37
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARA “ION IONESCU de la BRAD” PROIECT DE AN DISCIPLINA: “CULTURA PAJIŞTILOR ŞI A PLANTELOR FURAJERE” Îndrumator: Prof. Vasile Vântu

Upload: lywyu28

Post on 01-Jan-2016

663 views

Category:

Documents


15 download

DESCRIPTION

Cultura Pajistilor Si a Plantelor Furajere

TRANSCRIPT

Page 1: Cultura Pajistilor Si a Plantelor Furajere

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARA “ION IONESCU de la

BRAD”

PROIECT DE AN

DISCIPLINA: “CULTURA PAJIŞTILOR ŞI A PLANTELOR FURAJERE”

Îndrumator:Prof. Vasile Vântu

Page 2: Cultura Pajistilor Si a Plantelor Furajere

CuprinsCapitolul 1. IntroducereCapitolul 2. Caracterizarea cadrului natural

2.1.Aşezarea geografică şi administrativă2.2.Conditii fizico-naturale

2.2.1.Alcătuirea geologică şi relieful2.2.2.Rocile de solificare2.2.3.Hidrografia şi hidrologia2.2.4.Clima2.2.5.Vegetaţia2.2.6.Solurile

Capitolul 3. Măsuri de imbunatăţire a pajiştilor3.1.Măsuri de suprafaţă(tehnico-culturale)3.2.Măsuri radicale

Capitolul 4. Organizarea păşunatului raţional Organizarea păşunatului raţional-aplicatie

Capitolul 5. Organizarea unui conveier verde mixt ConcluziiBibliografie

2

Page 3: Cultura Pajistilor Si a Plantelor Furajere

Capitolul 1. Introducere

Se numesc pajisti suprafatele de teren acoperite cu vegetatie ierboasa sub forma unui covor vegetal. Pajistile sunt alcatuite din una sau mai multe specii de plante, gramineele fiind de regula mai dominante.

La baza clasificarii pajistilor stau mai multe criterii : origine, durata de existenta, mod de folosinta. Dupa origine deosebim : pajisti naturale si pajisti artificiale sau semanate. Pajistile naturale   :au luat nastere mai mult sau mai putin spontan, sub actiunea factorilor externi (conditii pedoclimatice, relief, regimul de apa si nutritie, interventia omului) si interni, determinati de însusirile biologice ale speciilor, de plantele ce alcatuiesc covorul vegetal al pajistei. In functie de modul cum au luat fiinta pajistile naturale pot fi : primare si secundare.

Pajistile naturale primare au luat nastere in regiunile unde factorii ecologici nu au permis formarea padurilor. Reprezentantii tipici ai acestor pajisti sunt stepa ruseasca, preeria cu ierburi inalte, marile campii americane cu ierburi scunde, pampa argentiniana.Suprafetele insemnate de pajisti naturale s-au format în locul padurilor defrisate sau arse, in goana omului pentru marirea suprafetelor de pajisti sau prin exploatarea necrutatoare a padurilor. Aceasta reprezinta pajistile naturale secundare si ocupa cea mai mare suprafata de pe glob.

Pajistile permanente: sunt alcatuite dintr-un numar relativ mare de specii (20 – 150), solul fiind acoperit permanent de vegetatie ierboasa. Numarul de specii este variabil, in functie de conditiile ecologice si modul de exploatare mai mare in regiuni umede si pe fanete, mai mic in regiunile secetoase si pe pasuni.Pajistile permanente au un rol însemnat in conservarea solului, in stavilirea si combaterea procesului de eroziune. Ele contribuie la producerea unor insemnate cantitati de ingrasaminte organice, folosite pentru fertilizarea culturilor agricole.Pajistile cu valoare mai ridicata se intalnesc in regiunea de munte, iar mai productive in lunci, vai si depresiuni, folosite ca fanete si mixt.In lunci, vai si depresiuni se inregistreaza frecvent excesul temporar sau permanent de apa care a favorizat instalarea vegetatiei ierboase hidrofice.

3

Page 4: Cultura Pajistilor Si a Plantelor Furajere

Capitolul 2. Caracterizarea cadrului natural

2.1. Asezarea geografica si administrativa

Teritoriul oraşenesc Siret este situat in extremitatea de NNE a judeţului Suceava, la cca 42 km de municipiul Suceava şi la 19 km NE de oraşul Rădauţi şi se învecineaza la E cu judeţul Botoşani, la SE cu, comuna Grămesti, la S cu, comuna Bălcăuţi, la V cu, comuna Muşeniţa şi la N cu Republica Ucraina.

Teritoriul oraşului Siret are o suprafaţa de 4,251,17 ha, din care 3,470,46 ha în extravilan.

2.2. Condiţii fizico-naturale

2.2.1.Alcatuirea geologică şi relieful

Teritoriul Siret aparţine din punct de vedere geologic de Platforma Moldoveneasca. Aceasta este alcătuită dintr-un soclu puternic cutat şi metamorfoyat de vârsta precambiană, şi o cuvertură necutată cu structura monoclinală post proterozoică. Cuvertura este alcătuită dintr-o succesiune de argile si nisipuri, având intercalat un strat calcaro-greyos cu Serpulă.Cuaternarul este reprezentat prin depozitele de terasă şi prin depozitele aluviale, întâlnite de-a lungul râului Siret.Platforma moldovenească constituie “suportul” pentrul relieful zonei, care aparţine Podişului Sucevei, subunitatea Zaranca-Dragomirna.Altitudinea medie a reliefului este în jur de 375 m, energia de relief este de 150 m, (436,6 m în dealul Mânăstioara şi 285 m în lunca Siretului).

2.2.2. Rocile de solificare

Din punct de vedere litologic rocile sunt sedimentare în totalitate şi sunt alcatuite din calcare, marne, nisipuri, argile, luturi şi depozite fluviatile. Exceptând nisipurile care au reacţie acidă, celelalte roci au reacţie neutră-alcalină.

Depozitele fluviale au structură tipică, încrucişată. Chiar dacă în lunca Siretului apar areale cu nisipuri, acestea au reacţie slab alcalină, datorită fenomenului de regradare a carbonatului de calciu.

4

Page 5: Cultura Pajistilor Si a Plantelor Furajere

2.2.3. Hidrografia şi hidrologia

Teritoriul Siret aparţine in totalitate bazinului hidrografic al Siretului, fie prin pâraiele care debusează direct în el (pr. Mănâstioara şi pr. Gavana), sau prin pâraiele care sunt afluenţi ai râului Suceava (în SV teritoriului).

