1 Introducere 1.1 Proiect 1.2 Istoric 1.3 Originea 1.4 Importanta 1.5 Curiozitati 2 Planta 2.1 Specii 2.2 Planta 2.3 Soiuri 2.4 Cerinte 3 Cultivare 3.1 Tehnologii 3.2 Dezechilibre 3.3 Protectiaculturii 4 Boli si daunatori 4.1 Boli 4.2 Daunatori

<< < ^ > >>Cultura multianuala a capsunului are o durata de 3-5 ani. Prin specificul acesteitehnologii, primul an este destinat fortificarii plantelor pentru rodire lacapacitate maxima si urmatorii ani pentru rodire. Recoltele cele mai bune seobtin în anul al doilea si al treilea de viata. Plantele rodesc si în anii IV si V, darproductiile scad la jumatate iar calitatea fructelor este inferioara.

Alegerea amplasamentului pentru înfiintarea culturii

Pentru siguranta alegerii corecte a unui amplasament pentru culturacapsunului, se vor avea in vedere urmatoarele elemente:- existenta sursei de apa permanente sau cel putin pentru perioada martie -noiembrie;- terenul trebuie sa fie plan sau cu o panta usoara;- terenul nu trebuie sa prezinte exces de apa nici pe perioade scurte. Planta decapsun este foarte sensibila la excesul de salinitate.- amplasamentul sa fie în apropierea cailor de acces pentru a prevenideprecierea fructelor prin transport pe trasee improprii;- alegerea unor arealuri populate ar fi utila, pentru asigurarea fortei de muncaîntretinerea culturii si mai ales pentru recoltare;- amplasamentul sa fie pe un sol fertil, usor, de regula cel propriu pentrucultura legumelor (vezi brosura Capsunul - cerinte fata de factorii de mediu )- când se alege o regiune deluroasa, pentru cultura de capsun, se folosestejumatatea inferioara a pantei dealului. Se alege expozitia estica, sudica sausud-estica pentru regiunile umede si expozitia vestica, nord-vestica, nordica,pentru regiuni mai putin umede.- Se vor evita spatiile înguste fara circulatie a aerului, joase, care retin apa;

capsun.flora.rodespre căpşun şi cultivarea căpşunului

Proiect AGRAL | Contact

- Sunt improprii, amplasamentele care sunt cunoscute cu antecedente legatede brume târzii de primavara si grindina;- Pentru cultura multianuala, în cadrul amplasamentului, se va planta anualechivalentul unei treimi din suprafata propusa pentru cultivare, pentru a aveaîn fiecare an recolta constanta si o repartitie echilibrata a cheltuielilor siveniturilor pe de-o parte si pentru o buna rotatie a capsunului în cadrul unuiasolament.

Stabilirea marimii plantatiei

Marimea unei plantatii de capsun trebuie sa se coreleze cu o serie de elementelegate pe de-o parte de gradul de cunoastere a verigilor tehnologice specificeculturii capsunului si pe de alta parte de modul de valorificarea productiei defructe obtinute (piata de desfacere care sa absoarba productia de fructe toataperioada de recoltare, la preturi care sa satisfaca producatorul).La dimensionarea plantatiei se poate tine cont de urmatoarele aspecte:- productia medie pentru 1 ha capsun - cultura clasica, este de 15 t. Aceastacantitate de fructe poate fi recoltata timp de 25 - 30 de zile (soiuri de ziscurta), de 10-15 oameni zilnic, care vor face si o eventuala sortare siambalare;- este o specie de talie joasa, cu sistem radicular superficial, care necesita oatentie deosebita tot timpul anului si concentrata în perioada martie-iulie cândse desfasoara concomitent toate fazele de crestere si fructificare;- este o cultura intensiva, cu suprafata foliara mare si procese fiziologicemultiple si intense, ce implica un consum mare de apa si substante nutritive.Orice dezechilibru în evolutia culturii are influenta asupra calitatii fructelor sinivelului productiei;- este o specie usor adaptabila dar care prezinta boli specifice pagubitoare sidaunatori periculosi. Respectarea unui program de tratamente functie deevolutia culturii si a factorilor de mediu este necesara;- Fructele sunt usor perisabile. Depozitarea acestora, chiar si numai câteva oreîn conditii improprii (temperatura ridicata), poate duce la pierderea unorînsusiri calitative, decisive în stabilirea unui pret corect de valorificare.

Planta premergatoare

Capsunul fiind o planta de talie joasa, cu sistem radicular relativ superficial,este pretentios la însusirile solului. Ca atare, plantele care au ocupat terenulanterior cultivarii capsunului, trebuie sa-l îmbogateasca în substante nutritive sisa nu faca parte dintre speciile care pot prezenta boli si daunatori comuni cucapsunul. În plus, pentru ca o cultura de capsun poate dura 3-5 ani, durataunei rotatii a culturilor (asolament), în care intra si capsunul, trebuie sa fie de7-9 ani.Capsunul poate intra în asolament cu plante leguminoase. Plantapremergatoare se alege în functie de perioada de plantare. Astfel, pentruplantarea de toamna, se alege o premergatoare care paraseste terenul cu celputin o luna înainte, pentru a avea timpul necesar pentru efectuarea araturii sipregatirii corespunzatoare aCele mai bune premergatoare pentru cultura capsunului sunt: leguminoasele(varza, morcovul, ridichea de luna), paioasele (orzul, griul, ovazul).În situatia în care plantatiile se înfiinteaza, dupa culturi cu: usturoi, cartof,ceapa, castraveti, tomate, vinete, ardei, deoarece aceste culturi contribuie laaparitia nematozilor(viermi din sol) si servesc drept gazda intermediara pentruacest daunatori este obligatorie tratarea solului cu insecticid specific pentrudistrugerea rezervei de daunatori din sol. Capsunul reactioneaza foarte bine lafertilizarea cu gunoi de grajd în cantitati de 80-100 t/ha, mai ales în situatia încare fertilizarea se aplica la cultura premergatoare (cultura anterioara).

Se poate reveni cu o cultura de capsun, pe aceeasi suprafata de teren, numaidupa o perioada de minim de 3 ani.Pentru o buna întelegere, exemplificam cu un model de asolament de 6-8 ani,format din culturi de legume:An I: Varza sau conopida (fertilizare cu 50 t/ha gunoi de grajd);An II: Vinete sau ardeiAn III: Morcov(pastârnac, telina) sau ceapa (usturoi);An IV: Fasole, castraveti (dovlecei, pepeni).An V: Varza timpurie (fertilizare cu 50 t/gunoi de grajd). Terenul poate fipregatit corespunzator pentru plantarea de vara a capsunului, prin desfiintareaunei culturi timpurii (ex. varza timpurie).An VI-VIII. Capsun (cultura de 3 ani).

Alegerea momentului plantarii capsunului

Plantarea capsunului se poate face practic în tot cursul anului, daca existasursa de apa pentru irigatie.In conformitate cu tehnologia de cultura, plantatiile multianuale de capsun, potfi înfiintate: toamna, primavara devreme sau vara. Indiferent de perioada deplantare a capsunului, sursa de apa pentru irigatie este obligatorie.Plantarea de toamna. Pentru plantarea de toamna, se recomanda perioadacuprinsa între sfârsitul lunii august si mijlocul lunii octombrie. Este importantde retinut faptul ca prin plantarea la începutul perioadei recomandate(sfârsitde august - mijloc de septembrie), plantele au timp sa se fortifice pâna lavenirea iernii (formeaza un sistem radicular si o rozeta de frunze, apte samentina planta în viata, pâna în primavara urmatoarea) si rezista mai bine lagerurile din ce puternice din ultimii ani.Pentru exemplificare mentionam urmatoarele: la un nivel al umiditatii de 70 -75%, plantele încep sa formeze noi radacini la 5-6 zile de la plantare cândtemperatura aerului este de 8-9 ºC, si la 2-3 zile de la plantare cândtemperatura aerului înregistreaza valori de 18 -22 ºC.Nu se recomanda ca plantarea sa se faca mai târziu de mijlocul luniioctombrie. Aceasta, deoarece conditiile de mediu, în special cele legate detemperatura, nu mai sunt favorabile formarii de radacini si rozete de frunzenoi.În plus, prin plantarea prea târzie, exista pericolul aparitiei fenomenului de"descaltare" a plantelor catre sfârsitul iernii. Descaltarea, consta în dezvelireaunei parti a sistemului radicular al plantelor de capsun, produsa prinsfarâmarea si deplasarea pamântului de pe radacini, datorita alternariiînghetului cu dezghetul la suprafata solului.La plantarea de toamna, când se utilizeaza stoloni recoltati in aceeasi perioada,diferentierea mugurilor de rod nu are loc sau este foarte slaba. Din aceastacauza în anul urmator plantarii de toamna se înregistreaza o productie mica.Plantarea de primavara. Pentru plantarea de primavara se recomanda perioadacuprinsa între 15 martie si 15 aprilie.Capsunul plantat în primavara nu produce fructe în anul plantarii (tehnologia decultura prevede eliminarea inflorescentelor pe masura ce acestea apar).Plantarea de primavara asigura conditiile necesare unei dezvoltari excelente aplantelor de capsun, pentru rodire la potential biologic maxim în anul urmator.Astfel, în anul plantarii, an fara rod, fortificarea si dezvoltarea plantei peparcursul perioadei de vegetatie, conduc catre o buna diferentiere a mugurilorde rod si favorizeaza depozitarea substantelor de rezerva în radacini, faraconcurenta data formarea fructelor si a stolonilor. Ca urmare, în anul urmatorînfiintarii culturii, plantele pornesc devreme în vegetatie primavara, vegeteazasi rodesc bine, pe de-o parte datorita sistemului radicular puternic format înanul anterior si pe de alta parte datorita formarii unui numar corespunzator deramificatii roditoare.

