Cultura nucilor

Nucul se cultiva, in primul rand, pentru fructele sale, care se consuma atat in stare proaspata,cat si prelucrate.

Miezul de nuca constituie un aliment complet si concentrat continand substante grase(52-70%), substante proteice (12-25%), zaharuri (5-25%), substante minerale (1,3-2,4%), etc.

Valoarea energetica a unui kg de miez de nuca este echivalenta cu: 1 kg paine + 0,5 kg carne+0,5 kg cartofi + 0,5 kg peste + 0,5 kg prune uscate + 1 kg pere, asigurand 6364 calorii (V.Cociu, 1983). Miezul de nuca este folosit in fabricarea de ulei comestibil si tehnic folosit in pictura, fabricareacernelii tipografice, fabricarea sapunului de lux etc.

Nucile verzi, se folosesc pentru dulceturi, continand o cantitate mare de vitamina C si anumede patruzeci de ori mai mult decat sucul de portocale: dintr-un kg de coji verzi de nuca se poateextrage o cantitate de vitamina C egala cu cea extrasa din 10 kg de lamai.

Frunzele, lastarii, mugurii, scoarta si radacinile constituie un izvor de materie prima inca foarteputin folosit la noi in tara. Odinioara, populatia la sate folosea intens vopselele extrase din frunze, lastari si scoarta denuc pentru vopsitul lanii, bumbacului si chiar a matasii, fiind considerate vopsele netoxice sideosebit de rezistente la deodorare. Frunzele de nuc verzi puse la macerat in petrol lampant, constituie un bun unguient in tratareareumatismului. Miezul de nuca este indicat pentru diabetici si pentru completarea regimuluialimentar vegetarian. Lemnul de nuc este foarte apreciat datorita calitatii sale superioare la fabricarea mobilierului delux, in industria automobilelor de lux si in industria aeronautica. Nucul este considerat Regele pomilor, plecand in primul rand de la denumirea sa in latinaIuglans Regia, preferand sa fie plantat intr-o livada in zona cea mai inalta. Datorita cantitatiimari de iod pe care o degaja prin frunze nu este indicata odihna si relaxarea la umbra nucului,iar plantele anuale si perene din zona umbrita de nuc, mor. Ca specie pomicola nucul prezinta si alte avantaje. Desi creste lent si intra tarziu pe rod,comparativ cu alte specii, nucul este foarte longeviv traind, in medie, circa 80-100 de ani sidupa 15-16 ani da productii mari. Coroana masiva, trunchiul puternic, coaja neteda cenusie si frumoasa in tinerete, frunzele maride culoare verde inchis si aromate, fac din nuc una din speciile decorative de mare efect. Aria de raspandire a nucului, mare, de la ses si pana la 700-800 m, poate aduce mari foloasecultivatorilor. Din toate aceste cauze, nucului i s-a atribuit o lege speciala in Romania, fiind protejat de stat.

* Consideratii generale

1 / 6

Cultura nucilor

Se considera ca nucul a rezistat perioadei glaciatiunilor numai in cateva puncte situate incentrul si vestul Asiei si in cateva depresiuni din Peninsula Balcanica si Peninsula Iberica. Se mai intalneste inca in stare salbatica in masivele silvice din estul Turciei, in Caucaz, Irac,Iran, Afganistan, Pakistan, India, Nepal, Tibet si China precum si in cateva zone din Peru siBrazilia. Primele tari care au cultivat nucul au fost China, Japonia si India (inaintea erei crestine) apoifiind preluat de europeni. Prin luarea in cultura, nucul s-a extins mult in afara arealului sau natural, gasindu-se in prezentaproape in toate tarile cu climat temperat. Limita nordica de extindere a culturii lui pe glob esteimpusa de izoterma anuala de +5°C.