Din partea de NV, cu un curs general spre E-SE, teritoriul este străbătut de râul Siret, care este puternic meandrat şi însoţit în partea sa stânga de numeroase belciuge şi cursuri de apă părasite. La viituri nivelul apei poate creşte cu câte 3-4 m peste etaj, fapt care a determinat construirea unui lac de acumulare, în vederea regularizării debitelor râului.

Regimul hidric al reţelei hidrografice este pluvio-nival, cu un maxim la începutul verii şi un minim iarna. Din punct de vedere hidrologic arealul studiat aparţine raionului podişurilor structurale,la care apele freatice se întâlnesc în general la adâncimi mai mari de 5 m. În afara acestor pânze freatice, pe marea majoritate a terenului studiat s-au întâlnit şi pânze freatice suspendate datorate prezenţei unui orizont argilos, între strate mai permeabile, generând pseudogleizarea terenului.Chimismul acestor ape este redus, fiind slab sulfatice şi slab acide, cu o mineralizare mai mice de 1 g/l şi duritate totala sub 30º germane(ºG).

2.2.4. Clima

În scopul caracterizarii climatice a teritoriului s-au folosit datele furnizate de staţia meteorologică Rădăuţi , ca şi date ale staţiei meteorologice Siret.Temperatura medie anuala este de 6,5 ºC, având urmatoarea repetiţie lunară.

Luna I F M A M I I A S O N DT ºC -9,9 -6,9 -3,1 5,1 11,7 15,3 17,8 14,6 14,6 8,7 7,9 -5,4

Precipitaţiile medii anuale totalizeaza 627,3 mm. Lunar cad in medie, urmatoarele cantităţi de precipitaţii

Luna I F M A M I I A S O N Dmm 18,9 23,4 14,3 57,7 69,2 106,6 103,1 65,5 81,9 70,9 27,0 16,9

Vânturile dominante in cadrul unui an bat din directia NV (33,2 %) si SE (14,3%).Din punct de vedere climatic, zona se încadreaza in formula Koppen D.f.k, corespunzând unui climat temperat-continental cu nuanţa boreală, având ierni geroase si veri racoroase şi umede. Indicele de ariditate de Martonne are valoarea 38.

2.2.5. Vegetatia

5

Page 6: Cultura Pajistilor Si a Plantelor Furajere

Teritoriul Siret se suprapune, dupa V. Leandru, I. Ioniţa si E. Puscaru-Soroceanu (1960), zonei pădurilor mixte, de tip central-european, cu quercinete si fag. Vegetaţia naturala a fost înlocuita în cea mai mare parte de culturi.În cadrul vegetaţiei spontane ierbaice s-a semnalat prezenţa lalelei pestriţe (Fritillaria meleagris) – specie endemica si a unei specii rare – bulbuci (Trollius europeanus).

2.2.6 Solurile

Procesul de solificare este constituit din totalitatea fenomenelor fizice, chimice si biologice care au loc în partea superioară a litosferei. Condiţiile diferite de litologie, relief si climă au condiţionat o mare varietate de soluri, reflectate atât in morfologia, cât şi in chimismul lor.

Pe teritoriul Siret s-au separate 49 unitaţi de sol şi 3 asociaţii de sol, care s-au grupat în urmatoarele tipuri: soluri cernoziomoide, soluri cenuşii, rendzine, soluri brune argiluviale, soluri brune luvice, luvisoluri albice, soluri brune eumezobazice, lagovişti, soluri gleice, litosoluri, protosoluri aluviale şi soluri aluviale, care aparţin urmatoarelor clase:

Clasa Molisoluri

Soluri cernoziomoide: s-au întalnit pe 368,6 ha (12.13 %).Configuraţia profilului este de tipul Am – Bv (Bt) – C şi se întălnesc pe diverse forme de relief, prezenţa lor fiind semnalata pe intreg teritoriul.

Soluri cenusii:ocupă 540,8 ha, ceea ce reprezintă 17,86 % din teritoriu, fiind situate pe forme mai înalte de relief.Configuraţia profilului Am – Ame –Bt – C.

Rendzine:reprezinta un areal redus de 1,5 ha. Sunt soluri foarte bogate în humus, având pH-8,1 si saturaţia în baze este mai mare de 96 %.

Clasa Argiluvisoluri

Soluri brune argiloiluviale:s-au întalnit pe 16,74 % din teritoriu (507,7 ha). Configuraţia profilului este de tipul Ao – (Am) – Bt – C.

Soluri brune luvice: ocupă 3,63 % din teritoriu, adică 110,5 ha. Configuraţia profilului de sol este de tipul Ao – El – Btw – C.

Luvisoluri albice: s-au întălnit în jurul celor două păduri, aflate lânga satul Pădureni, totalizând o suprafată se 29,5 ha ceea ce reprezintă 0,97 % din teritoriu.

Clasa Cambisolurilor

Soluri brune eumezobazice: au un orizont B, de culoare nediferenţiat textural, cu grad de saturaţie in baze cu valori mai mari de 55 %.

Clasa solurilor Hidromorfe

6

Page 7: Cultura Pajistilor Si a Plantelor Furajere

Lagovişti: ocupă 18,4 ha adica 0,6 %. Configuraţia profilului este de tipul Am–AG–Go.

Soluri gleice: întălnite pe 317,20 ha, reprezentând 10,46 %. Configuraţia profilului este de tipul Ao – (Am) – AG – Gr.

Clasa solurilor Neevoluate, TrunchiateAceastă clasă ocupa 897,2 ha reprezentând 29,57 %. Sunt soluri cu profil scurt,

fapt care se datorează conditiilor de mediu.Litosoluri: prezenţa acestor soluri este legată de o placă de gresie aflată la 20-25

cm şi ocupă 7,5 ha (0,24 %).Soluri aluviale: terasele de luncă ca şi lunca Siretului sunt acoperite de soluri

aluviale, care ocupă 826 ha, reprezentând 27,24 % din teritoriu.Erodisoluri: Se întâlnesc atât pe versanţi cât şi pe culmi unde panta are valori mai

mari de 12 %. Suprafaţa ocupată de erodisoluri se ridică la 42,6 ha reprezentând 1,4 % din teritoriu.

În cadrul teritoriului Siret o suprafaţă de 218 ha, reprezentând 7,19 %, situată pe versanţii afectaţi de fenomene de lunecari de teren în diferite grade de stabilizare, a fost inclusă la „asociaţii de soluri”.