Costurile suplimentare legate de întretinerea culturii din anul fara rod, suntcompensate de productia obtinuta în urmatorii ani cu rod.Plantarea de vara. Plantarea de vara se realizeaza în perioada iunie - iulie(putând fi prelungita pâna în 15 august în zonele sudice).Pentru plantare se utilizeaza stoloni fortificati pastrati la rece sau stolonirecoltati direct din câmp (formati în anul anterior).În cazul înfiintarii culturii în vara, plantele se dezvolta destul de bine pânatoamna si formeaza suficiente ramificatii roditoare, pentru a asigura o recoltabogata în anul urmator.Plantatiile înfiintate vara rodesc în toti cei trei ani, comparativ cu cele înfiintateprimavara sau toamna, care rodesc numai în 2 ani, primul an fiind fara recolta.Pâna în iunie - iulie, când se planteaza capsunul, terenul poate fi ocupat cu oalta cultura care poate fi desfiintata devreme, realizându-se o utilizare eficientaa unei suprafete de teren.

Pregatirea terenului pentru plantarea capsunului

Un sol potrivit pentru cultivarea capsunului (cultura anuala sau multianuala)trebuie sa se prezinte astfel:- sa fie plan (fara denivelari);- sa fie bine maruntit, fertil, afânat, reavan, pe o adâncime de 15-25 cm;- sa nu prezinte buruieni, resturi materiale sau organice de la culturaanterioara;- sa prezinte sursa de apa, care sa furnizeze debitul necesar pentru irigarea laplantare si pentru întretinerea culturii, timp de 3 - 5 ani, cât dureaza cultura.Pentru a se putea obtine un amplasament care sa prezinte caracteristicileenumerate mai sus, si având în vedere faptul ca o plantatie de capsun ramânepe teren 4-5 ani, se vor efectua urmatoarele operatii:Nivelarea terenului. Capsunul fiind o specie cu talie mica, sistemul radiculareste adesea afectat pâna la compromiterea culturii din cauza stagnarilor deapa (înca de la amplasarea culturii se vor evita terenurile în care stagneazaapa).Pentru corectarea eventualelor denivelari ramase de la culturile anterioare, seface nivelarea, care este o lucrare usoara, dar foarte importanta .Fertilizarea terenului. Prin aceasta veriga tehnologica se urmareste asigurareala optim a elementelor nutritive, atât de necesare pentru o cultura foarteintensiva cum este capsunul, care este capabil sa dea productii de peste 25t/ha în primul an dupa plantare.Capsunul reactioneaza foarte bine la fertilizarea organica, printr-un sporremarcabil de productie. Se recomanda administrarea a peste 60 t/ha gunoi degrajd bine fermentat, care se împrastie uniform si se încorporeaza în sol,printr-o aratura. Incorporarea materiei organice proaspete (gunoi de grajdproaspat), conduce la formarea în sol, de compusi toxici pentru planta.Ca îngrasamânt organic, poate fi utilizat si compostul (obtinut prin fermentareaaeroba a unui amestec din resturi vegetale si animale, pâna la transformareaacestora într-o masa uniforma, granuloasa, bogata în humus simicroorganisme. În general, compostul se obtine prin suprapunerea unorstraturi succesive de gunoi de grajd si resturi vegetale (paie, frunze) pe un solafânat la suprafata si permeabil. Se construieste o gramada cu dimensiunivariabile (ex. 3m lungime, 2 m latime, 1,5 m înaltime). Se acopera în final cuun strat subtire de pamânt sau paie si se uda periodic. Compostul este gata dea fi utilizat dupa câteva saptamâni sau luni, functie de conditiile climatic sinatura materiei organice.Un alt îngrasamânt usor de procurat este gunoiul de pasari. Acesta poate fiutilizat numai diluat în apa, în proportie de 1 parte îngrasamânt: 10 parti apa.Prin fertilizare nu se urmareste sa se hraneasca direct plantele cu elementenutritive, ci micoorganismele din sol, care mai departe va hrani plantele prin

descompunerea materiei organice si furnizarea de elemente nutritive usorsolubile. In plus, fertilizarea cu îngrasaminte organice reprezinta una dinmetodele si tehnicile agriculturii ecologice.

Ar fi preferabila administrarea gunoiului de grajd la cultura premergatoare, dincauza continutului ridicat de seminte de buruieni, daunatori si agenti detransmitere a bolilor. Gama de erbicide utilizate pentru eliminarea buruienilordin culturile de capsun, mai ales pentru buruienile dicotiledonate, este multmai redusa fata de alte specii.Fertilizarea cu îngrasaminte chimice se face în functie de aprovizionarea soluluicu azot, fosfor, potasiu. Daca se constata o buna aprovizionare cu fosfor sipotasiu, se face numai fertilizarea cu azot. Daca se constata deficiente defosfor si potasiu se aplica 400 - 500 kg/ha superfosfat si 300 kg/ha sulfat depotasiu, ca doze orientative. Poate fi utilizat cu succes îngrasamânt chimiccomplex NPK din formula 1-0,5-1,5 sau din formula 1-1-1.Necesarul de elemente fertilizante, în etapele importante(critice) în evolutiaculturii, se stabileste în baza rezultatelor analizelor chimice efectuate la solsi/sau planta.Continutul în elemente nutritive trebuie sa fie de : 25-30 mg potasiu (K2O) la100 g sol când textura acestuia este nisipo-lutoasa si 30-35 mg potasiu (K2O)la 100 g sol când textura este lutoasa. Daca valorile acestui element depasesclimitele indicate, productia începe sa scada. Continutul în celelalte elemente înoptim este urmatorul: 30 mg fosfor (P2O5), 10 mg magneziu si 120 mg calciula 100 g sol.Fertilizarea minerala (cu îngrasaminte chimice) nu este exclusa, prin practicareaunei agriculturi ecologice, numai ca îngrasamintele chimice utilizate trebuie safie greu solubile si provenite din roci naturale.Combaterea chimica a bolilor si daunatorilor din sol- se face functie defrecventa speciilor de daunatori din sol. Este una dintre verigile tehnologice deimportanta majora în cultura capsunului. Nerealizarea ei, poate duce lacompromiterea culturii prin pieirea plantelor prinse si în plina dezvoltare.Daca solul prezinta viermi albi(larvele carabusului de mai), viermi sârma saularvele gargaritei coletului, alti germeni care pot produce pagube importante înplantatiile de capsun, se procedeaza la tratarea solului cu produse precumSinoratox G sau Sinolintox G.Daca solul este infestat cu nematozi se utilizeaza produse nematocide precumDazomet 10 G, Mocap 10 G, Temik.Toate aceste produse se administreaza împreuna cu îngrasamintele, acordândmare importanta uniformitatii de raspândire a lor pe teren.In ultimii 20 de ani, în tarile din vestul Europei si America, s-a extins multpractica dezinfectiei solului, mai ales dupa raspândirea a doua boli care aucompromis suprafete mari cultivate cu capsun (Phytophtora cactorum siVerticillium albo-atrum), care produc vestejirea plantelor. Ambele sunt micozede rizomi si radacina si ierneaza în pamânt. Acestea pot fi combatute cu succesprintr-o buna dezinfectare a pamântului.Produsele de dezinfectie recomandate sunt:

CloropicrinaDicloropropenDazometMetan-sodiumBromura de metilBromura de metil + cloropicrina

Actiunea acestor produse este bactericida, fungicida, erbicida, insecticida,acaricida, nematocida, antivirotica. Prin urmare acopera aproape tot spectrulde agentilor sau vectorilor de raspândire a bolilor si daunatorilor.