* Cultura nucului pe plan mondial

In lume, exceptand S.U.A. si intr-o oarecare masura Franta, in toate celelalte tari, culturanucului are un caracter extensiv, majoritatea pomilor crescand izolat in vatra satelor, pemarginea proprietatilor, de-a lungul cursurilor de apa, a drumurilor, etc. Intr-o serie de tari din arealul de raspandire naturala a nucului, exista suprafete relativ mari depaduri crescute spontan sau plantate in fondul forestier, dar nici aici nu exista o inventariereprecisa. Plantatii comerciale exista in putine tari si pe suprafete relativ restranse, comparativ cucelelalte specii. Printre acestea, S.U.A. ocupa primul loc pe glob sub aspectul suprafetei delivezi organizate si a productiei de nuci. Pana in anii 1980 California avea peste 100000 ha cu livezi de nuc altoit din soiuri valoroase.Bulgaria avea in anii 1975-1980 circa 14000 ha cu nuci. Pana in deceniul al saselea si al saptelea al secolului XX, Romania era printre primele trei tarimari producatoare de nuci. In Europa, Romania este tara cu cea mai mare productie. Dinamica suprafetelor si productiilor a fost foarte oscilanta in timp. In majoritatea tarilor, productia de nuci este stabilita prin evaluare si nu prin inregistrare exacta.

Din datele statistice F.A.O., se constata ca productia mondiala de nuci a inregistrat o continuacrestere. Printre tarile mari producatoare de nuci se numara: China, S.U.A., Iran, Turcia, Romania,Franta (tabelul 9.1.).

* Cultura nucului in tara noastra

In tara noastra nucul este stravechi. Pana la inceputul secolului XX forma paduri si plantatiiintinse in judetele Gorj, Valcea, Dambovita, Prahova, Bacau, Neamt, Iasi, Suceava. Atat in perioada celui de-al doilea razboi mondial cat si dupa aceea s-a remarcat o scaderemasiva a numarului de pomi, cat si a productiei de nuci. Goana dupa lemnul de nuc, dar si

2 / 6

Cultura nucilor

desele sistematizari si organizari de teritoriu, datorita colectivizarii tarii, au dus la taiereanechibzuita a acestui pom. Astfel, ca exemplu, putem spune ca: in anul 1938 in Romaniaexistau 4,3 milioane de nuci cu o productie medie evaluata la 199000 tone nuci. In anul 1975 inRomania existau circa 3 milioane de nuci, cu o productie medie de 29000 tone. In anul 2002Romania producea circa 33-34 tone de nuci (vezi tab. 9.2.). Deoarece altoirea nucului este o problema greoaie si inca nerezolvata pana la capat, in lume siin Romania se obtin puieti de nuc din soiuri selectionate. Diferenta majora intre pomii de nucaltoiti si cei nealtoiti consta in urmatoarele: nucii obtinuti prin altoire la masa sau in camp directpastreaza prin altoire toate caracteristicile soiului de unde s-au recoltat ramurile si intra pe rodfoarte repede . Primele nuci apar chiar din anul I dupa plantarea nucului. Nucii obtinuti dinsamanta (nuci semanate in camp) din soiuri selectionate, nu pot pastra caracteristicile soiului deunde am recoltat nucile si intra foarte greu pe rod, abia dupa 10-12 ani. Privitor la productia de nuci obtinute, rezultate foarte bune se obtin atat de la pomii altoiti denuc cat si de la cei nealtoiti. In Romania nucul a fost si este protejat de lege. Nucii pot fi taiati in urmatoarele conditii: - exemplarele care au cel putin 1/3 din coroana uscata; - exemplarele care sunt pe suprafete unde s-a autorizat construirea de obiective; - exemplarele dezradacinate din cauze naturale. Pentru fiecare nuc taiat, chiar in aceste conditii, proprietarul este obligat prin lege sa plantezela loc trei nuci tineri.

* Soiuri de nuc inmultite de pepiniera Sarca

In ultimii zece ani, Statiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultura Iasi, cu un colectivde cercetatori, a reusit omologarea a patru soiuri de nuc specifice pentru zona Moldovei, sianume: Velnita, Miroslava, Anica si Ovidiu. Pe langa aceste soiuri, pepiniera Sarca a maiinmultit soiurile Jupanesti, Germisara, Sibisel si altele.