7

Page 8: Cultura Pajistilor Si a Plantelor Furajere

Capitolul 3. Masuri de imbunatatire a pajistilor

Imbunatatirea pajistilor se face prin doua categorii de lucrari: lucrari de suprafata (masuri de suprafata);lucrari radicale (masuri radicale);

3.1. Masuri de suprafata

-sunt lucrari prin care se actionează asupra stratului de telină, a stratului arabil fara a distruge covorul vegetal existent;-curatirea de resturi vegetale si de pietre;-distrugerea musuroaielor;-grapatul;-combaterea vegetatiei lemnoase;-distrugerea buruienilor;-imbunatatirea regimului de apa;-imbunatatirea regimului de hrana;-prevenirea si combaterea eroziunii solului;-suprainsamantarea.

Curatarea de resturi vegetale si de pietre

-se face manual sau mecanizat în functie de panta terenului si de gradul de acoperire al pajistii cu aceste resturi vegetale si de pietre.

-pe pajisti de deal si de munte curatirea este o lucrare obligatorie. -in etajul alpin si pe terenurile in panta lucrarea este contraindicata

Cioatele si buturugile se scot manual sau mecanizat cu ajutorul explozibililor.Lucrarile se fac, de regula, primavara devreme, dar si toamna tarziu.

Distrugerea musuroaielor

Musuroaiele se formeaza pe pajisti neingrijite si pot avea o pondere de 70 - 80% ingreunand efectuarea unor lucrari de imbunatatire. Musuroaiele pot fi de origine animala - provenite din pamantul scos de cartite, furnici, mistreti, popandai - sau vegetala - care se formeaza pe tufele dese ale unor graminee, rogozuri, cioate, muschi, acestea fiind partial acoperite cu vegetatie ierboasa nevaloroasa. Musuroaiele anuale de origine animala se distrug usor manual sau folosind grapa cu colti.

8

Page 9: Cultura Pajistilor Si a Plantelor Furajere

Musuroaiele întelenite se distrug cu masini de curatat pajisti (MCP1.5) sau (MCP 2) sau cu grederul semipurtat pentru pajisti.

Grapatul pajistilor

Se face pe pajisti de lunca, dominate de specii stolonifere sau in cazul depunerii unui strat de aluviuni. Se face numai in complex cu lucrari de fertilizare, amendamentare, distrugerea musuroaielor si suprainsamantare, deoarece aceste lucrari pot avea efecte negative.

Combaterea vegetatiei lemnoase

Speciile lemnoase se instaleaza mai des pe suprafete de pajisti la care nu se aplica lucrari de imbunatatire si ingrijire si in cazul folosirii nerationale. Vegetatia lemnoasa favorizeaza cresterea unor specii ierboase slabe din punct de vedere furajer. Defrisarea vegetatiei lemnoase se face pe baza unor studii si documentatii. Vegetatia lemnoasa se indeparteaza astfel:

-total, pe pante mai mici de 10% (18%);-partial, pe pante de 10-30%.

Nu va fi defrisata vegetatia lemnoasa din: -pajisti situate pe terenuri cu panta mai mare de 30%;-pajisti cu sol mai subtire de 10cm;

vecinatatea ravenelor, ogaselor.Pe pajisti cu panta de 10-30% defrisarea vegetatiei lemnoase se face in benzi late de 40-120 cm, paralele cu curbele de nivel, acestea alternand cu benzi antierozionale nedefrisate.Sunt excluse de la defrisare speciile lemnoase: Pinus cembera (Zambru), Taxus boccata (tisa).Defrisarea se poate face manual, mecanizat sau chimic.

Defrisarea manuala Speciile lemnoase care nu lastaresc se taie ras la suprafata solului. Ca unelte se folosesc: toporul coasa, sapa de defrisat, coasa de arbusti, cosorul de defrisare. Dupa defrisare materialul lemnos se aduna in gramezi numite martoane, aranjate pe directia curbelor de nivel.

Defrisarea mecanica Tufele lemnoase cu diametru pana la 2,2 cm se distrug cu masinile de curatat pajisti (MCP 1.5), iar cele cu diametrul pana la 4 cm cu MCP 2. Cioatele ramase dupa taierea arboretului se scot din sol cu ajutorul echipamentului EEC-1,2, purtat in spate pe tractoare cu senile.

Defrisarea pe cale chimica se face cu masini speciale. Folosirea arboricidelor se impune pentru eliminarea lastarilor tineri ce apar din coletele si radacinile ramase in sol dupa defrisare. La un tratament dozele variaza de la 3l/ha pana la 5l/ha din fiecare arboricid, in primii 3 ani dupa defrisare.

9

Page 10: Cultura Pajistilor Si a Plantelor Furajere

Speciile cele mai sensibile sunt: Alinus glutinosa, Betula pendula, Corylus avellana si se combat prin 1-2 tratamente in primul an dupa defrisare. Perioada cea mai buna pentru efectuarea tratamentelor este luna iulie cand suprafata foliara este maxima. Vegetatia lemnoasa se mai poate inlatura cu: Roundup (6 – 10l/ha), Velpar (2 – 10l/ha) si Garlon (3 – 6l/ha). Tratamentele se repeta dupa 1 – 2 ani.

Combaterea buruienilor

Metodele de combatere a buruienilor din pajisti difera in functie de cauzele care au dus la aparitia lor, de gradul de imburuienare, de biologia speciilor. Se cunosc:

-metode preventive;-metode indirecte;-metode directe.

Metode preventive -constau in aplicarea unor masuri simple de ingrijire;folosirea rationala a pajistilor;-indepartarea prin cosit a speciilor neconsumate de animale;-folosirea la fertilizarea spatiilor a gunoiului de grajd fermentat pentru distrugerea capacitatii de germinare a semintelor de buruieni;-împrastierea dejectiilor;-folosirea de seminte cu puritate mare la suprainsamantare;-recoltarea fanetelor la epoca optima;-schimbarea modului de folosire a pajistilor la fiecare 3 – 4 ani.

Metodele indirecte constau în:-lucrari de imbunatatire si folosirea rationala a pajistilor;-imbunatatirea regimului de umiditate;-aplicarea ingrasamintelor si amendamentelor;-distrugerea musuroaielor.

Metodele directe – se folosesc cand pajistile au un grad de imburuienare ridicat cu multe plante toxice care cresc in vetre, iar masurile de combatere nu dau rezultate corespunzatoare.Masurile de combatere a buruienilor se impart in mecanice si chimice.

Metoda mecanica consta in cosirea repetata a vetrelor de buruieni, plivitul prin retezarea de la suprafata a buruienilor ce se inmultesc numai prin seminte, de sub colet a celor care formeaza lastari din colet si smulgerea completa din pamant a buruienilor cu inmultire vegetativa prin bulbi sau radacini secundare. Toate aceste lucrari se executa înainte de fructificarea plantelor si au caracter de continuitate, efectuandu-se in tot timpul perioadei de vegetatie si cand gradul de imburuienare nu este prea mare.