În general sporul de productie în cazul dezinfectiei solului este de 25-30%, iarnumarul de tratamente aplicate în cursul vegetatiei se reduce cu 30-40%.Nu este de neglijat faptul ca procedeul de dezinfectie a solului este unprocedeu scump, care necesita utilaje speciale.Procedeul se va realiza numai sub directa îndrumare a unui specialist.Aratura adânca - se executa la adâncimea de 28-30 cm si necesita o atentiedeosebita, întrucât specia are nevoie de o pregatire deosebita a solului, maiales pentru situatia în care cultura ramâne pe sol 3 ani consecutiv. In plus,aratura adânca este deosebit de utila pentru distrugerea sau împiedicareadezvoltarii daunatorilor ce se gasesc în sol. Aratura de toamna si de varaîmpiedica dezvoltarea oualelor, larvelor si pupelor speciilor de viermi albi,viermi sârma.Maruntirea terenului - trebuie facuta ca pentru o cultura legumicola, întrucât deacest lucru depinde calitatea lucrarii de plantare a stolonilor. Daca estenecesar, se efectueaza cu ajutorul frezei legumicole. In mod obisnuit, prinparcurgerea de 2-3 ori cu grapa cu discuri se poate efectua o maruntirecorespunzatoare a terenului pe o adâncime de 20 cm. Este deosebit deimportanta realizarea unui spatiu suficient pentru dezvoltarea sistemuluiradicular, stiut fiind faptul ca marea masa a radacinilor se afla în stratul de solde 20-30 cm de la nivelul solului. Cu cât sistemul radicular este mai binedezvoltat, cu atât plantele se vor putea dezvolta mai bine si vor putea fructificala potential maximAmenajarea sistemului de irigatie. Concomitent cu pregatirea solului pentruplantarea stolonilor de capsun se va amenaja si sistemul de irigatie pentrucultura.Capsunul poate fi irigat prin toate metodele cunoscute:- prin scurgere la suprafata;- prin aspersie;- prin picurare.Alegerea uneia sau alteia dintre metode sau amenajari se face functie deamplasarea culturii, nivelul investitiilor propuse pentru înfiintarea culturii,avantajele si dezavantajele utilizarii unei metode într-o situatie data.

1. Udarea prin scurgere la suprafata, prin brazde este o metoda traditionalade udare. Distribuirea apei se face pe verticala si lateral, în timpul în careapa circula prin brazdele deschise printre rândurile de plante.Avantaje:- cheltuieli de exploatare reduse. Consumul de energie necesar pompariiapei este mai redus cu 40 - 50%;- necesita investitii mici pentru echipamentul de udare;- nu favorizeaza atacul diferitelor boli, prin faptul ca partile plantei de lasuprafata pamântului nu vin în contact cu apa.Dezavantaje:- Necesita un teren perfect plan;- Necesita un consum mare de apa, deoarece parte din volumul de apautilizat se pierde prin evaporare si scurgere în profunzime;- Contribuie la formarea crustei pe rigole si taluzul brazdelor.

2. Udarea prin aspersiune se realizeaza prin pulverizarea apei sub presiuneîn atmosfera, cu ajutorul unor dispozitive(aspersoare, microaspersoare),si caderea acesteia pe pamânt si plante sub forma de picaturi.Prin aceasta metoda se asigura irigarea în conditii corespunzatoare aculturii. Astfel, se asigura distribuirea apei destul de uniform pe teren, cupierderi minime si cu consum redus de forta d munca.Este o metoda de irigare recomandata pentru stabilizarea culturii decapsun (buna înradacinare dupa plantare), deoarece umiditateaatmosferica creata, reduce procesul de pierdere a apei prin transpiratie aplantelor.

Avantajele irigarii prin aspersie:- permite controlul volumului de apa utilizat;- pierderile de apa sunt mici;- nu necesita lucrari de nivelare, putând fi utilizata si pe terenuri maidenivelate;- se poate folosi pe toate tipurile de sol, si la densitati diferite aleplantelor;- automatizarea distribuirii apei se face mai usor decât la udarea prinscurgerea la suprafata;Dezavantaje:- cheltuieli de exploatare mai mari decât la irigarea prin scurgere lasuprafata, întrucât pentru realizarea presiunilor mari este necesar unconsum mai mare de energie (cu 50% mai mare decât la scurgerea prinsuprafata);- cheltuieli suplimentare legate de echipament;- imposibilitatea utilizarii acestei metode în conditii de vânt puternic;- poate favoriza atacul unor boli datorita umiditatii atmosferice ridicate siîmproscarii plantelor cu apa încarcata cu pamânt

3. Udarea prin picurare este o metoda relativ noua (se utilizeaza de cca.55ani), si este originara din Israel.Aceasta metoda consta în distribuirea apei pe teren în mod lent, subforma de picaturi. Apa distribuita nu umezeste decât o parte din sol,ramânând intervalul dintre rânduri si o parte din cel de pe rând,neumezite.Apa este distribuita în mod punctual la nivelul plantelor, cu un debitredus si presiune practic nula, cu ajutorul microtuburilor capilare. Sefolosesc instalatii, alcatuite dintr-o retea de conducte din material plastic(amplasate subteran sau la suprafata solului), prevazute cu dispozitivespeciale de picurare, la distante stabilite functie de distantele dintreplante(Fig.3)Instalatia poate fi folosita si pentru fertilizare si protectie fitosanitara. Esteremarcabil faptul ca la udarea prin picurare se reduce cantitatea deproduse pentru fertilizare si protectie fitosanitara de pâna la 2-3 ori.

Amenajarea interioara pentru o instalatie de irigare prin picurare, poate fidescrisa ca având urmatoarele parti componente:

1. Ansamblu frontal (parte fixa)care are în componenta:- sursa de apa (put forat, racord la sursa de apa);- pompa care sa asigure un debit de min.10.m.c./ora;- manometru care indica presiunea de lucru;- rezervor pentru îngrasaminte lichide pentru distribuireaelementelor fertilizante în apa;- filtru care separarea suspensiilor minerale sau organice prezenteîn apa, pentru prevenirea pericolului înfundarii picuratoarelor;

2. Conductele de transport (parte fixa), confectionate din materialplastic rigid PVC(pentru conductele subterane) sau PVC plastifiatpentru conductele asezate la suprafata. Acestea au rolul de aalimenta cu apa conductele(furtunurile) de udare

3. Conductele de udare. Acestea reprezinta partea activa a instalatieide irigare prin picurare. Acestea sunt confectionate din polietilena sisunt prinse pe conductele de transport. Functie de modelulconstructiv, pot prezenta diferite modalitati de conducere a apeicatre orificiile aflate direct in conducta. Distanta dintre orificiileaflate pe conducta de udare poate fi diferita (10 m, 20 m, 30 m),functie de distanta dintre plante pe rând.Distanta dintre conductele de udare pe conductele de transport se

poate stabili functie de distanta dintre rândurile de plante.Pentru culturile (inclusiv pentru capsun), la care se utilizeazamulcirea cu folie de polietilena, conductele de udare se amplaseazasub folia de polietilena.

Avantajele utilizarii irigarii prin picurare sunt multiple, atât în princomparatie cu celelalte metode de irigare cât si în raport solul,planta sau alti factori legati de amplasamentul culturii:- solul se mentine la un nivel optim de umiditate pentru plante,functie de fazele lor de vegetatie si fructificare;- nu afecteaza evolutia plantelor si nu creeaza conditii pentrutransmiterea bolilor;- se realizeaza importante economii de energie, apa, forta demunca;- este putin pretentioasa la conditiile de sol, relief, putând fi folositape terenuri cu pante mari, denivelate sau cu nivel freatic ridicat;- terenul ramâne tot timpul accesibil, functionarea acestui sistem deirigatie permitând desfasurarea altor operatii de întretinerea culturii;- este usor de utilizat si este în mod categoric o investitie pentru operioada îndelungata (circa 10 ani);- chiar daca nivelul costurilor legate de amenajarea unei instalatiide irigare prin picurare este mai mare, acesta va fi compensat denivelul productiilor obtinute, de economiile importante de apa, fortade munca, îngrasaminte si pesticide.

Pentru tehnologia clasica de cultura a capsunului în câmp liber, exista sialternativa de cultivare în teren neirigat. Este o practica veche, neprofitabila,care poate duce în multe cazuri la compromiterea culturii.