Miroslava - Soi originar din Romania; - Vigoare mijlocie-mare, cu coroana globuloasa, rodeste pe muguri teminali, este precoce siproductiv; - Soi rezistent la ger si la bolile specifice nucului; - Fructele sunt mari (14–16g), forma rotund-elipsoidala, rotunjite la capete, endocorpul subtire,cu suprafata neteda cu putine incretituri si adancituri. Miezul umple bine cavitatea valvelor si sescoate intreg si usor, procentul de miez fiind de 52,6%; - Se recolteza in prima decada a lunii septembrie.

Anica - Soi originar din Romania; - Vigoare mijlocie, cu coroana globu-loasa, rodeste pe muguri teminali, este precoce si foarteproductiv; - Soi rezistent la ger si tolerant bolile specifice nucului; - Fructele sunt mari (13–14g), forma rotund-ovoida, rotunjite la capete, endocorpul subtire, cu

3 / 6

Cultura nucilor

suprafata neteda cu putine incretituri si adancituri. Miezul umple bine cavitatea valvelor si sescoate intreg si usor, procentul de miez fiind de 53%; - Se recolteza in decada a II-a a lunii septembrie.

Ovidiu - Soi originar din Romania; - Vigoare mijlocie, cu coroana globu-loasa, rodeste pe muguri teminali, dar si pe muguri lateralieste precoce si productiv; - Soi rezistent la ger si la bolile specifice nucului; - Fructele sunt mari (13 – 14g), forma ovoid-alungita, rotunjite la capete, endocorpul subtire, cusuprafata neteda cu putine incretituri si adancituri. Miezul umple bine cavitatea valvelor si sescoate intreg si usor, procentul de miez fiind de 52,5%; - Se recolteza in prima decada a lunii septembrie.

Velnita - Soi originar din Romania; - Vigoare mijlocie-mare, cu coroana globuloasa, rodeste pe muguri teminali si pe mugurilaterali, este precoce si productiv; - Soi rezistent la ger si tolerant bolile specifice nucului; - Fructele sunt mari (1,5g), forma rotund-ovoida, rotunjite la capete, endocorpul subtire, casant,cu suprafata regulata, cu putine incretituri si adancituri. Miezul umple bine cavitatea valvelor sise scoate intreg si usor, procentul de miez fiind de 50,6%; - Se recolteza in decada a II-a a lunii septembrie.

*Tehnica formarii coroanei la specia nuc

Atat la pomii plantati primavara, cat si la cei plantati toamna, taierile de formare incep primavaradevreme, in martie - aprilie si se aplica in toata perioada de crestere. Prin aplicarea lor seurmareste formarea cat mai rapida a unei coroane luminate si aerisite, garnisita cu numeroaseramuri de semischelet si de rod . Fiind o specie foarte pretentioasa fata de lumina, formele de coroana cele mai recomandatesunt vasul ameliorat si piramida neetajata. Pentru ambele forme de coroana, inaltimeatrunchiului trebuie sa fie de 0,9-1,1 m, deoarece s-a constatat ca la trunchiuri mai inalte de1,20m, intrarea pe rod a pomilor intarzie cu un an pentru fiecare 20 cm in plus. Taieri de formare a coroanei tip „piramida neetajata” In anul intai de la plantare, primavara, vergile se scurteaza la 1,3m - 1,4 m deasupra unuimugure. Pana la inaltimea de 1 m se orbesc toti mugurii. Intre 1m si 1,3 sau 1,4 se orbesc totimugurii principali, portiune rezervata pentru proiectarea sarpantelor. In perioada de vegetatie cand lastarii inregistreaza lungimea de circa 20 cm, se aleg trei lastari,dintre care doi pentru formarea primelor doua sarpante si unul care va prelungi axul. Lastariialesi ca sarpante, trebuie sa fie orientati in directii opuse de-a lungul randului de pomi. Daca vergile nu au inaltimea necesara pentru proiectarea coroanei, ele nu se scurteaza. Dacavergile au lungimea sub 1 m, ele se recepeaza la 3 - 4 muguri deasupra punctului de altoire,pentru a obtine o varga de peste 1,3 m. Daca lastarii aparuti pe cep au lungimea de 20 cm, se

