cultura istorie apostolii epocii aur episodul7 manea manescu ultimul om i a sarutat mana nicolae...

Download Cultura Istorie Apostolii Epocii Aur Episodul7 Manea Manescu Ultimul Om i a Sarutat Mana Nicolae Ceausescu 1 56b495335ab6550cb87aa828 Index

Post on 14-Apr-2016

35 views

Category:

Documents

5 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

gdds

TRANSCRIPT

  • Apostolii Epocii de Aur, episodul #7. Manea Manescu, ultimul om care i-a sarutat mana lui Nicolae CeausescuLaurentiu Ungureanu, Radu Eremia,

    Ministru de Finante, membru al Academiei Romane si prim-ministru timp de cinci ani, Manea Manescu a strans mana multora dintre puternicii lumii, dar a sarutat una singura.

    27 iunie 1989, sedinta Comitetului Politic Executiv (CPEx) al Comitetului Central (CC) al Partidului Comunist Roman (PCR). Are cuvantul tovarasul Manea Manescu: ,,In acest moment de insemnatate cardinala pentru prezentul si viitorul tarii, va rog sa-mi ingaduiti, stimati tovarasi, sa fac propunerea ce izvoraste din dragostea, respectul si recunostinta noastra, a membrilor CPEx, a tuturor comunistilor, a clasei muncitoare, taranimii si intelectualitatii, a intregului popor, ca la Congresul al XIV-lea, in functia suprema de secretar general al Partidului Comunist Roman, sa fie ales, ilustru ganditor si militant politic, care in cele sase decenii de continua si eroica activitate revolutionara, si-a dedicat intrega viata, zi de zi, cauzei drepte a eliberarii sociale si nationale, a victoriei socialismului, a independentei si fericirii poporului roman, a colaborarii si pacii in lume, tovarasul Nicolae Ceausescu". In sala se aud aplauze puternice, indelungate, potrivit stenogramei sedintei. Nesfarsita fraza, impresionanta prin complexitatea sa artificiala, face parte dintr-un intreg discurs ditirambic, anost si aproape interminabil, ipocrit si ticalos.

  • Acesta este logo-ul serialului ,,Apostolii Epocii de Aur". Nicolae Ceausescu a iesit cu gura deschisa. Concept grafic: Florian Marina si Vali Ivan Manea Manescu nu poate lasa adevarul sa strice un elogiu perfect. Pana la urma, barbatul isi construise o intreaga cariera prin abilitatea de a se prosterna eficient in fata dictatorului Nicolae Ceausescu. Si, oricum, se impamantenise randuiala ca, la fiecare congres al Partidului, Manescu sa fie cel care face propunerea oficiala ca dictatorul sa fie reales. Rafinamentul adularii Barbatul e un adevarat savant al panegiricelor lacrimogene, iar lui Ceausescu ii place ca preamaririle sa aiba si ceva artistic in ele, sa fie clar rafinamentul adularii. Aplauzele, unanimitatile aparent spontane, toate sunt parte din acest exercitiu care se incapataneaza sa para naturale. De pilda, la plenara CC al PCR din iunie 1984, dictatorul ii zambeste complice lui Manescu, mimand surprinderea in fata conglasuirii: ,,Data viitoare sa ma propui tot tu", ii spune, potrivit istoricului Lavinia Betea in volumul ,,Viata lui Ceausescu". Aceasta atitudine il asezase pe unele dintre cele mai importante fotolii ale nomenclaturii comuniste: barbatul fusese ministru de Finante (1955-1957), presedinte al Consiliului Economic (1967-1972), viceprim-ministru (1972-1974) si prim-ministru al Romaniei (1974-1979). Propunerea lui Manea Manescu de la ultimul congres al PCR, marcata de acelasi autism sinucigas, vine intr-o perioada de transformari poiltice aproape violente in toata Europa. Romania pare sa ramana inghetata in fata valului de schimbari. ,,Ceausescu reales la al XIV-lea Congres" e sloganul cu care romanii intampina anul 1989. Chiar si cu o luna inaintea Revolutiei din decembrie, Manea Manescu, inca vicepresedinte al Consiliului de Stat, ii spune, cu afect, dictatorului: ,,Ati intrat in istoria romanilor ca un exemplu de munca rodnica, pentru maretia patriei", arata disidentul Serban Orescu in volumul ,,Ceausismul - Romania intre anii 1965 si 1989". Mai mult: in tumultul revolutionar pe care il aduce sfarsitul lui decembrie, Manescu ii promite dictatorului: ,,Vom lupta pana la ultima picatura". 1978. Manea Manescu citeste mesajul de felicitare cu ocazia aniversarii a 60 de ani a lui Nicolae Ceausescu. FOTO: Fototeca online a comunismului romanesc