Distante si sisteme de plantare pentru capsun

Capsunul se poate cultiva:1. pe teren plan;2. pe teren modelat.Cultivarea pe teren plan este sistemul de cultura cel mai raspândit înRomânia, pâna în prezent (Fig.1). Aceasta pentru usurinta înfiintarii simecanizarii lucrarilor de întretinere ale culturii.La cultivarea pe teren plan, capsunul se poate planta în rânduri simple sau înbenzi.Cultivarea în rânduri simple. Este cea mai raspândita pentru capsun.Distantele de plantare sunt cuprinse între 65-80 cm între rânduri si 20-30 cmîntre plante pe rând. Se asigura o desime de 50-60.000 plante la hectar.Limitele mentionate sunt valabile functie vigoarea soiului (ex.un soi cu vigoaremare se planteaza la distante între rânduri 80 cm/între plante pe rând 25-30cm).Cultivarea în benzi. O banda poate fi compusa din 2-3 rânduri distantate la30-35 cm, distanta între plante pe rând fiind de 25 cm. Conform studiilorrealizate nu se recomanda o distanta mai mica de 35 cm între rândurile decapsun, datorita concurentei pentru apa si hrana în momentele critice aleevolutiei plantei. Distanta dintre benzi poate fi de 80-90 cm. Singurulinconvenient al acestui sistem de plantare este posibilitatea mai redusa demecanizare a lucrarilor de întretinere.Cultivarea pe teren modelat. Este recomandata în mod special pentrusituatia în care cultura de capsun este mulcita cu folie de polietilena. Poate fipracticata si în cazul mulcirii cu paie. Este recomandabil a fi extinsa înproductie datorita multiplelor avantaje pe care le prezinta. Pe platformabrazdei înaltate rândurile pot fi dispuse astfel:

a)latime brazda 50 cm: - 1 rând- distanta între plante pe rand 20 cm sau - 2rânduri pe brazda la 30 cm între rânduri si plante pe rândb)latime brazda 94 cm: 2 rânduri cu distanta între ele de 60 cm sau 3 rândurila 30 cmc)latime brazda 120 cm: 2 benzi a câte 2 rânduri. Distanta între benzi 40 cmiar intre rândurile din banda 30 -35 cm.De retinut: Distantele de plantare prea mici duc la obtinerea de fructe mici,face recoltarea ineficienta si maresc riscurile de îmbolnaviri. Plantarile ladistante prea mari micsoreaza productia, prin utilizarea ineficienta a spatiuluide cultura.Dupa stabilirea schemei de plantare, respectiv a distantei dintre rânduri siplante pe rând, se marcheaza rândurile. Daca plantarea se face manual, se potfolosi sârme pentru trasarea rândurilor, care pot fi marcate corespunzatordistantei dintre plante pe rând. Sârmele sunt fixate la capetele rândurilor cîttimp se planteaza pe rând si apoi sunt transferate în spatiile destinate plantarii.Se planteaza pe aceeasi parte a sârmei. Este indicat ca trasferul sârmei de laun spatiu la altul sa se faca fara atingerea plantelor sau târârea la nivelulsolului.

Modelarea terenului

Modelarea solului este o veriga tehnologica alternativa în tehnologia de culturaa capsunului prin care se organizeaza la suprafata solului brazde înaltate sirigole, de diverse dimensiuni, functie de tehnologia adoptata.Avantajele modelarii terenului sunt date de urmatoarele aspecte:- solul se încalzeste mai repede si în profunzime, la nivelul sistemului radicularal plantelor;- se elimina tasarea solului la nivelul plantelor, prin trecerile repetate efectuatepentru întretinerea culturii;- existenta rigolelor printre brazde, asigura preluarea excesului de apa dinprecipitatii, impiedicând stagnarea apei la nivelul sistemului radicular;- este asigurat accesul printre benzile de plante, pentru respectarea verigilortehnologice, fara a deranja plantele sau atinge fructele;- este usurata activitatea de recoltare, prin ridicarea nivelului de la care serecolteaza fructele;- asigura suportul pentru amplasarea foliei de polietilena pentru mulcire sipermite o buna fixare a acesteia.Modelarea se poate face cu masina de modelat solul utilizata an legumiculturasau cu un echipament de bilonat solul adaptat pentru dimensiunile brazdelordin legumicultura(Fig.2).Pentru capsun sunt recomandate brazdele înaltate cu urmatoarele dimensiuni:a) latime brazda 50 cm, deschidere rigola 46-50 cm, înaltime brazda minim 20cm;b) latime brazda 95 cm, deschidere rigola 46-50 cm, înaltime brazda minim 20cm;c) latime brazda 120 cm, deschidere rigola 46-50 cm, înaltime brazda minim20 cm;

Alegera gamei de soiuri pentru organizarea unei plantatii

Sortimentul actual pentru cultura capsunului este compus dintr-o gama largade soiuri, care se diferentiaza în general prin:

1. Destinatie: consum în strare proaspata sau industrializare;2. Insusirile calitative ale fructelor: marime, forma, culoare, gust,

consistenta, compozitie chimica;

3. Perioada de maturare a fructelor: soiuri timpurii, medii, târzii sau grupeintermediare acestora.

4. Mod de fructificare: cu o singura fructificare, cu fructificare continua;5. Favorabilitatea soiului pentru un anumit areal de cultivare.

In stabilirea sortimentului pentru o plantatie se recomanda analizarea atenta aurmatoarelor elemente:Destinatia fructelor. In cazul în care exista cu certitudine posibilitateavalorificarii pentru prelucrare, se vor alege soiuri create special pentru aceastadestinatie, care prezinta insusiri specifice: continut ridicat în substanta uscata,suc colorat intens, desprindere usoara de caliciu, coacere grupata,productivitate mare, etc.In situatia în care fructele vor avea ca destinatie consumul în stare proaspata,sortimentul va fi ales functie de cererea de fructe pe piata. In principiu, pentruconsumul în stare proaspata, fructele trebuie sa de marime mijlocie sau mare,uniforme, cu gust echilibrat si parfumate, cu rezistenta la transport si pastrare.Durata perioadei de recoltare. Pentru a se prelungi durata perioadei derecoltare, pentru soiurile cu o singura fructificare, s-a creat o gama larga desoiuri care pot asigura piata cu fructe proaspete timp de 30 - 45 de zile, numaidin productia culturilor în câmp liber.Prin completarea sortimentului de soiuri cu o singura fructificare, cu soiuriremontante, se pot obtine fructe pentru consumul în stare proaspata pâna înluna septembrie-octombrie.Într-o plantatie de capsun este recomandabila cultivarea a 3 - 5 soiuri, dingrupe de coacere diferite (timpurie, medie, tarzie). Poate fi întrodus si un soiremontant, care poate completa golul de fructe de capsun de pe piata înperioada iulie - octombrie.Prin cultivarea a minim 3 soiuri cu perioade diferite de coacere, se eliminavârfurile de recoltare si se asigura o aprovizionare ritmica a pietei cu fructeproaspete.Preferinta consumatorilor dintr-un anumit areal, pentru anumite însusiricalitative ale fructelor de capsun, respectiv: forma, culoare, gust, aroma,constituie un alt criteriu de alegere a sortimentului de soiuri din plantatie.

Pregatirea materialului saditor pentru plantare

Importanta pe care o prezinta valoarea biologica si starea fitosanitara astolonilor folositi pentru înfiintarea culturilor de capsun este incontestabila.Culturile realizate cu stoloni de valoare biologica ridicata si liberi de agentipatogeni, asigura o calitate superioara si un nivel al productiilor, conformpotentialului biologic al soiului. In urma cercetarilor efectuate, s-a concluzionatca productiile din plantatiile comerciale de capsun sunt de la 2-7 ori mai mari,daca la înfiintare a fost folosit material biologic (stoloni) liberi de agentipatogeni.Acest lucru este explicabil în conditiile în care, este cunoscut faptul ca plantamama, transmite prin stoloni pe lânga caracterele de soi, bolile si daunatoriispecifici, care produc pagube însemnate, pâna la compromiterea productiei.Materialul biologic certificat si autentific, provine din plantatii specializatenumite stoloniere.Materialul saditor se transporta la destinatie (locul plantarii), cât mai rapidposibil si în conditii care sa nu duca la deshidratarea plantelor si depreciereaacestora.La locul plantarii, stolonii trebuie sa fie depozitati în spatii umbrite si racoroase.Daca din motive legate de conditiile de vreme sau altele, se impiedicadeclansarea plantarii mai multe zile, stolonii trebuie depozitati prin refrigerarela 5-7 ºC.Pentru suprafete mai mici, în lipsa posibilitatilor de depozitare în spatii reci si

când temperatura mediului este ridicata, materialul saditor poate fi pastrat înambalaje din lemn (lazi platou) depozitate în spatii umbrite - nu la întuneric.Sistemul radicular va fi imersat într-o mocirla subtire (amestec de pamântgalben, gunoi mranita si apa), iar plantele vor fi asezate cât mai strâns unalânga alta, în pozitie verticala, în ambalajul platou, care în prealabil a fostbordat cu folie întepata din loc în loc pentru eliminarea excesului de apa siprevenirea putrezirii radacinilor. In acest mod, plantentele pot fi pastrate 2-3saptamâni. Se va verificare starea lor periodic si vor fi eventual umectatepentru a preveni deshidratarea.Înaintea lucrarii de plantare stolonii suporta doua operatii pregatitoare:fasonarea si mocirlirea.