4 / 6

Cultura nucilor

alege unul, cel mai viguros, pentru a reface tulpina. Restul de lastari se elimina in doua faze si anume: cand lungime lor are 20 cm, acestia intai seciupesc iar in luna august, lastarii ciupiti se suprima. In anul al doilea, primavara, ramurile alese pentru formarea sarpantelor se scurteaza la acelasinivel, deasupra unui mugure exterior. Dupa alegerea sarpantelor se face corectarea unghiurilor de insertie prin palisari si ancorari.Dupa fixarea in pozitie corespunzatoare, toate ramurile se scurteaza cu 1/4 - 1/3 din lungimealor, pentru a pastra numai lemnul matur si cu muguri bine formati. Ramura de prelungire aaxului se scurteaza la 50 cm deasupra sarpantei superioare. In perioada de vegetatie se aleg lastarii de prelungire ai sarpantelor si axului. Pe fiecaresarpanta la circa 50 cm de punctul ei de prindere, se alege cate un lastar pentru formareaprimelor subsarpante. Pe ax se aleg doi lastari pentru formarea urmatoarelor sarpante. Acestiatrebuie sa fie orientati in directii opuse, perpendicular pe randul de pomi. Restul de lastari seciupesc. In anul al treilea, primavara, se suprima ramurile anuale amplasate pe latura superioara saucea inferioara ale sarpantelor, cat si ramurile lacome. Ramura de prelungire a axului se vascurta la 30-35 cm deasupra sarpantei superioare. Daca nu depasesc lungimea de 1 m,ramurile de prelungire a le sarpantelor si subsarpantelor nu se vor scurta. In perioada de vegetatie cand lastarii inregistreaza lungimea de circa 20 cm se formeaza noielemente de schelet. Se alege un lastar pentru formarea urmatoarei sarpante si unul care vaprelungi axul. Se aleg lastarii de prelungire ai sarpantelor si subsarpantelor. Pe primele douasarpante se alege cate un lastar amplasat in partea opusa a primei subsarpante la distanta de30-40 cm de la punctul ei de prindere, pentru formarea celei de a doua subsarpanta. Peurmatoarele doua sarpante se alege cate un lastar, la circa 50 cm de punctul lor de insertie,pentru formarea primelor subsarpante. Lastarii amplasati pe latura superioara si cea inferioaraale sarpantelor se plivesc. In anul al patrulea, primavara, se aleg definitiv ramurile provenite din lastarii alesi in perioadade vegetatie a anului anterior si se scurteaza la 80-110 cm pentru echilibrarea si stimularearamificarii. Prelungirea axului se scurteaza la 40 cm deasupra punctului de insertie a ultimeisarpante, pentru a forta aparitia lastarului din care se va alege urmatoarea sarpanta si ultima.Tot cu acest prilej se taie la inel eventualele ramuri concurente si cele ce cresc pe parteasuperioara a sarpantelor. Daca pomii cresc incet si ramurile de prelungire sunt mici, sescurteaza o parte din ramurile de rod pentru a stimula cresterea. Prin taierile din perioada de vegetatie se urmareste alegerea lastarilor de prelungire, aramurilor de schelet si a unui lastar pe fiecare sarpanta, pentru formarea celei de-a douasarpante. Acest lastar trebuie plasat in partea opusa subsarpantei anterioare si sa aiba punctulde insertie cu 70-80 cm mai sus de subsarpanta precedenta.

* Combaterea bolilor si daunatorilor la nuc

Text preluat de pe : http://sfaturipomicole.tripod.com

5 / 6

Cultura nucilor

6 / 6