  • Sfarsitul lui Manescu Nu minte. Barbatul se tine de cuvant pana la final: pe 22 decembrie, la ora 12.08, urca alaturi de Nicolae si Elena Ceausescu in elicopterul care

    decoleaza de pe cladirea CC al PCR. Momentul reprezinta prabusirea formala a regimului. Se opreste insa la Snagov, odata cu prima escala, pentru ca greutatea echipajului era peste cea admisa, iar pilotul reusea cu greu sa manevreze aparatul. Inainte ca elicopterul sa decoleze din nou, Manescu se remarca intr-o ultima scena desprinsa parca din teatrul romantic de secol XVIII: dupa ce-si ia ramas bun de la Nicolae Ceausescu, ii saruta mainile si-i arata, a cata oaran, credinta nezdruncinata. Manescu isi apleaca fruntea in fata dictatorului ca si cand ar respecta un cod de provenienta mafiota. Comparatia nu e prea departe de adevar. E ora 12.21, 22 decembrie 1989. Momentul acesta petrecut pe un ochi de iarba din curtea palatului prezidential de la Snagov este, de fapt, sfarsitul lui Manescu. In scurt timp, barbatul e capturat de revolutionari, adus apoi in comuna Deveselu (langa orasul Caracal), la Regimentul de aviatie (astazi, baza militara NATO) si tinut acolo, in regim de arest, pana la 31 decembrie. Cititi si: Nicolae Ceausescu a fost sursa celor mai multe bancuri si glume.Totusi, n-a invatat niciodata sa zambeasca, relaxat, din suflet. Dictatorii n-au umor. Dar parca Ceausescu era un pic prea trist. Condamnat pentru ,,genocid" De la 1 ianuarie 1990, scena sarutului devie cunoscuta in toata lumea: ziarul ,,The New York Times" descrie ultima fuga a dictatorului condimentand-o si cu alte episoade, preluate, via ,,Romania libera", de la pilotul Malutan. Potrivit ziaristilor, pentru ca elicopterul era prea aglomerat, acesta i-ar fi spus mecanicului sau se se aseze ,,in poala dictatorului". In doar o saptamana, Manea Manescu devine, din privilegiat al sistemului, o vicitima. Este judecat pentru infractiunea de genocid in ,,lotul" din care fac parte Tudor Postelnicu, Ion Dinca si Emil Bobu, intr-un proces mai mult decat indoielnic, chiar si din perspectiva juridica a anului 1990. Cei patru sunt condamnati, practic, doar pentru ca au fost prezenti la sedinta CPEx care a aprobat masurile de reprimare a Revolutiei. Rechizitoriul e halucinant: ,,au participat la comiterea genocidului prin aprobarea masurilor luate de dictator, desi, in virtutea prerogativelor decurgand din functiile pe care le-au indeplinit, aveau posibilitatea sa le impiedice". Nimic despre anii in care condusesera destinele a milioane de romani. ,,Imi voi duce pedeapsa pana la capat" In fata instantei, Manescu recunoste tot ce i se imputa. Ca-n procesele staliniste din URSS-ul anilor '30, ca-n procesele staliniste din Romania anilor '40-'50. Dupa ce e anuntata sentinta de detentie pe viata, Manescu lasa acest testament: ,,Desi sunt la varsta de 74 de ani, imi voi duce pedeapsa pana la capat. Regimului nou instaurat, bazat