Fasonarea este operatia de eliminare a frunzelor inutile, a resturilor defilamente si de împrospatare a vârfurilor radacinilor. Toate operatiile se fac printaiere si nu prin smulgere a partilor plantei. Din frunzele rozetei se pastreaza3-4 mai sanatoase, situate central. Mugurele central trebuie sa fie sanatos sibine dezvoltat Petiolul frunzei eliminate va fi taiat la 1 cm de la punctul deprindere, la fel si resturile de filament ale stolonului, aceaasta pentru a protejamugurii aflati la subsoara acestora. Sistemul radicular nu va fi scurtat decâtdaca depaseste lungimea de 20 cm, aceasta pentru a utiliza rezerva desubstante nutritive depozitate în radacinile plantei de capsun, rezerva deosebitde importanta pentru prinderea si dezvoltarea stolonilor imediat dupa plantare.In plus, un sistem radicular bine dezvoltat asigura o buna fixare a plantei însol.Un stolon bun pentru plantare trebuie sa prezinte:- mugurele central viabil si intact;- 2 - 3 frunze sanatoase;- sistem radicular cu lungime de 10-20 cm, frormat din minim 5-7 radaciniprincipale sanatoase;

Mocirlirea este operatiunea de urmatoare dupa fasonare. Consta în imersarearadacinilor într-un amestec de consistenta smântânii format din pamânt galben,gunoi proaspat de bovine si apa. In amestec se recomanda introducerea unuifungicid (ex.Benomil,) si un stimulator de înradacinare (Ex.Revital), pentru a seasigura o buna prindere si o evolutie favorabila a culturii. Mocirla areconsistenta potrivita atunci când ramâne pe radacini, dupa imersare, fiecareradacina principala din sistemul radicular trebuie sa fie înglobata în mocirla.Daca este prea subtire nu adera la radacina, iar daca este prea groasa,radacinile se lipesc si nu pot fi rasfirate în groapa de plantare.Amestecul în care este înglobat sistemul radicular prin mocirlire, asigura pe de-o parte un contact intim între acesta si sol, iar pe de alta parte stimuleazacicatrizarea ranilor de pe radacini si formarea de radacini noi.Mocirlirea trebuie realizata pe masura plantarii, având grija ca mocirla sa fiepermanent umeda pe radacini înaintea plantarii.Stolonii refrigerati nu se mai fasoneaza ci doar se mocirlesc, având grija camugurele central sa ramâna neacoperit cu mocirla.

Plantarea stolonilor

Pentru realizarea plantarii manuale se utilizeaza plantatorul pentru legume saucu lingura pentru plantare.In dreptul semnului de pe sârma de plantare, se înfige plantatorul în pozitieverticala si cu o miscare usoara de rotire a acestuia în plan orizontal, se faceun gropita egala cu lungimea radacinii stolonului. Se scoate plantatorul usor, înasa fel încât pamântul de la suprafata sa nu alunece catre baza gropitei. Totcu ajutorul plantatorului, se introduc radacinile rasfirate, in pozitie verticala,având grija ca punctul de trecere de la radacina la tulpina sa fie la nivelul

solului, iar mugurele central sa nu fie îngropat.Dupa introducerea plantei în sol, planta se fixeaza prin introducerea în pozitieoblica a plantatorului, sub nivelul radacinilor si strângerea solului prindeplasarea acestuia catre planta, asigurându-se un contact perfect alradacinilor cu solul, pe toata lungimea acestora. Daca radacinile nu vor fiintroduse în pozitie verticala sau nu vor avea un contact bun cu solul, vor fiexpuse riscului de atac cu mucegaiuri, înradacinarea nu va avea loc, plantelevor continua sa vegeteze 2-3 saptamâni din rezervele proprii apoi se vorprabusi.Un stolon bine fixat opune rezistenta la încercarea de extragere usoara.Modul cum se realizeaza plantarea si stabilizarea plantelor este esential înevolutia si implicit reusita culturiiDe retinut:- terenul se marunteste cu minim 2 saptamâni înainte de plantare;- a se planta dupa o ploaie sau o irigare usoara prin aspersiune, pentru a seevita prabusirea orificiilor de plantare si a se asigura aderarea solului laradacini;- plantarea se face pe soiuri. Este bine sa se încheie plantarea unui soi si sa secontinue cu plantarea altui soi, pentru a se evita eventuale amestecuri dematerial saditor.- Se pregateste echipa de plantare, prin stabilirea rolului fiecarui membru alechipei, pentru evitarea tasarii inutile a terenului si eliminarea timpilor morti.O echipa de plantare, pentru plantarea manuala, poate fi formata din 10membri si poate planta 35.000 de stoloni în medie pentru o zi, cu program delucru de 10 ore. Cei 10 membri ai echipei pot fi organizati astfel: 6 persoanepentru plantarea propriu-zisa; 3(2) persoane pentru fasonare, mocirlire sirepartizare la rând; 1(2) persoana irigare.

Greseli frecvente la plantarea manuala:- gropita este insuficient de adânca si varful radacinii se îndoaie în sus. Efect -stagnare în vegetatie, deshidratare, pieire;- mugurele central se îngroapa sub nivelul solului. Efect: moartea mugureluicentral, pieirea plantei;- mugure central si parte din sistemul radicular la 1-2 cm deasupra solului.Efect: plantele nu se înradacineaza din cauza deshidratarii si se usuca;- solul nu se taseaza bine în jurul plantei, radacina neavând un bun contact cusolul. Efect - planta se deshidrateaza si se usuca;- plantele nu se uda imediat dupa plantare;- plantele nu se mocirlesc;- radacinile mai lungi ale stolonilor se introduc "impachetate" într-o gropita cudimensiuni mici. Radacinile putrezesc, planta moare.Se poate practica si plantarea mecanizata cu masina de plantat legume,concomitent cu udarea.Pentru reusita plantarii mecanizate, se recomanda ca plantele sa fie uniformeca marimeIrigarea culturii este obligatorie, imediat dupa plantare. Pentru perioada dedupa plantare, pâna la stabilizarea culturii, se recomanda irigarea prinaspersiune, întrucât prin aceasta metoda, se asigura micsorarea temperaturii lanivelul plantelor, si în plus se asigura umiditatea atmosferica necesara pentrureducerea transpiratiei excesive a plantelor (transpiratia poate duce la ofilireaplantelor, prin eliminarea apei, in conditii de umiditate atmosferica scazuta.Indiferent care este metoda de irigare a plantelor, aceasta este absolutnecesara pentru primele 2-3 saptamâni de la plantarea stolonilor, la unnecesar de 65-80% din capacitatea totala de apa a solului. Aceasta se poatemasura direct cu un umidometru simplu si poate ajuta la un control riguros alnivelului de apa din sol.

Lucrari de întretinere în anul plantarii

Pentru cultura clasica a capsunului, primul an, de regula, este fara rod.Lucrarile de întretinere care se efectueaza imediat dupa plantare, sunt diferitede cele din anii de rod, din acest motiv vor fi mentionate separat.

Verificarea prinderii si completarea golurilor

Certitudinea prinderii plantelor este de data de aparitia si formarea primelor 3-4 frunze noi, precese care au loc pâna în ziua 14 de la plantare.Este prematur de estimat prinderea plantelor pâna la aceasta data, întrucâtplantele pot evolua în conditii de umiditate optima, doar din rezervele propriidin sistemul radicular.Completarea golurilor se va realiza, prin urmare, la doua saptamâni de laplantare, cu plante de la acelasi soi. Prin completarea golurilor, la timp, varezulta o cultura uniforma, fara diferente de vigoare si vârsta între plante.De modul cum plantele se prind si evolueaza, depinde în mare masura succesulculturii si exprimarea potentialului calitativ si prouctiv al soiului.

Lupta împotriva buruienilor.