10

Page 11: Cultura Pajistilor Si a Plantelor Furajere

Metoda chimica consta in folosirea erbicidelor. Cu ajutorul erbicidelor se pot distruge mai usor decat pe cale mecanica o serie de buruieni cu inmultire vegetativa.Pe pajisti se folosesc erbicide cu remanenta redusa, lista erbicidelor pentru pajisti fiind aprobata de comisii de specialisti, deoarece acestea influenteaza si asupra sanatatii animalelor.

Se folosesc: erbicide cu actiune de contact: Gramoxone 3-7l/ha diluat in 600l apa, Sandolin 4-

6kg/ha, Roundup 5-7l/ha. erbicide selective – sarurile si esterii acidului diclorfenoxiacetic (2,4D). Astfel,

amestecul dintre 2,4D şi 2,4,5-T a dat rezultate in combaterea unor buruieni din genurile Ononis, Genista, Arctium si a speciilor Chrysantheum bucanthemum, Calluna vulgaris, Eryngium campestre, tratamentul efectuandu-se primavara si la sfarsitul verii.

Erbicidul Reglone in cantitate de 2-4 l/ha are actiune selectiva si poate fi folosit la combaterea speciei Colchicum autumnale, vetrele stropindu-se primavara, cand plantele sunt in plina crestere.Tehnologia aplicarii erbicidelor depinde de felul lor si speciile ce urmeaza a fi distruse.

Tratamentul se executa cand plantele sunt in plina crestere si au cea mai mare suprafata foliara. De asemenea se va avea in vedere ca temperatura aerului sa fie de 16-18 oC, iar umiditatea relativa a aerului ridicata.

Imbunatatirea regimului de umiditate se face prin: eliminarea excesului de apa;

completarea deficitului.Eliminarea excesului de apa de pe pajistiExcesul de apa de pe pajisti determina crearea unor conditii nefavorabile pentru instalarea si cresterea speciilor de plante valoroase, fiind mai daunator chiar decat insuficienta apei din sol. Datorita excesului de umiditate se inrautateste:-regimul de aer, materia organica ramanand nedescompusa;-in lipsa oxigenului vor predomina procesele de reducere in locul celor de oxidare, formandu-se cantitati mari de compusi ai fierului si sulfului;-excesul de umiditate favorizeaza inmultirea multor paraziti provocand morbiditatea si chiar mortalitatea la animale;-in aceste statiuni se instaleaza specii iubitoare de umezeala prevazute cu tesuturi speciale de aprovizionare de aer cum ar fi specii ale genurilor Carex si Scirpus, plante toxice din familiile Ranunculaceae, Umbeliferae.Inlaturarea excesului de umiditate se poate realiza prin diverse lucrari de desecare- canale deschise (santuri); - canale închise (drenuri), puturi desorbante, colmatare, indiguiri sau pe cale biologica.Se va urmari diminuarea excesului de apa numai din straturile de sol in care se gaseste majoritatea masei de radacini a plantelor, evacuarea apei catre un debuseu natural, reducerea amplitudinii variatiilor de nivel a apelor freatice, pentru asigurarea unui nivel optim in perioada de vegetatie, mentinerea suprafetei utile si asigurarea efectuarii mecanizate a lucrarilor de ingrijire a pajistilor. Numarul optim de drenare in perioada de

11

Page 12: Cultura Pajistilor Si a Plantelor Furajere

vegetatie se realizeaza prin construirea unor dispozitive pe canale de drenare, cu ajutorul carora se dirijeaza eliminarea apei in lunile de vara mai secetoase.

Desecarea prin canale deschise urmareste eliminarea excesului temporar sau permanent de apa si consta in saparea unei retele de santuri pe intrega suprafata, la 50-150 cm adancime, cu sectiune trapezoidala in panta continua, sub 5%.In functie de caracteristicile si gradul de umiditate, distanta dintre canalele de absorbtie sau de regularizare a apei este de 40-200m iar lungimea lor până la 500m.Canalele colectoare sunt perpendiculare cu curbele de nivel, de dimensiuni mai mari decat cele de absorbtie si se distanteaza dupa necesitati, iar canalul principal sau de evacuare se construieste pe cotele cele mai joase ale terenului, urmarind talvegul vailor sau depresiunilor principale astfel incat sa se asigure primirea si evacuarea tuturor apelor in exces de pe teritoriul desecabil.

Pentru completarea deficitului de umiditate de pe pajisti se foloseste irigarea prin revarsare, irigarea prin aspersiune, irigarea prin fasii si irigarea prin limanuri.Irigarea prin revarsare sau prin circulatie se aplica numai atunci cand avem o sursa bogata de apa si consta in construirea unei retele de canale permanente, cu sectiuni reduse prevazute cu prize si stavilare mici. Apa se revarsa pe de o parte si de alta a canalelor intr-un strat subtire pe intreaga suprafata a pajistei.Pe terenurile usor si uniform inclinate se traseaza rigole in spic, iar pe cele plane canale orizontale.Irigarea prin aspersiune este recomandata pe terenuri plane si presupune existenta instalatiei pentru irigat. Intensitatea ploii aspersate trebuie să fie mai redusa decat viteza de infiltratie a apei in sol, pentru a nu crea exces de umiditate în depresiuni. Pe solurile usoare, intensitatea atinge 0,5-0,8mm/min, pe cele mijlocii 0,2-0,5mm iar pe cele grele 0,1-0,2mm/min.Irigarea prin fasii se aplica numai pe pajistile semanate, pe terenurile nivelate. Metoda presupune existenta unor canale principale si secundare, sub forma de retea, pe suprafata tarlalelor, din care apa se revarsa în fasii inguste, de latimea semanatorii, orientate in lungul pantei si a caror lungime depinde de panta terenului si natura solului.Irigarea prin limanuri consta in construirea de valuri de pamant, orientate dupa directia curbelor de nivel, inalte de cca 0,50m, care au si rolul de a stavili procesul de eroziune a solului.Completarea deficitului de umiditate se mai poate face prin brazdare, retinerea zapezii si înfiintarea perdelelor de protectie.

Imbunatatirea regimului de hrana pe pajisti se realizeaza prin fertilizare.

Pe pajisti consumul elementelor nutritive este mult diversificat datorita numarului mare de specii cu cerinte diferite fata de elementele nutritive, cresterea continua a plantelor in timpul perioadei de vegetatie, modul de exploatare a pajistilor etc. Astfel, gramineele sunt mari consumatoare de azot, iar leguminoasele de fosfor si calciu. Pe pasuni consumul de azot este mai mare datorita recoltarii plantelor de mai multe ori în timpul perioadei de vegetatie, in primele faze de crestere, cand plantele contin mai multa proteina bruta (PB).Pe fanete este relativ mai mare consumul de potasiu, element cu rol important în cresterea lastarilor si acumularea substantelor de rezerva in organele plantelor.