  • pe puterea muncitorilor, inginerilor si tehnicienilor, ii doresc succes". Sentinta ii nedumereste chiar si pe opozantii cei mai vocali ai acuzatilor. De pilda, ziaristii de la ,,Romania libera" scriu, la 6 februarie 1990: ,,Daca ne referim strict la dezbaterile din proces, participarea lui Manea Manescu la genocid n-a fost dovedita. S-a retinut ca el n-avea cunostinta despre cele intamplate la Timisoara. In noaptea de 21 decembrie s-a culcat in cabinetul sau si n-a auzit niciun foc de arma. Singura lui vina este participarea la cele doua cepex-uri, unde a aprobat, ca toti ceilalti, de altfel, hotararile dictatorului. [...] Cand saruti mainile dictatorului la despartire inseamna ca ai pentru ce sa-i multumesti. Pentru ce anumem! Poate o sa aflam la recurs". La recurs, Manescu primeste 10 ani de puscarie. Cititi si: Apostolii Epocii de Aur. Scurt dictionar de servilism. Fapt divers: unul dintre judecatori e Mircea Aron, in prezent numit presedinte al Consiliului Suprem al Magistraturii. Aceasta informatie a fost readusa recent in spatiul public de catre muncitorii de la televiziunea Antena 3, doar pentru a sublinia ca Manea Manescu si Emil Bobu au fost condamnati, pentru genocid, la 10 ani de inchisoare; la fel ca Dan Voiculescu, care nu doar ca n-a facut niciun genocid, ci a mai fost acuzat si pe nedrept. O ,,degringolada psiho-somatica" a lui Manescu Aparte de aceste divagatii, un lucru ramane clar: in cateva clipe, Manea Manescu se vede singur, neputincios, vulnerabil. E la mana unuia dintre ai lui, presedintele Ion Iliescu, insa acest lucru nu mai poate reprezenta o garantie. Barbatul nu mai intelege nimic. Dumitru Popescu ,,Dumnezeu", fost coleg de celula la Jilava, isi aminteste, in volumul biografic ,,Cronos autodevorandu-se", despre precaritatea lui Manescu: ,,Intrase intr-o degringolada psiho-somatica evidenta si unui profan ca mine. Uita, nu se putea concentra, avea depresii nervoase grave, cu planset, cu senzatii false de mancarime sub teasta, zacea zile in sir in pat ca in catalepsie, uita sa-si ia de mancare si, daca nu-i dadeai ceva, rabda, nemaistiind ca ii este foame. Doctorita spunea ca ar putea fi o senilitate galopanta, dar din fericire a fost doar o criza temporara". Paunescu ii da o locuinta Manea Manescu e condamnat sa-si petreaca urmatorii 10 ani in aceeasi situatie descrisa pretentios de Dumitru Popescu. Totusi, la 12 noiembrie 1992, e eliberat. E prea bolnav. Presupusele probleme de sanatate nu-i domolesc insa elanul cu care vrea sa revina in spatiul public. In 1993 si in 1994, figureaza pe lista colaboratorilor de la saptamanalul de ura si cultura ,,Totusi, iubirea", condus de poetul tuturor, Adrian Paunescu. ,,Bardul de la Barca" il ajutase sa-si gaseasca o locuinta dupa eliberarea din puscarie. E si asta o recompensa. In aceeasi revista mai semneaza si fostii tovarasi ai lui Manea Manescu, apostoli ai Epocii de Aur, Dumitru Popescu ,,Dumnezeu", Stefan Andrei, Paul Niculescu-Mizil, Corneliu Vadim Tudor si, postum, Eugen Barbu. 14 august 1976. Nicolae Ceausescu si Elena Ceausescu il felicita pe Manea Manescu cu prilejul implinirii varstei de 60 de ani FOTO: Fototeca online a comunismului romanesc Carevasazica, la putin peste un an de la eliberera sa, Manea M