Lupta împotriva buruienilor reprezinta una din problemele prioritare alecultivatorilor de capsun. Înca de la infiintare, cultura evolueaza relativ lent, princompartie cu buruienile, care invadeaza rapid suprafetele mai ales când gasescconditii prielnice de viata.Într-o cultura multianuala de capsun, se pot gasi în amestec, multe specii deburuieni(dicotiledonate anuale si perene precum si graminee anuale si perene),functie de zona de amplasare a culturii.

Lupta impotriva buruienilor presupune un program sustinut, care cuprindeurmatoarele etape:

1. Identificare si cunoasterea speciilor de buruieni din amplasamentul ceurmeaza a fi tratat.Este esentiala cunosterea speciilor de buruieni si a biologiei acestorapentru a întelege cum acestea se reproduc si supravietuiesc.Functie de durata de viata a buruienilor, acestea se pot grupa în treicategorii:a) buruieni anuale (de primavara, de vara si de toamna), caregermineaza, înfloresc, produc seminte si mor în acelasi an de vegetatie.Aceasta categorie de buruieni se dezvolta si se raspândesc foarte rapid sisunt foarte nocive pentru cultura capsunului.b) buruieni bianuale, care germineaza, îsi dezvolta partile vegetative înprimul an si formeaza flori si seminte în anul al doileac) buruieni perene, care îsi perpetueaza existenta într-un areal peparcursul a multi ani si care odata aparute sunt destul de greu de distrus.Aceste buruieni se pot înmulti fie prin seminte, fie prin organe vegetativesubterane(tuberculi, rizomi, tulpini subterane) sau supraterane (stoloni)

Principalele buruieni identificate în plantatiile de capsunDenumirea ştiinţifică Denumirea populara Buruieni monocotiledonate anualeBromus inermis ObsigaDigitaria sanguinalis MeisorHordeum vulgare Orza - samulastra

Lolium multiflorum Raigras anualPanicum capillare Mei maruntPanicum maximum Mei mare [de Guineea]Panicum millaceum MeiPanicum spp MeiPoa annua Lunisor, firutaSetaria verticillata Mohor agatatorSetaria viridis Mohor verdeTriticum aestivum Grau samulastra Buruieni dicotiledonate anualeAbutilon theophrasti Teisor, pristolnicAmaranthus retroflexus Stir salbaticAnagallis arvensis ScanteiutaAtriplex patula LobodaCapsella Bursa-Pastoris Traista ciobanuluiChenopodium album Spanac salbaticDatura stramonium CiumăfaieGalinsoga parviflora Busuioc sălbaticGalium aparine TuriţaIpomoea hederacea ZoreleLamium purpureum Urzica moartaPolygonum lapathifolium Iarba roşie (Hrişcaurcătoare)Polygonum persicaria Ardeiul broaşteiPortulaca oleracea Grasita, iarbă grasăRaphanus raphanistrum Ridichioara (ridiche sălbatica)Solanum nigrum ZârnaTaraxacum officinale PăpădiaThlaspi arvense PunguliţaViola arvensis Viorele de ogoare, trei fraţi pătaţiXanthium strumarium Cornaci, corneţiConvolvulus arvensis Volbura Buruieni pereneCirsium arvense PălămidaSonchus arvensis SusaiUrtica urens Urzica micaRumex patientia Ştevia Buruieni graminee anualeAlopecurus mysuroides Coada vulpiiAvena fatua OvăsciorEchinochloa crusgalli Iarba bărboasa Buruieni graminee pereneAgropyron repens Pir târâtor

Sorghum halepense Costrei

2. Stabilirea gradului de infestare a terenului cu anumite grupe de buruieni,si determinarea densitatii acestora.

3. Stabilirea strategiei de distrugere a buruienilor functie de speciileidentificate si specificul lor biologic precum si de densitatea buruienilor.

Pentru prevenirea si combaterea buruienilor pot fi aplicate urmatoarelemetode:

A. Metode preventive:- Evitarea proliferarii de noi specii de buruieni în arealele noi, prin desfasurareaetapelor tehnologiei de cultura. Ex: diseminarea semintelor sau organelorvegetative ale buruienilor prin gunoiul de grajd;B. Metode culturale:- Realizarea unei bune dezvoltari biologice la plantele de capsuni, care sainhibe dezvoltarea buruienilor;- mulcire cu folie speciala neagra sau gri;- mulcire cu material vegetal (talas, frunze de padure, paie);C. Metode mecanice:- prasile manuale între rânduri si pe rând;D. Metode chimice:- erbicidare

Fiecare din metodele mai sus amintite prezinta avantaje si dezavantaje, insastrategia de lupta impotriva buruienilor implica pentru cultura capsunului,aplicarea unei singure metode sau combinarea a doua sau 3 metode pentru aobtine rezultatul scontat.

Suprimarea inflorescentelor si a stolonilor

Este o lucrare specifica pentru capsun. Este obligatorie atat pentru plantatiileînfiintate în toamna cât si pentru cele înfiitate în primavara.Destul de frecvent, o parte din capsunul plantat în toamna, formeaza câte 1-3inflorescente în primavara urmatoare. Aceste inflorescente nu pot asiugura oproductie de calitate. Dimpotriva, ele încetinesc ritmul de crestere a plantelor siinfluenteaza negativ procesul diferentierii mugurilor floriferi, deci recolta anuluiurmator (care va fi primul an de rod). Ca atare, toate aceste inflorescente,trebuie suprimate în 2 -3 reprize, în cel mai scurt timp de la aparitia lor.Uneori apar inflorescente si la capsunul plantat în primavara, care, deasemenea trebuie eliminate, întrucât se poate ajunge la debilitarea si epuizareaplantutelor.Suprimarea inflorescentelor trebuie facuta în faza erbacee, la înaltareaacestora, pâna la deschiderea florilor. In aceasta etapa, inflorescentele se potelimina usor prin simpla taiere cu unghia. Daca este depasit acest moment, tijainflorescentei se lemnifica iar suprimarea trebuie facuta cu un instrument detaiat.Surprimarea stolonilor se face tot în 2 - 3 reprize, pe masura ce apar,concomitent cu prasitul pe rând. De asemenea stolonii trebuie eliminati cândsunt în stare erbacee (au lungimea de 10 cm), când pot fi usor taiati cuunghia. Când au lungime mai mare, filamentele devin lemnoase pe de o partefiind mai greu de suprimat, iar pe de alta parte încep sa emita stoloni,consumând substante hranitoare în detrimentul productiei de fructe.Pentru a completa eventuelele goluri, pot fi lasate 1-2 filamente, care vor ficonduse pe directia rândului, pentru dezvoltarea a câte un stolon.Atat stolonii cât si tijele inflorescentelor trebuie taiate la minim 1 cm de lapunctul de insertie, pentru a nu distruge mugurii situati aproape de punctele

de insertie si a nu rani planta.

Irigarea.

Capsunul este o specie cu înradacinare superficiala, necesitând pentru ocrestere si dezvoltare normala, pentru toata perioada de vegetatie, o umiditateîn sol cu valori cuprinse între 65-75% din capacitatea totala de apa a solului.Eventualele fructuatii ale continutului de apa din sol, cu referire la absentaapei, afecteaza atât dezvoltarea partilor supraterane, inclusiv diferentieramugurilor floriferi si formarea ramificatiilor roditoare cât si dezvoltareasistemului radicular.Excesul de apa este de asemenea deosebit de nociv pentru planta de capsun.Acesta poate produce blocaje la nivel de asimilatie pentru planta si favorizeazaaparitia bolilor specifice pentru colet si radacina. Toate simptomele tipiceexcesului de apa(mai ales daca acesta persista mai mult de 7 zile), conduc înfinal catre pieirea plantei.Cantitatea de apa necesara pentru irigarea culturii se aplica functie demomentul plantarii, de nivelul precipitatiilor, precum si de metoda de udare.

Lucrarile solului.

În cazul erbicidarii, sunt necesare numai 3-4 prasile pe intervale si pe rând.Mobilizarea solului se face adâncimea de 4-6 cm, pentru a se distruge crustaformata de precipitatii sau irigarea prin aspersiune si a preveni îmburienarea.Prin prasile sunt distruse buruienile în curs de rasarire.

Tratamente pentru combaterea bolilor si daunatorilor.