12

Page 13: Cultura Pajistilor Si a Plantelor Furajere

Pentru 100kg de fan, vegetatia pajistilor permanente extrage din sol 15,00-21,88kg azot (N), 5,00-8,80kg fosfor (P), 17,50-22,10kg potasiu (K) si 9,47-14,55kg calciu (Ca).Consumul de elemente nutritive variaza in functie de compozitia floristica si conditiile pedoclimatice,dar si in functie de conditiile climatice anuale, fiind mai mare in anii ploiosi si mai redus in anii secetosi.

Prevenirea si combaterea eroziunii pe pajisti

Au drept obiectiv reglarea regimului de scurgere a apelor de suprafata, formarea si mentinerea unui covor ierbos, incheiat, mijloc principal de stavilire a acestui fenomen.Lucrari de combatere a eroziunii si de stabilizare a solului prin plantatii silvice:a). Perdele antierozionale: se folosesc pe pajisti cu pante mari – 15-18% si versanti alungiti – 200-300m. Distantele dintre perdele variaza in functie de panta, precipitatii, intre 100-150m.Pentru perdele se utilizeaza specii cu sistem radicular profund, bine dezvoltat cum ar fi: salcamul, stejarul, arţarul, platinul, frasinul si alte specii de arbusti – paducelul, cornul, catina, lemnul cainesc.Perdelele sunt folosite si pentru delimitarea parcelelor pentru pasunat. Distanta de plantare este de 1-1,5m intre randuri si de 0,75-1,0m pe rand.b). Plantatii in masiv : se recomanda pe ravene si ogase, pe pajistile supuse eroziunii si alunecarilor de teren. Se utilizeaza aceeasi gama de specii ca in cazul perdelelor.Distantele de plantare sunt aceleasi ca la perdele, dar pe varful ravenelor plantele sunt mai dese.c).Lucrarile speciale pe ogase si ravene sunt costisitoare si se folosesc acolo unde celelalte lucrari nu dau rezultate:

Cleionajele sunt lucrari transversale pe albie in treimea superioara si mediana, a ogaselor si ravenelor. Cleionajele pot fi: simple – alcatuite dintr-un singur rand de pari, cu impletituri de nuiele – sau din doua randuri; spatiul dintre garduri se umple cu material coeziv care se compacteaza bine cu maiul. Au inaltimea de 0,5-1m.Fascinajele sunt lucrari transversale asemanatoare cu cleionajele si se construiesc pe soluri usoare,iar protectia se realizeaza prin faxine (legaturi de nuiele);Pragurile si barajele sunt lucrari transversale in treimea mijlocie si inferioara. Lucrarile sunt constituite din piatra si beton. Pragurile au inaltimea de 1-1,5m iar barajele sunt mai inalte de 1,5m.Garnisajele sunt lucrari executate longitudinal pe albie, prin asezarea unui strat de material lemnos (nuiele) gros de 40-50cm, fixat cu ajutorul unor pari sau prajini. Pe materialul colmatat se fac plantari pentru a fixa definitiv baza ravenei.

Suprainsamantarea pajistilor are drept scop imbunatatirea compozitiei floristice si a valorii furajului obtinut.

13

Page 14: Cultura Pajistilor Si a Plantelor Furajere

Suprainsamantarea se face manual pe terenurile accidentate si cu pante mari, iar pe terenurile nivelate se face suprainsamantarea mecanizata cu semanatori universale. Amestecul de specii pentru suprainsamantarea pajistilor se face cu o norma de 25-50% mai mica decat norma de insamantare.

Măsuri de suprafaţă-aplicaţie

Pentru distrugerea muşuroaielor pe o suprefaţă de 3 ha.Pe cele 3 ha cu musuroaie se efectueaza distrugerea cu masini de nivelat(gredere,screpere,masini rotative),cu freza sau masina de curatat pajisti(MCP-1.5).Dupa distrugerea musuroaielor,se aplica o lucrare cu grapa si se face o suprainsamantare cu un amestec de graminee si leguminoase perene.

Nr.crt. Specia p% N kg/ha

P% G% SU% Q Ic Q’ Q” Qt

1 Dactylis glomerata

23 30 85 75 63,75 10,82 1 11,9 13,09 39,27

2 Festuca arudinacea

35 10 90 80 72 4,86 3 5,35 5,89 17,67

3 Lolium perene

28 30 95 85 80,75 10,4 1 11,44 12,58 37,74

4 Trifolium repens

12 30 95 80 76 4.74 3 5,21 5,73 17.19

T=33.9 37,29 S=3ha

Pentru reusita lucrarilor de suprainsamantare se folosesc specii adaptate ecologic cum ar fi Dactylis glomerata. Festuca arudinacea, Lolium perene şiTrifolium repens.Semanatul acestor specii se face cu semanatori universale cu distanta intre randuri de 12.5 cm si adancimea de incorporare de 1.5-2 cm.

Fertilizarea se efectueaza odată cu insamantarea cu doze de 60kg/ha fosfor (P) si potasiu, iar azotul se aplica in doze reduse de 40-50kg/ha, la rasarirea tinerelor plante sau dupa prima cosire a vegetatiei vechi.

Terenul se pregateste prin distrugerea vechiului covor vegetal in totalitate prin mobilizarea profunda a solului cu ajutorul plugului la adancimea de 20-25cm. Inainte de aratură se curata terenul de pietre si materiale lemnoase si se efectueaza 1-2 treceri cu grapa cu discuri cu laturile deschise la maxim.

Fertilizarea reprezinta una din principalele masuri de sporire a productiei.Pe pajiste rolul ingrasamintelor este multiplu, paralel cu sporirea productiei are loc o modificare a covorului verde exprimata prin înlocuirea unor specii mai putin valoroase cu alte specii cu o productivitate si o valoare nutritiva mai mare, avand loc imbunatatirea pajistilor permanente.

14

Page 15: Cultura Pajistilor Si a Plantelor Furajere

Pe suprafata supusa operatiei de fertilizare se aplica ingrasaminte cu azot in doze de 50-60kg/ha substanta activa. Din aceasta doza ½ se aplica toamna, iar cealalta jumatate primavara foarte devreme, deoarece pajistea urmeaza a fi folosita la pasunat.Pajistile permanente reactionează slab la ingrasamintele cu potasiu si din aceasta cauza acestea nu se administreaza singure, ci împreuna cu azotul si fosforul.