In anul plantarii capsunului, în perioada de vegetatie, se urmareste mentinereaunui frunzis sanatos, capabil sa determine formarea unei plante binedezvoltate, care sa sustina o productie maxima în anul de rod.Prin urmare se urmareste prevenirea si combaterea bolilor foliare, ale coletuluisi sistemului radicular, precum si a daunatorilor specifici.Numarul de tratamente recomandat pentru aceasta etapa a culturii de capsuneste de 3-4. De regula, primul tratament se face când rozeta de frunze are 3-4frunze (2-3 saptamâni de la plantare). Tratamentele se fac cu produsefrungicide si insecticide, în combinatie, evitând utilizarea acelorasi produsepentru doua tratamente succesive.Produsele pesticide recomandate, orientativ, pentru combaterea bolilor sidaunatorilor la capsun precum si descrierea bolilor specifice si a daunatorilorsunt descrise în Capitolul "Bolile si daunatorii la capsun".

Fertilizarea faziala

Aceasta lucrare se face cu scopul de a asigura conditii mai bune de crestere sifortificare a plantelor. Se recomanda utilizarea îngrasamintelor pe baza de azot(azotat de amoniu, uree, îngrasaminte organice macerate si diluate, (Ex. Gunoide pasari dilat 1:10), functie de faza de crestere si dezvoltare a capsunului sifertilizarea de baza a culturii. De asemenea se pot utiliza fertilizarile foliarespecifice pentru etapa de crestere si fortificare a plantelor.

Protectia plantelor pentru anotimpul rece.Soiurile recent create de capsun prezinta rezistenta sporita la gerurile dintimpul iernii.Dupa parcurgerea etapei de fortificare a plantelor din anul fara rod, plantelepot rezista peste iarna fara protectie suplimentara, pâna la temperaturi de -25ºC.

Pentru plantatiile înfiintate toamna însa, ale caror plante nu au un sistemradicular bine fortificat si nici o rozeta de frunze foarte bogata, se recomandaadministrarea materialelor de protectie. Rândul de plante se acopera cumateriale vegetale (paie, frunze, coceni tocati), când temperatura ramâne subvalorile de -4…-5ºC.Pe lânga rolul protector, materialele utilizate în acoperirea culturii retin zapadapeste plante si asigura un supliment de materie organica. Nu trebuie utilizat unstrat prea mare de material protector, fiind suficienta dispunerea acestora pe ogrosime de 6-8 cm.

Lucrari de întretinere în anul de rod

Pentru capsun, atât lucrarile de intretinere cât si unele produse pesticide diferaîn anul de rod, comparativ cu anul plantarii.In anul de rod, tehnologia de cultura urmareste realizarea potentialului deproductie al soiului cultivat, precum si obtinerea de fructe de calitatesuperioara.Plantele de capsun, pe parcursul perioadei de vegetatie din anul de rod, trecprin câteva "stadii fenologice" sau etape de viata, considerate repere înaplicarea tehnologiei de cultura clasica sau moderna.Stadiile fenologice se succed destul de repede într-un interval de timp deaproximativ 90 de zile si necesita o atentie deosebita. Cunoasterea lor estedeosebit de importanta, întrucât coincid etape critice în evolutia biologica aplantei si cu momentele recomandate pentru aplicarea tratamentelorfitosanitare (Fig.12)

1. Pornirea în vegetatie. Se declanseaza când temperatura medie a aeruluiatinge nivelul a 3-5ºC. Se caracterizeaza prin aparitia unei rozete de 3-4frunze tinere.

2. Aparitia inflorescentelor. Se caracterizeaza prin aparitia primelorinflorescente la baza ramificatiilor roditoare. Acestea au evidentiati doarbutonii florali în stadiul de "buton verde" si nu prezinta tije.

3. Inaltarea inflorescentelor. Se caracterizeaza prin aparitia si crestereatijelor inflorescentelor(2,5 cm) si mentinerea florilor din inflorescenta înstadiul de "buton verde"

4. Inceputul înfloritului. Se declanseaza când timp de 8 - 10 zile seînregistreaza o temperatura medie de 12ºC. Este determinata dedeschiderea primelor flori pentru 1-2% din plante (1 floare deschisapentru fiecare planta = 10% înflorire).

5. Inflorire deplina. Poate fi inregistrata când 50% din florile inflorescenteisunt deschise.

6. Inceputul legarii fructelor. Se noteaza când primele 1-2 flori au legatfructe.

7. Fructe verzi. Este stadiul în care peste 50% din flori au legat fructe,fructele pe tufa fiind în diferite stadii de crestere.

8. Maturarea fructelor. Se înregistreaza din momentul în care fructele intraîn stadiul alb-roz si fructele devin complet colorate.

Lucrarile de întretinere din anul de rod sunt urmatoarele:

Igienizarea culturii. Primavara devreme, înainte de aparitia primelor frunzeadevarate (pornirea în vegetatie), dupa zvântarea terenului, se grebleazaenergic cultura, eliminându-se materialele folosite pentru protectia culturii siresturile vegetale ale plantelor (frunze îmbatrânite si uscate). Acestea secomposteaza sau se ard, pentru a evita raspândirea formelor de rezistenta alebolilor.Lucrarea se efectueaza si cu scopul de a îmbunatatii regimul de apa si aer din

sol si de a activa radacinile.

Efectuarea lucrarilor solului.Lucrarile solului constau în prasile repetate, realizate pe spatiile dintre plantecu scopul de a distruge crusta, a îmbunatati regimul aerohidric al solului si adistruge buruienile.Adâncimea la care se prelucreaza solul este de 8 - 10 cm.Daca plantarea s-a efectuat pe teren plan, lucrarea se poate efectua mecanicpe intervalele dintre rânduri si manual printre rândurile de plante.Daca plantarea s-a efectuat pe teren modelat, lucrarile solului constau înmaruntirea solului situat pe platforma brazdei si refacerea rigolelor.Mobilizarea terenului pentru cultura multianuala clasica a capsunului serealizeaza prin 3-4 prasile manuale sau combinate(mecanice pe intervale simanuale pe rând).Primavara devreme, dupa aparitia primelor frunze tinere, se realizeaza primamobilizare terenului.A doua afânare obligatorie este aceea dinaintea distribuirii mulciului de paie, lalegarea primelor fructe. Deoarece buruienile se pot dezvolta rapid sub stratulde mulci, mobilizarea terenului devine obligatorie mai ales pentru faptul catimp de 4-6 saptamâni terenul nu se mai poate lucra.A treia afânare se efectueaza dupa recoltat înaintea cosirii plantelor. Cu ocaziarecoltarii fructelor, terenul se taseaza cu datorita numeroaselor treceri, uneoriîn conditii de umiditate mai mare. În plus afânarea din aceasta perioadasustine diferentierea mugurilor floriferi în conditii bune, asugurându-se astfelun bun potential productiv pentru anul al doilea de rod.Ultima mobilizare a terenului se realizeaza la sfârsitul lunii septembrie - mijlocullui octombrie (daca toamna este lunga se poate realiza si putin mai târziu).Aceasta, are scopul de a asigura infiltrarea apei din precipitatiile care se vorînregistra pe parcursul sfârsitului de toamna si pe parcursul iernii.La efectuarea lucrarilor de sapalugit se va evita:- acoperirea cu pamânt a mugurelui central "inimii"ce porneste din fiecarerozeta a tufei;- descoperirea sau ranirea sistemului radicular prin prasile;- taierea accidentala a plantelor cu sapa sau cu cultivatorul.Cu ocazia lucrarilor solului se elimina si buruienile. Daca buruienile au crescutîn mijlocul tufei acestea se elimina manal, fara a deranja tufa.