Imbunatatirea regimului de umiditate pe o suprafaţă de 7 ha cu pantă de 18 % si vegetaţie 51 %.

Pe aceste 7 ha se execută brazduirea care constă în tasarea unor brazde pentru a favoriza infiltrarea în sol a apei provenite din precipitaţii sau din topirea zapezii şi de a reduce scurgerile de suprafaţă. Lucrarea se recomandă pe versanţii cu profil drept şi pe pante ce nu depăşesc 25 %, iar brazdele, adânci de 20-25 cm, se fac la distanţe de 3-8 m, cu plugul special cu cormană dublă, pe directia curbelor de nivel. Brazduirile se pot face toamna şi primăvara. Prin lucrarea de brazduire se reduc scurgerile de suprafaţă cu cca 90 % iar producţia se mareştte cu 20-30 %.

De asemenea, datorită amplasării terenului în zona forestieră se pot executa lucrări de combatere a eroziunii şi de stabilizare a solului prin plantaţii silvice. Vegetaţia forestieră are un rol important in combaterea eroziunii solului deoarece aceasta poate retine prin frunze şi ramuri, până la 70 % din apa de precipitaţii, iar restul e 30 % cade pe sol sau pe litieră care se formează şi se infiltreaza în sol. Sistemul radicular al speciilor forestiere permite fixarea solului, crează condiţii favorabile de dezvoltare a vegetaţiei ierboase. Totodată speciile silvice reduc viteza vântului, a insolaţiei, a evapotranspiraţiei, reţin zăpada etc.

Nr.crt. Specia p% N kg/ha

P% G% SU% Q Ic Q’ Qt

1 Dactylis glomerata

23 40 85 75 63,75 14,43 1 15,87 111,1

2 Festuca rubra

37 10 90 80 70 5,29 3 5,82 40.74

3 Poa pratensis

21 20 85 75 63,75 6,59 3 7.25 50.76

4 Lotus corniculatus

17 30 96 75 72 7,08 3 7,79 54,53

T=36,73 S=7ha

Mobilizarea superficiala a solului cu grapa cu colti sau cu discuri pentru suprainsamantare se face primavara foarte timpuriu. Suprainsamantarea se executa astfel:cu ajutorul unei freze montate înaintea fiecarui tub de semanat, se deschid rigole superficiale in care cad semintele, fiecare tub fiind prevazut si cu un dispozitiv de acoperire a semintelor.

Se executa o fertilizare cu doze de 60kg/ha de fosfor si potasiu, iar azotul in cantitati reduse de 40-50kg/ha, la rasarirea plantelor tinere sau dupa prima cosire.In anul suprainsamantarii se recomanda folosirea pajistei ca fanete.

15

Page 16: Cultura Pajistilor Si a Plantelor Furajere

3.2. Masuri radicale

Refacerea radicala a pajistilor permanente degradate si imbunatatirea de suprafata nu se exclud una pe cealalta.

Lucrarile radicale se aplica pe pajistile foarte degradate (cu acoperire de vegetatie mai mica de 50-60% si musuroaie pe o suprafata mai mare de 30%).

Pajistile temporare se pot înfiinta astfel:

in locul pajistilor permanente degradate; in teren arabil.In locul pajistilor permanente degradate se impune o analiza foarte amanuntita in legatura cu necesitatea si conditiile de infiintare a pajistilor temporare, incat productiile realizate sa fie economice, sa nu se afecteze echilibrul ecologic din zona.

a). Alegerea terenului

Pajistile permanente se pot desteleni pentru transformarea in pajisti temporare in situatiile urmatoare:

- ponderea in covorul vegetal a plantelor fara valoare furajera sau cu valoare furajera slaba este mai mare de 70-80%;

- gradul de acoperire cu vegetaaie este sub 55-60%;- gradul de acoperire cu musuroaie intelenite este mai mare de 30%;- Pajistile de pe terenul in panta cu o acoperire slabă a vegetatiei pe care se poate

declansa usor procesul de eroziune.b). Pregatirea terenului se face prin:

- distrugerea vechiului covor vegetal;- crearea conditiilor pentru semanat.

Se disting 3 metode de baza:

pregatirea terenului cu mobilizare superficiala a solului (3-5cm). pregatirea terenului cu mobilizare medie a solului; pregatirea terenului cu mobilizare profunda a solului.

1.Pregatirea terenurilor cu mobilizare superficiala a soluluiAceasta metoda se poate aplica pe suprafata unde vegetatia existentă a fost distrusa cu un erbicid de contact: Gramoxone 5-10l/ha in cca 600-800l apa; Roundup 5-7 l/ha sau semanatul direct fara destelenire este un esec total datorita atacului de boli.

2.Pregatirea terenului cu mobilizare medie a soluluiAceasta metoda foloseste grapa cu discuri sau freze pentru pajisti. Cu freza se efectueaza una sau doua treceri si nu mai sunt necesare alte lucrari. La folosirea frezelor combinate, semanatul se face concomitent cu pregatirea terenului.

Pe terenurile in panta lucrarile se fac paralel cu curbele de nivel.

3.Pregatirea terenului cu mobilizare profunda a solului – lucrarea se face cu plugul la adancimea de 20-25cm.

16

Page 17: Cultura Pajistilor Si a Plantelor Furajere

Fertilizarea de baza si aplicarea amendamentelor

Pajistile temporare sunt mari consumatoare de elemente nutritive din sol.

Se recomanda folosirea amendamentelor pe solurile cu un pH mai mic de 5,2 si continutul in aluminiu mobil mai mare de 100ppm.

Pajistile temporare in comparatie cu cele permanente valorifica mai eficient ingrasamintele organice.

Dozele de ingrasaminte se dau in functie de continutul solului in elemente nutritive, zona si de materialul biologic folosit la semanat.

Se recomanda doze de:

- 30-60kg P;

-70-120kg N;-40-60kg K.Speciile si soiurile folosite la infiintarea pajistilor temporare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

- sa aiba productivitate ridicata;- sa se preteze la conditiile ecologice ale zonei.Pentru infiintarea pajistilor temporare vom folosi:

- amestecuri din specii de graminee si leguminoase perene valoroase;- graminee in cultura pura;- amestecuri numai din graminee.Pentru alcatuirea amestecurilor se stabilesc urmatoarele:

- durata si modul de folosire a pajistei;- numarul de specii din amestec;- raportul dintre graminee si leguminoase;- specii, soiuri si ponderea fiecareia in amestec;- calculul cantitatii de samanta pentru suprafata proiectata.Samanta si semanatul

Pentru semanat se foloseste samanta artificiala biologica, iar semanatul se poate realiza mecanizat cu SUP- 21 sau SUP-29 sau manual pe terenuri cu pante mari (prin imprastiere).