Irigarea capsunului. Existenta sursei de apa si a amenajarii pentru irigareeste obligatorie pentru cultura capsunului. Scurtele perioade de seceta în anulde rod, au infleunta mare asupra productiei, deoarece sistemul radicularsuperficial al plantelor resimte puternic absenta apei.Necesitatea stricta de apa este data de urmatoarele perioade critice din viataplantei de capsun:- înaltarea inflorescentelor;- formarea si cresterea fructelor;- maturarea fructelor;- dupa fructificare;Necesarul de apa se stabileste functie de nivelul precipitatiilor din zona, tipulde sol si modul de administrare a apei.Orientativ, pentru irigarea prin brazde sau aspersiune, se iriga de 4-7 ori cucâte 300 - 400 m.c. de apa la ha. Dintre aceste udari 2-3 se aplica pâna larecoltarea fructelor si 2-4 dupa recoltarea fructelor.In cazul irigarii prin picurare, se stabileste un program de irigare, care asiguraîn mod constant un nivel al umiditatii în sol de 65-80% din capacitatea totalade apa a solului. Orientativ, se asigura 2l de apa / duza/ ora de functionare ainstalatiei de irigare prin picurare.Necesarul de apa pentru plante poate fi determinat cu ajutorul unui

tensiometru, care masoara consumul de apa al plantelor de la ultima irigatie siajuta la determinarea cantitatii exacte de apa ce trebuie asigurata prin irigatie.Cu ajutorul unui alt instrument - umidometru, se poate determina continutulsolului în apa la un moment dat, putându-se stabili atât necesarul de apa cât simomentul interventiei cu o noua irigare.Lipsa de apa din sol conduce la:- formarea unui frunzis sarac, incapabil sa sustina o productie satisfacatoare;- formarea unui sistem radicular superficial;- obtinerea de fructe mici, uneori deformate;- realizarea de productii nesatisfacatoare cantitativ;- diferentiere slaba, ce determina o fructificare slaba în anul urmator;În revers, excesul de apa conduce la:- putrezirea coletului si pieirea plantei;- sufocarea pâna la moartea radacinilor principale si secundare;- favorizarea bolilor foliare si a celor care afecteaza fructele;

Fertilizarea plantatiilor de capsun.În anul de rod se aplica o fertilizare suplimentara. Nivelul cantitatilor deîngrasaminte aplicabile se face, in mod corect, dupa efectuarea unei analizechimice a solului.În urma cercetarilor, se recomanda ca administrarea azotului sa se faca numaidaca prezenta acestuia în sol scade sub nivelul a 15 mg/100 g sol. Pentrufiecare 3,5 mg sub nivelul de 15 mg, se administreaza 100 kg/ha azotat deamoniu.Cu privire la fosfor, daca prezenta sa în sol este sub 85 mg P2O5 (în solutieapoasa) la 100 g sol, se va administra cantitatea de 400 -700 kg/hasuperfosfat.Potasiul, în general, se gaseste în cantitati suficiente. Totusi, daca nivelulacestuia scade sub 20-40 mg/100 g sol se va administra cantitatea de 80-100kg/ha sulfat de potasiu.În principiu, fertilizarile se fac fractionat, de 2-3 ori pe an, din care: 1/3 se dauîn toamna si 2/3 primavara. In cazul culturii de 2-3 ani de rod, se aplicafertilizarea cu azot dupa cosirea frunzelor.Fertilizarile foliare au rol de supliment nutritiv, recomandându-se aplicarea lorla fenofazele de înflorire în masa si sfârsitul înfloritului. Întrucât gama deproduse pentru fertilizari foliare este foarte larga si bine delimitata, functie deraportul azot:fosfor:potasiu si de continutul de microelemente, este necesara oalegere atenta a produsului functie de etapa din dezvoltarea plantei si ritmulde absorbtie al elementelor fertilizante din sol.

Ritmul de absorbtie al elementelor fertilizante (orientativ)

20Ritm absorbţie-element/Fenofază

Inainte deinflorit

La înflorit, creştere,maturare fructe

Dupărecoltare

Azot(%) 40 40Fosfor(%) 20 56 24Potasiu(%) 16 57 27

Mulcirea capsunului.Este o lucrare specifica pentru capsun si absolut obligatorie. Absenta mulciului,face imposibil consumul fructelor de capsun, datorita particulelor de pamântcare adera la fruct si nu pot fi eliminate prin spalare.Pentru mulcire pot fi alese, functie de posibilitati, materiale ca: paie de cerealesau talas grosier sau frunze de padure, care vor constitui mulciul pentru

cultura. Cele mai recomandate sunt paiele de cereale(grâu, orz, secara), caresunt mai rigide, nu se taseaza si permit infiltrarea apei cu usurintaMulciul, tocat grosier, se asaza cu multa atentie sub tufele plantei, într-un stratcontinuu de 5-7 cm grosime, pe toata suprafata culturii.Mulcirea se efectueaza dupa înaltarea inflorescentelor plantelor de capsun (lacirca 10 cm înaltime a inflorescentelor), când acestea au primii boboci florali.Depasirea acestui moment, duce la ingreunarea împrastierii uniforme amaterialului de mulcit sub inflorescentele cazute sub greutatea fructelor încrestere.Se recomanda efectuarea mulcirii cu material vegetal dupa o ploaie sau oirigare, pentru a pastra în sol o mare rezerva de apa, cu influenta pozitivaasupra productiei.Un element important în favoarea mulcirii este si faptul ca fructele decapsun nu pot fi spalate decât înaintea consumului. Dintr-o culturamulcita rezulta fructe curate, stralucitoare, cu aspect comercialatragator.

Pentru transportul mulciului de material vegetal si asezarea lui lânga plante,sunt necesare 22 zile-om/ha cultura.În ultimii ani a fost introdusa experimental în tara noastra mulcirea cu folie depolietilena neagra sau gri.În acest caz, plasarea foliei de mulcire se face pe teren modelat, inainte deplantare sau la maxim 2 saptamâni dupa plantare. Folia va ramâne pe

suprafata destinata culturii pâna la desfiintarea acesteia.Folia destinata mulcirii culturii prezinta caracteristici particulare: elasticitatepronuntata, este subtire, rezista 2-3 ani pe suprafata solului. Poate prezentaorificii la distantele specifice între rânduri si plante pe rând sau pot fi facuteorificii ulterior plasarii pe suprafata terenului.În prezent, în România, lucrarea de întindere a foliei se efectueaza manual.Folia va îmbraca practic brazda, marginile foliei (o portiune de 10 cm) suntintroduse în interiorul taluzului brazdei, în treimea inferioara a acestuia. Rigolava ramâne libera de folie, putând fi ulterior acoperita cu paie sau alte materialepermeabile, pentru schimbul liber aer/apa al solului.In tarile cu traditie îndelungata în practicarea acestui tip de mulcire, formareabrazdelor, intinderea foliei, chiar plantarea, se fac mecanizat.Practicarea mulcirii cu folie de polietilena prezinta urmatoarele a)avantaje:- contribuie la mentinerea unui control strict al umiditatii de la nivelulradacinilor;- contribuie la inhibarea dezvoltarii buruienilor din cultura;- impiedica înradacinarea stolonilor si asigura conditii pentru eliminarea cuusurinta a acestora;- realizeaza economie de manopera, prin plasarea in momentul plantarii sipastrarea acesteia pe toata durata culturii;- contribuie la incalzirea timpurie a solului, la nivelul radacinilor, asigurând omaturare a fructelor cu câteva zile mai devreme;- elimina lucrarile de mobilizare a solului si distrugere a burienilor;- mentine forma brazdei modelate la înfiintarea culturii;b)dezavantaje:- este mai scumpa decât materialele vegetale;- necesita atentie deosebita la amplasarea pe suprafata brazdelor;- este obligatorie existenta fertirigarii prin picurare pentru întretinerea culturii;- este obligatorie administrarea controlata a apei pentru irigatie prin stabilireaatenta a consumului/necesarului de apa pentru fiecare fenofaza.

Suprimarea stolonilorÎn plantatiile de capsun pe rod, stolonii (filamentele) trebuie eliminati în fiecarean. Dezvoltarea stolonilor constituie un concurent puternic pentru dezvoltareaplantelor precum si calitatea si cantitatea productiei de fructe de capsun.Aparitia stolonilor se intensifica dupa recoltarea fructelor. Filamentele vor fieliminate în faza erbacee, prin taiere la 1-2 cm de la punctul de insertie petulpina scurta a plantei.Eliminarea stolonilor contribuie la o buna diferentiere a mugurilor de rodpentru anul urmator precum si la o buna pregatire a plantelor pentru trecereapeste anotimpul rece, prin acumularea substantelor de rezerva la nivelulsistemului radicular.Cosirea culturii. Este o veriga tehnologica specifica pentru cultura de capsun.Se efectueaza cu scopul de a înlatura frunzele batrâne si bolnave din culturape de o parte, iar pe de alta parte pentru stimularea formarii de noi frunzeapte sa asigure o buna diferentiere a mugurilor de rod si pregatirea productieianului urmator.Cosirea culturii se face imediat dupa recoltarea fructelor. Partea vegetativa secoseste la circa 8 - 10 cm de la nivelul solului, având grija sa nu se distrugamugurii centrali si frunzele în formare din ramificatiile tufelor. Mugurii centralisi frunzele în formare vor asigura refacerea partilor aeriene ale tufelor, pentrucontinuarea vegetatiei pâna toamna târziu.Resturile vegetale rezultate dupa cosire, împreuna cu mulciul format din paie,talas sau frunze, vor scoase din cultura si puse la compostat sau arse, pentrua se distruge germenii de boli sau daunatori.Dupa eliberarea terenului de resturi vegetale se executa o mobilizare aterenului, o fertilizare cu azot si o irigare pentru a se stimula refacerea partilor

aeriene ale plantelor.