Adancimea de semanat este cuprinsa între 1 (1,5) (2,5) 3cm.

Lucrari de ingrijire – favorizeaza realizarea unui covor vegetal uniform si bine incheiat. Lucrarile de ingrijire efectuate pe o pajiste temporara sunt:

-irigarea de rasarire;-distrugerea crustei;-completarea golurilor;-combaterea buruienilor;-fertilizarea;-irigarea pajistilor.

17

Page 18: Cultura Pajistilor Si a Plantelor Furajere

Folosirea pajistilor temporare – in primul an se recomanda a fi prin cosit,in al doilea an de la infiintare, se poate folosi in conformitate cu ceea ce am proiectat.

Refacerea pajistilor temporare – se face la 3 – 5 ani de la infiintare, prin suprainsamantare sau reinsamantare.

Infiintarea pajistilor temporare in teren arabil se face in jurul complexelor zootehnice.

Masuri radicale-aplicatie:infiintarea unei pajisti temporare

Se propune infiintarea unei pajisti temporare cu suprafata de 30 de hectare in locul unei pajisti degradate din zona forestiera, cu gradul de acoperire cu vegetatie de 51 % , folosita prin pasunat 138 de zile, cu un amestec de graminee si leguminoase perene.

Alcatuirea amestecului

1. Modul de folosire: pasune cu o durata mai mare de 6 ani.

2. Se foloseste un amestec de 6 specii.

3. Proportia de participare a gramineelor in amestec este de 70 % , iar a leguminoaselor este de 30 % .

4. Speciile de leguminoase folosite sunt: Lotus corniculatus – 10 % , Trifolium repens – 20 %.

Speciile de graminee folosite sunt: Festuca rubra – 15% , Lolium perene – 30 % , Phleum pratense – 10 % , Festuca arudinacea – 15 % .

5. Determinarea cantitatilor de samanta la hectar si efectuarea corectiilor necesare

Q-cantitatea de samanta (kg/ha);

N-norma de semanat in cultura pura;

+10 %

S=30 ha

Nr. Crt.

Denumirea speciei

N kg/ha

p %

P %

G %

S.U. Q Ic Q’ Qt

1 Festuca rubra

37 15 90 80 70 7.92 3 8.71 285.84

2 Lolium perene

28 30 95 85 80.75 10.4 1 11.44 433.08

3 Phleum pratense

10 10 94 85 79.9 1.25 3 1.38 111.6

18

Page 19: Cultura Pajistilor Si a Plantelor Furajere

4 Festuca arudinacea

35 15 90 80 72 7.5 3 8.25 391.68

5 Trifolium repens

12 20 95 80 76 3.15 3 3.47 139..68

6 Lotus corniculatus

17 10 96 75 72 2.36 3 8.6 94.68

T=1255,5

SUFr=P*G/100=90*80/100=70 SUFa=P*G/100=90*80/100=72

SULp=P*G/100=95*85/100=80,75 SUTr=P*G/100=95*80/100=76

SUPhp=P*G/100=94*85/100=79,9 SULc=P*G/100=96*75/100=72

QFr=N*p/SU=37*15/70=7,92 QFa=N*p/SU=35*15/72=7.29

QLp=N*p/SU=28*30/80,75=10,4 QTr=N*p/SU=12*20/76=3,15

QPhp=N*p/SU=10*10/79,9=1,25 QLc=N*p/SU=17*10/72=2.36

19

Page 20: Cultura Pajistilor Si a Plantelor Furajere

Capitolul 4. Organizarea pasunatului rational

Importanta pasunilor si a nutretului verde

Pajistile permanente si temporare au o suprafata mare si reprezinta cele mai ieftine surse de nutret complex, cu un continut echilibrat in vitamine si saruri minerale, cu insusiri organoleptice superioare. De asemenea, prin folosirea nutretului verde se evita imbolnavirea animalelor de rahitism si asigura cca 40% din biomasa verde.

Particularitatile cresterii si consumul plantelor pe pajisti

Ritmul de crestere reprezinta dinamica acumularii zilnice de substanta uscata in plante, reprezinta o insusire de specie si soi si este influientat de conditiile naturale. Perioada dintre doua folosiri consecutive este durata ciclului de pasunat.

Sisteme de pasunat

- pasunatul liber – utilizarea pajistilor de un numar de animale lasate libere din primavara pana in toamna;

- pasunatul in front - animalelor li se vor asigura frontul de pasunat;- pasunatul rational – impartirea pasunilor in parcele si folosirea acestora

un timp limitat si revenirea dupa refacerea ierbii;- pasunatul dozat – atribuirea unei suprafete necesare turmei pentu o zi sau

doua, delimitate prin gard electric;- pasunatul in benzi sau in fasii .

Principiile folosirii rationale a pasunii

Determinarea productiei pasunilor prin metoda cosirilor repetate sau prin metoda zootehnica.

Determinarea capacitatii de pasunat – numarul de animale ce poate fi repartizat pe un hectar de pasune intr-o perioada de pasunat, astfel incat animalelor sa li se asigure cantitatea de masa verde necesara atat asigurarii functiilor vitale, cat si realizarea productiei.

20

Page 21: Cultura Pajistilor Si a Plantelor Furajere

Desimea animalelor – numarul de animale exprimat in U.V.M. ce revine la un hectar de parcela.

Impartirea pasunii in parcele depinde de durata medie a ciclului de pasunat, timpul de pasunare al unei parcele si numarul de parcele pentru refacere.

Intocmirea graficului de pasunat se face sub forma tabelara, depinde de numarul de parcele sau tarlale, de numarul turmelor, de durata timpului de pasunare, de perioada de pasunat si data inceperii pasunatului.

Organizarea pasunatului rational - aplicatie

Organizarea pasunatului rational pe o pajiste din zona forestieră :– suprafata este de 30 ha cu o durata de pasunat de 138 de zile ;– data inceperii pasunatului: 6 iunie ;– productie: 19.3 t/ha ;– acoperire cu musuroaie:3 ha ;– 7 ha cu pantă de 18 % şi acoperire cu vegetaţie de 51 % ;– norma zilnica ( Nz ): 50 kg ;– timpul de ocupare: 5 zile ;– perioada de refacere: 30 zile;– folosire: vaci pentru lapte;

-stabilirea numarului de parcele:N=C/O=(30+5)/5=7 parcele

-stabilirea suprafetei unei parcele:s=S/N=30/7=4.28 ha

-determinarea capacitatii de pasunat:Cp=Pu/G=19.3/(50*138)=2.79 U.V.M./ha

-stabilirea desimii de pasunat:D=Cp * N=2.79 * 7=19,53 U.V.M.Ef.=Cp * S=2.79 * 30=83,7

Intocmirea graficului de pasunat

T = 138 zile- data inceperii pasunatului : 6 iunie;

Ciclul de

pasunat 1 2 3 4 5 6 7

I.Rf=35 6-10 11-15 16-20 21-25 26-30 1 VII.- 6-10

21

Page 22: Cultura Pajistilor Si a Plantelor Furajere

O=5 VI. VI. VI. VI. VI. 5 VI. VII.II.Rf=35

O=511-15 VII.

16-20 VII.

21-25 VII.

26-30 VII.

31 VII.-4 VIII.

5-9 VIII.

10-14 VIII.

III.Rf=35O=5

15-19 VIII

20-24 VIII.

25-29 VIII.

30 VIII.-3

IX.

4-8 IX. 9-13 IX.

14-18 IX.

IV.Rf=35O=5

19-23 IX.

24-28 IX.

29 IX.-3 X.

4-8 X. 9-13 X.

14-18 X.

19-21 X.

Cap.5 Organizarea unui conveier verde mixt

Conveierul verde reprezinta sistemul de organizare a producerii si folosirii nutreturilor verzi si suculente, de primavara timpuriu pana toamna cat mai tarziu, in vederea asigurarii cantitatilor necesare furajarii rationale a animalelor.importanta organizarii conveierului verde,din primavara pana toamna, este deosebit de mare datorita faptului ca in aceasta perioada se realizeaza cieca 70% din productia de lapte la taurine si din productia de lana la ovine, 100% din productia de lapte la ovine si 60% din productia de carne la ambele specii, la cel mai scazut cost de productie. Tipuri de conveier verdeCriteriile de clasificare a conveierului verde sunt sursele de furaje si speciile de animale.Dupa sursele de nutreturi se deosebesc trei tipuri de conveier verde:-conveier verde natural, alcatuit de pe pajistile permanente -conveier verde artificial, alcatuit din pajisti temporare si plante furajere anuale sau perene.-conveier verde mixt,cel ami raspandit din tara noastra,alcatuit din pajisti pemanente si temporare si culturi de plante furajere anuale si perene.Dupa speciile de animale, conveierul verde se organizeaza pentru taurine,

Întocmirea unei scheme de conveier verde mixt

Se stabileşte durata în zile şi perioada: 110 zile în perioada 15 V- 25 IX.Necesarul de nutreţ verde şi suculent:● 19,53 UVM/ha * 50 kg/zi=976,5 kg/zi

976,5 kg/zi * 1 decadă=9765=9,76 t/decadă 139,58 t pentru toată perioada

22

Page 23: Cultura Pajistilor Si a Plantelor Furajere

Cultura Data semânatului

Producţia t/ha

Necesar m.v.t

S ha

S’ ha

V VI VII VIII IX2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3

Pajişte permanentă

20 22.52 1.13 1.24 3.76 2.74 1.76 3.76 3.74 1 3.76 2

Pajiştetemporară ─

20 16.02 0.8 0.88 1.76 3.76 3.76 1 2.74 3

Borceag de primăvară

10-25 IV. 15 12 0.8 0.88 6 6

Borceag de toamnă

20-30 IX. 20 9 0.45 0.5 6 3

Porumb m.v. cultură pură

10-20 V 30 7 0.23 0.25 2 2 3

Lucernă ─ 35 34.28 0.98 1.08 5 5 5 7 3.76 3.76 4.76

Gulie furajeră

10-15 IV. 40 15.76 0.39 0.43 6.76 6 3

Raigras aristat

─ 35 23 0.66 0.73 3 3 6 3 3 5

Total ─ 215 139.58 5.44 5.98 9.76 10.76 9.76 9.76 9.76 9.76 9.76 10.74 9.76 9.76 10.76 9.76 9.76 9.76

Aprecierea gradului de intensivizare: 5,98/Ef=5,98/19,53=0,30 (extensiv)

Page 24: Cultura Pajistilor Si a Plantelor Furajere

Concluzii

Pajiştile permanente contribuie la producerea unor însemnate cantităţi de îngrăşăminte organice folosite pentru fertilizarea culturilor agricole. Pajiştile permanente au rol însemnat în conservarea solului în stăvilirea şi combaterea procesului de eroziune.

Pajiştile permanente sunt în acelaşi timp locul de recreare, surse de elemente minerale, stoc de germoplasmă, contribuind la conservarea unui mediu sănătos, a unor ecosisteme naturale sau seminaturale în scop ştiinţific şi la păstrarea unor frumuseţi naturale.

În zona forestieră se află aproximativ 75% din pajiştile permanente din România, cuprinzând un areal atât de vast cu condiţii pedoclimatice diferite, cuprinde şi o paletă foarte largă de formaţiuni de pajişti permanente cu productivităţi diferite şi cu valori nutritive diferite.

Prin suoraînsămânţare şi reînsămânţare se readuce în cultură, la potenţialul maxim, pajiştea şi sunt restabilite relaţiile normale sol – aer – plantă pentru folosirea raţională ca păşune.

Majorările normei de sămânţă sunt necesare numai în anumite cazuri:- condiţii climatice mai puţin favorabile, terenul nu a putut fi pregătit perfect- întârzierea semănatului.Pajiştile semănate au o durată economică de existenţă de 4-6 ani şi în mod

excepţional 8-10 ani. începând din cel de al cincilea an, uneori şi mai devreme, producţiile scad mult. Din această cauză, după o perioadă de 3-5 am de folosire, acestea se desţelenesc şi terenul se cultivă timp de 2-3 ani cu plante furajere anuale.

Intervenţiile executate asupra pajiştii (distrugerea muşuroaielor, eliminarea excesului de apă, defrişare, etc.) chiar dacă sunt costisitoare, în timp îşi vor dovedi rentabilitatea prin creşterea nivelului producţiei şi a calităţii furajului.

Page 25: Cultura Pajistilor Si a Plantelor Furajere

Bibliografie:

Ionel, A – Cultura pajiştilor şi a plantelor furajere, Edit. A’92, Iaşi, 2003. Ionel, A, Vântu, V, Samuil, C – Cultura pajiştilor şi a plantelor furajere – Îndrumător

de lucrări practice, Edit. Ion Ionescu de la Brad, Iaşi, 2002. Ionel, A – Cultura pajiştilor şi a plantelor furajere, Edit. Dosoftei, Iaşi, 1997

25